SUBORDONATA CIRCUMSTANŢIALĂ DE LOC

( UNDE? ÎNCOTRO? DE UNDE? PÂNĂ UNDE?)

TERMENI REGENŢI: verb/ locuţiune verbală, adverb, interjecţie, adjectiv:
Părea nehotărât /când îi aminteam de concurs.
RELATORI: 1. adverbe relative şi nehotărâte, de loc, precedate sau nu de prepoziţie:UNDE, ÎNCOTRO,
ORIUNDE
Oriîncotro te-ai uita/ vezi privelişti minunate
2. pronume relative şi nehotărâte, precedate sau nu de prepoziţie:
Mă îndrept /spre oricine mă cheamă.
3. adjective pronominal relative şi nehotărâte:
Ne îndreptăm/ spre ce munţi par mai înalţi.
CORELATIVI: adverbul ACOLO, precedate sau nu de prepoziţie:
Unde ţi-am spus, acolo să mergi.
CONTRAGERE:1. substantiv, pronume numeral( cu valoare substantivală) în cazurile:
-acuzativ, precedat de prepoziţie sau locuţiune prepoziţională:
Aştepta în gară. Locuia aproape de râu.
-genitiv, precedat de prepoziţie sau locuţiune prepoziţională:
Merge înaintea acestora. Se deplasau în susul râului.
N.B.! DATIVUL LOCATIV: Se aşterne drumului. Stai locului! Ard depărtărilor.
2. adjectiv pronominal posesiv, acuzativ, deşi este însoţit de prepoziţii şi locuţiuni
prepoziţionale specifice genitivului: Merge în urma voastră.
3. supin, foarte rar: La pescuit, la umbra sălciilor, au rămas până târziu.
SUBORDONATA CIRCUMSTANŢIALĂ DE TIMP
RELATORI: 1. adverbe relative şi nehotărâte, de timp, precedate sau nu de prepoziţie CÂND, CÂT,
ORICÂND etc.
Te vizitez/ când am timp.
Cât stau acasă,/ mă relaxez citind.
2. Conjuncţii subordonatoare, obţinute prin conversiune din adverbul CUM (temporal) şi
din prepoziţia PÂNĂ
„Cum treci Siretul, /apa-i rea şi lemnele pe sponci.”
Până vii tu,/ recapitulez la română.
3. locuţiuni conjuncţionale:
-după ce, imediat ce, îndată ce, în vreme ce;
-cât timp, câtă vreme;
-de câte ori, ori de câte ori;
-înainte să, înainte ca…să, până să;
-pe când, de când, tocmai când;
4. rar, pronume şi adjective pronominale relative şi nehotărâte:
Am aşteptat/ până la ce oră ai spus.
CORELATIVI: adverbe şi locuţiuni adverbiale: ATUNCI, IMEDIAT, ÎNDATĂ, PE LOC, ŞI
CONTRAGERE PRIN:
1. substantiv, pronume numeral( cu valoare substantivală) în cazurile:
-acuzativ, precedat sau nu de prepoziţie: Seara trecută, m-am culcat devreme.
* rar, adjectiv propriu-zis, precedat de prepoziţia DE: „ Încă de mic te cunoşteam pe tine”.
*adjectiv pronominal posesiv, însoţit de prepoziţie/ locuţiune prepoziţională specifică genitivului: A sosit
înaintea mea.
-genitiv, precedat de prepoziţii sau locuţiuni prepoziţionale;
-dativ, pronume, formă neaccentuată,precedat de prepoziţii sau locuţiuni prepoziţionale: A ajuns
acasă înainte-mi.
2. adverb sau locuţiune adverbială de timp: Tuşeşte noaptea, când şi când.
3. verb/ locuţiune verbală la:
-infinitiv, însoţit de prepoziţie/ locuţiune prepoziţională: PÂNĂ, DUPĂ, ÎNAINTE DE;
-gerunziu: Intrând în casă, a văzut musafirul.

SUBORDONATA CIRCUMSTANŢIALĂ DE MOD

CLASIFICARE:1. DE MOD PROPRIU-ZISĂ: L-am certat/ fără să mă gândesc.
2.COMPARATIVĂ: Se străduia mult/ precum o făcea şi tatăl său.
3. DE MĂSURĂ PROGRESIVĂ: Cu cât patina mai mult, cu atât era mai dornică de a
intra în competiţie.
TERMENI REGENŢI: : verb/ locuţiune verbală, adverb, interjecţie, adjectiv: Era frumoasă ca o floare.
RELATORI: 1. adverbe relative de mod: CUM, CÂT, PRECUM,PARCĂ, DECÂT;
2.locuţiuni conjuncţionale:
a) ca şi cum, ca şi când, numai cât, de parcă-care pot introduce şi predicativa;
b) fără să- care poate introduce şi concesiva;
c) pe măsură ce, cu cât;
d) după cum.
După aflarea rezultatelor, elevii erau/ ca şi când ar fi coborât Raiul pe pământ.-predicativă
După aflarea rezultatelor, elevii se comportau/ ca şi când ar fi coborât Raiul pe pământ.-modală
3. rar, pronume şi adjective pronominale relative:Recita frumos/ ca şi cine era actor de
profesie.

CORELATIVI: adverbe şi locuţiuni adverbiale: aşa, astfel,întocmai, atât, cu atât.

CONTRAGERE:
1. adverb, substantiv cu valoare adverbială, locuţiune adverbială: Apa a îngheţat tun.
2. substantiv, pronume, numeral( cu valoare substantivală) în cazurile:
a) acuzativ+prepoziţiile: CU, DECÂT, CA, FĂRĂ, PRIN şi locuţiunile: ÎN RAPORT CU, ÎN CHIP DE;
b) genitiv+ prepoziţii şi locuţiuni prepoziţionale: ÎMPOTRIVA, ÎN/PE BAZA; PE SEAMA, PE MĂSURA, ÎN
TEMEIUL;
dativ + prepoziţii: ASEMENEA, AIDOMA, CONFORM CONTRAR, POTRIVIT;
c)
3. numeral cu valoare adverbială;
4. verb la gerunziu( foarte rar) şi infinitiv, însoţit de prepoziţia FĂRĂ;
5. interjecţie.
NUANŢE: 1.de mod propriu-zis: Cânta dumnezeieşte.
2.comparativ: Era înalt ca un brad.
3.de măsură progresivă: Temperatura a urcat până la 20 de grade.
A cumpărat de zece mii de lei.

SUBORDONATA CIRCUMSTANŢIALĂ DE CAUZĂ( CAUZALĂ)

TERMENI REGENŢI: verb, adjectiv, interjecţie, adverb:
RELATORI:1. conjuncţii specifice(monovalorice):CĂCI, DEOARECE, ÎNTRUCÂT, FIINDCĂ;
2. conjuncţii nespecifice, unele obţinute prin conversiune din adverbe relative:CĂ,
DACĂ, CUM, UNDE CÂND: Cum(CAUZAL) n-a învăţat, /a rămas corigent.
3. locuţiuni conjuncţionale:-din cauză că, din pricină că, pe motiv că, pentru că;
-de vreme ce, din moment ce, odată ce.
CORELATIVI: locuţiuni adverbiale: DE ACEEA/AIA/ ASTA, PENTRU ACEEA/ AIA
CONTRAGERE: 1. substantiv, pronume, numeral substantivizat în cazul:
a) acuzativ+ prepoziţie:DE, DIN, PENTRU: A plecat de frică. De asta mă mir.
b) genitiv+locuţiune prepoziţională: DIN CAUZA, DIN PRICINA: A fost certat din pricina celor doi.
c) dativ++prepoziţia DATORITĂ: A prins trenul datorită alor mei.
2.adjectiv propriu-zis+ DE sau pronominal posesiv:
Refuza pe toţi de egoist ce era. Din cauza ta am pierdut trenul.
3. verb la infinitiv( perfect)+ prepoziţiile PENTRU, DE sau gerunziu:
Era trist de a fi luat nota patru. Neînvăţând, a rămas corigent.
 4. adverb sau locuţiune adverbială: De repede ce merge, ajunge imediat la şcoală

SUBORDONATA CIRCUMSTANŢIALĂ DE SCOP( FINALĂ)

RELATORI: a)conjuncţii şi locuţiuni specifice SĂ, CA SĂ, CA…SĂ, CA NU CUMVA SĂ etc.;
b) conjuncţia DE, obţinută prin conversiune din prepoziţie.
CORELATIVI: adverbe şi locuţiuni adverbiale: ANUME, ÎNADINS, DE ACEEA /AIA/ ASTA,
PENTRU ACEEA/ AIA/ ASTA.
N.B:! Conjuncţiile SĂ şi CA SĂ pot introduce şi o consecutivă!
CONTRAGERE: 1. substantiv, pronume, numeral substantivizat în cazul:
-acuzativ+prepoziţii şi locuţiuni prepoziţionale: PENTRU, SPRE, DUPĂ,ÎN SCOP DE :
A plecat din ţară după cei doi. Bunica a ţesut pentru ele multe covoare.
- genitiv+ locuţiuni prepoziţionale: CU/ ÎN SCOPUL, ÎN VEDEREA:
Fundaţia a luptat în scopul apărării drepturilor omului.
2. verb la infinitiv+ prepoziţii şi locuţiuni prepoziţionale: S-a întors spre a-şi lua umbrela.
3. verb la supin( foarte des): A pus laptele la prins.
4. adverbe şi locuţiuni adverbiale: Dinadins plângea ca să-l impresioneze.

SUBORDONATA CIRCUMSTANŢIALĂ CONDIŢIONALĂ

TERMENI REGENŢI: : verb/ locuţiune verbală, adjectiv:
Creditul este rambursabil/ dacă îndeplineşte anumite condiţii.
RELATORI:1. conjuncţii: DACĂ, DE, SĂ( urmat de verb la conjunctiv, perfect):
Să fi învăţat mai mult,/ atunci n-ai fi fost corigent.
N.B.! Adverbul CÂND devenit conjuncţie condiţională:
Când vede/ şi vede/ că nu mă convinge/, renunţă./
2. locuţiuni conjuncţionale specifice: ÎN CAZ CĂ, NUMAI SĂ/ DACĂ, DE UNDE NU
N.B.! CONDIŢIONALA JUXTAPUSĂ: Înveţi, ştii.
CORELATIVI: adverbe şi locuţiuni adverbiale: În ACEST CAZ, ATUNCI, APOI, ALTFEL.
TOPICĂ: LIBERĂ, excepţie făcând condiţionalele juxtapuse sau introduse prin de unde nu.
CONTRAGERE: 1. substantiv în acuzativ, care exprimă ideea de condiţie( EVENTUALITATE/
IPOTEZĂ/CAZ/CONDIŢIE) însoţite de prepoziţii(CU, ÎN) sau locuţiunea prepoziţională: ÎN CAZ DE
Cu condiţia aceasta / În cazul acesta, nu voi veni la tine.
În caz de urgenţă, sună Salvarea.
2. substantiv, pronume, numeral substantivizat în cazul genitiv, însoţit de locuţiunea
prepoziţională: ÎN LOCUL, ÎN CAZUL: În locul lui, n-aş fi procedat aşa.
3. adjectiv pronominal posesiv, în acuzativ: În cazul tău, aş fi tăcut.
4. verb la gerunziu( cu valoare gnomică): ( Doar) Muncind zilnic, vei reuşi.

SUBORDONATA CIRCUMSTANŢIALĂ CONCESIVĂ

( ÎN CIUDA/ POFIDA CĂRUI FAPT?)
TERMENI REGENŢI: : verb/ locuţiune verbală, interjecţie, adjectiv:
A ieşit supărat, în ciuda rezultatului obţinut
RELATORI:1. conjuncţia specifică: DEŞI
2.conjuncţii nespecifice: SĂ, DACĂ, DE, CĂ
Fierul 1/, că-i fier2,/ şi tot rugineşte1./
3.locuţiuni conjuncţionale: - FĂRĂ SĂ, FĂRĂ CA SĂ;
-MĂCAR SĂ /CĂ /DE;
-CHIAR DACĂ/ DE/ , CHIT CĂ;
-CU TOATE CĂ, INDIFERENT CĂ, FIE CĂ;
-NICI DACĂ; DE BINE CE:
De bine ce am sosit, tot plec la cumpărături.
4.pronume şi adjective pronominale relative, precedate de adverbul INDIFERENT:
Indiferent ce faci,/ tot nu-i bine.
5. pronume şi adjective pronominale nehotărâte:Orice ai face,/ tot nu-i mulţumeşti.
6. adverbe relative şi nehotărâte:CUM, CÂT, ORICÂT, ORICUM:
Sunt de acord cu tine,/ oricum ai proceda.
CONCESIVA JUXTAPUSĂ: Fie/ ce-o fi/, tot nu-l mai aştept./
TOPICA este liberă şi se desparte prin virgulă de regenta ei.
CONTRAGERE: 1. substantiv, pronume, numeral substantivizat în cazul:
a) acuzativ+locuţiunile prepoziţionale:CU TOT, CU TOATĂ, INDIFERENT DE, CHIAR FĂRĂ;
b) genitiv+ prepoziţia ÎMPOTRIVA sau locuţiunile prepoziţionale: ÎN CIUDA, ÎN POFIDA;
c) dativ+ prepoziţia CONTRAR;
2. adjectiv+adverbele de nuanţare: NICI, CHIAR: Chiar bolnav, tot a muncit.
3. verb la:- infinitiv+prepoziţia FĂRĂ;
-gerunziu+ adverbele de nuanţare: NICI, CHIAR:
Nici antrenându-se zi de zi, nu ar fi fost selectat în lotul olimpic.
CORELATIVI: adverbe şi locuţiuni adverbiale: TOT, TOTUŞI, ÎNCĂ, CU TOATE ACESTEA, ŞI TOT

SUBORDONATA CIRCUMSTANŢIALĂ CONSECUTIVĂ

( CARE ESTE URMAREA FAPTULUI CĂ…?)
TERMENI REGENŢI: : verb/ locuţiune verbală, adjectiv, adverb.
RELATORI:1. conjuncţia specifică: ÎNCÂT;
2.conjuncţii nespecifice: SĂ, CĂ, DE, CA SĂ;
3.locuţiuni conjuncţionale: ÎNCÂT SĂ, DE SĂ, PENTRU CA SĂ, AŞA CĂ, ASTFEL CĂ;
CORELATIVI: adverbe şi locuţiuni adverbiale: AŞA, ATÂT/ATÂTA/ATÂŢI/ATÂTEA, DESTUL, PREA, ÎN
AŞA MĂSURĂ, ÎN AŞA FEL.
CONTRAGERE( FOARTE RAR):1. substantiv în acuzativ+ prepoziţiile: DE, PÂNĂ, LA, SPRE
A muncit până la epuizare.
2. verb la infinitiv, supin, gerunziu:
Problema era prea gravă pentru a o lăsa nerezolvată.
Era frumoasă de speriat.
S-au înţeles bine ajungând prieteni.
3. locuţiune adverbială: Recita de-a mai mare dragul.
TOPICĂ- FIXĂ, după regentă.
PUNCTUAŢIE: se desparte prin virgulă de cele mai multe ori, exceptând situaţiile următoare:
a) corelativul PREA, iar în subordonată se află verbul la modul conjunctiv:
Era prea deştept ca să nu înţeleagă cele explicate.
b) relatorul DE, aşezat imediat după predicatul regentei:
A vorbit de ne-a speriat.

PUNCTUAŢIA SUBORDONATELOR
I. NU SE DESPART PRIN VIRULĂ: -subordonatele necircumstanţiale nereluate;
-consecutiva introdusă prin SĂ, CA SĂ( corelativul PREA) şi DE.
II. SE DESPART PRIN VIRGULĂ:
OBLIGATORIU:1. subordonatele necircumstanţiale reluate;
2. atributiva explicativă şi apozitivă;
3. condiţionalele şi concesivele juxtapuse;
4. cauzala, concesiva şi consecutiva*;
5. următoarele subordonate circumstanţiale antepuse şi, uneori, intercalate:
de loc, timp, mod, condiţională, concesivă;
6. propoziţiile subordonate coordonate adversativ sau concluziv
FACULTATIV: 1. completivele directe şi indirecte antepuse regentei;
2. circumstanţialele postpuse( exceptând concesiva şi consecutiva), când nu se insistă
asupra lor.
 COMPLEMENTUL CIRCUMSTANŢIAL DE CAUZĂ( CAUZAL)

TERMENI REGENŢI: verb, adjectiv, interjecţie, adverb:

CORELATIVI*: locuţiuni adverbiale: DE ACEEA/AIA/ ASTA, PENTRU ACEEA/ AIA
SE EXPRIMĂ PRIN:
1. substantiv, pronume, numeral substantivizat în cazul:
a) acuzativ+ prepoziţie:DE, DIN, PENTRU:
A plecat de frică. Fiindcă am greşit, de asta mă mir.
NB! A NU SE CONFUNDA CU CEL INDIRECT!
b) genitiv+locuţiune prepoziţională: DIN CAUZA, DIN PRICINA:
A fost certat din pricina celor doi.
c) dativ+ prepoziţia DATORITĂ:
A prins trenul datorită alor mei*.
2.pronume personal, formă neaccentuată în dativ, excepţie de la cazul genitiv:
Din cauza-ţi a fost certat.
3 .adjectiv propriu-zis+ DE sau adjectiv pronominal posesiv, în acuzativ:
Refuza pe toţi de egoist ce era. Din cauza ta am pierdut trenul.
4. verb la infinitiv( perfect)+ prepoziţiile PENTRU, DE sau gerunziu:
Era trist de a fi luat nota patru. Neînvăţând, a rămas corigent.
5. adverb sau locuţiune adverbială:
De repede ce merge, ajunge imediat la şcoală

COMPLEMENTUL CIRCUMSTANŢIAL DE SCOP

CORELATIVI*: adverbe şi locuţiuni adverbiale: ANUME, ÎNADINS, DE ACEEA /AIA/ ASTA,

PENTRU ACEEA/ AIA/ ASTA.
SE EXPRIMĂ PRIN:
1. substantiv, pronume, numeral substantivizat în cazul:
-acuzativ+prepoziţii şi locuţiuni prepoziţionale: PENTRU, SPRE, DUPĂ,ÎN SCOP DE :
A plecat din ţară după cei doi. Bunica a ţesut pentru ele multe covoare.
- genitiv+ locuţiuni prepoziţionale: CU/ ÎN SCOPUL, ÎN VEDEREA:
Fundaţia a luptat în scopul apărării drepturilor omului.
2. verb la infinitiv+ prepoziţii şi locuţiuni prepoziţionale:
S-a întors spre a-şi lua umbrela.
3. verb la supin( foarte des):
A pus laptele la prins. NB! A NU SE CONFUNDA CU CEL DE LOC!
4. adverbe şi locuţiuni adverbiale:
Dinadins plângea ca să-l impresioneze.