Temă la cursul Limba Română

Student: Moroșanu (căs. Terecoasă Luiza-Beatrice)

Anul III, PIPP-ID

1. Explică, prin cuvinte sau expresii sinonime, sensurile cuvântului polisemantic „a pune” din
expresiile:
- a pune de mâncare – a pregăti de mâncare, a prepara de mâncare;
- a pune foc la casă – a da foc la casă, a incendia;
- a pune în cumpănă – a încurca pe cineva, a-l face să șovăie (înainte de a lua o decizie)
(explicație luată din DEX);
- a pune capul în pământ – a se rușina, a se sfii;
- a pune mâna în foc – a garanta (pentru cineva sau pentru ceva).

2. Indică, în contexte potrivite, sensurile omonimelor lexico-gramaticale:

- care
1.Acele care sunt trase de patru boi. (”care” este substantiv comun, nr. plural, gen neutru)
2.Băiatul care a plecat acum, este fiul meu. (”care” este pronume relativ simplu, nr. singular,
gen masculin)
- poartă
1.Ea poartă o rochie frumoasă. (”poartă” – verb, timp prezent, persoana aIII-a, nr. singular)
2.Rugăciunea este o poartă spre rai. (”poartă”-substantiv comun, nr. singular, gen feminin)
- șiret
1.Pantoful se încheie cu ajutorul unui șiret. (”șiret”- substantiv comun, nr. singular, gen
neutru)
2.A știut să profite de bunătatea mea. Este un om șiret. (”șiret”- adjectiv, nr. singular, gen
masculin)
- vie
1.La noi în vie s-au copt strugurii. (”vie”-substantiv comun, nr. singular, gen feminin)
2. Ea este vie și nevătămată. (”vie”- nume predicativ exprimat prin adjectiv, gen feminin, nr.
singular)

3. Dă câte două exemple de cuvinte derivate cu fiecare dintre sufixele:

- substantivale: a. -ar: pădurar, bucătar;
b. -ință: trebuință, suferință;
c. -iș: aluniș, stejăriș;
 - adjectivale: a. -bil: purtabil, notabil;
b. -esc: bărbătesc, pământesc;
c. -iu: argintiu, trandafiriu.
- verbale: a. -a: lectura, argumenta;
b. -iza: maturiza, nominaliza;
c. -i: folosi, gândi.
- adverbiale: a. -ește: românește, vitejește;
b. -iș: cruciș, morțiș;
c. -îș: coborâș, târâș.

4. Alcătuiește familii lexicale, pornind de la următoarele cuvinte de bază:

- alb:
albi (verb)
albire (subst.)
albitură (substantiv)
albit (adjectiv)
albicios (adjectiv)
albeață (substantiv)
albineț (adjectiv)- blond, palid
albiciune (subst.)
alburiu (adjectiv)
albinos (substantiv)
albuș (subst.)
înălbi (verb)
înălbit (adj.)
înălbitor (subst.)
- drept:
dreptate (subst.)
nedrept (adj)
a nedreptăți (verb)
nedreptățit (adj)
dreaptă (subst. în matematică – o dreaptă, două drepte)
dreptaci (adj)
a îndrepta (verb)
îndreptat (adj)
îndreptățit (adj.)
 a reîndrepta (verb)
reîndreptat (adj.)
reîndreptare (subst.)
dreptunghi (subst.)
dreptunghic (adj.)
dreptunghiular (adj.)
dreptar (subst.)

- om:
omuleț (subst.)
omușor (subst.)
omoi (subst.)
omenos (adj.)
neomenos (adj)
omenie (subst.)
omenește (adverb)
omenesc (adj.)
a omeni (verb)
neomenește (adverb)
neomenesc (adj)

- veste:
vesti (verb)
vestire (subst.)
vestit (adj)
vestitor (subst)
prevesti (verb)
prevestit (adj)
prevestitor (adjectiv, adesea substantivizat)
prevestire (subst)

5. Evidențiază sensul propriu, sensul secundar și sensul figurat al cuvântului lună, în trei
enunțuri adecvate.
Sens propriu: Luna este cel mai mare satelit natural din Sistemul Solar.
Sens secundar: Ziua mea de naștere este în luna aprilie.
 Sens figurat: Parchetul din camera noastră este lustruit lună.

6. Scrie câte două locuțiuni:

- substantivale: ținere de minte, părere de rău;
- adjectivale: floare la ureche, cu scaun la cap;
- pronominale: Domnia Sa, Majestatea Voastră;
- verbale: a băga de seamă, a o lua la sănătoasa;
- adverbiale: pe neașteptate, din când în când;
- prepoziționale: de-a lungul, de-a latul;
- conjuncționale: cu toate că, în timp ce.