UNIVERSITATEA „SPIRU HARET”

FACULTATEA MANAGEMENT FINANCIAR-CONTABIL

CONSTANłA
SPECIALIZAREA: CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

DISCIPLINA: EFICIENłĂ ECONOMICĂ

CAPITOLUL I.
EFICIENłA ECONOMICĂ. NOłIUNI INTRODUCTIVE

OBIECTIVE:
- prezentarea conceptului de eficienŃă economică
- prezentarea clasificării eforturilor şi a efectelor economice

CUVINTE CHEIE: eficienŃă economică, efort investiŃional, efect economic,

modernizare, retehnologizare

CONłINUT:
EsenŃa eficienŃei economice constă în obŃinerea de efecte utile (rezultate) maxime
la un anumit nivel de consum de resurse (efort) sau aceleaşi efecte utile (rezultate) la un
anumit nivel minim de consum de resurse (efort).
În teoria şi practica economică, eficienŃa economică se exprimă, în special, prin
relaŃii „efect/efort”, determinându-se astfel productivitatea fiecărui factor.
În analizele economice pentru exprimarea eficienŃei economice se utilizează şi
relaŃii de forma „efort/efect”, determinându-se astfel „indicatori ai necesarului”. Aceşti
indicatori evidenŃiază necesarul dintr-un factor de producŃie (efort) pentru obŃinerea unei
unităŃi de producŃie (efect).
Formulele de principiu ale eficienŃei economice sunt:
E ε
max e = , min e’ = ,
ε Ε
în care:
e, e’ reprezintă eficienŃa economică
E – efectul economic
ε – efortul investiŃional

Clasificarea eforturilor şi a efectelor economice

• Clasificarea eforturilor economice

1. eforturi pentru investiŃii:
2. eforturi pentru producŃie:

1. eforturi anuale:
2. eforturi totale:

1. eforturi cu muncă vie

1
 2. eforturi cu muncă materializată

• Clasificarea efectelor economice

1. efecte directe (la nivelul activităŃii analizate)
2. efecte indirecte (obŃinute la beneficiarii produsului de bază)

1. efecte prezente
2. efecte viitoare

1. efecte brute (valoarea producŃiei în diferite preŃuri, încasări valutare totale,

veniturile anuale)
2. efecte nete (se obŃin după scăderea din efectul total a cheltuielilor efectuate, de
exemplu profiturile)

1. efecte programate
2. efecte efective

Factori de creştere a eficienŃei economice:

• Factori cu acŃiune directă:
• Factori cu acŃiune indirectă:
• Factori tehnici
• Factori economici
• Factori naturali
• Factori sociali
• Factori generali
• Factori specifici

Impactul modernizării şi al restructurării economiei naŃionale asupra eficienŃei

economice

Modernizarea economică poate îmbrăca următoarele forme:

a. modernizare intensivă – pune accent pe factorii calitativi (creşterea
productivităŃii muncii este mai acentuată în raport cu gradul de
înzestrare tehnică a muncii);
b. modernizare neutră – presupune o egalitate între ritmul de creştere
a productivităŃii muncii şi nivelul înzestrării tehnice a muncii;
c. modernizare extensivă – accentul se pune pe factorii cantitativi.

CAPITOLUL II.
INDICATORI DE EVALUARE A EFICIENłEI ACTIVITĂłII ECONOMICE

OBIECTIVE:
- prezentarea clasificării indicatorilor de eficienŃă economică după mai multe criterii

2
CUVINTE CHEIE: indicator de eficienŃă economică, rata profitului, cheltuieli la 1000
lei producŃie, productivitatea muncii, producŃia la 1000 lei capital fix, profitul la 1000 lei
capital fix

CONłINUT:

Clasificarea indicatorilor
• După sfera de cuprindere:
- Indicatori care reflectă efectele economice
- Indicatori care cuantifică eforturile pentru realizarea activităŃii respective
- Indicatori referitori la perioada în care se desfăşoară activitatea analizată
• După nivelul la care se fac evaluarea şi analiza economică
- Indicatori calculaŃi la nivel macroeconomic
- Indicatori calculaŃi la nivel microeconomic:
1. Indicatori cu caracter general
2. Indicatori de bază
3. Indicatori specifici
4. Indicatori suplimentari
Indicatorii generali ai eficenŃei economice caracterizează eficienŃa de ansamblu
a firmei şi a oricărui proiect economic, indiferent de nivelul la care aceasta se realizează
(atelier, secŃie, firmă, domeniu de activitate etc.). Aceşti indicatori se pot clasifica după
natura obiectului analizei, şi anume:
- grupa 1: indicatori generali ai întregii activităŃi economice
- grupa a 2-a: indicatori ai efcienŃei factorilor de producŃie
- grupa a 3-a: indicatori de structură a resurselor consumate şi a rezultatelor
obŃinute
Principalii indicatori ce aparŃin grupei 1 sunt:
- Rata profitului (r)
- Cheltuieli la 1000 lei producŃie (venituri)
Productivitatea muncii (W)
- ProducŃia la 1000 lei capital fix (Qf)
- Coeficientul de utilizare a materiei prime(gs)
- Consumul specific de un anumit material (CS)
• Principalii indicatori ce aparŃin grupei a 3-a sunt:
- Ponderea muncitorilor în numărul total de salariaŃi ai unei societăŃi
comerciale (p1):
- Ponderea personalului din conducerea şi administrarea societăŃii comerciale
(p2)
- Indicele de utilizare a fondului de timp maxim disponibil (iu)
- Indicele timpului neutilizat (ir)
- Ponderea capitalului fix activ în total capital fix (f1)
- Gradul de programare a folosirii timpului disponibil (Gp)
- Gradul de folosire a timpului maxim disponibil (Gd)
- Ponderea materiilor prime din import sau deficitare în volumul total al
materiilor prime (pi)
- Ponderea cheltuielilor materiale în cheltuielile totale (pm)

3
 - Ponderea produselor de calitate dintr-o clasă (pc)
Indicatorii de bază ai eficienŃei economice
• Valoarea investiŃiei:
• Durata de execuŃie a lucrărilor de investiŃi.
• Durata de funcŃionare a capitalului fix
• InvestiŃia specifică (Si)
• Termenul de recuperare a investiŃiilor (durata de recuperare a investiŃiilor)
• Coeficientul de eficienŃă economică a investiŃiilor
• Cheltuieli echivalente sau recalculate
• Randamentul economic al investiŃiilor (Ri)
• Imobilizarea fondurilor investiŃionale
Până la momentul punerii în funcŃiune a obiectivului, se disting două perioade:
- durata necesară pentru proiectarea şi elaborarea documentaŃiei tehnico-economice
- durata de execuŃie a lucrărilor de investiŃii pe şantier.
Eşalonarea investiŃiilor influenŃează în mod direct imobilizările de fonduri care
reprezintă pierderi potenŃiale pentru economia naŃională. În general, investiŃiile pot fi
eşalonate:
- în mod crescător (varianta I),
- uniform (varianta II),
- descrescător (varianta III).
Deoarece o sumă cheltuită rămâne imobilizată până la începerea funcŃionării
obiectivului, şi chiar peste acest moment până la recuperarea efectivă, varianta mai
convenabilă este varianta la care imobilizările sunt cele mai mici.
Pentru evaluarea eficienŃei economice pe această perioadă, prin prisma mărimii
imobilizărilor şi a pierderilor datorate acestor imobilizări, se folosesc o serie de indicatori
şi anume:
a. Mărimea imobilizărilor totale.
b. Imobilizarea specifică.
c. Efectul economic al imobilizărilor.
d. Efectul economic specific al imobilizărilor.

CAPITOLUL III.
EVALUAREA EFICIENłEI ECONOMICE A INVESTIłIILOR ÎN FUNCłIE DE
PARTICULARITĂłILOR DIFERITELOR RAMURI. INDICATORI

OBIECTIVE:
- prezentarea principalilor indicatori specifici unor ramuri economice:industria
petrolului, agricultură, energie electrică şi termică, construcŃii, comerŃ interiror, comerŃ
exteriror.
CUVINTE CHEIE: investiŃie specifică, costul unitar real, termenul de
recuperare a investiŃiilor, cheltuieli anuale recalculate

4
 CONłINUT:
Activitatea fiecărei ramuri a economiei naŃionale se desfăşoară în anumite condiŃii
concrete, care îşi pun amprenta asupra modului de organizare a procesului de producŃie,
asupra modului de consum al resurselor, asupra tehnologiei de fabricaŃie etc.
Vom prezenta principalii indicatori specifici unor ramuri economice:industria
petrolului, agricultură, energie electrică şi termică, construcŃii, comerŃ interiror, comerŃ
exteriror.
1. Industria petrolului
-InvestiŃia specifică a zăcământului
- InvestiŃia specifică a extracŃiei petrolului
- InvestiŃia specifică pentru comparaŃii cu alte ramuri
-costul unitar real
-Termenul de recuperare a investiŃiilor
- Factorul de asigurare

2. Industria energiei electrice şi termice:

- cheltuieli anuale recalculate sau criteriul Z
-cheltuieli specifice actualizate
-coeficientul de avarie
-coeficientul relativ de indisponibilitate din cauze accidentale
-coeficientul relativ de indisponibilitate

3. Agricultură
- pierderea de venit net agricol

4. ConstrucŃii
-gradul de ocupare al terenului
-gradul de folosire a suprafeŃei clădite
- Densitatea construcŃilor
- gradul de folosire a suprafeŃei construite desfăşurate
- gradul de folosire în scopuri productive a suprafeŃei construite desfăşurate

5. ComerŃ interior
-adaosul comercial
- profitul comercial
- rentabilitatea în comerŃ
- rentabilitatea fondurilor cheltuite
- productivitatea în comerŃ
- vânzările la 1 milion lei mijloace fixe
- viteza de rotaŃie a mărfurilor
- timpul de circulaŃie

5
- suprafaŃa spaŃiilor comerciale ce revin la 10000 locuitori

6. Indicatori specifici obiectivelor cu activitate de comerŃ exterior

a. Indicatori ce au caracter general.
1) ProducŃia anuală destinată exportului.
2) Ponderea producŃiei destinate exportului în total producŃie.
3) Importul anual pentru producŃie.
4) Importul specific pentru producŃie.
5) Aportul valutar anual.
6) Aportul valutar specific.
7) Profitul în valută.
8) Profitul valutar unitar
9) Cursul de revenire brut.
10) Cursul de revenire brut corectat.
11) Cursul de revenire net.
12) Costul actualizat minim.
b. Indicatorii de bază sunt indicatorii proprii procesului investiŃional pentru
obiectivele cu activitate de comerŃ exterior.
1) ProducŃia exportată ce revine la 1.000.000 lei investiŃii.
2) Importul pentru investiŃii.
3) Importul specific pentru investiŃii.
4) Ponderea importului pentru investiŃii în totalul investiŃiilor.
5) Importul global.
6) Importul global specific.
7) Aportul valutar anual al investiŃiilor.
8) Aportul valutar global al investiŃiilor.
9) Termenul de recuperare a efortului valutar, prin exporturi de mărfuri.
10) Cursul de revenire al valutei.

CAPITOLUL IV.
INFLUENłA FACTORULUI TIMP ASUPRA EFICIENłEI ECONOMICE A
INVESTIłIILOR. TEHNICA ACTUALIZĂRII (DISCONTĂRII)

OBIECTIVE:
- determinarea influenŃei factorului timp asupra eficienŃei economice a investiŃiilor
- prezentarea momentelor de referinŃă ale actualizării
- prezentarea actualizării în funcŃie de momentele de referinŃă

CUVINTE CHEIE: actualizare, moment de referinŃă, investiŃie, factor de actualizare,

factor de fructificare, coeficient de actualizare

CONłINUT:
Legătura dintre investiŃii şi timp se urmăreşte în mai multe tehnici utilizate în
procesul investiŃional, şi anume în:
- programarea realizării investiŃiilor prin optimizarea funcŃiei cost-durată

6
 - efectul economic al imobilizărilor de fonduri băneşti şi mijloace materiale
necesare efectuării investiŃiilor
- perioada de atingere a parametrilor proiectaŃi
- efectul uzurii morale
- durata de funcŃionare a noului obiectiv etc.
Timpul este un factor de legătură dintre investiŃii şi progresul general al societăŃii,
el acŃionând ca un multiplicator al efectelor investiŃionale.
Calculele de eficienŃă prezentate anterior au avut un caracter static, au făcut
abstracŃie de influenŃa timpului asupra efectelor finale.
În analiza dinamică se aduc toate valorile dispersate în timp la un singur moment,
care este cel actual.
Astfel:
- o investiŃie de 1 leu efectuată în prezent echivalează peste „h” ani nu cu
aceeaşi sumă, ci cu (1 + a)h = factor de fructificare (z’). Factorul de
fructificare se foloseşte la aducerea în prezent a unor sume investite în
trecut sau la ducerea din prezent spre viitor a sumelor investite, mărind
aceste sume, deoarece întotdeauna z’ > 1
1
- valoarea prezentă a 1 leu ce se va obŃine într-un an va fi =
〈1 + a〉 h
1
factor de actualizare ( ) < 1, unde a reprezintă coeficientul de
〈1 + a〉 h
actualizare.
Avem condiŃia: a > ri + rd + rr ,
în care:
ri - rata inflaŃiei;
rd – rata dobânzii;
rr – rata de risc investiŃional.

Momente de referinŃă ale actualizării

Calculele de actualizare se pot efectua la orice moment, chiar anterior sau

posterior perioadei în care se execută lucrările de investiŃii.
Numim data la care se efectuează actualizarea moment de referinŃă. Principalele
momente de referinŃă din viaŃa economică a unui obiectiv investiŃional sunt:

m – momentul adoptării deciziei de investiŃii

n – momentul începerii lucrărilor de investiŃii
p – momentul punerii în funcŃiune a noului capital
u – momentul începerii restituirii creditelor primite
v – momentul scoaterii din funcŃiune a capitalului fix
Cele 4 perioade semnifică:
g – perioada de elaborare a documentaŃiei tehnice
d – durata de execuŃie a lucrărilor de investiŃii pe şantier
f – perioada dintre momentul punerii în funcŃiune şi începerea restituirii
creditelor primite
D – durata de funcŃionare eficientă a obiectivului

7
 În formă dinamică, un indicator de eficienŃă economică a investiŃiilor necesită
parcurgerea următoarelor etape:
1. stabilirea indicatorului ce dorim să-l actualizăm şi calculul nivelului
acestuia în formă statică
2. stabilirea momentului de referinŃă la care se face actualizarea;
reprezentarea pe axa timpului a momentul începerii lucrărilor de
investiŃii a momentului punerii în funcŃiune a noului capital, a
momentului restabilirii creditelor (terminarea lor), a momentului
scoaterii din funcŃiune a capitalului fix. Momentul de referinŃă se
notează cu zero.
3. înscrierea indicatorului (profit sau investiŃie) pe axa reprezentată
4. trasarea triunghiului actualizării, unul pentru investiŃii, altul pentru
profit
5. aplicarea formulelor de calcul pentru determinarea indicatorului în
formă dinamică
6. se compară datelor actualizate cu cele stabilite iniŃial în forma statică şi
se desprind concluziile ce se impun.

Actualizarea la momentul luării deciziei de investiŃii

Se impune actualizarea investiŃiilor, profitului, a randamentului economic al

investiŃiilor şi a termenului de recuperare a investiŃiilor.
a. InvestiŃiile totale actualizate
InvestiŃiile se eşalonează pe o perioadă care în raport cu momentul de referinŃă
ales este în viitor, deci investiŃiile actuale se vor micşora, folosindu-se factorul de
actualizare. Astfel, vom avea:
g +d g g +d
m 1 1 1
I ta ∑=
h =1 〈1 + a〉
h
× I h
- ∑h =1 〈1 + a〉
h
× I h
= ∑
h = g +1 〈1 + a〉
h Ih

b. Profitul actualizat
g +d + D g +d g +d + D
m 1 1 1
Pta ∑ =
h =1 〈1 + a〉
h
× P h
- ∑h =1 〈1 + a〉
h
× P h
= ∑
h = g + d +1 〈1 + a 〉
h
× Ph

Acest indicator trebuie să fie cât mai mare, fapt ce se realizează pe mai multe căi:
- obŃinerea unui profit static cât mai mare
- obŃinerea unor sume mai mari de profit în prima perioadă de funcŃionare
a obiectivului
- reducerea perioadei cuprinse între momentul luării deciziei şi momentul
obŃinerii profitului
- prelungirea duratei în care întreprinderea realizează profit.
În practică se consideră că profitul anual (Ph ) este constant în timp. În acest caz vom
avea:
m 1 〈1 + a〉 D − 1
= ×
Pta Ph 〈1 + a〉 g + d a〈1 + a〉 D

8
 c. Randamentul economic reactualizat.

m
Pm ta
R = ta m
−1
I ta
d. Termenul de recuperare reactualizat.
m
=
[
log P h − log P h − a × I ta × 〈1+ a〉
m g +d
]
T a
log〈1 + a〉

Actualizarea la momentul începerii lucrărilor de investiŃii

a. InvestiŃii actualizate. Se stabilesc cu formula:

d
1 n
I ta = ∑
h =1 〈1 + a〉
h
× Ih

b. Profitul actualizat. Deoarece profitul se află la un moment viitor faŃă de

momentul ales pentru actualizare, vom folosi factorul de actualizare:

d +D d d +D
n 1 1 1
Pta = ∑ 〈1 + a〉
h =1
h
× Ph - ∑ 〈1 + a〉
h =1
h
× Ph = ∑
h = d +1 〈1 + a 〉
h
× Ph

Randamentul economic reactualizat.

n
Pn ta
R = ta n
−1
I ta

c. Termenul de recuperare reactualizat.

n
=
[
log P h − log P h − a × I ta × 〈1+ a〉
n d
]
T a
log〈1 + a〉

Actualizarea la momentul punerii în funcŃiune a noului obiectiv (p)

a. InvestiŃii totale actualizate. InvestiŃiile sunt cheltuite într-o perioadă trecută faŃă de
momentul ales, drept pentru care sumele se vor mări prin actualizare, folosindu-se
factorul de fructificare.

9
 d −1
p h
I ta = ∑ 〈1+ a〉 × I h
h=0

InvestiŃia astfel calculată exprimă valoarea producŃiei ce s-ar fi obŃinut în

condiŃiile în care investiŃiile nu erau imobilizate în cadrul procesului investiŃional, ci erau
folosite într-o activitate economică la care nivelul eficienŃei economice este egal cu a.

b. Profitul total actualizat. Perioada în care se obŃine profitul este o perioadă

viitoare în raport cu momentul de referinŃă ales. Deci, profitul se va micşora prin
actualizare:
D
p 1
Pta ∑=
h =1 〈1 + a 〉
h
× Ph

c. Randamentul economic reactualizat. Calculul se face având la bază formula de

principiu:

p
p P ta
R =
ta p
−1
I ta

d. Termenul actualizat de recuperare a investiŃiilor.

p
=
[
log Ph − log Ph − a × I ta
p
]
T a
log〈1 + a〉

Actualizarea la momentul începerii restituirii creditelor primite (u)

a. InvestiŃii totale actualizate. InvestiŃiile sunt cheltuite într-o perioadă trecută faŃă de
momentul ales, drept pentru care sumele se vor mări prin actualizare, folosindu-se
factorul de fructificare.

f + d −1 f −1 f + d −1
u h h h
I ta = ∑ 〈1+ a〉
h =0
× Ih- ∑ 〈1+ a〉
h=0
×Ih = ∑ I × 〈1+ a〉
h= f
h

b. Profitul total actualizat. Pentru acest moment actualizarea profitului prezintă

următoarea particularitate. Actualizarea profitului la acest moment presupune divizarea
lui în două părŃi distincte:
- una care se situează înaintea momentului actualizării (în trecut) şi care se va actualiza
cu factorul de fructificare;
- una care se situează după momentul de referinŃă (în viitor) şi care se va actualiza cu
factorul de actualizare.

10
 În consecinŃă, vom avea:

f −1 D− f
u h 1
Pta = ∑ Ph × 〈1+ a〉 +
h =0
∑ 〈1 + a〉
h =1
h
× Ph

c. Randamentul economic actualizat al investiŃiilor.

u
u P ta
R =
ta u
−1
I ta

d. Termenul actualizat de recuperare a investiŃiilor:

u
=
f
[
log Ph × 〈1+ a〉 − log Ph × 〈1+ a〉 − a × I ta
f u
]
T a
log〈1 + a〉

Actualizarea la momentul scoaterii din funcŃiune a capitalului fix (v)

a. InvestiŃii totale actualizate. InvestiŃiile sunt cheltuite într-o perioadă trecută faŃă de
momentul ales, drept pentru care sumele se vor mări prin actualizare, folosindu-se
factorul de fructificare.

D + d −1 D −1 d + D −1
v h h h
I ta = ∑ 〈1+ a〉 × I - ∑ I × 〈1+ a〉
h=0
h
h=0
h
= ∑ I × 〈1+ a〉
h= D
h

b. Profitul total actualizat. Pentru momentul scoaterii din funcŃiune a capitalului fix
relaŃia de stabilire a profitului total actualizat este:
D −1
v h
Pta = ∑ 〈1+ a〉 × Ph
h =0

c. Randamentul economic actualizat al investiŃiilor.

v
v P ta
R =
ta v
−1
I ta

d. Termenul actualizat de recuperare a investiŃiilor:

v
D
[
log Ph × 〈1+ a〉 − log Ph × 〈1+ a〉 − a × I ta
D v
]
Ta = log〈1 + a〉

11
CAPITOLUL V.
REALIZAREA UNEI INVESTIłII. STUDII DE FEZABILITATE

OBIECTIVE:
- prezentarea principalelor etape de elaborare a unui studiu de prefezabilitate
- prezentarea metodologiei BIRD
- prezentarea principalelor etape de elaborare a unui studiu de fezabilitate

CUVINTE CHEIE: studiu de prefezabilitate, studiu de fezabilitate, metodologie BIRD

CONłINUT:
Studiile de prefezabilitate
Cu ajutorul studiului de prefezabilitate se asigură selecŃia preliminară şi definirea
proiectului. Elaborarea unui studiu de fezabilitate necesită cheltuieli mari; ca urmare,
ideea de proiect trebuie dezvoltată într-un studiu mai detaliat, fără a angaja fonduri
importante. Un astfel de studiu este studiul de prefezabilitate, a cărui structură schematică
se prezintă astfel:
a) Identificarea proiectului de investiŃii – se efectuează folosind două metode:
- metoda proiectului releu,
- metoda proiectelor strategice de dezvoltare,
b) Studiul de prefezabilitate a proiectului urmăreşte ca aspecte:
- istoria proiectului
- piaŃa produsului
- capacitatea obiectivului
- dotările materiale
- studii de amplasament
- aspecte tehnice
- organizarea obiectivului
- evaluarea financiară şi economică

Metodologia Băncii InternaŃionale pentru ReconstrucŃie şi Dezvoltare

În România, studiile de fezabilitate se realizează în concordanŃă cu

metodologia elaborată de BIRD.
F.M.I. a fost construit pentru stimularea economică a Ńărilor. În cadrul acestuia
există organisme specializate: BIRD şi Banca Europeană de ReconstrucŃie şi Dezvoltare.
Orientarea fondurilor disponibile către cele mai eficiente proiecte de dezvoltare
economice se fac pe baza calculelor metodologiei BIRD, metodologie ce are o sferă de
aplicabilitate extinsă.

• Sursele de constituire a fondurilor BIRD şi condiŃiile de acordare a

împrumuturilor

a) Surse primare – se formează din:

- subscripŃii utilizabile în capital
- împrumuturi nete efectuate de bancă pe pieŃele financiare internaŃionale

12
 - venituri nete din activitatea proprie

b) Surse suplimentare – constituite din:

- rambursări din împrumuturile date de bancă şi vânzări de creanŃe altor
investitori
Veniturile totale ale băncii se calculează:

Vt = (V + Vi + Dc + Ca + Cvr) – (Cad + Di + Ce + Cc)

V – venituri din plasamente

Vi – venituri din împrumuturi
Dc – dobânzi şi comisioane
Ca – comisioane din angajamente
Cvr – comisioane vărsate la rezerva specială
Cad – cheltuieli de administrare
Di – dobânzi plătite la împrumuturile luate de la bancă
Ce – cheltuieli din emisiune ale băncii
Cc – cheltuieli pentru cedări de creanŃe
CondiŃiile pentru acordarea împrumuturilor de BIRD:
- fondurile solicitate să fie orientate cu prioritate spre obiective investiŃionale
care să asigure dezvoltarea infrastructurii economice, a agriculturii, industriei alimentare,
învăŃământului
- împrumuturile să fie garantate de beneficiarul de credit şi să fie orientate
către acele investiŃii care asigură eficienŃă economică ridicată
- procurarea de utilaje, tehnologii, materii prime şi materiale să se facă numai
pe bază de licitaŃii internaŃionale
- creditele se acordă pentru achiziŃionarea de furnituri din Ńările membre ale
BIRD şi din ElveŃia
- la acordarea creditului o echipă de specialişti ai băncii examinează amănunŃit
proiectul tehnico-economic al viitorului obiectiv
- cererea de credit trebuie însoŃită de un raport economic prin care se justifică
necesitatea acordării creditului şi de asigurare a restituirii creditului

• Aspecte specifice de evaluare a metodologiei BIRD a proiectelor de investiŃii. Se

au în vedere:
- aspectul economic
- aspectul tehnic
- aspectul instituŃional, organizatoric şi de conducere,
- aspectul comercial şi al achiziŃiilor,
- aspectul financiar
Analiza economică compară eforturile pentru realizarea investiŃiei şi
producŃiei cu efectele ce se vor obŃine în condiŃiile comparabilităŃii acestora prin
intermediul calculelor de actualizare.
Analiza financiară – se face din punctul de vedere al investitorului care este
preocupat de obŃinerea unor profituri la fondurile proprii cheltuite în conjunctura pieŃei de
desfacere.

13
 Studiile de fezabilitate

Studiul de fezabilitate – ansamblul de piese scrise (calcule tehnico–

economice, desene, memorii de fundamentare, măsuri concrete de acŃiune) privind
necesitatea viitorului obiectiv, privind resursele de aprovizionare cu materii prime şi
pieŃele de desfacere, asigurarea capitalului, etc.
Studiul de fezabilitate trebuie să cuprindă cel puŃin următoarele capitole:
1. Date de identificare a societăŃii comerciale
2. Analiza diagnostic
3. Prognoza produselor, tehnologiilor, factorilor de producŃie
4. Variante de dezvoltare şi de restructurare
5. Calculul eficienŃei economice a variantelor studiate
6. Analiza incertitudinii, riscului şi sensibilităŃii variantei alese
7. Formularea deciziei de investiŃii

CAPITOLUL VI.
CONTRIBUłIA MANAGEMENTULUI LA CREŞTEREA EFICIENłEI FIRMEI

OBIECTIVE:
- prezentarea influenŃei managementului asupra eficienŃei firmei
- identificarea eficienŃei cunatificabile şi necuantificabile ale managementului
- identificarea modalităŃilor de creştere a eficienŃei managementului
CUVINTE CHEIE: management, eficienŃă cunatificabilă, eficienŃă necuantificabilă
CONłINUT:
Cum se realizează? Prin:
• potenŃarea muncii de execuŃie la nivelul fiecărui loc de muncă,
reflectată în sporirea productivităŃii datorită asigurării, ca urmare a deciziilor şi acŃiunilor
managerilor. O bună conducere a firmei reuşeşte să asigure condiŃiile tehnice, umane,
informaŃionale, financiare, organizatorice şi motivaŃionale necesare ca productivitatea
muncii să fie ridicată, rezultat al unui grad ridicat de folosire a timpului de muncă şi de
structurare a acesteia.
• amplificarea funcŃionalităŃii globale a firmei, generată de
raŃionalizarea ansamblului de conexiuni decizionale, informaŃionale şi organizaŃionale
reflectată în creşterea gradului de folosire a capacităŃilor de producŃie, dimensionarea
judicioasă a stocurilor de materii prime, materiale, semifabricate, etc.
• integrarea la un nivel superior a activităŃilor firmei în cadrul pieŃei
şi economiei naŃionale. Concret, eficienŃa rezultă din îmbunătăŃirea specializării şi

14
cooperării în producŃie, din creşterea raŃionalităŃii aprovizionării şi vânzării şi din măsura
în care oferta firmei corespunde dimensional şi structural cu mărimea şi felul cererii pe
pieŃele interne şi externe pe care le vinde.
Una dintre cele mai complexe probleme privind managementul firmei este
evaluarea eficienŃei sale. Efectele economice ale managementului firmei sunt
preponderent indirecte şi propagate, fiind deci dificil de delimitat şi evaluat.
EficienŃa managementului firmei poate fi abordată:
- în sens restrâns,
- în sens larg,
Din punct de vedere al modului de exprimare şi comensurare, eficienŃa
managementului îmbracă două forme:
- eficienŃa cuantificabilă
- eficienŃa necuantificabilă
EficienŃa cuantificabilă poate fi evaluată la două niveluri:
- eficienŃa directă
- eficienŃa totală
- I. EficienŃa directă:
Edg = Edso + Edsd + Edsi + Edsm + Edd

II. EficienŃa totală – poate fi considerată ∑ Edg + Eidg (eficienŃa indirectă)

Evaluarea elementelor definitorii ale eficienŃei necuantificabile se poate

realiza în două moduri:
- pe bază de intuiŃie
- pe utilizarea unor chestionare care se adresează unor eşantioane
reprezentative din personalul întreprinderii

• ModalităŃi de creştere a eficienŃei managementului

- proiectarea şi reproiectarea pe baze riguros ştiinŃifice a sistemului de
management al firmei
- remodelarea strategiilor şi politicilor firmei

15
 - completarea şi modernizarea instrumentarului de management
- raŃionalizarea procesului decizional
- intensificarea componentei operaŃionale a muncii de management
- pregătirea la un nivel superior a managerilor
- promovarea leadershipului performant
- remodelarea culturii manageriale şi organizaŃionale

CAPITOLUL VII.
EFICIENłA PIEłELOR DE CAPITAL

OBIECTIVE:
- prezentarea ipotezelor pieŃei de capital perfect eficiente
- identificarea legăturii dintre analiza valorilor mobiliare şi gradul de eficienŃă a
pieŃei

CUVINTE CHEIE: piaŃă de capital, eficienŃă operaŃională, eficienŃă funcŃională,

eficienŃa informaŃională, analiza fundamentală, analiza tehnică

CONłINUT:
Ipotezele unei pieŃe perfect eficiente sunt punctul de plecare a judecării
gradului şi a tipului său de eficienŃă. Dacă avem în vedere trei tipuri (forme) de eficienŃă
şi anume: operaŃională, funcŃională şi informaŃională, gradul de eficienŃă specific fiecărui
tip poate fi estimat prin prisma corespondenŃei dintre ipotezele pieŃei perfect eficiente şi
situaŃia specifică pieŃei analizate.
EficienŃa operaŃională are la bază două dintre ipotezele pieŃei eficiente
referitoare la participanŃii la tranzacŃiile desfăşurate pe piaŃa de capital (investitori,
analişti financiari, consultanŃi de plasament, brokeri, etc):
- raŃionalitatea comportamentului acestora pe piaŃă
- capacitatea lor de a anticipa comportamentele celorlalŃi participanŃi la
tranzacŃii
EficienŃa funcŃională (organizaŃională) presupune următoarele ipoteze la
nivelul funcŃional al pieŃei:
- inexistenŃa costurilor şi impozitelor legate de tranzacŃii sau existenŃa unor
costuri atât de mici încât să nu influenŃeze sensibil deciziile de investire sau dezinvestire
- existenŃa dobânzii fără risc la care se pot lua şi respectiv da cu împrumut
sume de bani
- atomicitatea plasamentelor financiare
Cel mai important criteriu de catalogare a eficienŃei unei pieŃe este modul de
transmitere şi utilizare a informaŃiilor, rapiditatea şi modul în care sunt înglobate noile
informaŃii în preŃul titlurilor. Din acest punct de vedere, eficienŃa informaŃională este de
cel mai mare interes în problema evaluării afacerilor.
EficienŃa informaŃională a pieŃelor de capital îmbracă trei forme:
1. Forma

16
 2. Forma intermediară
3. Forma puternică

Legătura dintre analiza valorilor mobiliare şi gradul de eficienŃă a pieŃei

Scopul analizei este de a valorifica imperfecŃiunile presupuse ale pieŃelor de
capital iar relevanŃa sa creşte pe măsură ce gradul de eficienŃă a pieŃei este mai scăzut.
Plecând de la ipoteza că eficienŃa pieŃei nu este perfectă, mulŃi
investitori caută o procedură de exploatare a acestor ineficienŃe de piaŃă. Cele mai
utilizate căi de depistare a imperfecŃiunilor în preŃurile de piaŃă ale acŃiunilor sunt:
- analiza fundamentală
- analiza tehnică (grafică)
Analiza fundamentală serveşte la investigarea şi aprecierea următoarelor
categorii de risc:
- Riscul general
- Riscul schimbării cadrului legislativ
- Riscul inflaŃional
- Riscul valutar
- Riscul de sector
- Riscul de afacere
- Riscul financiar sau de credit
- Riscul de faliment

Analiza tehnică investighează următoarele categorii de risc:

- Riscul opŃional
- Riscul momentului
- Riscul pieŃei
- Riscul vandabilităŃii

BIBLIOGRAFIE:
1. Grecu I., EficienŃă economică. InvestiŃii. Concepte teoretice, aplicaŃii, teste de
autoevaluare, Ed. ExPonto, ConstanŃa, 2007
2. Vasilescu I., Românu I., Cicea C., Editura Economică, Bucureşti, 2000

17