Sunteți pe pagina 1din 17

UNIVERSITATEA „SPIRU HARET” FACULTATEA MANAGEMENT FINANCIAR-CONTABIL CONSTANłA SPECIALIZAREA: CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

DISCIPLINA: EFICIENłĂ ECONOMICĂ

CAPITOLUL I. EFICIENłA ECONOMICĂ. NOłIUNI INTRODUCTIVE

OBIECTIVE:

- prezentarea conceptului de eficienŃă economică

- prezentarea clasificării eforturilor şi a efectelor economice

CUVINTE

modernizare, retehnologizare

CHEIE:

eficienŃă

economică,

efort

investiŃional,

efect

economic,

CONłINUT:

EsenŃa eficienŃei economice constă în obŃinerea de efecte utile (rezultate) maxime la un anumit nivel de consum de resurse (efort) sau aceleaşi efecte utile (rezultate) la un anumit nivel minim de consum de resurse (efort). În teoria şi practica economică, eficienŃa economică se exprimă, în special, prin relaŃii „efect/efort”, determinându-se astfel productivitatea fiecărui factor. În analizele economice pentru exprimarea eficienŃei economice se utilizează şi relaŃii de forma „efort/efect”, determinându-se astfel „indicatori ai necesarului”. Aceşti indicatori evidenŃiază necesarul dintr-un factor de producŃie (efort) pentru obŃinerea unei unităŃi de producŃie (efect). Formulele de principiu ale eficienŃei economice sunt:

în care:

E

max e = ε ,

min e’ =

ε

Ε ,

e,

e’ reprezintă eficienŃa economică

E

– efectul economic

ε – efortul investiŃional

Clasificarea eforturilor şi a efectelor economice

Clasificarea eforturilor economice

1. eforturi pentru investiŃii:

2. eforturi pentru producŃie:

1. eforturi anuale:

2. eforturi totale:

1. eforturi cu muncă vie

1

2.

eforturi cu muncă materializată

Clasificarea efectelor economice

1. efecte directe (la nivelul activităŃii analizate)

2. efecte indirecte (obŃinute la beneficiarii produsului de bază)

1. efecte prezente

2. efecte viitoare

1. efecte brute (valoarea producŃiei în diferite preŃuri, încasări valutare totale, veniturile anuale)

2. efecte nete (se obŃin după scăderea din efectul total a cheltuielilor efectuate, de exemplu profiturile)

1. efecte programate

2. efecte efective

Factori de creştere a eficienŃei economice:

• Factori cu acŃiune directă:

• Factori cu acŃiune indirectă:

Factori tehnici

Factori economici

Factori naturali

Factori sociali

Factori generali

Factori specifici

Impactul modernizării şi al restructurării economiei naŃionale asupra eficienŃei economice

Modernizarea economică poate îmbrăca următoarele forme:

a. modernizare intensivă – pune accent pe factorii calitativi (creşterea productivităŃii muncii este mai acentuată în raport cu gradul de înzestrare tehnică a muncii);

b. modernizare neutră – presupune o egalitate între ritmul de creştere a productivităŃii muncii şi nivelul înzestrării tehnice a muncii;

c. modernizare extensivă – accentul se pune pe factorii cantitativi.

CAPITOLUL II. INDICATORI DE EVALUARE A EFICIENłEI ACTIVITĂłII ECONOMICE

OBIECTIVE:

- prezentarea clasificării indicatorilor de eficienŃă economică după mai multe criterii

2

CUVINTE CHEIE: indicator de eficienŃă economică, rata profitului, cheltuieli la 1000 lei producŃie, productivitatea muncii, producŃia la 1000 lei capital fix, profitul la 1000 lei capital fix

CONłINUT:

Clasificarea indicatorilor

După sfera de cuprindere:

- Indicatori care reflectă efectele economice

- Indicatori care cuantifică eforturile pentru realizarea activităŃii respective

- Indicatori referitori la perioada în care se desfăşoară activitatea analizată

După nivelul la care se fac evaluarea şi analiza economică

- Indicatori calculaŃi la nivel macroeconomic

- Indicatori calculaŃi la nivel microeconomic:

1. Indicatori cu caracter general

2. Indicatori de bază

3. Indicatori specifici

4. Indicatori suplimentari

Indicatorii generali ai eficenŃei economice caracterizează eficienŃa de ansamblu a firmei şi a oricărui proiect economic, indiferent de nivelul la care aceasta se realizează

(atelier, secŃie, firmă, domeniu de activitate etc.). Aceşti indicatori se pot clasifica după natura obiectului analizei, şi anume:

- grupa 1: indicatori generali ai întregii activităŃi economice

- grupa a 2-a: indicatori ai efcienŃei factorilor de producŃie

- grupa a 3-a: indicatori de structură a resurselor consumate şi a rezultatelor obŃinute Principalii indicatori ce aparŃin grupei 1 sunt:

- Rata profitului (r)

- Cheltuieli la 1000 lei producŃie (venituri) Productivitatea muncii (W)

- ProducŃia la 1000 lei capital fix (Qf)

- Coeficientul de utilizare a materiei prime(gs)

- Consumul specific de un anumit material (CS)

Principalii indicatori ce aparŃin grupei a 3-a sunt:

- Ponderea muncitorilor în numărul total de salariaŃi ai unei societăŃi

comerciale (p1):

- Ponderea personalului din conducerea şi administrarea societăŃii comerciale

(p2)

- Indicele de utilizare a fondului de timp maxim disponibil (iu)

- Indicele timpului neutilizat (ir)

- Ponderea capitalului fix activ în total capital fix (f1)

- Gradul de programare a folosirii timpului disponibil (Gp)

- Gradul de folosire a timpului maxim disponibil (Gd)

- Ponderea materiilor prime din import sau deficitare în volumul total al materiilor prime (pi)

- Ponderea cheltuielilor materiale în cheltuielile totale (pm)

3

- Ponderea produselor de calitate dintr-o clasă (pc)

Indicatorii de bază ai eficienŃei economice

• Valoarea investiŃiei:

• Durata de execuŃie a lucrărilor de investiŃi.

• Durata de funcŃionare a capitalului fix

• InvestiŃia specifică (Si)

• Termenul de recuperare a investiŃiilor (durata de recuperare a investiŃiilor)

• Coeficientul de eficienŃă economică a investiŃiilor

• Cheltuieli echivalente sau recalculate

• Randamentul economic al investiŃiilor (Ri)

Imobilizarea fondurilor investiŃionale

Până la momentul punerii în funcŃiune a obiectivului, se disting două perioade:

- durata necesară pentru proiectarea şi elaborarea documentaŃiei tehnico-economice

- durata de execuŃie a lucrărilor de investiŃii pe şantier.

Eşalonarea investiŃiilor influenŃează în mod direct imobilizările de fonduri care

reprezintă pierderi potenŃiale pentru economia naŃională. În general, investiŃiile pot fi eşalonate:

- în mod crescător (varianta I),

- uniform (varianta II),

- descrescător (varianta III).

o sumă cheltuită rămâne imobilizată până la începerea funcŃionării

obiectivului, şi chiar peste acest moment până la recuperarea efectivă, varianta mai

convenabilă este varianta la care imobilizările sunt cele mai mici.

Pentru evaluarea eficienŃei economice pe această perioadă, prin prisma mărimii imobilizărilor şi a pierderilor datorate acestor imobilizări, se folosesc o serie de indicatori şi anume:

Deoarece

a. Mărimea imobilizărilor totale.

b. Imobilizarea specifică.

c. Efectul economic al imobilizărilor.

d. Efectul economic specific al imobilizărilor.

CAPITOLUL III. EVALUAREA EFICIENłEI ECONOMICE A INVESTIłIILOR ÎN FUNCłIE DE PARTICULARITĂłILOR DIFERITELOR RAMURI. INDICATORI

OBIECTIVE:

- prezentarea principalilor indicatori specifici unor ramuri economice:industria

petrolului, agricultură, energie electrică şi termică, construcŃii, comerŃ interiror, comerŃ

exteriror.

CUVINTE CHEIE: investiŃie specifică, costul unitar real, termenul de

recuperare a investiŃiilor, cheltuieli anuale recalculate

4

CONłINUT:

Activitatea fiecărei ramuri a economiei naŃionale se desfăşoară în anumite condiŃii

concrete, care îşi pun amprenta asupra modului de organizare a procesului de producŃie,

asupra modului de consum al resurselor, asupra tehnologiei de fabricaŃie etc.

Vom prezenta principalii indicatori specifici unor ramuri economice:industria

petrolului, agricultură, energie electrică şi termică, construcŃii, comerŃ interiror, comerŃ

exteriror.

1.

Industria petrolului

-InvestiŃia specifică a zăcământului

- InvestiŃia specifică a extracŃiei petrolului

- InvestiŃia specifică pentru comparaŃii cu alte ramuri -costul unitar real -Termenul de recuperare a investiŃiilor

- Factorul de asigurare

2. Industria energiei electrice şi termice:

- cheltuieli anuale recalculate sau criteriul Z

-cheltuieli specifice actualizate -coeficientul de avarie -coeficientul relativ de indisponibilitate din cauze accidentale

-coeficientul relativ de indisponibilitate

3. Agricultură

- pierderea de venit net agricol

4. ConstrucŃii

-gradul de ocupare al terenului -gradul de folosire a suprafeŃei clădite

- Densitatea construcŃilor

- gradul de folosire a suprafeŃei construite desfăşurate

- gradul de folosire în scopuri productive a suprafeŃei construite desfăşurate

5. ComerŃ interior

-adaosul comercial

- profitul comercial

- rentabilitatea în comerŃ

- rentabilitatea fondurilor cheltuite

- productivitatea în comerŃ

- vânzările la 1 milion lei mijloace fixe

- viteza de rotaŃie a mărfurilor

- timpul de circulaŃie

5

- suprafaŃa spaŃiilor comerciale ce revin la 10000 locuitori

6. Indicatori specifici obiectivelor cu activitate de comerŃ exterior

a. Indicatori ce au caracter general. 1) ProducŃia anuală destinată exportului. 2) Ponderea producŃiei destinate exportului în total producŃie. 3) Importul anual pentru producŃie. 4) Importul specific pentru producŃie. 5) Aportul valutar anual. 6) Aportul valutar specific. 7) Profitul în valută. 8) Profitul valutar unitar 9) Cursul de revenire brut. 10) Cursul de revenire brut corectat. 11) Cursul de revenire net. 12) Costul actualizat minim. b. Indicatorii de bază sunt indicatorii proprii procesului investiŃional pentru obiectivele cu activitate de comerŃ exterior. 1) ProducŃia exportată ce revine la 1.000.000 lei investiŃii. 2) Importul pentru investiŃii. 3) Importul specific pentru investiŃii. 4) Ponderea importului pentru investiŃii în totalul investiŃiilor. 5) Importul global. 6) Importul global specific. 7) Aportul valutar anual al investiŃiilor. 8) Aportul valutar global al investiŃiilor. 9) Termenul de recuperare a efortului valutar, prin exporturi de mărfuri. 10) Cursul de revenire al valutei.

CAPITOLUL IV. INFLUENłA FACTORULUI TIMP ASUPRA EFICIENłEI ECONOMICE A INVESTIłIILOR. TEHNICA ACTUALIZĂRII (DISCONTĂRII)

OBIECTIVE:

- determinarea influenŃei factorului timp asupra eficienŃei economice a investiŃiilor

- prezentarea momentelor de referinŃă ale actualizării

- prezentarea actualizării în funcŃie de momentele de referinŃă

CUVINTE CHEIE: actualizare, moment de referinŃă, investiŃie, factor de actualizare, factor de fructificare, coeficient de actualizare

CONłINUT:

Legătura dintre investiŃii şi timp se urmăreşte în mai multe tehnici utilizate în procesul investiŃional, şi anume în:

- programarea realizării investiŃiilor prin optimizarea funcŃiei cost-durată

6

- efectul economic al imobilizărilor de fonduri băneşti şi mijloace materiale necesare efectuării investiŃiilor

- perioada de atingere a parametrilor proiectaŃi

- efectul uzurii morale

- durata de funcŃionare a noului obiectiv etc.

Timpul este un factor de legătură dintre investiŃii şi progresul general al societăŃii,

el acŃionând ca un multiplicator al efectelor investiŃionale. Calculele de eficienŃă prezentate anterior au avut un caracter static, au făcut abstracŃie de influenŃa timpului asupra efectelor finale. În analiza dinamică se aduc toate valorile dispersate în timp la un singur moment, care este cel actual. Astfel:

- o investiŃie de 1 leu efectuată în prezent echivalează peste „h” ani nu cu

sumă, ci cu (1 + a) h = factor de fructificare (z’). Factorul de

fructificare se foloseşte la aducerea în prezent a unor sume investite în trecut sau la ducerea din prezent spre viitor a sumelor investite, mărind

aceeaşi

aceste sume, deoarece întotdeauna z’ > 1

- valoarea prezentă a 1 leu ce se va obŃine într-un an va fi

1

1+ a

h

=

factor de actualizare (

1

1+ a

h

actualizare. Avem condiŃia: a > r i + r d + r r ,

în care:

r i - rata inflaŃiei; r d – rata dobânzii; r r – rata de risc investiŃional.

) < 1, unde a reprezintă coeficientul de

Momente de referinŃă ale actualizării

Calculele de actualizare se pot efectua la orice moment, chiar anterior sau posterior perioadei în care se execută lucrările de investiŃii. Numim data la care se efectuează actualizarea moment de referinŃă. Principalele momente de referinŃă din viaŃa economică a unui obiectiv investiŃional sunt:

m – momentul adoptării deciziei de investiŃii

n

– momentul începerii lucrărilor de investiŃii

p

– momentul punerii în funcŃiune a noului capital

u

– momentul începerii restituirii creditelor primite

v

– momentul scoaterii din funcŃiune a capitalului fix

Cele 4 perioade semnifică:

g

– perioada de elaborare a documentaŃiei tehnice

d

– durata de execuŃie a lucrărilor de investiŃii pe şantier

f – perioada dintre momentul punerii în funcŃiune şi începerea restituirii creditelor primite

D – durata de funcŃionare eficientă a obiectivului

7

În formă dinamică, un indicator de eficienŃă economică a investiŃiilor necesită parcurgerea următoarelor etape:

1. stabilirea indicatorului ce dorim să-l actualizăm şi calculul nivelului acestuia în formă statică

2. stabilirea momentului de referinŃă la care se face actualizarea; reprezentarea pe axa timpului a momentul începerii lucrărilor de investiŃii a momentului punerii în funcŃiune a noului capital, a momentului restabilirii creditelor (terminarea lor), a momentului scoaterii din funcŃiune a capitalului fix. Momentul de referinŃă se notează cu zero.

3. înscrierea indicatorului (profit sau investiŃie) pe axa reprezentată

4. trasarea triunghiului actualizării, unul pentru investiŃii, altul pentru profit

5. aplicarea formulelor de calcul pentru determinarea indicatorului în formă dinamică

6. se compară datelor actualizate cu cele stabilite iniŃial în forma statică şi se desprind concluziile ce se impun.

Actualizarea la momentul luării deciziei de investiŃii

Se impune actualizarea investiŃiilor, profitului, a randamentului economic al investiŃiilor şi a termenului de recuperare a investiŃiilor.

a. InvestiŃiile totale actualizate

InvestiŃiile se eşalonează pe o perioadă care în raport cu momentul de referinŃă ales este în viitor, deci investiŃiile actuale se vor micşora, folosindu-se factorul de actualizare. Astfel, vom avea:

m

I ta

g

+ d

=

h = 1

1

1 + 〉

a

h

b. Profitul actualizat

P

m

ta

g

+ d +

D

=

h =1

1

1 + 〉

a

h

×

Ph

×

I

h

-

g

h =1

1

1 + 〉

a

h

-

g

+

d

h =1

1

1 + 〉

a

h

×

P

×

h

I h

g

+ d

=

h

= + 1

g

1

1 + 〉

a

h

I h

=

g

h

g

+ d +

d

= + +

D

1

1

1 + 〉

a

h

×

Ph

Acest indicator trebuie să fie cât mai mare, fapt ce se realizează pe mai multe căi:

- obŃinerea unui profit static cât mai mare

- obŃinerea unor sume mai mari de profit în prima perioadă de funcŃionare a obiectivului

- reducerea perioadei cuprinse între momentul luării deciziei şi momentul obŃinerii profitului

- prelungirea duratei în care întreprinderea realizează profit.

În practică se consideră că profitul anual (P h ) este constant în timp. În acest caz vom

avea:

P

m

ta

=

P

h

1

×

〈 +

1

a

D

1

1 + 〉

a

g

+

d

a

1 + 〉

a

D

8

c.

Randamentul economic reactualizat.

R

m

ta

=

P

m

ta

m

I ta

1

d. Termenul de recuperare reactualizat.

T

m

a

=

log

P

h

log

[

P

h

− ×

a

I

m

ta

×

〈+ 1

a

g

+

d

]

log 1 +

a

Actualizarea la momentul începerii lucrărilor de investiŃii

a. InvestiŃii actualizate. Se stabilesc cu formula:

n

I ta

=

d

h = 1

1

1 + 〉

a

h

×

I

h

b. Profitul actualizat. Deoarece profitul se află la un moment viitor faŃă de

momentul ales pentru actualizare, vom folosi factorul de actualizare:

P

n

ta

d

+ D

=

h =1

1

1 + 〉

a

h

× Ph

-

d

h =1

1

1 + 〉

a

h

× Ph

d

+ D

=

h

= d +1

1

1 + 〉

a

h

× Ph

Randamentul economic reactualizat.

R

n

ta

=

P n

ta

I

n

ta

1

c. Termenul de recuperare reactualizat.

T

P

h

log

[

P

h

a

− ×

I

n

ta

×

〈+ 1

a

d

]

 

a

n log

=

a log 1 +

Actualizarea la momentul punerii în funcŃiune a noului obiectiv (p)

a. InvestiŃii totale actualizate. InvestiŃiile sunt cheltuite într-o perioadă trecută faŃă de momentul ales, drept pentru care sumele se vor mări prin actualizare, folosindu-se factorul de fructificare.

9

p

I ta

=

d

1

∑〈+ a I

1

×

h

h = 0

h

InvestiŃia astfel calculată exprimă valoarea producŃiei ce s-ar fi obŃinut în condiŃiile în care investiŃiile nu erau imobilizate în cadrul procesului investiŃional, ci erau folosite într-o activitate economică la care nivelul eficienŃei economice este egal cu a.

b. Profitul total actualizat. Perioada în care se obŃine profitul este o perioadă viitoare în raport cu momentul de referinŃă ales. Deci, profitul se va micşora prin actualizare:

D

p

ta

=

h =1

1

1 + 〉

a

h

×

P

Ph

c. Randamentul economic reactualizat. Calculul se face având la bază formula de principiu:

R

p

ta

=

P p

ta

I

p

ta

1

d. Termenul actualizat de recuperare a investiŃiilor.

T

p

=

log

P

h

log

[

P

h

a

− ×

I

p

ta

]

a log 1 +

a

Actualizarea la momentul începerii restituirii creditelor primite (u)

a. InvestiŃii totale actualizate. InvestiŃiile sunt cheltuite într-o perioadă trecută faŃă de momentul ales, drept pentru care sumele se vor mări prin actualizare, folosindu-se factorul de fructificare.

I

u

ta

=

f

+ −

d

1

∑〈+ a I

1

×

h

h

=

0

h

f

1

- ∑〈+ 1

a

h

=

0

h

×

I

h

=

f

d

+ −

h

=

f

1

I

h

×

〈+ 〉

1

a

h

b. Profitul total actualizat. Pentru acest moment actualizarea profitului prezintă următoarea particularitate. Actualizarea profitului la acest moment presupune divizarea lui în două părŃi distincte:

- una care se situează înaintea momentului actualizării (în trecut) şi care se va actualiza cu factorul de fructificare; - una care se situează după momentul de referinŃă (în viitor) şi care se va actualiza cu factorul de actualizare.

10

În consecinŃă, vom avea:

P

u

ta

=

f

1

h

=

0

P

h

×

h

D

f

〈+ 〉 ∑

1

a

+

h

=

1

1

1 + 〉

a

h

×

Ph

c. Randamentul economic actualizat al investiŃiilor.

R

P u

ta

u

ta I

=

u

ta

1

d. Termenul actualizat de recuperare a investiŃiilor:

T

u

a

=

log

P

h

×

〈+ 〉

1

a

f

log

[

P

h

×

〈+ 〉

1

a

f

a

− ×

I

u

ta

]

 

log 1 +

a

Actualizarea la momentul scoaterii din funcŃiune a capitalului fix (v)

a. InvestiŃii totale actualizate. InvestiŃiile sunt cheltuite într-o perioadă trecută faŃă de

momentul ales, drept pentru care sumele se vor mări prin actualizare, folosindu-se

factorul de fructificare.

I

v

ta

=

D

+ −

d

1

1

∑〈+ 〉

a

h

=

0

h

×

I

h

D

1

-

h

=

0

I

h

×

〈+ 〉

1

a

h

=

d

D

+ −

h

D

=

1

I

h

×

〈+ 〉

1

a

h

b. Profitul total actualizat. Pentru momentul scoaterii din funcŃiune a capitalului fix

relaŃia de stabilire a profitului total actualizat este:

v

Pta

=

D

1

∑〈+ 〉

1

a

h

=

0

h

×

P

h

c. Randamentul economic actualizat al investiŃiilor.

R

v

ta

=

P

v

ta

I

v

ta

1

d. Termenul actualizat de recuperare a investiŃiilor:

T

v

a

=

log

P

h

×

〈+ 〉

1

a

D

log

[

P

h

×

〈+ 〉

1

a

D

a

− ×

I

v

ta

]

 

log 1 +

a

11

CAPITOLUL V. REALIZAREA UNEI INVESTIłII. STUDII DE FEZABILITATE

OBIECTIVE:

- prezentarea principalelor etape de elaborare a unui studiu de prefezabilitate

- prezentarea metodologiei BIRD

- prezentarea principalelor etape de elaborare a unui studiu de fezabilitate

CUVINTE CHEIE: studiu de prefezabilitate, studiu de fezabilitate, metodologie BIRD

CONłINUT:

Studiile de prefezabilitate

Cu ajutorul studiului de prefezabilitate se asigură selecŃia preliminară şi definirea proiectului. Elaborarea unui studiu de fezabilitate necesită cheltuieli mari; ca urmare, ideea de proiect trebuie dezvoltată într-un studiu mai detaliat, fără a angaja fonduri importante. Un astfel de studiu este studiul de prefezabilitate, a cărui structură schematică

se prezintă astfel:

a) Identificarea proiectului de investiŃii – se efectuează folosind două metode:

- metoda proiectului releu,

- metoda proiectelor strategice de dezvoltare,

b) Studiul de prefezabilitate a proiectului urmăreşte ca aspecte:

- istoria proiectului

- piaŃa produsului

- capacitatea obiectivului

- dotările materiale

- studii de amplasament

- aspecte tehnice

- organizarea obiectivului

- evaluarea financiară şi economică

Metodologia Băncii InternaŃionale pentru ReconstrucŃie şi Dezvoltare

În România, studiile de fezabilitate se realizează în concordanŃă cu metodologia elaborată de BIRD. F.M.I. a fost construit pentru stimularea economică a Ńărilor. În cadrul acestuia există organisme specializate: BIRD şi Banca Europeană de ReconstrucŃie şi Dezvoltare. Orientarea fondurilor disponibile către cele mai eficiente proiecte de dezvoltare economice se fac pe baza calculelor metodologiei BIRD, metodologie ce are o sferă de aplicabilitate extinsă.

Sursele

împrumuturilor

de

constituire

a

fondurilor

BIRD

şi

condiŃiile

de

acordare

a

a) Surse primare – se formează din:

- subscripŃii utilizabile în capital

- împrumuturi nete efectuate de bancă pe pieŃele financiare internaŃionale

12

- venituri nete din activitatea proprie

b) Surse suplimentare – constituite din:

- rambursări din împrumuturile date de bancă şi vânzări de creanŃe altor

investitori

Veniturile totale ale băncii se calculează:

V t = (V + V i + D c + C a + C vr ) – (C ad + D i + C e + C c )

V – venituri din plasamente V i – venituri din împrumuturi D c – dobânzi şi comisioane C a – comisioane din angajamente C vr – comisioane vărsate la rezerva specială C ad – cheltuieli de administrare D i – dobânzi plătite la împrumuturile luate de la bancă C e – cheltuieli din emisiune ale băncii C c – cheltuieli pentru cedări de creanŃe CondiŃiile pentru acordarea împrumuturilor de BIRD:

- fondurile solicitate să fie orientate cu prioritate spre obiective investiŃionale

care să asigure dezvoltarea infrastructurii economice, a agriculturii, industriei alimentare,

învăŃământului

- împrumuturile să fie garantate de beneficiarul de credit şi să fie orientate

către acele investiŃii care asigură eficienŃă economică ridicată

- procurarea de utilaje, tehnologii, materii prime şi materiale să se facă numai pe bază de licitaŃii internaŃionale

- creditele se acordă pentru achiziŃionarea de furnituri din Ńările membre ale

BIRD şi din ElveŃia

- la acordarea creditului o echipă de specialişti ai băncii examinează amănunŃit

proiectul tehnico-economic al viitorului obiectiv

- cererea de credit trebuie însoŃită de un raport economic prin care se justifică necesitatea acordării creditului şi de asigurare a restituirii creditului

Aspecte specifice de evaluare a metodologiei BIRD a proiectelor de investiŃii. Se au în vedere:

- aspectul economic

- aspectul tehnic

- aspectul instituŃional, organizatoric şi de conducere,

- aspectul comercial şi al achiziŃiilor,

- aspectul financiar

Analiza economică compară eforturile pentru realizarea investiŃiei şi producŃiei cu efectele ce se vor obŃine în condiŃiile comparabilităŃii acestora prin intermediul calculelor de actualizare. Analiza financiară – se face din punctul de vedere al investitorului care este preocupat de obŃinerea unor profituri la fondurile proprii cheltuite în conjunctura pieŃei de desfacere.

13

Studiile de fezabilitate

Studiul de fezabilitate – ansamblul de piese scrise (calcule tehnico– economice, desene, memorii de fundamentare, măsuri concrete de acŃiune) privind necesitatea viitorului obiectiv, privind resursele de aprovizionare cu materii prime şi pieŃele de desfacere, asigurarea capitalului, etc. Studiul de fezabilitate trebuie să cuprindă cel puŃin următoarele capitole:

1. Date de identificare a societăŃii comerciale

2. Analiza diagnostic

3. Prognoza produselor, tehnologiilor, factorilor de producŃie

4. Variante de dezvoltare şi de restructurare

5. Calculul eficienŃei economice a variantelor studiate

6. Analiza incertitudinii, riscului şi sensibilităŃii variantei alese

7. Formularea deciziei de investiŃii

CAPITOLUL VI. CONTRIBUłIA MANAGEMENTULUI LA CREŞTEREA EFICIENłEI FIRMEI

OBIECTIVE:

- prezentarea influenŃei managementului asupra eficienŃei firmei

- identificarea eficienŃei cunatificabile şi necuantificabile ale managementului

- identificarea modalităŃilor de creştere a eficienŃei managementului

CUVINTE CHEIE: management, eficienŃă cunatificabilă, eficienŃă necuantificabilă

CONłINUT:

Cum se realizează? Prin:

potenŃarea muncii de execuŃie la nivelul fiecărui loc de muncă,

reflectată în sporirea productivităŃii datorită asigurării, ca urmare a deciziilor şi acŃiunilor

managerilor. O bună conducere a firmei reuşeşte să asigure condiŃiile tehnice, umane,

informaŃionale, financiare, organizatorice şi motivaŃionale necesare ca productivitatea

muncii să fie ridicată, rezultat al unui grad ridicat de folosire a timpului de muncă şi de

structurare a acesteia.

amplificarea funcŃionalităŃii globale a firmei, generată de

raŃionalizarea ansamblului de conexiuni decizionale, informaŃionale şi organizaŃionale

reflectată în creşterea gradului de folosire a capacităŃilor de producŃie, dimensionarea

judicioasă a stocurilor de materii prime, materiale, semifabricate, etc.

integrarea la un nivel superior a activităŃilor firmei în cadrul pieŃei

şi economiei naŃionale. Concret, eficienŃa rezultă din îmbunătăŃirea specializării şi

14

cooperării în producŃie, din creşterea raŃionalităŃii aprovizionării şi vânzării şi din măsura în care oferta firmei corespunde dimensional şi structural cu mărimea şi felul cererii pe pieŃele interne şi externe pe care le vinde. Una dintre cele mai complexe probleme privind managementul firmei este evaluarea eficienŃei sale. Efectele economice ale managementului firmei sunt preponderent indirecte şi propagate, fiind deci dificil de delimitat şi evaluat. EficienŃa managementului firmei poate fi abordată:

- în sens restrâns,

- în sens larg,

Din punct de vedere al modului de exprimare şi comensurare, eficienŃa

managementului îmbracă două forme:

- eficienŃa cuantificabilă

- eficienŃa necuantificabilă

EficienŃa cuantificabilă poate fi evaluată la două niveluri:

- eficienŃa directă

- eficienŃa totală

- I. EficienŃa directă:

E dg = E dso + E dsd + E dsi + E dsm + E dd

II. EficienŃa totală – poate fi considerată ∑ E dg + E idg (eficienŃa indirectă)

Evaluarea elementelor definitorii ale eficienŃei necuantificabile se poate realiza în două moduri:

- pe bază de intuiŃie

- pe utilizarea unor chestionare care se adresează unor eşantioane reprezentative din personalul întreprinderii

ModalităŃi de creştere a eficienŃei managementului

- proiectarea şi reproiectarea pe baze riguros ştiinŃifice a sistemului de

management al firmei

- remodelarea strategiilor şi politicilor firmei

15

- completarea şi modernizarea instrumentarului de management

- raŃionalizarea procesului decizional

- intensificarea componentei operaŃionale a muncii de management

- pregătirea la un nivel superior a managerilor

- promovarea leadershipului performant

- remodelarea culturii manageriale şi organizaŃionale

CAPITOLUL VII. EFICIENłA PIEłELOR DE CAPITAL

OBIECTIVE:

- prezentarea ipotezelor pieŃei de capital perfect eficiente

- identificarea legăturii dintre analiza valorilor mobiliare şi gradul de eficienŃă a

pieŃei

CUVINTE CHEIE: piaŃă de capital, eficienŃă operaŃională, eficienŃă funcŃională, eficienŃa informaŃională, analiza fundamentală, analiza tehnică

CONłINUT:

Ipotezele unei pieŃe perfect eficiente sunt punctul de plecare a judecării gradului şi a tipului său de eficienŃă. Dacă avem în vedere trei tipuri (forme) de eficienŃă şi anume: operaŃională, funcŃională şi informaŃională, gradul de eficienŃă specific fiecărui

tip poate fi estimat prin prisma corespondenŃei dintre ipotezele pieŃei perfect eficiente şi situaŃia specifică pieŃei analizate. EficienŃa operaŃională are la bază două dintre ipotezele pieŃei eficiente referitoare la participanŃii la tranzacŃiile desfăşurate pe piaŃa de capital (investitori, analişti financiari, consultanŃi de plasament, brokeri, etc):

- raŃionalitatea comportamentului acestora pe piaŃă

- capacitatea lor de a anticipa comportamentele celorlalŃi participanŃi la tranzacŃii EficienŃa funcŃională (organizaŃională) presupune următoarele ipoteze la nivelul funcŃional al pieŃei:

- inexistenŃa costurilor şi impozitelor legate de tranzacŃii sau existenŃa unor

costuri atât de mici încât să nu influenŃeze sensibil deciziile de investire sau dezinvestire

- existenŃa dobânzii fără risc la care se pot lua şi respectiv da cu împrumut sume de bani

- atomicitatea plasamentelor financiare

Cel mai important criteriu de catalogare a eficienŃei unei pieŃe este modul de transmitere şi utilizare a informaŃiilor, rapiditatea şi modul în care sunt înglobate noile informaŃii în preŃul titlurilor. Din acest punct de vedere, eficienŃa informaŃională este de cel mai mare interes în problema evaluării afacerilor.

EficienŃa informaŃională a pieŃelor de capital îmbracă trei forme:

1. Forma

16

2. Forma intermediară

3. Forma puternică

Legătura dintre analiza valorilor mobiliare şi gradul de eficienŃă a pieŃei

Scopul analizei este de a valorifica imperfecŃiunile presupuse ale pieŃelor de capital iar relevanŃa sa creşte pe măsură ce gradul de eficienŃă a pieŃei este mai scăzut.

Plecând de la ipoteza că eficienŃa pieŃei nu este perfectă, mulŃi investitori caută o procedură de exploatare a acestor ineficienŃe de piaŃă. Cele mai

utilizate căi de depistare a imperfecŃiunilor în preŃurile de piaŃă ale acŃiunilor sunt:

- analiza fundamentală

- analiza tehnică (grafică)

Analiza fundamentală serveşte la investigarea şi aprecierea următoarelor categorii de risc:

- Riscul general

- Riscul schimbării cadrului legislativ

- Riscul inflaŃional

- Riscul valutar

- Riscul de sector

- Riscul de afacere

- Riscul financiar sau de credit

- Riscul de faliment

Analiza tehnică investighează următoarele categorii de risc:

- Riscul opŃional

- Riscul momentului

- Riscul pieŃei

- Riscul vandabilităŃii

BIBLIOGRAFIE:

1. Grecu I., EficienŃă economică. InvestiŃii. Concepte teoretice, aplicaŃii, teste de

autoevaluare, Ed. ExPonto, ConstanŃa, 2007

2. Vasilescu I., Românu I., Cicea C., Editura Economică, Bucureşti, 2000

17