Consilierea carierei- modele grile

Multiple Choice
Identify the choice that best completes the statement or answers the question.

____ 1.
Deoarece se întâlnesc frecvent confuzii între consiliere si psihoterapie se impune o
analizã comparativã a acestora. Criteriile de analiza sunt:

1.Gradul de severitate al problemei clientului

2. Natura problemelor cu care se confruntã clientul
3. Scopurile
4. Metodele si tehnicile utilizate
5. Varsta clientului

a. 1+2+3+5
b. 2+3+4+5
c. 3+4+5
d. 1+2+3+4

____ 2. Avand drept criteriu de analiza gradul de severitate al problemei clientului, consilierea:
1. se ocupã de probleme mult mai grave, prezentate de subiecti care au nevoie de tratament
urgent, de persoane a cãror dezvoltare emotionalã a fost grav afectatã si distorsionatã.
2. ajutã indivizii normali pentru a depãsi obstacolele apãrute în calea dezvoltãrii personalitãtii lor
a. 1
b. 2

____ 3. Avand drept criteriu de analiza gradul de severitate al problemei clientului, psihoterapia:
1. se ocupã de probleme mult mai grave, prezentate de subiecti care au nevoie de tratament
urgent, de persoane a cãror dezvoltare emotionalã a fost grav afectatã si distorsionatã.
2. ajutã indivizii normali pentru a depãsi obstacolele apãrute în calea dezvoltãrii personalitãtii lor
a. 1
b. 2

____ 4. Avand drept criteriu de analiza natura problemelor cu care se confruntã clientul, psihoterapia:

1. Se ocupã, în primul rând, de problemele orientate spre realitate, probleme ale mediului, de
naturã situationalã si nu intrapersonale sau de conflicte interne de personalitate; de decizii
referitoare la alegeri scolare, profesionale sau alte tipuri de alegeri.
2. Se ocupã de atitudinile, sentimentele si diversele stãri emotionale ale persoanei.
a. 1
b. 2

____ 5. Avand drept criteriu de analiza natura problemelor cu care se confruntã clientul, consilierea:

1. Se ocupã, în primul rând, de problemele orientate spre realitate, probleme ale mediului, de
naturã situationalã si nu intrapersonale sau de conflicte interne de personalitate; de decizii
referitoare la alegeri scolare, profesionale sau alte tipuri de alegeri.
 2. Se ocupã de atitudinile, sentimentele si diversele stãri emotionale ale persoanei.
a. 1
b. 2

____ 6. Avand drept criteriu de analiza scopurile, consilierea:

1. Este un proces al cãrei scop nu este o schimbare a persoanei, ci de a-l face pe individ sã
utilizeze sansele pe care le are pentru a putea face fatã problemelor vietii.
2. Este centratã spre o schimbare de personalitate
a. 1
b. 2

____ 7. Avand drept criteriu de analiza scopurile, psihoterapia:

1. Este un proces al cãrei scop nu este o schimbare a persoanei, ci de a-l face pe individ sã
utilizeze sansele pe care le are pentru a putea face fatã problemelor vietii.
2. Este centratã spre o schimbare de personalitate
a. 1
b. 2

____ 8. Avand drept criteriu de analiza metodele si tehnicile utilizate, consilierea si psihoterapia:
1. folosesc metode si tehnici diferite
2. apeleazã la metode si tehnici similare, elaborate de pe pozitiile diverselor conceptii si
modalitãti teoretice de abordare.
a. 1
b. 2

____ 9. Rolul consilierii este, cu precãdere, unul:

1. diagnostic
2. proactiv
3. curativ
a. 1
b. 2
c. 3
____ 10.
Rolul consilierii este, cu precãdere, unul proactiv, ceea ce înseamnã cã:
1. ea rezolva situatiile de criza personala si educationala si, mai mult, se ocupã de probleme
mult mai grave, prezentate de subiecti care au nevoie de tratament urgent, de persoane a cãror
dezvoltare emotionalã a fost grav afectatã si distorsionatã.
2. ea încearcã sa stabileasca un psihodiagnostic cat mai complet al clientului si, mai mult,
urmareste instituirea unei scheme de tratament adecvata diagnosticului pus.
3. ea încearcã prevenirea situatiiilor de crizã personalã si educationalã si, mai mult, urmãreste
dezvoltarea personalã, educationalã si socialã a elevilor.

a. 1
b. 2
c. 3
____ 11.
Dupã Tomsa, consilierea scolarã este:
 1. un proces intensiv de acordare a asitentei psihiatrice elevilor, studentilor si celorlalte
persoane în câmpul educational.
2. un proces intensiv de acordare a asistentei psihopedagogice elevilor, studentilor si
celorlalte persoane în câmpul educational.

a. 1
b. 2

____ 12. O stimã de sine pozitivã si realistã dezvoltã capacitatea de a lua decizii responsabile si abilitatea
de a face fatã presiunii grupului.
1. adevarat
2. fals
a. 1
b. 2

____ 13. Imaginea de sine se dezvoltã pe parcursul vietii din experientele pe care le are copilul si din
actiunile pe care le realizeazã si la care participã. Experientele din timpul copilãriei au un rol
esential în dezvoltarea imaginii de sine.
1. adevarat
2. fals
a. 1
b. 2
____ 14.
Dezvoltarea unei stime de sine ridicate este favorizatã de crearea unor situatii în care
copilul si adolescentul sã aibã oportunitatea de a oferi ajutor altor persoane - activitãti de
voluntariat, centre pentru copii cu nevoi speciale, cãmine de bãtrâni.
1. fals
2. adevarat

a. 1
b. 2
____ 15.
Dezvoltarea unei stime de sine ridicate este favorizatã de identificarea domeniilor de
competentã ale copilul si adolescentului si crearea situatiilor în care acestea sã fie utilizate cu
succes.
1. adevarat
2. fals
a. 1
b. 2
____ 16.
Printre caracteristicile personale ale consilierului eficient, descrise în literatura de
specialitate, mai semnificative sunt considerate urmatoarele:
1.calmul si rabdarea,
2. capacitatea de a asculta,
3. viziunea negativa asupra oamenilor,
 4. deschiderea în relatiile cu semenii.

a. 1+2+3+4
b. 1+2+3
c. 1+2+4
d. 2+3+4
____ 17.
Printre caracteristicile personale ale consilierului eficient, descrise în literatura de
specialitate, mai semnificative sunt considerate urmãtoarele:
1. capacitatea de comunicare interpersonalã,
2. deschiderea la schimbare,
3. incapacitatea de a tolera ambiguitatea,
4. simtul umorului,
5. onestitatea si sinceritatea.

a. 1+2+3+4+5
b. 1+2+4+5
c. 2+3+4+5
d. 1+2+3+4
____ 18.
Printre caracteristicile personale ale consilierului eficient, descrise în literatura de
specialitate, mai semnificative sunt considerate urmãtoarele:

1.capacitatea de a-si recunoaste propriile greseli,

2.realismul,
3.capacitatea empaticã,
4.capacitatea de a accepta oamenii asa cum sunt ei în realitate.

a. 1+2+3+4
b. 1+2+4
c. 2+3+4
d. 1+2+3
____ 19.
Consilierul scolar îndeplineste multiple roluri în unitatea în care lucreazã. El este:
1. educator,
2. consultant în probleme de economie,
3. mediator al conflictelor,
4. psiholog al elevilor, profesorilor si pãrintilor.

a. 1+2+3
b. 2+3+4
c. 1+3+4
____ 20.
 Pornind de la detaliile activitãtii de consiliere, competenta consilierului se extinde pana
la:
1. nivelul comunitatii sociale în care traieste.
2. nivelul scolii in care exista cabinetul de consiliere
3. nivelul cabinetului de asistenta prihopedagogica

a. 1
b. 2
c. 3
____ 21.
În functie de domeniu, exista mai multe tipuri de consiliere, care, de cele mai multe ori,
se completeaza si suprapun in activitatea practica:

1. Consilierea vocationala
2. Consilierea educationala
3. Consilierea comportamentala
4. Consilierea pentru dezvoltare personala

a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 1+2+3+4
____ 22.
În functie de domeniu, exista mai multe tipuri de consiliere, care, de cele mai multe ori,
se completeazã si suprapun în activitatea practicã:

1. Consilirea centrata pe client

2. Consilierea bazata pe o terapie irationala
3. Consilierea de criza
4. Consilierea pastorala

a. 1+2+3
b. 2+3
c. 2+3+4
d. 1+3+4
e. Toate
____ 23.
În functie de domeniu, exista mai multe tipuri de consiliere, care, de cele mai multe ori,
se completeazã si suprapun în activitatea practica:

1. Consilierea informationala
2. Consilierea maritala
3. Consilierea psihologica
4. Medierea
 a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. Toate
____ 24.
Consilierea vocationala:

1. se bazeazã pe abordarea de tip behaviorist. Indivizii invata si dezvolta comportamente

care le pot servi în cariera prin constientizarea acestora si recompensarea comportamentelor
dezirabile - conditionare pozitivã (operanta)

2. urmareste dezvoltarea capacitatii de planificare a carierei. Aceasta forma de consiliere

este, de cele mai multe ori, asimilatã consilierii carierei, atunci cand se acorda elevilor si
absolventilor ciclurilor de învatamant terminale.

3. este un rezultat al dezvoltarilor de tip umanist în psihologie (Rogers).

a. 1
b. 2
c. 3
____ 25.
Consilierea comportamentalã:

1. se bazeazã pe abordarea de tip behaviorist. Indivizii învatã si dezvoltã comportamente

care le pot servi în carierã prin constientizarea acestora si recompensarea comportamentelor
dezirabile - conditionare pozitivã (operantã)

2. urmãreste dezvoltarea capacitãtii de planificare a carierei. Aceastã formã de consiliere

este, de cele mai multe ori, asimilatã consilierii carierei, atunci când se acordã elevilor si
absolventilor ciclurilor de învãtãmânt terminale.

3. este un rezultat al dezvoltãrilor de tip umanist în psihologie (Rogers).

a. 1
b. 2
c. 3
____ 26.
Consilierea centrata pe client:

1. se bazeazã pe abordarea de tip behaviorist. Indivizii învatã si dezvoltã comportamente

care le pot servi în carierã prin constientizarea acestora si recompensarea comportamentelor
dezirabile - conditionare pozitivã (operantã)
 2. urmãreste dezvoltarea capacitãtii de planificare a carierei. Aceastã formã de consiliere
este, de cele mai multe ori, asimilatã consilierii carierei, atunci când se acordã elevilor si
absolventilor ciclurilor de învãtãmânt terminale.

3. este un rezultat al dezvoltãrilor de tip umanist în psihologie (Rogers).

a. 1
b. 2
c. 3
____ 27.
Consilierea de criza:

1. se bazeazã pe abordarea de tip behaviorist. Indivizii învatã si dezvoltã comportamente

care le pot servi în carierã prin constientizarea acestora si recompensarea comportamentelor
dezirabile - conditionare pozitivã (operantã)

2. asigurã asistarea psihologicã a persoanelor în dificultate. Aceasta implicã metode,

tehnici si cunostinte de specialitate si se bazeazã pe interventia în stare de crizã, care se situeazã
între consiliere si psihoterapie

3. este un rezultat al dezvoltãrilor de tip umanist în psihologie (Rogers).

a. 1
b. 2
c. 3
____ 28.
Consilierea pentru dezvoltare personalã:

1. este o formã de consiliere psihologica în care problemele psihice nu sunt vazute în

termeni de tulburare si deficientã, ci în parametrii nevoii de autocunoastere, de întarire a eu-lui,
de adaptare; formeazã abilitati si atitudini care permit o functionare personala flexibila si
eficientã.

2. asigurã asistarea psihologica a persoanelor in dificultate. Aceasta implica metode,

tehnici si cunostinte de specialitate si se bazeaza pe interventia în stare de crizã, care se situeazã
între consiliere si psihoterapie

3. este un rezultat al dezvoltãrilor de tip umanist în psihologie (Rogers).

a. 1
b. 2
c. 3
____ 29.
Consilierea pastoralã:
 1. este o formã de consiliere psihologicã în care problemele psihice nu sunt vãzute în
termeni de tulburare si deficientã, ci în parametrii nevoii de autocunoastere, de întãrire a eu-lui,
de dezvoltare personalã si de adaptare; formeazã abilitãti si atitudini care permit o functionare
personalã flexibilã si eficientã.

2. este un tip de consiliere religioasã, un proces de asistare psihologicã realizat de cãtre

preot în comunitatea sa religioasã,

3. este un rezultat al dezvoltãrilor de tip umanist în psihologie (Rogers).

a. 1
b. 2
c. 3
____ 30.
Consilierea maritalã:

1. este o formã de consiliere psihologicã în care problemele psihice nu sunt vãzute în

termeni de tulburare si deficientã, ci în parametrii nevoii de autocunoastere, de întãrire a eu-lui,
de dezvoltare personalã si de adaptare; formeazã abilitãti si atitudini care permit o functionare
personalã flexibilã si eficientã.

2. este un tip de consiliere religioasã, un proces de asistare psihologicã realizat de cãtre

preot în comunitatea sa religioasã,

3. este o formã de asistentã psihologicã acordatã familiei, care, spre deosebire de terapia
maritalã, poate fi consideratã mai limitatã ca scop, deoarece pune în discutie numai un conflict
particular, legat de problemele imediate ale familiei; aceasta poate fi orientatã cãtre o sarcinã
specificã, de exemplu, cresterea unui copil. Multi autori considerã dihotomia terapie - consiliere
maritalã ca fiind artificialã, deoarece sunt mai multe asemãnãri decât deosebiri, ambele forme
punând accent pe ajutorarea partenerilor în a face fatã mai eficient problemelor de cuplu

a. 1
b. 2
c. 3
____ 31.
Consilierea bazatã pe o terapie rationalã:

1. este o formã de consiliere psihologicã în care problemele psihice nu sunt vãzute în

termeni de tulburare si deficientã, ci în parametrii nevoii de autocunoastere, de întãrire a eu-lui,
de dezvoltare personalã si de adaptare; formeazã abilitãti si atitudini care permit o functionare
personalã flexibilã si eficientã.

2. asigurã asistarea psihologicã a persoanelor în dificultate. Aceasta implicã metode,

tehnici si cunostinte de specialitate si se bazeazã pe interventia în stare de crizã, care se situeazã
între consiliere si psihoterapie
 3. urmãreste (re)ancorarea individului, întelegerea evenimentelor sociale, culturale si cele
care se petrec în jurul sãu, asumarea responsabilitãtii, cresterea încrederii în sine etc.; toate
acestea pot fi “învãtate” si dezvoltate în actiuni favorabile individului care trãieste într-o lume
concretã, pe care trebuie sã o accepte sub aspectele ei rationale, sã o schimbe acolo unde este
nedreaptã sau sã se adapteze la exigentele acesteia.

a. 1
b. 2
c. 3
____ 32.
Consilierea informationala:

1. este o formã de consiliere psihologicã în care problemele psihice nu sunt vãzute în

termeni de tulburare si deficientã, ci în parametrii nevoii de autocunoastere, de întãrire a eu-lui,
de dezvoltare personalã si de adaptare; formeazã abilitãti si atitudini care permit o functionare
personalã flexibilã si eficientã.

2. este un tip de interventie prin care se oferã informatii pe domenii / teme specifice; în
cazul când aceste informatii, completate de metode si tehnici de specialitate, sunt furnizate cu
ajutorul tehnologiei informatice, se poate vorbi de un nou tip de consiliere: consilierea on-line,
computerizatã sau asistatã de calculator.

3. urmãreste (re)ancorarea individului, întelegerea evenimentelor sociale, culturale si cele

care se petrec în jurul sãu, asumarea responsabilitãtii, cresterea încrederii în sine etc.; toate
acestea pot fi “învãtate” si dezvoltate în actiuni favorabile individului care trãieste într-o lume
concretã, pe care trebuie sã o accepte sub aspectele ei rationale, sã o schimbe acolo unde este
nedreaptã sau sã se adapteze la exigentele acesteia.

a. 1
b. 2
c. 3
____ 33.
Consilierea psihologica:

1. este o formã de consiliere psihologicã în care problemele psihice nu sunt vãzute în

termeni de tulburare si deficientã, ci în parametrii nevoii de autocunoastere, de întãrire a eu-lui,
de dezvoltare personalã si de adaptare; formeazã abilitãti si atitudini care permit o functionare
personalã flexibilã si eficientã.

2. în literatura actualã, este definitã ca un demers organizat, structurat, dispunând de

mijloace si tehnici specifice în cadrul cãruia un consilier atestat acordã asistentã si sprijin unor
persoane normale psihic, dar aflate într-un moment de dificultate, de impas existential.
 3. urmãreste (re)ancorarea individului, întelegerea evenimentelor sociale, culturale si cele
care se petrec în jurul sãu, asumarea responsabilitãtii, cresterea încrederii în sine etc.; toate
acestea pot fi “învãtate” si dezvoltate în actiuni favorabile individului care trãieste într-o lume
concretã, pe care trebuie sã o accepte sub aspectele ei rationale, sã o schimbe acolo unde este
nedreaptã sau sã se adapteze la exigentele acesteia.

a. 1
b. 2
c. 3
____ 34.
Medierea:

1. urmãreste dezvoltarea capacitãtii de planificare a carierei.

2. desemneazã ansamblul activitãtilor de corelare a cererii si ofertei de fortã de muncã de

pe piatã, în scopul angajãrii unei persoane pe un loc de muncã nou creat sau liber.

3. urmãreste (re)ancorarea individului, întelegerea evenimentelor sociale, culturale si cele

care se petrec în jurul sãu, asumarea responsabilitãtii, cresterea încrederii în sine etc.; toate
acestea pot fi “învãtate” si dezvoltate în actiuni favorabile individului care trãieste într-o lume
concretã, pe care trebuie sã o accepte sub aspectele ei rationale, sã o schimbe acolo unde este
nedreaptã sau sã se adapteze la exigentele acesteia.

a. 1
b. 2
c. 3

____ 35. „Peer counselling-ul” este de fapt o formã de consiliere:

a. „de la elev la adult”

b. „de la adult la elev”
c. „de la elev la elev”
d. “de la varstnic la copil”
e. “de la adult la copil”

____ 36. În consilierea individualã accentul cade pe:

1.problemele societatii in care traieste individul
2. problemele personale ale beneficiarului, pe dificultãtile sau esecurile acestuia în încercarea de
a se adapta cerintelor familiei, scolii, societãtii în care trãieste.
3. metodele interactive de tipul jocurilor de rol, a problematizãrilor, a dezbaterilor.

a. 1
b. 2
c. 3

____ 37. În consilierea de grup se folosesc:

 1.metoda solilocviu-lui
2. metoda expunerii
3. metodele interactive de tipul jocurilor de rol, a problematizãrilor, a dezbaterilor.

a. 1
b. 2
c. 3

____ 38. Scopul pentru care se deruleazã consilierea în grup este acela de a:
1.oferi informatii asupra procedurilor legislative si economice necesare la demararea unei afaceri;
2. instrui persoana pentru însusirea unor metode si tehnici de management
3. facilita si întãri învãtarea, a practica si a exersa acele comportamente sociale dezirabile,
favorabile dezvoltãrii personalitãtii, insertiei socio-profesionale reusite, planificãrii si punerii în
practicã a unui proiect.
a. 1
b. 2
c. 3
____ 39.
Procesul consilierii în grup si buna ,,functionare” a acestuia presupune parcurgerea de
cãtre consilier si beneficiari a mai multor “pasi”, printre care:

1. anuntarea scopului constituirii grupului si stabilirea finalitãtilor asteptate;

2. activitãtile grupului vor fi total spontane, neplanificate.
3. stabilirea sarcinilor individuale si colective atribuirea /asumarea anumitor roluri de
cãtre membrii grupului si precizarea asteptãrilor;
4. identificarea modalitãtilor de a constitui, întãri si conserva spiritul de grup, sentimentul
de apartenentã si solidaritate, construirea unei anumite dinamici si coeziuni ale grupului
în vederea atingerii obiectivelor consilierii.

a. 1+2+3+4
b. 2+3+4
c. 2+4
d. 1+3+4
____ 40.
Procesul consilierii în grup si buna ,,functionare” a acestuia presupune parcurgerea de
cãtre consilier si beneficiari a mai multor “pasi”, printre care:

1. identificarea problemelor comune ale grupului;

2. ignorarea problemelor particulare ale membrilor grupului;
3. asigurarea unei comunicãri efective între membrii grupului si ale grupului cu
exteriorul;
4. conducerea internã a grupului (proceduri, structuri), stabilirea modului de alegere
a liderilor, coordonatorilor de sub-proiecte;

a. 1+2+3+4
 b. 2+3+4
c. 2+4
d. 1+3+4
____ 41.
Procesul consilierii în grup si buna ,,functionare” a acestuia presupune parcurgerea de
cãtre consilier si beneficiari a mai multor “pasi”, printre care:

1. alternarea activitãtilor teoretice cu cele practice, ale învãtãrii rationale cu cea

emotionalã;
2. simularea în cadrul grupului a diferitelor situatii de viatã;
3. oferirea de solutii si rezolvarea situatiilor critice;
4. exprimarea opiniilor negative (fãrã a suferi consecinte neplãcute sau afecta coeziunea
grupului);

a. 1+2+3+4
b. 2+3+4
c. 2+4
d. 1+3+4
____ 42.
Procesul consilierii în grup si buna ,,functionare” a acestuia presupune parcurgerea de
cãtre consilier si beneficiari a mai multor “pasi”, printre care:

1. culegerea de informatii si experiente personale care s-ar putea dovedi utile si

altora;
2. exersarea luãrii deciziilor în mod rational si motivat, comunicãrii în diferite situatii,
rezolvãrii problemelor;
3. alternarea muncii în grup cu cea in grupuri mici si apoi cu cea independentã (care
va deveni, în final, preponderentã);
4. stagnarea treptatã in planul imaginarului si ipoteticului, si nu în cel al posibilului si
realului

a. 1+2+3+4
b. 2+3+4
c. 2+4
d. 1+2+3

____ 43. Începând cu anul scolar 2006-2007 conform adresei MEdC nr. 27984/1.03.2006 Ministerul
Educatiei si Cercetarii a aprobat programele scolare ale disciplinei:
1. “Orientare Scolara si Profesionala - OSP”
2. „Consiliere si Orientare”
3. “Consilierea copilului si adolescentului”

a. 1
b. 2
 c. 3

____ 44. Noua programã de consiliere si orientare se axeazã pe un model care asociazã competentele si
continuturile, contribuind la:
1.dezvoltarea teoriei si practicii psihologiei
2.dezvoltarea intrebarilor - cheie
3.dezvoltarea competentelor - cheie stabilite la nivel european
a. 1
b. 2
c. 3
____ 45.
Noua programã de consiliere si orientare se axeazã pe un model care asociazã competentele
si continuturile, contribuind în special la dezvoltarea urmãtoarelor aspecte:
1. Competente interpersonale, interculturale, sociale si civice
2. „A învãta sã citesti - alfabetizarea”
3. Culturã antreprenorialã
4. Tehnologia informatiei si a comunicatiilor (TIC).

a. 1+2+3+4
b. 1+3+4
c. 2+3+4
____ 46.
Curriculum-ul de consiliere si orientare are o structurã coerentã, pe baza unor module
tematice, care se regãsesc la nivelul fiecãrui an de studiu al ciclurilor primar, gimnazial, liceal,
printre care::
1. Autocunoastere si dezvoltare personalã
2. Comunicare si abilitãti sociale
3. Managementul firmei
4. Planificarea carierei
5. Calitatea stilului de viatã.

a. 1+2+3+4+5
b. 1+2+3+4
c. 1+2+3
d. 1+2+4+5
____ 47.
Consilierea psihopedagogicã este un proces complex ce presupune parcurgerea mai multor
faze printre care si urmatoarele:
1. stabilirea relatiei – a unei legãturi specifice cu clientul si cu lumea sa
2. invitatia adresatã acestuia de a vorbi si de „a-si spune povestea”
3. ascultarea pasiva a clientului
4. definirea problemelor

a. 1+2+3
b. 2+3
 c. 3+4
d. 1+2+4
____ 48.
Consilierea psihopedagogicã este un proces complex ce presupune parcurgerea mai multor
faze printre care si urmatoarele:
1. scaderea gradului de constientizare de cãtre client a problemelor sale
2. confruntarea clientului cu propriile credinte si convingeri care reprezintã surse de
rezistentã la schimbare
3. analiza solutiilor alternative posibile si adoptarea unei decizii

a. 1+2+3
b. 2+3
c. 1+3
____ 49.
Consilierea psihopedagogicã este un proces complex ce presupune parcurgerea mai multor
faze printre care si urmatoarele:
1. facilitarea activã a schimbãrii evolutive
2. experimentarea si exersarea noilor comportamente
3. functionarea adaptativã optimã

a. 1+2+3
b. 2+3
c. 1+3

____ 50. In general, durata eficientã a unei sedinte de consiliere este de:
1. 20-30 minute
2. 45-50 de minute
3. 1 ora si jumatate

a. 1
b. 2
c. 3
____ 51.
In deschidere consilierul recurge la urmãtoarele operatii si actiuni:
1. incearcã sã reducã anxietatea initialã a clientului pânã la un nivel care sã-i permitã
acestuia sã vorbeascã despre el insusi
2. consilierul trebuie sa vorbeasca cat mai mult cu putinta
3. consilierul trebuie sã asculte cu atentie ceea ce spune clientul si sa incerce sa
reconstruiasca o imagine a lumii acestuia asa cum o descrie el

a. 1+2
b. 2+3
c. 1+3
____ 52. Întotdeauna, în deschiderea sedintei de consiliere, consilierul trebuie sã fie:
1. cu 20 minute mai devreme
2. cu 5 minute mai tarziu
3. punctual

a. 1
b. 2
c. 3

____ 53. Rolul principal al consilierului trebuie sã fie cel de:

1. vorbitor
2. investigator
3. diagnostician
4. ascultãtor

a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
____ 54.
Asteptarea (intre sfârsitul unei interventii a clientului si o altã interventie a
consilierului) prespupune o pauzã de:

1. 6 pânã la 10 secunde
2. 2 pânã la 5 minute
3. 2 pânã la 5 secunde

a. 1
b. 2
c. 3

____ 55. In definirea problemelor, consilierul ajutã clientul sã-si lãmureascã problema utilizând
urmãtoarele tehnici:

1. Reconstientizarea, Remunerarea, Integrarea

2. Reformularea, Resemnificarea, Interpretarea
3. Reificarea, Retusarea, Imaginarea

a. 1
b. 2
c. 3
____ 56.
Resemnificarea (recadrarea) presupune:
1. pastrarea contextului conceptual conceptual si/sau emotional al unei situatii sau al
perspectivei din care ea este trãitã, plasând-o in acelasi cadru, care corespunde faptelor
 2. schimbarea contextului conceptual si/sau emotional al unei situatii sau al perspectivei din
care ea este trãitã, plasând-o într-un alt cadru, care corespunde la fel de bine sau chiar mai
bine faptelor
3. explicarea si întelegerea semnificatiei ideilor, atitudinilor si comportamentelor clientului

a. 1
b. 2
c. 3
____ 57.
Interpretarea presupune:
1. pastrarea contextului conceptual conceptual si/sau emotional al unei situatii sau al
perspectivei din care ea este trãitã, plasând-o in acelasi cadru, care corespunde faptelor
2. schimbarea contextului conceptual si/sau emotional al unei situatii sau al perspectivei din
care ea este trãitã, plasând-o într-un alt cadru, care corespunde la fel de bine sau chiar mai
bine faptelor
3. explicarea si întelegerea semnificatiei ideilor, atitudinilor si comportamentelor clientului

a. 1
b. 2
c. 3

____ 58. In analiza solutiilor alternative posibile si adoptarea unei decizii consilierul:
1. îl spijinã pe client sã identifice mai multe cãi de solutionare, prin multiplicarea
perspectivelor de abordare, urmatã de analiza comparativã si luarea deciziei.
2. schimba contextul conceptual si/sau emotional al unei situatii sau al perspectivei din care
ea este trãitã, plasând-o într-un alt cadru, care corespunde la fel de bine sau chiar mai bine
faptelor

a. 1
b. 2

____ 59. In facilitarea activã a schimbãrii evolutive consilierul:

1. îl spijinã pe client sã identifice mai multe cãi de solutionare, prin multiplicarea
perspectivelor de abordare, urmatã de analiza comparativã si luarea deciziei.
2. schimba contextul conceptual si/sau emotional al unei situatii sau al perspectivei din care
ea este trãitã, plasând-o într-un alt cadru, care corespunde la fel de bine sau chiar mai bine
faptelor
3. sustine, încurajeazã si orienteazã clientul pentru a întelege mai bine schimbarea

a. 1
b. 2
c. 3
____ 60.
 În încercarea lor de a defini scopurile comportamentale ale clientului în procesul de
consiliere, consilierii trebuie sã depãseascã mai multe obstacole printre care:

1. clientul priveste problema lui ca fiind comportamentul altcuiva

2. clientul îsi exprimã problema doar ca pe un sentiment
3. problema clientului este absenta unui scop

a. 1
b. 2
c. 3
d. toate
____ 61.
În încercarea lor de a defini scopurile comportamnetale ale clientului în procesul de
consiliere, consilierii trebuie sã depãseascã mai multe obstacole printre care:

1. comportamentul dorit de client este dezirabil

2. clientul stie cã manifestarea lui comportamentalã este nepotrivitã
3. problema clientului este un conflict de alegere
4. problema clientului este interesul de a nu identifica nici o problemã.

a. 1+2+3+4
b. 2+3+4
c. 3+4
d. 1+2
____ 62.
O strategie de încheiere a sedintei de consiliere constã în folosirea de cãtre consilier a unei
fraze scurte si explicite, prin care se recunoaste faptul cã e timpul sã se încheie sedinta.
Asemenea fraze sunt: „se pare cã timpul nostru s-a terminat pentru astãzi. Cred cã este timpul
sã ne oprim aici.”
1. fals
2. adevarat
a. 1
b. 2
____ 63.
Un alt mod de încheiere a sedintei de consiliere îl constituie folosirea rezumãrii. Rezumarea este
un tip de rãspuns activ al consilierului, care oferã continuitate sedintei de consiliere.
1. adevarat
2. fals
a. 1
b. 2

____ 64. Autocaracterizarea desemneazã:

1. o modalitate de autoinvestigatie transversalã în structura psihologicã a individului. Ea se
înscrie în categoria metodelor care “favorizeazã conturarea unui portret cât mai aproape de
realitate, din perspectiva clientului, util în managementul procesului de consiliere si care
reprezintã viziunea personalã sau propria imagine a subiectului despre sine”.
 2. relatãrile subiectilor despre ei însisi, relatãri ce sunt apoi analizate, interpretate, explorate
dintr-o anumitã posturã teoretico-metodologicã. Practic, este o “investigatie
retrospectiv-longitudinalã prin intermediul cãreia individul este încurajat sã-si exploreze
experientele personale”.

a. 1
b. 2
____ 65.
Abuzul poate fi de mai multe tipuri:
1. abuzul fizic
2. abuzul emotional
3. neglijarea
4. abuzul sexual

a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. toate
____ 66.
Abuzul este:
1. un comportament agresiv sau corespunzãtor îndreptat asupra copilului sau a cuiva care
se aflã evident într-o situatie superioara si care are ca rezultat consecinte fizice si / sau
emotionale pozitive.
2. un comportament agresiv sau necorespunzãtor îndreptat asupra copilului sau a cuiva
care se aflã evident într-o situatie inferioarã si fãrã apãrare si care are ca rezultat consecinte fizice
si / sau emotionale negative.

a. 1
b. 2
____ 67.
Abuzul fizic inseamna:
1. lovirea, muscarea, arderea intentionatã a copilului, pedepsirea crudã a copilului (ex.
încuierea afarã a copilului în timpul noptii sau pe vreme rea, deprivarea de somn);
2. stabilirea unor standarde nerealiste pentru copil (“Ar trebui sã iei numai note de 10!”),
discriminãri (elevi slabi si elevi buni), folosirea unor amenintãri, pedepsirea, respingerea,
izolarea, terorizarea copilului, impunerea unor modele negative;
3. contactul sexual, a-l expune sau a-l folosi pe copil pentru filme sau reviste pornografice,
indiferent dacã este fortat sau nu si dacã se întâmplã cu voia lui sau nu, dacã îi place sau nu.

a. 1
b. 2
c. 3
____ 68.
Abuzul emotional inseamna:
 1. lovirea, muscarea, arderea intentionatã a copilului, pedepsirea crudã a copilului (ex.
încuierea afarã a copilului în timpul noptii sau pe vreme rea, deprivarea de somn);
2. stabilirea unor standarde nerealiste pentru copil (“Ar trebui sã iei numai note de 10!”),
discriminãri (elevi slabi si elevi buni), folosirea unor amenintãri, pedepsirea, respingerea,
izolarea, terorizarea copilului, impunerea unor modele negative;
3. contactul sexual, a-l expune sau a-l folosi pe copil pentru filme sau reviste pornografice,
indiferent dacã este fortat sau nu si dacã se întâmplã cu voia lui sau nu, dacã îi place sau nu.

a. 1
b. 2
c. 3
____ 69.
Abuzul sexual inseamna:
1. lovirea, muscarea, arderea intentionatã a copilului, pedepsirea crudã a copilului (ex.
încuierea afarã a copilului în timpul noptii sau pe vreme rea, deprivarea de somn);
2. stabilirea unor standarde nerealiste pentru copil (“Ar trebui sã iei numai note de 10!”),
discriminãri (elevi slabi si elevi buni), folosirea unor amenintãri, pedepsirea, respingerea,
izolarea, terorizarea copilului, impunerea unor modele negative;
3. contactul sexual, a-l expune sau a-l folosi pe copil pentru filme sau reviste pornografice,
indiferent dacã este fortat sau nu si dacã se întâmplã cu voia lui sau nu, dacã îi place sau nu.

a. 1
b. 2
c. 3
____ 70.
Neglijarea presupune ca:
1. pãrintele nu îi împlineste copilului nevoile emotionale de bazã (dragoste, atentie) sau fizice
(mâncare, îmbrãcãminte, adãpost), nu îl supravegheazã (absente nemotivate de la scoalã, pânã la
abandon);
2. lovirea, muscarea, arderea intentionatã a copilului, pedepsirea crudã a copilului (ex. încuierea
afarã a copilului în timpul noptii sau pe vreme rea, deprivarea de somn);
3. stabilirea unor standarde nerealiste pentru copil (“Ar trebui sã iei numai note de 10!”),
discriminãri (elevi slabi si elevi buni), folosirea unor amenintãri, pedepsirea, respingerea,
izolarea, terorizarea copilului, impunerea unor modele negative;

a. 1
b. 2
c. 3
____ 71.

Efectele abuzului asupra copiilor pot fi:

1. din punct de vedere financiar si din punct de vedere social
2. din punct de vedere fizic si din punct de vedere emotional.
3. din punct de vedere familial si din punct de vedere social-istoric
 a. 1
b. 2
c. 3
____ 72.
Efectele abuzului din punct de vedere fizic presupun:

1. abuzurile si neglijãrile pot determina rãni grave, probleme medicale serioase,

handicapuri sau chiar moartea;
2. copiii îsi formeazã anumite atitudini negative despre lume, aceasta devenind pentru ei
amenintãtoare si nesigurã. Copiii devin astfel anxiosi, labili emotional sau defensivi, cu
dificultãti de exprimare si control emotional. Deficientele de dezvoltare emotionalã si lipsa de
încredere pot face dificilã relationarea cu persoanele apropiate în timpul vietii de adult.

a. 1
b. 2
____ 73.
Efectele abuzului din punct de vedere emotional presupun:

1. abuzurile si neglijãrile pot determina rãni grave, probleme medicale serioase,

handicapuri sau chiar moartea;
2. copiii îsi formeazã anumite atitudini negative despre lume, aceasta devenind pentru ei
amenintãtoare si nesigurã. Copiii devin astfel anxiosi, labili emotional sau defensivi, cu
dificultãti de exprimare si control emotional. Deficientele de dezvoltare emotionalã si lipsa de
încredere pot face dificilã relationarea cu persoanele apropiate în timpul vietii de adult.

a. 1
b. 2
____ 74.
Consecintele abuzului asupra copiilor sunt:
1. imagine de sine crescuta
2. probleme în dezvoltarea emotionalã
3. probleme de relationare
4. cosmaruri
5. simptome somatice functionale

a. 1+2+3+4+5
b. 1+2+3+4
c. 1+2+3
d. 2+3+4+5
e. 1+2+4+5
____ 75.
Una dintre consecintele abuzului asupra copiilor este imaginea de sine scãzutã ceea ce
inseamna ca:
 1. o parte dintre cei care au fost abuzati tind sã devinã ei însisi abuzatori, cãutând relatii cu
persoane pe care le pot domina; copiii abuzati învatã sã nu aibã încredere în adulti si dezvoltã
în timp tulburãri de relationare;
2. pe parcursul vietii, cel care a suferit un abuz simte cã este dificil sã îsi exprime emotiile
(indiferent dacã acestea sunt pozitive sau negative) sau sã înteleagã sentimentele altora
3. copiii cred cã adultii au întotdeauna dreptate. Ei pot rãmâne cu impresia cã au fost tratati
astfel din cauzã cã au fost rãi si cã, de fapt, au meritat sã fie abuzat.

a. 1
b. 2
c. 3
____ 76.
Printre consecintele abuzului asupra copiilor se numara si problemele de relationare ceea
ce inseamna ca:
1. o parte dintre cei care au fost abuzati tind sã devinã ei însisi abuzatori, cãutând relatii cu
persoane pe care le pot domina; copiii abuzati învatã sã nu aibã încredere în adulti si dezvoltã
în timp tulburãri de relationare;
2. pe parcursul vietii, cel care a suferit un abuz simte cã este dificil sã îsi exprime emotiile
(indiferent dacã acestea sunt pozitive sau negative) sau sã înteleagã sentimentele altora
3. copiii cred cã adultii au întotdeauna dreptate. Ei pot rãmâne cu impresia cã au fost tratati
astfel din cauzã cã au fost rãi si cã, de fapt, au meritat sã fie abuzat.

a. 1
b. 2
c. 3
____ 77.
Printre consecintele abuzului asupra copiilor se numara si probleme în dezvoltarea
emotionalã ceea ce inseamna ca:
1. o parte dintre cei care au fost abuzati tind sã devinã ei însisi abuzatori, cãutând relatii cu
persoane pe care le pot domina; copiii abuzati învatã sã nu aibã încredere în adulti si dezvoltã
în timp tulburãri de relationare;
2. pe parcursul vietii, cel care a suferit un abuz simte cã este dificil sã îsi exprime emotiile
(indiferent dacã acestea sunt pozitive sau negative) sau sã înteleagã sentimentele altora
3. copiii cred cã adultii au întotdeauna dreptate. Ei pot rãmâne cu impresia cã au fost tratati
astfel din cauzã cã au fost rãi si cã, de fapt, au meritat sã fie abuzat.

a. 1
b. 2
c. 3
____ 78.
Printre consecintele abuzului asupra copiilor se numara si simptomele somatice
functionale ceea ce inseamna ca:
1. o parte dintre cei care au fost abuzati tind sã devinã ei însisi abuzatori, cãutând relatii cu
persoane pe care le pot domina; copiii abuzati învatã sã nu aibã încredere în adulti si dezvoltã
în timp tulburãri de relationare;
 2. pot aparea la copil dureri de cap sau abdominale, vãrsãturi, starea de somnolentã sau de
rãu; tahicardia, tulburãrile respiratorii pot fi consecintele stãrii de anxietate si depresie
cauzate de abuz.
3. copiii cred cã adultii au întotdeauna dreptate. Ei pot rãmâne cu impresia cã au fost tratati
astfel din cauzã cã au fost rãi si cã, de fapt, au meritat sã fie abuzat.

a. 1
b. 2
c. 3
____ 79.
Printre consecintele abuzului asupra copiilor se numara si cosmarurile ceea ce inseamna:

1. retrãirea traumei în timpul somnului - poate fi o caracteristicã frecventã la persoanele

care au suferit diverse abuzuri;
2. pot aparea la copil dureri de cap sau abdominale, vãrsãturi, starea de somnolentã sau de
rãu, tahicardia, tulburãrile respiratorii pot fi consecintele stãrii de anxietate si depresie
cauzate de abuz.
3. copiii cred cã adultii au întotdeauna dreptate. Ei pot rãmâne cu impresia cã au fost tratati
astfel din cauzã cã au fost rãi si cã, de fapt, au meritat sã fie abuzat.

a. 1
b. 2
c. 3
____ 80.
Semne ale abuzului la copii:
1. semne fizice
2. comportamentul copilului
3. semne diacritice

a. 1+2
b. 2+3
c. 1+3

____ 81. Printre semnele fizice prin care putem recunoaste un abuz se numara:

1. comportament de evitare si retragere, temeri exagerate fatã de unele persoane, de a merge

acasã, tânjeste dupã atentia celorlalti, obosealã, lipsa capacitãtii de concentrare, plâns, stare de
foame (cerseste mâncare, furã), absente si întârzieri frecvente la scoalã.
2. contuzii, dungi de la curea sau oase rupte, tãieturi sau cicatrice, arsuri, pãr lipsã, traumatisme
sau roseatã în jurul organelor genitale, rãni sau situatii de boalã care nu au fost tratate
corespunzãtor. Copilul sau pãrintele poate explica aceste semne ca fiind “accidente”. De fapt, îi
este greu sã spunã ce s-a întâmplat sau îi este teamã cã va fi pedepsit, afost amenintat cu moartea
etc;

a. 1
b. 2
____ 82. Printre comportamentele copilului prin care putem recunoaste un abuz se numara:

1. comportament de evitare si retragere, temeri exagerate fatã de unele persoane, de a merge

acasã, tânjeste dupã atentia celorlalti, obosealã, lipsa capacitãtii de concentrare, plâns, stare de
foame (cerseste mâncare, furã), absente si întârzieri frecvente la scoalã.
2. contuzii, dungi de la curea sau oase rupte, tãieturi sau cicatrice, arsuri, pãr lipsã, traumatisme
sau roseatã în jurul organelor genitale, rãni sau situatii de boalã care nu au fost tratate
corespunzãtor. Copilul sau pãrintele poate explica aceste semne ca fiind “accidente”. De fapt, îi
este greu sã spunã ce s-a întâmplat sau îi este teamã cã va fi pedepsit, afost amenintat cu moartea
etc;

a. 1
b. 2
____ 83.
Printre cauzele abuzului se numara si:
1. probleme financiare,
2. ocupationale,
3. dificultãti de comunicare,
4. izolare socialã,
5. neacceptarea violentei domestice si a pedepselor corporale.

a. 1+2+3+4+5
b. 2+3+4+5
c. 1+2+3+4
d. 3+4+5
____ 84.
Informatiile relevate pentru evaluarea abuzului sunt:
1. istoricul familiei
2. caracteristici socio-cognitive
3. starea de sãnãtate

a. 1
b. 2
c. 3
d. toate
____ 85.
Informatiile relevate pentru evaluarea abuzului din istoricul familiei sunt:
1. pãrintii au atitudini rigide despre copii si relatia copil-pãrinte, au abilitãti scãzute de
îngrijire si educare a copilului, utilizeazã pedeapsa ca metodã de educare, nu comunicã cu
copilul, au abilitãti scãzute de rezolvare a situatiilor de crizã, inabilitatea de control al
comportamentului impulsiv fatã de copil, lipsa deprinderilor sociale;
 2.consum de alcool, droguri la cel putin unul dintre pãrinti, tulburãri neurologice sau
psihopatologie gravã la cel putin unul dintre pãrinti. Cunoasterea acestor aspecte au un rol
important pentru profesorul-consilier pentru identificarea cazurilor de abuz si preventia acestora
prin cursurile oferite adultilor în cadrul “scolii pãrintilor”.
3. antecedente de violentã sau acte delincvente la cel putin unul dintre pãrinti, cãsãtorii
anterioare, divort, pãrinti vitregi, cel putin unul dintre pãrinti a fost maltratat sau abuzat în
copilãrie, copilul este nelegitim, pãrintii au sub 20 de ani la nasterea copilului, valori
disfunctionale în familie (violenta este modalitatea de rezolvare a situatiilor de conflict);

a. 1
b. 2
c. 3
____ 86.
Informatiile relevate pentru evaluarea abuzului din caracteristicile socio-cognitive sunt:
1. pãrintii au atitudini rigide despre copii si relatia copil-pãrinte, au abilitãti scãzute de
îngrijire si educare a copilului, utilizeazã pedeapsa ca metodã de educare, nu comunicã cu
copilul, au abilitãti scãzute de rezolvare a situatiilor de crizã, inabilitatea de control al
comportamentului impulsiv fatã de copil, lipsa deprinderilor sociale;
2.consum de alcool, droguri la cel putin unul dintre pãrinti, tulburãri neurologice sau
psihopatologie gravã la cel putin unul dintre pãrinti. Cunoasterea acestor aspecte au un rol
important pentru profesorul-consilier pentru identificarea cazurilor de abuz si preventia acestora
prin cursurile oferite adultilor în cadrul “scolii pãrintilor”.
3. antecedente de violentã sau acte delincvente la cel putin unul dintre pãrinti, cãsãtorii
anterioare, divort, pãrinti vitregi, cel putin unul dintre pãrinti a fost maltratat sau abuzat în
copilãrie, copilul este nelegitim, pãrintii au sub 20 de ani la nasterea copilului, valori
disfunctionale în familie (violenta este modalitatea de rezolvare a situatiilor de conflict);

a. 1
b. 2
c. 3
____ 87.
Informatiile relevate pentru evaluarea abuzului din starea de sanatate sunt:
1. pãrintii au atitudini rigide despre copii si relatia copil-pãrinte, au abilitãti scãzute de
îngrijire si educare a copilului, utilizeazã pedeapsa ca metodã de educare, nu comunicã cu
copilul, au abilitãti scãzute de rezolvare a situatiilor de crizã, inabilitatea de control al
comportamentului impulsiv fatã de copil, lipsa deprinderilor sociale;
2.consum de alcool, droguri la cel putin unul dintre pãrinti, tulburãri neurologice sau
psihopatologie gravã la cel putin unul dintre pãrinti. Cunoasterea acestor aspecte au un rol
important pentru profesorul-consilier pentru identificarea cazurilor de abuz si preventia acestora
prin cursurile oferite adultilor în cadrul “scolii pãrintilor”.
3. antecedente de violentã sau acte delincvente la cel putin unul dintre pãrinti, cãsãtorii
anterioare, divort, pãrinti vitregi, cel putin unul dintre pãrinti a fost maltratat sau abuzat în
copilãrie, copilul este nelegitim, pãrintii au sub 20 de ani la nasterea copilului, valori
disfunctionale în familie (violenta este modalitatea de rezolvare a situatiilor de conflict);

a. 1
 b. 2
c. 3
____ 88.
In orice situatie si pentru orice tip de abuz:
1. exista o retetã viabilã de interventie a consilierului
2. nu existã o retetã valabilã de interventie a consilierului

a. 1
b. 2
____ 89.
Printre principiile consilierii abuzului se numara si urmatoarele:
1. ascultarea pasiva a copilului;
2. perceperea copilului ca pe o persoanã valoroasã si specialã;
3. oferire de sprijin în asumarea unor decizii personale.

a. 1+2+3
b. 2+3
c. 1+3
____ 90.
Printre principiile consilierii abuzului se numara si urmatoarele:
1. evitarea etichetãrilor;
2. evitarea criticilor adresate persoanei;
3. evitarea laudãrii;

a. 1+2+3
b. 2+3
c. 1+2
____ 91.
Printre principiile consilierii abuzului se numara si urmatoarele:
1. validarea emotionalã;
2. dezvoltarea stimei de sine a elevului si a sentimentului de competentã;
3. învãtarea modalitãtilor de a face fatã situatiilor de stres;
4. sesizarea organelor de resort (directia de protectie a copilului)

a. 1+2+3+4
b. 2+3+4
c. 1+2+3
____ 92.
Neglijarea, izolarea, ignorarea sau blamarea copilului au drept consecinte:
1. tulburãri emotionale si comportamentale usoare (performante scolare medii etc).
2. tulburãri emotionale si comportamentale grave (performante scolare scãzute, abandon
scolar, depresie, prostitutie, suicid, delincventã).
3. nu au nici un fel de consecinte asupra comportamentului si vietii afective a copilului
 a. 1
b. 2
c. 3
____ 93.
Copiii abuzati îsi formeazã:
1. un sistem corect de perceptie a lor, a celorlalti si a lumii
2. un sistem disfunctional de perceptie a lor, a celorlalti si a lumii, ce are efecte pozitive pe
termen lung.
3. un sistem disfunctional de perceptie a lor, a celorlalti si a lumii, ce are efecte negative pe
termen lung.

a. 1
b. 2
c. 3

____ 94. Suicidul la copii si adolescenti este o problemã gravã cu care se confruntã societatea. Aceastã
problemã este mai putin abordatã de adulti si scoalã pentru cã se considerã cã:

a. moartea este un subiect accesibil copiilor si acestia au motive sã isi doreascã

moartea.
b. moartea nu este un subiect accesibil copiilor si acestia nu au motive sã isi doreascã
moartea
c. moartea este un subiect dorit doar de batrani.

____ 95.
Factorii cu potential suicidar crescut sunt:

1.factorii familiali
2.performantele scolare
3.stresorii sociali
4. factorii individuali

a. !+4
b. 1+3+4
c. 1+2+3+4
____ 96.
Printre factorii cu potential suicidar crescut se numara si factorii familiali. Aici se includ:
a. notele - presiunea familiei si a scolii prin standarde irationale impuse îl determinã
pe copil sã rezolve “esecul” prin suicid - “Sunt un ratat si un prost si mi-am
dezamãgit pãrintii si profesorii asa cã nu mai are nici un sens sã trãiesc.” Alteori
lipsa de tact a dascãlului atunci când anuntã o notã micã si absenta întelegerii din
partea pãrintelui pote duce la acest gest ultim din partea copilului.

b. lipsa abilitãtilor de comunicare, de exprimare emotionalã, de relationare sunt

factori importanti în cresterea riscului suicidar. Studiile relevã faptul cã un procent
important de copii recurg la suicid ca o modalitate de “fugã” fatã de atitudinea
negativã a colegilor (umilire fizicã si verbalã). Problema pe care o ridicã aceste
 cazuri este faptul cã mass-media le prezintã ca pe niste “sinucideri rationale” sau
acte justificate. Aceastã atitudine pune în pericol viata altor copii aflati în situatii
similare si care ar putea opta si ei pentru suicid ca solutie pentru problemele lor de
relationare si adaptare.

c. relatiile conflictuale în familie, familii dezbinate si dezorganizate, abuzuri în

familie (abuz emotional, fizic, neglijare, abuz sexual), divortul, moartea unei
persoane apropiate. Unele studii aratã cã modelul parental poate fi unul dintre
cauzele suicidului prin învãtarea de cãtre copil a acestei modalitãti de rezolvare a
problemelor - suicidul. Alte studii însã sustin faptul cã este vorba de învãtarea unui
model general, defectuos de rezolvare a situatiilor de crizã.
____ 97.
Printre factorii cu potential suicidar crescut se numara si stresorii sociali. Aici se includ:
a. notele - presiunea familiei si a scolii prin standarde irationale impuse îl determinã
pe copil sã rezolve “esecul” prin suicid - “Sunt un ratat si un prost si mi-am
dezamãgit pãrintii si profesorii asa cã nu mai are nici un sens sã trãiesc.” Alteori
lipsa de tact a dascãlului atunci când anuntã o notã micã si absenta întelegerii din
partea pãrintelui pote duce la acest gest ultim din partea copilului.

b. lipsa abilitãtilor de comunicare, de exprimare emotionalã, de relationare sunt

factori importanti în cresterea riscului suicidar. Studiile relevã faptul cã un procent
important de copii recurg la suicid ca o modalitate de “fugã” fatã de atitudinea
negativã a colegilor (umilire fizicã si verbalã). Problema pe care o ridicã aceste
cazuri este faptul cã mass-media le prezintã ca pe niste “sinucideri rationale” sau
acte justificate. Aceastã atitudine pune în pericol viata altor copii aflati în situatii
similare si care ar putea opta si ei pentru suicid ca solutie pentru problemele lor de
relationare si adaptare.

c. relatiile conflictuale în familie, familii dezbinate si dezorganizate, abuzuri în

familie (abuz emotional, fizic, neglijare, abuz sexual), divortul, moartea unei
persoane apropiate. Unele studii aratã cã modelul parental poate fi unul dintre
cauzele suicidului prin învãtarea de cãtre copil a acestei modalitãti de rezolvare a
problemelor - suicidul. Alte studii însã sustin faptul cã este vorba de învãtarea unui
model general, defectuos de rezolvare a situatiilor de crizã.
____ 98.
Printre factorii cu potential suicidar crescut se numara si performantele scolare. Aici se
includ:
a. notele - presiunea familiei si a scolii prin standarde irationale impuse îl determinã
pe copil sã rezolve “esecul” prin suicid - “Sunt un ratat si un prost si mi-am
dezamãgit pãrintii si profesorii asa cã nu mai are nici un sens sã trãiesc.” Alteori
lipsa de tact a dascãlului atunci când anuntã o notã micã si absenta întelegerii din
partea pãrintelui pote duce la acest gest ultim din partea copilului.

b. lipsa abilitãtilor de comunicare, de exprimare emotionalã, de relationare sunt

factori importanti în cresterea riscului suicidar. Studiile relevã faptul cã un procent
important de copii recurg la suicid ca o modalitate de “fugã” fatã de atitudinea
 negativã a colegilor (umilire fizicã si verbalã). Problema pe care o ridicã aceste
cazuri este faptul cã mass-media le prezintã ca pe niste “sinucideri rationale” sau
acte justificate. Aceastã atitudine pune în pericol viata altor copii aflati în situatii
similare si care ar putea opta si ei pentru suicid ca solutie pentru problemele lor de
relationare si adaptare.

c. relatiile conflictuale în familie, familii dezbinate si dezorganizate, abuzuri în

familie (abuz emotional, fizic, neglijare, abuz sexual), divortul, moartea unei
persoane apropiate. Unele studii aratã cã modelul parental poate fi unul dintre
cauzele suicidului prin învãtarea de cãtre copil a acestei modalitãti de rezolvare a
problemelor - suicidul. Alte studii însã sustin faptul cã este vorba de învãtarea unui
model general, defectuos de rezolvare a situatiilor de crizã.
____ 99.
Printre factorii cu potential suicidar crescut se numara si factorii individuali. Acestia pot fi:
1. emotionali
2. cognitivi
3. comportamentali
4. de sanatate

a. 1+2
b. 1+2+3+4
c. 3+4
____ 100.
Printre factorii cu potential suicidar crescut se numara si factori individuali. Acestia pot fi
emotionali incluzand aici:

a. lipsa abilitãtilor de rezolvare de probleme si a strategiilor de coping adaptativ;

b. sentimentul de singurãtate, depresia, neajutorarea, lipsa de sperantã, distres
emotional;
c. boli terminale, psihopatologie gravã.
d. consum de substante;

____ 101.
Printre factorii cu potential suicidar crescut se numara si factori individuali. Acestia pot fi
cognitivi incluzand aici:

a. lipsa abilitãtilor de rezolvare de probleme si a strategiilor de coping adaptativ;

b. sentimentul de singurãtate, depresia, neajutorarea, lipsa de sperantã, distres
emotional;
c. boli terminale, psihopatologie gravã.
d. consum de substante;

____ 102.
Printre factorii cu potential suicidar crescut se numara si factori individuali. Acestia pot fi de
sanatate incluzand aici:
 a. lipsa abilitãtilor de rezolvare de probleme si a strategiilor de coping adaptativ;
b. sentimentul de singurãtate, depresia, neajutorarea, lipsa de sperantã, distres
emotional;
c. boli terminale, psihopatologie gravã.
d. consum de substante;

____ 103.
Printre factorii cu potential suicidar crescut se numara si factori individuali. Acestia pot fi
comportamentali incluzand aici:

a. lipsa abilitãtilor de rezolvare de probleme si a strategiilor de coping adaptativ;

b. sentimentul de singurãtate, depresia, neajutorarea, lipsa de sperantã, distres
emotional;
c. boli terminale, psihopatologie gravã.
d. consum de substante;

____ 104.
Comportamentul suicidar este un semnal de alarmã. Recunoasterea copiilor cu risc
suicidar este foarte dificila. Studiile au identificat cativa indicatori ai acestuia:
1. decesul unui parinte sau persoana semnificativa înainte de varsta de 12 ani;
2. comunicare defectuoasa în familie;
3. lipsa abilitatilor de rezolvare a problemelor;
4. perioade de stres acut si lipsa resurselor cognitive si emotionale pentru a le depasi.

a. 1+3
b. 2+3
c. 1+2+3+4
____ 105.
Copiii exprima într-un mod incert si neclar intentiile lor, ceea ce face dificila semnalarea
problemei. Totusi sunt anumite indicii care nu pot fi ignorate de catre parinti, profesori,
consilieri printre care si:

1. O tentativa anterioara de suicid

2. Amenintarea cu sinuciderea
3. Depresia
4. Izolarea de prieteni si familie

a. 1
b. 1+2
c. 1+2+3+4
d. 4
____ 106.
Copiii exprima într-un mod incert si neclar intentiile lor, ceea ce face dificila semnalarea
problemei. Totusi sunt anumite indicii care nu pot fi ignorate de catre parinti, profesori,
consilieri printre care si:
 1.vorbesc despre moarte sau sunt preocupati de moarte
2.abuzul de substante
3.tulburãri comportamentale
4.renuntarea la obiectele de valoare si realizarea planului final

a. 1
b. 1+2
c. 1+2+3
d. 1+2+3+4
____ 107.
Printre cele mai frecvente mituri asociate cu suicidul la copii si adolescenti intalnim:

1.Copilãria si adolescenta sunt perioade fericite din viatã, lipsite de griji si în care existã doar
probleme minore de adaptare.

2.Cei care vorbesc despre sinucidere nu recurg la ea.

3.Cei care au tentative de suicid nu vor decât sã atraga atentia.

4.Este suficient ca oamenii sã vadã partea bunã a vietii si se vor simti mai bine.

5. Copiii nu stiu cum sa se sinucida si nici nu au puterea necesara sa o faca.

a. 1+2
b. 1+2+3
c. 1+2+3+4+5
d. 1+2+3+4

____ 108. Consilierea carierei apare ca fiind:

a. termenul care acoperã gama cea mai largã de activitãti, de la informare si
evaluare, la consiliere si educatie pentru carierã si devine astfel "conceptul
umbrelã" pentru activitãtile din acest domeniu.
b. o forma de asistentã continuã acordatã individului în procesul complex de adaptare
la mediul schimbãtor al muncii; aceasta ajutã individul sã-si descopere interesele
sau preferintele pentru o profesie sau o familie de profesii, sã verifice dacã are
aptitudinile necesare pentru practicarea cu succes a respectivei profesii si sã-si
evalueze sansele de reusitã profesionalã.
c. o interventie educationalã de dezvoltare a deprinderilor si abilitãtilor necesare
tinerilor pentru dezvoltarea si managementul propriei cariere.
____ 109. Etapele procesului decizional (dupã Lemeni si Negru) sunt:
1. Definirea deciziei si identificarea alternativelor
2. Explorarea si evaluarea alternativelor existente
3. Planul de carierã
4. Implementarea deciziei
5. Reevaluarea deciziei
 a. 1+2+3
b. 2+3+4
c. 3+4+5
d. 1+4
e. toate
____ 110.
Planul de carierã poate fi considerat:

a. piatra unghiulara a vietii psihice

b. kilometrul zero