02 Lin Deplina Incredintare New

Privirea Ta linistita si blanda sufletul meu n-o poate uita

„Bucură-te ceea ce eşti plină de dar, Marie, rugăciunile noastre nu le trece

cu vederea, pe cei din necazuri izbăvește-ne, una curată și binecuvântată”
Dumnezeu l-a creat pe om în lumina zâmbetului feţei Sale 

„Doamne! Tu toate le ştii. Fă cu mine precum voieşti. Amin!”.

Deplina Incredintare e stiinta de a primi. Stiinta – dar si curajul, de a-ti

deschide sufletul pentru a primi.
Atunci cand deschizi sufletul esti foarte vulnerabil – si nu vrei sa te simti
asa.
Foarte putin stiam sa primesc.
Am fost crescuta sa stiu ca, pt a primi trebuie sa fii lovit rau de tot, lovit si
victima, sa suferi foarte = altfel nu te baga nimeni in seama.
Lovit si victima este starea in care esti vulnerabil – dar protejat.
Cu sufletul deschis esti vulnerabil, dar fara protectie

A primi fara a suferi e ca si cum « nu meriti ».

Asa ca am observat ca nu stiu sa primesc ; stiu doar sa iau, adica sa

« inhat », adica sa fur ceea ce vreau, pt ca altfel – nu-mi da nimeni.

Si-am mai vazut ca cei care nu stiu primi, nu stiu nici sa fie vulnerabili, slabi,
isi neaga orice slabiciune, si astfe ; u pot primi nimic. Ori, una dintre cele
mai mari daruri pe care le poate primi cinbeva este mangaierea de la
Dumnezeu. Mangaiati, mangaiati poporul meu.

Zice Hrisostom ca omul nu a fost creat pt a suferi – el nu stia ce e sa il doara

ceva ; era doar in bucurie.

Cand a gresit si a cazut din Rai, atunci a inceput sa sufere.

Asa ca Hristos Iisus a venit la noi aici stiind ca vine intr-o vale a plangerii –
acolo sus nu e plangere.

Din cauza asta primul dar vizibil pe care El il da unui om care incepe sa-L
cunoasca, este darul mangaierii.

Abia dupa asta, vine darul Pacii, adica al castigarii linistii si ne-clintirii in
mangaiere, in orice suferinta ar veni peste mine.

Inhat, fur, iau de la cineva – pt ca stiu ca altfel, « pentru mine », nu mi-ar da

niciodata, si apoi, pt ca stiu ca, ce-am furat, nu pot pastra – pt ca nu detin
eu lucrul ala, e al altuia, si poate sa vina sa mi-l ia oricand.

Mangaierea nu e o telenovela, e linistire. Oamenii dependenti de

telenovela sunt nelinistiti si speriati.
Omului lovit trebuie sa-i aduci liniste si mangaiere mai inainte de orice,
pentru ca « acolo unde este o mahnire, o suparare, nu vine sa se
salasluiasca Duhul Sfant ».
25 Ian

Ma rog la Dumnezeu si-n acelasi timp sufletul meu gandeste fara cuvinte :
ce mai vrea si asta de la mine …. ?! ce pretentii are de la mine ? ce se
asteapta sa fac ca sa nu ma respinga – ca sa ma primeasca in Protectia lui ?

Tu pe toate le stii
si dragostea Ta este desavarsita;

Ia, asadar, viata mea in mainile Tale,

si fa cu ea ceea ce eu doresc sa fac,
insa nu pot.

« dragostea Ta este desavarsita », are rezultat, are scop are finalitate

- Ce doresc eu sa fac – implineste viata mea, dai sens ca sa implineasca un
sfarsit bun
Eu sunt inceputul si sfarsitul, Alfa si Omega.

Doamne,
Tu pe toate le stii
si dragostea Ta este desavarsita;

Ia, asadar, viata mea in mainile Tale,

si fa cu ea ceea ce eu doresc sa fac,
insa nu pot.
Amin.
https://www.youtube.com/watch?v=0z6GbvyQZDM

#ÎnDarSăDaţi: Protos. Hrisostom Ciuciu de la Mănăstirea Putna despre

bucuria de a primi.

"Cereti si vi se va da; cautati si veti afla; bateti si vi se va deschide. Ca

oricine cere ia, cel care cauta afla si celui ce bate i se va deschide" (Matei 7,
7-8).

„De vom căuta pe Dumnezeu cu adevărat, El singur va veni la noi şi-L vom
vedea; şi dacă îl vom ţine pe El la noi prin viaţă curată, va petrece împreună
cu noi". (Sf. Arsenie cel Mare )
”Câți dintre copiii Tăi de astăzi ar mai putea, Doamne, împlini porunca
cinstirii părinților fără harul Tău? Și cine, Doamne, ar mai putea crede că
această poruncă ne aduce atâta folos și mângâiere fără mărturia celor care,
înnebuniți de durere și ajunși la limita cu ura de sine care urmează din
neiertarea părinților, au îndrăznit să Te creadă și să facă cele poruncite de
Tine?”

Cine, Doamne, ar putea crede fără îndoială că Tu n-ai venit să-i descoperi
doar Sfântului Siluan și ucenicilor lui că omul e unul, că Adamul total
suspină și plânge dimpreună cu toată făptura sub blestem, dacă n-am
îndrăzni noi, aceștia cei mai mici ai Tăi, să credem și să-Ți cerem să ne
miluiești și pe noi cu puterea de a Te dori și de a Te asculta și de a mărturisi
apoi, uluiți, că Tu chiar ne iubești și ne slujești până la sfârșitul veacului?
Maica Siluana

Nel mezzo del cammin di nostra vita

El camino es la recompensa

Sfânta Evanghelie după Luca

Capitolul 2
34. Şi i-a binecuvântat Simeon şi a zis către Maria, mama Lui: Iată, Acesta
este pus spre căderea şi spre ridicarea multora din Israel şi ca un semn care
va stârni împotriviri.
35. Şi prin sufletul tău va trece sabie, ca să se descopere gândurile din
multe inimi.

Nu asta este important, important este să simţi prezenţa lui Dumnezeu în

tine

Ce vrea să spună asta: „să bagi mintea în inimă”? Vrea să spună că trebuie
să uneşti gândurile cu simţămintele, rugăciunea să fie o rugăciune deplină.
Important este să spui rugăciunea, că mintea se aşează ea la locul ei. Noi o
simţim uneori în cap, uneori în piept, uneori şi în cap şi în piept.

Nu asta este important, important este să simţi prezenţa lui Dumnezeu în

tine, să simţi că înviază Dumnezeu şi se risipesc vrăjmaşii Lui, să simţi că a
venit la tine Lumina Mântuitorului, nu în înţeles de lumină fizică, ci de o
luminare, de o conştiinţă luminată, de o limpezire sufletească şi asta-i tot,
până la urmă. Asta-i isihia, ăsta-i viitorul, pentru că viitorul nu începe peste
ani şi ani, viitorul începe în fiecare clipă! Numai că viitorul noi nu-l trăim ca
viitor şi n-o să-l trăim niciodată ca viitor, ci totdeauna o să-l trăim ca
prezent.
Arhimandritul Teofil Părăian
Alta e smerenia celui ce a cunoscut pe Domnul prin Duhul Sfânt;
cunoașterea și gustul ei sunt diferite.
Sfântul Siluan Athonitul învață că ”există multe feluri de smerenie. Unul e
ascultător și-și face reproșuri sieși în toate; și aceasta e smerenie. Un altul
se căiește pentru păcatele sale și se socoteste un nemernic înaintea lui
Dumnezeu; și aceasta e smerenie. Dar alta e smerenia celui ce a cunoscut
pe Domnul prin Duhul Sfânt; cunoașterea și gustul ei sunt diferite. Când, în
Duhul Sfant, sufletul vede cât de blând și smerit e Domnul, se smereste pe
sine până la capăt.”

Pe cărarea mântuirii încă merg două feluri de călători, căci de-atunci... un

Tovarăş nevăzut şi bun merge cu noi, cu fiecare, în toate zilele, cu fiecare
rând de oameni, până la sfârşitul veacului:
Dumnezeu Însuşi şi cu Sfinţii Săi, întovărăşind nevăzut pe oameni. 
Sf. Arsenie Boca

Smerenia lui Hristos, proprie lui Dumnezeu Insusi

 
Diferența între înțelegerea ascetică a smereniei și smerenia lui Hristos. 
Ce i-a fost dat lui Siluan să vadă? - Diferența între înțelegerea ascetică a
smereniei și smerenia lui Hristos. Înțelegerea ascetică a smereniei, "Eu sunt
mai rău decât toți", o întâlnim și la Părinți... Însă despre smerenia lui
Hristos, proprie lui Dumnezeu Însuși, ca atribut al lui Dumnezeu, vorbește
numai Siluan. Eu nicăieri nu am întâlnit o asemenea înțelegere. "Dar
alta," zice el, "de nedescris este smerenia Domnului." Iar când murea, l-am
întrebat: "Părinte, voiți să muriți?" Ca răspuns, mi-a spus următoarele
cuvinte: "Încă nu am atins smerenia."

Arhimandritul Sofronie, Cuvântări duhovnicești Vol. I, Editura Reîntregirea,

Alba Iulia, 2004, p. 201

Smerenia lui Hristos, proprie lui Dumnezeu Insusi

– Ţi le voi da pe acestea, i-a spus Maica Domnului, dar vreau sa faci ceea ce-
ti voi spune. Vreau sa ma chemi.
„Vreau sa ma chemi, i-a spus, si-ti voi implini cele cerute”.

Si Hristos vrea sa strigam la El, vrea sa-L chemam.

Hristos vrea sa-I vorbim, nu sa-I spunem un „Doamne Iisuse Hristoase,
miluieste-ma” sec; vrea sa-I vorbim ca sa ne mantuiasca.
Stareta Macrina Vassopoulos

ȘI PRIN Dumnezeu, cu întreaga omenire

Atunci când Maica Domnului se ruga în Sfânta Sfintelor, a descoperit două

lucruri în inima sa.
Ea a descoperit mai întâi în inima sa deplina ei unire cu Dumnezeu și apoi,
prin Dumnezeu, cu întreaga omenire.
Din clipa aceea a început mijlocirea ei pentru întreaga lume.
Sfantul Grigorie Palama

„Doamne, binecuvântează-i pe cei care m-au rănit și vindecă inima mea ca

să pot ierta. 
Doamne, binecuvântează-mă și pe mine și vindecă tu rănile pe care eu le-
am provocat altora”.
Arh. Averchie Tausev
Mila pe care Dumnezeu o are fata de lume
Iată, frate, îndemnul meu: mila să-ţi sporească în suflet până când vei simţi
în inima ta aceeaşi milă pe care Dumnezeu o are faţă de lume!"
Isaac Sirul - Cuvinte despre sfintele nevoinţe ale Sf. Isaac Sirul, Filocalia X

Maică Preacurată, pururea Fecioară, sufletul din mine nu-l lăsa să piară

Aşa şi tu, lasă-te, domol şi lin, fără a te sili, în mâinile lui Dumnezeu, iar El va
veni şi-ţi va bucura sufletul.
Sf. Porfirie Kafsokalivitul
Cu blîndeţe spune cuvîntul: Mîntuieşte-mă!”
„Totul se rezolvă de la sine dinaintea feţei încordate.”
Mircea Vulcanescu
"Un Domn, o credinţă, un Botez; un Dumnezeu şi Părintele tuturor, Care
este peste toţi şi prin toţi, şi întru noi toţi. Amin".
La Sancta Cecilia
“Fii blând cu tine însuți. Este greu să fii fericit când cineva este supărat pe
tine tot timpul.”
Christine Arylo

Când aveţi tulburare în suflet, în legătură cu orice problemă, nu daţi

crezare sufletului în acest timp: minte tot ce spune! Atunci sufletul este
povăţuit de satana şi, desigur, nu întru mântuirea lui; iar el, sărmanul, se
zbate din toate puterile.
Căci mânia omului nu lucrează dreptatea lui Dumnezeu (Iac. 1, 20).
Sfântul Teofan Zăvorâtul
„Slava Tie, Dumnezeul meu, pentru necazul pe care l-ai trimis asupra mea;
cele vrednice de faptele mele primesc; pomeneste-ma intru Imparatia Ta!”

Rugaciunea trebuie rostita cat se poate de rar. Dupa ce ati spus-o o data,
odihniti-va putin. Apoi spuneti-o din nou si iarasi odihniti-va. Continuati sa
va rugati cinci sau zece minute, pana ce va veti simti sufletul linistit si
mangaiat. Pricina linistirii si mangaierii e limpede: harul si puterea lui
Dumnezeu se cuprind in slavoslovirea lui Dumnezeu, nu in grairea
impodobita si multa. Iar slavoslovirea si multumirea sunt lucrari predanisite
noua de Insusi Dumnezeu, nicidecum nascocire omeneasca. Apostolul
porunceste din partea lui Dumnezeu sa facem aceasta lucrare (v. 1 Tes. 5,
18)”.

Când aveţi o suferinţă, o ispită, o strâmtorare sufletească, trupească,

economică, fie că este boală, fie că este ispită, sau orice alt rău,
îngenunchiaţi şi rugaţi-vă, cerând să se facă voia lui Dumnezeu şi nu voia
voastră. Şi Dumnezeu, Care îngăduie ispita, oferă în acelaşi timp omului şi
mijlocul prin care poate s-o depăşească.
Avva Efrem Filotheitul
Iisus, Păstorul cel bun, te strigă pe nume şi aşteaptă răspunsul tău de oaie
rătăcită.

Iisus, Păstorul cel bun, te strigă pe nume şi aşteaptă răspunsul tău de oaie
rătăcită.

Dumnezeu nu îngăduie o încercare dacă nu va ieşi ceva bun din ea. Când
Dumnezeu vede că din ea va rezulta un bine mai mare, lasă pe diavol să îşi
facă treaba sa.
Sfantul Paisie Aghioritul
... şi iată Eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfârşitul veacului. Amin
Sfanta Evanghelie dupa Matei, 28,20

Iisus, Păstorul cel bun, te strigă pe nume şi aşteaptă răspunsul tău de oaie
rătăcită.
Strigă!… Atât se cere de la tine. Strigă din adâncul sufletului tău după
Păstorul cel bun şi milostiv. Când păstorul îşi pierde o oaie, ce face? Pleacă
după ea peste câmpuri sau păduri şi, oprindu-se ici şi colea, o strigă pe
nume şi aşteaptă răspunsul ei… O strigă pe nume şi-apoi ascultă să audă
strigătul ei deznădăjduit. În clipa când oaia a răspuns, ea este mântuită;
păstorul se îndreaptă îndată spre ea şi o scapă din pierzare.
Preot Iosif Trifa

In toate zilele se cuvine să ai pe Dumnezeu și pe Preacurata Născătoare de

Dumnezeu în inima ta, căci toate bunătățile vin de la Domnul și de la
Preacurata Maica Sa pentru cei ce nădăjduiesc spre dânșii.
Fie-ți drag a te ruga de-a pururea și ți se va lumina inima și va vedea pe
Dumnezeu.
Sfântul Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului

De aceea Dumnezeu îl lasă să se lovească atât cât trebuie, ca să piară dintr-

însul părerea înaltă pe care o are despre sine, să se deznădăjduiască de sine
însuși în sensul cel bun și să simtă că „Fără Mine nu puteți face nimic”.
Sfantul Paisie Aghioritul
De trândăvie şi deznădejde scăpăm de cugetăm la moarte şi, după cuvântul
părintesc, de socotim fiecare zi ca pe cea din urmă. Că numai aşa vezi că n-
ai vreme de pierdut, şi nu amâni rugăciunea.
Că în orice clipă poţi muri, în noaptea asta chiar, şi-n cele ce vei fi aflat, în
acelea vei fi judecat, după cum spune Domnul.
Să ne îngrijim, dar, ca întotdeauna să fim împăcaţi cu Dumnezeu şi cu
oamenii.
Invățătura părintelui Serghie Sevici

Doamne,
Tu pe toate le stii
si dragostea Ta este desavarsita;

Priveste in adancul sufletului meu,

Ia viata mea in mainile Tale,
Si fa, asadar, cu ea,
ceea ce eu nazuiesc sa fac,
insa nu pot.
Amin.

Mtr. Antonie de Suroj

Vino iarăşi la noi, Iisuse!

„Vino iarăşi la noi, Iisuse!

Învață-ne cum să ne mântuim, arată-ne cum să răbdăm.
Deprinde-ne să ducem crucea vieții.
Învață-ne cum să ne răstignim.
Vino şi suferă Tu pentru noi, răstigneşte-Te în locul nostru, gustă Tu înainte
paharul morții, arată-ne calea cea nouă a mântuirii prin suferință.
Vino în mijlocul mării, în inima omului, în sânul familiei! Acolo unde se
amestecă lumina cu întunericul, viața cu moartea, bucuria cu suspinul,
pâinea cu țărâna, dreptatea cu minciuna, mierea cu otrava, dragostea cu
ura, vinul cu oțetul, timpul cu veşnicia.
Vino aici, unde suferim noi, oamenii, împacă-Te cu noi, schimbă faţa lumii,
potoleşte marea, linişteşte inimile şi uneşte într-un cuget sufletele noastre.
Doamne, dăruiește-ne răbdare!”

PĂRINTELE Iachint Unciuleac
„Odata m-am dus la el si i-am zis: «Vin atatia oameni la noi. Cum putem
pastra rugaciunea?» Ştiti ce mi-a raspuns? 
«Nu puteti pastra rugaciunea… pentru ca nu va rugati pentru oameni. Daca
v-ati ruga pentru ei, insuflarea voastra ar spori — si atunci ati avea
rugaciune neincetata»“…
Domnul ne iubeşte, şi de aceea putem de nimica să ne temem, afară de
păcat, căci din pricina păcatului se pierde harul, iar fără harul lui Dumnezeu,
vrăjmaşul mână sufletul aşa cum vântul goneşte frunza uscată sau fumul.
… Iar dacă nu vom trăi în închipuire, atunci Domnul Însuşi va veni la noi.

Arh. Sofronie Saharov

Încrederea noastră în Dumnezeu este probată cu „asprime”.

             Calea creștinului este în felul următor.

Atunci i se arată limpede că a ajuns la limitele peste care nu poate trece

omul.
Arhim. Sofronie Saharov

"Omul se naște duhovnicește prin propria sa voință... Sf. Grigorie Teologul

vorbește de trei nașteri. Cea dintâi este nașterea biologică din părinți, cea
de a doua are loc prin Taina Sfântului Botez, tatăl căreia este Dumnezeu, iar
cea de a treia este prin lacrimi, iar tatăl acestei nașteri e omul însuși."
Mitrop. Hieroteos, Persoana în tradiția ortodoxă

Când eşti umbrit de Duhul Sfânt, nu mai vezi nicio răutate a nimănui
Înainte de a cunoaşte Duhul Sfânt, te simţi atras de religie şi de munca
fizică, dar după ce cunoşti Duhul Sfânt, vei renunţa la munca fizică. Pe
măsură ce vei spori în Duh, cele pământeşti se vor tulbura şi nu te vor mai
atrage.
Atunci când eşti umbrit de Duhul Sfânt, nu mai vezi nicio răutate a nimănui.
În acea minunată clipă ştii doar de unde vii, unde trebuie să mergi şi ceea ce
trebuie să faci pentru a ajunge la desăvârşire.
Părintele Proclu Nicău

În iubire nu este frică, ci iubirea desăvârșită alungă frica (I Ioan 4, 18). 

Rugăciunea inimii desemnează, aşadar, punctul în care acţiunea mea,
rugăciunea mea se identifică cu acţiunea, cu rugăciunea continuă a lui Iisus
în mine.

Ea este locul cunoaşterii de sine, în care omul se vede aşa cum este el cu
adevărat şi, în acelaşi timp, locul depăşirii eului propriu, locul în care omul
îşi înţelege fiinţa sa ca fiind templul Sfintei Treimi, locul unde chipul îşi
întâlneşte Prototipul. În camera lăuntrică a inimii sale, omul îşi descoperă
propriul fundament, depăşind astfel graniţa tainică dintre creat şi necreat.
În inimă, ne spun Omiliile Sfântului Macarie, se găsesc adâncimi de
nemăsurat. Dumnezeu e acolo cu îngerii; acolo sunt lumina şi viaţa,
împărăţia şi apostolii, cetăţile cereşti şi bogăţia harului; toate sunt acolo”.

Sfântul Macarie Egipteanul, Omilii XV, 32 şi XLIII, 7 la Kallistos Ware,

Rugăciunea lui Iisus în spiritualitatea ortodoxă, tipărită de Editura
„Orthodoxos Kypseli” din Tesalonic, Grecia, pentru Asociaţia „Sf. Grigorie
Palama” din România
https://www.facebook.com/watch/?v=500740774228865

Staretul Efrem
Iisus a imbracat pentru noi haina unui pacatos ca sa ne arate calea spre
vindecare din cadere

29 Ian Cu miere mananci mai multa paine decat cu otet

Akedia – sa ai o randuiala

Dumnezeu - Θεός
Theós
Om – antropos

 LIVE: Arhim. Efrem Vatopedinul, în dialog cu prietenii Bisericii Studentilor

(Cluj-Napoca)
 LIVE: Arhim. Efrem Vatopedinul, în dialog cu prietenii Bisericii Studentilor
(Cluj-Napoca)

Sf. Iosif Isihastul : La capatul rabdarii istovitoare…, vine in chip simtit harul
lui Dumnezeu.
Maica Domnului nu stia ce inseamna « Fiul lui Dumnezeu »

N-a venit ca sa ne dea porunci, pt ca porunci ne-a dat si inainte, ci a venit ca

sa ni se dea pe Sine insusi
Ne-a dat aceasta putere de sus, incat, cel care o primeste, cel care o ia,
poate avea in afara sa neoranduieli, tragedii, patanii, razboaie, insa in inima
sa, daca aceasta se face ieslea lui Hristos, va avea Pacea. ειρήνη – ειρήνη -
eiríni
Si pacea – atunci cand spun ingerii : « Slava intru cei de sus lui Dumnezeu si
pe pamant Pace, intru oameni buna-voire » nu este lipsa – absenta –
razboiului, ci este Prezenta lui Hristos.
Hristos este Pacea noastra, spune Apostolul Pavel. De aceea putem trai
aceste lucruuri – si sa simtim dulceata de negrait a prezentei Duhului Sfant.
Sa-L urmam pe Hristos, si sa ne unim cu El impartasindu-ne din trupul si
sangele Sau. Si atunci, inauntrul nostru va izvori apa cea datatoare de viata
vesnica, ceea ce a spus Domnul femeii samarinence.
Hristoa este si ieri, si azi, si-n veac, acelasi.
Si Maica Domnului, nascatoarea de Dumnezeu, Maica lui Hristos si a
noastra a tuturor, vedem prin cate a trecut ; prin cate patanii a trecut si
cate cruci a primit ; si Sfantul Simeon i-a spus : prin inima ta, vor trece sabii,
pentru ca Cel pe care l-ai nascut este semn de graire impotriva.
De aceea si Sfantul paisie imi spunea : cand eram la Konitza, copil de 14 ani,
si pentru ca ma duceam pe campuri, dupa ce terminam la tamplarie lucrul,
ma rugam, parintii mei se-ngrijorau pentru mine si spuneau : l-am pierdut
pe Arsenie, o sa se calugareasca…. 42 :51

…. Si dupa aceea, iarasi a adormit si si-a continuat calea in vesnicie.

Ca sa stiti ca issus Hristos si ieri si astazi, si in veacuri, este acelasi.
De aceea trebuie sa-L iubim… Cum il vom iubi ? Ne-a spus El insusi : cel ce
are poruncile mele si le pazeste, acela este cel care ma iubeste. Si, cand Il
iubim, vom simti inauntrul nostru acest har ; dupa cum El insusi ne spune :
Imparatia ( ) lui Dumnezeu este inauntrul vostru. Si atunci vom inainta, si
bucuria va fi inauntrul nostru, 49 :01 si bucuria este o roada a Duhului
Sfant. Care, dupa cum ne-a adeverit El insusi, « bucuria pe care v-o dau Eu,
nimeni nu o va lua de la voi ».
Aceasta bucurie sa ne-o dea nasterea Domnului !
49 :56

Si as mai avea o intrebare, cand parintii ma nedreptatesc in raport cu fratii

mei ? ma cert cu fratele meu si mi se pare ca tot timpul ii dau dreptate
parintii, ce-as putea sa fac ?
Il indreptatesc pe fratele tau fiindca acesta nu are puterea pe care o ai tu. El
este mai slab, si nu poate sa o duca. Din dragoste si pentru tine, il
indreptatesc pe fratele tau.
51 : cand avem dragoste adevarata, il iubim pe fiecare « asa cum este el, si
nu asa cum vrem noi sa fie el »
1 :04 cum sa ma rog, si de cate ori pe zi, si ce sa-I zic lui Dumnezeu atunci
cand ma rog ?
Sa-i spui sa te miluiasca : Kirye Isus Hriste eleison me. Miluieste-ma, este un
leac pentru toate bolile. E-atat de simplu. Si sa te rogi cu ale tale, cuvintele,
spontan, catre Hristos care este parintele nostru.

1 :06 Cum putem dobandi rabdarea – ipomoni - si sa ne multumim cu

lucrurile pe care le avem ?
Sa ne rugam ca domnul sa ne dea rabdarea din cer. Rabdarea se da ca dar
de catre Hristos. Si cand vine inauntrul nostru Hristos, simtim inauntrul
nostru o plinatate, in asa fel incat ne multumim cu orice avem.

Si un cuvant de urmat pentru mine ?

Sa nu te-ngrijorezi, si-ntotdeauna sa nadajduiesti in Dumnezeu.

Sa nu aveti ingrijorari cat priveste viitorul si sa nadajduiti n Dumnezeu care

este Tatal nostru si care se-ngrijeste el de noi.

1 :17
https://www.facebook.com/watch/live/?
v=410834696925097&ref=watch_permalink
29 Ian Rana-jertfa-etc – este egal – cel ce da

Unde este cel care primeste?

Preotii romani: cranceni, fiorosi, razbunatori, cu bata ridicata vesnic

cautand un dusman

Nu au repere decat in crucificarea pe care au suferit-o sfintii inchisorilor.

Dar exista Pr. Gavriile Miholca : el n-a ajuns la Hristos prin mortificare, ci
pentru ca a ajuns laHhristos, a facut nevointe de mortificare.
Dau impresia ca pt a ajunge la Dumnezeu trebuie sa suferi, sa te supui, sa te
crucifici. In loc sa te duca de mana la Dumnezeu, si de acolo, tu sa vrei
singur sa postesti, sa te rogi, sa faci nevointe, etc.

5
7

9.2

MEASURES

US CUP

1 US CUP = 236 ML
1 cup = 250 mL.

US QUART

1 US QUART = 946.353 ML

Volume

U.S. Units Canadian Metric Australian Metric

2 quarts 2 liters 2 liters

2 1/2 quarts 2.5 liters 2.5 liters

3 quarts 3 liters 3 liters

US POUND

1 pound (lb) = 453.59237 milliliter (ml)

1 pound = 453,59 grams

1 teaspoon per quart for soups and sauces

2 teaspoons per pound for boneless raw meat
1 teaspoon per 4 cups flour for dough
1 teaspoon per 2 cups liquid for cooked cereal
1 teaspoon per 3 cups water for boiled vegetables
1 tablespoon per 2 quarts water for pasta

SUPE SI SOSURI : 1 lingurita pt 1 Litru de apa

CARNE FARA OS : 2 lingurite pentru ½ KG carne

FAINA PT COPTURI : 1 lingurita pt 4 cups of flour = 1 lingurita pt 1 kg faina

APA PT BOILED VEGETABLES : 1 lingurita pt 750 gr apa

PASTE : 1 lingurita pt 500 de grame de apa

https://www.thespruceeats.com/cooking-with-salt-1807478

Tips for Cooking With Salt

It's for more than just shaking on a finished dish
Written by 
Peggy Trowbridge Filippone
Updated 07/29/19
  
Isabelle Rozenbaum and Frederic Cirou / Getty Images 
IN THIS ARTICLE

 The Science of Salt

 When to Salt

 Salting Vegetables and Meat

 Types of Salt

 Common Ratios

BACK TO TOP

Salt serves several functions in food (six, to be exact)—as a preservative,

to add texture, enhance flavor, as a source of nutrient, as a binder, and
color enhancer. This is why nearly every recipe includes salt on its
ingredient list. 

When cooking, we mainly include salt to enhance the flavor of the food.
Salt brightens the foods' flavors and facilitates a balance between
sweetness and acidity. But since it is somewhat easy to oversalt and
therefore ruin a dish, home cooks tend to under-season, which results in
a bland meal. In turn, those who are eating often use a heavy hand with
the salt shaker, which doesn't improve the dish and only makes the dish
taste salty.

When watching professional chefs cook, you will notice they salt (referred
to as "season") the food at several stages and not just at the end before
serving. This is because the chemical makeup of salt enhances the flavor
of food as it cooks, brightening the dish. And sprinkling with a finishing
salt at the end will add texture as well as another layer of taste.

The Spruce / Maritsa Patrinos

The Science of Salt

Salt, or sodium chloride, changes its composition when it comes into

contact with water. It breaks down into two parts—positive ion and
negative ion—allowing it to deeply penetrate the food and simultaneously
draw water out of the food (which is why salt is a component of brining).
This two-pronged process enhances the food's flavor while preventing
spoilage. The salt penetrates the food more slowly when cold but still
moves at somewhat of a slow pace when heat is added, creating a more
even flavor, which is why it is best to add salt toward the earlier stages of
cooking versus just at the end.

The sodium portion of salt masks any bitterness by decreasing the

sourness of acid and increasing the sweetness of sugar. By quashing the
unpleasant flavors, the favorable tastes are able to come to the forefront,
making the food taste good. 

Kosher Salt: Cooking Tips and Hints

When to Salt

Most recipes will call for adding salt along with other seasonings, such as
black pepper, at certain points during the cooking process. The
instructions may be to include with certain ingredients and then later to
"season to taste," or "check seasoning and add salt if needed." It is
important to follow this guidance as salt will affect food differently at
different stages of cooking. Since salt takes a while to penetrate the food,
pulling out its natural flavors, it needs time to do so, hence why adding
salt toward the beginning of the cooking process is ideal. Simply adding
at the end doesn't provide enough time for the salt to do anything but just
add a salty taste.

For example, when you salt raw vegetables before they go in the oven to
roast, the salt has time to penetrate the food while it cooks, masking its
bitterness and bringing out the natural sweetness. Then a sprinkling of
salt at the end adds that bit of saltiness that we all crave, complementing
the sweet and nutty flavors of the vegetables.

Salting Vegetables and Meat

The technique for salting vegetables and meats may differ depending on
the recipe you are making. Some may direct you to salt vegetables
before adding to other ingredients to remove the liquid from them, as in a
coleslaw or cucumber salad. Meat can be a little more complicated as
there is a window of time when it is not recommended to salt. Salting
meats first brings the juices to the surface, so if you cooked the steak, for
example, while there is this salted juice on the outside, the meat would
steam, not form a nice outer crust, and be dry inside. However, if you
wait several hours, this salting liquid will be reabsorbed, adding flavor
and tenderness to the meat. So, you either need to salt meat way ahead
of time or salt right before cooking.

The Different Salts  

You will find that some recipes call for a specific type or grind of
salt beyond ordinary table salt. In some cases, it will not matter if you use
table salt, but in others, it can make or break the dish. Your best bet is to
follow the recommendation of the recipe to achieve the desired result.
For example, most baking recipes will call for table salt because it
dissolves easily, strengthens gluten, and controls yeast growth. However,
it has been stripped of its natural flavor during the refinement process, so
it isn't ideal to use when seasoning food. 

The best salts to add during the cooking process are kosher salt and sea
salt. Just keep in mind that these salts are more irregularly shaped than
table salt, so the same measurement will result in less kosher and sea
salt than table salt and you will need to adjust accordingly. A good rule of
thumb is 1 tablespoon of kosher salt equals 2 teaspoons table salt.

Finishing salt used to be something only chefs would sprinkle on top of a

dish, but now that we have more access to "gourmet" ingredients, the
home cook can enjoy implementing this flavoring technique. A favorite of
chefs is fleur de sel as it is pure in flavor and enhances sweetness, which
is why it is used often in desserts.

How Much Salt

If a recipe simply states, "salt to taste," you may be wondering what a

good amount to begin with is. Use this general guide to help you
measure correctly and bring out the food's natural flavors to their fullest.

 1 teaspoon per quart for soups and sauces

 2 teaspoons per pound for boneless raw meat
 1 teaspoon per 4 cups flour for dough
 1 teaspoon per 2 cups liquid for cooked cereal
 1 teaspoon per 3 cups water for boiled vegetables
 1 tablespoon per 2 quarts water for pasta
If you have oversalted a dish, unfortunately, there really isn't much you
can do besides make more of the recipe without salt and add to the first
batch. Adding potatoes will remove some of the salt, but not enough to
really make a difference.