Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cauze:
Debut: la 15/28 iulie 1914, când Austro-Ungaria declară război Serbie, cea din urmă sprijinită
de Rusia→Germania, Anglia și Franța intră în război în virtutea tratatelor de alianță
- Italia și România se declară neutre și apoi în 1915, respectiv 1916 intră în război de partea
Antantei, sprijinită și de Japonia (1914), Portugalia (1916), Grecia și SUA (1917)
Caracteristici:
mondial
total →bărbații pe front și femeile în spatele frontului, în industria de armament
industria pusă pe picior de război și munca obligatorie
tehnica militară are o mare capacitate de distrugere (avion, tancul, submarinul,gazele
toxice)
raționalizarea alimentelor
războiul economic →blocada economică susținută de Antanta a contribuit la
înfrângerea blocului austro - german
propaganda a fost folosită la un nivel nemaiîntâlnit până atunci pentru a demonstra că
adevăratul vinovat de începerea războiului era adversarul →a fost câștigată de Antanta
- la început ambele tabere prevedeau un război de scurtă durată, dar acesta va fi unul de 4 ani
- din 1915 războiul de mișcare se va transforma într-un război de poziții: pe o linie de front
întărită: tranșee cu condiții inumane
Fronturi:
de vest unde se confruntă armata germană cu cele franceze și engleze
de est unde se confruntau trupele ruse cu cele germane și austro-ungare
din Balcani unde se confruntau trupele austro-ungare, bulgare și turcii cu sârbi; la
Salonic armatele Antantei luptau cu turcii, bulgarii și germanii
sudul Europei unde italienii luptau cu trupele germane și austro-ungare
în afara Europei : anglo-francezii au cucerit coloniile germane din Africa
armata japoneză atacă teritoriile germana din China
englezii sprijină răscoalele antiturcești din teritoriile arabe
- războiul naval: englezii au folosit flota pentru a bloca coastele Germaniei și a aliaților săi
→în 1916 flota germană a încercat spargerea blocadei într-o bătălie navală
în Marea Nordului, cea mai mare de până atunci, încheiată indecis
→Germania decide declanșarea uni război submarin inclusiv împotriva
neutrilor→intrarea SUA în război de partea Antantei
- frontul de vest: germanii sunt opriți în 1914 pe Marna și se trece la războiul de poziții
în 1916 are loc o bătălie la Verdun, cu rezultat indecis, dar cu mari pierderi
umane de ambele părți
germanii au încercat înfrângerea adversarilor în bătălia de pe Somme, tot
fără succes
- frontul de est: Rusia cunoaște mari pierderi în război→în februarie 1917 are loc revoluția
liberală care duce la abdicarea țarului și proclamarea republicii
în 1917 România obține victoriile de la Mărăști, Mărășești și Oituz
în octombrie 1917 are loc o nouă revoluție în Rusia care duce la preluarea
puterii de către bolșevici→în decembrie 1917 Rusia încheie armistițiul, urmat în martie 1918
de pacea de la Brest-Litovsk
-anul 1918 începe sub auspicii bune pentru Germania, dar în cele din urmă resursele
superioare ale Antantei își spun cuvântul:
la 29 septembrie 1918 Bulgaria
la 30 octombrie 1918 Turcia ies din război
la 3 noiembrie Austro_Ungaria
rămasă singură Germania încheie și ea armistițiul la 11 noiembrie 1918
România
-după 1848 va continua lupta românilor pentru realizarea unirii; aceasta s-a desfăşurat în special în emigraţie
-situaţia politică a Principatelor Române depindea de raporturile dintre puterea suzerană (Imperiul Otoman) şi
puterea protectoare (Imperiul Ţarist)
-1853- 1856 – se desfăşoară războiul Crimeii, prilej pentru români să transforme problema românească într-o
problemă europeană (Rusia a fost înfrântă de Turcia sprijinită de Franţa )
18/30 martie 1856 – Congresul de pace de la Paris , unde, marile puteri participante s-au constituit în două
tabere:
- Principatele române sunt puse sub garanţia colectivă a puterilor europene (Imperiul
Otoman, Franța, Anglia, Rusia, Prusia, Sardinia, Austria)
-7/19 august 1858 - Conferinţa puterilor garante – Paris – se redactează Convenţia de la Paris - ce joacă rol de
constituţie a Principatelor
- prevederi:
- se recunoştea dreptul la unire dar se formează Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti cu
două adunări, două guverne şi doi domni pământeni ( nu străini )
- 2 instituţii comune (cu sediul la Focșani)– Comisia centrală (legislativ) dezbătea legile de interes
comun şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
-separarea puterilor în stat: executivă-domnul și guvernul (separat pentru fiecare țară)
legislativă-domn și Adunare (separat pentru fiecare țară)
judecătorească- Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de la Focșani (instituție
comună)
-domnul-ales pe viață prin vot cenzitar, având ca atribuții: numirea miniștrilor, sancționarea legilor,
dizolvarea Adunării -egalitatea tuturor în fața legilor, impozitelor și promovării în funcții publice
-desființarea privilegiilor și rangurilor boierești
-revizuirea relațiilor dintre proprietari și țărani
® o comisie provizorie formată din trei caimacami urma să conducă fiecare principat până la alegerea domnilor
® 1859 – alegeri pentru adunările elective
- în Moldova – partida naţională îl alege ca domn pe Alexandru Ioan Cuza – 5 ianuarie 1859
- în Ţara Românească – se face apel la populaţie ® Al. Ioan Cuza devine domn la 24 ianuarie 1859
→românii s-au folosit de o omisiune din Convenția de la Paris →nu preciza că aceeași persoană nu poate fi
domn în ambele Principate→prin dubla alegere alui Cuza au pus Mariel puteri în fața faptului împlinit
- de facto, unirea fusese realizată şi se puseseră bazele statului naţional modern ® trebuia recunoscută de
către marile puteri şi luate măsuri pentru consolidarea statului nou format, ceea ce au constituit obiectivele
politicii lui Cuza
® pe plan intern ® luate primele măsuri pentru consolidarea statului și repunerea în ordine a țării după
model european.
-cele două tendințe principale ale domniei lui Cuza au fost liberaismul și conservatorismul; domnul a colaborat
mai ales cu liberalii moderați.
•1863 – legea secularizării averilor mănăstireşti ( ≈ 25 % din suprafaţa agricolă a ţării ), prin care o mare parte
din suprafaţa agricolă a ţării a trecut sub controlul statului
-datorită problemelor generate de proiectul de reformă agrară (neacceptarea lui de către conservatorii din
Cameră) ® Cuza organizează o lovitură de stat – 2 mai 1864 [dizolvă Adunarea şi menţine guvernul]
adoptă o nouă Constituţie – Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris, prin care instaurează un
regim autoritar
- înfiinţează Corpul Ponderator ( Senat ) ® Parlament bicameral
- abuzuri
-s-a elaborat codul civil și codul penal , alcătuite după modelul francez (din 1810) și prusac (din 1851),
asigurând organizarea modernă a statului și în materie juridică.
® datorită politicii autoritare a domnitorului, împotriva sa s-a înfiinţat Monstruoasa coaliţie – o “alianţă” între
conservatori şi liberalii radicali, cu scopul înlăturării lui Cuza ® la 11 februarie 1866 acesta abdică şi părăseşte
România
Germania
- unificarea s-a realizat în jurul Prusiei, al regelui Wilhelm I (1861-1888), ajutat de Otto von Bismarck-
„cancelarul de fier”
III 1870-1871 în urma războiului cu Franța, alipește Alsacia și Lorena și la 18 ianuarie 1871, în
sala oglinzilor de la Versailles, se regele Prusiei se proclamă împărat și Otto von Bismarck devine
primul cancelar al Germaniei
-1890 Bismarck este înlăturat și Germania inițiază o politică de înarmare terestră și navală și de
expansiune colonială care va pune pacea lumii în pericol de mai multe ori
- viața politică a fost dominată de: Partidul Conservator al proprietarilor de la est de Elba
Italia
- unificarea se realizează în jurul Regatului Piemont, a regelui Victor Emanuel II, ajutat de primul-
ministru Camillo Cavour
*de bună voie: 1860 s-au unit Modena, Parma, Toscana, Romagna
* pe cale revoluționară: 1860 expediția lui Giuseppe Garibaldi în Sicilia și unirea sudului
State multinaționale
Austro-Ungaria
- împăratul: numea miniștrii, funcționari, guvernatori de provincii, instituia starea de urgență și avea
drept de veto absolut
- puterea era susținută de armată, birocrați, Biserică, poliție
- dezvoltarea economică →dezvoltarea unei burghezii dornică de reforme liberale →regimul liberal
(1860-1867)
- eșecul suferit în confruntările cu Franța (1859) și Prusia(1866) →1867 se instituie dualismul austro-
ungar: împăratul Austriei era și rege al Ungariei și cele doua state au in comun trei ministere: finanțe,
externe, război.
- grave au fost și relațiile cu minoritățile slave, susținute de Rusia→în 1908 a anexa Bosnia- Herțegovina,
consolidându-și poziția în Balcani, dar ridicând împotrivă Serbia, slavii din imperiu și Rusia→izbucnirea
primului război mondial
RELAȚIILE INTERNAȚIONALE
TRATATELE DE PACE
- tratativele de pace de la sfârșitul primului război mondial au avut loc la Paris și câteva
localități apropiate
- au participat delegați din aprox. 30 de state, nefiind invitate Rusia și statele învinse
- hotărârile: luate de Consiliul celor patru: W. Wilson, G, Clemenceau, L. George, Orlando
au al bază Cele 14 puncte ale președintelui W. Wilson
RELAȚIILE INTERNAȚIONALE
ACORDURI INTERNAȚIONALE
- 1922 –Conferința de la Genova pentru a discuta problemele economice →fără rezultate
concrete
- 1924-1928 o perioadă de avânt economic
- 16 octombrie 1925 Acordul de la Locarno semnat de Franța, Belgia, Germania, cea din
urmă nerecunoscând granițele vecinilor Cehoslovacia și Polonia ↔în 1926 Germania intră în
Societatea Națiunilor
- Franța a încurajat formarea unor alianțe regionale:
1921 Mica Înțelegere: România, Cehoslovacia, Iugoslavia→îndreptată împotriva
tendințelor revizioniste ale Ungariei
1934 Înțelegerea Balcanică: România, Grecia, Iugoslavia, Turcia
- apogeul politicii securității colective promovată de Societatea Națiunilor a fost Pactul
Briand-Kellogg (27 august 1928) →renunțarea la război ca mijloc de reglementare a relațiilor
dintre state
- conferințe pentru dezarmare: 1921 Washington limitează tonajul flotelor militare ale
1930 Londra principalelor puteri maritime
1932-1933
- politica securității colective a eșuat, revizioniștii au încălcăt tratatele de pace, au dus o
politică expansionistă susținută și de alianțe sau tratate:
Germania, Italia, Japonia constituie Axa Berlin-Roma-Tokyo
Pactul Ribbentrop-Molotov (23 august 1939) –Germania-URSS
ROMÂNIA ÎN RELAȚIILE INTERNAȚIONALE
- obiectivele politici externe au fost:
realizarea colaborării cu toate statele
apărarea integrității teritoriale și a independenței naționale
respingerea revizionismului
un sistem de alianțe: 1921 Mica Înțelegere
1934 Înțelegerea Balcanică
1921, 1926 alianțe cu Polonia
1926 alianță cu Franța
- a încercat îmbunătățirea relațiilor cu URSS→eșec datorită URSS care nu dorea
recunoașterea unirii Basarabiei cu România