Referat – Boli infectioasea si nursing specific

Gripa

Descrierea unei boli cu simptomatologia gripei, a fost facuta inca din anul
412 i.Hr. Din putinele date pastrate de atunci reiese ca in 430 i.Hr. Atena ar fi fost
devastata de o infectie asemanatoare gripei. In timpul Razboiului de 100 de ani
(1337-1453), armatele franceze si engleze ar fi fost subrezite de gripa. Prima
descriere concreta a unei epidemii de gripa, cu simptomele specifice, dateaza din
1173, iar prima pandemie atestata de oamenii de stiinta s-a petrecut in vara
anului 1580. A izbucnit in Asia si s-a extins apoi in Africa, Europa si America.
Numai la Roma au murit peste 8000 de oameni, in vreme ce in Spania mai multe
orase au fost decimate de virus. O alta pandemie a izbucnit in 1729, in Rusia. In 6
luni, gripa a cuprins intreaga Europa, iar in 3 ani virusul s-a raspandit pe toate cele
5 continente, mortalitatea atingand cifre uluitoare. Tot in Rusia, s-a declansat in
primavara lui 1889 o alta pandemie.

Din cauza gripei spaniole au murit mai multi oameni decat in urma celui de-
al doilea Razboi Mondial. Gripa este o boala potential severa, prin contagiozitate
in primul rand, si prin complicatiile pe care le poate produce in al doilea rand.
Anual se inregistreaza pe glob o serie de infectii gripale, pana la 15% din totalul

1
populatiei face o infectie cu virusul gripal, intre 3 si 5 milioane dintre aceste
infectii sunt infectii grave, care necesita spitalizare, si care prin acest lucru, impun
un cost enorm asupra sistemului de sanatate public. Dintre toate aceste cazuri
spitalizate, pana la jumatate de milion pot evolua extrem de grav si pot conduce
la decesul pacientilor.
In Romania, in fiecare an avem 20.000 de cazuri severe de gripa, care necesita
spitalizare. Majoritatea deceselor se inregistreaza la pacienti cu comorbiditati,
care au imunitate deficitara dar care au boli preexistente si care sunt
decompensate in cursul infectiilor gripale si care pot conduce la deces. Aceste
sunt date normale, date ale cazurilor care se produc in fiecare an. Aceste date se
amplifica de 3 pana la 5 ori in cursul perioadelor epidemice, si cu atat mai mult
atunci cand avem pandemii, adica epidemii extinse la mai multe continente.
Asadar, gripa este boala infectioasa acuta determinata de virusul gripal,
caracterizata clinic prin manifestari respiratorii si generale severe, iar
epidemiologic printr-o mare contagiozitate, caracterizata clinic prin febra,
sindrom alergic si alterarea starii generale, inconstant si cu semne respiratorii.

2
Etiologic, virusul gripal (Myxovirus influenzae) este un virus ARN care face parte
din familia Orthomixoviridae. Virusul gripal se cultiva pe oul embrionat si pe
culturi celulare.

Se cunosc trei tipuri de virus gripal antigenic distincte: A, B, C. Tipurile se

diferentiaza intre ele dupa proteina matrice, si proteina care leaga acidul nucleic
viral de invelisurile proteice, nucleoproteina.

Tipul A de virus prezinta urmatoarele subtipuri: A0, A1, A2 – sunt cele mai
patogene, responsabilede cele mai extinse epidemii. Are un spectru de gazda
foarte larg, el infecteaza pe langa om o serie de mamifere si multe specii aviare.
Au o variabilitate enorma, extrem de pronuntata, pe cand cele B si C sunt mult
mai conservate din punct de vedere genomic, nu sufera atatea mutatii.

3
Tipul B de virus gripal este mai slab patogen - infecteaza numai omul.

Tipul C de virus gripal este cel mai putin patogen - infecteaza numai omul.

In interiorul fiecarui tip viral, se descriu mai multe subtipuri, definite prin
tipul antigenic de hemaglutinina si neuraminidaza, proteine de suprafata. Sunt 16
tipuri de hemaglutinine si 9 tipuri de neuraminidaze. Primele 3 tipuri de
hemaglutinine au fost descrise la om, celelalte la alte specii.
Virusul cel mai raspandit este virusul AH1N1. In denumirea corecta a
virusului gripal de adauga de obicei si locul si anul in care virusul a fost izolat
prima data. In Asia se produc variatiile cele mai mari, deci aici sunt prezente cele
mai multe forme de virusuri gripale. De asemenea, se introduce si numarul de
pasaje care a fost realizat in laborator, important pentru producatorii de
vaccinuri.
Din punct de vedere epidemiologic, gripa evolueaza sporadic, epidemic si
pandemic pe intregul glob. Epidemiile si pandemiile sunt provocate de tipul A de
virus gripal. Variatiile antigenice ale virusului sunt frecvente si de doua feluri:
• variatii antigenice majore (antigenic shift)

4
• variatii antigenice minore (antigenic drift)

In structura virusurilor gripale se afla doua proteine cu mare putere

antigenica: hemaglutinina si neuraminidaza, a caror asezare este variabila de la o
epidemie la alta. Orice modificare survenita in structura interna sau externa face
ca virusul gripal sa apara ca nou necunoscut de anticorpii umani astfel se creeaza
conditiile unei noi epidemii.
Hemaglutinina (HA) reprezinta elementul de atasare a virusului la
receptorii de pe membrana celulara a gazdei, initiind astfel infectia, sau de
receptorii specifici din membrana eritrocitelor, producand hemaglutinare. Se
cunosc 16 subtipuri de HA. Aceasta contine antigene comune de subtip si specifice
de tulpina. Este glicoproteina cea mai frecvent implicata in variatiile antigenice.

Neuraminidaza (NA) reprezinta al doilea antigen major specific de tulpina. Se

5
cunosc 9 subtipuri de NA la virusurile umane. Aceasta intervine si in eliberarea
virionilor maturi din celula infectata. Astfel NA previne agregarea virionilor la
suprafata celulei gazda prin indepartarea resturilor deacid sialic, eliminand astfel
receptorii de suprafata ai HA. Anticorpii anti-NA diminua numarul de virioni
patogeni eliberati din celula infectata. Nomenclatura unui virus gripal cuprinde:
tipul proteinei interne (A, B, C), gazda de origine, originea geografica, numar de
ordine al tulpinii izolate, anul primei izolari, tipul HA si NA. Exemplu: virus gripal
A/California/10/78/H1N2

Contagiozitate
6
Sursa de infectie este strict umana, reprezentata de bolnavi, infectii inaparente si
purtatori devirus.

Nu exista purtatori cronici. Transmiterea este aerogena, extrem de

contagioasa, si se raspandeste in mod normal prin tusea si stranutul unei
persoane infectate, mai exact prin picaturile lui Flügge. De asemenea, gripa se
poate contacta prin atingerea unei persoane infectate. Adultii sunt contagiosi de
la 1-2 zile inainte de a obtine simptomele si pana la 7 zile dupa ce se imbolnavesc.
Aceasta inseamna ca virusul gripal se poate raspandi inainte ca persoana sa stie ca
este infectata.
Sezonul rece favorizeaza imbolnavirile si epidemiile de gripa (iarna,
inceputul primaverii), dar boala poate sa apara si in alte anotimpuri. Gripa este o
afectiune grava, capabila sa creeze complicatii indiferent de starea de sanatate la
orice varsta.
Boala afecteaza caile respiratorii superioare sau inferioare si este frecvent
acompaniata de semne si simptome sistemice.
7
Tablou clinic

Aproximativ 50 de milioane de oameni din Europa manifesta in fiecare an

simptome de gripa, iar intre 15.000 si 70.000 mor din cauze asociate gripei.

Simptome: • Febra 39 – 40 grade Celsius;

• Frisoane;
• Cefalee;
• Mialgie (dureri musculare);
• Astenie fizica;
• Congestionarea faringelui;
• Disfonie pana la afonie;
• Tuse frecventa, uscata, obositoare;
• Disfagie;
• Inapetenta;
• Greturi. Varsaturi;

Copiii foarte mici fac febra inalta, care se complica rapid cu convulsii, cei
pana in doi ani nu trebuie sa treaca de 39 de grade Celsius, pentru ca la o valoare
mai mare apar convulsiile, si lucrurile progreseaza rapid, devenind periculoase
pentru pacient.

La cei mai in varsta, lucrurile se complica pentru ca de obicei nu vorbim de

adulti perfect sanatosi, ci de persoane care au o patologie cronica, un anumit
tratament. In cursul infectiilor gripale, dozele de medicament nu mai actioneaza
asa de bine cum actioneaza in mod obisnuit, si putem asista la decompensari sau
chiar la crize hipertensive, crize de astm bronsic, crize pulmonare, hiperglicemii la
persoanele cu diabet, si altele..

8
 Febra este insotita de obicei de o stare de astenie marcata, astenie fizica,
senzatie de „corp batut”, durere in tot corpul, artralgii si mialgii, si astenie psihica,
senzatie de lipsa de concentrare, de somnolenta, de lehamite de viata, o oboseala
diferita de cea care apare in mod obisnuit.
Cefaleea este constanta in infectia cu virusurile gripale, este o cefalee care
nu se insoteste, initial cel putin, de fenomenele respiratorii comune: rinoree, ochi
care lacrimeaza; este insotita mai ales de dureri retrooculare, de multe ori
pacientii ajungand cu acest simptom la spital, asa ca se face diagnostic diferential
cu meningita.
Tusea este neproductiva, este o tuse seaca, chinuitoare, cu dureri
intercostale, si care tine pacientul treaz noaptea, accentuand seara starea de
astenie. Dupa 3-4 zile de evolutie a acestor semne si simptome generale, incep
manifestarile de faringita, cu hiperemie intensa la nivel faringian, cu
imposibilitatea de a inghiti fara durere profunda, incep sa apara semnele de
conjunctivita, cu lacrimari permanente ale ochilor, se adauga rinita, iar tusea
devine productiva.
Complicatiile care pot sa apara sunt in special la grupele de varsta extreme,
sunt complicatii la nivel pulmonar, mai ales bronsiolita care duce la obstructia
cailor respiratorii, poate evolua catre detresa respiratorie instalata rapid; pot sa
apara de asemenea complicatii neurologice, o encefalita gripala care de foarte
multe ori duce la coma, si la care tratamentul este extrem de dificil. Aceste doua
complicatii sunt intalnite frecvent, mai ales la grupele de varsta extreme.
Indivizii cu mare risc pentru gripe serioase sau complicate pot sa faca gripa in
fiecare an.

Care sunt categoriile de risc?

Exista categorii de persoane mai expuse la contactarea si transmiterea virusului,
sau care datorita imunitatii scazute dezvolta o forma grava de gripa ce le poate
pune chiar viata in pericol. Aceste categorii de pacienti sunt primele care vor primi
vaccinul antigripal:
 Femeile insarcinate
 Persoanele care locuiesc sau au in grija copii mai mici de sase luni

9
  Personalul medical
 Copiii si adolescentii intre sase luni si 24 de ani.
 Adultii intre 25 si 64 de ani care sufera de afectiuni cronice:
- boli respiratorii cronice
- boli cardiovasculare cronice (in general nu includ si
hipertensiunea arteriala usoara);
- boli metabolice cronice (in special diabet);
- persoane cu imunodeficiente (congenitale, sau dobandite);
- pacienti cu simptomatologie neurologica, sau
neuromusculara cronica;

Masuri igieno-dietetice de prevenire a contactarii gripei

Virusul gripal poate supravietui in mediu de la cateva ore la cateva zile.
Transmiterea sa se poate face atat pe cale aeriana (prin tuse, stranut, saliva) cat si
prin contactul direct cu o persoana contaminata sau prin atingerea unor obiecte
contaminate cu virusul gripal.
Cateva masuri de igiena care pot ajuta la prevenirea transmiterii si
contactarii virusului gripal sunt:
- Acoperiti-va nasul si gura cu batista personala in timpul stranutului sau al
tusei;
- Folositi de preferinta batiste de unica folosinta care se vor arunca la cosul
de gunoi;
- Batistele din material textil se vor spala si se vor calca pe cat de des
posibil;
- Daca nu aveti o batista la indemana, incercati sa stranutati in cotul hainei;
- Nu duceti mana la ochi sau la gura decat dupa ce a fost spalata cu apa si
sapun;
- Spalati bine mainile cu apa calda si sapun, sau daca nu aveti posibilitatea,
utilizati servetele umede dezinfectante sau gel;
- Evitati pe cat posibil aglomeratiile;
- Evitati contactul apropiat cu persoane care prezinta semne clinice

10
evidente de afectiuni acute respiratorii (febra, tuse, stranut, ochii congestionati
etc.);
Persoanele care prezinta simptome asemanatoare gripei trebuie izolate de restul
familiei. Acestea trebuie sa se prezinte la medicul de familie pentru stabilirea
diagnosticului si a conduitei terapeutice.

Pentru prevenirea infectiei gripale, pe langa masurile prezentate mai sus, mai
mentionam si utilitatea folosirii produselor dezinfectante si a mastilor de
protectie.

11
 Solutiile si gelurile hidroalcoolice

In absenta unei surse de apa calda si sapun se recomanda utilizarea unei

solutii sau a unui gel hidroalcoolic pentru dezinfectarea mainilor. Aceste produse
pot contine alcool etilic, alcool propilic sau alcool izopropilic cu concentratii
cuprinse intre 60% si 70% sau 520-630mg/g. Concentratiile de alcool sunt
prevazute pe eticheta produsului.
Solutiile si gelurile hidroalcoolice se utilizeaza pe mainile vizibil curate.
Timpul de contact cu mainile este foarte important; mainile se freaca pana la
uscarea acestora prin evaporarea produsului. Spalarea si dezinfectarea mainilor
se face de mai multe ori pe zi si in special in urmatoarele cazuri: dupa tuse sau
stranut, dupa suflarea nasului, dupa intoarcerea dintr-un mediu aglomerat

12
(transport in comun, diverse colectivitati etc.), dupa contactul cu un obiect sau o
suprafata posibil contaminata de o persoana infectata cu virusul gripal.

Mastile
Mastile sunt dispozitive medicale utile in caz de epidemie. Exista doua tipuri
de masti:
1. Masti de protectie respirator

Ele protejeaza in principal purtatorul mastii de cotaminarea virala.

Mastile de protectie respiratorie contin mai multe straturi, pot fi prevazute cu
supapa, valva de exhalare, sistem de inlaturare a mirosurilor neplacute, banda
pentru etansare nazala sau etansare interioara cu spuma. Exista mai multe
clase de protectie FFP1, FFP2 sau FFP3 in functie de nivelul de filtrarea aerului
realizat de acestea.

13
 2. Mastile de protectie chirurgicale

Ele sunt utilizate pentru protejarea persoanelor care stau in preajma

purtatorului mastii. Mastile chirurgicale sunt folosite fie de pacientii contagiosi, fie
de persoanele care au in grija pacienti clasificati intr-o categorie de risc. Acestea
nu protejeaza purtatorul de contactarea gripei.
Pe piata la ora actuala exista si masti cu utilizare duala, care ofera protectie
atat purtatorului cat si celor din preajma sa. De asemenea, pentru copiii de 3 ani
sau mai mari exista masti speciale de dimensiuni mici. Copiii mai mici de 3 ani pot
fi protejati prin folosirea unei masti, in cazul utilizarii unui mijloc de transport in
comun
In contextul pandemiei se recomanda luarea de masuri care sa determine
cresterea imunitatii, cresterea rezistentei fata de infectii si in general un mod de
viata sanatos.
Cresterea rezistentei organismului se poate face prin aport crescut de
vitamine fie din alimentatie fie din suplimente nutritive, odihna, exercitiu fizic,
vestimentatie adecvata vremii reci, produse farmaceutice speciale si renuntarea
la anumite practici cum ar fi fumatul.
Vitaminele sunt importante in mentinerea organismului sanatos si apt de
lupta impotriva infectiilor. Dintre vitaminele de care organismul are cea mai mare
nevoie pentru a avea o imunitate buna putem mentiona vitaminele complexului B

14
si vitamina C. Aportul de vitamine se poate face consumand legume si fructe
proaspete (in special morcovi, fasole verde, ardei, citrice, mere, capsuni si altele)
sau prin administrarea de suplimente nutritive care se gasesc sub diferite forme
farmaceutice (comprimate de supt, comprimate efervescente, capsule) si care
contin vitamine.

Odihna este foarte importanta pentru un sistem nervos si imunitar sanatos.

Studii pe adulti arata ca privarea de somn creste sensibilitatea la imbolnaviri prin
reducerea numarului de globule albe, astfel ca un somn sanatos de 8 ore pe zi nu
numai ca restabileste echilibrul emotional cat si intareste sistemul imunitar.
Exercitiul fizic constituie o componenta importanta a unui mod de viata
sanatos. Mersul pe jos, mersul pe bicicleta, inotul, tenisul, atletismul si multe alte
sporturi sunt activitati care nu determina numai cresterea tonusului muscular si
psihic, ci si cresterea rezistentei organismului la infectii.
Vestimentatie calduroasa in zilele reci, folosirea umbrelei, a pelerinei de
ploaie reduc sensibilitatea organismului la factorii de mediu si implicit previn
scaderea imunitatii.
Fumatul, viciu care are efecte nefaste asupra sanatatii este un factor
agravant in afectiunile respiratorii. Prin fumul de tigara se introduc in organism
toxine care pot determina o sensibilitate crescuta la infectii si la complicatii
respiratorii.
Suplimentele nutritive imunomodulatoare pe baza de plante au dovedit
actiuni benefice in stimularea imunitatii. Dintre multitudinea de produse existente
in farmacii si in magazinele naturiste, se recomanda suplimentele pe baza de
Echinaceea, Rosa canina (macese) sau Nigella sativa (chimen negru).

15
! Nu se administreaza antibiotice decat in cazul unui diagnostic confirmat de
infectie bacteriana !

Antibioticele nu sunt eficiente decat asupra bacteriilor si administrate necontrolat

pot determina selectarea de bacterii rezistente care produc infectii greu de tratat.
De cele mai multe ori la aparitia febrei, nasului infundat si durerilor de cap este
vorba despre o infectie virala, in cazul careia antibioticele nu au nici un efect.

Complicatii
Complicatiile sunt reprezentate de efectele directe ale virusului sau cele
care tin de agravarea unor comorbiditati, precum cele cardiorespiratorii,
insuficienta cardiaca, astmul, sau metabolice, spre exemplu diabet. Desi cei mai
afectati sunt copiii, frecventa complicatiilor si a evolutiei ce necesita spitalizare
este mai mare la persoanele varstnice sau cele cu alte afectiuni.
Una dintre cele mai frecvente complicatii este reprezentata de pneumonie.
Aceasta poate fi virala sau bacteriana, cea virala manifestandu-se de obicei prin

16
tuse, cianoza si dispnee, care in timp poate evolua catre sindromul de detresa
respiratorie. Persoanele la risc sa faca aceasta complicatie sunt gravidele in
ultimul trimestru, varstnicii si persoanele cu comorbiditati si, de asemenea, cele
care nu au mai intrat in contact cu virusul gripal pana in acel moment. Cu toate
acestea, sunt anumite tulpini care par sa provoace mai frecvent pneumonie la
persoanele tinere. Aparitia penumoniei semnifica afectarea epiteliului alveolar cu
consecinte importante in ceea ce priveste schimbul gazos. Pneumonia cauzata de
Staphylococcus spp. este caracterizata, de obicei, de tuse productiva insotita de
hemoptizie si hipoxemie, care apar dupa 2-3 zile. In cazul celei provocate de
Streptococcus pneumoniae sau Haemophilus influenzae, aceasta apare dupa 2-3
saptamani.
Alte complicatii frecvent identificate sunt cele de la nivelul sistemului
nervos, printre care si encefalopatia asociata gripei, encefalopatia post-gripala,
boala Parkinson post-gripala sau sindromul Reye.
Mai pot fi identificate complicatii precum miozita, miocardita sau
pericardita, otite si sinuzite, dar si deshidratare. Miocardita a fost observata in
cazurile de gripa fatala in toate pandemiile gripale ale secolului trecut, dar
patogenia acesteia nu este inca complet elucidata. Prin tehnica PCR (Polymerase
Chain Reaction) a fost identificat ARN viral in celulele inflamate din tesutul
miocardic obtinut prin biopsiere.

17
 Vaccinul antigripal

Cea mai eficienta metoda de prevenire a infectarii cu virusul gripal este

administrarea vaccinului antigripal. Trebuie mentionat insa ca, desi eficienta
vaccinurilor este crescuta, vaccinarea nu asigura o protectie de 100% impotriva
infectarii cu virusul gripal. Prin vaccinare insa, scad semnificativ sansele
contactarii virusului, iar in cazul infectarii, simptomele gripale sunt mai blande la
pacientii vaccinati.

Ce tipuri de vaccin antigripal pandemic exista?

Baza preventiei antigripale este reprezentata de vaccinarea profilactica,
care trebuie sa stimuleze producerea de anticorpi fata de antigenele virale
(imunitate mediata umoral). Prin vaccinare organismul dobandeste capacitatea de
a neutraliza particulele virale la nivelul mucoasei epiteliale de la nivelul tractului
respirator. In cazul vaccinurilor vii atenuate este stimulata suplimentar si
imunitatea mediata celular (limfocite T).

18
 Vaccinurile antigripale autorizate sunt preparate utilizand tehnica culturii
pe oua embrionate, sau pe culturi de celule. In functie de starea materialului
antigenic exista 4 tipuri de vaccinuri antigripale:
1. Vaccinuri cu virus inactivat (particule virale integrale)
2. Vaccinuri virale splitate
3. Vaccinuri virale subunitare (hemaglutinina si neuraminidaza) cu sau fara
adjuvanti
4. Vaccinuri vii atenuate, adaptate la rece.

19
 Tratament

Tratamentul gripei consta din masuri generale si terapie antivirala. Prima

categorie este reprezentata de repausul la pat si odihna, hidratare
corespunzatoare si medicamente simptomatice, precum acetaminofen. Terapia
antivirala consta in inhibitori ai neuraminidazei, eficienti atat in gripa cauzata de
virusul de tip A, cat si cel de tip B, oseltamivir, zanamivir si peramivir. Alte
antivirale, precum amantadina si rimantadina, nu mai sunt recomandate
deoarece acestea sunt active doar in gripa provocata de virusul de tip A, mai mult,
si in cazul acestui tip s-a observat rezistenta la tratament pentru tulpinile A(H1N1)
si A(H3N2)(13).
Beneficiile tratamentului antiviral sunt reprezentate de scaderea ratei de
aparitie a complicatiilor si a duratei bolii, respectiv a spitalizarii, si de reducerea
mortalitatii. Persoanele care ar trebui sa primeasca tratamentul antiviral sunt cele
spitalizate, cele care au complicatii sau care sunt in grupuri de risc de a dezvolta
complicatii. Prin urmare se recomanda tratamentul antiviral pacientilor in varsta
de peste 65 de ani, copiiilor sub doi ani, gravidelor sau femeilorin primele doua
saptamani post-partum si persoanelor cu alte patologii preexistente. Tratamentul
ar trebui inceput inainte de confirmarea prin laborator si administrat pentru circa
5 zile. Daca dupa aceasta perioada evolutia pacientilor este in continuare severa,
se poate avea in vedere prelungirea administrarii. In cazurile usoare, se poate
administra peramivir, intravenos, pentru o zi.

Medicatia antivirala
Medicamentele antivirale se utilizeaza pentru tratamentul precoce al gripei
prin reducerea capacitatii de multiplicare a virusului. Administrate cat mai repede
dupa contactul cu o sursa de infectie, ele previn infectarea. In cazul administrarii
de la primele simptome ale gripei (primele 48 de ore), antiviralele ii atenueaza
simptomatologia, reduc perioada de convalescenta si previn complicatiile.

20
 Antivirale eficiente impotriva virusului gripal autorizate la noi in tara de
catre Agentia Nationala a Medicamentului prin procedura centralizata sunt :
Tamiflu® (oseltamivir) – produs de laboratoarele Roche
Relenza® (zanamivir) – produs de laboratoarele GlaxoSmithKline

Pentru izbucnirea unei pandemii, trebuiesc indeplinite trei conditii:

1) Sa existe un virus nou din punct de vedere antigenic, ce se poate obtine
printr-un shift antigenic, printr-o comutare antigenica.
Fie se produce un amestec de antigene, fie se face preluarea unor virusuri
aviare la om, fie avem reemergenta unei tulpini care a circulat la un moment dat
in populatia umana dupa care a disparut si reapare, fiind practic pentru populatia
zilelor respective un virus nou din punct de vedere antigenic.
2) Lipsa imunitatii populatiei umane
Daca este un virus nou, iar persoanele sunt obisnuite cu acest virus pentru ca l-au
mai intalnit de-a lungul vietii, ele nu vor face forma severa de boala. Pentru o
pandemie, trebuie sa avem un virus pentru care sistemul imun este complet
nepregatit

3) Usurinta transmiterii de la om la om

Pandemii:
o 1918 - Gripa spaniola

21
 o 1957 - Gripa asiatica: 1-2 milioane de decese inregistrate; virusul a
fost un reasortant intre un virus care a circulat si un virus care s-a
transmis de la porc sau pasare. A fost un virus neadaptat, a circulat
putin, fiind inlocuit in 1968 de virusul H3N2, care se afla si astazi in
populatia umana.
o 1977 - H1N1 a fost reintrodus in populatie prin Gripa ruseasca, este
deci o reemergenta a unui virus care circulase pana in 1957. A fost un
numar mic de decese, pentru ca o buna parte din populatie avea
anticorpi impotriva acestui virus
o 1996 - Guandong, China continentala, H5N1; initial a fost izolat de la
gastele salbatice, dupa aceea transmitandu-se la pasarile domestice.
In momentul in care a inceput transmiterea la pasarile domestice,
raspandirea in randul populatiei s-a facut foarte rapid: 1,5 mil de
decese la pasari si 18 cazuri umane. S-a raspandit foarte rapid, a
inceput sa traverseze si bariera dintre specii, a ajuns pana in estul
Europei, in 2005 a ajuns si in Romania.

Nu au fost cazuri de transmitere interumana. Datorita schimbarilor

climatice, in ultimii 20 de ani s-a schimbat si ruta pasarilor calatoare, acestea
incepand sa aduca tot felul de patogeni in regiuni in care pana atunci nu aveau ce
sa caute. Prima data, virusul gripal a fost izolat in 1931, s-a facut pe ou de gaina
embrionat, mediu de izolare care se foloseste si astazi pentru virusul gripal,
deoarece gazda lui naturala a fost pasarea, in oua se dezvolta cel mai bine. Virusul
este de obicei izolat in cavitatea alantoidiana. Coaja oului de gaina este tapetata
de o componenta subtire, transparenta, bine vascularizata.

22
Surse:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Grip%C4%83
http://insp.gov.ro/sites/cnepss/resurse-iec-gripa/
http://www.cim.umfcluj.ro/GripaAH1N1.aspx
www.dspcluj.ro
www.anm.ro
www.emea.europa.eu
www.fda.gov
www.vaers.hhs.gov
http://www.afssaps.fr
http://ecdc.europa.eu/en/Pages/home.aspx
http://www.fludb.org
http://www.ifpma.org/Influenza/
ECDC Pandemic 2009 Risk Assessment. Disponibil online:
http://www.ecdc.europa.eu/en/Health_topics/novel_influenza_virus/2009_Outbr
eak
Finelli L. CDC Influenza Surveillance. Disponibil online:
http://www.cdc.gov/vaccines/recs/ACIP/downloads/mtg-slides-jun09/15-2-
inf.pdf

23