1.

Enumeraţi cele trei forme logice fundamentale:

TERMENUL
PROPOZIŢIA
RAŢIONAMENTUL
2. Enumeraţi cele trei componente ale termenului:
CUVÂNTUL- componenta lingvistică
NOŢIUNEA- componenta cognitivă
OBIECTUL- componenta ontologică

! Termenul reprezintă un cuvânt sau un grup de cuvinte care exprimă o noţiune şi care se
referă la unul sau mai multe obiecte (reale, presupus reale sau imaginare).

3. INTENSIUNEA reprezintă:
-Însuşirile sau proprietăţile termenului
-se mai numeşte CONŢINUT sau ÎNŢELESUL termenului
Ex. intensiunea termenului “elev” se referă la însuşirile obiectelor la care se aplică termenul
4. EXTENSIUNEA reprezintă:
-Obiectele/elementele la care putem aplica însuşirile din intensiune
-se mai numeşte SFERĂ sau REFERINŢA termenului
Ex. extensiunea termenului “elev” se referă la “totalitatea elevilor”
. extensiunea termenului “telefon” se referă la “totalitatea telefoanelor”
! INTENSIUNEA DETERMINĂ EXTENSIUNEA.
Atunci când intensiunea unui termen creşte, extensiunea termenului scade, iar atunci când
intensiunea unui termen scade, extensiunea termenului creşte.
Exemplu: Dacă termenului “elev” i se adaugă proprietatea “ de liceu” , atunci intensiunea
creşte, iar extensiunea scade.
Daca termenului “elev de liceu” i se elimină proprietatea “de liceu”, atunci intensiunea
scade, iar extensiunea creşte.
Ex: Seria de termeni:
plantă, pom, pom fructifer, cireş - este ordonată crescător în funcţie de intensiune şi decrescător
în functie de extensiune. (termenul “plantă “ are cea mai mică intensiune şi cea mai mare
extensiune).
5. Tipuri de termeni în funcţie de INTENSIUNE:
ABSOLUŢI (carte, copac) RELATIVI (soţ-soţie; mama-copil; mai mare decât)
SIMPLI (manual, bibliotecă) COMPUŞI (manual de geografie, bibliotecă şcolară)
COMPUŞI (carte de logică, pix albastru) NEGATIVI (incorect, nedrept, orb)
ABSTRACŢI (frumuseţe, generozitate) CONCREŢI (frumos, generos, elev)
Extensional: Animal acvatic - termen absolut, compus, pozitiv, concret
 6. Tipuri de termeni în funcţie de EXTENSIUNE :
VIZI ⁕

⁕FACTUAL-VIZI (centaur, sirenă, balaur ) şi NEVIZI (caiet, professor, )

LOGIC-VIZI (cerc-pătrat; infractor nevinovat)

SINGULARI (Mihai Eminescu, Italia, Galaţi) GENERALI (poet, ţară, oraş)
PRECIŞI (fotografie, cal, ) VAGI (grămadă, cireadă, frumos, tânăr)
COLECTIVI (armată, pădure, bibliotecă) DISTRIBUTIVI (soldat, copac, carte)
Extensional : Animal acvatic – termen nevid, general, precis, distributiv

Ex:Intensional si extensional:
Echipă de fotbal- termen absolut, compus, pozitiv, concret, nevid, general, precis, colectiv

7. Cele trei raporturi de concordanţă sunt:

a. IDENTITATE- Toţi-Toţi (sinonime) ex. elev-şcolar; Bucureşti-capitala României
b. ÎNCRUCIŞARE -Unii-Unii ex. femeie-medic; elev-sportiv
c. ORDONARE –Unii-Toţi ( gen-specie) ex. animal-tigru; albină-insectă; om-inginer

8. Cele două raporturi de opoziţie sunt:

a. CONTRARIETATE – există între două specii ale unui gen care are cel putin trei specii
Ex. leu-tigru ca specii ale genului animal (mai exista cel puţin un animal în
afară de leu şi tigru);
Trandafir-lalea ca specii ale genului floare (mai exista cel puţin o floare în
afară de trandafir şi lalea).
b. CONTRADICŢIE- termenii sunt unul negaţia celuilalt
Ex. drept-nedrept; carte-non-carte
RAPORTURI DE CONCORDANŢĂ RAPORTURI DE OPOZIŢIE

a.IDENTITATE a. CONTRARIETATE
Toti A sunt B. A, B Niciun A nu este B. rezultă şi
Toti B sunt A Unii A nu sunt B.
A B
b. ÎNCRUCIŞARE Niciun B nu este A rezultă şi
Unii A sunt B. Unii B nu sunt A.
Unii B sunt A. A B
Unii A nu sunt B.
Unii B nu sunt A. b. CONTRADICŢIE
Niciun A nu este B. rezultă şi
c.ORDONARE Unii A nu sunt B.
A B
Toti A sunt B, rezultă şi
Unii A sunt B. Niciun B nu este A rezultă şi
B Unii B nu sunt A.
Unii B sunt A.
Unii B nu sunt A. A

A-specie
B-gen
9. O PROPOZIŢIE CATEGORICĂ exprimă:
Un singur raport logic între subiect şi predicat (adică între doi termeni), fără ca acest raport
să fie condiţionat de ceva.

ORDINEA STANDARD A CELOR PATRU ELEMENTE ESTE:

CUANTIFICATOR – SUBIECT - VERB COPULATIV “A FI” - PREDICAT
 În funcţie de CANTITATE (dată de cuantificator), propoziţiile categorice pot fi :
universale, particulare şi singulare.
 În funcţie de CALITATE (dată de verbul copulativ), propoziţiile categorice pot fi:
afirmative si negative .
Propoziţia categorică Simbolul Formula Citirea standard
UNIVERSALĂ AFIRMATIVĂ A SaP Toţi S sunt P.
UNIVERSALĂ NEGATIVĂ E SeP Niciun S nu este P.
PARTICULARĂ AFIRMATIVĂ I SiP Unii S sunt P.
PARTICULARĂ NEGATIVĂ O SoP Unii S nu sunt P.

10. Pătratul logic

 RAPORTUL DE CONTRARIETATE: există între SaP-SeP (propoziţile se numesc

contrare)
-propoziţiile nu pot fi împreună adevărate, dar pot fi false în acelaşi timp şi sub acelaşi raport.
 RAPORTUL DE SUBCONTRARIETATE: există între SiP – SoP (propoziţile se numesc
subcontrare)
- propoziţiile nu pot fi false împreună, dar pot fi adevărate în acelaşi timp si sub acelaşi raport.
 RAPORTUL DE CONTRADICŢIE: există între SaP-SoP şi SeP-SiP (propoziţile se
numesc contradictorii)
- propoziţiile nu pot fi nici adevărate şi nici false în acelaşi timp şi sub acelaşi raport.
  RAPORTUL DE SUBALTERNARE există între SaP - SiP şi SeP – SoP.
În acest caz, propoziţiile universale ( SaP şi SeP) sunt numite supraalterne, iar particularele (SiP
şi SoP) sunt numite subalterne.
Dacă propoziţiile universale sunt adevărate si propoziţiile particulare sunt adevărate.
Dacă propoziţiile universale sunt false, propoziţiile particulare sunt incerte.
Dacă propoziţiile particulare sunt adevărate , propoziţiile universale sunt incerte.
Dacă propoziţiile particulare sunt false si propoziţiile universale sunt false.

11. CONVERSIUNEA ŞI OBVERSIUNEA sunt inferenţe deductive imediate cu propoziţii

categorice :

12. Legea distribuirii termenilor: Un termen poate fi distribuit în concluzie dacă şi numai dacă
este distribuit şi în premisa din care provine.

13. Subiectul logic este distribuit în propoziţiile universale (SaP şi SeP) şi predicatul în
propoziţiile negative (SeP şi SoP).

Propoziţia S P
SaP + -
SeP + +
SiP - -
SoP - +
14. CONVERSIUNEA SIMPLĂ este operaţia logică prin care:
-se schimbă locul termenilor în propoziţie (se aplică pentru SeP si SiP)
15. CONVERSIUNEA PRIN ACCIDENT este operaţia logică prin care:
-se schimbă locul termenilor şi
-se schimbă cantitatea propoziţiilor (se aplică pentru SaP si SeP)
16. OBVERSIUNEA este operaţia logică prin care:
-se neagă predicatul (non- P) şi se schimbă calitatea propoziţiilor

Conversiunea Obversiunea
ca
SaP → PiS (conversiune prin accident)
o
Toţi S sunt P
ca
→ Unii P sunt S.
SaP → Se P
o
Toţi S sunt P → Niciun S nu este non-P

c o
SeP → PeS ( conversiune simplă) SeP → SaP
c o
Niciun S nu este P → Niciun P nu este S Niciun S nu este P → Toţi S sunt non-P
ca
SeP → PoS (conversiune prin accident)
ca
Niciun S nu este P → Unii P nu sunt S
 c o
SiP → PiS ( conversiune simplă) SiP → SoP
c o
Unii S sunt P → Unii P sunt S. Unii S sunt P → Unii S nu sunt non-P

SoP-nu se converteşte valid nici simplu, nici SoP o→ Si P

prin accident. o
Unii S nu sunt P → Unii S sunt non-P

S a P P a S :conversiune simplă nevalidă, deoarece se încalcă legea distribuirii

termenilor. Termenul “P” este distribuit în concluzie şi nedistribuit în premisă.

SaP PiS : conversiune prin accident validă, deoarece se respectă legea distribuirii
termenilor.

S eP P eS :conversiune simplă validă, deoarece se respectă legea distribuirii termenilor.

S eP P oS : conversiune prin accident validă, deoarece se respectă legea distribuirii

termenilor.

S iP P i S: conversiune simplă validă, deoarece se respectă legea distribuirii termenilor.

SiP P a S: conversiune prin accident nevalidă, deoarece se încalcă legea distribuirii

termenilor. Termenul “P” este distribuit în concluzie şi nedistribuit în premisă.

SoP P o S: conversiune simplă nevalidă, deoarece se încalcă legea distribuirii termenilor.

Termenul “S” este distribuit în concluzie şi nedistribuit în premisă.

S oP P eS: conversiune prin accident nevalidă, deoarece se încalcă legea distribuirii

termenilor. Termenul “S” este distribuit în concluzie şi nedistribuit în premisă.

⁕⁕⁕
Obversiunea

SaP SeP: obversiune validă, deoarece propoziţiile sunt logic echivalente. O propoziţie
universală afirmativă se transformă prin operaţia de obversiune într-o propoziţie universală negativă
(se schimbă calitatea), cu predicatul logic negat.
SeP SaP: obversiune validă, deoarece propoziţiile sunt logic echivalente. O propoziţie
universală negativă se transformă prin operaţia de obversiune într-o propoziţie universală afirmativă
(se schimbă calitatea), cu predicatul logic negat.
SiP SoP: obversiune validă, deoarece propoziţiile sunt logic echivalente. O propoziţie
particulară afirmativă se transformă prin operaţia de obversiune într-o propoziţie particulară
negativă (se schimbă calitatea), cu predicatul logic negat.
SoP SiP: obversiune validă, deoarece propoziţiile sunt logic echivalente. O propoziţie
particulară negativă se transformă prin operaţia de obversiune într-o propoziţie particulară
afirmativă (se schimbă calitatea), cu predicatul logic negat.

17. SILOGISMUL este inferenţă deductivă mediată

18.Enumeraţi cei trei termeni din structura silogismului:

S -TERMENUL MINOR (apare în premisa minoră si în concluzie)
P –TERMENUL MAJOR (apare în premisa majoră si în concluzie)
M -TERMENUL MEDIU (apare în premisa majoră si în premisa minoră)

19.Enumeraţi cele trei propoziţii din structura silogismului:

PREMISA MAJORĂ (prima propoziţie)
PREMISA MINORĂ (a doua propoziţie)
CONCLUZIA (a treia propoziţie)

Indicatori de premisă Indicatori de concluzie

dacă, deoarece, fiindcă, pentru că, întrucât, atunci, deci, rezultă că,
având în vedere că , datorită faptului că etc. prin urmare, în consecinţă, aşadar, conchidem că
Cuvinte care leagă premisele: etc.
şi, dar, iar

20.Cele patru figuri ale silogismului sunt:

Figura 1 Figura 2 Figura 3 Figura 4

M_P P_M M_P P_M
S_M S_M M_S M_S
S_P S_P S_P S_P

21 . Cele 6 moduri valide ale figurii 1:

BARBARA – aaa-1
BARBARI – aai-1
CELARENT –eae-1
CELARONT– eao-1
DARII – aii-1
FERIO – eio-1
22. Reprezentarea grafică a propoziţiilor categorice cu diagrame Venn
SaP- Toţi S sunt P. SeP –Niciun S nu este P.

S P S P

U.A.-Haşurăm subiectul U.N.-Haşurăm intersecţia

SiP-Unii S sunt P. SoP – Unii S nu sunt P.

S P S P
P.A. -Punem “x” la intersecţie P.N. -Punem “x” la subiect

23. Cele patru precizări pentru silogism –DIAGRAME VENN

a. Silogismul este valid dacă în urma reprezentării grafice a premiselor, apare automat
reprezentată grafic şi concluzia, în caz contrar este nevalid.

b. Dacă există o premisă universală şi una particulară, reprezentăm mai întâi premisa
universală.
Sfat: Dacă există o premisă universală afirmativă şi una universală negativa, este mai uşor să
reprezentăm mai întâi premisa universală afirmativă.

c. Dacă ambele premise sunt universale, iar concluzia este particulară, după ce a fost
realizată reprezentarea grafică a ambelor premise şi înainte de a încerca să citim concluzia, în zona
de intersecţie a celor trei termeni rămasă nehaşurată, se înscrie obligatoriu un “x “ pentru a arăta că
zona respectivă nu este vidă.

M P
S
 d. Există si situaţii când reprezentarea grafică a premiselor are ca rezultat haşurarea
completă a intersecţiei dintre M si P. Într-un astfel de caz, “x” se înscrie în porţiunea rămasă
nehaşurată din intersecţia lui M cu S, arătând astfel că intersecţia dintre M si S este nevidă.

M P

S
24. Enumerati două tipuri de raţionamente în funcţie de direcţia procesului de inferenţă între
general şi particular :
a. DEDUCTIVE
b. NEDEDUCTIVE /INDUCTIVE

RAŢIONAMENTE RAŢIONAMENTE NEDEDUCTIVE/

DEDUCTIVE INDUCTIVE
direcţia procesului de inferenţă este: direcţia procesului de inferenţă este:
GENERAL→PARTICULAR
PARTICULAR → GENERAL
(PARTICULARIZARE) (GENERALIZARE)
- concluzia nu depăşeşte ca grad de -concluzia depăşeşte ca grad de generalitate
generalitate premisele din care a fost premisele din care a fost obţinută (este mai
obţinută (este la fel de generală sau mai generală decât premisele)
puţin generală decât premisele)

25. Enumerati două tipuri de raţionamente deductive în funcţie de numărul premiselor din care
rezultă concluzia:
a. IMEDIATE - concluzia rezultă dintr-o singură premisă (ex.conversiunea, obversiunea)
b. MEDIATE - concluzia rezultă din două sau mai multe premise (silogismul)

26. Enumerati două tipuri de raţionamente deductive în funcţie de gradul de corectitudine

logică/validitate:
a. VALIDE – premise adevărate → concluzie adevărată
b. NEVALIDE - premise adevărate → concluzie falsă

27. Enumerati două tipuri de raţionamente nedeductive în funcţie de gradul de probabilitate al

concluziei:
a. TARI- dacă premisele sunt adevărate, atunci concluzia este cu mare probabilitate
adevărată. (concluzia rezultă cu mare prebabilitate din premise).
b.SLABE- dacă premisele sunt adevărate, atunci concluzia are o mică probabilitate de a fi
adevărată (concluzia rezultă cu mică prebabilitate din premise).

28. Menţionaţi două tipuri de raţionamente în funcţie de numărul cazurilor examinate:

a.INDUCŢIA COMPLETĂ b.INDUCŢIA INCOMPLETĂ