Structura si dinamica populației umane

Populația Pământului reprezintă numărul total de oameni care trăiesc pe Pământ într-un anumit
moment.

Structura populaţiei depinde de:

 dezvoltarea economică şi de politicile de dezvoltare

 mediul de viaţă care îşi pune amprenta asupra modelului de morbiditate şi mortalitate precum şi

asupra structurii serviciilor de sănătate.

Studiul structurii populaţiei în funcţie de sexe are importanţă pentru cunoaşterea riscurilor şi a
frecvenţei bolilor la populaţia masculină faţă de cea feminină. Structura populaţiei în funcţie de
grupele de vârstă este utilă în descrierea tabloului morbidităţii şi mortalităţii care diferă de la o grupă
de vârstă la alta.

Piramida varstelor

Reprezentarea grafică tipică a structurii populaţiei în funcţie de vârstă şi sex poartă numele de
piramida vârstelor, care are aspecte diferite datorită variaţiilor raportului natalitate/mortalitate.

Principalele modele de piramidă a vârstelor descrise în literatura de specialitate sunt:

 Piramida cu bază largă – caracterizează populaţiile tinere cu natalitate mare, cu indice de

reproducere supraunitar (caracteristică ţărilor în curs de dezvoltare).

 Piramida sub formă de clopot, cu baza relativ largă, deci natalitate crescută. Ca urmare a

îmbunătăţirii nivelului de trai creşte şi durata medie a vieţii ducând la creşterea ponderii

vârstnicilor în populaţie. Este un model de piramidă „de tranziţie”, şi se înregistrează în special

în ţările rapid industrializate.

 Piramida sub formă de urnă este caracteristică ţărilor dezvoltate cu natalitate scăzută şi

longevitate ridicată, cu proporţie mare a vârstnicilor în rândul populaţiei. Se întâlneşte în

special în ţările dezvoltate.

 Piramida vârstelor sub formă de treflă (cu baza mai largă) se întâlneşte în unele ţări dezvoltate,

care în urma aplicării intense a politicilor pronataliste înregistrează indicatori mai crescuţi ai

natalităţii.

Dinamica populațiilor umane

-cuprinde studiul mărimii, structurii și distribuției populației, precum și modul în care o populație se
modifică în timp în urma nașterilor, deceselor, migrației și îmbătrânirii. Analiza demografică se poate
referi la societăți întregi sau la grupuri definite după diferite criterii: nivel de educație, naționalitate,
religie, etc.
Dinamica populaţiei descrie mişcarea populaţiei şi are două componente:

1. Dinamica mecanică – se referă la mişcarea generală de factori economici, sociali, politici –

mobilitatea socio-profesională (imigraţie şi emigraţie). Mişcarea migratorie a populaţiei rezultă din
deplasările geografice ale populaţiei. Poate fi migraţie internaţională (migraţie externă) şi migraţie
internă. Mişcarea internă se referă la schimbările de domiciliu legal sau nu (flotanţi). Balanţa acestor
mişcări migratorii constituie soldul migratoriu sau sporul (diferenţa între cei placaţi şi veniţi).

2. Dinamica naturală (reproducerea populaţiei)

Reproducerea populaţiei se descrie prin indicatori care măsoară fenomenul de reînoire permanentă
a populaţiei datorită intrării unor generaţii noi în fiecare an şi a ieşirii în medie a unei generaţii prin
deces.

Reproducerea populaţiei prezintă două componente: natalitatea şi mortalitatea. În sens restrâns

pentru studiul reproducerii populaţiei se mai utilizează indicatorii de fertilitate şi nupţialitate.

Acţiunea mişcării migratorii asupra stării de sănătate este în funcţie de gradul organizat sau
neorganizat de realizare.În primul caz, nu este absolut necesară o implicaţie negativă asupra
fenomenelor mişcării naturale(fertilitate, mortalitate, nupţialitate) sau asupra dinamicii morbidităţii,
iar în al doilea caz se înregistrează cert o scădere a fertilităţii şi nupţialităţii însoţită de creşterea ratei
divorţialităţii, a morbidităţii prin boli infecţioase şi parazitare, TBC, boli venerice, boli digestive,
respiratorii, a mortalităţii infantile şi generale.