PORTOFOLIU EVALUARE BOTA CLAUDIA. 2docx

Fondul Social European
Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Axa prioritară 6 – Educație și competențe
Prioritatea de investiții 10.i
Obiectivul specific 6.4 / 6.6
Titlul proiectului: O nouă șansă pentru persoanele care nu au finalizat învățământul obligatoriu – sprijin pentru o
capitală educată! POCU/666/6/23/135469
PORTOFOLIU DE EVALUARE PENTRU

PROGRAMUL DE FORMARE
,, A DOUA ŞANSĂ ÎN EDUCAŢIE”
ADS 1/ 135469
SERIA 2
GRUPA 9
Numele și prenumele: BOTA CLAUDIA
Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială”Luceafărul” București
Formator: prof. Costinela POPESCU
05/05/2022
TEMA 1
SPECIFICITATEA ÎNVĂȚĂRII LA ADULȚI
Eseu
Termenul de "educația adulților" este de dată relativ recentă, deși din punct de vedere istoric, încă din
1919, în Marea Britanie se înființează Comitetul pentru Educația Adulților. Într-un fel, ASTRA, ca asociație
pentru cultură poporului român, înființată cu mult înainte, poate fi considerată o instituție de educația
adulților. În limbajul curent al științelor educației acest termen a intrat mai ales după 1960, cînd se amplifică
mult instituțiile de profil, precum și cercetările despre o astfel de problematica. Se vorbește tot mai des despre
învățământul pentru adulți, despre perfecționare, reciclare și chiar despre universități pentru vârstă a treia.
Treptat, conceptul de "educația adulților" cunoaște modificări majore pe care le parcurge și în prezent.
Secole de-a rîndul a stăruit credință că educația omului este cea care se realizează în prima perioada
a vieții omului, adică în copilărie. De altfel se consideră că ar există trei mari secvențe ale vieții
omului: copilăria,caracterizată prin activitatea de educație; maturitatea, când predomină
muncă; bătrânețea, ce se vedea a fi o pregătire pentru părăsirea acestei lumi. Treptat, muncă industrială
schimbă puternic întregul conținut al vieții omului, educația fiind nevoită să se prelungească peste vârstă
copilăriei.Chiar dezvoltarea puternică a învățămîntului universitar la sfîrșitul secolului trecut și începutului
secolului al XX-lea, arată că era necesară continuarea instruirii și educației în perioada adultă.
Definirea educației azi se face în mai multe: "transformare a conștiinței psihologice a individului" (J.
Piaget); "a finaliza și promova schimbări în organizarea comportamentală a omului" (P.A. Osterrieth); "a
schimba sensul sensul experienței umane" (A. Quellet); "modificarea valorii pozitive în comportarea rațională
umană" (I. Cerghit); "proces de asimilare și practicare a informațiilor, valorilor și acțiunilor specifice omului"
(N. Vintanu) etc. În fapt, educația este construcția și reconstrucția continuă a unui model interior de
cunoaștere, apreciere și acțiune în raport cu lumea în care trăim. Ea este totodată un proces de umanizare prin
care indivizii dobândesc noi calități umane cu ajutorul cărora pot stabili un echilibru relativ stabil cu mediul
social, cultural, profesional, natural etc.
Cauzele educației adulților derivă din marile dezechilibre ce s-au produs în a două jumătate a
secolului al XX-lea, mai ales între om și lume. Introducînd schimbarea că mijloc de adaptare, omul se vede
nevoit să se schimbe și el, astfel între ceea ce gîndește, apreciază și face practic și rezultatele acestora se
instituie grave dereglări,grave conflicte. Depășirea nu se poate face decât modificîndu-se propria cunoaștere,
sistemul judecăților de apreciere și capacitățile de acțiune.
Dificultatea conceptului educației adulților derivă atât din ruptura epistomologică produsă în zilele
noastre, cât și din relativ slaba cunoaștere a adultului și am spune chiar a copilului și tânărului. Adesea,
întemeierea educației s-a făcut doar pe bazele fiziologiei, anatomiei și psihologiei și nu pe cele ale
antropologiei. Teoria educației, se pare că nu a încorporat în sine încă ideea că în fiecare individ există o
istorie a speciei.
Din punctul meu de vedere, educația este forma de adaptare esențială a omului la lume și a lumii la
om. Adaptarea se face însă primtr-un model interior tridimensional de cunoaștere, de apreciere, de acțiune.
Întreagă noastră activitate de la naștere pînă la 18-20 de ani constă în construcția unui astfel de model interior
al lumii, cu ajutorul căruia gândim, acționăm, apreciem. Cum acest model este al unui timp dat, schimbarea
cunoașterii, a valorilor și a modurilor de acțiune din jur ne obligă la revizuire lui aproximativ din 15 în 15 ani.
Educația adulților credem că ar constă tocmai în acele schimbări majore din modelul interior al lumii noastre,
sub presiunea evoluției evenimentelor din afară și din lăuntrul nostru.
Specific adulților, ceea ce conține chiar definiția lor, este angajarea variată într-o multitudine de
roluri în muncă, familie, activități politice sau obștești. Contrar părerilor de pînă acum, s-a constatat că această
angajare în multiple roluri sociale nu facilitează schimbarea, ci duce la o inerție în raport cu schimbarea.
Adultul deci, nu acceptă ușor schimbarea, deoarece această implică modificarea structurală a întregului model
explicativ, valoric și acțional. Că atare, să nu ne închipuim că schimbarea, modificarea unei asimilări culturale
anterioare, o putem realiza facil și rapid. Schimbarea este posibilă numai plecând de la câmpul de aplicație al
cunoașterii, aprecierii și acțiunii de la ceea ce e util și accesibil.
Deosebit de importantă este luarea în considerare a caracterului de participare în înțelegerea

educației adulților. Adică nu o educație ce se face unor mase caracterizate prin absența totală a acesteia, ci una
care se naște prin participarea maselor de indivizi, aflate pe diferite trepte de dezvoltare socială, profesională
etc. operând cu anumite simboluri și semnificații culturale. Accepția de mai sus reliefează un înțeles mai
profund al însuși actului de educație, sensul major al acestuia constând în expansiunea mediului uman valoros,
a activității umane valoroase în raport cu omul. Există aici una din paradigmele fundamentale ale epocii
noastre: nevoia de mediu uman, de activitate valoroasă se poate realiza numai prin crearea și receptarea și
receptaea noii civilizații la nivelul maselor; dar ceea ce ne cere practică, muncă, viață cotidiană, nu este înțeles
deodată, spontan, în mod clar și distinct, însăși înțelegerea fiind și avînd sensuri multiple; convergență
înțelegerilor este dată de progresul de învățare, de nivelul de rezolvare și contradicției dintre ceea ce ne cere
practică și nivelul aptitudinilor noastre de înțelegere și participare la creație și receptarea civilizației noi. De
aici, imperativul major al epocii noastre: să învățăm, să gîndim, să simțim și să lucrăm într-un mod nou,
creator.
Dificultățile teoretice și practice sunt mari. De obicei este mult mai facil să gîndești o realitate nouă
cu instrumentele vechi. Dar nu și productiv. Faptul reiese și din încercarea de a se gîndi procesul de învățare la
adulți prin instrumentele utilizate în cazul copilului. Este adevărat că atît copilul cît și adultul au o
caracteristică fundamentală comună - învățarea. Dar diferențierile și deosebirile sunt esențiale: la primul,
procesul de învățare este similar cu acumularea și structurarea; la cel de-al doilea, învățarea e adincire,
restructurare, creație.
Noul principiu al educației școlare- învăț azi, produc azi - care înlocuiește pe cel vechi - învăț azi,
produc în viitor - tinde să se apropie de cel al educației adulților, dar diferențele rămân de ordinul esențial, al
statutului și rolului celor care învață. În acest context subliniem doar principiul diferit ce stă la baza
organizării și funcționarii educației adulților în raport cu cel al copiilor. Pentru adulți noțiunea de educator nu
are în mod hotarâtor accepția de o persoană anume că în cazul copiilor, când un educator (învățător, profesor
etc.) face educație. La un adult, educatorul semnifică în primul rând activitatea de muncă pe care o desfășoară,
deopotrivă cu grupul uman, cu colectivul din care face parte (profesional, de prieteni, familie etc.)
Educația adulților, învățarea în acest caz este participare. Pasivitatea, metodele școlarești nu pot da
rezultate tocmai datorită condițiilor modificate în care se produce învățarea.
Pentru înțelegerea mai amplă a ceea ce poate face și ceea ce nu poate face educația adulților,
considerăm necesar să ne oprim asupra câtorva caracteristici esențiale ale acestora. Etimologic cuvîntul
"adult" (adultus) vine de la participiul trecut al lui "adolesco" (ceea ce s-a întărit, dezvoltat, a crescut). Adult
semnifică deci ceea ce a crescut, este format; adică sinonim cu matur. Sub raport socio-psihologic stadiul de
adult cuprinde simultan maturizarea dezvoltării fizice, intelectuale, morale, sociale, emoționale și afective.
Maturizarea însă, la rîndul ei, presupune acceptare unui nivel satisfăcător în dezvoltarea unei aptitudini. Spre
exemplu, în societatea românească rurală (tradițională), pentru o tânără se consideră satisfăcător nivelul de
dezvoltare de 16 ani, dată la care se încheiau numeroase căsătorii.
Maturizarea cere ea însăși o raportare la ceva - la nivelul cerințelor muncii și vieții. Munca și viața
sunt, deci, termenul de referință în raport cu care măsurăm educația, stadiul de adult sau maturizare. Munca și
viața noastră fiind sisteme deschise, din perspectiva socială și chiar individual, înseamnă că nu rămâne decît o
învățare, o educare și deci motivare într-un proces de adecvare permanentă.
Într-un context mai larg, efortul educației, al învățării la adult, corelat cu celelalte eforturi ale sale,
vizează construirea de către acesta a drumului propriu în viață, găsirea fericirii în activitatea pe care o
desfășoară. Dintr-o astfel de perspectivă, judecata de cunoaștere și apreciere, sentimentele și voința de acțiune
socială joacă un rol important, deoarece asigură atât însușirea noilor cunoștințe despre muncă și viață, modelul
nou de funcționare a relațiilor umane și totodată, interiorizarea a ceea ce este de preț în relațiile dintre om-
natură și societate, în muncă,în viața cotidiană.
Un rol important în educația adulților îl joacă, de asemenea, atașamentul la mijloacele instituționale de

participare culturală relevând apartenența la comunitatea dată și perceperea conflictului dintre valorile
grupului și opusul acestora.
Educația adulților se identifică și cu efortul de socializare, de dezvoltare a unei lumi culturale,
plecând de la experiențele specifice în situații date. Ea reprezintă și un mod de comunicare cu membrii
grupului căruia îi aparțin. Că atare, regulile formale și neformale ce guvernează aceste relații ale grupului vor
duce la dezvoltări diferite în funcție de coeziunea, organizarea și orientarea grupului. Prin regulile de
organizare a acestuia, adultul dobândește determinarea noilor opțiuni. Familia, în acest context, este chemată
să îndeplinească o funcție de modelator, atât în conturarea noilor atitudini, cât și a criteriilor de opțiune, de
însușire practică a noului discurs profesional, social și cultural. Din acest punct de vedere, orice strategie a
educației adulților se cere să includă în punctele ei de plecare și de acțiune un astfel de deziderat.
Daca experiență adultului exercită o influenta puternică asupra limbajului înțelegerii, a atitudunii,
aceasta nu poate fi transferată aidoma atunci când e vorba de relațiile sale sociale. Adultul, prin experiența sa
cu alți membri ai societății, cu alte colectivități sociale, dobândește o viziune pluralistă despre muncă și viață,
un sprijin în distanțarea de atitudinile sale anterioare. Experiența altor moduri de relații sociale-umane va
contibui în felul acesta la însușirea valorilor noi din societate, configurind mai profund, mai puternic, rolul
experienței culturale cu care el intră în legătură în viața de zi cu zi .
Astfel de constatare ridică problema identificării acelor situații educative care oferă necesitatea și
certitudinea, învățarea adulților însăși putându-se desfășura ca un proces controlat și nu spontan, supus
întâmplării. Din aceasta perspectivă, determinarea relațiilor existente între reprezentările dobândite și noile
modele de acțiune socială relevă pregnant întrepătrunderea reciproca a lor, gasindu-și unitatea interna.
Observațiile făcute sunt menite să sublinieze faptul că dimensiunea științifică, informațională,

singură nu este suficientă pentru o dezvoltare a reprezentărilor culturale și acceptarea sau refuzul unui anumit
sistem de valori sociale. Acesta depinde și de factori de mediu social, de dezvoltare bio-psihologică, de gradul
de elevație al relațiilor sociale din colectivitățile în care adultul intră în legătură sau în care este integrat.
Ori din ce punct am analiza educația adulților, ea se raportează mereu la capacitățile de învățare
ale acestora. De aici și unul din preceptele fundamentale ale educației permanente: a învăța să fii capabil să
înveți; să-ți dezvolți la maximum aceste posibilități.
Aptitudinile globale joacă un rol esențial în învățare. Cercetările reliefează însă o dependență certă
a lor la nivelul anterior de instruire, studiile universitare asigurind o cota mai înaltă de activare în acest sens.
Cercetările contemporane de psihologie infirmă ideea că intrarea în vârsta adultă ar duce la

stagnarea și învechirea capacităților de instruire și educare. Dimpotrivă, investigațiile atestă chiar prezența
unei legități în dezvoltare, ce poate fi astfel formulată: învățarea continuă duce la dezvoltarea continuă pâna la
vârsta înaintată. Aceasta subliniază că rolul esențial în educația adulților îl au capacitățile de învățare realizate
anterior, tipul și motivele învățării și nu vârsta ca atare. Abia după 70-75 de ani viâsta începe să-și pună o
pecete hotărâtoare. Dar și aici sunt mari varietăți de la un individ la altul.
În educația adulților sunt diferite metode, dintre care vom enumera mai jos o parte din ele.
Metoda expozitivă:
Expunerea;
Conferința de popularizare;
Cursul magistral.
Metoda interogativă:
Dezbaterea;
Simpozionul;
Colocviul;
Interviul;
Masă rotundă.
Metode practice-demonstrative:
Metoda formării industriale;
Metoda Carrard;
Metoda proiectelor;
Metoda lucrului în grup;
Metodă schimbului de experiență.
Dicționarele de pedagogie dau, de regulă, următorul înțeles metodei expozitive: modalitate de

prezentare orală a unei teme într-o organizare logică, caracterizată prin densitatea ideilor și prezentarea fluentă
și pregnantă a acestora. După cum relevă chiar termenul prin metodă expozitivă se urmărește furnizarea de
idei necunoscute, de modele explicative, de legi sau fapte de cunoaștere care nu pot fi descoperite și însușite,
de regulă, pe baza experienței intelectuale personale.
Metodă expozitivă se prezintă sub mai multe forme pe care le îmbracă una și aceeași situație de educație.
Analiză diferitelor moduri concrete prin care se asigura transmiterea orală a informației sau se însușesc
diferitele cunoștințe, priceperi și deprinderi în cadrul activităților cu adulții ne-a dus la constituirea unei
structuri logico-psihologice a acestei metode.
Ea se înfățișează cel mai adesea sub formă expunerii sau prelegerii cu ajutorul cărora o persoană A (specialist,
bun cunoscător al unui domeniu, posesorul unei experiențe valoroase într-un domeniu dat etc.) transmite unui
auditoriu B, interesat de conținutul ideilor pe care emițătorul A le înfățișează.
Metodă interogativă nu se întîlnește într-o formă pură, la fel că și metodă expozitivă. Numele ei derivă din
faptul că structura esențială a situației educative constă în întrebarea-răspuns. Sau altfel spus, într-o activitate
desfășurată cu ajutorul unei modalități unde putem distinge o parte problematică și o parte de rezolvare a
acestei probleme. Vechimea metodei este certă, întâlnindu-se în mai toate dezbaterile pe care gânditorii greci
(Socrate, Platon etc.) le purtau în cercurile intelectuale ale vremii.
În contextul modernizării activităților de educație cu adulții, metodele practice demonstrative capătă o

importantă deosebită, datorită utilizării principiilor euristicii, ale descoperirii unor idei, semnificații sau
deprinderi de interes major. Participarea activă constiuie filonul principal al acestora , ceea ce explică atât
extensia puternică pe care au cunoscut-o în ultimii ani, cum remarcă lucrările de specialitate, cât și dorința
organizatorilor de a cunoaște și utiliza cu preponderență astfel de metode.
Educația adulților este, în continutulsau, dezvoltarea prin activitate, prin acțiune, prin experimentare, unde
exercițiul ocupă un loc de seama. De aici și ideea - să înveți prin a face - prezența în lucrările moderne privind
dezvoltarea adulților. În acest context cunoștințele, priceperile, deprinderile noi sunt, în bună măsură,
rezultatul producției subiectului educației (adultului) și nu simple înregistrări ale unor evenimente exterioare
lui. Aici este prezența operația de substituție foarte importantă în raport cu metodă expozitivă, spre exemplu.
Astfel, expresia se substituie impresiei, producția recepției, exteriorizarea ideației și invenția înțelegerii.
Impresia, recepția, ideația și înțelegerea sunt și ele prezente, dar sunt depășite și deci asimilate producției și
inovației, expresiei și exteriorizării.
Bibliografie:
1. https://www.preferatele.com
2. https://www.scritub.com/sociologie/SPECIFICUL-EDUCATIEI-ADULTILOR194523111.php
" target="_blank" title="SPECIFICUL EDUCATIEI ADULTILOR
3. https://www.scritub.com ">SPECIFICUL EDUCATIEI ADULTILOR
TEMA 2
PROIECT DIDACTIC
CONSILIERE ȘI ORIENTARE – “ A DOUA ȘANSĂ”
PROIECT DIDACTIC
Prof. Bota Claudia
Şcoala Gimnazială ”Luceafărul” București
PROGRAM de tip „A DOUA ŞANSĂ”
Nivel III
Aria curriculară: Consiliere şi orientare
Modul tematic: Comunicare şi abilităţi sociale
Tema: ,,Cum îmi exprim emoţiile”
OBIECTIV CADRU:
Explorarea abilităţilor de management al unui stil de viaţă de calitate.
OBIECTIV DE REFERINŢĂ : 2.1.

La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili să recunoască emoţii de bază apărute în situaţii
variate.
OBIECTIVE:-optimizarea încrederii în sine şi în ceilalţi;
-participarea activă la integrarea în viaţa socială;
-dobândirea unor capacităţi de stăpânire a propriilor emoţii;
-identificarea şi redarea stărilor emotive în diferite feluri.
Metode şi procedee didactice: conversaţia, explicaţia, observaţia, exerciţiul, metode activ – participative
(jocul de rol, discuţia, cubul, tehnici ale gândirii critice).
Mijloace didactice: fişe de lucru, planşe, poster.
Modul de organizare: frontal, individual, pe grupe

SCENARIUL DIDACTIC
STRATEGII
ETAPELE LECŢIEI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE Metode şi EVALUARE

procedee,
mijloace
didactice, modul
de organizare)
I. CAPTAREA Organizarea elevilor şi pregătirea celor Frontal -gradul de

ATENŢIEI necesare. atenţie faţă de
Conversaţia ideea lansată.
„Spargerea gheţii” de către învăţător
prin exprimarea opiniei sale asupra
vremii de afară. Elevii vor interveni, pe
rând, exprimându-şi propriile opinii.
Frontal
Li se comunică elevilor, în limbaj
accesibil, conţinutul activităţii. De Conversaţia
II. ANUNŢAREA asemenea, li se reamintesc regulile de
TEMEI ŞI A conduită la lecţie.
OBIECTIVELOR
Frontal
Li se prezintă planşa „Cum mă simt
III. PREZENTAREA astăzi” şi li se cere să observe şi să Observaţia
NOULUI CONŢINUT identifice diferitele stări afective
exprimate de chipurile desenate de pe Exerciţiul
planşă.
Planşă
(ANEXA 1)
-capacitatea de
observare şi de
asociere a
Munca expresiei feţei
IV. DIRIJAREA independentă cu starea
În continuare sunt rugaţi să deseneze pe
ÎNVĂŢĂRII foi albe chipul care îi reprezintă pe ei Discuţia afectivă
astăzi, iar la final să argumenteze corespunzătoare
alegerea făcută (ce stare sufletească au / Foi albe, carioci
din ce cauză se simt aşa).
Se cere elevilor să numească personaje

din basme în funcţie de stări emotive
precizate. De exemplu, să numească Frontal
personaje speriate; elevii vor putea numi
Conversaţia
cei trei iezi în momentul apariţiei
lupului sau Albă ca Zăpada dusă de Gândirea critică
vânător în pădure pentru a fi ucisă, etc. -recunoaşterea
stărilor afective
Personaje triste: fata moşului,
ale persoanelor.
Cenuşăreasa
Personaje vesele: cocoşul din „Punguţa

cu doi bani”, vulpea din „Ursul păcălit
de vulpe” etc.
Pe bază de dialog elevii vor fi conduşi

de către învăţător să înţeleagă că starea
afectivă, emotivă a persoanelor poate fi
recunoscută după chip, după expresia
feţei.
Frontal
Dialogul
Elevii primesc fişe de lucru cu imagini Explicaţia -capacitatea de
pe care le analizăm împreună. Li se dă direcţionare a
ca sarcină să bifeze doar acele variante emoţiilor în
care se potrivesc fiecăruia. funcţie de
Munca
situaţia
(ANEXA 2) independentă
V. OBŢINEREA contextuală.
PERFORMANŢEI Se discută, apoi, oral sarcina de pe fişă. Discuţia
Elevii vor fi îndrumaţi să înţeleagă că
persoanele, adică oamenii, au Frontal
sentimente şi simt diferite emoţii, iar
acestea trebuie manifestate în funcţie de Discuţia
situaţia în care se află persoana. -capacitatea de
exprimare a
Grupe propriilor
Elevii vor fi împărţiţi în 6 grupe, fiecare Cubul emoţii în
grupă primind câte o sarcină în funcţie diverse feluri.
de numărul care s-a nimerit după Poster cu
aruncarea cubului. imaginea
VI. FEEDBACK desfăşurată a
(ANEXA 3)
cubului
După realizarea sarcinilor primite, câte

un reprezentant al fiecărei grupe va
prezenta produsele obţinute, iar acestea
VII. RETENŢIE ŞI se vor lipi pe posterul cu feţele
TRANSFER numerotate ale cubului.
Jocul de rol
Se reamintesc ideile esenţiale ale
lecţiei.
(ANEXA 4)
Frontal
Conversaţia
Li se dă ca temă pentru acasă să-l
deseneze pe Moş Crăciun.
ANEXA 2
NUME…………………………….. DATA……………….
Fişă de lucru la consiliere
Bifează cu „x” în caseta care ţi se potriveşte ţie:
TU
te bucuri eşti indiferent eşti trist
a) Fratele tău este bolnav.
b) Eşti ascultat la lecţie.
c) Părinţii se întorc de la serviciu.
ANEXA 3
„CUBUL”
Sarcini pentru activitatea pe grupe:
Faţa 1: Descrie, oral, o situaţie în care persoanele sunt triste.
Faţa 2: Desenează o situaţie în care persoanele sunt vesele.
Faţa 3: Analizează imaginea primită (aceasta reprezintă un copil trist) şi
descoperă un motiv pentru care copilul este trist.
Faţa 4: Argumentează de ce în timpul lecţiilor toţi trebuie să fim serioşi şi activi.
Faţa 5: Imaginează-ţi un dialog între un profesor şi un elev, apoi prezintă-l sub forma jocului de rol.
Faţa 6: Ordonează imaginile primite pe categorii de stări afective.
1. Descrie
2. Desenează 3. Analizează 4. Argumentează
5. Imaginează
6. Ordonează
ANEXA 4
IDEILE LECŢIE
STAREA AFECTIVĂ A UNEI

PERSOANE SE POATE
RECUNOAŞTE DUPĂ EXPRESIA
FEŢEI.
FIECARE PERSOANĂ ARE

EMOŢII ŞI SENTIMENTE.
TREBUIE SĂ RESPECTĂM STAREA

EMOTIVĂ A CELORLALŢI ŞI SĂ ŞTIM
SĂ O CONTROLĂM PE A NOASTRĂ.
Tema 3
1. Comentaţi citatul: „Cum în clasă este vorba în primul rând de raporturi şi interacţiuni, de luări de poziţie
personale faţă de alţii, reiese că elevul nu este interesat de fapte şi situaţii de acest fel decât dacă face parte
dintr-o comunitate, dacă participă din plin la viaţa unui grup uman, în care se integrează”
(Dissons, J. L., Faire des adultes, Bruxelles, 1989).
 Integrarea şcolară este un proces complex şi de durată care face referire la cuprinderea copiilor în
instituţii şcolare obişnuite sau în moduri de organizare cât mai apropiate de acestea. Este de dorit să
privim integrarea şcolară ca un proces continuu de adaptare la condiţiile mediului şcolar şi social
caracterizat printr-o neîncetată schimbare, mediul schimbându-se în funcţie de cerinţele integrării
individului. Mai mult, procesul integrării şcolare a copiilor trebuie conceput ca o acţiune socială
complexă, a cărui esenţă constituie nu conformarea mecanică, pasivă a elevului la condiţiile mediului
şcolar şi social, ci corelarea ambilor factori, crearea acelor condiţii optime, obiective şi subiective,
pentru ca integrarea să însemne nu numai adaptare, ci şi angajare.
Integrarea şcolară exprimă:
 atitudinea favorabilă a elevului faţă de şcoala pe care o urmează;
 condiţia psihică în care acţiunile instructiv-educative devin accesibile copilului;
 consolidarea unei motivaţii puternice care susţine efortul copilului în munca de învăţare; situaţie în
care copilul sau tânărul poate fi considerat un colaborator la acţiunile desfăşurate pentru educaţia sa;
 corespondenţa totală între solicitările formulate de şcoală şi posibilităţile copilului de a le rezolva;
 existenţa unor randamente la învăţătură şi în plan comportamental considerate normale prin raportarea
la posibilităţile copilului sau la cerinţele şcolare.
Ca procesualitate Patrick Daunt distinge în interiorul integrării şcolare următoarele
etape/niveluri/moduri ale integrării: integrare fizică; integrare funcţională; integrare socială; integrare
societală.
Integrarea fizică se referă la cuprinderea copiilor într-o instituţie şcolară obişnuită. La acest nivel se
urmăreşte prezenţa copiilor, reducerea distanţei fizice dintre copii, utilizarea împreuna a unor spaţii
fizice, materiale şi echipamente, facilitarea inter-cunoaşterii şi familiarizării reciproce, crearea
condiţiilor optime de participare efectivă a copilului/elevului la activitatea grupului precum şi
comunicarea în cadrul acestuia;
Integrarea funcţională, semnifică participarea la un proces comun de învăţare.
Integrarea socială presupune stabilirea şi dezvoltarea de relaţii şi inter-relaţii în interiorul grupului de
muncă, la care copilul participă activ. Astfel, elevul este inclus în toate activităţile comune din viaţa
şcolii, atât la cele propriu-zise de învăţare cât şi la activităţile comune din pauze, de joc, alte activităţi
cotidiene din viaţa şcolii. Se stabilesc legături reciproce, mai mult sau mai puţin spontane, relaţii de
acceptare şi participare relativ egală la viaţa grupului şcolar;
Integrarea societală apare atunci când copilul integrat în grupul de elevi dobândeşte sentimentul de
apartenenţă şi participare deplină la comunitate, cu asumarea de roluri. Integrarea societală presupune
acceptarea deplină a copilului de către ceilalţi membri ai comunităţii şcolare, presupune existenţa
sentimentului de încredere în sine şi în ceilalţi, presupune ca, copilul să-şi asume unele responsabilităţi
sociale în contextele sale particulare de viaţă, concomitent cu exercitarea unor influenţe asupra
partenerilor din contextele sale de viaţă.
În funcţie de caracterul activ al individului şi de capacitatea de răspuns al mediului care integrează, se

disting mai multe faze ale procesului de integrare şcolară: acomodare, adaptare, participare, integrare propriu-
zisă.
Integrare şcolară poate fi privită ca o stare de echilibru social, definită prin absenţa marginalităţii şi
prin convergenţa a doi termeni aflaţi, iniţial, într-o relaţie de tensiune, convertită ulterior, într-o relaţie de
armonie şi acţiune cooperantă;
Integrarea elevilor se poate realiza dacă există colaborarea permanentă între: elevi, profesori, părinţi,
consilieri, organizaţii neguvernamentale şi alţi parteneri viabili care se pot implica. În viziune şcolii/educaţiei
inclusive, cooperarea constituie un element fundamental, determinant pentru realizarea succesului, succesul
privit ca autonomie şi independenţă necesară inserţiei sociale post-şcolare sau/şi post-instituţionale.
Pentru integrarea eficientă a copiilor cu dificultăți de învățare în învățământul de masă sunt necesare serviciile
de sprijin specializate în asistenţă educaţională de care să beneficieze atât copiii/elevii integraţi, cât şi
colectivele didactice din şcolile integratoare.
Şcoala incluzivă presupune recunoaşterea dreptului fiecărui copil la educaţie şi înţelegerea diferenţelor de
adaptare şi învăţare, specifice fiecărui copil în parte, ca fiind naturale. Aşadar, într-un mediu şcolar optim
integrării sociale a elevilor cu dizabilităţi, se realizează adaptarea şcolii la diversitatea copiilor dintr-o
comunitate. Învăţământul integrat este, în esenţă, un învăţământ „centrat pe elev‖ şi răspunde dezideratului
societăţii viitorului – „o societate pentru toţi”.
Ideea de incluziune pleacă de la principiul că orice individ, oricât ar fi de diferit, aparţine grupului social. Cele
câteva principii necesare pentru a construi o societate incluzivă ce se aplică la o şcoală incluzivă sunt:
nediscriminare, egalitatea în drepturi şi în şanse, evaluarea capacităţii persoanei, evaluarea nevoilor, dreptul la
întelegere, accesibilitatea. Este vorba de o nouă orientare, care pune accentul pe cooperare, parteneriat,
învăţare socială şi valorizare a relaţiilor pozitive, umaniste în educaţie.
Politicile şi strategiile naţionale pentru copii şi tineri cu nevoi speciale au la bază ideea de educaţie pentru toţi
şi, în acelaşi timp, educaţia pentru fiecare. Observaţiile la nivel de clasă confirmă faptul că nu toţi copiii pot
face faţă în mod susţinut cerinţelor şcolare, dar că, folosind metodele potrivite de predare – învăţare – evaluare
şi respectând ritmul propriu al fiecărui copil, elevii pot înregistra progrese şcolare, uneori remarcabile.
Cadrele didactice implicate în educaţia incluzivă pun accent pe desfăşurarea de activităţi care presupun lucrul
în echipă şi cooperarea, respectarea identităţii culturale a fiecărui copil, monitorizarea eficacităţii activităţilor
de predare – învăţare – evaluare, sprijin şi remediere şcolară.
Toți copiii au aceleaşi trebuinţe de bază în ce privește creşterea şi dezvoltarea. Școala trebuie să satisfacă în
mod egal trebuințe precum cele de apreciere şi întărire pozitivă, de încredere în sine, de responsabilitate şi
independenţă, de securitate etc.
Bibliografie:
1.Patrick Daunt – “Integrarea în comunitate a copiilor cu cerinţe educative speciale”, Ministerul

Învăţământului & Reprezentanţa UNICEF în România,1996, p.17).
2.Ionescu, M., Radu, I., Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2001.
3. Legea nr. 1/2011, Legea Educaţiei Naţionale.
4. Vrăşmaş,T., Şcoala şi educaţia pentru toţi, Ed. Miniped, Bucureşti, 2004.
Tema 4
Modalitățile de identificare a trăsăturilor personalităților în vederea orientării profesionale.
Cariera reprezintă totalitatea profesiilor, meseriilor, ocupațiilor, rolurilor sociale, familiale, funcțiilor,

experiențelor de muncă, timpul liber, hobby-urile – este viața însăşi. Toate evenimentele care ni se întâmplă,
de la naștere și pâna la sfârșitul vieții, ne afectează viața/cariera. Cariera este definită de Butnaru (1999) ca
o succesiune de profesii, îndeletniciri şi poziţii pe care le are o persoană în decursul perioadei active de viaţă,
inclusiv funcţiile pre-vocaţionale (cum sunt cele de elevi şi studenţi, care se pregătesc pentru viaţa activă) şi
post-vocaţionale (pensionarii care pot avea rol de colaboratori, mentori). Mulţi autori fac o distincţie clară
între cariera obiectivă şi cea subiectivă:
• Cariera obiectivă este o succesiune de poziţii în structurile ierarhice organizaţionale, împreună cu funcţiile
asociate.
• Cariera subiectivă este cadrul dinamic în care un individ îşi percepe căile de orientare şi dezvoltare
personală, bazându-se pe calităţi, competenţe şi experienţe personale.
Cariera individuală se dezvoltă prin interacţiunea dintre aptitudinile, abilităţile, nevoile şi aspiraţiile
individului şi experienţa profesională pe care i-o furnizează organizaţia/compania. Din această perspectivă,
cariera poate fi privită ca o succesiune de experienţe separate sau care se corelează între ele.
Orientarea în carieră este expresia unor talente personale sau aptitudini dominante. Pe măsură ce ele
se intersectează cu interesele, motivaţiile şi valorile personale ale individului şi ale mediului extern, social şi
economic, se poate ajunge la modelarea unui traseu profesional optim.
Orientarea profesională este o activitate bazată pe un sistem de principii, metode şi procedee de

îndrumare a persoanei către o profesie sau un grup de profesii, în conformitate cu aptitudinile, înclinaţiile şi
interesele sale şi, pe de altă parte, în funcţie de perspectivele pieţei forţei de muncă şi dinamica sferei
ocupaţionale. Prin orientare profesională se urmăreşte găsirea pentru fiecare individ a ocupaţiei potrivite,
respectiv asigurarea unui dublu acord între posibilităţile individuale şi exigenţele profesiilor şi între aspiraţiile
individului şi nevoile societăţii (Butnaru,1999). Să obţii un loc de muncă este important, dar este de asemenea
important să înţelegi că fiecare activitate profesională practicată face parte din cariera ta, după cum tot din
carieră fac parte şi activităţile de învăţare, modalităţile de petrecere a timpului liber şi activităţile de
voluntariat. Tot ceea ce faci acum, primele joburi sau următoarele – reprezintă paşi în carieră.
Metodele consilierii vocaționale vizează trăsăturile de personalitate ale clientului, sistemul aptitudinal-
atitudinal-motivațional, caracteristicile anatomo-fiziologice ale individului. Consilierea carierei poate fi:
directă (comunicare nemediată între consilier și client/elev); mediată de instrumente de informare și orientare
în vederea alegerii carierei. Pentru ca activitatea de consiliere vocaționala să fie un succes, este nevoie de o
cunoaștere reală a personalității clientului.
Metodele de investigare utilizate frecvent în consilierea carierei sunt (Holban, I., 1972):
 Observația - obținerea de date calitative prin observarea sistematică a individului/ grupului;
 Convorbirea - dialogarea consilier-client în vederea obținerii de informații asupra

personalității și comportamentelor celor consiliați;
 Anamneza - relatare directă a subiectului pentru obținerea de date biografice sau sociale;
 Chestionarul - colectarea unor date sub formă scrisă despre diferite fapte, opinii;
 Ancheta - metoda de investigație a evenimentelor de natură socială ce utilizează convorbirea

și chestionarul pentru obținerea de informații asupra diferitelor categorii de fapte;
 Evaluarea produselor activității - metoda indirectă de obținere a unor date despre o

persoană prin analizarea rezultatelor activității acesteia;
 Metoda aprecierii obiective - tehnica de apreciere a caracteristicilor unei persoane prin

investigarea opiniilor membrilor grupului din care aceasta face parte;
 Metode sociometrice - modalități de evidențiere a dinamicii de grup;
 Testul - instrument standardizat de obținere a unor date reale, de natură psihică, despre
indivizi.
În funcție de criteriul standardizare, Gibson şi Mitchell (1981) clasifică metodele utilizate în

cunoașterea personalității individului în: nestandardizate - observația, autobiografia, chestionarul,
interviul, tehnicile sociometrice; standardizate - testele psihologice.
Instrumentele psihologice de cunoaștere a personalității clientului utilizate în consilierea vocațională

sunt:
Inventarul Kuder Preference Record
Persoanele cu aceeași profesie au interese asemănătoare. În funcție de structura de interese se poate
recomanda un domeniu profesional din cadrul următoarelor arii de activități:
 activități desfășurate în exterior, în spaţii deschise;

 mecanice;
 numerice, de calcul; științifice;
 interes pentru afaceri, activități persuasive;
 artistice; literare; muzicale;
 servicii sociale; munca de birou.
STRATEGII DE LUCRU
În cercetare s-au aplicat următoarele instrumente:
Chestionare de interese de tip Holland. Acestea constau dintr-o serie de afirmaţii
despre diverse activităţi profesionale, de tipul: ,,Mi-ar plăcea să …” .În urma completării
chestionarului, în funcţie de punctajul obţinut, subiectul obţine un profil de personalitate.
Inventarul de interese profesionale Holland

Holland a identificat în structura personalității șase moduri specifice de orientare profesională:
 Realist (R): orientare spre activități fizice, îndemânare, deprinderi manuale, îndeplinire de
sarcini concrete, conformist, stabil, sincer, natural, consecvent, practic, modest, econom.
 Investigativ/intelectual (I): orientare spre activități intelectuale, preocuparea pentru aspectele
abstracte în activitatea profesională, căutarea adevărului, aptitudini pentru domeniul
matematic și științific, analitic, precaut, critic, curios, independent, cognitiv, introvertit,
modest, rațional,
Artistic (A): activități de relaționare nemijlocită cu alții prin intermediul produselor artistice,
preferă sarcini creative, preferă dezvoltarea ideilor, dezordonat, emoțional, expresiv, idealist,
imaginativ, impulsiv, independent, original, nonconformist.
 Social (S): comunicare cu ceilalți, profesii legate de mediul social, cooperant, generos,
amabil, responsabil, sociabil.
 Antreprenorial/întreprinzător (E): activități de inițiativă personală, dezvoltarea propriei
afaceri, activități persuasive, au aptitudini de conducere, ambițios, dominant, energic,
impulsiv, optimist, sociabil.
 Convențional (C): activități de execuție, sarcini precise, structurate, aptitudini pentru munci
administrative în domeniul financiar, conformist, conștiincios, supus, ordonat, practic,
eficient, consecvent, inhibat.
Holland consideră că similaritatea tipului de personalitate cu cel al ocupației este un mediu
stimulativ pentru dezvoltarea carierei și oferă satisfacție profesională. Autorul pune în discuție și
criteriul nivelului de consistență (înalt, mediu, scăzut) cu referire la gradul de structurare a tipului de
personalitate și a mediului, cât și al intensității relației reciproce dintre acestea.
General Aptitudes Test Battery (GATB) este o baterie de teste ce măsoară nouă factori
aptitudinali: Inteligența generală (G); Aptitudine verbală (V); Aptitudine numerică (N); Aptitudine
spațială (S); Percepția formei (P); Coordonare motorie (K); Dexteritate digitală (F); Dexteritate
manuală (M); Aptitudine pentru munca de birou (Q).
Cercetările nu au confirmat relaţia directă dintre anumite caracteristici de personalitate şi ocupaţii.

Există mii şi mii de ocupaţii, de tipuri de locuri de muncă. Acestea au fost grupate pe domenii de activitate,
fiecare domeniu incluzând o gamă largă de activităţi, cuprinzând toate nivelurile de pregătire profesională. Cei
interesaţi de o profesie sunt nevoiţi să îşi supună unui scrutin scrupulos de identificare atât interesele cât şi
nevoile proprii. Interesele reprezintă preferinţele cristalizate ale unei persoane pentru anumite domenii de
cunoştinţe sau de activitate. Acestea reprezintă factori motivaţionali esenţiali în alegerea carierei, de aceea
este foarte importantă investigarea lor în trasarea planului individual de carieră. Pentru investigarea unor tipuri
de interese se utilizează Inventarul de Interese Profesionale Holland. Acesta are la bază teoria conform căreia
trebuie să existe o congruenţă între interesele proprii şi cerinţele unei ocupaţii pentru ca persoana să ie
mulţumită şi motivată în activitatea pe care o desfăşoară. Teoria personalităţii vocaţionale (John L. Holland)
porneşte de la stabilirea unei corelaţii corespondente între tipul de personalitate (în număr de 6) şi mediul
profesional corespunzător. Autorul acestei teorii consideră că echilibrul/dezechilibrul personalităţii unui
individ este inluenţat de exercitarea unei profesii care favorizează sau împiedică această exprimare.
Tipologia lui Holland a fost concepută pentru a ajuta individul în luarea unor decizii legate de carieră
şi permite corelarea opţiunilor cu interesele şi abilităţile iecărei persoane. Ideea de bază a teoriei lui Holland
este că oamenii cu interese similare în anumite domenii vor avea succes în ocupaţii care se potrivesc unui
anumit tip de personalitate. Aceasta l-a dus la formularea a 6 categorii de bază în ceea ce priveşte tipologia
persoană – mediu. Diferite personalităţi preferă diferite medii.
Cele 6 tipuri de personalitate descrise de Holland sunt:
• Social: are abilităţi de a stabili relaţii interpersonale, de a se implica în activităţi de ajutorare, de susţinere,
este preocupat de starea celorlalţi, este responsabil, comunică bine cu oamenii, îşi exprimă sentimentele, este
sociabil, îi place să i se dea atenţie, este popular, îi place să ie lider, doreşte relaţii de prietenie cu ceilalţi,
rezolvă problemele prin discuţii;
• Realist: persoana care are abilităţi sportive sau mecanice, care preferă să lucreze cu obiecte, maşini,
instrumente, plante sau animale, în special în medii deschise;
• Investigativ: persoana căreia îi place să observe, să evalueze sau să înveţe, să analizeze, evalueze sau să
rezolve probleme;
• Artistic: persoana cu abilităţi artistice, de inovare, intuitive; îi place să lucreze în situaţii nestructurate,
folosindu-şi imaginaţia şi creativitatea;
• Întreprinzător: persoana căreia îi place să lucreze cu oamenii, să inluenţeze, să convingă, să conducă şi să

organizeze activităţi pentru atingerea unor scopuri economice;
• Convenţional: persoana care preferă să lucreze cu date, are abilităţi matematice, se ocupă de sarcini în
detaliu, preferă să ie coordonată în activităţile pe care le desfăşoară. Un individ poate întruni mai multe
caracteristici ale diferitelor tipuri de personalitate, un anumit tip fiind cel dominant de personalitate şi
ocupaţiile corespunzătoare. Informaţii extrem de utile în orientarea/reorientarea carierei pot fi obţinute din
stabilirea corelaţiei dintre diferitele tipuri de personalitate:
Nr Tip de personalitate Caracteristici

1. Realist Tipul practic, îi plac activităţile Mecanic, arheolog, inginer
în aer liber, are diicultăţi în mecanic, tâmplar, constructor,
comunicarea sentimentelor, tehnician dentar, electrician,
respinge ideile radicale, îi place fermier, pompier, bijutier,
să construiască şi să repare, îi optician, poliţist, instalator etc.
place să muncească folosind
mâinile
2. Convenţional Este stabil, are respect faţă de Asistent administrativ,
lege, autorităţi, îi displac contabil, casier, operator
muncile izice, preferă activităţile calculator, analist inanciar,
bine deinite, structurate, are secretară, bibliotecar, operator
autocontrol puternic, nu caută telefonie etc.
roluri de lider, vrea să ştie ce se
aşteaptă de la el.
3. Social Abilităţi de a stabili relaţii Antrenor, profesor, psiholog,
interpersonale, de a se implica în asistent medical, medic,
activităţi de ajutorare a altora, poliţist, coafor, asistent social,
este preocupat de starea logoped etc.
celorlalţi, responsabil, comunică
bine cu oamenii, este sociabil, îi
place să i se dea atenţie, este
popular, îi place să ie lider.
4. Investigativ Îi plac activităţile intelectuale, Antropolog, biolog, chimist,
rezolvări de probleme, nu îi plac izician, informatician, inginer
regulile, are înclinaţii spre de sistem, economist, geograf,
ştiinţă, nu e interesat de munca geolog, consultant
în colaborare, este original şi management, farmacist,
creativ, este independent, psiholog etc.
raţional, curios, pasionat de
probleme teoretice
5. Întreprinzător Îi place să domine, are dorinţă de Manager, publicitate, vânzător
putere şi statut social, se pricepe de automobile, agent de
să vorbească, are energie, este asigurări, jurnalist, avocat,
entuziast, încrezător în sine, procuror, agent de turism,
convingător. relaţii cu publicul etc
6. Artistic Sensibil, preferă să lucreze Designer în publicitate, de
singur, nu îi plac mediile modă, de interioare, actor,
structurate, neconvenţional, are arhitect, profesor de teatru,
nevoie de exprimare şi dans, jurnalist, fotograf,
comunicare individuală, original graician, editor etc.
Pornind de la teoria lui Holland s-au conturat câteva idei: - gradul de concordanţă/neconcordanţă dintre
tipurile de personalitate şi tipurile de ocupaţie inluenţează cursul carierei; - indivizii îşi aleg, de obicei,
ocupaţii în acele domenii în care pot face dovada abilităţilor şi a capacităţilor de care dispun; - membrii
acelorași domenii de activitate au personalităţi asemănătoare, chiar identice şi pot răspunde similar în multe
situaţii sau la diferite probleme; - satisfacţia vocaţională, stabilitatea şi realizarea în profesie depind de
corelaţia dintre propria personalitate şi caracteristicile mediului în care lucrează - elementele comportamentale
speciice unui individ sunt date de modul particular de interacţiune dintre trăsăturile sale de personalitate şi
caracteristicile mediului în care trăieşte şi îşi desfăşoară activitatea. Angajatorii doresc angajați cu deprinderi
de tip „lifelong learning skills” sau așa numitele abilități transferabile. De-a lungul vieții, oamenii pot avea
multiple cariere, în consecință aceste deprinderi sunt vitale. Locurile de muncă tradiționale s-au schimbat de la
puternic centralizate la descentralizate din punct de vedere al controlului și nevoilor oamenilor, care pot gândi,
lua decizii și învăța noi deprinderi. Avansarea este bazată pe cunoștințe și abilități și nu pe vechimea în
muncă. (Clark, 1999).
Bibliografie
1. Baban, Adriana , 2001, Consiliere educaționala Cluj -Napoca
2. Holban, Ion, 1973, Laboratorul școlar de orientare, București, EDP
3. Holban, Ion, 1973, Orientarea școlară, Iași, Editura Junimea

4. Holland, J.L., 1985, Self-directed search , Odessa, Florida, Psyhological Assesment Resources, Inc.
5. Jigău, Mihai , 2001, Consilierea carierei Sigma, București
6. Super, D.E. , 1978 , Dezvoltarea carierei in Psihologia procesului educațional (J. R. Davitz si S. Ball),
București, EDP
7. Tomșa, Gheorghe, 1999, Consilierea si orientarea in școală București, Viața Românească
8. Baban, Adriana , 2001, Consiliere educaționala Cluj -Napoca
9. Holban, Ion, 1973, Laboratorul școlar de orientare, București, EDP 10. Holban, Ion, 1973, Orientarea
școlară, Iași, Editura Junimea
TEMA 5
EFICIENTIZAREA UTILIZĂRII TIC ÎN PROCESUL EDUCATIV
1. Realizați un plan de acțiune în vederea promovării în mediul online
Sistemul de învățământ este angajat în profunde transformări educaționale și organizaționale, de

la grădiniță până la post-bacalaureat, care necesită mobilizarea tuturor actorilor din comunitatea educațională
pentru a construi viitorul Școlii și a permite astfel succesul tuturor elevilor. Tehnologia digitală reprezintă o
puternică pârghie de transformare pentru a sprijini politica ministerială în toate dimensiunile, de la
transformarea educațională în serviciul învățării și evaluarea lor până la formarea în provocările și profesiile
de mâine. Această ambiție digitală necesită simplificarea relațiilor cu utilizatorii și modernizarea funcționării
statului cu sisteme informaționale reproiectate.
Educația națională produce astăzi o cantitate mare de date referitoare la viața școlară, evaluările
și rezultatele elevilor, munca și temele pe care le realizează. Astfel, o mare varietate de date digitale personale
sunt colectate, stocate și procesate de o multitudine de jucători (școli și unități de învățământ, servicii
academice, autorități locale, parteneri privați care oferă resurse educaționale și servicii digitale). Cu condiția
să facă obiectul unei protecții riguroase, datele școlare și urmele de învățare pot beneficia de progrese
tehnologice legate de puterea de calcul și inteligența artificială care ne marchează timpul. Astfel, ele pot fi mai
bine evidențiate și utilizate pentru a consolida individualizarea cursurilor și a învățării, o evaluare mai
eficientă a elevilor și dezvoltarea de noi instrumente pentru profesori.
Ministerul Educației Naționale ar trebui să se asigure absolut că fluxul, prelucrarea și găzduirea

acestor date școlare respectă strict confidențialitatea elevilor și a familiilor acestora, a profesorilor și a
personalului administrativ.
Planul operațional de acțiuni
Obiective operaţionale / Măsuri și acțiuni
I: Crearea de conținut educațional digital ca resurse accesibile pentru trei niveluri de aprofundare diferențiată
a cunoașterii: remedială, accesibilă, performanță (lecții digitale/interactive/video, aplicații multitouch, jocuri
educaționale multiplayer etc.)
1.1. Modernizarea platformei dedicate manualelor digitale dotate cu aplicații inteligente accesibile pentru
toate nivelurile de învățământ pe o platformă integrată la nivel național, iar lecțiile digitale vor fi adaptate la
potențialul elevilor
1.2. Realizarea unei platforme de lecții digitale adaptate la nevoile elevilor și cadrelor didactice cu dizabilități
1.3. Accesul tuturor elevilor și cadrelor didactice la Biblioteca Școlară Virtuală

1.4. Compatibilizarea, accesul și utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) din Spațiul
European al Educației
II: Asigurarea infrastructurii și resurselor tehnologice în toate unitățile de învățământ, pentru toți elevii și
cadrele didactice
2.1. Acordarea de vouchere digitale pentru achiziția de dispozitive educaționale portabile corespunzătoare
învățării pentru fiecare elev, laptopuri și tablete grafice pentru fiecare cadru didactic, cu softuri
educaționalepreinstalate și conexiune la internet,
2.2. Dotarea cu ecrane inteligente interactive cu atingeri multiple conectate la laptopul cadrului didactic în
fiecare sală de clasă cu peste 15 elevi și, acolo unde se impun, videoproiectoare
2.3. Asigurarea echipamentelor periferice necesare desfășurării procesului educațional
2.4. Introducerea semnăturii electronice și a catalogului electronic în toate unitățile de învățământ
2.5. Stocarea datelor și documentelor elevilor și cadrelor didactice în sisteme publice de date interoperabile și
arhivarea lor electronică
III: Încheierea de parteneriate public-private cu furnizorii de internet fix, cu societățile de telefonie mobilă
care să asigure conectivitate pentru toți copiii/elevii și pentru toate cadrele didactice; cu societăți din domeniul
tehnologiilor informațiilor și comunicațiilor, cu organizații neguvernamentale pentru participarea pe bază de
voluntariat la orele de informatică și TIC
3.1. Încheierea de parteneriate public-private pentru crearea unor platforme de Inteligenta Artificiala în limba
română
IV: Încadrarea administratorilor de rețea în unitățile de învățământ cu personalitate juridică, operaționalizarea

unui sistem de tip Helpdesk și de asistare de la distanță a școlilor prin intermediul sistemului IoT
4.1. Toate unitățile de învățământ vor avea acces la un administrator de rețea prin sistemul Helpdesk și IoT
4.2. Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România (SIIIR) va monitoriza semestrial evoluția
infrastructurii digitale și a resurselor tehnologice educaționale
V: Crearea laboratoarelor educaționale digitale inteligente ca spații creative de învățare pentru alfabetizare
digitală și tehnologică (dotate cu imprimante 3D, roboți educaționali multifuncționali, scannere 3D, creioane
3D, ochelari de realitate virtuală, softuri și aplicații educaționale pentru toate materiile, mentenanță, instruirea
cadrelor didactice, consumabile). SmartLab
5.1. Crearea unui SmartLab în fiecare județ/sector dotat cu noile tehnologii 4.0
5.2. Crearea unui SmartLab adaptat învățământului special și special integrat în fiecare județ/sector dotat cu
noile dispozitivede tehnologii asistive
5.3. Înființarea programului public- privat ”Adoptă o școală în vederea creării unui SmartLab” pentru cel puțin
1000 de unități de învățământ beneficiare
5.4. Dotarea instituțiilor non-formale, precum Palatele Copiilor, Cluburile Copiilor și Bibliotecile cu
infrastructura și resursele tehnologice digitale specifice necesare
VI: Sprijinirea dotării instituțiilor de învățământ superior cu dispozitive și platforme digitale de e-learning și
administrative
6.1. Dotarea spațiilor de învățare din cadrul universităților în vederea corelării cu dinamica tehnologică, cu
nevoile de specializare inteligentă regională și cu cerințele pieței muncii
6.2. Crearea platformei pentru credite transferabile și conectarea cu nevoile de pe piața muncii actuale și
viitoare
6.3. Implementarea unui sistem descentralizat pe Blockchain, utilizând Infrastructura Europeană de Servicii pe
Blockchain (EBSI - European Blockchain Services Infrastructure). Opțional: instalarea unui nod EBSI
gestionat de MEC.
6.4. Asigurarea infrastructurii pentru servicii digitale integrate studențești
6.5. Asigurarea accesului studenților și a cadrelor didactice la aplicații digitale de identificare a similitudinilor
în lucrările elaborate pe parcursul studiilor
6.6. Asigurarea accesului tuturor studenților și cadrelor didactice universitare la Bibliotecile Virtuale dotate cu
abonamente la revistele de specialitate digitale și tehnologice naționale și internaționale
6.7. Realizarea unei platforme de admitere online la nivel național
6.8. Introducerea semnăturii electronice în cadrul instituțiilor de învățământ superior și operaționalizarea

activității administrative digitale
În concluzie, învățăturile care se concentrează în special pe tehnologia digitală sau folosind resurse
și instrumente digitale contribuie la dezvoltarea abilităților cheie ale elevilor în societate și în lumea
profesională a secolului XXI: creativitate, inovație, muncă în grup, modă. proiect sau chiar autonomie.
Așadar, și noi am căutat soluții potrivite pentru a face trecerea la predarea online. Platformele
educaționale recomandate instituțional pentru a desfășura învățarea online au fost: G Suite for Education.
(Google Classroom), Microsoft Office 365 for Education, Adservio, Edmodo, EasyClass, ClassDojo. Varianta
aleasă a fost G Suite for Education. Cu aplicațiile din pachetul G Suite for Education se pot îmbunătăți
predarea, învățarea și colaborarea în întreaga școală. Pachetul G Suite for Education conține instrumente
digitale moderne care îmbunătățesc procesele de predare, învățare și colaborare în școală prin integrarea noilor
tehnologii în activitatea didactică și administrativă.
Instrumentele Google for Education sunt recomandate de profesori printre cele mai bune aplicații
pentru colaborare și feedback și pot fi folosite la clasă împreună cu alte instrumente digitale de predare și
învățare care transformă actul educațional într-o experiență interactivă și interesantă.
Beneficiile utilizării acestei platforme pentru școală au fost:
- un pachet de instrumente digitale pentru colaborare la clasă și o educație în pas cu tehnologia;
- folosirea tehnologiei la clasă pentru teme și proiecte;
- dezvoltarea de abilități digitale necesare în secolul 21;
- stimularea gândirii critice și a creativității; - siguranța datelor;
- disponibilă oricând de pe orice dispozitiv indiferent de sistemul de operare;
- instrumente intuitive ușor de folosit la clasă care nu necesită o instruire intensivă și oferă economie de timp
și energie;
- o mai bună colaborare profesor – elev și comunicare în timp real;
- elevii lucrează împreună și folosesc simultan documentele care se salvează în mod automat (pregătiți pentru
lucrul în echipă în viitor);
- feedback documentat pentru elevi prin comentarii inserate în Google Docs, Slides sau Sheets; - modificările
aduse documentelor păstrează un jurnal al tuturor acțiunilor pentru a vedea contribuțiile elevilor la munca de
grup, etc
Personal am folosit inițial ca mijloace de comunicare Whatsapp, Facebook-grupul clasei, Messenger

și Zoom, folosindu-mă de manualele digitale, Youtube, extensii Google, Twinkl, Wordwall, Școalaintuitext,
AcademiaABC, metoda Flliped Classroom. Cum în această perioadă am participat și finalizat cursul CRED,
am fost familiarizată cu Google Meet și alte platforme și instrumente digitale (Classroom, Kahoot, Socrative,
StoryJumper, ș.a), pe care le-am făcut cunoscute atât copiilor cât și părinților. Jocurile și testele interactive au
crescut gradul de motivare pentru învățare, interesul copiilor pentru nou și progresul acestora.
Metoda Clasei răsturnate am utilizat-o cu ușurință și în perioada pandemiei, elevii fiind

familiarizați cu ea din timpul școlii, în sala de clasă. Activitățile care ar fi trebuit să se realizeze în sala de
clasă le-am relizat în mod sincron pe Zoom, iar transmiterea informațiilor și sarcinile de lucru le-am postat pe
Classroom, grupul clasei Facebook și WhatsApp, asincron.
Clasa răsturnată este o metodă de instruire și un tip de învățare mixtă care oferă conținut de
instruire, de multe ori online, în afara clasei și multe activități, inclusiv cele care ar fi putut fi în mod
tradițional considerate teme, în sala de clasă. Conținuturile de bază ale unei noțiuni sau teme din programă,
sunt structurate de profesor într-un scenariu didactic digital și/sau videoclip-uri online și sunt parcurse de elevi
acasă în ritmul propriu, ori de câte ori este necesar, pentru a ajunge la înțelegerea lor. Învăţarea este
individuală, unică pentru fiecare în parte.
Flipped classroom se centrează pe elev, îl pune în centrul procesului de învăţare, îl determină să fie
activ, să selecteze informaţiile dorite şi cel mai important lucru este faptul că se ţine cont de dorinţele şi
nevoile elevului. ,,O clasă răsturnată ”tradițională” este centrată pe ideea că explicațiile oferite în clasă sunt
înregistrate și postate într-o formă oarecare pentru ca elevii să le poată vedea acasă ca temă. Video-urile pot fi
postate pe YouTube, pe un site al profesorului, copiate pe un stick sau pe un DVD. O lectură că de 45 de
minute poate fi redusă la 10 – 15 minute. Elevii și-ar putea lua notițe, exact așa cum fac în clasă, apoi vin în
clasă gata să se angajeze în activități care să întărească materialul pe care l-au învățat cu o seară înainte.
Flipped Classrooms permite elevilor să privească explicațiile acasă și să se angajeze în teme în

școală. Profesorii îi ghidează pe elevi printr-o serie de fișe sau activități tradiționale care îi ajută să-și formeze
și să atingă competențele vizate și să câștige ,,cunoașterea” necesară pentru a trece evaluările. Flipped
Learning permite profesorilor să utilizeze o varietate de metodologii de predare pentru a-i ajuta pe elevi să-și
formeze și dezvolte competențele cheie. În loc să se concentreze pe conținutul pe care ei trebuie să-l învețe,
elevii sunt angajați în activități care îi ajută să își însușească conținutul, cât și să își formeze abilitățile care le
sunt necesare pentru succes.” Clasa este un mediu dinamic și colaborativ, unde toate nivelurile celor care
învață sunt susținute. Principala caracteristică a acestui concept de învățare răsturnată este aceea că fiecare
profesor îl individualizează pentru a se potrivi școlii în care predă, elevilor și abilităților personale. Unii
profesori utilizează platforme educaționale cu lecții interactive, filme video de pe internet, alții și le fac singuri
utilizând diferite instrumente digitale LearningApps, Bookcreator, Padlet,Wardwall, Quizilize ș.a. Prin această
metodă, fiecare elev poate învăța în propriul lui ritm. Învățarea devine personalizată pentru fiecare elev. Elevii
au posibilitatea de a viziona o lecție ori de câte ori au nevoie; ei pot să deruleze înapoi, dacă este necesar sau
pot să ”sară” peste unele părți în cazul în care doresc, sau pur și simplu ei pot pune „pauză“ în funcție de
ritmul de învățare și nevoile fiecăruia. Astfel elevii au posibilitatea să înțeleagă la nivelul la care se află sau să
revadă o parte din explicațiile pe care le-au uitat. Metodei Flipped Classrooms se pliază pe orice materie, dar
pentru reușita procesului de ,,inversare” a clasei trebuie să ne asigurăm că toți elevii au acces la internet, au
formate competențe digitale și dețin un telefon, tabletă, laptop sau computer.
Go-Lab este o platformă ce permite învățarea bazată pe anchetă, promovează dobândirea de cunoștințe și
abilități de investigare pentru orientarea elevilor către cariere în domeniul științei. Oferă posibilitatea elevilor
de a efectua experimente științifice prin utilizarea laboratoarelor online și la distanță în spații de învățare
structurate pedagogic. În activitățile de predare, învățare și evaluare se pot integra o varietate de aplicații,
laboratoare și spații de învățare (Inquiry Learning Spaces) postate pe platforma Go-Lab pentru că permit
accesul la surse de informare și cunoaștere mai extinsă și mai variată. Abordarea pedagogică centrală adoptată
de platforma Go-Lab este învățarea prin anchetă, unde elevii urmează un proces în care investigațiile sunt
pivotante , adică informația nu este oferită direct elevilor, ci trebuie extrasă dintr-o interacțiune cu un fenomen
din lumea reală sau cu un model al fenomenului. Acest proces de investigare este ghidat de o întrebare sau o
ipoteză de cercetare, care necesită interpretarea rezultatelor și formularea concluziilor, iar rezultatele trebuie
comunicate altora . Toate spațiile de învățare “ ILS(Inquiry Learning Spaces- https://www.golabz.eu/spaces)”
create nu sunt doar niște activități în sine, ci produsele lor sunt integrate și valorificate mai departe de către
alți profesori pentru îmbunătățirea sau crearea unui nou ILS, pentru a le adapta la curriculum, sau în proiectele
colaborative online.
Resursele postate pe platforma Go-Lab pot fi adaptate la diverse planuri de lecții, pot fi integrate în
programa școlară la decizia școlii pentru fiecare ciclu de învățare și pot fi lansate în clasă pentru predare,
învățare și evaluare (la început dar și la final de unitate de învățare). Învățarea folosind laboratoarele online
este o abordare care implică un stil de învățare activ care integrează resursele de învățare online bazate pe
stilurile și performanțele de învățare ale elevilor. Elevii devin implicați în procesul propriei educații și trebuie
să învețe cum să fie responsabili pentru progresele pe care le realizează.
Lipsa laboratoarelor fizice din școală poate fi completată de laboratoarele virtuale și online postate
pe GoLab și integrate în planul lecțiilor pe platforma Graasp. Activitățile incluse în planul de lecție se pot
baza pe învățarea prin descoperire, inventivitate, experimente virtuale, muncă în echipă, muncă individuală,
comunicare, colaborare, cooperare cu colegii și personalul didactic.
Graasp (https://graasp.eu/ ) este o platformă de editare ce permite construirea unor planuri de lecții științifice
cu un conţinut interactiv şi cu o structură flexibilă unde organizarea informaţiilor este ierarhică. Are
încorporate aplicații, laboratoare ce se pot adăuga în planurile de lecții create în funcție de tematica selectată
sau unitatea de învățare.
Una dintre aplicațiile online ce se poate integra în planul unei lecții este Padlet (www.padlet.com ) , un forum
virtual „bulletin online” care permite atât profesorilor cât și elevilor să-și exprime cu ușurinţă opiniile pe un
subiect personal, sau pe o tematică din cadrul unui proiect comun exprimat printr-o pagină web unde
profesorii și elevii pot publica scurte mesaje, descrieri, prezentări conţinând text, imagini, clipuri video dar și
Din contul Graasp există un buton de legătură către Google classroom unde se pot crea clase, iar
pentru fiecare clasă creată se pot adăuga elevi și sarcini de lucru, corespunzător unităților de învățare. În
activitatile de predare se pot integra aplicații variate de pe platforma online Go-Lab dar și local din Graasp
pentru că aceaste platforme permit accesul la surse de informare si cunoaștere mai extinse și mai variate,
promovează munca independentă, inventivitatea şi creativitatea elevilor și este ușor de utilizat și de
implementat la clasă.
Prin utilizarea laboratoarelor virtuale se încurajează colaborarea și comunicarea dintre profesori și

elevi, iar aceștia pot participa activ la procesul de învățare prin punerea de întrebări, care îi va ajuta la
formularea concluziilor, înțelegerea greșelilor și evidențierea oricărei concepții greșite.
Învăţarea bazată pe laboratoare online reprezintă o abordare care presupune un stil de învăţare activ
prin integrarea în programele de învăţare a platformelor online în funcţie de stilurile de învăţare şi de tipurile
de inteligenţă ale elevilor. De asemenea, elevii pot primi adresa planului de lecție creat pentru a parcurge
suportul teoretic în propriul ritm de învățare și pot încărca materialele create de acasă sau de la școală.
Acest mod de lucru ajută la promovarea creativității, imaginației elevilor, dezvoltă munca în echipă
și este mult mai ușor de utilizat. Elevii fac parte dintro comunitate de învățare în care sunt în măsură să
înțeleagă ce trebuie să facă, să explice celorlalți și să lucreze împreună, să informeze, să se documenteze și să
extragă informații utile pentru dezvoltarea lor profesională, folosind resursele postate pe platformă, precum și
încărcarea produselor finale realizate. Elevul trebuie să fie implicat în procesul propriei educaţii şi trebuie să
devină responsabil pentru progresele pe care le face.
Ultimele noutăți Graasp “SpeakUp “ este o aplicație ce se poate utiliza pentru forme mai avansate
de colaborare, inclusiv discuții, votare . Aplicatia de colaborare de grup “ Collaboration Groups” permite
elevilor să partajeze aplicații și laboratoare, iar la această aplicatie se mai poate adăuga si o funcție simplă de
chat. Tot ceea ce trebuie făcut este de a adăuga aplicația “Colaborare” într-una din fazele planului de
lectie( ILS). La deschiderea acestei aplicatii se pot crea grupuri de elevi , unde se vor introduce doar
prenumele sau numele la conectarea în ILS , după care aceștia se vor plasa în grupuri. Sunt aplicatii și
laboratoare care au funcția de colaborare adăugată , trebuie doar să se selecteze participare la colaborarea de
grup ( setări aplicație) . Se pot selecta aplicatiile și laboratoarele la care se dorește colaborarea în grup a
elevilor , însă nu este obligatoriu ca la toate aplicațiile care au aceasta funcție adaugată să se activeze
colaborarea de grup. De curând a fost introdusă o nouă facilitate “ utilizare offline” . Această funcție este
foarte utilă mai ales pentru școlile care au o lățime de bandă redusă sau nu au conexiune la Internet.
Laboratoarele si aplicatiile offline sunt precedate de simbolul . Până acum, trebuia inclusă o versiune offline
specială a aplicațiilor pentru a activa un ILS offline, dar acum s-a schimbat asta, astfel încât atunci când în
Graasp un ILS este selectat pentru utilizare offline, automat se vor utiliza versiunile corecte ale aplicațiilor.
Mai multe informații despre ILS-uri offline pot fi găsite la adresa de mai jos:
https://support.golabz.eu/offline-ILS Ecosistemul Go-Lab (https://www.golabz.eu/) oferă posibilitatea de a
utiliza spații de învățare offline (ILS) cu elevii în sala de clasă. ILS-urile offline sunt dezvoltate online de
către profesor, după care pot fi partajate offline cu elevii folosind vizualizatorul desktop Graasp (compatibil
cu Windows, Mac și Linux). Pe scurt, iată ce trebuie să faceți atunci când doriți să utilizați un ILS offline:
Online: copiați un ILS online de pe platforma Go-Lab (din meniul spaces ( clic pe Duplicate space)) în Graasp
pentru utilizare offline, pentru asta , trebuie să fiți conectați pe platforma Graasp. Online: descărcați și instalați
programul / aplicația care vă permite să utilizați un ILS offline (vizualizatorul desktop Graasp). Online:
vizualizați și salvați ILS -ul gata de conectare în vizualizatorul Graasp desktop. Online sau offline: copiați
vizualizatorul desktop Graasp și ILS-ul pe un dispozitiv USB. Offline: utilizați dispozitivul USB pentru a
copia vizualizatorul desktop Graasp și ILS-ul pe computere pentru ca elevii să poată lucra. Offline: deschideți
vizualizatorul desktop Graasp și ILS pe fiecare computer și utilizați ILS offline. De la adresa de mai jos se
poate descărca aplicația Graasp pentru utilizare offline ( pentru Windows, MAC si Linux).
https://support.golabz.eu/sites/support/files/inlinefiles/Support%20%20Instructions%20for%20offline
%20manual_EN.pdf
Se poate descărca manualul în limba engleză sau franceză ce cuprinde toti pașii care se succed în
instalarea și configurarea Graasp offline. https://support.golabz.eu/offline-ILS În Graasp s-a introdus o nouă
caracteristică care ajută la gestionarea clasei prin mai multe sesiuni. Acum se pot „îngheța” înregistrările într-
un ILS, ceea ce înseamnă că, la un moment dat, se poate împiedica accesul elevilor noi la ILS. Cu alte cuvinte,
se pot încuraja elevii să se conecteze cu același user / pseudonim introdus prima dată când s-au conectat la
lecție. Acest lucru este util mai ales atunci când se dorește a se vedea “ analiza de învățare/ statistica “
participarii elevilor la lectie . Pentru a face acest lucru, se accesează pagina cu planul de lecție/ activitate din
Graasp și se va bifa caseta „Înghețarea înregistrărilor”. A altă aplicatie inclusă în Graasp este ZOOM ,
utilizată pentru sesiuni video și care se poate adăuga în planul lecției , adică link-ul generat după configurarea
sesiunii planificate . Un alt element de noutate flux live într-un ILS. Cum să includeți un flux live într-un ILS?
( două aplicații OBS și Twitch în combinație cu Graasp). Pentru detalii vizionați materialul video de mai jos:
https://youtu.be/sVtfajOaLEo
Implicarea elevilor în utilizarea spațiilor virtuale constituie o bună oportunitate ce îi va ajuta atât la
dezvoltarea personală cât și profesională prin realizarea unor produse finale ce vor fi utilizate și de către alți
elevi. Graasp este o platformă “ ALL IN ONE” , pentru că într-o activitate sau plan de lecție se pot încorpora
text, imagini, materiale video, aplicații din Go-Lab dar și din Graasp, laboratoare virtuale și la distanță, buton
de legatură către Google classroom.
De ce să se utilizeze platformele Go-Lab și Graasp în sala de clasă dar și în învățarea online ? Pentru
că prezintă multe avantaje educaționale care sprijină profesorii în moduri diferite:
• oferă resurse gratuite care pot fi aplicate clasei, iar planurile de lecție create nu se referă la o singură
disciplină, deoarece sunt realizate științific și se conectează cu alte discipline;
• se bazează pe experimente virtuale și la distanță și încorporează aplicații diversificate;
• se bazează pe învățare prin descoperire, inventivitate, rezolvarea de probleme, munca în echipă, munca
individuală, comunicare, colaborare, cooperare, pornind de la exemple legate de viața reală;
• susține vizibilitatea corelației dintre teorie și practică;
• ajută colaborarea și cooperarea dintre profesorii din comunitatea europeană, precum și din afara acesteia;
• ne oferă posibilitatea de a participa la sesiuni de pregătire față în față, precum și online. În consecință,
platforma contribuie la:
• dezvoltarea de practici prin schimbul de experiențe,
• gestionarea de conținuturi online,
• dezvoltă abilitățile teoretice și practice ale integrării laboratoarelor și aplicațiilor în planurile de lecție create
sau ILS-uri,
• acumularea de experiență pentru a crea mai multe materiale și pentru a le prezenta în sesiuni de instruire, pe
care le vom organiza,
• popularizarea și diseminarea rezultatelor punându-le la dispoziția altor profesori din școală și din afara
școlii.
Bibliografie:
1. Catrina Hȋrciagă-Costache, Carolina Stanciu, Educaţia incluzivă şi managementul conflictelor,

Cluj-Napoca, 2019;
2. https://creeracord.com/2017/03/29/sa-incepem-sa-vorbim-despre-flipped-learning-invatarea-
rasturnata/
3. Constantin Cucoş, Olimpius Istrate, Ion - Ovidiu Pânişoară, Petre Bodnariuc, Simon Vela,
„Şcoala online-elemente pentru inovarea educaţiei” , Ed.Universităţii, Bucureşti, 2020
4. http:// www .didactic.ro

5. DÉVELOPPEMENT DU NUMÉRIQUE ÉDUCATIF https://www.education.gouv.fr/le-
numerique-au-service-de-l-ecole-de-la-confiance
6. http:// www.e-şcoala.ro
7. https://www.edu.ro/sites/default/files/SMART.Edu%20-%20document%20consultare.pdf
8. https://www.golabz.eu/
9. https://support.golabz.eu/

PORTOFOLIU EVALUARE BOTA CLAUDIA. 2docx

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PORTOFOLIU EVALUARE BOTA CLAUDIA. 2docx

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fondul Social European

Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

PORTOFOLIU DE EVALUARE PENTRU

,, A DOUA ŞANSĂ ÎN EDUCAŢIE”

Numele și prenumele: BOTA CLAUDIA

Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială”Luceafărul” București

Formator: prof. Costinela POPESCU

SPECIFICITATEA ÎNVĂȚĂRII LA ADULȚI

Deosebit de importantă este luarea în considerare a caracterului de participare în înțelegerea

Un rol important în educația adulților îl joacă, de asemenea, atașamentul la mijloacele instituționale de

Observațiile făcute sunt menite să sublinieze faptul că dimensiunea științifică, informațională,

Cercetările contemporane de psihologie infirmă ideea că intrarea în vârsta adultă ar duce la

Metoda formării industriale;

Metoda lucrului în grup;

Metodă schimbului de experiență.

Dicționarele de pedagogie dau, de regulă, următorul înțeles metodei expozitive: modalitate de

În contextul modernizării activităților de educație cu adulții, metodele practice demonstrative capătă o

CONSILIERE ȘI ORIENTARE – “ A DOUA ȘANSĂ”

Prof. Bota Claudia

Şcoala Gimnazială ”Luceafărul” București

PROGRAM de tip „A DOUA ŞANSĂ”

Aria curriculară: Consiliere şi orientare

Modul tematic: Comunicare şi abilităţi sociale

Tema: ,,Cum îmi exprim emoţiile”

Explorarea abilităţilor de management al unui stil de viaţă de calitate.

OBIECTIV DE REFERINŢĂ : 2.1.

OBIECTIVE:-optimizarea încrederii în sine şi în ceilalţi;

-participarea activă la integrarea în viaţa socială;

-dobândirea unor capacităţi de stăpânire a propriilor emoţii;

-identificarea şi redarea stărilor emotive în diferite feluri.

Mijloace didactice: fişe de lucru, planşe, poster.

Modul de organizare: frontal, individual, pe grupe

ETAPELE LECŢIEI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE Metode şi EVALUARE

I. CAPTAREA Organizarea elevilor şi pregătirea celor Frontal -gradul de

Se cere elevilor să numească personaje

Personaje vesele: cocoşul din „Punguţa

Pe bază de dialog elevii vor fi conduşi

După realizarea sarcinilor primite, câte

Fişă de lucru la consiliere

Bifează cu „x” în caseta care ţi se potriveşte ţie:

te bucuri eşti indiferent eşti trist

a) Fratele tău este bolnav.

b) Eşti ascultat la lecţie.

c) Părinţii se întorc de la serviciu.

Sarcini pentru activitatea pe grupe:

Faţa 1: Descrie, oral, o situaţie în care persoanele sunt triste.

Faţa 2: Desenează o situaţie în care persoanele sunt vesele.

Faţa 3: Analizează imaginea primită (aceasta reprezintă un copil trist) şi

descoperă un motiv pentru care copilul este trist.

Faţa 4: Argumentează de ce în timpul lecţiilor toţi trebuie să fim serioşi şi activi.

Faţa 6: Ordonează imaginile primite pe categorii de stări afective.

2. Desenează 3. Analizează 4. Argumentează

STAREA AFECTIVĂ A UNEI

FIECARE PERSOANĂ ARE

TREBUIE SĂ RESPECTĂM STAREA

(Dissons, J. L., Faire des adultes, Bruxelles, 1989).

Integrarea şcolară exprimă:

 atitudinea favorabilă a elevului faţă de şcoala pe care o urmează;

 condiţia psihică în care acţiunile instructiv-educative devin accesibile copilului;

 corespondenţa totală între solicitările formulate de şcoală şi posibilităţile copilului de a le rezolva;

În funcţie de caracterul activ al individului şi de capacitatea de răspuns al mediului care integrează, se

1.Patrick Daunt – “Integrarea în comunitate a copiilor cu cerinţe educative speciale”, Ministerul

Modalitățile de identificare a trăsăturilor personalităților în vederea orientării profesionale.

Cariera reprezintă totalitatea profesiilor, meseriilor, ocupațiilor, rolurilor sociale, familiale, funcțiilor,