CURS 2

SIMPTOME GENERALE
• In practica medicala intalnim o serie de simptome
generale care nu apartin unui anumit organ sau
aparat, dar care pot apare intr-un context clinic
sau pot constitui singurul motiv pentru care
pacientul consulta medicul.

• Cu toate acestea, gandirea clinica incepe de la

organul care justifica cel mai frecvent simptomul,
extinzandu-se si la celelalte situatii in care poate fi
prezent.
 FEBRA

• Cresterea temperaturii corpului peste limitele normale

poarta numele de febra.
• Valori normale: 36,5 – 36,8℃ dimineata si 36,8 – 37℃
seara (cele bucale sau rectale sunt mai mari cu 0,5℃)
• Masurarea temperaturii face parte din examenul clinic,
determinandu-se cu ajutorul termometrului, de doua ori
pe zi, dimineata si seara. In bolile care evolueaza cu
oscilatii termice imprevizibile se poate masura de mai
multe ori pe zi.
• Trepte valorice ale starilor febrile:
• - stare subfebrila: 37 – 38℃
• - febra moderata: 38 – 39℃
• - febra mare: 39 – 41℃
• - hipertermie: peste 41℃
• Hipotalamusul actioneaza ca termostatul organismului.
Cand sistemul imunitar a depistat un focar de infectie în
organism, trimite o substanta chimica numita pirogen catre
hipotalamus cu ajutorul sistemului circulator. Odata ajuns la
hipotalamus, acesta creste temperatura corpului si o
mentine constanta pentru a opri posibila raspandire a
infectiei in organism.
• Febra se insoteste de manifestari generale nespecifice ca
inapetenta, mialgii, artralgii, cefalee, astenie fizica.
• Frisonul este fenomenul clinic caracterizat prin aparitia
brusca a unei senzatii puternice de frig, care determina
contractii musculare de scurta durata.
• Frisonul este prezent in ascensiunile febrile din bolile
infectioase (pneumonii, meningite), infectii acute,
septicemie, dupa administrarea de solutii perfuzabile,
transfuzii de sange.
TIPURI SEMIOLOGICE DE FEBRA
• Febra continua sau in platou nu are diferente mai mari
de un grad intre temperatura matinala si vesperala. Este
intalnita in infectii acute.
• Febra remitenta se caracterizeaza prin diferente intre
temperatura matinala si cea de seara mai mari de 1℃,
putand ajunge la 3-4℃. Se intalneste in septicemii.
• Febra intermitenta este caracterizata prin alternarea
unor perioade febrile cu unele afebrile, care se pot
produce neregulat sau la intervale fixe.
• Febra recurenta - apar perioade febrile de 5-8zile,
urmate de perioade similare de afebrilitate. Se intalneste
in TBC, limfoame
• Febra ondulanta prezinta ascensiunea progresiva a
temperaturii, urmata de scaderea treptata, dupa care
ciclul se reia. Apare in neoplazii.
• Febra de tip invers in care temperatura matinala este
mai mare decat cea de seara. Apare in TBC, abcese
• Febra de tip neregulat nu are un caracter particular.
 CEFALEEA

• Este un simptom foarte frecvent intalnit in practica.

• Cefaleea este o durere localizata oriunde in zona
capului.
• Cele mai frecvente dureri sunt surde, suportabile, dar
deranjante care perturba somnul si activitatea. Rar apar
dureri ascutite, lancinate, care de obicei au durata
scurta. Localizarea poate fi indicata uneori de pacient
(frontala, occipitala, hemicranie), dar de cele mai multe
ori este difuza. Durata este variabila de la cateva zeci
de minute pana la ore sau zile, cu caracter continuu sau
intermitent. Cele mai multe forme raspund in general
bine la medicatia antialgica uzuala.
• Cefaleea poate rezulta din urmatoarele modificari:
- distensia, tractiunea sau dilatarea arterelor
intracraniene, venelor mari intracraniene: migrena,
hipertensiunea arteriala, afectiuni ale vaselor cerebrale
- compresia, tractiunea sau inflamatia nervilor cranieni
sau spinali: nevralgia de trigemen, tumori
- iritatia sau inflamatia meningelor: meningite
- cresterea presiunii intracraniene
- spasmul sau inflamatia muschilor spinali sau cranieni
- perturbarea sistemului serotoninergic intracerebral:
cefaleea psihogena.
 AMETEALA

• Ameteala este frecvent relatata de pacienti si o

descriu ca o senzatie de nesiguranta, de
instabilitate sau clatinare.
• Ameteala este prezenta in multe boli generale:
anemii, hemoragii acute, hipoglicemie,
hipotensiunea ortostatica sau schimbarea pozitiei
capului.
• Ameteala aparuta brusc poate precede lipotimiile
(senzatia de pierdere a constientei) si sincopele
(pierderea brusca a starii de constienta)
 VERTIJUL

• Este o ameteala puternica survenita brusc si insotita

de o senzatie rotatorie in plan orizontal sau vertical.
• Pot apare si la indivizii normali fiind cunoscut ca
“rau de inaltime, de mare, de masina”. Apare
atunci cand sistemul vestibular nu se poate adapta.
Pot apare si varsaturi, transpiratii si o stare de rau
general.
• Vertijul patologic apare in disfunctii labirintice,
leziuni cerebrale sau cerebeloase, afectiuni acute
sau cronice otomastoidiene, dupa abuzul de alcool
sau consum de droguri.
 ASTENIA

• Astenia este o manifestare subiectiva nespecifica,

frecventa, care de cele mai multe ori este
denumita de bolnavi oboseala.
• Astenia poate avea o componenta fizica, motorie
sau psihica.
• Astenia fizica este prezenta in anemii, infectii, boli
cronice hepatice, insuficienta renala cronica,
neoplazii, boli tiroidiene.
• Astenia motorie se intalneste in afectiunile
neuromusculare.
• Astenia psihica se intalneste la persoanele cu
probleme psihologice.
 FATIGABILITATEA SI IMPOTENTA
FUNCTIONALA

• Fatigabilitatea se refera de fapt la o stare de

oboseala fizica, lipsa de energie, de epuizare
• Apare in tabloul clinic al multor boli sistemice,
endocrine sau metabolice.
• Impotenta functionala se refera la imposibilitatea
efectuarii unui act motor datorita unei afectari
neurologice, musculare, articulare sau arteriale fiind
localizata la un anumit segment al corpului.