Rolul revoluției agrare și cele industriale în societatea modernă

Prin revolutia agrară, adică transformarea proprietății feudale asupra pământului în

proprietate capitalistă, agricultura s-a adaptat cerințelor moderne. Revoluția agrară s-a
realizat pe căi diferite. Locul țăranilor englezi a fost luat de mici fermieri, arendași și lucrători
salariați. În Frana 4/5 din pământul nobilimii au trecut în proprietatea țărănimii și burgheziei.
În SUA, prin reformele din anii 1862-1863, a fost asigurat accesul neîngrădit la pământ
tuturor femeilor. Țăranii au fost eliberați de iobăgie prin răscumpărarea obligațiilor față de
stăpâni. Progresele mecanicii au făcut posibilă inventarea primelor mașini agricole care au
ușurat munca oamenilor – mașina de egrenat bumbacul și secerătorile mecanice.
Producerea îngrășămintelor chimice a permis fertilizarea artificială a solului. Au apărut
elemente noi care tulburau ordinea existenței și anticipau progresul (ceai, indigo, opiu,
bumbac – în India; crearea unei rețele de irigații – în Egipt).
Revoluția industrială se manifestă la început în Anglia, grație faptului că avea foarte multe
colonii, piață de desfacere mare, economia a progresat rapid, dar majoritatea populației încă
mai trăia din sectorul agrar. Astfel, au apărut noi invenții, precum, motorul cu abure,
locomotiva, telegraful, dinamita, becul, automobilul, cinematograful și o mulțime alte
invenții. Anglia, SUA, dar și alte state, au făcut un pas înainte spre progres. Spre începutul
secolului XX, cel mai industrializat stat a fost SUA, întrecând pe Anglia, care era până atunci,
cea mai puternică economie globală.
Lumea a pacurs o cale lungă culturală și economică până în prezent. Orice societete în
drumul ei spre modernizare, trebue să treacă prin revoluția industrială. Ea presupune
înlocuirea manufacturilor cu producție de fabrică și trecerea de la munca manuală la cea
mecanizată. Însă pentru producerea acestui salt al dezvoltării umane au fost necesare
anumite condiții, care au impulsionat societatea spre derularea revoluției industriale:
colaborarea intre știintă și tehnică, disponibilitatea de capital ,prezența forțelor de muncă
relativ ieftine, de recolte care puteau asigura hrana populației urbane, de resurse minerale și
naturale.
În concluzie, revoluția industrială și cea agrară s-au manifestat nu doar prin apariția unor
invenții, dar și schimbării ale mentalității. Lumea a început să trăiască mai bine, și să
folosească timpul și resursele cu grijă și socoteală.