Psihologia Anxietatii Fata de Testari Si

Viorel ROBU
PSIHOLOGIAăANXIET IIăFA ăDE

TEST RIăŞIăEXAMENE.
REPEREăTEORETICEăŞIăAPLICA II
PERFORMANTICA
Editura PERFORMANTICA
InstitutulăNa ionalădeăInventic ,ăIaşi
performantica@inventica.org.ro
Iaşi, Campusul Universitar “Tudor Vladimirescu”,
Corp T24, Etaj 1, CP 2002, OP 10, Iasi
Tel/fax: 0232-214763
Descrierea CIP a Bibliotecii Na ionale a României
ROBU, VIOREL
PSIHOLOGIAăANXIET IIăFA ăDE
TEST RIăŞIăEXAMENE.
REPERE TEORETICE ŞI APLICA II/
Viorel ROBU
– Iaşi: Performantica, 2011
ISBN: 978-973-730-912-9
Referentăștiințific:
Prof. Univ. Dr. Nicolae Mitrofan
Universitatea din Bucuresti
Consilier editorial:
Prof. univ. dr. Traian D. Stănciulescu
Secretar editorial:
Octav Păune
Coperta:
Carmen Anton
EDITUR ăACREDITAT ăDEăCNCSISăBUCUREŞTI,ă1142/30.06.2003

Copyrightă©ă2011
Toate drepturile asupra acestei edi iiăsuntărezervate autorului
Soțieiămele,ăIuliaășiă
fiului nostru Sasha-Christian
cu toata dragostea.
Lector univ. dr. VIOREL ROBU (n.ă1979)ăesteăabsolventăalăFacult iiădeăPsihologieăşiă
Ştiin eă aleă Educa ieiă dină cadrulă Universit iiă “Al.ă Iă Cuza”ă dină Iaşi.ă A ob inută diploma de
masterăînădomeniul Psihoterapieăericksonian ăşiăinterven ieăpsihosocial (2004)ălaăaceeaşiă
universitateă şiă diploma de doctoră înă domeniul Psihologie laă Universitateaă dină Bucureştiă
(2010). Din 2003, este cadruă didactică laă Facultateaă deă Psihologieă şiă Ştiin eleă Educa iei,ă
Universitateaă“PetreăAndrei”ădinăIaşi,ăundeăaăsus inutăşiăsus ineăcursuri,ăseminariiăşiălucr riă
practiceă laă disciplineleă ,,Bazeleă teoreticeă aleă evalu riiă psihologice”,ă ,,Statistic ă înă
psihologieă şiă prelucrareaă informatizat ă aă datelor”,ă ,,Metodeă şiă tehniciă deă cercetareă aă
cupluluiăşiăfamiliei”,ă,,Elaborarea,ăimplementareaăşiămarketing-ulăuneiăcercet riăştiin ifice”.ă
A publicat peste 40 deă articoleă şiă studiiă ştiin ificeă înă revisteă deă specialitate (Anuarul
Universit iiă “Petreă Andrei”ă dină Iaşi, Buletinul de Psihiatrie Integrativ , Psihologie.
Revist ă Ştiin ifico-Practic – Republica Moldova, Revista de Psihologie Şcolar , Revista
de PsihologieăşiăŞtiin eleăEduca iei)ăşiăînămaiămulteăvolume colective.
CUPRINS
Prefa ............................................................................................................................. 11
INTRODUCERE........................................................................................................... 15
Parteaăîntâi. REPERE TEORETICE
1. ANXIETATEAăFA ăDEăTESTARE: UN CONCEPT STUDIAT INTENSIV. 23

1.1.ăCâtevaărepereăteoreticeăgeneraleăprivindăconceptulădeăanxietate.................. 23
1.2.ăAnxietateaăfa ădeătestare.................................................................................. 29
1.2.1.ăScurtăistoricăalăcercet rilorăprivitoareălaăanxietateaăfa ădeătestare............ 30
1.2.2.ăSemnifica iiăaleăconceptuluiădeăanxietateăfa ădeătestare........................... 31
1.2.3.ăManifest rileăspecificeăanxiet iiăfa ădeătestare........................................ 32
1.2.4.ăPrevalen aăanxiet iiăfa ădeătestareăînăfunc ieădeăvariabileleăvârst ,ăsexăşiă
ras ……………………………………………………………………… 40
1.2.5.ă Anxietateaă fa ă deă testare,ă performan aă laă testeleă deă abilit iă şiă
performan aăşcolar ………………………………………………………. 53
1.2.6.ăAnxietateaăfa ădeătestareăşiămotiva iaădeărealizareăşcolar ....................... 60
1.2.7.ă Metodeă şiă tehnici pentru reducerea/prevenirea simptomelor specifice
anxiet iiăfa de testare....................................................................................... 62
2. INVENTARUL PENTRU EVALUAREAă ANXIET II FA ă DEă

TESTARE (TAI)............................................................................................................ 73
2.1.ăPaşiiăurm ri iăînăconstruireaăşiăînădezvoltareaăinventaruluiăTAI...................... 73
2.2.ăAdministrareaăşiăscorareaăinventaruluiăTAI...................................................... 77
2.3. Date americane referitoare la fidelitatea inventarului TAI................................ 79
2.4. Date americane referitoare la validitatea inventarului TAI............................... 82
2.5.ăDateănormativeăpentruăpopula iaădeăeleviăşiădeăstuden iăamericani.................. 92
2.6.ăAdapt riăculturaleăaleăinventaruluiăTAI............................................................ 94
2.7. Experimentarea unei forme scurte a inventarului TAI..................................... 96
2.7.1. Necesitatea unei versiuni scurte................................................................ 96
2.7.2.ăSubiec iăşiăprocedur ................................................................................. 97
2.7.3. Rezultate................................................................................................... 98
PSIHOLOGIAăANXIET IIăFA ăDE TEST RIăŞIăEXAMENE
Partea a doua.ă APLICA II.ă EXPERIMENTAREA

INVENTARULUI TAI PE MAI MULTE LOTURI DE ELEVI
ŞIăSTUDEN IăROMÂNI
3.ă SCOPULă ŞIă OBIECTIVELE STUDIILOR PE CARE LE-AM

REALIZAT..................................................................................................................... 107
4. ADAPTAREA PENTRU LIMBAăROMÂN ăAăINVENTARULUI TAI............ 113
4.1.ăEtapeăaleăadapt riiăpentruălimbaăromân ăaăinventaruluiăTAI............................. 114

4.2. Studiulăechivalen eiătransliteraleădintreăversiuneaăoriginal ăînălimbaăenglez ăşiă
versiunea înălimbaăromân ăaăinventaruluiăTAI.......................................................... 118
5. LOTURILE DE SUBIEC I PE CARE A FOST ADMINISTRAT

INVENTARUL TAI …………………………………………………………………. 129
6. PROBE PSIHOLOGICE UTILIZATEă ÎNă STUDIILE PENTRU
VALIDAREA INVENTARULUI TAI........................................................................ 137
137
6.1. Chestionarulăpentruăevaluareaăreac iilorăfa ădeătesteă(RTT)....................
6.2. Scalaăpentruăevaluareaăanxiet ii-tr s tur ă(STAI-Y2).............................. 143
6.3. Chestionarul Penn State pentruăevaluareaăpredispozi ieiăuneiăpersoaneădeăa-şiă
face griji (PSWQ).......................................................................................... 145
6.4. Scala Rosenberg pentru evaluarea stimei de sine (RSE)............................. 147
6.5. Scala pentru evaluarea auto-eficien eiă(SES)................................................ 148
6.6. Scala Toulouse pentru evaluarea stimei de sine (ETES)/Subscala Sineăşcolar 150
6.7. Scala internalism-externalismăpentruăcopiiăşiătineriă(IE-CT)..................... 151
6.8. Scalele Stabilitateăemo ional ăşiăCaracterăconştiinciosădin Chestionarul Alter
Ego…………………………………………………………………………… 153
6.9. Inventarulă pentruă evaluareaă stiluriloră deă adaptareă laă situa iiă stresanteă
(CISS)………………………………………………………………………………. 154
6.10.ă Scalaă pentruă evaluareaă deprinderiloră şiă aă obişnuin eloră legateă deă studiuă
(SSHS)........................................................................................................................ 160
6.11.ăBateriaăFactorial ăPrimary Mental Abilities (PMA)..................................... 161
7. REZULTATE............................................................................................................ 163
7.1. Date statistice descriptive................................................................................. 163
7.2.ă Dateă comparativeă înă func ieă deă sex, clas ă şcolar /ană deă studiuă şiă
specializare................................................................................................................. 173
7.3.ăFidelitateaăversiuniiăînălimbaăromân ăaăinventaruluiăIAT............................ 188
7.4. Date privitoare la validitateaăversiuniiăînălimbaăromân ăaăinventaruluiăIAT … 194
7.4.1.ăEvaluareaăvalidit iiădeăcon inut................................................................. 194
7.4.2.ăValiditateaădeăconstructăaăversiuniiăînălimbaăromân ăaăinventaruluiăIAT.. 202
7.4.3. Date privitoare la validitatea de criteriu a inventarului IAT...................... 219
7.5.ăStructuraăfactorial ăaăversiuniiăînălimbaăromân ăaăinventaruluiăIAT................... 231
7.6.ăDateănormativeăpentruăpopula iaădeăeleviădeăliceuăromâni............................... 245
8. EXPERIMENTAREA UNEI VERSIUNI PARALELE ÎNăLIMBAăROMÂN

A INVENTARULUI TAI……….................................................................................. 251
251
8.1. Elaborarea itemilor...........................................................................................
8.2.ăDateăob inuteăînăurmaăexperiment riiăpeăunălotădeăeleviădeăliceuăromâniăaăuneiă
prime versiuni paralele (IAT-II) a inventarului IAT................................... 252
8.3.ă Dateă ob inuteă înă urmaă contravalid riiă versiuniiă paraleleă înă limbaă român ă aă
inventarului IAT. Versiunea IAT-III........................................................................ 263
9. EXPERIMENTAREA UNEI VERSIUNI SCURTE A INVENTARULUI TAI.. 275

9.1.ăCriteriiădeăselec ieăaăitemilor............................................................................ 275
9.2.ăCompara iiăexploratoriiăîntreătreiăversiuniăscurteăaleăinventaruluiăIAT............ 279
9.3.ăCâtevaăcaracteristiciăpsihometriceăaleăversiuniiăscurteăIAT-8.......................... 281
10. LIMITE METODOLOGICE ŞIă DIREC IIă PENTRUă CONTINUAREA

STUDIILOR APLICATIVE..................................................................................... 287
11. VALOAREAă APLICATIV A STUDIILOR PE CARE LE-AM

REALIZAT........................................................................................................... 297
12. CONCLUZII............................................................................................................ 305
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................ 317
Prefa
O privire de ansamblu asupra monografiei Psihologiaă anxiet iiă fa ă deă test riă şiă
examene.ăRepereăteoreticeăşiăaplica ii, elaborat ădeădomnulălectorăuniversitarădoctorăViorelă
Robu, neă eviden iaz ă oă lucrareă consistent ,ă aleiă c reiă organizareă şiă con inută reflect ă o
arhitectur ştiin ific ăşiămetodologic ăsolid .ăAceast ăarhitectur ăareăcaăpiloniădeărezisten ă
atâtă oă fundamentareă teoretic ă deă profunzime,ă câtă şiă ună corpusă deă cercet riă deă teren, care
relev ăcontribu iileăoriginaleăaleăautorului.
Monografia domnului Viorel Robu are un caracter preponderent metodologic. Înă
cuprinsul ei, autorul – cadruă didactică universitară şiă cercet toră – aă încercată s ă aduc ă înă
aten iaă cercet toriloră şiă aă practicieniloră psihologiă dină Româniaă oă topic ă deă cercetareă –
anxietateaă fa ă deă situa iileă deă evaluareă – care,ă înă str in tateă (maiă alesă înă SUA,ă dară şiă înă
Germania,ăMareaăBritanie,ăIsrael,ăTurcia,ăIndiaăetc.),ăaăsuscitatăintenseăpreocup riăteoreticeă
şiăaplicative.ăDeşiăînăliteraturaădeăspecialitateăinterna ional ,ăanxietateaăfa ădeăsitua iileădeă
testare cotidiene st ă înă aten iaă cercet toriloră înc ă deă laă începutulă secoluluiă trecut,ă înă
preocup rileăcercet torilorădină araănoastr ăaăp trunsărelativărecentăşiănuăaăsuscitatăpreaămultă
interes (autorulăciteaz ăoăsingur ălucrareănepublicat ,ăcare a fost prezentat ăînăanulă2002, înă
cadrul Conferin eiă na ionaleă deă psihologia munciiă şiă organiza ional ). Din acest motiv,
temaăabordat ădeăautor şiămonografia pe care a realizat-oăconstituie,ăpeăhartaăinvestiga iiloră
realizate de autorii româniădinădomeniulăpsihologiei cliniceăşiăalăpsihologieiăşcolare, primul
reperădemnădeăaăfiăluatăînăseam .
Urm rindăcuăstricte eăunăansambluădeăstrategiiăşiădeătehniciămetodologice,ăprecumăşiă
paşiiă necesariă adapt riiă şiă experiment riiă uneiă probeă deă evaluareă psihologic ă într-un alt
contextă lingvistică şiă culturală decâtă celă înă careă aă fostă construit ă şiă testat ă ini ial,ă domnulă
lector universitar doctor Viorel Robu valorific ă unaă dintreă contribu iileă metodologiceă aleă
renumitului profesor american Charles Donald Spielbergerăşiăaleăcolaboratorilorăacestuia:ă
Inventarulă pentruă evaluareaă anxiet iiă fa ă deă testare/Testă Anxietyă Inventory (ală c ruiă
acronim este TAI). Efortul complex de cercetare al autorului este un model pentru
demersul creator, care conduce la progresulăcunoaşteriiăînădomeniulăpsihologiei aplicate.
Organizat ă într-oă manier ă fluent ă şiă uşoră deă în eles,ă monografia domnului Viorel
Robu diferen iaz ă clară principaleleă achizi iiă teoreticeă şiă empiriceă referitoareă laă anxietateaă
fa ădeătest riăşiăexamene şiăla inventarulăTAIă(prezentateăînăcadrulăprimelorădou ăcapitole)ă
deăcontribu iaăproprieăaăautoruluiă(parteaăaplicativ ,ăstructurat ăînănou ăcapitole).ăManieraă
înăcareăesteăorganizat ,ălaăcareăseăadaug ăstilul expunerii,ăconfer ămonografiei claritate, un
11
grad ridicată deă structurareă şiă uşurin ă înă parcurgereaă deă c treă oriceă cititor:ă studentă sauă
specialistăînădomeniulăpsihologiei.
Înă expunereaă principalelorăachizi iiăteoreticeăşiă empiriceăreferitoareă laăconceptulădeă
anxietateă fa ă deă situa iileă deă testare, autorul a preferat concizia, pentru a-şiă procuraă ună
spa iuăconsiderabilădestinatăcercet rilorădeăterenăpeăcareăle-aăîntreprins.ăÎnăprimul capitol,
autorul sistematizeaz ă într-oă manier ă condensat ă câtevaă dintreă direc iileă înă careă s-au
orientat studiile privitoare laă anxietateaă fa ă deă situa iileă deă testare şiă examene:
semnifica iileă genericeă aleă conceptuluiă deă anxietate, distinc iaă dintreă anxietatea-stareă şiă
anxietatea-tr s tur , istoriculă cercet riloră privitoareă laă anxietateaă fa ă deă testare,
semnifica iile opera ionaleă ale conceptului, manifest rileă specificeă şiă
multidimensionalitateaăanxiet iiăfa ădeătest riăşiăexamene, prevalen aăînăfunc ieădeăo serie
de variabile socio-demografice, rela iaăcomplex ăcuăperforman eleălaătesteleădeăabilit iăşiă
cuăperforman ele şcolareăsauăacademice, rela iaăcuămotiva iaăpentruărealizareaăşcolar ăsauă
academic , precumă şiă metodeleă şiă tehnicileă destinateă reduceriiă şi/sauă preveniriiă
simptomelor nepl cute.
Înăcadrulăceluiăde-al doilea capitol, autorulăprezint ăback-ground-ul conceptual,ăpaşiiă
careăauăfostăurm ri iăînăconstruireaăşiăînăperfec ionareaăinventaruluiăTAIădeăc treăprofesorulă
Spielbergerăşiăcolaboratoriiăs i,ăaspectele-cheie referitoare la administrarea probei, precum
şiă ună cumulă condensată deă dateă referitoareă laă fidelitate, validitateă şiă laă standardizare,ă
ob inuteăpeăpopula iaădeăeleviăşiăstuden iăamericani. Cel de-al treilea capitol al monografiei
elaborat ădeădomnulăViorel Robu prezint ăscopulăşiăobiectiveleăstudiilorădeăterenăpeăcareă
le-a realizat. Autorul a pornit de la premisaăc ,ăpentruăcercet torii,ăcaăşiăpentruăpracticieniiă
româniădinădomeniulăpsihologieiăşcolare,ăalăpsihologieiăclinice,ăalăconsilieriiăpsihologiceăşiă
alăpsihoterapiei,ăinventarulăTAIăvaăfiăunăinstrumentăutilăînădiverseăproiecteădeăcercetareăşiă
de interven ie,ă maiă alesă înă celeă destinateă controluluiă înă popula iaă şcolar ă sauă înă ceaă
academic ăaăprevalen eiăsimptomelorăspecificeăanxiet iiăfa ădeăevaluareaăoral ăsauăscris .
De aceea, prin studiile de teren pe care le-a realizat, autorul aă urm rită traducerea
inventaruluiăTAI,ăasigurareaăadecv riiăacestuiaăînăraportăcuăspecificulălimbiiăşiăalăculturiiă
româneă şiă experimentareaă versiuniiă deă lucruă peă loturiă deă eleviă şiă deă studen iă înă diferiteă
specializ riă universitare.ă Cuă alteă cuvinte,ă scopulă practică ală demersuluiă realizată deă c treă
autoră aă constată înă evaluareaă calit iloră psihometriceă ceruteă oric reiă probeă deă evaluare,ă
pentruăaăputeaăfiăconsiderat ăutil ăînăpracticaăcercet riiăşiăînăceaăaăinterven ieiăpsihologice.ă
Obiectivele care au jalonat demersul empiric sunt prezentate detaliat.
Urm toareleă capitole,ă careă constituieă contribu iaă personal ă aă autorului,ă prezint ă
,,filmul”ăcercet rilorădeăterenăcareăauăfostărealizateăîntr-un mod riguros. Autorulăseăocup ă
de rezultatele pe care le-aăob inutăînăurmaăexperiment riiăuneiăformeăparaleleăaăversiuniiăînă
limbaăromân ăaăinventaruluiăTAI,ărespectivăaătreiăformeăscurteăcuă6,ă8ăşiă10ăitemi.ăAvemă
alteă dou ă contribu iiă originale,ă peă careă domnulă Viorelă Robuă leă aduceă laă progresulă
cunoaşteriiă şiă ală practiciiă înă domeniulă psihologieiă şiă careă sporescă valoareaă aplicativ ă aă
demersului investigativ pe care l-aărealizat.ăÎnăCapitolulă10,ăautorulăprezint ăcâtevaălimiteă
metodologiceă aleă vasteiă saleă cercet riă deă teren,ă conştientă fiindă deă posibilitateaă deă
12
perfec ionareăaădemersuluiăpeăcareăl-aărealizat.ăÎnăcontinuare,ăautorulăanalizeaz ăcuăunăochiă
criticădirec iileădeăexplorareăaăvaloriiădiagnosticeăaăprobeiăTAI.
Înă penultimulă capitolă ală monografieiă sale,ă domnulă Dr.ă Viorelă Robuă argumenteaz ă
clară şiă pertinentă relevan aăpractic ă aăstudiiloră teoreticeă şiă deă terenă peăcareă le-aă întreprins.ă
Valoareaă aplicativ ă aă studiilor de teren esteă analizat ă dină maiă multeă perspective:ă 1)ă
teoretic ă – rezultatele studiilor pe care le-aă realizată sugereaz ă c ,ă înă evaluareaă anxiet iiă
fa ădeăsitua iileădeătestareăşiăexameneăînărândulăelevilorăşiăalăstuden ilor,ătrebuieăs ăseă in ă
contă deă caracteristicileă individualeă careă seă asociaz ă frecventă cuă simptomeleă specifice,ă
precum:ăautoeficien a,ăstimaădeăsine,ăloculăcontrolului,ăstabilitateaăemo ional ,ăstilurileădeă
adaptare laă situa iileă stresante;ă 2)ă ceaă legat ă deă cercetareaă aplicat ă – versiuneaă înă limbaă
român ăaăinventaruluiăTAI,ăcaăşiăversiuneaăparalel ă(IAT-III)ăşiăceaăscurt ă(IAT-8),ăofer ă
cercet toriloră româniă interesa iă deă problematicaă anxiet iiă fa ă deă situa iileă evaluative
posibilitateaăevalu riiăpreocup rilorăcognitiveă careăvizeaz eşecul şiăposibileleăconsecin eă
aleă acestuia,ă precumă şiă aă r spunsuriloră disfunc ionaleă dină punctă deă vedereă emo ional, pe
careăleăauăelevii,ăstuden iiăsauăpersoaneleăcareăseăprezint ălaăo testareă(şcolar ,ăprofesional ă
sauăpsihologic );ă3)ăperspectivaăreferitoareălaăprogrameleădestinateăpreveniriiăanxiet iiăfa ă
de situa iileădeătestareăînăpopula iaăşcolar ăsauăînăceaădeăstuden iă– autorulăinvoc ădateleădeă
cercetare, pe care le-aăob inută şiăle-a raportat, ca un argument pentru necesitatea lucrului
permanentă cuă eleviiă sauă cuă studen ii,ă prin:ă evaluareaă psihologic ă aă resurselor,ă
monitorizareaăperforman elorăşcolareăsauăacademice,ăconsiliereaăpsihologic ăindividual ăşiă
de grup.
Capitolele aplicative ale monografiei suntă redactateă într-oă manier ă careă creşteă
progresivăinteresulăcititoruluiăpentruăcunoaştereaărezultatelorăpeăcareăautorulăle-aăob inut, înă
pesteătreiăaniădeăstudiiăteoreticeăşiăaplicative,ăînăcadrulăstagiuluiădoctoralăpeăcareăl-a efectuat
laă Universitateaă dină Bucureşti. Prină toateă elementeleă deă con inut,ă monografiaă Psihologia
anxiet iiăfa ădeătest riăşiăexamene.ăRepereăteoreticeăşiăaplica ii cap t ăunăv dităcaracteră
metodologic,ăputândăfiăinclus ăînăcategoriaăstudiilorăpsihometrice deăanvergur .ăElemente
deă con inută eviden iaz ă competen eleă tân ruluiă cercet toră şiă cadruă didactică universitar
Viorel Robu, care este permanentă însufle ită deă dorin aă deă aă relevaă celoră careă îi citesc
lucr rile ştiin ificeăinterpret riăpsihologiceădeăprofunzime,ăcaăşiăutilitateaădatelorăpeăcareăle-
aăob inut.
Totăînăcadrulăpenultimuluiăcapitolăalătezei,ăautorulăneăofer ăunăexempluădeăexploatareă
informa ional ăaăr spunsurilorăunuiăsubiectălaăprobaăTAI.ăÎnăvedereaărestituiriiărezultateloră
unui elev care a completatăaceast ăprob ,ăconsilierulăşcolarăsauăpsihologulăclinicianăpoateă
utiliza profilele pe care autorul le-aă imaginată şiă le-a redat. Autorul evit ă excesulă deă
tehnicitate,ăînăfavoareaăaccesibilit iiăpentruăpracticiană(caăşiăpentruăpersoaneleăevaluate)ăaă
sistemuluiăinterpretativăpeăcareăîlăpropune.
Monografia,ă aăc reiă prefa ă amă fostăinvitat ă s ă oă asigur,ă neă dezv luieăsensibilitateaă
autoruluiă fa ă deă domeniulă tematică peă careă l-aă investigat,ă abilitateaă deă aă abordaă şiă deă aă
experimenta dintr-o pluralitate de perspectiveă domeniul,ă capacitateaă deă sintez ă teoretic ă
creativ ăpornindădeălaăunămaterialăbibliograficăbogat,ăcaăşiăabilitateaădeăaăelaboraăconcluziiă
şiă deă aă conturaă relevan aă practic ă aă studiiloră peă careă le-a realizat. Suntă convins ă c ă
13
monografia Psihologia anxiet iiăfa ădeătest riăşiăexamene.ăRepereăteoreticeăşiăaplica ii,
elaborat ădeădomnulălectorăuniversitarădoctorăViorelăRobu,ăvaăreprezentaăunăreperăînăariaă
cercet riloră aplicativeă centrateă peă problematicaă anxiet iiă fa ă deă situa iileă deă testare şiă
examene şiăvaăfiăutil ăspecialiştiloră(cadreădidactice,ăcercet toriăşiăpracticieni)ăşiăstuden iloră
din domeniul psihologiei.
Prof. univ. dr. Mariana Caluschi

Universitateaă“PetreăAndrei”ădinăIaşi
Iaşi,ădecembrieă2011
14
INTRODUCERE
Prezentul volum are un caracteră preponderentă metodologic.ă Înă cuprinsulă lui, am

încercatăs ăaducemăînăaten iaăcercet torilorăşiăaăpracticienilorădinăRomâniaăoătopic ăcareăînă
str in tateă aă suscitată preocup riă teoreticeă şiă aplicativeă deă pesteă oă jum tateă deă secol.ă Esteă
vorba despre anxietateaă fa ă deă testareă (engl.ă test anxiety). Conceptulă aă suscitatăoă bogat ă
literatur ,ă dină careă reiesă cauzele,ă variabileleă careă faciliteaz ă experimentareaă cotidian ,ă
manifest rileăcaracteristiceăşiăconsecin eleăînăplanulăfunc ion riiăindividualeă(performan eleă
înă diverseă sarcini)ă aleă acesteiă predispozi iiă frecventă întâlnit ă înă rândulă eleviloră şiă ală
studen ilor,ăconfrunta iăcuănumeroaseăsitua iiădeăexaminareăaăcunoştin elor,ădeprinderilorăşiă
aă abilit iloră sauă înă rândulă adul iloră careă seă prezint ă laă oă testareă profesional ă sauă laă unaă
psihologic .
Cercet rileăasupraăanxiet iiăfa ădeătestareăauăoăistorieălung ăşiăbogat .ăPrimeleăstudiiă
auăfostăpublicateăînă1914.ăÎnă1952,ăSarasonăşiăMandlerăpublicauăoăserieădeăstudii,ăînăcareă
utilizau conceptul sub denumireaăcareăesteăcunoscut ăast ziăînăjargonulădeăspecialitate.ăPrină
acesteă studii,ă autoriiă auă vizată rela iaă dintreă anxietateaă fa ă deă testareă şiă performan aă laă
diverseă testeă cognitive.ă Eleă auă furnizată bazaă teoretic ă pentruă elaborareaă şiă perfec ionareaă
primului instrumentă dintreă celeă careă exist ă înă domeniulă evalu riiă diferen eloră
interindividualeă referitoareă laă anxietateaă fa ă deă testare.ă Esteă vorbaă despreă Scala pentru
evaluareaăanxiet iiăfa ădeătestare/Test Anxiety Scale – TAS (Sarason, 1978).
Înăurm toriiă20 de ani, s-auăf cutăprogreseănotabileăînăconceptualizareaăanxiet iiăfa ă
deă testare,ă ajungându-seă laă numeroaseă modeleă explicative.ă Preocup rileă intensiveă aleă
cercet torilorădinănumeroaseă riă(SUA,ăGermania,ăJaponia,ăIndia,ăIsrael,ăTurcia,ăUngaria)ă
s-au materializată într-un corpus deă observa iiă bogat,ă precumă şiă înă creştereaă notabil ă aă
num ruluiă deă publica iiă ştiin ificeă peă temaă anxiet iiă fa ă deă testareă (dup ă aprecierileă luiă
Zeidner – 1998,ămaiămultădeă1000ălaăînceputulăaniloră1980).
Anxietateaăfa ădeătestareă(diverseăteste,ălucr riădeăcontrol,ăteze,ăexamene,ăconcursuriă
şcolare,ă etc.)ă esteă oă variabil ă specific ă mediuluiă şcolară sauă academică prezent ă laă mul iă
dintreă eleviă sauă dintreă studen i.ă Astfel,ă Potrivit lui Shaked (1996; citat de Moore, 2006),
aproximativă 30ă %ă dintreă to iă eleviiă şiă studen iiă americaniă sufereauă deă ună anumită nivelă ală
anxiet iiăfa ădeătestare.ă
Anxietateaă deătestareă esteăună conceptăală c ruiă con inută seărefer ă laăprezen aă laăuniiă
dintreă eleviiă sauă dintreă studen iiă afla iă într-oă situa ie de examinare a unui cortegiu de
r spunsuriă fiziologice,ă cognitive,ă emo ionaleă şiă comportamentaleă disfunc ionale.ă Aceste
r spunsuriăacompaniaz ăteamaăcuăprivireălaăposibileleăconsecin eănegativeăaleăeşecului.ă
R.ă M.ă Liebertă şiă L.ă W.ăMorris au identificat dou ă dimensiuniă aleă anxiet iiă fa ă deă
testare:ă preocup rileă cognitiveă (rumina iile)ă legateă deă consecin eleă unuiă posibilă eşecă
(dimensiunea Îngrijorare),ă respectivă r spunsurileă emo ionaleă laă bazaă c roraă aă fostă pus ă
15
intensificareaăactivit iiăsistemuluiănervos autonom (dimensiunea Emotivitate).ăCeleădou ă
fa eteăauăfostălargăacceptateăînăcomunitateaăcercet torilorăşiăaăpracticienilorăşiărafinateăprină
numeroase studii empirice.
Oăserieădeăautoriăauăidentificatăşiăauădescrisăşiăalteădimensiuniăaleăanxiet iiăfa de
testare,ă cumă arăfiă cogni iileă careă interfereaz ă cuă sarcinaă deărezolvată (engl.ă task irrelevant
cognitions).ăDeăfapt,ăacesteaăauăfostăv zuteăcaăfiindăfa eteăaleădimensiuniiă Îngrijorare, al
c reiăcon inutăaăfostărafinatămaiămultădecâtăcelăalădimensiuniiăEmotivitate.
Maiă recent,ă Zeidneră (1998)ă aă propusă ună modelă tranzac ională ală anxiet iiă fa ă deă
testareă careă integreaz ă oă serieă deă elemente-cheieă pentruă în elegereaă şiă evaluareaă acestuiă
construct:ă caracteristicileă situa iiloră evaluativeă (naturaă ă şiă dificultatea sarcinilor,
constrângerileălegateădeătimp,ăcaracteristicileămediuluiăfizic,ăcaracteristicileăexaminatorilor,ă
etc.),ă variabileleă personaleă aleă subiectuluiă (nevoiaă acut ă deă realizare,ă auto-eficacitatea,
abilit ileăşcolare,ăcapacitateaădeăprocesareăaăinforma iilor,ădeprinderileăşiăabilit ileălegateă
deăstudiuăşiădeăpreg tireaăpentruătesteăşiăexamene,ăetc.),ăpercep iileăpeăcareăsubiectulăleăareă
cuă privireă laă situa iileă deă testareă (evalu riă şiă reevalu riă aleă situa iiloră deă testareă caă fiindă
amenin toareă sauă caă reprezentândă oă provocare),ă anxietateaă peă careă subiectulă oă resimteă
efectivă într-oă situa ieă deă testareă (preocup rileă cognitive,ă reac iileă emo ionale,ă activareaă
fiziologic ),ă r spunsurileă cuă valoareă adaptativ ă aleă subiectuluiă (mecanismeă deă reducereă aă
anxiet iiăresim it ăînăplanăsubiectiv,ăprecumăşiăstrategiileăactiveăsauăpasiveădeăadaptareălaă
sarcinileăpeăcareăleăimplic ăsitua iileăevaluative),ăprecumăşiăoăserieădeărezultateăcuăvaloareă
adaptativ ă (centrareaă cogni iiloră subiectuluiă peă sarcinileă peă careă leă are de rezolvat,
încerc rileădeăcontrolăînăplanăr spunsurilorăemo ionale, etc.).
Anxietateaăfa ădeătestareăseăasociaz ăcuăperforman eăsc zuteălaătesteleăcognitive.ăDeă
asemenea,ăunănivelăridicatăalăanxiet iiăfa ădeătestareăpoateăconduceălaăsc dereaămotiva ieiă
orientat ăc treăreuşitaăşcolar ăsauăacademic ,ăprecumăşiăaăperforman elorăpeăcareăleăeleviiă
sauă studen iiă leă ob ină efectiv.ă Suntă şiă situa iiă înă careă ună anumită nivelă optimă ală anxiet iiă
conduceămaiădegrab ălaăadaptareaăînăsitua iaăevaluativ ăşiălaăob inereaăunuiărezultatăbun.ăÎnă
acest sens, R. AlpertăşiăR. N. Haberăauăpropusăunăinstrumentăcareăevalueaz ăanxietateaăcaă
factoră facilitantă pentruă realizareaă obiectiveloră şcolareă sauă academiceă (engl.ă facilitating
anxiety), respectiv anxietatea ca factor care interfereaz ă negativă cuă eforturileă orrientateă
c treăob inereaăunorăperforman eăşcolareăsauăacademiceăbuneă(engl.ă debilitating anxiety).
Celeă dou ă scaleă aleă Testuluiă pentruă evaluareaă anxiet iiă fa ă deă succesulă şcolară sauă
academic/Achievement Anxiety Test (AAT)ăprezint ăunăgradărelativăridicatădeăspecificitateă
înăraportăcuăaspecteleăanxiet iiăcareăpotăinterferaăcuărealizareaăînăplanăşcolarăsauăacademic
(CorcoranăşiăFisher,ă1987).
Mecanismeleă şiă proceseleăprină careă manifest rileă specificeă anxiet iiăfa ădeătestare
conducălaădeteriorareaăperforman elorăşcolareăsauăacademiceăincludăcogni iileănegativeăpeă
careăelevulăsauăstudentulăleăareăînăleg tur ăcuăpropriileăcompeten eă(aptitudini,ădeprinderi,ă
cunoştin e,ăetc.),ăcuăposibilulăeşecălaădiverseătest riăsauălaăexameneăşiăconsecin eleăacestuia.ă
Acesteă cogni ii,ă înso iteă deă ună cortegiuă deă manifest riă emo ionaleă stânjenitoare,ă
interfereaz ădebilitantăcuăproceseleăcognitiveăpeăcareăelevulătrebuieăs ăleăaloceăînăfazaădeă
preg tireă pentruă oă situa ieă deă evaluare,ă precumă şi cu eforturile de concentrare necesare
16
rezolv riiăsarciniloră(atunciăcândăseăconfrunt ăefectivăcuăsitua iaădeăevaluare).
Auăfostăexperimentateămaiămulteămetodeăşiătehniciădestinateăreduceriiăsimptomeloră
specificeă anxiet iiă fa ă deă testare:ă biofeed-back-ul, hipnoterapia, terapia cognitiv-
comportamental ,ă terapiaă ra ional-emotiv ,ă desensibilizareaă sistematic ,ă training-ul
destinată îmbun t iriiă practiciloră referitoareă laă preg tireaă pentruă exameneă şiă teste.ă Maiă
multeă studiiă auă ar tată c ,ă înă combina ieă cuă training-ulă destinată îmbun t iriiă practiceloră
legateădeăstudiulăşiădeăpreg tireaăpentruădiverseăevalu ri,ăterapiaăcognitiv-comportamental ă
esteăceaămaiăeficient ămetod ăpentruăameliorareaămanifest rilorăsup r toareăaleăanxiet iiă
fa ădeătesteăşiăexamene.
Unulă dintreă ceiă maiă influen iă cercet toriă americaniă dină domeniulă psihologieiă
secolului al XX-leaăcareăaăavutăoăcontribu ieănotabil ăînădomeniulăstudiuluiăanxiet iiăfa ă
de testare este C. D. Spielberger, profesor la Universitatea din South Florida. Contribu iileă
saleă teoreticeă şiă metodologiceă auă rezonan ă interna ional ,ă constituindă ună reperă pentruă
cercet toriiăşiăpracticieniiădinătoateăcol urileălumii.ăDrintreăcontribu iileăsaleămetodologice,ă
ceaămaiăimportant ăesteăelaborareaăşiădezvoltarea,ăde-a lungul a pesteă40ădeăaniădeăcercet riă
teoreticeă şiă empirice,ă aă Inventaruluiă pentruă evaluareaă anxiet ii-stareă şiă aă anxiet ii-
tr s tur /State-Trait Anxiety Inventory (STAI),ă prină careă aă fostă testat ă empirică distinc iaă
dintre anxietatea-stareă şiă anxietatea-tr s tur ,ă realizat ă înc ă dină aniiă 1960ă deă c treă R.ă B.ă
Cattell.
Înă colaborareă cuă maiă mul iă doctoranziă şiă practicieni,ă Spielbergeră aă efectuată
numeroaseă cercet riă utilizândă Inventarulă pentruă evaluareaă anxiet iiă fa ă deă testare/Test
Anxiety Inventory (TAI) ca instrumentăpentruăevaluareaăniveluluiăanxiet iiăfa ădeătestareă
şiăaădimensiunilorăacesteia.ăPrimaăedi ieăaăinventaruluiăaăfostăpublicat ăînă1980.ăDeăpesteăună
sfertădeăsecol,ăinventarulăesteăfoarteăfrecventăutilizatăatâtăînăstudiileăempiriceădeăteren,ăcâtăşiă
înăpracticaăevalu riiăînămediulăşcolarăşiăînăcelăacademic.
Inventarulă TAIă reprezint ă ună reperă influentă înă domeniulă cercet riloră aplicativeă
privitoareă laă conceptulă deă anxietateă fa ă deă testareă şiă laă re eauaă nomologic ă asociat ă
acestuia,ă precumă şiă înă domeniulă evalu riiă înă scopulă interven iiloră înă mediulă şcolară sauă
academic. A fostădezvoltatăcuăscopulădeăaăevaluaădiferen eleăindividualeăînăceeaăceăpriveşteă
anxietateaăfa ădeătestare,ăprivit ăcaătr s tur ădeăpersonalitateălegat ădeăsitua iileăspecificeă
care implic ăevaluarea.ăAnalizatădinăpunctulădeăvedereăalăback-ground-uluiăconceptualăşiăală
structurii, inventarul TAI este similar cu Scala pentruă evaluareaă anxiet ii-tr s tur din
STAIăcareăm soar ăpredispozi iaăgeneral ăaăadolescen ilorăşiăaăadul ilorăc treăsimptome de
anxietate.
Peă lâng ă evaluareaă diferen eloră interindividualeă înă ceeaă ceă priveşteă predispozi iaă
c treă anxietateă înă situa iiă deă testare,ă inventarulă con ineă dou ă scaleă careă permită evaluareaă
preocup riloră cognitiveă legateă deă eşecă (Îngrijorare), respectiv a reac iiloră emo ionale
(Emotivitate) – celeă dou ă dimensiuniă deă baz ă aleă anxiet iiă fa ă deă testareă descriseă deă
LiebertăşiăMorris.ăDeşi,ăini ial,ăinventarulăaăfostăconceputăpentruăaăevaluaăanxietateaăfa ădeă
testareă înă rândulă studen ilor,ă ulterioră aă fostă utilizată cuă succesă şiă înă popula iaă deă eleviă deă
liceu.
17
Înăcadrulăstudiilorădeăterenăpeăcareăle-amărealizat,ăamăurm ritătraducerea inventarului
TAI,ă asigurareaă adecv riiă acestuiaă înă raportă cuă specificulă limbiiă şiă culturiiă noastreă şiă
experimentarea versiunii deă lucruă peă loturiă deă eleviă şiă deă studen iă înă diferiteă specializ riă
universitare. Ne-amă propusă evaluareaă calit iloră psihometriceă ceruteă oric ruiă instrument,ă
pentruăaăputeaăfiăconsideratăutilăînăpracticaăcercet riiăşiăînăceaăaăinterven ieiăpsihologice.
Dintre cele 12 capitoleăînăcareăesteăorganizat prezentul volu, zeceăsuntăaplicativeăşiă
vizeaz ăinventarulăTAI.ăÎnăexpunereaăprincipalelorăachizi iiăteoreticeăşiăempiriceăreferitoareă
laăconceptulădeăanxietateăfa ădeătestare,ăamăpreferatăconcizia,ăpentruăaăneăprocuraăunăspa iuă
considerabilădestinatăcercet rilorădeăterenăpeăcareăle-amăîntreprinsăde-a lungul a trei ani.
Înăprimulăcapitolăalătezeiănoastre,ăauăfostăsistematizateăcâtevaădintreădirec iileăînăcareă
s-auă orientată studiileă privitoareă laă anxietateaă fa ă deă testare:ă manifest rileă specifice,ă
prevalen aăînăfunc ieădeăvariabileleăvârst , sex şiăras ,ărela iaăcuăperforman eleălaătesteleădeă
abilit iă şiă cuă performan eleă şcolareă sauă academice,ă rela iaă cuă motiva iaă pentruă realizareaă
şcolar ăsauăacademic ,ărespectivămetodeleăşiătehnicileăcunoscuteăînădomeniulăinterven ieiă
înăvedereaăreduceriiăşi/sauăpreveniriiăsimptomelorăspecifice.
Urm rindă manualulă edi ieiă originaleă înă limbaă englez ,ă celă de-al doilea capitol
prezint ăpaşiiăcareăauăfostăurm ri iăînăconstruireaăşiăînăperfec ionareaăinventaruluiăTAIădeă
c treă Spielbergeră (1980)ă şiă colaboratoriiă s i,ă câtevaă aspecteă legateă deă administrareă şiă deă
scorareaă r spunsuriloră dateă deă c treă oă persoan ,ă precumă şiă ună cumulă condensată deă dateă
americane referitoare la fidelitate, validitateă şiă standardizare.ă Aproapeă ună sfertă dină
economiaăcapitoluluiăaăfostăalocatăprezent riiăproceduriiăurm riteăşiăaărezultatelorăob inuteă
deă c treă Deaneă şiăTayloră (2002),ă înă cadrulă unuiă studiuă prină careă auă vizată experimentareaă
unei versiuni scurte a inventarului TAI.
Cel de-alătreileaăcapitolăprezint ăscopulăşiăobiectiveleăstudiilorădeăterenăpeăcareăle-am
realizat. Am pornit deălaăpremisaăc ăpentruăcercet torii,ăcaăşiăpentruăpracticieniiăromâniădină
domeniulăpsihologieiăeduca ionaleă(şiănuănumai),ăinventarul TAI poate fi un instrument util
înădiverseăproiecteădeăcercetareăşiădeăinterven ie,ămaiăalesăînăceleădestinateăcontroluluiăînă
popula iaăşcolar ăsauăînăceaăacademic ăaăprevalen eiăsimptomelorăspecificeăanxiet iiăfa ă
deăevaluare.ăDeoareceăpreocup rileăautorilorăromâniăvis-à-visădeăanxietateaăfa ădeătestareă
şiă deă instrumenteleă dejaă existenteă prină careă aceastaă poateă fiă evaluat ă erauă aproapeă
inexistente,ăamăsperatăca,ăprinăstudiileănoastre,ăs ătrezimăinteresulăpentruăaceast ătopic .
Urm torulăcapitolătreceăînărevist ăetapeleăpeăcareăle-amăparcursăînăvedereaătraduceriiă
înăşiăadapt riiăpentruălimbaăromân ăaăinventaruluiăTAI,ăcaăşiăproceduraăşiărezultateleăunuiă
studiuăprinăcareăamăurm rităevaluareaăechivalen eiătransliteraleădintreăversiuneaăoriginal ăînă
limba englez ă(TAI)ă şiă versiuneaăînălimbaăromân ă aăinventaruluiă (IAT).ă Am pornit de la
presupunreaă c ,ă înă cazulă înă careă traducereaă şiă adaptareaă auă fostă bineă realizate,ă eleviiă
bilingvi dintr-unălotăvorăob ineăscoruriăsimilareălaăversiuneaăînălimbaăenglez ,ărespectiv la
ceaăînălimbaăromân .ăDateleăpeăcareăle-amăob inutăauăsus inutăaceast ăpresupunere.
Capitolulă 5ă sintetizeaz ă caracteristicileă socio-demograficeă şiă educa ionaleă aleă
loturiloră deă eleviă şiă deă studen iă peă careă aă fostă administrat ă versiuneaă înă limbaă român ă aă
inventaruluiăTAI.ăEsteăvorbaădespreănou ăloturiădeăeleviădeăliceuătotalizândă1914ăsubiec iă
18
(1039ădeăfeteăşiă875ădeăb ie i),ărespectivătreiăloturiădeăstuden iă(înădomeniileăPsihologie şiă
Arhitectur )ătotalizândă434ădeăsubiec iă(309ădeăsexăfemininăşiă125 de sex masculin).
Capitolulă6ăprezint ăprobeleăpsihologiceăcareăauăfostăutilizateăînăcadrulăstudiilorădeă
terenăprinăcareăamăurm rităevaluareaăvalidit iiăversiuniiădeălucruăIAT.ăEsteăvorbaădespreăoă
serieădeăscaleăşiăinventareăfoarteăcunoscuteăînăcomunitateaăinterna ional ăaăcercet torilorăşiă
a practicienilor din domeniul psihologiei, precum: State-Trait Anxiety Inventory – Form
Y2, Rosenberg Self-Esteem Scale, Self-Efficacy Scale, Nowicki-Strickland Locus of Control
Scale, Coping Inventory for Stressful Situations sau Primary Mental Abilities.
Cel de-ală şapteleaă capitol,ă celă maiă lungă dintreă toate,ă esteă destinată prezent riiă
extensive a rezultatelor studiilor de teren pe care le-amă întreprins.ă Datele pe care le-am
ob inută auă relevată oăserieădeă caracteristiciă psihometriceă consistenteă aleă versiuniiă înă limbaă
român ă (IAT)ă aă inventaruluiă TAIă careă oă facă util ă scopuriloră deă cercetareă aplicativ ă şiă aă
celoră deă interven ieă înă popula iaă şcolar ă sauă academic .ă Pornindă deă laă caracteristicileă
distribu iiloră scoruriloră ob inuteă deă c treă ceiă 1914ă eleviă deă liceuă româniă peă careă amă
administratăversiuneaăînălimbaăromân ăaăinventaruluiăTAI,ăsuntăprezentateăoăserieădeărepereă
normativeăpeăcareăleăconsider măutileăînăexploatareaăinforma ional ădeăc treăcercet toriăşiă
deăc treăpracticieniăaărezultatelorălaăinventarăob inuteădeăunăelevă(student)ăsauădeăunăgrupă
deăeleviă(studen i).
Înă urm toareleă dou ă capitole,ă ne-am ocupat de rezultatele pe care le-amă ob inută înă
urmaă experiment riiă uneiă formeă paraleleă (IAT-III)ă aă versiuniiă înă limbaă român ă aă
inventarului TAI, respectiv a unei forme scurte (IAT-8).ă Elaborareaă şiă explorareaă celoră
dou ă instrumenteă constituieă unulă dintreă elementeleă careă asigur ă noutateaă şiă originalitateaă
lucr riiănoastre.ăLaăfelăcaăînăcazulăversiuniiălungi,ădateleăpeăcareăle-amăob inutăauărelevatăoă
serie de caracteristici psihometrice consistente pentru ambele forme.
Capitoleleă 10ă şiă 11ă prezint ă câtevaă limiteă metodologice,ă direc iileă deă explorareă peă
care ni le-amă propusă înă continuare,ă caă şiă relevan aă practic ă aă studiiloră peă care le-am
întreprins.ă Înă Capitolulă 11,ă esteă oferită ună exempluă deă exploatareă informa ional ă aă
r spunsuriloră peă careă ună elevă deă liceuă le-aă oferită laă versiuneaă înă limbaă român ă aă
inventarului TAI. Capitolul 12 este rezervat concluziilor privind cercetarea anxiet iiăfa ă
deăsitua iileădeătestare,ăprecumăşiărezultateleăpropriilorănoastreăinvestiga ii.ă
Câtă anumeă amă reuşită s ă acoperimă dină scopulă peă careă niă l-amă propusă şiă câtă deă
conving toriă amă fostă reprezint ă aspecteă careă voră fiă evaluateă cuă siguran ă deă c treă
specialiştiiă dină diverseă ramuriă aplicativeă aleă psihologieiă interesa iă deă problematicaă
anxiet iiăfa ădeătestare.ăSper măs ătrezimăinteresulăcercet torilorăşiăalăpracticienilorăpentruă
acestădomeniuăalăfunc ion riiăcotidieneăaăuneiăpersoane.ăSuntemădeschişiăc treăsugestiiăşiă
colabor riăconstructive.
19
Parteaăîntâi
REPERE TEORETICE
1.ăANXIETATEAăFA ăDEăTESTARE:ăUNăCONCEPTă
STUDIAT INTENSIV
1.1. Câtevaărepereăteoreticeăgeneraleăprivind conceptul de anxietate
SEMNIFICA II. Folosită înă sensă larg,ă termenulă deă anxietateă poateă desemnaă
sentimentulădeăteam ăsauătensiuneaăresim it ădeăoăpersoan ,ăcareăaparăcaăreac iiălaăoăsitua ieă
stresant ă (St nculescu,ă 2003)ă sauă oă stareă emo ional ă vag ă şiă nepl cut ,ă înso it ă deă
aprehensiune,ăuneoriăgroaz ,ădistresăşiăsenza iiădeăincomoditateă(Reber,ă1985).
Acesteă semnifica iiă sunt,ă îns ,ă preaă largiă şiă nuă trimită c treă oă serieă deă nuan ri,ă
necesareăpentruăaădeosebiănormalulădeăpatologic.ăAşaăcumăprecizeaz R. Feldman (1993),
st rileă anxioaseă nuă auă numaiă ună efectă disfunc ională asupraă vie iiă psihiceă aă individului,ă ciă
potăinfluen aăşiăpozitivămotiva iaăşiăperforman aă(apudăSt nculescu,ă2003).ăDar,ăatunciăcândă
st rileă anxioaseă apară şiă seă cronicizeaz ă f r ă niciă oă justificareă extern ,ă putemă vorbiă deă oă
problem ăpsihic ,ăiarăînăliteraturaădeăspecialitateăsuntădescriseănumeroaseăspeciiăaleăceeaăceă
psihopatologiiăşiăpsihiatriiănumescăprinătermenulătulbur riăanxioase.
Alte puncte de vedere cu privire la anxietate, accentueaz ăasupraăst riiădeănelinişteă
resim it ă deă persoanaă anxioas ,ă înso it ă deă preocup riă cognitiveă cuă privireă laă ună pericol.ă
Astfel,ă înă Dic ionarulă deă psihiatrieă şiă deă psihopatologieă clinic ă (1998), coordonat de J.
Postel,ăanxietateaăesteădefinitãăcaăoă,,stareădeănelinişteăînăcareăpredomin ăăpercep iaăuneiă
situa iiă care,ă deşiă înă generală nedeterminat ,ă s-ară puteaă dovediă dezagreabil ,ă baă chiară
periculoas ”ă (pp.ă 65-66).ă Esteă vorbaă despreă oă accep iuneă cuă tent ă psihiatric .ă Pentru
acelaşiă autor,ă anxietateaă poateă fi în eleas ,ă înă sensă general,ă caă oă stareă emo ional ă
caracterizat ă prină tensiuneă psihic ă şiă prină st riă deă fric ă puternic ,ă slabă diferen iat ă şi,ă
adesea,ă cronic .ă Suă utilizeaz ă acelaşiă termenă şiă pentruă aă seă denumiă predispozi iaă uneiă
persoaneădeăaătr iăst riăanxioase.
I. Mitrofan (1998;ă citat ă deă Nu , 2003)ă pareă s ă seă înscrieă înă distinc iaă deă maiă sus,ă
atunciă cândă vedeă anxietateaă caă fiindă oă team f r obiect,ă nelinişteă înso it de tensiune
intrapsihica,ăagita ie,ăiritabilitateăşiăsimptomeăsomatice.ăAceast defini ieăpareăs se apropie
foarte mult de etimologia cuvântului latin anxietas ţă experien aă marcat deă agita ie,ă
nesigurant , fric , spaim .
R şcanuăşiăSava (1999)ăpropunăoădefini ieăsugestiv cu privire la anxietate, prin care
v dăunăsentimentădeăpericolădifuz,ăvagăprecizat,ăcuărepercusiuniăiminenteăasupraăexisten eiă
individului (apud Sava, 2003).
Pentru P. Pichot (1987) ,,anxietateaă (sauă angoasa)ă esteă oă stareă emo ional care
constã,ă peă plană fenomenologic,ă dină treiă elementeă fundamentale:ă percepereaă unuiă pericol
iminent,ăoăatitudineădeăaşteptareăînăfa aăacestuiăpericolăşiăunăsentimentădeădezorganizareă
legatădeăconştiin aăuneiăneputin eătotaleăînăfa aăacestuiăpericol”ă(apudăPostel, 1998, p. 66).
În afar deă aşteptareaă neliniştitãă reflectândă anticipareaă unoră evenimente nefericite,
anxietateaă esteă înso it ă deă tensiuneă muscular ,ă deă inhibi ieă motorieă şi,ă maiă ales,ă deă
23
manifest riă neurovegetative,ă printreă careă seă num r :ă palpita iileă înă stareă deă repaos,ă
senza iileă deă vertijă sauă deă leşin,ă transpira iaă excesivã,ă acceseleă deă roşea ãă sauă paloare,ă
uscãciuneaăgurii,ăsenza iaădeăgolăînăstomac,ăgre urile,ătrebuin aăfrecven ădeăaăurina.
Uneleăpersoaneătr iescăanxietateaăcaăpeăoănelinişteăcuăprivireălaăpropriaăabilitateădeăaă
faceă fa unoră amenin ãri,ă peă careă leă percepă caă fiind iminente. Acestea pot deveni
hipervigilente,ă astfelă crescându-leă nivelulă deă activareă aă sistemuluiă nervosă (înă special,ă aă
celuiăautonom),ăiarăprinăaceasta,ăaten iaăacordat ăvalen eiănegativeăaăstimulilorăambientali.
Martin (1961)ă propuneă caă reac iileă anxioase s fie v zute ca un set de r spunsuri
neurofiziologiceăcomplexeăcareătrebuieădiferen iate,ăconceptualăşiăopera ional,ădeăstimuliiă
interni sau externi care provoac aceste r spunsuri (apud Spielberger, 1972). Astfel,
autorulă subliniazãă importan aă identific riiă şiă m surarii paterrn-uriloră deă rãspunsuriă
comportamentaleă şiă fiziologiceă asociateă anxiet iiă şiă aă diferen ieriiă dintreă stareaă deă
anxietateăşiăalteăreac iiăemo ionale.
S. Freud este, f r îndoial , cel care a adus cea mai important contribu ieă la
în elegereaăfenomenuluiădeăanxietate.ăPotrivitălui,ăanxietateaănuăareănevoieădeăoădescriere,ă
fiecare a experimentat, la un moment dat, aceast senza ieă sau,ă maiă bineă spus,ă aceastãă
condi ieă afectiv .ă Freudă defineşteă anxietateaă caă peă ,,cevaă sim it”,ă oă stare afectiv sau o
condi ieăfundamentalănepl cut (apud Spielberger, 1972; Spielberger şiăKrasner, 1988).
Anxietatea, potrivit lui Freud, poate fi deosebit de alte st ri afective nepl cute, prin
combina iaă saă unic de calit iă experen ialeă (psihice)ă şiă fiziologice (Spielberger, 1972;
Spielbergeră şiă Krasner,ă 1988).ă Calit ileă experen ialeă asociateă anxiet ii,ă careă îiă dauă
caracterul de ,,nepl cut”,ă constauă înăsentimenteă deăaprehensiuneă şiă tensiune.ă Fenomeneleă
fiziologiceă şiă comportamentaleă asociateă anxiet ii, cumă ară fi,ă palpita ii,ă perturbareaă
respira iei,ătranspira ia,ătremorul,ăauăfostăconsiderateădeăFreudăcaăfiindăcomponeteăesen ialeă
ale anxiet ii.
St rileădeăanxietateăsunt,ăînăconcep iaăluiăFreud,ăoăcombina ieăunic deăsentimenteăşiă
gânduri nepl cute, modificãriă fiziologiceă asociateă cuă activareaă sistemuluiă nervos.ă
Modific rile fiziologice sunt similare celor pe care Darwin le asocia fricii: accelerarea
b t ilorăinimii,ătranspira ie,ă tensiuneă muscular ,ăperturbareaă respira iei.ă Freudă aă prezentată
pu ină interesă pentruă acestea,ă considerândă c sentimenteleă deă aprehensiune,ă tensiuneaă şiă
calitã ileăsubiectiveădauăanxietã iiăcaracterulădeăneplãcut.ăUtilizãndămetodeleăintrospectiveă
de psihanaliz ,ăautorulăaăîncercatăs descopereăelementulăistoricădinăcopilãriaăpacientului,
care face leg turaădintreăreac iileăanxioaseăşiăstresorulăexternăcareăleăevoc .ăDefineşte,ăînă
final,ăconceptulădeăanxietateăcaăfiindăoăreac ieăemo ional careăserveşteăcaăsemnalăceăindicãă
prezen aăuneiăsitua iiăpericuloase.ă
Înă contextulă teoriei semnal rii pericolului,ă Freudă faceă distinc iaă întreă anxietatea
obiectiv şiă anxietatea nevrotic ,ă distinc ieă bazatãă peă sursaă pericolului,ă surs ce poate fi
exterioar individului sau rezultat dină impulsurileăreprimateă aleăindividuluiă însuşiă (apudă
Spielberger şiăKrasner,ă1988).ăAnxietateaăobiectivãăesteădeclanşatãăatunciăcând,ăunăpericolă
real din lumea exterioar esteăperceputădeăindividăcaăamenin tor. O caracteristic esen ial
a anxiet iiă obiectiveă esteă c ,ă intensitateaă reac ieiă emo ionaleă esteă propor ional cu
magnitudinea pericolului extern. Anxietatea obiectiv este adaptativ , pentru c asigur
24
atâtăunăsemnalăcareăatrageăaten iaăasupraăpericolului,ădarăşiăoăactivareăaăsistemuluiănervosă
care determin individul s eviteăsitua iaăsauăs se adapteze. Anxietateaănevrotic ăserveşteă
şiă caă semnală ală pericolului,ă dară surseleă pericoluluiă suntă impulsurileă reprimateă aleă
individului.ă Pedepsireaă impulsuriloră sexualeă şiă agresiveă determinãă ună procesă prină careă
anxietatea obiectiv se transform înăanxietateănevrotic , înăspecialăînătimpulăcopil riei.
Caracterul de concept generic al anxiet ii,ă faptulă cãă acestaă constituieă obiectă deă
interes pentru o gam larg deă disciplineă (medicinã,ă psihiatrie,ă psihologie,ă pedagogie),ă
amplific dificultateaă stabiliriiă exacteă aă con inutului semantic al acesteia. Deseori,
anxietateaăaăfostăredusã,ăchiarăidentificat , cu alte st ri care desemneaz realit iăapropiate,ă
dar,ătotuşi,ădiferite.ăDeăaici,ărezult ănecesitateaărealiz rii unor delimit ri conceptuale întreă
anxietateăşiăangoas (denumit ,ăînăliteraturaădeălimb ăenglez ,ătotăprinătermenulăanxiety),
fric (engl. fear), fobie (engl. phobia), panic (engl. panic), stres sau emo ie.
Întreă anxietate şiăangoas exist delimit riăfoarteăfine.ăDeşiăamândou se refer la
senza iaăpenibil de team ,ăindispozi ie,ăînăcadrulăangoasei,ăpredominãătulbur ri somatice,
înătimpăce,ădespreăanxietateăputemăvorbiămaiădegrab , atunci cândănelinişteaăesteătr it înă
plan psihologic. N. Sillamy (1996) definea angoasa caă peă oă senza ieă deă indispozi ieă
profund , caracterizat prină nelinişteă dus ălaăextrem ,ă oă fricaăira ionalã,ăînso it ,ă deă celeă
maiămulteăori,ădeămodific riăneurovegetative,ăcomparabileăcuăaceleaăpeăcareăleăobserv mă
înă şocurileă emo ionaleă (palpita ii,ă tremur turi,ă transpira ieă abundent ,ă vedereă înce oşat ,ă
etc.),ădeăundeăaărezultat,ăprobabil,ăşiăutilizareaătermenuluiăcaăsinonimăcuăacelaădeăanxietate.ă
Dac ăpornimădeălaăaccep iuneaădat ătermenuluiădeăangoas deăc treăSillamy,ăamăputeaăfiă
îndrept i iăs afirm mă c angoasaăesteăoăform ăagravat a anxiet ii.ăÎns ,ănu este chiar
aşa,ădeoareceăcauzeleăangoaseiăsuntăsituateădeăc treăpsihanaliştiăînăconflicteleăinterioareăaleă
persoaneiă careă seă manifest ă înă inconştientulă acesteia,ă înă activit ileă sexuale
nesatisf c toareă sauă în pierdereaă uneiă fiin eă dragi,ă iar manifest rileă suntă considerateă aă fiă
expresiaăuneiăregresiiăconjugateăînătrecutăa gândiriiăşiăaăafectivit ii.
Acceptatãătradi ionalăcaăoă,,team f r obiect”ă(P. Janet), anxietatea se opune fricii,
care r spunde unei temeri motivate de un obiect sau o situa ieăextern ,ăprezenteăobiectivăînă
câmpulăexternăalăsubiectuluiăşiăresim iteădeăacestaăcaăfiindăpericuloase. Aşaăcumăprecizeaz ă
şiă A.ă Reberă (1985):ă 1)ă fricaă implic ă prezen aă obiectiv ,ă caă stimuliă declanşatoriă sauă
facilitatori, a unor obiecte sau evenimenteă specifice,ă înă timpă ceă anxietateaă esteă oă stareă
emo ional ămultămaiăgeneral ă(deci,ămaiăpu inăspecific ,ăînăraportăcuădiverseăcategoriiădeă
stimuli)ăşiă2)ăfricaăpoateăfiăoăreac ieăaăuneiăpersoaneiăînăfa aăunuiăpericolăobiectiv,ăprezentă
caă atare,ă înă timpă ceă anxietateaă poateă apareă caă oă reac ieă înă fa aă unuiă pericolă anticipată sauă
imaginat,ăcareănuăac ioneaz ăînămodăobiectiv.
Înăopozi ieăcuăfrica şi teama,ăanxietateaăareăunăcaracterăira ional,ănuăesteăoăemo ieă
bazal , ci mai degrab unăcomplexădeăemo ii.ăPrinăurmare, putem considera termenul de
anxietate ca o umbrel careăînglobeaz o serie de tr iriăemo ionaleăcumăarăfi:ăfrica, teama,
furia, nervozitatea.
Anxietateaă seă diferen iazaă deă fric şiă team şiă prină durataă deă manifestareă aă
simptomelorăcareăîiăsuntăspecifice. Astfel c , dac fricaăşiăteamaădisparăodatãăcuădep şireaă
pericolului, anxietatea persist înă timp,ă înă multeă situa ii,ă cronicizându-se,ă caă înă cazulă
25
tulbur riiădeăanxietateăgeneralizat ă(engl:ăgeneralized anxiety disorder).
Dacãă fobia a fost în eleas ca o fric nejustificat , foarte intens şiă persistent ,ă
referitoareă laă ună anumită lucruă sauă laă oă situa ieă datãă (obiectiv )ă şiă înso it ă deă nevoiaă
permanent ădeăevitareăaăstimululuiăfobogenă(Reber,ă1985;ăPostel,ă1998),ăanxietateaăvariaz
înă intensitate,ă durat ă deă manifestareă aă simptomeloră şiă esteă legat deă oă situa ieă slabă
determinat ,ăvagãă(uneori,ăpurăimaginar ).ă
Ca manifestare clinic aă friciiă (subă aspectulă intensit iiă şiă caracteruluiă ra ională ală
simptomelor) (Sillamy, 1996), panica prezint o simptomatologie asem n toare anxiet ii,ă
numaiă cãă manifest rile au un nivel mai ridicat al intensit iiă (palpita ii,ă transpira ie,ă
tremur turi,ă senza iaă deă sufocare).ă Celeă dou ă seă diferen iaz net,ă înă ceeaă ceă priveşteă
modalitateaădeăapari ie:ădac panicaăseăinstaleazã brusc,ăevolueaz ăfoarteărapid,ăînăceeaăceă
priveşteăintensitateaăsimptomelorăşiăpoateădispareălaăfelădeărepede,ăanxietateaăesteăoăstareă
care, de multe ori, seăpermanentizeaz ăşiăevolueaz lent, ca intensitate.
În eleas caă simptomă emo ională ală stresului,ă anxietatea se exprim ãă prină nelinişte,ă
nesiguran ,ă neîncredereă înă viitoră şiă înă oameni,ă având,ă deă multeă ori,ă consecin eă graveă înă
planul adapt rii individului. In 1956, H. Selye considera c ,,anxietatea deriv din felul
cum o persoan este legat de stres, dac îlă întelege,ă dac îlă accept . Stresul este la o
jum tateădeăsta ieădep rtare de drumul c treăanxietateăşiăreuneşteăreac iileădeăr spuns cu
caracter nespecific, comune, ca expresie fiziologic , oric rei solicit ri care implic efort
de adaptare”ă(apud CristopheăşiăLegeron, 2001).
Deseori, termenii de anxietate şiă stres suntă utiliza iă caă şiă sinonime.ă Îns ,ă trebuieă
precizată c ă (Cristopheă şiă Legeron, 2001):ă 1)ă atâtă stresul,ă câtă şiă anxietatea,ă implic ă
discrepan eăcognitive;ă2)ăînătimpăce,ăînăcazulăstresului,ăpredic iileăasupraărealitã iiădifer de
ceeaăceăseăîntâmplãăcuăadevãrat,ăînăcazulăanxiet ii,ădiscrepan aăesteăîntreăcerin eleăsitua ieiă
şiăceeaăceăcredeăpersoanaăc poate s fac .
Adesea, termenii anxietate, amenin are, stres sunt folosi iăinterşanjabilăînăcercet rile
privindă anxietatea.ă Ultimiiă doiă termeniă suntă folosi iă pentruă aă puneă înă eviden diferite
aspecteă aleă uneiă secven eă temporaleă deă evenimente,ă careă rezultãă înă urmaă declanşãriiă
anxiet iiă(Spielberger,ă1972;ăSpielbergerăşiăKrasner,ă1988). Întreăele,ătrebuieăf cute,ătotuşi,ă
câtevaădiferen ieri.ăAstfel,ătermenul stres seărefer ălaăunăansambluădeăpropriet iăobiectiveă
aleă uneiă situa ii,ă caracterizat ă caă fiindă poten ială periculoas .ă Majoritateaă indiviziloră voră
percepeă oă situa ie,ă care,ă înă modă obiectiv, este stresant ,ă caă fiindă periculoasãă sauă
amenin toare.ă Dar,ă percep iaă uneiă situa iiă caă fiindă amenint oareă (deci,ă stresante)ă vaă
depinde de interpretarea subiectiv pe care individul o d acesteia.ăMaiămult,ăuneleăsitua iiă
care,ă înă modă obiectiv,ă nuă suntă stresante,ă potă fiă evaluateă deă oă persoan ă caă fiindă
amenin toare,ăîntrucâtăreprezint ăunăpericol.ă
Deci,ăstresulăseăreferãălaăpropriet ileăobiectiveăaleăsitua iei,ăiarăamenin areaăseărefer
laă percep iaă situa ieiă deă c treă individă caă fiind,ă fizică sauă psihic, periculoas (Spielberger,
1972;ă Spielbergeră şiă Krasner,ă 1988).ă Interpretareaă situa ieiă caă fiindă periculoasãă ă sauă
amenin toareăvaăfiădeterminatã,ăînăparte,ădeăpersonalitateaăindividuluiăşiădeăexperien aăpeă
careăacestaăoăare,ăînăconfruntareaăcuăsitua iiăsimilare.ă
Aşadar,ă termeniiă situa ieă stresant şiă situa ieă perceput ă caă fiindă
26
amenin toare/periculoas ă (deci,ă stresant )ă seă refer ă laă dou ă lucruriă diferite.ă Înă acestă
context, termenul anxietate sau, mai specific, anxietate-stare (engl. state-anxiety) poate fi
utilizatăpentruăaădesemnaăunăansambluădeăreac iiăemo ionaleăcomplexeăcareăseămanifest ălaă
indivizii care din diferite motive interpreteaz ă oă anumit ă situa ieă specific ă caă fiindă
amenin toareă înă raportă cuă securitateaă proprieiă persoaneă (Spielberger, 1972).ă Dac ă ună
individăpercepeăoăsitua ieăcaăfiindăamenin toare,ăf r ăca,ăînărealitate,ăs ăexisteăunăpericolă
obiectiv,ă atunciă elă poateă ajungeă s ă r spund ă prină reac iiă careă exprim ă creştereaă st riiă deă
anxietateă(emo iiăintense,ăcaracterizateăprinăsentimenteădeătensiuneăşiăaprehensiuneăşiăprină
intensificareaă activit iiă sistemuluiă nervosă autonom).ă Asupraă modeluluiă tranzac ională ală
rela ieiădintreăceleătreiăvariabile,ăvomăreveniăcevaămaiăjos.
***
ANXIETATEA-STAREăŞIăANXIETATEA-TR S TUR . Conceptele de anxietate-stare
(engl. state anxiety sau A-State, la C. D. Spielberger)ă şiă anxietate-tr s tur ă (engl.ă trait
anxiety sau A-Trait) au fost pentru prima dat introduse de R. B. Cattell (1966;ăCattellăşiă
Scheier, 1961, 1963) (apud Spielberger, 1983). Cattell poate fi considerat ca pionierul
utiliz riiătehnicilorămultivariateăînăm surareaăşiădefinireaăanxiet iiă(SpielbergerăşiăKrasner,ă
1988).ă Cattell,ă împreun ă cuă Scheieră auă utilizată atâtă m suriă proveniteă dină auto-raport rileă
subiec ilor,ă câtă şiă m sur toriă aleă indicatoriloră fiziologici,ă considerateă aă exprimaă reac iileă
specificeă anxiet ii,ă efectuândă maiă multeă studiiă bazateă peă analizaă factorial .ă Investigândă
covaria iileă întreă m suri,ă ceiă doiă autoriă auă identificată doiă factoriă aiă anxiet iiă relativă
independen i,ăpeăcareăi-au denumit anxietatea-stareă(S)ăşiăanxietatea-tr s tur ă(T).ă
Variabileleăcareăauăprezentatăsatura iiăridicateăînăfiecareădintreăceiădoiăfactoriăauăfostă
diferite.ă Astfel,ă înă timpă ceă variabileleă fiziologice,ă precumă ritmulă respiratoră şiă presiuneaă
sistolic auă prezentată satura iiă ridicateă caă valoareă înă factorulă legată deă anxietatea-stareă (şiă
multă maiă sc zuteă înă factorulă anxietate-tr s tur ),ă oă serieă deă alteă variabile,ă legateă deă
caracteristiciăstabileăaleăpersonalit iiăsubiec ilor,ăauăprezentatăsatura iiăridicateăînăfactorulă
legat de anxietatea-tr s tur ă (şiă multă maiă sc zuteă înă factorulă anxietate-stare). Aceste
variabileăseă refereauă laă ,,tensiuneaă ergic ”,ă ,,sl biciuneaă Eului”ă sauă ,,înclina iaă spreă auto-
culpabilizare”.ă Deă asemenea,ă înă studiileă celoră doiă autori,ă nevroticiiă anxioşiă manifestauă
tendin aădeăaăob ineăscoruriăridicateălaăfactorulăanxietate-tr s tur .
Binecunoscutulă cercet toră americană Ch.ă D.ă Spielberger (1970, 1972, 1983, 1988),
profesor la UniversitateaăSouthăFlorida,ăaăfostăcelăcareăaăreluatăşiăaădezvoltatăconsidera iileă
privindă distinc iaă întreă celeă dou ă formeă aleă anxiet ii.ă Spielbergeră aă pusă accentulă peă
diferen aă dintreă st rileă deă anxietate,ă careă potă fiă tranzitorii,ă şiă predispozi iaă indiviziloră laă
anxietate, v zut ăca factor de personalitate.
Un individ poate avea la un moment dat o stareăemo ionalã deăoăanumit ăintensitate.ă
Anxietatea, ca stare emo ional ,ă esteă caracterizatãă prină trãiriă subiectiveă deă tensiune,ă
aprehensiune,ă nervozitateă şiă îngrijorareă şiă prină activareaă sistemuluiă nervosă autonomă
(Spielberger,ă 1983).ă Acesteaă auă ună caracteră tranzitoriuă şiă suntă dependenteă deă
caracteristicileă situa iiloră înă careă individulă seă poateă aflaă laă ună momentă dat.ă Experien aă
anxiet ii,ăcaăstareăemo ional ,ăesteănormal ăînăoriceăsitua ie,ăînăcareăarăputeaăs ăapar ă un
pericolă careă s ă produc ă dauneă func ion riiă înă plană fizică sauă psihologică (deă exemplu,ă
27
situa iileăcareărisc ăs ăamenin eăstimaădeăsineăaăindividuluiăsauăbun stareaăsaăpsihologic ).ă
Îns ,ăapari iaăst rilorăintenseădeăanxietateăînăsitua iiăînăcareănuăexist nici un pericol real sau
intensitateaăexacerbat ăaăreac iilorăemo ionaleăaleăunuiăindivid,ăînăraportăcuăintensitateaăşiă
naturaăpericoluluiăpoten ialăcareăpoateăs ăapar ,ăsunt,ăînăgeneral,ăindicatoriăaiăuneiăposibileă
prezen eăaăanxiet iiănevroticeă(SpielbergerăşiăKrasner,ă1988).
Înăcontrastăcuănaturaătranzitorieăaăst rilorăemo ionaleăpeăcareăpoateăs ăleătr iasc ăună
individ, tr s turile de personalitate potă fiă conceptualizateă caă diferen eă relativă stabileă înă
ceeaăceăpriveşteătendin eleăindivizilorădeăaăpercepeălumeaăîntr-unăanumitămodăşiădispozi iileă
acestoraădeăaăreac ionaăîntr-o manier specific ,ăcuăoăregularitateăpredictibil ă(Spielberger,ă
1983).ăTrãsãturileădeăpersonalitateăprezint ăcaracteriticileăuneiăclaseădeăconstructeăpeăcareă
Atkinson (1964) le numeşteă motive şiă c rora Campbell (1963) le d sensul de dispozi iiă
comportamentaleă achizi ionate. Atkinson defineşteă motiveleă caă oă tendin dispozi ional
dobândit înăcopil rie,ăcareăesteăînăstareălatent pân înămomentulăinăcareăesteăactivatãădeăoă
anumit situa ie.ăAcestea,ăpotrivităluiăCampbell, implic p r iădinăexperien aătrecutãăcareăîlă
determin pe individ s vad lumeaăîntr-un anumit mod (Spielberger,ă1983;ăSpielbergerăşiă
Krasner,ă 1988).ă Pornindă deă laă prezum iileă deă maiă sus,ă anxietateaă privit ă caă tr s tur se
refer laădiferen eleăîntreăindivizi,ărelativăstabile,ăînăceeaăceăpriveşteăpredispozi iaăacestoraă
deăaătr iăst riădeăanxietate. Este vorba despre diferen eleădintreăoameni,ăînăceeaăceăpriveşteă
tendin aădeăaăpercepeăsitua iileăstresanteăcaăfiindăpericuloaseăşiădeăaăr spunde la asemenea
situa iiăcuăst ri anxioase de o anumit intensitate (Spielberger, 1983).
Caă tr s tur ,ă anxietateă reflect ,ă deă asemenea,ă diferen eleă individuale,ă înă ceeaă ceă
priveşteă frecven a şiă intensitatea st rilor anxioase pe care indivizii le-auă manifestată înă
trecută şiă probabilitateaă caă acesteaă sãă fieă manifestateă înă viitor.ă Cuă câtă anxietatea-trãsãturãă
esteămaiăaccentuatã,ăcuăatâtăesteămaiăprobabilăcaăindividulăsãămanifesteăstãriădeăanxietateă
puternice,ă înă situa iileă obiectivă amenintã oareă sauă înă celeă peă care,ă înă modă subiectiv,ă leă
percepeăcaăfiindăamenin toareă(Spielberger,ă1983).ă
Spielbergeră(1983)ăpriveşteăceleădou ăformeăaleăanxiet iiăcaăfiindăanaloageăenergieiă
kinetice,ărespectivăenergieiăpoten iale,ăconcepteăcuăcareăseălucreaz ăfrecventăînămecanic .ă
Întocmaiă caă energiaă kinetic ,ă anxietatea-stareă seă referãă laă oă reac ieă palpabilãă sauă laă ună
procesă careă areă locă laă ună anumită momentă dată şiă cuă oă anumitãă intensitate.ă Anxietatea-
trãsãturã,ă caă şiă energiaă poten ialã,ă seă referãă laă diferen eleă individualeă înă modulă deă aă
reac iona.ă Anxietatea-tr s tur ă implic ă diferen eă întreă indivizi,ă înă ceeaă ceă priveşteă
predispozi iaădeăaăr spundeăprinăst riădeăanxietateăînăfa aăsitua iilorăstresante.
Persoanele la care anxietatea-tr s tur este mai accentuatãă manifest st ri anxioase
multă maiă frecventă decâtă persoaneleă înă cazulă c roraă anxietate-tr s tur este sc zut , iar
aceastaă întrucâtă ă primeleă tindă sãă interpretezeă oă gam mai larg deă situa iiă caă fiindă
periculoaseă sauă amenin toare.Persoane la care anxietatea-tr s tur ă esteă maiă accentuat ă
tindă s ă r spund ă prină st riă anxioaseă intense,ă înă fa aă aceloră situa iiă careă implic rela iiă
interpersonaleăsauăamenin areaăstimeiădeăsine.ăÎnăastfelădeăsitua ii,ăst rileăanxioaseăpotăvariaă
înăintensitateăşiăpotăfluctuaăînă timp,ăînăfunc ieădeănivelulăstresuluiăresim itădeăindivid.ăDeă
asemenea,ăpercep iileăpersoanelor cuăprivireălaănaturaăamenin toareăaăsitua iilorăpeăcareăleă
traverseaz ăpotăjucaăunărolămultămaiăimportantăînădeterminareaăniveluluiăst riiădeăanxietateă
28
decâtăpoten ialulăpericulosăpeăcareăîlăprezint ăacesteaăînărealitate.
Oă serieă deă cercet riă (Spence şiă Spence, 1966; Spielberger, 1962; Spielberger şiă
Smith, 1966)ăauăar tatăc ăsitua iileădeăevaluareăsauăceleăcareăimplic unăposibilăeşecăsunt,ăînă
general, perceputeă caă fiindă multă maiă amenin ãtoareă deă c treă indiviziiă laă careă anxietate-
trãsãturãăseăprezint ălaăunănivelăridicată(apudăSpielberger, 1983).
Înă schimb,ă nuă s-auă g sită diferen eă semnificativeă întreă subiec iiă laă careă anxietatea-
tr s tur ă esteă prezent ă laă ună nivelă ridicată şiă ceiă laă careă esteă sc zut ,ă înă ceeaă ceă priveşteă
r spunsurileăînăfa aăunorăpericoleăfiziceă(deăexemplu,ăamenin areaăcuăunăşocăelectricăsauăcuă
oă interven ieă chirurgical ă iminent )ă (Hodgesă şiă Spielberger,ă 1966;ă Auerbach,ă 1973;ă
Martinez-Urrutia, 1975; apud Spielberger, 1983).
Pentruăaăm suraăceleădou ăformeăînăcareăseăpoateămanifestaăanxietatea,ăSpielbergerăşiă
colaboratoriiăs iăauăpropusăşiădezvoltatăunăinventară(State-Trait Anxiety Inventory/STAI),
careă aă fostă foarteă utilizată înă cercet rileă axateă peă problematicaă anxiet ii.ă Primulă edi ieă aă
manualuluiăacestuiăinventarăaăap rutăînă1970ă(STAIă FormăX-1, STAI Form X-2), iar cea
de-aădoua,ărevizuit ,ăînă1983ă(STAIăFormăY-1, STAI Form Y-2).
1.2.ăAnxietateaăfa ădeătestare
Anxietateaă fa ă deă testare (engl. test anxiety), conceptă utilizat,ă înă literaturaă deă
specialitate,ăşiăsubădenumirea anxietateăfa ădeăexamen (engl. exam anxiety), a suscitat o
bogat ăliteratur ,ădinăcareăreieseăimportan aăstudiuluiăcauzelor,ămanifest rilorăcaracteristiceă
şiăefectelorăacestuiăfenomen,ăîntâlnităadeseaăînărândulăelevilor,ăstuden ilorăsauăalăadul iloră
careăseăprezint ălaăoătestareăprofesional ăsauălaăoătestareăpsihologic 1.
Primulăşiăcelămaiăimportantădintreăefecteleămanifest riiăaccentuateăaăanxiet iiăfa ădeă
testareăîlăreprezint ăsc dereaăperforman eiăpeăcareăpersoanaăoăob ineălaătestăsauălaăteste,ăfaptă
careă poateă conduceă laă eşeculă înă îndeplinireaă obiectiveloră peă careă aceastaă şiă leă propuneă
(Salamé,ă1984;ăHembree,ă1988).
Deşiă oă persoan ă poateă aveaă abilit iă intelectualeă sau practiceă şiă cunoştin eă foarteă
bune,ă precumă şiă oă motiva ieă optim ,ă anxietateaă fa ă deă testareă oă vaă împiedicaă s ă ob in ă
performan aădorit ăşiăs -şiăating ăobiectiveleăpeăcareăşiăle-aăfixat.ăÎnăceleăceăurmeaz ,ăvomă
vedea care sunt mecanismele care conduc la oăastfelădeăsitua ieăşiăcumăseăpoateăinterveniă
pentruăreducereaăanxiet iiăfa ădeătestareăşiăîmbun t ireaăperforman ei.ă
1
Deşiămajoritateaăcercet rilorăauăabordatăanxietateaăfa ădeătestareăînărela ieăcuăsitua iileădeăevaluareă
specificeămediuluiăşcolarăsauăacademic,ăconsider măc ătermenulăpoateăfiăextinsăşiăpentruăsitua iileădeă
evaluare non-academice,ă cumă ară fiă test rileă psihologiceă (testeă deă abilit iă intelectuale, teste de
personalitate,ă interviuri)ă pentruă angajare,ă programeă deă formare,ă consiliereă voca ional ,ă etc.ă sauă
test rileă profesionaleă (testeă deă abilit iă şiă cunoştin eă într-ună domeniuă ocupa ional).ă Înă celeă ceă
urmeaz ,ă vomă utilizaă termenulă anxietateăfa ădeătestare atâtăpentruăsitua iileădeăevaluareăspecificeă
mediuluiăacademic,ăcâtă şiăpentruăceleăspecificeă serviciilorădeăevaluareăpsihologic ă sauăactivit iloră
deăevaluareăaăcompeten elorăprofesionale,ăf cândădistinc iiăacoloăundeăvaăfiăcazul.ă
29
1.2.1.ăScurtăistoricăalăcercet rilorăprivitoareălaăanxietateaăfa ădeătestare
Conform lui Zeidner (1998), unul dintre autorii care au realizat sinteze ale literaturii
cuă privireă laă cercet rileă legateă deă anxietateaă fa ă deă testare,ă acestă conceptă aă suscitată
interesulă cercet toriloră şiă practicieniloră înc ă deă laă începutulă secoluluiă ală XX-lea. Primele
studii au fost efectuate de Folin, DemisăşiăSmillieă(1914).ă
Primiiăcercet toriăşi-auăconcentratăaten iaăasupraăstudiuluiăindicatorilorăfiziologiciăaiă
anxiet iiă peă careă subiec iiă oă potă manifestaă înă timpulă uneiă situa iiă deă evaluare,ă m surândă
nivelulă glicesurieiă subiec iloră (prezen aă glucozeiă înă urin )ă înainteă şiă dup ă testare.ă Maiă
târziu,ă cercet toriiă auă începută s ă utilizezeă scaleă sauă chestionareă careă opera ionalizauă
anxietateaă fa ă deă testareă şiă peă careă subiec iiă leă completauă singuriă (engl.ă self-report
measures), fapt care a permis dezvoltarea unorăprogrameădeăcercetareăpeăaceast ătem .ă
Înă acelaşiă timp,ă s-aă accentuată asupraă distinc iiloră conceptualeă legateă deă anxietateaă
fa ădeătestare,ăcareătrimiteauălaămanifest rileăspecificeăprinăcareăaceastaăpoateăfiădescris .ă
Astfel,ăLiebertăşiăMorrisă(1967)ăauăidentificatăşiăauădescrisădou ădimensiuniăaleăanxiet iiă
fa ădeătestareă(unaăcognitiv ăşiăaltaăemo ional ),ăasupraăc roraăvomăreveni.ăAl iăautoriăauă
fostăpreocupa iădeăaăr spundeălaăîntrebareaădac ăanxietateaăfa ădeătestareăesteăoădispozi ieă
care seămanifest ăînăanumiteăsitua iiăspecificeădeăevaluareăsau,ădimpotriv ,ăesteăoătr s tur ă
stabil ,ăcaracteristic ăunorăpersoaneă(Zeidner,ă1998).ăEsteăvorbaădespreăoădistinc ieăcareăareă
laă baz ă teoriaă binecunoscutuluiă psihologă americană Ch.ă D.ă Spielberger,ă cuă privire la
anxietateaăcaăstareă(dispozi ie)ăşiăanxietateaăcaătr s tur .
Înă1952,ăSarasonăşiăMandlerăpublicauăoăserieădeăstudiiăînăcareăutilizauăconceptulăsubă
denumireaă încet enit ă ast zi,ă înă literaturaă deă specialitateă (apudă Stöberă şiă Pekrun,ă 2004).ă
Studiileă celoră doiă autoriă auă vizată rela iaă întreă anxietateaă fa ă deă testareă şiă performan ,ă
precumă şiă construc iaă şiă dezvoltareaă unuiă instrumentă (Test Anxiety Scale/TAS), destinat
evalu riiă diferen eloră individualeă înă ceeaă ceă priveşteă anxietateaă fa ă deă testare. Acest
instrumentăaveaăs ăfieăutilizatăvremeădeămaiăbineădeă20ădeăani,ăînăcadrulăcercet rilorăvizândă
anxietateaăfa ădeătestare.ă
Înă 1960,ă Sarason,ă Davidson,ă Lighthall,ă Waiteă şiă Ruebushă publicauă Scala pentru
evaluareaă anxiet iiă fa ă deă testareă înă rândulă copiilor/Test Anxiety Scale for Children –
TASCă(apudăStöberăşiăPekrun,ă2004).
Celeă dou ă chestionareă auă devenită ună standardă pentruă cercet rileă vizândă anxietateaă
fa ădeătestare,ăconstituindăoăsurs ăimportant ăutilizat ăpentruăcolectareaădeădateăşiăpentruă
progreseleăcareăaveauăs ăfieăf cuteăînăurm toriiăani.
Întreă 1960ă şiă 1970,ă auă urmată numeroaseă contribu iiă laă cercetareaă anxiet iiă fa ă deă
testare,ă dintreă careă leă semnal mă peă celeă legateă deă distinc iaă întreă anxietate-stareă şiă
anxietatea-tr s tur ă (Cattellă şiă Scheier, 1961, 1963; Cattell, 1966; Spielberger, 1966),
respectivădeădistinc iaăîntreădou ădimensiuniăbazaleăaleăanxiet iiăfa ădeătestareă– un factor
cognitivă legată deă îngrijorareă (engl.ă Worry)ă şiă ună factoră emo ională (engl.ă Emotionality)
(Liebertă şiă Morris,ă 1967;ă Morrisă şiă Liebert,ă 1970)ă (apudă Stöberă şiă Pekrun,ă 2004).ă Înă
urm toriiă zeceă ani,ă s-auă f cută progreseă notabileă înă construireaă unoră modeleă explicativeă
pentruăanxietateaăfa ădeătestareă(înăspecial,ămodeleăcognitive,ăcareăincludeauăşiăefecteleăpeă
30
care anxietateaăfa ădeătestareăleăareăasupraăaten ieiăsauăperforman eiăînăsarciniăcognitive).ă
Acesteăpreocup riăintensiveăs-auămaterializatăîntr-unăbogatăcorpusădeăobserva ii,ăprecumăşiă
înăcreştereaănotabil ăaănum ruluiădeăpublica iiăştiin ificeăpeătemaăanxiet iiăfa ădeătestareă
(maiămultădeă1000,ălaăînceputulăaniloră1980).
Înă perioadaă 1970-1980,ă unulă dintreă ceiă maiă importan iă cercet toriă careă auă avută
preocup riălegateădeăproblemaăm sur riiăşiăevalu riiăanxiet iiăfa ădeătestareăaăfostăCh.ăD.ă
Spielberger, de careăamăvorbitămaiăsus.ăSpielberger,ăînăcolaborareăcuăN.ăP.ăGonzalez,ăC.ăJ.ă
Taylor,ăE.ăD.ăAnton,ăG.ăR.ăRossăşiăal ii,ăaăefectuatăoăserieădeăcercet ri,ăutilizând,ăcaăm sur ă
pentruă anxietateaă fa ă deă situa iileă evaluative,ă testulă luiă Sarasonă (TAS),ă iară începândă cuă
anul 1974, Inventarulă pentruă evaluareaă anxiet iiă fa ă deă testare/Test Anxiety Inventory
(TAI).ă Acestă inventară aă stată înă aten iaă noastr ,ă înă cadrulă studiiloră deă terenă peă careă le-am
realizat pe parcursul programului doctoral.
Dup ă 1980,ă num rulă publica iiloră ştiin ificeă peă temaă anxiet iiă fa ă deă testareă aă
începutăs ăscad ,ăunătrendăcareăcontinu ăşiăast ziă(cf.ăZeidner,ă1998).ăDeşiătemaăanxiet iiă
fa ădeătestareăaăînceputăs ănuămaiăfieăînăcentrulăaten ieiăpublica iilorăştiin ificeăcaăînainte,ă
cercetareaăacesteiătopiciăaăr masăînfloritoare,ăanxietateaăfa ădeătestareăcontinuândăs ăfieăună
constructă cheie,ă înă cadrulă preocup riloră cuă privireă laă anxietate,ă stresă şiă adaptareă (engl.ă
coping) 2.
Deşiăînăliteraturaăstr in ă(maiăales,ăceaădeălimb ăenglez ),ăconceptul anxietateăfa ădeă
testare aăintratăînăaten iaăcercet torilorăînc ădeălaăînceputulăăsecoluluiătrecut,ăînăliteraturaădeă
specialitateă dină araă noastr ă aă p trunsă recentă 3 şiă nuă aă suscitat,ă deocamdat ,ă preaă multă
interes.
1.2.2.ăSemnifica iiăaleăconceptuluiădeăanxietateăfa ădeătestare
Potrivit Enciclopediei de Psihologie Gale,ăeditat ădeăB.ăStricklandă(2001),ăanxietateaă

fa ă deă testareă esteă oă stareă (condi ie)ă caracterizat ă prină simptomeă specifice,ă persistenteă şiă
severe de anxietate, pe care unele persoaneăleăresimtăînădiverseăsitua iiădeătestare,ăsimptomeă
careăinterfereaz ăcuăperforman eleăpeăcareăacesteaăleăob in.ă
Simptomeleă fiziceă includă accelerareaă b t iloră inimii,ă usc ciuneaă gurii,ă transpira ieă
abundent ,ă dureriă aleă stomacului,ă senza iiă deă vertij, senza iiă frecventeă deă urinare.ă
2
Semnal m,ăînăacestăsens,ăapari ia,ăînăanulă2004,ăaăunuiănum rătematicăalăbinecunoscutuluiăjurnală
interna ională Anxiety, Stress & Coping,ă înă careă auă fostă prezentateă şaseă lucr riă aleă unoră autoriă dină
Canada,ăGermania,ăMareaăBritanieăşiăStateleăUniteăaleăAmericii, care s-au preocupat de anxietatea
fa ă deă testare.ă Editoriiă acestuiă num ră tematică auă fostă ă J.ă Stoberă şiă R.ă Pekrun,ă ambiiă deă laă dou ă
renumite universit iădinăGermania.
3
Veziă Szekely,ă A.,ă Dobrin,ă A.ă (2002).ă TAI.ă Anxietateaă înă situa ieă deă examen.Corela ia cu notele
ob inuteăşiăcuăscorurileălaăWLCS.ăLucrareăprezentat ălaăConferin aăNa ional ădeăPsihologiaăMunciiă
şiăOrganiza ional ,ăedi iaăaăIV-a, Cluj-Napoca, 25-27ăaprilie.ăÎnăaceast ălucrare,ăceleădou ăautoareă
auă urm rită rela iaă dintreă nivelulă anxiet iiă subiec iloră afla iă înă situa iaă uneiă examin riă specificeă
mediuluiă academică şiă noteleă ob inuteă înă urmaă evalu rii,ă respectivă rela iaă întreă componenteleă
anxiet iiă fa ă deă examenă (evaluat ă cuă TAI)ă şiă loculă controlului,ă legată deă stilulă deă atribuireă ală
subiec ilor.
31
Anxietateaă fa ă deă testareă interfereaz ă negativă cuă capacitateaă deă concentrareă aă aten ieiă şiă
performan aămnezic ,ăf cândădificil ăsauăchiarăimposibil ăreamintireaămaterialuluiăînv ată
pentru test/examen.
Acesteă interferen eă conducă laă ob inereaă uneiă performan e,ă careă nuă reflect ă nivelulă
realăalăinteligen eiăpersoaneiăsauăeforturileăpeăcareăaceastaăle-aăf cutăînăvedereaăpreg tiriiă
pentruă test/examen.ă Seă creeaz ,ă astfel,ă ună cercă vicios,ă înă careă anxietateaă fa ă deă testareă
conduce laăperforman eăslabe,ăiarăacestea,ălaărândulălor,ăînt rescăceleădou ădimensiuniăaleă
anxiet iiă fa ă deă testare,ă şi-anumeă credin eleă şiă st rileă emo ionaleă negativeă înă raportă cuă
situa iileădeăevaluare.ă
Potrivit lui Sieber, O’Neil şiăTobias (1977), anxietateaăfa ădeătestareăesteăunăconceptă
alăc ruiăcon inutăseărefer ălaăprezen aălaăuneleăpersoane,ăcareăurmeaz ăs ăsus in ăunăexamenă
sauă seă confrunt ă cuă situa iaă deă examinare,ă aă unuiă cortegiuă deă r spunsuriă fiziologice,ă
cognitive,ăemo ionaleăşiăcomportamentale,ăr spunsuriăcareăacompaniaz ăteamaăpersoaneloră
respectiveăcuăprivireălaăposibileleăconsecin eănegativeăaleăunuiăeşecă(apudăHall,ă2005).
Peăscurt,ăanxietateaăfa ădeătestareăprezent ălaăoăpersoan ,ădesemneaz ăunăcortegiuădeă
manifest ri,ă înă careă apareă oă fric ă excesiv ,ă cognitiiă negativeă cuă privireă laă propriileă
competen eă deă aă faceă fa ă situa ieiă deă evaluareă sauă laă eşecă şiă aprehensiuneă înaintea,ă înă
timpulăşi/sauădup ăsitua iaădeătestareăcuăcareăaceastaăseăconfrunt .ă
Destul de recent, Zeidner (1998) a propus un modelătranzac ionalăalăanxiet iiăfa ă
de testare careăintegreaz ăoăserieădeăelementeăcheieăpentruăîn elegereaăşiăevaluareaăacestuiă
construct:
 caracteristicileăsitua iilorăevaluative (naturaăşiădificultateaăsarcinilor,ăconstrângerileă
legate de timp, caracteristicile mediului fizic, caracteristicile examinatorilor, etc.);
 variabilele legate de subiect (trebuin aăacut ădeărealizare,ăauto-eficacitatea,ăabilit ileă
şcolare,ăcapacitateaădeăprocesareăaăinforma iilor,ădeprinderileăşiăabilit ileălegateădeă
studiu, etc.);
 percep iileă peă careă subiectulă leă areă cuă privireă laă situa iileă deă testare (evalu riă şiă
reevalu riă aleă situa iiloră deă testareă caă fiindă amenin toareă sauă caă reprezentândă oă
provocare);
 anxietateaăpeăcareăsubiectulăoăresimteăefectivăîntr-oăsitua ieădeătestare (preocup rileă
cognitive,ăreac iileăemo ionale,ăactivareaăfiziologic ăaăsistemuluiănervosăautonom);ă
 r spunsurileă cuă valoareă adaptativ ă aleă subiectului (mecanisme de reducere a
anxiet iiăresim it ăînăplanăsubiectiv,ăprecumăşiăstrategiiăactiveăsauăpasive de adaptare
laăsarcinaăpeăcareăoăimplic ăsitua iaădeătestare);
 rezultateleăcuăvaloareăadaptativ (centrareaăcogni iilorăsubiectuluiăpeăsarcinaăpeăcareă
oăareădeărezolvat,ăcontrolulăînăplanăemo ionalăşiăfiziologic,ăsentimentulădeăeficacitateă
ersonal ,ăetc.).
1.2.3.ăManifest rileăspecificeăanxiet iiăfa ădeătestareă
Spielbergeră (1972)ă descrieă persoaneleă anxioaseă înă raportă cuă situa iileă deă testareă caă
manifestândă atitudiniă careă implic ă percep iiă despreă sineă şiă expectan eă negativeă (apudă
32
Moore, 2006). Atitudinile auto-depreciativeă aleă persoaneloră anxioaseă înă leg tur ă cuă
situa iileădeătestareăleăpredispunălaăexperimentareaăfriciiăînăsitua iiăînăcareăsuntăevaluateăşiălaă
intensificareaă activit iiă fiziologiceă generale,ă influen ândă şiă manieraă înă careă astfel de
persoaneăinterpreteaz ă(şiăr spundăla)ăstimuliiădinămediu.
Pentruă Wineă (1980),ă complexulă deă r spunsuri,ă careă esteă specifică indiviziloră cuă ună
nivelă ridicată ală anxiet iiă fa ă deă evaluare,ă include:ă preocup riă subiectuluiă cuă privireă laă
propriileă cogni iiă auto-depreciative,ă st riă emo ionaleă perceputeă caă fiindă negative,ă cogni iiă
anticipatoriiă legateă deă evaluareaă negativ ,ă sentimentulă uneiă eficien eă personaleă sc zute,ă
comportamenteă deă evitareă aă situa iiloră deă evaluareă (apudă Arch,ă 1987).ă Laă polulă opus,ă
indivizii,ălaăcareăanxietateaăfa ădeăsitua iileădeăevaluareăesteăslabăconturat ,ăsuntămaiăpu ină
predispuşiă s ă interpretezeă situa iileă caă fiindă evaluativeă şi,ă chiară atunciă cândă oă fac,ă
reac ioneaz ă într-oă manier ă pozitiv .ă Eiă auă tendin aă deă aă priviă situa iileă deă evaluare ca
provoc ri,ăinterpreteaz ăemo iileăpeăcareăleăresimtăcaăoăstareădeăexcita ieăbenefic ,ăseăsimtă
eficien iăşiătindăs ăfieăorienta iămaiădegrab ăspreărezolvareaăsarcinilorădecâtăspreăpropriileă
emo iiăsauăcompeten e.
Un punct de vedere similar este exprimatăşiădeăZeidneră(1998),ăpentruăcareăeleviiăsauă
studen iiă careă prezint ă ună nivelă ridicată ală anxiet iiă fa ă deă testareă suntă persoaneă foarteă
sensibileă şiă pu ină rezistenteă înă fa aă stimuliloră anxiogeni,ă reprezenta iă deă situa iileă deă
evaluare, pe care tindăs ăleăvad ăcaăfiindăamenin toare.
Eleviiăşiăstuden iiălaăcareăseămanifest ăunănivelăridicatăalăanxiet iiăfa ădeătestareătindă
s ăreac ionezeăprinăpercep iiălegateădeăamenin area reprezentat ădeăsitua iaăevaluativ ,ăprină
sc dereaă încrederiiă înă propriaă eficien (engl. reduced feelings of self-efficacy), prin
cogni iiă negativeă deă tipulă celoră auto-depreciative (engl. self-derogatory cognitions), prin
cogni iiăanticipatoriiălegateădeăeşec,ăprecumăşiăprinăreac iiăemo ionaleăintense şiăcreştereaă
vigilen ei la primulăindiciuăcareăarăputeaăanun aăunăposibilăeşec.ă
Într-oăsintez ăaăliteraturiiăcuăprivireălaăefecteleăînăplanăemo ionaleăpeăcareăleăproduceă
anxietateaăfa ădeătestare,ăWigfield şiăEccles (1989)ăauăar tatăc ăindiviziiăcareăprezint ăună
nivel ridicat al anxiet iiă fa ă deă testareă suntă predispuşiă laă cogni iiă negative frecvente
(rumina ii),ă înă timpulă situa iiloră deă evaluare,ă cogni iiă careă leă afecteaz ă capacitateaă deă
concentrareă aă aten iei,ă necesar ă realiz riiă sarciniiă peă careă oă auă deă rezolvată (apudă Hall,ă
2005).
Potrivităluiă Salamé (1984), anxietateaă fa ă deătestare,ăînă sensulă strictă ală termenului,ă
poateăfiădefinit ăcaăoăstareăemo ionalãănepl cut ,ăcaracterizat ăprin:ă
tensiuneăpsihic , aprehensiune şiănervozitate;
activarea sistemului nervos autonom, exprimatãăprinădiverseă simptome somatice cum
ară fi:ă palpita iile,ătranspira iaă înă absen aă efortuluiăfizic,ă tremorulă vociiăînă situa iiădeă
evaluareăoral ăsauăaămâiniiăînăsitua iiădeăevaluareăscris .ă
Acesteă reac iiă potă fiă activateă deă oă clas ă deă variabile ale personalitã ii, printre care
avem:
 lipsaăîncrederiiăînăpropriaăcapacitateădeăaăreuşi;ă
 îngrijorareaăînăleg tur ăcuăpropriaăcompeten ăşiăcuănivelulădeăpreg tireăpentruătest;ă
 cogni iiănegative,ălegateădeăoăposibil ăpierdereăaăstimeiădeăsine,ăînăcazădeăeşec;ă
33
 cogni iiănegative,ălegateădeăeventualaăpierdereăaăstimeiădinăparteaăcelorlal i;ă
 cogni iiă negative,ă legateă deă oă posibil ă pierdereă aă oportunit iloră pentruă satisfacereaă
viitoarele scopuri;
 cogni iiănegative,ălegateădeăalteăposibileăconsecin eăasociateăeşecului.
Laănivelăpersonal,ăoăasemeneaăexperien ăpoateăproveniădinăurm toareleăsurse:ă
 absen aăfamiliarit iiăcuă situa iiăsimilareă deă evaluare,ăcareă poateăaccentuaă cogni iileă
deă anticipareă aă eşeculuiă şiă îndoialaă subiectuluiă înă legãturãă cuă nivelulă laă careă este
pregãtit;ă
 performan eleăanterioareăob inuteăînăsitua iiăsimilareădeăevaluareăşiăconsecin eleăloră
asupra auto-evalu riiăabilitã iiădeăaăfaceăfa ãăînăasemeneaăsitua ii;ă
 predispozi iaă general ă laă anxietate,ă careă poateă accentuaă lipsaă deă încredereă şiă
îngrijorareaăsubiectuluiăînălegãturãăcuăpropriileăcompeten e.
Beidelă(1988)ăaăar tatăc ăaceiăcopiiălaăcareăesteăprezentăunănivelăridicatăalăanxiet iiă
fa ădeătestareăprezint ,ădeăasemenea,ăunănivelăridicatăalăanxiet ii-stare,ăînăsensulăînăcareă
aceastaă esteă în eleas ă dină dihotomiaă descris ă deă Spielbergeră (1972,ă 1983)ă (apudă Hall,ă
2005).ă Conformă aceleeaşiă autoare,ă copiiiă cuă ună nivelă ridicată ală anxiet iiă fa ă deă testareă
prezint ,ăînătimpulăuneiăsarciniădeăevaluare,ăschimb riăaleăritmuluiăcardiacăsemnificativămaiă
accentuate,ă comparativă cuă copiiiă cuă ună nivelă sc zută ală anxiet iiă fa ă deă testare.ă Deă
asemenea,ăautoareaăcitat ăaăg sit,ălaăcopiiiăcuăanxietateăfa ădeătestare,ăoăconstan ăaărateiă
ridicateăaăb t ilorăinimii,ăînătimpulăuneiăsarciniăevaluative.ă
Sarason (1975)ăaăpropusăoădistinc ieăîntreădou ătipuriădeăanxietateăfa ădeătestare,ăcareă
seădeosebescăprinăsimptomeăspecificeă(apudăHall,ă2005).ăTipulăAăincludeăindivizii,ăînăcazulă
c roraăcareăexperien eleănegativeădeădinaintea,ădinătimpulăşiădeădup ăsitua iileădeăevaluare
suntă relativă izolate,ă adic ă nuă suntă generalizate.ă Tipulă Bă includeă indivizii,ă înă cazulă c roraă
simptomeleăspecificeăanxiet iiăfa ădeătestareăsuntămaiăpervazive,ăiarăanxietateaă(cogni iileă
şiăemo iileănegative)ăafecteaz ăşiăalteădomeniiăaleăfunc ion rii personale. O serie de autori
(ZatzăşiăChassin,ă1985;ăBeidelăşiăTurner,ă1988;ăcita iădeăMoore,ă2006)ăauăar tatăc ,ăînăcazulă
acestorăindivizi,ăfricaădeăevaluareănegativ ăconstituieănucleulăsimptomaticăalăanxiet iiăfa ă
deă testare.ă Mooreă (2006)ă consider c ă nivelulă ridicată ală alerteiă emo ionaleă şiă cognitiveă
constituieăelementulăspecificăanxiet iiăfa ădeătestare.ăă
Uneori,ăunăanumitănivelăalăanxiet iiăfa ădeăoăsitua ieădeăevaluareăpoateăaveaăefecteă
benefice,ălegateădeăoăstareădeăexcita ieăoptim ,ădeăun anumităentuziasmăînăpreg tireaăpentruă
examen,ă caă şiă înă momentulă confrunt riiă cuă acestaă (Arch,ă 1987).ă Aceast ă observa ieă neă
aduceă aminteă deă modelulă optimuluiă motiva ională (legeaă Yerkes-Dodson, cu privire la
rela iaă întreă nivelulă motiva ieiă şiă performan aă ob inut ă înă sarciniă simpleă sauă înă sarciniă
complexe).
Conform Enciclopediei de Psihologie Gale (Strickland,ă 2001),ă anxietateaă fa ă deă
testareă esteă întâlnit ,ă adesea,ă înă cazulă eleviloră sauă ală studen iloră foarteă creativi,ă careă potă
dezvolta simptomele specificeăatunciăcândăr spunsurileămaiăpu inăobişnuiteăpeăcareăleădauă
nuă suntă apreciateă deă c treă profesori,ă conducândă laă ob inereaă unoră noteă slabeă laă
teste/examene.ă Astfelă deă eleviă sauă studen iă ajungă înă situa iaă deă a-şiă puneă întrebareaă cuă
privire la nivelul real alăabilit ilorăsauăinteligen eiădeăcareădispun.ă
34
Înă cazulă şcolarilor,ă cercet rileă auă indicată oă serieă deă caracteristiciă personaleă careă seă
asociaz ăcuăprezen aăunuiănivelăridicatăalăanxiet iiăfa ădeătestare.ăAstfel,ăs-aăar tatătendin aă
copiilorăcareăsufer deăanxietateăfa ădeătestareădeăaăaveaăoăstim ădeăsineăsc zut , de a fi
dependen iă deă ceilal iă şiă deă aă fiă pasiviă(Ollendickă şiăMayer,ă 1984;ă Campbell,ă 1986;ă apudă
Hall, 2005).
BeidelăşiăTurneră(1988;ăcita iădeăHall,ă2005)ăauăar tatăexisten aăunuiănivelăridicat al
anxiet iiă generalizateă înă rândulă copiiloră laă careă esteă prezent ă anxietateaă fa ă deă testare.ă
Într-ună studiuă efectuată peă ună num ră deă 50ă deă şcolariă (dintreă careă 25ă prezentauă ună nivelă
ridicatăalăanxiet iiăfa ădeătestareăşiărestulăunănivelăsc zut),ăîn care s-aăurm rităevaluareaă
comorbidit iiă legat ă deă anxietateaă fa ă deă testare,ă grupulă copiiloră cuă anxietateă fa ă deă
testareăridicat ăaăob inutăunănivelămaiăridicatăalăpreocup rilorădeăîngrijorareă(înăgeneral)ăşiă
alăsentimentelorădeăfric ,ăaşaăcumăaărezultatădinăraport rileăsubiec ilor.ă
Acesteă manifest riă nepl cuteă nuă auă fostă limitateă doară laă situa iileă deă testareă sauă deă
evaluareăaăperforman elor,ăciăs-auăextinsăşiăasupraădomeniuluiăpercep ieiăproprieiăst riădeă
s n tate/securitate,ă asupraă familiiloră deă origineă sauă asupraă situa ieiă prietenilor.ă Deă
asemenea,ăcopiiiăcuăunănivelăcrescutăalăanxiet iiăfa ădeătestareăauăraportatăoăfrecven ămaiă
ridicat ă aăst riloră depresiveă şiă ună nivelă maiăridicată ală izol riiăsocialeă(petrecereaă timpuluiă
liberăprinăactivit iăsolitare).
Legată deă comorbiditateă (asociereaă anxiet iiă fa ă deă testareă cuă alteă tulbur riă deă
anxietate),ăautoriiăcita iăauămaiăg sităc ă60ă%ădintreăcopiiiăcuăunănivelăridicatăalăanxiet iiă
fa ă deă testareă îndeplineauă şiă criteriileă dină DSM-III pentru o tulburareă deă anxietateă (şaseă
copiiăpentruăfobiaăsocial ,ăşaseăpentruătulburareaădeăanxietateăgeneralizat ,ăunăcopilăpentruă
fobiaăsimpl ăşiădoiăpentruăanxietateaădeăseparare).
Într-oăcercetareăpersonal ă(nepublicat ),ăefectuat ăpeăunănum rădeă160ădeăstuden iăîn
primul an la FacultateaădeăPsihologieăşiăŞtiin eăaleăEduca iei, Universitatea ,,Al. I. Cuza”ă
dină Iaşiă (128ă deă sexă feminină şiă 32ă deă sexă masculin),ă amă constatată oă serieă deă rela iiă deă
asociereăsemnificativeăstatisticăîntreăanxietateaăfa ădeătestareă(evaluat ăcuăinventarulăTAI)ă
şiăvariabileleăfobieăsocial ,ărespectivăagorafobie,ăevaluateăcuă Inventarul pentru evaluarea
fobieiăsocialeăşiăaăanxiet ii/Social Phobia & Anxiety Inventory – SPAIă(Turner,ăBeidelăşiă
Dancu, 1996). Astfel, scorurile totale la IAT (anxietateaă fa ă deă testare)ă auă corelată
semnificativăpozitivăatâtăcuăscorurileălaăscalaăpentruăevaluareaăfobieiăsocialeă(răţă0.49,ăpăŢă
0.01),ăcâtăşiăcuăceleălaăscalaăpentruăevaluareaăagorafobieiă(răţă0.39,ăpăŢă0.01).
Scorurile la scala Emotivitate din inventarulăTAIăauăînregistratăvaloriăaleăcorela iiloră
cu scorurile la scalele Inventaruluiă pentruă evaluareaă fobieiă socialeă şiă aă anxiet ii mai
ridicate, comparativ cu scorurile la scala Îngrijorareă– cea de-a doua dintre dimensiunile
anxiet iiăfa ădeătestare:ărăţ 0.49, p < 0.01 cu scorurile la scala FobieăSocial , respectiv r =
0.42, p < 0.01 cu scorurile la scala Agorafobie fa ădeărăţă0.36,ăpăŢă0.01ăşiărăţă0.23,ăpăŢă
0.01.ăToateăcorela iile,ăîns ,ăauăfostăsemnificativeădinăpunctădeăvedereăstatistic.
Rela iileă peă care le-amă identificată întreă anxietateaă fa ă deă testareă şiă fobiaă social ă
(agorafobie)ăauăfostă explicateăprinăinterven iaăfactoruluiă generalălegată deă anxietateăcareă aă
statălaăbazaăconstruc ieiăcelorădou ăinstrumente.
Hembree (1988) a confirmat rezultatele ob inuteădeăBeidelăşiăTurneră(1988;ăcitate de
35
Hall,ă 2005)ă cuă privireă laă asociereaă dintreă anxietateaă fa ă deă testareă şiă tendin aă deă izolareă
social .ă Meta-analizaă efectuat ă deă autoră aă ar tată ună nivelă semnificativă maiă sc zută ală
sociabilit iiă înă rândulă studen iloră deă colegiuă careă prezentauă ună nivelă ridicată ală anxiet iiă
fa ă deă testareă comparativă cuă ceiă laă careă anxietateaă fa ă deă testareă eraă sc zut .ă Aceeaşiă
cercetareă aă ajunsă laă concluziaă c ă studen iiă laă careă eraă prezent ă anxietateaă fa ă deă testareă
manifestau ună nivelă maiă sc zută înă urm toareleă domeniiă aleă func ion riiă personale:ă
sentimentulă deă bun stareă personal ,ă acceptareaă deă sine,ă autocontrolul,ă responsabilitatea,ă
toleran aăînărela iiăcuăceilal i,ăcapacitateaăauto-perceput ăcuăprivireălaăob inereaăunuiăstatut
şiăeficien aăintelectual .ă
Campbellă(1986),ăîntr-oălucrareăasupraăproblemelorădeădezvoltareăînărândulăcopiilor,ă
indicaăfaptulăc ămul iădintreăcopiiiălaăcareăesteăprezent ăanxietateaăfa ădeătestareăarăputeaăfiă
multămaiăanxioşiăînăleg tur ăcuăpropriileăcompeten eăpentruăanumiteădomeniiădeăactivitate,ă
comparativă cuă copiiiă laă careă nivelulă anxiet iiă fa ă deă testareă esteă maiă sc zută sauă foarteă
sc zută (apudă Hall,ă 2005).ă Anxietateaă resim it ă deă aceştiă copiiă poateă interferaă negativă cuă
dezvoltareaă înă planulă func ion riiă cognitive,ă cuă realizareaă înă plană personală sauă şcolar,ă
precumăşiăcuăfunc ionareaăînăplanulărela iilorăsociale.
***
Majoritateaăcercet torilorăsuntădeăacordăcuăfaptulăc ăanxietateaăfa ădeătestareăesteăună
construct multidimensional,ă ală c ruiă con inută nu poate fi redus doar la reactivitatea
emo ionalãăsauăfiziologicã,ăpeăcareăauăinsistatăuniiăautoriăînăprimiiăaniăaiăcercet riiăînăacestă
domeniu.
Primiiă autoriă careă auă vorbită despreă componenteleă anxiet iiă fa ă deă testareă auă fostă
Liebert şiă Morris (1967), careă auă identificată şiă descrisă dou ă dimensiuniă aleă reac iiloră
specificeă anxiet iiă fa ă deă testare,ă peă careă le-au denumit prin termenii îngrijorare şiă
emotivitate (apudăSpielberger,ă1980;ăSalamé,ă1984;ăMoore,ă2003;ăStöberăşiăPekrun,ă2004).ă
Cercet toriiă careă auă studiată anxietateaă fa ă deă testareă auă definită înă modă diferită celeă dou ă
fa eteădescriseădeăLiebertăşiăMorris,ăconferindu-leăsensuriămaiămultăsauămaiăpu inăapropiate.
Liebert şiă Morris (1967;ă cita iă deă Spielberger,ă 1980;ă Moore,ă 2006)ă auă definită
componenta Îngrijorare caă ună ansambluă deă preocup riă cognitiveă legateă deă consecin eleă
unuiăposibilăeşec,ăiarăcomponenta Emotivitate caăunăansambluădeăreac iiăfiziologice,ăavândă
laă baz ă activareaă sistemuluiă nervosă autonomă înă fa aă unuiă stimulă stresant.ă Cogni iileă
negativeăcuăprivireălaăeşecăseăbazeaz ăşiăpeăperforman eleăpeăcareăindividulăle-aăob inutăînă
trecut.ă Individulă anxiosă nuă areă încredereă înă propriileă competen e,ă seă gândeşteă cãă ceilal iă
suntămultămaiăpreg ti iădecâtăelăpentruătestareăşiăseăpoateăpercepeăcaăfiind mai vulnerabil
decâtăal iiăînăfa aăeşecului.ăAcesteăaspecteăaleăanxiet iiăfa ădeătestareăpotăinterferaănegativă
cuăactivitateaăcognitiv ădinătimpulătest rii,ăafectândăproceseleădeăreamintireăaăinformatiiloră
sauădeăconcentrareăaăaten iei.ăSenza iileădeăgrea ,ăaccelerareaăb t ilorăinimiiăsauăcreştereaă
temperaturiiăcorpuluiăsuntăreac iiăfiziologiceăasociateăcomponenteiălegat ădeăemotivitate.ă
Deşiă suntă componenteă separate,ă preocup rileă cognitiveă şiă reac iileă emo ionaleă
coreleaz ăpozitivăunaăcuăcealaltãă(Deffenbacher,ă1980;ăapudăFiore,ă2003).ăÎntr-o cercetare
personal ,ăefectuat ăpeăunălotădeă78ădeăstuden iă(59ădeăsexăfemininăşiă19ădeăsexămasculin)ălaă
FacultateaădeăPsihologie,ăAsisten ăSocial ,ăSociologie, Universitatea ,,Petre Andrei”ădină
36
Iaşi,ăto iălaăspecializareaăpsihologie,ăamăob inutăoăcorela ieădeă0.71ă(păŢă0.01)ăîntreăscorurileă
la scala Îngrijorare şiăceleălaăscalaăEmotivitate din inventarul TAI.
Totuşi,ăceleădou ăcomponenteăpotăfiădeosebite,ăprinăfaptulăc ăscorurileălaăcomponentaă
Îngrijorare coreleaz ă maiă puternică cuă performan aă academic ă decâtă scorurileă laă
componenta Emotivitate 4,ăaşaăcumăauăar tatăşiăLiebertăşiăMorrisă(1967),ăînăprimaăcercetareă
publicat ă peă aceast ă tem ,ă înă Psychological Reports (cu titlul: Cognitive and emotional
components of test anxiety: A distinction and some initial data).
Numeroaseă alteă doveziă empiriceă auă sugerată faptulă c ă celeă dou ă componenteă aleă
anxiet iiăfa ădeătestareăpotăfiădistinseăunaădeăcealalt ,ăprintr-o serie de caracteristici (apud
Herrmann,ă Liepmannă şiă Otto,ă 1987). De exemplu, scorurile la componenta Îngrijorare
rãmână destulă deă stabileă înă timp,ă înă timpă ceă scorurileă laă componentaă Emotivitate cresc
imediată înainteă deă confruntareaă cuă situa iileă deă testare,ă dup ă careă scadărapid.ă Scorurileălaă
componenta Îngrijorare pot fi ameliorate prin administrarea unui feedback legat de
performan eleă bune,ă înă timpă ceă scorurileă laă componentaă Emotivitate pară s ă nuă fieă
influen ateădeăvariabileleăcognitive,ăprecumăfeedback-ul (Wine, 1982; citat de Herrmann,
LiepmannăşiăOtto,ă1987).ăCogni iileănegativeălegateădeăfactorulăÎngrijorare suntămaiăstrânsă
legateădeăsc dereaăperforman elorădecâtăreac iileăemo ionaleă(HollingăşiăOtto,ă1981;ăcita iă
deă Herrmann,ă Liepmannă şiă Otto,ă 1987)ă şiă suntă într-un mai mare grad responsabile de
men ineareaăanxiet iiăfa ădeătestareă(Deffenbacher,ă1980;ăcitatădeăHerrmann,ăLiepmannăşiă
Otto, 1987).
Salamé (1984)ă treceă înă revist ă urm toareleă elemente,ă prină careă aă fostă descris ă
componentaălegat ădeăîngrijorare,ăînăliteraturaădeăspecialitate:ă
 aten ieăfocalizat ăpe sine;
 lipsaădeăîncredereăaăindividuluiăînăpropriileăcapacit iăsauăînăposibilitateaădeăaăob ineă
oăperforman ãăbun ;
 sentimenteădeăinadecvareăşiăinsecuritate;
 auto-evaluareănegativ ăînăcompara ieăcuăal ii;
 percep iaădeăsineăcentrat ăpeăvulnerabilitateaăînăraportăcuăposibilitateaădeăaăob ineăună
eşecăşiăimpresia persoanei c ănuăs-aăpreg tităpentruăun examen sau testăpeăcâtăde bine
putea;
 cogni iiălegateădeăconsecin eleăeşecului;ăînăleg tur ăcuăacestea, au fost enumerate o
serie de posibileă consecin e la care oă persoan ă anxioas ă seă poateă gândi, înă cază deă
eşecălaăunătest sau examen: dezaprobare, pedepsire, pierderea statutului sau a stimei,
dauneăaduseăperforman elorăacademiceăşiăschimb riăînăleg tur ăcuăorientareaăc treăoă
anumit ăcarier ;ă
 griji pe care individulă şiă leă faceă înă leg tur ă cuă faptulă deă aă nuă aveaă suficientă timpă
pentru a completa testul;
 reac iiă careă suntă expresiaă unuiă sentimentă deă neajutorare,ă precumă dezam gireaă înă
raportăcuăpropriaăpersoan ăăsauăexprimareaăunorăprofe iiălegateădeăeşeculălaătest.
4
Indiviziiăcareăob inăscoruriăridicateălaăcomponentaăÎngrijorare tindăs ăob in ăscoruriămaiăsc zuteăşiă
laătesteleădeăabilit iăsauădeăcunoştin e.ăă
37
Împrumutândă deă laă E. Klinger conceptul de preocup riă curente, Meichenbaum şiă
Butler (1980;ăcita iădeăSalamé, 1984)ăpropunăurm toareleăexempleădeăpreocup riăpeăcareăoă
persoan ăleăpoateăaveaăînăleg tur ăcuăoăsitua iieădeăevaluare:
 preocup riălegateădeăpierderea controluluiăşiădeăteamaădeăaăfiăcopleşitădeăanxietate;
 preocup riă legateă deă câştigareaă respectuluiă dină parteaă figuriloră autorit iiă (deă
exemplu, profesori) sau a colegilor;
 preocup riă referitoareă laă posibileleă consecin eă negativeă aleă succesuluiă (aşa-numita
team ădeăsucces);
 preocup riălegateădeăatingereaăviitoarelorăobiective;
 preocup riăreferitoareălaăposibileleăproblemeălegateădeărecrutareaămilitar ă(careăapară
maiăalesăînăcazulăsubiec ilorădeăsexămasculin)ă5.
Laă rândulă lor,ă Schwarzer şiă Quast (1985) sugereaz urm toareleă componenteă prină
care poate fi descris factorul Îngrijorareă(apudăHerrmann,ăLiepmannăşiăOtto,ă1987,ă1987):ă
 preocup rileă individuluiă privindă modealit ileă adecvateă deă adaptareă laă situa iaă deă
testare;
 cogni iiăanticipatoriiălegateădeăunăposibilăeşecăşiădeăconsecin eleăsale;ă
 preocup riălegateădeăpropriaăvaloare;ă
 dorin aădeăaăsc paădeăsitua iaădeătestare;ă
 cogni iiăirelevanteăînăraportăcuăsarcinaăpeăcareăindividulăoăareădeărezolvată(engl:ătask-
irrelevant cognitions).
Fa ă deă dimensiuneaă legat ă deă Îngrijorare careă aă fostă descris ă prină numeroaseă
aspecte, Emotivitatea aă fostă descris ă doară prină dou ă tipuriă deă reac iiă specificeă (Salamé,
1984):
 st riădeătensiune,ăaprehensiune,ănervozitateăşiănelinişteă(uneori,ăpanic );ă
 simptome somatice, asociateă activãriiă sistemuluiă nervosă autonom,ă cumă ară fi:ă
palpita ii,ă transpira ie,ă dureriă deă stomacă (şi,ă uneori,ă senza iaă deă uscãciuneă aă gurii,ă
migreneăşiăalteăreac iiăasem n toare).
Wine (1982)ă aă ar tată c ă aten iaă indiviziloră careă prezint ă ună nivelă accentuată ală
anxiet iiăfa ădeătestareăesteăîmpãr itãăîntreăcerin eleăsarcinii,ăcogni iileăauto-depreciativeăşiă
percep iileă cuă privireă laă reac iileă neuro-vegetative,ă specificeă activ riiă sistemuluiă nervosă
autonom,ă înă timpă ceă aten iaă indiviziloră non-anxioşiă esteă centrat ,ă într-oă mareă m sur ,ă peă
cerin eleăsarciniiă(apudăHerrmann,ăLiepmannăşiăOtto,ă1987).ăă
Exist ăunărelativădezacordăîntreăcercet tori,ăînăceeaăceăpriveşteăinterpretareaăreac iiloră
anxioaseăaleăunoraădintreăindiviziăcareăinterfereaz ăcuăr spunsurileăpeăcareă aceştiaătrebuieă
s ă leă deaă într-oă sarcin ă deă testareă (engl.ă task-generated competing responses and
interferences),ă producândă blocaje cognitive, cum ar fi uitarea unor fapte cunoscute sau
lapsusul (apud Salamé,ă1984).ăAstfel,ăînătimpăceăLiebert şiăMorris (1967) sau Osterhouse
(1972)ă consider ă blocajeleă cognitiveă caă fiindă manifest riă aleă componenteiă Emotivitate,
Spielbergeră şiă colaboratoriiă s iă (1980)ă leă consider ă caă fiindă manifest riă aleă componenteiă
38
Îngrijorareă6.
Richardson (1973; citat de Salamé, 1984) sugereaz ă prezen aă urm toareloră
interferen e,ăprintreăcogni iileăsubiec ilorăputernicăanxioşiăînăleg tur ăcuătestele:ă
 subiec iiăz bovescăpreaămultăşiăînămodăneproductivăasupraăalternativelorădeăr spuns
laădiferiteleăîntreb ri;
 subiec iiăsuntăpreocupa iădeăreac iileăneurovegetativeăşiăsomaticeăasociateăanxiet ii.
Deffenbacheră (1978;ă citată deă Salamé, 1984)ă aă izolată oă categorieă distinct ă deă
r spunsuriăspecificeăanxiet iiăfa ădeătestareăpeăcareăaădenumit-o interferen eăcuăsarcinaădeă
rezolvat şiăcareăesteămai apropiat ădeăfactorulăÎngrijorare decâtădeăfactorulăEmotivitate.
Hagtvet (1982)ă aă efectuată ună studiu,ă prină careă aă urm rită s ă testezeă ună modelă
tridimensională ală anxiet iiă fa ă deă testare,ă incluzândă urm toareleă constructe:ă teamaă deă
eşec,ă reac iiă emo ionale şiă îngrijorarea.ă Înă acestă studiu,ă autorulă aă examinată validitateaă
discriminativ ă(engl.ădiscriminant validity) a acestor trei constructe. Planul experimental a
inclusă dou ă grupuriă deă subiec i:ă uniiă nuă erauă anun a iă dinainteă cãă voră sus ineă ună testă deă
cunoştin eălaădisciplinaămatematic ,ăiarăal iiăerauăanun a iăcuăoăs pt mân ăînainte.ăUlterior,ă
studen iiă dină celeă dou ă grupuriă auă completată ună instrumentă careă opera ionalizaă celeă treiă
constructe pe care le-amăamintitămaiăsus.ăDeăasemenea,ăstuden iiădinăceleădou grupuri au
completată şiă testulă deă cunoştin eă laă matematic .ă Rezultateleă auă eviden iată existen aă
Emotivit ii şiă aă Îngrijor rii,ă caă factoriă aiă anxiet iiă fa ă deă testare,ă separa iă deă teamaă deă
eşecă care,ă potrivită autorului,ă seă refer ă laă tendin aă indivizilor deă aă manifestaă cogni iiă
anticipatoriiă cuă privireă laă efecteleă negativeă (înă cază deă eşec)ă peă careă leă potă aveaă situa iileă
evaluative.
Potrivit lui Hagtvet, factorul Îngrijorare seă refer ă laă ună ansambluă deă cogni iiă aleă
indivizilor,ăcentrateăpeăeiăînşişi,ăiarăfactorul Emotivitate seărefer ălaătendin aăindivizilorădeăaă
reac ionaă printr-oă activareă aă sistemuluiă nervosă autonomă şiă prină st riă nepl cute,ă deă tipulă
nervozit iiăşiăaăst rilorădeătensiune.
Rezultateleă studiuluiă citată auă maiă indicată faptulă c ,ă pentruă subiec iiă dină condi iaă
<<informare>>, efectul combinat al factorilor Emotivitate şiă Fric ă deă eşec asupra
performan elorălaătestulădeăcunoştin eăînămatematic ăaăfostămaiăslabădecâtăefectulăfactoruluiă

Îngrijorare.ă Autorulă aă trasă concluziaă c ă expectan eleă indivizilor cu privire la propriile
performan eă ară puteaă legateă maiă strânsă deă factorulă Îngrijorare decâtă deă factorulă
Emotivitate.
5
Mul iă dintreă subiec iiă deă sexă masculină americani,ă careă seă afl ă laă vârstaă încorpor riiă şiă dorescă s ă
satisfac ăserviciulămilitarăînăslujbaăna iunii,ăpotăresim iăanxietateăînăleg tur ăcuăfaptulădeăaăfiărespinşiă
(deăaăfiăconsidera iăinap i)ăînăurmaăevalu rilorăspecificeărecrut riiăînăarmat .ăă
6
Înă cadrulă inventaruluiă TAI,ă ună exempluă deă itemă careă seă refer ă laă blocajele cognitive este 20
(,,During examinations I get so nervous that I forget facts I really know”/,,ăÎnătimpulăexameneloră/ă
testelor,ă devină atâtă deă agitat( ),ă încâtă uită şiă ceeaă ceă ştiuă într-adev r”).ă Dină analizeleă factorialeă
întreprinseădeăSpielberger (1980),ăauărezultatăpentruăacestăitemă satura iiă maiăridicateăcaă valoareăînă
factorul II – Îngrijorare (0.62ă pentruă sublotulă subiec iloră deă sexă masculin,ă respectivă 0.65ă pentruă
sublotulăsubiec ilorădeăsexăfeminin)ădecâtăînăfactorulăIă– Emotivitate (0.45 pentruăsublotulăsubiec iloră
deă sexă masculin,ă respectivă 0.41ă pentruă sublotulă subiec iloră deă sexă feminin).ă Caă atare,ă itemulă 20ă aă
fost asimilat dimensiunii Îngrijorare.
39
Într-un alt studiu, Schwarzer (1984)ăaăc utatăs ăinvestighezeărela iaădintreăceleădou
componente ale anxiet iiăfa ădeătestare:ăÎngrijorarea şiăEmotivitatea.ăUnănum rădeă98ădeă
studen iă auă completată inventarulă TAIă împreun cu alte teste, care vizau evaluarea
cogni iiloră pozitiveă şiă negative,ă precumă şiă aă senza iiloră subiectiveă deă discomfort,ă peă careă
subiec iiă leă resim eauă atunciă cândă se confruntauă cuă oă situa ieă deă evaluare.ă Conformă luiă
Schwarzer (1984), rezultateleăauăindicatăoăasociereăsemnificativ ăîntreăfactorulăÎngrijorare
şiă m surileă legateă deă cogni iileă pozitiveă şiă negative,ă peă cândă scorurileă laă factorulă
Emotivitate s-au asociat cu m surileă careă auă indicată nivelulă senza iiloră deă discomfortă peă
careăsubiec iiăauădeclaratăc ăleăresim eauăînăsitua iiădeăevaluare.
1.2.4.ăPrevalen aăanxiet iiăfa ădeătestareăînăfunc ieădeăvariabileleăvârst ,ăsexăşiăras
Prevalen aă unuiă fenomenă seă refer ă laă amploareaă r spândiriiă acestuiaă înă popula iaă
general ă dintr-ună anumită areală sauă înă subpopula iileă acesteiaă (deă celeă maiă multeă ori,ă
exprimat ă procentual).ă Subpopula iileă suntă stabilite,ă deă obicei,ă înă func ieă deă oă serieă deă
variabile socio-demografice, precumă sexul,ă grupeleă deă vârst ,ă nivelulă deă studii,ă statutulă
socio-economic,ăetniaăsauăînăfunc ieădeăalteăvariabile,ăprecumăanumiteăcategoriiăclinice.ă
Înăcazulăvariabileiăpeăcareăoăstudiem,ăprevalen aăseărefer ălaănum rulă(procentul)ădeă
elevi dintr-o anumit ă popula ieă şcolar ă sauă deă studen i,ă înă cazulă c roraă nivelulă anxiet iiă
fa ădeăevaluareăesteăridicatăsauăfoarteăridicat.
Prevalen aăanxiet iiăfa ădeătestareăaăfostăexaminat ăprinădou ămetodeădiferiteă(apudă
Hall,ă 2005).ă Primaă aă constată înă utilizareaă unor inventare, centrate pe evaluarea
constructuluiăgeneralălegatădeăanxietateaăfa ădeătestare.ăAcesteăinstrumenteăauăîncorporată
pesteă oă 100ă deă întreb ri,ă referitoareă laă emo iileă şiă laă preocup rileă cognitive,ă peă careă
subiec iiăleăpotăexperimentaăînădiverseăsitua iiădeăevaluare.ăR spunsurileăsubiec ilorăauăfost,ă
ulterior,ăintroduseăînăanalizeăfactoriale,ăpentruăgrupareaăîntreb rilorăpeăcategoriiă(factori).
Peă bazaă rezultateloră acestoră analizeă factoriale,ă precumă şiă aă calcululuiă frecven eloră
diferiteloră r spunsuriă laă anumiteă întreb ri,ă cercet toriiă auă f cută numeroaseă observa iiă cuă
privireă laă prevalen aă anxiet iiă fa ă deă testareă înă cadrulă popula ieiă şcolare/academiceă
generale,ăînăfunc ieădeăanumiteăvariabile,ăprecum:ăsexul,ăvârsta,ăetniaăsauărasaăsubiec iloră7.
Cea de-aădouaămetod ,ăutilizat ăînăstudiulăprevalen eiăanxiet iiăfa ădeătestare,ăaăfostă
inspirat ădeăstudiileăefectuateădeăIrwinăSarasonăşiăcolaboratoriiăs i,ăînăvedereaăconstruiriiăşiă
dezvolt riiă unuiă instrumentă careă s ă opera ionalizezeă dimensiunileă specificeă manifest riiă
anxiet iiăfa ădeătestareă 8. Instrumentele elaborate de acest autor (bazate pe auto-raport ri)ă
auădeschisăcaleaăpentruăcercet rileăsistematiceăcareăs-au preocupat de evaluarea efectelor pe
careă anxietateaă fa ă deă testareă (evaluare)ă leă areă asupraă proceseloră specificeă înv riiă şiă
asupraă performan eloră înă sarciniă cognitiveă specifice.ă Ună altă inventară (bazată peă auto-
raportare)ă utilizată înă multeă cercet riă privindă anxietateaă fa ă deă testareă aă fostă Inventarul
7
Etniaăşiărasa,ăcaăvariabileăînăfunc ieădeăcareăs-aăstudiatăprevalen aăanxiet iiăfa ădeătestare, au fost
luateă înă considerare,ă deoareceă studiileă laă careă neă vomă raportaă înă continuareă auă fostă efectuateă înă
Statele Unite ale Americii.
40
pentruă evaluareaă anxiet iiă fa ă de testare (TAI),ă propusă şiă dezvoltată deă Spielbergeră
(1980).
Dateleăcuăprivireălaăprevalen aăanxiet iiăfa ădeătestareăînăfunc ieădeăvariabileleăsex,ă
vârst ,ăetnieăsauăras ,ăpeăcareăleăvomăprezentaămaiăjos,ăauăfostăcolectateăutilizându-se cea
de-a doua metod ,ădeăcareăamăvorbitămaiăsus.
Numeroaseă studiiă auă raportată c ă anxietateaă fa ă deă testareă esteă ceaă maiă frecvent ă
surs ă deă stresă pentruă şcolariă (Angelino,ă Dollinsă şiă Mech,ă 1956;ă Sarason,ă Davison,ă
Lighthall,ăWaiteăşiăRuebush,ă1960;ăBarrios,ăHartmanăşiăShigetomi, 1981; apud Hall, 2005;
BirenbaumăşiăNasser,ă1994;ăapudăMoore,ă2006),ăîns ănum rulădeăcazuriăvariaz ădeălaăună
studiuălaăaltul.ăHillăşiăWigfieldă(1984),ăextrapolândădateleăraportateădeăstudiulăîntreprinsădeă
Hillă şiă Sarasonă (1966),ă careă auă evaluată prevalen aă anxiet iiă fa ă deă testareă cuă ajutorulă
Scaleiă pentruă evaluareaă anxiet iiă fa ă deă testareă înă rândulă copiiloră (TASC),ă ar tauă c ă
patruăpân ălaăcinciămilioaneădeăcopiiădinăşcolileăelementareăşiăsecundareădinăStateleăUniteă
ale Americii ar experimenta efecteleănegativeăaleăanxiet iiăfa ădeătestare.ă
PotrivităluiăEysenckăşiăRachmană(1965),ă20ă%ădintreăşcolariiăamericaniăsufereau,ălaă
aceaăvreme,ădeăfricaădeăexaminare.ăSpielberger,ăPollensăşiăWordenă(1984)ăauăestimatăc ă20ă
pân ă laă 40ă %ă dintreă studen iiă deă colegiuă auă experimentată fricaă deă diverseă situa iiă socialeă
evaluative,ăprintreăcareăseănum r ăşiăanxietateaăfa ădeătestareă(apudăHall,ă2005).ăPotrivită
luiăShakedă(1996),ăaproximativă30ă%ădintreăto iăeleviiăşiăstuden iiăamericaniăsufereauădeăună
anumit nivel alăanxiet iiăfa ădeătestareă(apudăMoore,ă2006).
Maiă mul iă cercet toriă americaniă auă fostă interesa iă deă prevalen aă anxiet iiă fa ă deă
testareăînăpopula iaăelevilor/studen ilorăamericani,ăînăfunc ieădeăoăserieădeăvariabileăsocio-
demografice, precum: vârsta, sexul, etnia, rasa sau back-ground-ul socio-economic.
***
ANXIETATEAăFA ăDEăTESTAREăŞIăVÂRSTAă (CLASAăŞCOLAR /ANUL DE STUDIU
ACADEMIC).ă Rezultateleă cercet riloră nuă indic ă oă imagineă coerent ă legat ă deă trendulă
niveluluiă anxiet iiă fa ă deă testareă de-a lungulă vie ii,ă îns ă celă pu ină pentruă popula iaă deă
vârst ăşcolar ,ăaăînceputăs ăseăprofilezeăunăpatternădevelopmentală(Zeidner,ă1998).ăAstfel,ă
potrivităluiă Hembreeă (1988)ă şiă Zeidneră (1998),ăprevalen aăanxiet iiăfa ă deă testareă creşteă
odat ă pân ă laă perioadaă deă vârst ă corespunz toareă aniloră deă colegiu,ă dup ă careă începeă s ă
scad .
Înămeta-analizaăpeăcareăaăîntreprins-o,ăHembreeă(1988),ăaăg sităniveleămaiăsc zuteăaleă
anxiet iiă fa ă deă testare,ă înă rândulă eleviloră dină claseleă primareă aleă şcoliiă elementare.ă
Conform dateloră ob inuteă deă acelaşiă autor,ă nivelulă anxiet iiă fa ă deă testareă eraă aproapeă
constantăpentruăeleviiăamericaniădeăliceu,ădar,ăînăcazulăstuden ilorălaăcolegiu,ăînregistraăoă
tendin ădeăsc dere.ă
Dateleăob inuteădeăSarasonăşiăcolaboratoriiăs i,ăînăcadrulăaădou ăstudiiălongitudinaleă
(Sarasonăşiăal ii,ă1965;ăHillăşiăSarason,ă1966;ăcita iădeăZeidner,ă1998)ăînăcareăaăfostăutilizat ă
scalaă TASCă auă indicată oă creştereă consistent ă peă parcursulă aniloră deă şcoal ă elementar ă aă
scorurilorăelevilorălaăanxietateaăfa ădeătestare,ăurmat ădeăstabilizareaăacestoraăspreăsfârşitulă
8
Ne referim la Test Anxiety Scale (TAS)ăşiălaăTest Anxiety Scale for Children (TASC).
41
şcoliiăelementare.
Conformă dateloră ob inuteă deă Hillă şiă Sarasonă (1966),ă înă popula iaă deă eleviă
corespunz toareă claseloră deă mijlocă aleă şcoliiă elementareă (claseleă III- IV),ă începă s ă seă
profilezeădiferen ele înăfunc ieădeăvariabilaăsex înăceeaăceăpriveşteănivelulăanxiet iiăfa ădeă
testare.ăFeteleătindăs ăob in ,ăînămedie,ăscoruriămaiăridicateădecâtăceleăaleăb ie iloră(apudă
Zeidner, 1998).
Unaă dintreă explica iileă pentruă stabilizareaă sauă sc dereaă scoruriloră pe care elevii le
ob ină laă anxietateaă fa ă deă testareă spreă sfârşitulă şcoliiă elementareă aă luată înă considerareă
tendin aăelevilorădeăaădeveniămaiădefensiviăodat ăcuătrecereaătimpuluiăşiădeăaărespinge,ăcelă
pu ină laă nivelă declarativ,ă ideeaă c ă prezint ă simptomeleă specificeă anxiet iiă fa ă deă testareă
(Hill, 1972; apud Zeidner, 1998).
Studiileăîntreprinseăpeăloturiădeăeleviădeăliceuăauăar tatăc ăscorurileălaăanxietateaăfa ă
deă testareă crescă pân ă laă ună punct,ă înă cazulă junioriloră deă liceu,ă dup ă careă tindă s ă r mân ă
constanteă (Manleyă şiă Rosemier,ă 1972;ă Wigfieldă şiă Eccles,ă 1989;ă apudă Zeidner,ă 1998).ă
ManleyăşiăRosemieră(1972)ăutilizândăscalaăTASCăauăg sităniveleămaiăridicateăaleăanxiet iiă
fa ătestareăînărândulăjuniorilorădeăliceuăcomparativăcuăeleviădinăclaseleămaiămari. Pekrunăşiă
Freseă(1992)ăauăprezentatămaiămulteăseturiădeădate,ăpotrivităc roraănivelulăanxiet iiăfa ădeă
testareăscadeăuşorăînăperioadaăanilorădeăcolegiuă(apudăZeidner,ă1998).
Wheeleră (2005)ă citeaz ă oă serieă deă studiiă potrivită c roraă nivelulă anxiet iiă fa ă deă
testareă tindeă s ă creasc ă odat ă cuă vârsta.ă Astfel,ă Hodge,ă McCormickă şiă Elliotă (1997)ă auă
examinatăcâtădeăanxioşiăşiădeăîngrijora iăerauă224ădeăjunioriăşiă221ădeăsenioriădeăliceuădină
Sydneyă (Australia)ă înă leg tur ă cuă examenulă deă absolvireă aă liceului,ă considerată oă miz ă
foarteăimportant ăpentruăcarieraălorăulterioar .ăAtâtăjuniorii,ăcâtăşiăsenioriiăs-au dovedit a fi
anxioşiă şiă îngrijora iă înă leg tur ă cuă testulă foarteă importantă peă careă urmauă s -lă sus in ă laă
sfârşitulă liceului,ă eleviiă senioriă înregistrândă oă medieămaiă ridicat ă aăscoruriloră decâtă eleviiă
juniori.ăOăexplica ieăaăacestuiărezultatăaăluatăînăconsiderareăfaptulăc ,ăpentruăseniori,ătestulă
eraă maiă aproapeă înă timpă decâtă pentruă juniori,ă deciă şiă presiuneaă resim it ă subiectivă era,ă
probabil, mai mare.
Aceeaşiă autoareă citeaz ă ună altă studiuă întreprinsă deă Gierlă şiă Bisanză (1995)ă careă auă
investigată nivelulă anxiet iiă fa ă deă testeleă laă matematic ,ă testeă înă general,ă precumă şiă
atitudinileăfa ădeămatematic ăînărândulăaă95ădeăeleviăcuăvârsteăcuprinseăîntreă8ăşiă13ăani,
dintreăcareă47ăînăclasaăaăIII-aăşiă48ăînăclasaăaăVI-a.ăRezultateleăauăindicatăatâtăpentruăeleviiă
de clasa a III-a,ăcâtăşiăpentruăceiădeăclasaăaăVI-a,ăunănivelămaiăridicatăalăanxiet iiăfa ădeă
testeăînăgeneralădecâtăfa ădeătesteleădeămatematic .ăElevii de clasa a III-aăauăraportat,ăînă
medie,ă ună nivelă maiă sc zută ală anxiet iiă fa ă deă testeă înă generală şiă fa ă deă testeleă deă
matematic ,ăcomparativăcuăeleviiădeăclasaăaăVI-a.
Un al treilea studiu citat de Wheeler (2005) a colectat, pe baza unor instrumente
completateă deă c treă elevi,ă oă serieă deă m suriă referitoareă laă nivelulă anxiet iiă (preocup riă
cognitiveă intenseă şiă stresă emo ional),ă modalit ileă deă adaptareă laă aceastaă şiă percep iileă
eleviloră referitoareă laă propriaă loră s n tateă (Howeveră etă al.,ă 2001).ă Lotulă pe care au fost
colectateăacesteădateăaăfostăcompusădină59ădeăeleviăînăclasaăaăXI-aăşiă54ădeăeleviăînăclasaăaă
XII-a.ăAceştiaăauăcompletatăinstrumenteleădeădou ăori:ăcuăoăs pt mân ăînainteaăsus ineriiă
42
unoră testeă importanteă pentruă evolu iaă loră şcolar ă (ună examen la mijlocul semestrului –
pentru elevii de clasa a XI-a,ărespectivăexamenulădeăadmitereăînăcolegiuă– pentru elevii de
clasa a XII-a)ăşiălaăoăs pt mân ădup ăsus inereaăacestora.ăRezultateleăauăfostăcontradictoriiă
cuă celeă ob inuteă înă studiileă citateă anterior de Wheeler (2005): elevii de clasa a XII-a au
ob inută – atâtă înaintea,ă câtă şiă dup ă sus inereaă testuluiă deă admitereă înă colegiuă – un nivel
mediuăalăanxiet iiămaiăsc zutădecâtăcelăînregistratădeăeleviiădeăclasaăaăXI-a.
Înădiserta iaăpentruăob inereaătitluluiădeăpsihologăşcolarăspecialistăpeăcareăaărealizat-o,
Wheeleră(2005)ăprezint ărezultateleăuneiăcercet riăefectuateăpeă85ădeăeleviăcuăvârsteăîntreă9ă
şiă17ăaniădintr-oăşcoal ădistrictual ădinăOhioă(SUA).ăDintreăaceştia,ă30ăerauăînăclasaăaăIV-a,
38 – înă clasa a VI-aă şiă 17ă – înă clasaă aă X-a.ă To iă eleviiă urmauă s ă sus in ă oă serieă deă testeă
importanteăpentruătraseulălorăşcolară(Ohio Fourth Grade Proficiency Tests – pentru elevii
de clasa a IV-a, Ohio Sixth Grade Proficiency Tests – pentru elevii de clasa a VI-a şiăOhio
Graduation Test – pentru elevii de clasa a X-a).ă To iă eleviiă auă completată Scala pentru
evaluareaă anxiet iiă manifesteă înă rândulă copiilor – formaă revizuit /Revisedă Children’să
Manifest Anxiety Scale – RCMASă (Reynoldsă şiă Richmond,ă 1985)ă deă treiă ori:ă cuă dou ă
s pt mâniăînainteaăsus ineriiătestelor,ăcuăoăs pt mân ăînainteaăsus ineriiătestelor,ărespectivă
laăoăs pt mân ădup ăsus inereaăacestora.
Dateleăauăfostăanalizateădinăperspectivaăaăşaseăipotezeădeălucru.ăPrintreăalteărezultate,ă
acestea au indicat – pentruătoateăceleătreiămomenteăînăcareăauăfostăcolectateăr spunsurileălaă
RCMAS – tendin aămediilorăscorurilorălaăanxietateaămanifest ădeăaăcreşteădeălaăgrupulădeă
elevi de clasa a IV-a la grupul de elevi de clasa a X-a.ă Deă exemplu,ă cuă oă s pt mân ă
înainteaă sus ineriiă testeloră şcolare,ă grupulă eleviloră deă clasaă aă IV-aă aă ob inută oă medieă aă
scorurilorătotaleălaăRCMASăegal ăcuă47.53ă(săţă10.27),ăcelăalăelevilorădeăclasaăaăVI-a – o
medieă egal ă cuă 49.58ă (să ţă 11.97),ă iară grupulă eleviloră deă clasaă aă X-a – oă medieă egal ă cu
50.47ă(săţă8.61).ăLaăoăs pt mân ădup ăsus inereaătestelor,ăsitua iaăs-aăprezentatădup ăcumă
urmeaz :ă eleviiă deă clasaă aă IV-a – 44.53 (s = 9.35); elevii de clasa a VI-a – 46.76 (s =
12.41); elevii de clasa a X-a – 49.88 (s = 9.98).
Trendulăcresc torăşiăapoiărelativăconstantăalăniveluluiăanxiet iiăfa ădeătestareăaăfostă
observată nuă numaiă înă popula iaă şcolar ă american ,ă ciă şiă înă cadrulă studiiloră întreprinseă peă
popula iiă şcolareă dină alteă ri.ă Deă exemplu,ă Araki,ă Iwawakiă şiă Spielbergeră (1992)ă auă
realizat un studiuăpeăpopula iaădeăeleviădeăliceu,ărespectivădeăstuden iălaăcolegiu,ăprinăcareă
auă vizată validareaă adapt riiă înă limbaă japonez ă aă inventaruluiă TAI.ă Versiuneaă înă limbaă
japonez ă aă prezentată oă bun ă fidelitateă (consisten ă intern ă şiă fidelitateă test-retest),ă atât
pentruălotulădeăeleviădeăliceu,ăcâtăşiăpentruăcelăalăstuden ilorădeăcolegiu.ăEleveleădeăliceuăauă
ob inut,ă înă medie,ă scoruriă maiă ridicateă decâtă studenteleă laă colegiu.ă Compara iileă
transversaleăauăeviden iatăoăcreştereăaăniveluluiăanxiet iiăfa ădeătestareăpân ăînăclasaăaăIV-
a,ăurmat ădeăunătrendărelativăconstantăînăcadrulăcompara iilorăîntreăeleviiădeăclaseleăV-XII.
***
Oăserieădeăautoriăauăoferitămaiămulteăexplica iiăpentruătrendulăcresc torăalăniveluluiă
anxiet iiăfa ădeătestare,ăobservatăînăpopula iaădeăcopiiădeăvârst ăşcolar ă(Dusek,ă1980;ăHillă
şiă Sarason,ă 1966;ă Wigfieldă şiă Eccles,ă 1989;ă apudă Zeidner,ă 1998).ă Accentulă aă fostă pusă peă
dateleă careă auă indicată creştereaă niveluluiă mediuă ală anxiet iiă fa ă deă testareă de-al lungul
43
anilorădeăşcoal ăelementar ăşi secundar ă(liceu).ăZeidneră(1998)ăaărezumatăacesteăexplica iiă
dup ăcumăurmeaz :ă
creşterea,ăpeăparcursulăanilorădeăşcoal ,ăaăexigen elorăşiăaăpresiuniiădinăparteaăp rin iloră
şiăaăprofesorilorălegateădeărealizareaăşcolar ăşiădeăperforman eleăcopiilor;ă
complexitateaă dină ceă înă ceă maiă mareă aă materialeloră deă studiuă şiă aă sarciniloră şcolare,ă
careă seă reflect ă înă reducereaă expectan eloră legateă deă succesă înă rândulă eleviloră şi,ă
concomitent,ăînăintensificareaăsimptomelorădeăanxietate;ă
efectele negative pe care le areăexperien aăeşecurilorărepetate,ăcareăcontribuieăadeseaălaă
evocareaăanxiet iiăadversive;ă
sl bireaă capacit iiă deă ap rareă psihic ă (defensivit ii)ă înă rândulă copiilor,ă înso it ă deă
accentuarea de-aă lungulă aniloră aă disponibilit iiă acestoraă deă aă acceptaă c ă sufer ă deă
anxietate;
creştereaăacurate eiăşiăfidelit iiăr spunsurilorăpeăcareăeleviiădinăclaseleămaiămariăleădauă
laăscalele/testeleăcareăvizeaz ăanxietateaăfa ădeătestare.
***
Înăcadrulăunuiăstudiuăcomparativă(Al-Doughmi et al., 2006) a fost examinat impactul
peăcareăîlăareăexperien aăcuăexameneleădeădificultateăcresc toareăasupraăniveluluiăanxiet iiă
fa ădeătestareăînărândulăstuden ilorăiordanieni.ăAutoriiăstudiuluiăauăpornitădeălaăpremisaăc ă
nivelulă anxiet iiă fa ă deă testareă înă rândulă studen iloră manifest ă tendin aă deă aă creşteă
propor ională cuă dificultateaă subiecteloră peă careă studen iiă trebuieă s ă leă preg teasc ă pentruă
exameneleăpeăcareăleăauădeăsus inut.ă
Lotul pe care a fost realizat studiul a fost compus din 187 de studente dintr-un
colegiu de asistenteămedicaleădinăAmman,ădintreăcareă50ăînăprimulăanădeăstudiu,ă46ăînăcelă
de-alădoileaăan,ă44ăînăalătreileaăanădeăstudiuăşiă47ăînăalăpatruleaăanădeăstudiu.ăStudenteleăauă
avută vârsteă cuprinseă întreă 18ă şiă 22ă deă ani,ă cuă oă medieă deă 19.7ă ani.ă Toateă studenteleă au
completat,ă înă cursulă s pt mâniiă înă careă aveauă deă sus inută exameneleă anualeă finale,ă
versiuneaă înă limbaă arab ă aă Inventaruluiă pentruă evaluareaă anxiet iiă fa ă deă testare –
IAT/TAI (Spielberger, 1980).
Pentruăaăseădiferen iaăîntreăniveleleăanxiet iiăfa ăde testare, a fost aplicat criteriul m
±ăsădistribu ieiăscorurilorătotaleălaăinventarulăTAIăob inuteădeăto iăceiă187ădeăsubiec i.ăAuă
fostă stabiliteă patruă niveleă aleă anxiet iiă fa ă deă testare:ă sc zut,ă subă medie,ă pesteă medieă şiă
ridicat.ăÎnăurmaăcalcululuiăfrecven elorăabsolute,ăautoriiăauăconstatatăc ăaproximativă14ă%ă
dintreă celeă 187ă deă studenteă ob inuser ă scoruriă totaleă ridicateă laă inventarulă IAT.ă Pentruă
subloturileădeăstudenteădinăfiecareăanădeăstudiu,ăinciden aăniveluluiăridicatăalăanxiet iiăfa ă
de testare s-aăprezentatădup ăcumăurmeaz :ă10ă%ă - sublotulăstudentelorăînăanulăI,ă13ă%ă -
sublotulăstudentelorăînăanulăII,ă6.8ă%ă - sublotulăstudentelorăînăanulăIIIăşiă25ă%ă - sublotul
studenteloră înă anulă IV.ă Valoareaă comparativ ă aă acestoră procenteă esteă ridicat ,ă întrucâtă
efectiveleă subloturiloră diferen iateă dup ă anulă deă studiuă auă fostă foarteă apropiateă întreă ele.ă
Constat măoăinciden ăaăanxiet iiăfa ădeătestareămultămaiăridicat ăînărândulăstudentelorăînă
ultimulăanădeăstudiu,ăcomparativăcuăsubloturileădeăstudenteăînăaniiăI,ăIIăşiăIII.
Dateleăob inuteăînăurmaăaplic riiătestuluiăANOVA,ăluândăcaăvariabilaăindependent ă
anulădeăstudiuăşiăcaăvariabileădependenteăscorurileălaăinventarulăTAIă(atâtăceleătotale,ăcâtăşiă
44
scorurile la scalele îngrijorare şi emotivitate) au relevat diferen eăîntreăceleăpatruăsubloturiă
deă studenteă atâtă înă ceeaă ceă priveşteă scorurileă totaleă laă inventarulă TAI,ă câtă şiă înă ceeaă ceă
priveşteă scorurileă laă fiecareă dintreă celeă dou ă scale.ă Înă toateă cazurile,ă trendulă niveluluiă
anxiet iiă fa ă deă testareă aă fostă cresc tor,ă sublotulă studenteloră înă anulă Iă ob inândă celă maiă
sc zută nivelă ală anxiet iiă fa ă deă testareă (respectivă pentruă componenteleă Îngrijorare şi
Emotivitate),ăiarăsublotulădeăstudenteăînăanulăIVă– celămaiăridicatănivel.ăÎns ,ăcompara iileă
multiple (Scheffe post-hocătest)ăauărelevatădiferen eăsemnificativeă(laăpragulăpăţă0.05)ădoară
întreăsublotulăstudentelorăînăanulăIăşiăcelăalăstudentelorăînăanulăIV.ăStudenteleăînăanulăIVăauă
ob inută scoruriă totaleă laă inventarulă TAI,ă precumă şiă laă ambeleă scaleă aleă inventarului,
semnificativămaiăridicateădecâtăstudenteleăînăanulăI.
RezultateleăstudiuluiăîntreprinsădeăAl-Doughmiăşiăcolaboratoriiăs iă(2006)ăauărelevat,ă
aşadar,ăunătrendăcresc torăalăniveluluiăanxiet iiăfa ădeătestareăde-a lungul anilor de studiu.
Autorii concluzioneaz ăc ănivelulăanxiet iiăfa ădeătestareăpareăs ăcreasc ădeălaăunăanădeă
studiuălaăaltul,ăiarăunulădintreăfactoriiădeăcareătrebuieăs ăseă in ăcontăpentruăaăexplicaăacestă
trendăesteăstresulădinăceăînăceămaiăridicatăindusădeăsitua iileădeăexaminare,ădeăsarcinile din
ceă înă ceă maiă dificileă şiă deă nivelulă dină ceă înă ceă maiă exigentă ală responsabilit iloră peă careă
studen iiăleăauăînăfiecareănouăanădeăstudiu.ă
Înăsprijinulăacesteiăipotezeăexplicative,ăautoriiăciteaz ăpunctulădeăvedereăexprimatădeă
Sarasonă şiă Stoops (1978),ă potrivită c roraă nivelulă ridicată ală anxiet iiă fa ă deă testareă esteă
asociată cuă sarciniă deă examinareă dificileă şiă complexe,ă careă implic ă presiuneaă nevoiiă deă
reuşit ă – foarteă important ă pentruă traseulă academică ulterioră ală studen ilor.ă Conformă
autorilor studiului pe care l-amăanalizat,ăaceast ăsitua ieăesteăspecific ăşiăstuden ilorădeăanulă
IVăcareăprezint ăunănivelăridicatăalăexpectan elorăprivindăreuşitaălaăexamenulădeăabsolvireă
(faptulădeăaăob ineăoănot ăbun ăsauăfoarteăbun ),ădat ăfiindăimportan aăacestui lucru pentru
dezvoltareaăcariereiăşiăpentruăplasamentulăulteriorăpeăpia aăfor eiădeămunc .ă
Autoriiă cita iă maiă concluzioneaz ă c ă expunereaă frecvent ă laă situa iiă deă examinareă
pareăs ănuăaib ăniciăunăefectăpozitivăasupraăniveluluiăridicatăalăanxiet ii fa ădeătestare,ăînă
sensulă amelior riiă acestuia.ă Conformă autorilor,ă dateleăempiriceăsugereaz ă c ă metodeleădeă
interven ieăcareăpunăaccentulăpeăoăserieădeăfactoriăcognitivi,ăprecumăauto-eficacitatea sau
loculăcontrolului,ăînăîncercareaădeăaăamelioraănivelul ridicatăalăanxiet iiăfa ădeătestareăsuntă
mai eficiente.
***
ANXIETATEAă FA ă DEă TESTAREă ŞIă SEXUL. Sexul (engl. gender) este considerat
unaă dintreă variabileleă careă auă ună impactă importantă asupraă dezvolt riiă şiă manifest riiă
anxiet iiăfa ădeătestare.ăNumeroaseăcercet riăauăar tatăc ăsubiec iiădeăsexăfemininătindăs ă
ob in ăscoruriămaiăridicateădecâtăsubiec iiădeăsexămasculinălaăinventareleăsauălaăscaleleăcareă
m soar ăanxietateaăfa ădeătestareă(Spielberger,ă1980;ăZeidner,ă1998).
Meta-analizaă întreprins ă deă Hembreeă (1988)ă aă eviden iată faptulă c ă diferen eleă înă
func ieădeăvariabilaăsex,ăînăceeaăceăpriveşteănivelulăanxiet iiăfa ădeătestare,ăîncepăs ăapar ă
înăpopula iaădeăeleviăcorespunz toareămijloculuiăanilorădeăşcoal ăelementar ,ăaccentuându-
seăînăpopula iile deăeleviădeăliceu,ărespectivădeăstuden iădeăcolegiuă(apudăZeidner,ă1998).ă
Acelaşiăautorăaăar tatăc ăm rimeaădiferen eiăîntreăscorurileăob inuteădeăfeteăşiăceleăob inuteă
45
deăb ie iălaăcomponentaăEmotivitateăesteăconsiderabilămaiămareădecâtăceaăaădiferen eiăîntreă
scorurileălaăcomponentaăÎngrijorare,ăacestăpatternăindicândăfaptulăc ădiferen eleăînăfunc ieă
deăgenăprivescăînăspecialădimensiuneaăafectiv ăaăanxiet iiăfa ădeătestare.
Pattern-ulă laă careă tocmaiă amă f cută referireă aă fostă reflectată şiă deă dateleă ob inute de
ZeidnerăşiăNevoă(1992),ăcareăauăadministrată Test Anxiety Inventory (TAI)ăunuiănum rădeă
243ădeăsubiec iădeăsexămasculin,ărespectivă283ădeăsubiec iădeăsexăfeminin,ăto iăcandida iălaă
examenulă deăadmitereă într-ună colegiuă israelian.ăMediaă peă careă auă ob inut-oă candida iiă deă
sexă feminină aă fostă cuă aproximativă oă treimeă deă abatereă standardă maiă mareă decâtă mediaă
ob inut ă deă candida iiă deă sexă masculină (apudă Zeidner,ă 1998).ă Tabelulă 1ă prezint ă sintetică
dateleăob inuteădeăZeidnerăşiăNevoă(1992).
Pattern-ul la care tocmaiă amă f cută referireă aă fostă reflectată şiă deă dateleă ob inuteă deă
ZeidnerăşiăNevoă(1992),ăcareăauăadministratăinventarulăTAIăunuiănum rădeă243ădeăsubiec iă
deă sexă masculin,ă respectivă 283ă deă subiec iă deă sexă feminin,ă to iă candida iă laă examenulă deă
admitereăîntr-unăcolegiuăisraelian.ăMediaăpeăcareăauăob inut-oăcandida iiădeăsexăfemininăaă
fostă cuă aproximativă oă treimeă deă abatereă standardă maiă mareă decâtă mediaă ob inut ă deă
candida iiădeăsexămasculină(apudăZeidner,ă1998).ăTabelulă1ăprezint ăsinteticădateleăob inuteă
de ZeidnerăşiăNevoă(1992).
a
Tabelul 1
Masculin Feminin
(N = 245) (N = 283) tb d -Cohen
Scale m s m s
TAI - total 38.7 10.2 41.8 9.9 - 2.87 ** 0.31

Emotivitate 17.3 4.9 19.5 5.1 - 5.11 *** 0.43
Îngrijorare 13.6 4.0 13.7 4.0 - 0.29 0.02
a
Adaptat dup ăZeidneră(1998), p. 263.
b
Valorile testului t-Studentăauăfostăcalculateăşiăad ugateădeăc treănoi.
** p < 0.01; *** p < 0.001
Înă urmaă calculelorăsuplimentareă peăcareăle-amă întreprins,ă amă constatată c ,ă înă cazulă

componentei Îngrijorare,ădiferen aădintreăsubiec iiădeăsexămasculinăşiăceiădeăsexăfemininăpeă
careăauăob inut-oăZeidnerăşiăNevoă(1992)ăaăfostănesemnificativ .
Înă schimb,ă laă componentaă Emotivitate,ă subiec iiă deă sexă feminină auă înregistrată oă
medieă semnificativă maiă mareă decâtă ceaă ob inut ă deă subiec iiă deă sexă masculin.ă Pentruă
aceast ă component ,ă m rimeaă efectuluiă 9 aă avută oă valoareă moderat ,ă înă timpă ceă pentruă
9
Coeficientul d-Cohen reprezint ăindicatorulăm rimiiăefectuluiă(engl.ăeffect size)ăpentruăcompara iaă
mediilorăscorurilorăob inuteădeăgrupulădeăsubiec iădeăsexăfeminin,ărespectivădeăcelădeăsubiec iădeăsexă
masculin. Formula de calcul a acestuia este (apud Popa, 2008):
46
componenta Îngrijorare,ăvaloareaăaăfostăneglijabil .ăPentruădiferen aăîntreăscorurileătotaleă
laă inventarulă TAI,ă ob inuteă deă subiec iiă deă sexă masculină şiă celeă peă careă le-auă ob inută
subiec iiădeăsexăfeminin,ăm rimeaăefectuluiăaăfostăsc zut ăspreămoderat .ă
Cândăscorurileătotaleălaăanxietateaăfa ădeătestare,ăpeăcareăle-auăob inutăsubiec iiădină
studiulăîntreprinsădeăZeidnerăşiăNevoă(1992),ăauăfostăcvartilate, s-aăconstatatăc ,ăînăcadrulă
grupuluiă deă subiec iă cuă ună nivelă ridicată ală anxiet iiă fa ă deă testareă (celă de-al patrulea
intervală cvartilic),ă predominauă subiec iiă deă sexă feminină (66ă %),ă înă timpă ce,ă înă cadrulă
grupuluiă deă subiec iă cuă ună nivelă sc zut ală anxiet iiă fa ă deă testareă (primulă intervală
cvartilic),ăpredominauăsubiec iiădeăsexămasculină(67ă%)ă(cf.ăZeidner,ă1998).ăAcestărezultată
esteăechivalentăcuăaăspuneăc ăanxietateaăfa ădeătestareăaăprevalatăînărândulăsubiec ilorădeă
sex feminin.
HillăşiăSarasonă(1966)ăauăg sit,ăatâtăpentruăeleviădinăşcolileăelementareăşiădinălicee,ă
câtăşiăpentruăstuden iădeăcolegiu,ădiferen eăsemnificativeăîntreăscorurileăfetelorăşiăceleăaleă
b ie ilorălaăanxietateaăfa ădeătestareă(apudăHall,ă2005).ăPentruăfiecareătreapt ăşcolar ,ăfeteleă
auăob inutăscoruriămaiăridicateădecâtăb ie ii.
Spielbergeră(1980)ăaăcomparatăscorurileăob inuteălaăinventarulăTAIădeă527ădeăb ie iă
de liceu cu scorurile a 591 fete de liceu. Pentru scorurile totale la inventar, media fetelor a
fost semnificativămaiămareăcaăvaloareădecâtămediaăb ie iloră(45.72ăfa ădeă40.87;ătăţă6.08,ăpă
< 0.001; d-Cohenăţă0.36).ăFeteleădinăeşantionulădeăeleviăamericani,ăpeăcareăaăfostăetalonată
inventarulăTAI,ă auă ob inută mediiă maiă mariă decâtă b ie iiă laă ambeleă scaleă aleă inventarului:
Emotivitate (18.91ăfa ădeă16.61;ătăţă6.80,ăpăŢă0.001;ăd-Cohenăţă0.40)ăşiăÎngrijorare (17.06
fa ădeă15.60;ătăţă4.41,ăpăŢă0.01;ăd-Cohenăţă0.26).ăSpielbergeră(1980)ăraporteaz ădiferen e,ă
întreăsubiectiiădeăsexăfemininăşiăceiădeăsexămasculin,ăpentruăcelelalteătreiăeşantioane,ăpentruă
careăauăfostărealizateăetaloaneă(studen iăînăprimulăanădeăcolegiu,ăstuden iăînăultimulăanădeă
colegiu,ărespectivăstuden iălaăcolegiiădeăstat).
O serie de meta-analizeăîntreprinseăîntreăaniiă1990ăşiă2000ăauăeviden iat,ăpornind de
laă dateleăob inuteă deă cercet toriă dinădiverseă ri,ă ună nivelă maiă ridicată ală anxiet iiă fa ă deă
testareăînărândulăsubiec ilorădeăsexăfeminin,ăcomparativăcuăceiădeăsexămasculină(Zeidner,ă
1998).ă Astfel,ă Seippă şiă Schwarzeră (1996)ă auă meta-analizat datele ob inuteă înă studiiă
independenteă efectuateă înă 14ă riă diferiteă (SUA,ă Olanda,ă Germania,ă Italia,ă Ungaria,ă
Cehoslovacia,ă Turcia,ă Iordania,ă Egipt,ă India,ă China,ă Coreea,ă Japoniaă şiă Puertoă Rico),ă înă
careă anxietateaă fa ă deă testareă aă fostă m surat ă cuă versiuniă traduseă şiă adaptateă aleă
inventaruluiă TAI.ă Cuă excep iaă studiiloră întreprinseă înă Turciaă şiă China,ă înă toateă celelalteă
studii,ă subiec iiă deă sexă feminină auă ob inut,ă înă medie,ă scoruriă totaleă laă anxietateaă fa ă deă
m1  m2
 N1  1  s 1 2   N 2  1  s 2 2
d= (1)
 N1  1   N 2  1
2 2
unde m1 şiă m2 sunt mediile, N1 şiă N2 sunt efectivele, iar s1 şiă s 2 suntă varian eleă distribu iiloră
scoruriloră pentruă celeă dou ă grupuriă comparate.ă Cohenă aă sugerată urm toareleă repereă pentruă
interpretareaăsemnifica ieiăvaloriiăcoeficientuluiădă(cf.ăCohen,ă1992;ăPopa,ă2008):ă0.20ă – efect mic
(sc zut);ă0.50ă– efect mediu (moderat); 0.80 – efect mare.
47
testareă semnificativă maiă ridicateă decâtă subiec iiă deă sexă masculină (cf.ă Zeidner,ă 1998).ă Înă
plus,ăînămajoritateaădintreăstudiileăanalizate,ădiferen eleăînăfunc ieădeăvariabilaă sex au fost
mai mari ca valoare pentru scala Emotivitate decâtăpentruăscalaăÎngrijorare, acest rezultat
semnificândăfaptulăc ădiferen eleăîntreăsubiec iiădeăsexăfemininăşiăceiădeăsexămasculin,ăînă
ceeaă ceă priveşteă nivelulă anxiet iiă fa ă deă testare,ă suntă dateă maiă alesă deă diferen eleă întreă
scorurile la componenta Emotivitate.
Laă rândulă lui,ă Zeidneră (1998)ă aă sintetizată şiă aă meta-analizat dateleă ob inuteă înă 13ă
studiiă independenteăefectuateăînă12ă riădiferiteă(Cehoslovacia,ă China,ă Coreea,ă Germania,ă
India, Iordania, Iran, Italia, Olanda, SUA, Turcia, Ungaria). Loturile au fost reprezentate de
eleviădeăşcoal ăelementar ă(dou ăstudii),ăjunioriăde liceu (cinci studii), elevi de liceu (cinci
studii),ărespectivăcandida iălaăpre-colegiuă(unăstudiu).ăM rimileăacestoraăauăvariatăîntreă80ă
(studiileăîntreprinseăînăIndiaădeăSharma,ăPamianăşiăSpielbergeră– 1983,ărespectivăînăIranădeă
aceeaşiă autori)ă şiă 1853ă deă subiec iă (studiulă întreprinsă înă Iordaniaă deă Ahlawată - 1989).
Pentruăm surareaăanxiet iiăfa ădeătestare,ăaăfostăutilizatăinventarulăTAI.ăDateleăraportateă
deăZeidneră(1998)ăsuntăprezentateăînăTabelulă2.ăCuăexcep iaăstudiilorăîntrepinseăînăChinaăşiă
Coreea, toate celelalte studii au raportat medii ale scorurilor totale la inventarul TAI
semnificativă maiă mariă înă cazulă fetelor,ă comparativă cuă celă ală b ie ilor.ă Ceaă maiă mareă
diferen ă (tă ţă - 7.60; p < 0.001; d-Cohenă ţă 1.68)ă aă fostă raportat ă deă Sharma,ă Pamiană şi
Spielbergeră(1983),ăpeăunăeşantionădeă80ădeăjunioriădeăclasaăaăIX-a din India, dintre care 40
deăfeteăşiă40ădeăb ie i. Înăcazulăstudiilorăîntreprinseăpeăeşantioaneleădeăeleviădeăliceuădină
Cehoslovacia,ă Iran,ă Italia,ă Olandaă şiă Turcia,ă m rimeaă efectuluiă variabilei sex a fost
moderat .
În cazulă studiuluiă întreprinsă deă Rocklină şiă Ren-Mină (1989),ă peă ună eşantionă deă 205ă
candida iă laă examenulă deă pre-colegiuă (100ă deă b ie iă şiă 105ă fete),ădiferen aă dintreă mediileă
scoruriloră totaleă laă inventarulă TAI,ă ob inuteă deă b ie i,ă respectivă deă feteă aă fostă
nesemnificativ ăstatistic,ăreflectându-seăşiăînăvaloareaăneglijabil ăaăm rimiiăefectului.ă
Valoareaămedieăaăm rimiiăefectuluiăvariabileiă <<sex>>,ăcalculat ădeăZeidneră(1998)ă
pentru cele 13 studii pe care le-a sintetizat, a fost 0.29 (C.I. = 0.25-0.34, la p = 0.05).
***
Înăîncercareaădeăaăexplicaădiferen eleăobservateăîntreăscorurileăob inuteădeăsubiec iiă
deăsexăfemininăşiăceleăob inuteădeăsubiec iiădeăsexămasculin,ăînăceeaăceăpriveşteăanxietateaă
fa ă deă testare,ă Zeidneră (1998)ă ar ta c ă subiec iiă deă sexă feminin tindă s ă fieă multă maiă
sensibiliălaăstimuliiăevaluativi,ămaiăalesălaăceiăcareăanun ăoăevaluareănegativ .ăAutorulăcitată
reiaă concluziileă formulateă deă Lewisă şiă Collegeă (1987),ă potrivită c roraă femeileă manifest ă
tendin aă deă aă seă sim iă multă maiă neconfortabilă şi deă aă fiă multă maiă orientateă c treă sineă înă
situa iiă deă testare,ă comparativă cuă b rba ii.ă Deă asemenea,ă femeileă tindă într-o mai mare
m sur ă decâtă b rba iiă s -şiă devalorizezeă propriaă performan ă cognitiv ă (Gjesme,ă 1982;ă
Wine,ă1980;ăcita iădeăZeidner,ă1998)ăşiăs ăaib ăoăauto-eficien ăperceput ăsemnificativămaiă
sc zut ă(BensonăşiăBandalos,ă1989;ăcita iădeăZeidner,ă1998;ăArch,ă1987).
48
a
Tabelul 2
Masculin Feminin
tb d-Cohen
PSIHOLOGIAăANXIET
Na iune Eşantion Studiu N m s N m s
Cehoslovacia eleviăşcoal ăelementar Man,ăBudejoviceăşiăHosekă(1989) 73 37.6 8.9 81 41.9 9.8 - 2.85 ** 0.46
China candida iăpre-colegiu RocklinăşiăRen-Min (1989) 100 37.9 8.8 105 38.6 8.1 - 0.59 0.08
Coreea elevi liceu – juniori (cls. a IX-a) C.ăSchwarzerăşiăKimă(1984) 367 49.2 13.3 389 51.1 13.7 - 1.93 0.14
Germania elevi liceu – juniori (cls. a IX-a) C.ăSchwarzerăşiăKimă(1984) 426 37.0 9.3 473 40.6 11.3 - 5.23 ** 0.35
India elevi liceu Sud & Sharma (1990) 359 39.7 10.4 465 42.1 10.8 - 3.23 ** 0.22
India elevi liceu – juniori (cls. a IX-a) Sharma,ăPamianăşiăSpielbergeră(1983) 40 36.9 6.7 40 50.1 8.7 - 7.60 ** 1.68
IIăFA
Iordania elevi liceu Ahlawat (1989) 1014 48.5 11.1 839 50.4 11.2 - 3.65 ** 0.17
49
Iran elevi liceu – juniori (cls. a IX-a) Sharma,ăPamianăşiăSpielbergeră(1983) 40 46.2 10.7 40 51.8 8.2 - 2.63 ** 0.58
ăDE TEST RIăŞIăEXAMENE

Italia elevi liceu Comunian (1985) 500 38.1 9.6 500 42.4 10.9 - 6.62 ** 0.42
Olanda elevi liceu – juniori (cls. a IX-a) Van der Ploeg (1982) 57 32.7 10.5 97 37.4 11.2 - 2.62 ** 0.43
SUA elevi liceu Spielberger (1980) 527 40.9 12.8 591 45.7 13.6 - 6.08 ** 0.36
Turcia elevi liceu ÖnerăşiăKaymakă(1987) 197 39.2 9.8 134 44.6 10.2 - 4.80 ** 0.54
Ungaria eleviăşcoal ăelementar Sipos,ăSiposăşiăSpielbergeră(1985) 332 38.8 8.4 368 41.2 8.9 - 3.67 ** 0.28
a
Adaptat dup ăZeidneră(1998), p. 264.
b
Valorile testului t-Studentăauăfostăcalculateăşiăad ugateădeăc treănoi.
Peădeăalt ăparte,ăoăserieădeăstudiiă(Hunsley,ă1985;ăPintrich,ăRoeserăşiăDeăGroot,ă
1994;ăSchwarzerăşiăJerusalem,ă1992)ăauăar tatăc ănivelul auto-eficien eiăperceput ădeă
subiec iă coreleaz ă negativă cuă nivelulă anxiet iiă fa ă deă testareă (cf.ă Zeidneră 1998).ă
Cercet rileă s-au bazat pe teoria socio-cognitiv ă aă autoeficien ei,ă propus ă deă A.ă
Banduraă(1988),ă potrivită c reiaă exist ă oă rela ieă interactiv ,ă îns ă asimetric ă întreă auto-
eficien aă perceput ă subiectivă şiă predispozi iaă spreă anxietateă aă unuiă individă (Zeidner,ă
1998).ăAceast ărela ieăesteămoderat ădeăeficacitateaăstrategiilorădeăadaptareălaăstres.ăUnă
nivelăsc zutăalăauto-eficien eiăperceputeăvulnerabilizeaz ăindividul,ăpredispunându-l la
anxietate,ă faptă care,ă laă rândulă lui,ă accentueaz ă neîncredereaă individuluiă înă propriaă
eficien .
Laărândulălor,ăSowaăşiăLaFleură(1986)ăauăar tatăc ăfemeileătindăs ăob in ăscoruriă
maiăridicateădecâtăceleăaleăb rba ilor,ălaăoăserieădeăscaleăcareăvizeaz ăanxietateaăsocial ă
şiăconştiin aădeăsineăpublic ăşiăcareăsuntăadministrateăînătimpulăunorăsitua iiădeătestareă
(apud Zeidner, 1998).
Nivelulămaiăridicatăalăconştiin eiădeăsineăpublice,ăînăcazulăfemeilor,ăleădetermin
s ă devin ă multă maiă preocupateă înă leg tur ă cuă propriileă loră puncteă slabeă şi,ă înă
consecin ,ăs ăseăsimt ămultămaiăneconfortabilăşiămaiăanxioaseăînăsitua iileăevaluative.
LewisăşiăCollegeă(1987)ăauăar tatăc ăfemeileăşiăb rba iiăinterpreteaz ăîntr-un mod
diferităsitua iileăevaluativeăşi,ăînăconsecin ,ătindăs ăr spund ăîntr-unămodădiferităînăfa aă
acestoraă(apudăZeidner,ă1998).ăConformăcelorădoiăautoriăcita iădeăZeidner,ăb rba iiătindă
înă maiă mareă m sur ă decâtăfemeileă s ă perceap ă oăsitua ieă deătestareă maiă degrab ă caă oă
provocareă personal ă decâtă caă oă amenin are,ă motivă pentruă careă reac iileă anxioaseă careă
apară înă timpulă uneiă situa iiă deă testareă suntă interpretateă deă aceştiaă într-oă manier ă
pozitiv .
Înă consecin ,ă atunciă cândă seă afl ă într-oă situa ieă deă testare,ă b rba iiă tindă s ă
r spund ăprinăreac iileăadaptativeăspecificeăindivizilorăcuăunănivelăsc zutăalăanxiet iiă
fa ă deă testareă (deă exemplu,ă vigilen ă şiă entuziasm),ă ob inândă astfelă performan eă maiă
bune.
Laă polulă opus,ă femeileă tindă s ă perceap ă oă situa ieă deă testareă ca fiind
amenin toare,ă manifestândă oă serieă deă reac iiă caracteristiceă indiviziloră cuă ună nivelă
ridicată ală anxiet iiă fa ă deă testareă (deă exemplu,ă îngrijorare,ă furie,ă team ,ă sc dereaă
stimei de sine).
Cuă alteă cuvinte,ă înă timpă ceă pentruă b rba i,ă situa iileă evaluative pot servi drept
stimulăpentruăcreştereaăstimeiădeăsine,ăaăîncrederiiăînăpropriaăeficien ăşiăaăperforman eiă
(anxietateă facilitant ),ă pentruă femei,ă situa iileă evaluativeă conducă maiă degrab ă laă
creştereaă excitabilit iiă nervoase,ă aă st riiă deă disconfort, înso iteă deă alterareaă
performan eloră(anxietateădebilitant ).
Oăalt ăexplica ieăpentruădiferen eleăobservateăîntreăsubiec iiădeăsexăfemininăşiăceiă
deăsexămasculin,ăînăceeaăceăpriveşteăscorurileălaăscaleleăsauălaăinventareleăcareăm soar ă
anxietateaă fa ă de testareă aă fostă legat ă deă pattern-urileă diferiteă deă creştereă şiă deă
socializareăaăfetelorăşiăb ie ilor.ăDeauxă(1977)ăaăar tatăc ăfeteleăşiăfemeileăsuntăeducateă
50
s -şiă recunoasc ă şiă s -şiă exprimeă anxietateaă – perceput ă socială caă fiindă oă tr s tur ă
specific feminin ă(apudăZeidner,ă1998).ăÎnăacestăsens,ăşiăreac iileădinăparteaăsociet iiă
fa ă deă anxietateaă exprimat ă deă femeiă tindă s ă fieă deă natur ă maiă multă suportiv ă şiă
reconfortant ,ă acestă lucruă impulsionându-leă s ă recunoasc ă maiă degrab ă decâtă s ă
ascund ăanxietateaăfa ădeătestareăpeăcareăoăresimt.
Dimpotriv ,ăanxietateaăesteăprivit ăînăsocietateaămodern ăcaăfiindăincongruent ă
cuămasculinitatea,ăb rba iiăfiindăimpulsiona iăs -şiăreprimeăşiăs ănegeăanxietateaăpeăcareă
oă resimt.ă Înă acestă sens,ă Hillă şiă Sarasonă (1966)ă auă ar tată c ă b ie iiă afla iă înă claseleă deă
mijlocăaleăşcoliiăelementareătindăs ăob in ăscoruriămaiăridicateălaăscaleleăcareăm soar ă
defensivitatea,ăcomparativăcuăb ie iiădinăclaseleămaiămici,ăaspectăcareăpoateăfiălegatădeă
faptulă c ă b ie iiă tindă s -şiă ascund adev rateleă sentimenteă (apudă Zeidner,ă 1998).ă Înă
cazulăfetelorăaflateălaăvârstaăşcoliiăelementare,ănuăaăfostăobservat ăaceast ărela ieăîntreă
scorurileălaăscaleleăcareăm soar ădefensivitateaăşiăvârst .
Înă plus,ă potrivită luiă Deauxă (1977)ă b rba iiă suntă educa iă s ă vad ă situa iileă
evaluativeăcaăreprezentândăprovoc riăc roraătrebuieăs ăleăfac ăfa ,ăînătimpăceăfemeileă
tindăs ăvad ăsitua iileăevaluativeăcaăfiindăamenin ri,ăînăfa aăc roraăpotăfaceăfa ăapelândă
laăstrategiiăbazateăpeăconcentrareaăpeăpropriileăemo ii sau pe comportamente de evitare
(apud Zeidner, 1998).
Aşadar,ădateleăconstatateăînăceeaăceăpriveşteănivelulăanxiet iiăfa ădeătestareănuă
reflect ă oă diferen ă real ă întreă femeiă şiă b rba i,ă ciă maiă degrab ă suntă expresiaă
diferen elorălegateădeăauto-prezentareăşiădeădisponibilitateaăsubiec ilorădeăsexăfemininăşiă
aăcelorădeăsexămasculinădeăaăadmiteăînămodădeschisăfaptulăc ăsufer ădeăanxietateă(Hillăşiă
Sarason, 1966; apud Zeidner, 1998).
Deşiăsubiec iiădeăambeleăsexeăpotăexprimentaăanxietateaăfa ădeătestareăîn aceeaşiă
m sur ,ă nivelulă maiă ridicată ală anxiet iiă fa ă deă testareă înă rândulă feteloră (femeilor)ă seă
datoreaz ă unuiă nivelă maiă ridicată ală defensivit iiă înă rândulă b ie iloră (b rba ilor),ă careă
suntămaiăpu inădispuşiăs ăadmit ăpropriaălorăanxietate.ăAceasta,ăîntrucâtăanxietateaăesteă
considerat ăcaănefiindăunăatributămasculinăşiăesteădezaprobat ăsocial,ăîncepândăchiarăînă
rândulăb ie ilorădeăşcoal ăelementar ă(Sarasonăetăal.,ă1960;ăapudăZeidner,ă1998).
Înă fine,ă s-aă maiă sugerată c ă diferen eleă înregistrateă întreă scorurileă subiec iloră deă
sexă feminină şiă celeă aleă subiec iloră deă sexă masculină laă anxietateaă fa ă deă testareă s-ar
datoraă deosebiriloră înă ceeaă ceă priveşteă structuraă factorial ă aă instrumenteloră utilizateă
pentruă m surareaă anxiet iiă fa ă deă testareă (cuă alteă cuvinte,ă diferen eloră înă ceeaă ceă
priveşteă structuraă latent ă aă conceptuluiă deă anxietateă fa ă deă testare)ă (Zeidner,ă 1998).ă
Rezultateleă studiiloră întreprinse,ă axateă peă examinareaă structuriiă factorialeă aă unoră
instrumenteăcunoscuteăşiăpeăidentificareaăpoten ialelorădiferen eăînăfunc ieădeăvariabilaă
sex,ă nuă auă confirmată presupunereaă deă maiă sus.ă Astfel,ă Bensonă şiă Tippetsă (1990)ă auă
raportată invarian aă (stabilitatea)ă deă laă ună sexă laă altul,ă înă ceeaă ceă priveşteă num rulă deă
factori,ăsatura iileăînăaceştiaăşiăvarian eleăreziduale ale itemilor inventarului TAI. Doar
corela iileă întreă ceiă doiă factoriă laten iă m sura iă deă inventarulă TAIă auă fostă diferite,ă înă
sensulăînăcare,ăpentruăsubiec iiădeăsexăfeminin,ăcorela iaăîntreăÎngrijorare şiăEmotivitate
51
aăfostămaiăridicat ăcaăvaloareădecâtăceaăînregistrat ăpentruăsubiec iiădeăsexămasculină(cf.ă
Zeidner, 1998).
Ună altă studiu,ă efectuată deă Everson,ă Millsapă şiă Rodrigueză (1991),ă aă urm rită
investigareaă diferen eloră întreă subiec iiă deă celeă dou ă sexe,ă înă ceeaă ceă priveşteă
dimensiunileă anxiet iiă fa ă deă testare.ă Autoriiă auă administrată inventarulă TAIă unuiă
num ră deă 501ă studen iă americaniă deă colegiuă (219ă deă sexă masculină şiă 282ă deă sexă
feminin).ăSubiec iiădeăsexăfemininăauăînregistratăscoruriăsemnificativămaiăridicateădecâtă
celeăaleăsubiec ilorădeăsexămasculin la ambele scale ale inventarului TAI (t = 2.00, p <
0.05 – pentru scala Îngrijorare, respectiv t = 2.62, p < 0.05 – pentru scala Emotivitate).
Analizaă factorial ă confirmatorieă peă careă ceiă doiă autoriă cita iă auă întreprins-o
utilizândăprogramulăLISRELăaăeviden iatăstabilitateaăstructuriiăfactorialeătradi ionaleăaă
inventaruluiăTAIăînăraportăcuăvariabilaă sex.ăAtâtăînăcazulăsubiec ilorădeăsexămasculin,ă
câtăşiăînăcelăalăsubiec ilorădeăsexăfeminin,ăauăfostăizola iăceiădoiăfactoriăidentifica iădeă
Spielberger (1980) – Emotivitatea, respectiv Îngrijorarea.
Totuşi,ărezultateleăauăindicatăanumiteădiferen eăîntreăsubeşantioaneleădeăsubiec iă
deă sexă masculin,ă respectivă ceiă deă sexăfeminin,ăiară acesteă diferen eă auă vizată varian eleă
unice ale factorilor, respectiv mediileă şiă covarian eleă factoriloră laten iă careă auă fostă
extraşi.
Diferen eleă înă ceeaă ceă priveşteă varian eleă uniceă auă fostă interpretateă caă expresiaă
faptuluiă c ă itemiiă inventaruluiă TAIă nuă auă aceeaşiă fidelitateă pentruă subiec iă deă sexă
feminin, respectiv cei de sex masculină (Everson,ă Millsapă şiă Rodriguez,ă 1991).ă
Diferen eleăînăceeaăceăpriveşteăcovarian eleăfactorilorălaten iăsuntăechivalenteăcuăfaptulă
c ăceleădou ăcomponenteăaleăanxiet iiăfa ădeătestareă– Emotivitatea şiăÎngrijorarea –
coreleaz ădiferităpentruăsubiec iiădeăsexăfeminin,ărespectivăceiădeăsexămasculin.
RhineăşiăSpaneră(1983)ăauăadministratăScalaăpentruăevaluareaăanxiet iiăfa ădeă
testareăînărândulăcopiilor/Test Anxiety Scale for Children/TASCă(propus ădeăSarasonă
etăal.,ă1960)ăunuiănum rădeă553ădeăcopii înăclaseleăaăII-aăşiăaăIII-a (apud Zeidner, 1998).
Structuraă factorial ă aă scaleiă (patruă factoriă – anxietateaă fa ă deă testare, preocup rileă
f r ă leg tur ă cuă şcoala, auto-evaluareaă deficitar , respectiv simptomele somatice) a
fostă similar ă pentruă feteă şiă b ie i.ă Ceiă patruă factoriă auă acoperită 37.38ă %ă - înă cazulă
b ie ilor,ărespectivă37.34ă%ă- înăcazulăfetelorădinăvarian aăscorurilorăitemilor.
Înăconcluzie,ăcercet rileăauăsugeratăc ăstructuraădimensional ăaăanxiet iiăfa ădeă
testareăesteăsimilar ăpentruăsubiec iiădeăsexăfeminin,ărespectivăceiădeăsexămasculin.ăDeă
aceea,ădiferen eleădeăgenăobservateănuăreflect ăconstructeădiferite,ăciămaiădegrab ăniveleă
diferiteă aleă intensit iiă r spunsuriloră peă careă subiec iiă leă dauă laă itemiiă prină careă esteă
opera ionalizat ăanxietateaăfa ădeătestare.
***
ANXIETATEAăFA ăDEăTESTAREăŞIăRASA. Luândădreptăcriteriuărasa, o serie de
cercet riăamericaneăauăar tatăc ăafro-americaniiătindăs ăob in ăscoruriămaiăridicateădecâtă
caucazienii,ă înă ceeaă ceă priveşteă anxietateaă fa ă deă testareă m surat ă cuă aceleaşiă
instrumente (Hembree, 1988).
52
Hembreeă(1988)ăaăg sităşiăalteădiferen eăculturale,ăînăceeaăceăpriveşteăprevalen aă
anxiet iiăfa ădeătestare.ăAstfel,ăstuden iiăhispaniciăauăob inutăscoruriăsemnificativămaiă
ridicate,ă comparativă cuă studen iiă caucazieni.ă Hembreeă citeaz ă puncteleă deă vedereă
exprimateă deă al iă autori,ă potrivită c rora,ă laă explicareaă acestoră diferen eă ară contribuiă oă
serieă deă factori,ă precumă diferen eleă înă ceeaă ceă priveşteă nivelulă inteligen eiă sauă
caracteristicile mediului academic. De asemenea, s-aăsus inutăc ădiferen eleăconstatateă
întreă caucazieniă şiă subiec iiă deă alteă raseă s-ară datoraă faptuluiă c ă eşantioaneleă utilizateă
pentruăetalonareaăinstrumentelorădestinateăm sur riiăanxiet iiăfa ădeătestareănuăaăfostă
foarte reprezentative pentruăpopula iileăc roraăle-au fost adresate testele.
Înă schimb,ă Turner,ă Beidel,ă Hughesă şiă Turneră (1993),ă utilizândă scalaă TASCă auă
identificat un procent de 41 % dintre cei 626 de copii afro-americani, care prezentau
simptomeă specificeă anxiet iiă fa ă deă testareă (apudă Hall,ă 2005).ă Deşiă acestă procentă aă
fostămaiăridicatădecâtăcelăidentificatăînărândulăcopiilorăamericaniăcaucazieni,ădiferen aă
nuă aă fostă semnificativ ă dină punctă deă vedereă statistic.ă Aceeaşiă cercetareă aă ar tată c ,ă
începândăcuănivelulăclaseiăaăV-a, diferen aăîntreăafro-americaniăşiăcaucazieni,ăînăceeaăceă
priveşteărataăsimptomelorăspecificeăanxiet iiăfa ădeătestare,ăîncepeăs ăscad ăpân ăcândă
seăatingeăoăechivalen ,ăcorespunz toareăpopula ieiădeăadolescen iăliceeni.
1.2.5. Anxietateaăfa ădeătestare,ăperforman aălaătesteădeăabilit iăşiăperforman aă

şcolar
Ună num ră considerabilă deă cercet riă auă fostă efectuateă înă vedereaă studieriiă
consecin elorăpeăcareăanxietateaăfa ădeătestareăleăareăînăplanulăfunc ion riiăindividuale,ă
înăcareăauăfostăincluseăşiăperforman aălaătesteădeăabilit iăcognitiveăsauălaătesteleăşcolareă
(engl. achievement tests).ăConcluziileăacestorăcercet riăconvergăînăaăar taăc ,ăînăgeneral,ă
anxietateaăfa ădeătestareăcauzeaz ăsc dereaăperforman elorălaătesteădestinateăm sur riiă
func ion riiăcognitiveăşiăintelectualeă(Sarason,ă1980;ăTryon,ă1980;ăapudăZeidner,ă1998;ă
Hembree, 1988).
Deă asemenea,ă rezultateleă cercet riloră convergă înă aă ar taă c ă ună nivelă ridicată ală
anxiet iiă fa ă deă testareă tindeă s ă seă asociezeă cuă performan eă şcolare/academiceă mai
slabeă(HillăşiăSarason,ă1966;ăSpielberger,ă1962;ăapudăZeidner,ă1998;ăHembree,ă1988).
S-aă ar tată c ă anxietateaă fa ă deă testareă interfereaz ă negativă cuă performan aă laă
diverseă testeă careă m soar ă func ionareaă cognitiv ă şiă intelectual ă atâtă înă situa iileă
experimentaleă deă laboratoră (Deffenbacher,ă 1978;ă Nottelmannă şiă Hill,ă 1977;ă apudă
Zeidner,ă1998),ăcâtăşiăînăsitua iileăevaluativeădinăvia aăreal ă– cumăesteăcazulătestelorăşiă
ală exameneloră sus inuteă deă eleviă sauă deă studen iă (Alpertă şiă Haber,ă 1960;ă Zeidneră şiă
Nevo,ă1992;ăZeidner,ăKlingmanăşiăPapko,ă1988;ăapudăZeidner,ă1998).ă
Tobiasă(1986;ăcitatădeăZeidner,ă1998)ăaăidentificatăoărela ieădirect ăîntreănivelulă
auto-raportată ală anxiet iiă fa ă deă testareă şiă dificult ileă legateă deă procesareaă
informa iilor,ă peă careă subiec iiă leă întâmpin ,ă atunciă cândă seă confrunt ă cuă diverseă
53
sarcini.
Atâtă anxietateaă fa ă deătestare,ă câtă şiă anxietatea-tr s tur ă auă prezentatărela iiăcuă
sc dereaă performan eloră înă sarciniăimplicândăreactualizareaă unoră con inuturiă specificeă
(Mueller, 1976, 1977;ăSpenceăşiăSpence,ă1966;ăapudăZeidner,ă1998)ăsauăînăsarciniămaiă
complexe,ă precumă ra ionamenteleă analogiceă (Leonă şiă Revelle,ă 1985;ă apudă Zeidner,ă
1998).
NottlemanăşiăHillă(1977)ăauăevaluatăanxietateaăfa ădeătestareăşiăcomportamenteleă
peă careă subiec iiă leă manifestauă f r ă leg tur ă cuă sarcinaă cognitiv ă peă careă oă aveauă deă
revolvată (anagrame).ă Ceiă doiă autoriă auă observată c ă subiec iiă (eleviă deă şcoal ă
elementar )ă careă prezentauă ună nivelă ridicată ală anxiet iiă fa ă deă testareă manifestauă
tendin aădeăaăseăabateămult mai frecvent de la sarcina pe care o aveau de rezolvat, ceea
ceăconduceaălaăsc dereaăperforman eiă(apudăHall,ă2005).
Pornindă deă laă dateleă raportateă înă cadrulă aă 562ă deă studii,ă efectuateă peă loturiă deă
subiec iă dină Americaă deă Nordă întreă aniiă 1952ă şiă 1986,ă Hembree (1988) a efectuat o
meta-analiz ă asupraă corelatelor,ă cauzelor,ă efecteloră şiă metodeloră deă tratamentă aleă
anxiet iiă fa ă deă testare.ă M surileă colectateă înă cadrulă acestoră studiiă auă inclus:ă
anxietateaă fa ă deă testareă (şiă diverseleă componenteă aleă acesteia), CI-ul, diverse
aptitudini cognitiv-intelectuale,ă performan eă laă testeă deă memorieă sauă laă sarciniă deă
rezolvareă deă problemeă administrateă înă condi iiă deă laborator,ă precumă şiă diverseă
performan eăşcolare/academice.
Dateleă ob inuteă deă Hembreeă (1988),ă înă urmaă aplic riiă unoră tehniciă deă calculă
specifice meta-analizeiăauăindicat,ăatâtăpentruăpopula iaădeăeleviădeăliceu,ăcâtăşiăpentruă
ceaădeăstuden iădeăcolegiu,ăcorela iiănegative,ăîns ămodesteăcaăvaloare,ăîntreăscorurileălaă
anxietateaă fa ă deă testareă şiă diverşiă indicatoriă conven ionaliă aiă realiz riiă înă plană
şcolar/academic.ă Pentruă popula iaă deă senioriă deă şcoal ă elementar ,ă precumă şiă pentruă
ceaădeăeleviădeăliceu,ăvalorileăcorela iilorăîntreăanxietateaăfa ădeătestareăşiăindicatoriiă
cantitativiă aiă performan eloră laă diverse discipline de studiu s-auă prezentată dup ă cumă
urmeaz :ă ră ţă - 0.22ă (corela iaă cuă noteleă laă matematic );ă ră ţă - 0.24ă (corela iaă cuă
performan eleă legateă deă practicaă limbiiă engleze);ă ră ţă - 0.21ă (corela iaă cuă noteleă laă
disciplina ştiin eănaturale); r = - 0.25ă(corela iaăcuănoteleălaădisciplinaăştiin eăsociale); r
= - 0.12ă(corela iaăcuănoteleălaălimbaăstr in );ărăţă- 0.12ă(corela iaănivelulăcunoştin eloră
deămecanic ).
M surileălegateădeăfunc ionareaăcognitiv ăauăcorelatămaiăputernicăcuăscorurileălaă
componenta Îngrijorare aă anxiet iiă fa ă deă testareă (ră ţă - 0.31)ă decâtă cuă scorurileă laă
componenta Emotivitate (r = - 0.15)ă (Hembree,ă 1988).ă Deă asemenea,ă corela iaă întreă
scorurile la factorul Îngrijorareăşiănoteleălaădiverseăcursuriăaăfostăuşorămaiăridicat ăcaă
valoare (r = - 0.26)ădecâtăcorela iaănotelorăcuăscorurileălaăcomponentaă Emotivitate.ăÎnă
fine,ă scorurileă laă anxietateaă fa ă deă testareă auă corelată negativă cuă performan eleă laă
diverseă sarciniă cognitiveă administrateă înă laborator,ă precumă sarciniă deă rezolvareă deă
probleme (r = - 0.20)ăşiăsarciniămneziceă(răţă- 0.28).
54
Seipp (1991) a efectuat o meta-analiz ă sintetizândă 156ă deă valoriă aleă m rimiloră
efectelorăob inuteăînă126ădeăstudii,ăpublicateăîntreă1975ăşiă1988.ăStudiileărealizateăatâtă
înă arealulă european,ă câtă şiă înă celă nord-american s-auă concentrată peă rela iaă întreă
anxietateaă fa ă deă testareă şiă performan aă şcolar /academic ,ă excluzândă influen aă
moderatoareă aă unoră variabile,ă precumă abilitateaă intelectual ă general ă (cf.ă Zeidner,ă
1998).ă M rimeaă efectuluiă laă nivelulă popula ieiă (mediaă ponderat ă aă valoriloră tuturoră
m rimilorăefectelor)ăaăfostăegal ăcuă– 0.21/ C.I. = [- 0.36; - 0.07]ălaăpragulădeăîncredereă
deă 95ă %.ă Înă plus,ă pentruă subpopula iileă diferen iateă înă func ieă deă variabileleă sex şiă
apartenen ăcultural ,ăauăfostăg siteăm rimiăaleăefectelorăcomparabileăcaăvalori.
Wigfieldă şiă Ecclesă (1989)ă auă indicată c ă aproximativă 10ă milioaneă deă eleviă
americani,ădinăşcolileăelementareăşiăsecundare,ăob in,ălaătesteleădeăabilit i,ăperforman eă
maiăslabeădecâtăceleădeăcareăsuntăcapabili,ădatorit ăsimptomelorăspecificeăanxiet iiăfa ă
deă testareă peă careă leă resimt,ă precumă şiă datorit ă deficien eloră strategiiloră peă careă leă
utilizeaz ,ăatunciăcândăseăconfrunt ăcuăsitua iileădeătestareă(apudăHall,ă2005).ă
ConformăluiăNichollsă(1967),ăanxietateaăfa ădeătestareăaăuneiăpersoaneăpoateăfiă
legat ă deă tendin aă acesteiaă deă aă seă aşteptaă laă eşecă înă situa iileă deă testareă cuă careă seă
confrunt ă (apudă Moore,ă 2006).ă Deă aceea,ă anxietateaă fa ă deă testareă esteă multă maiă
puternică legat ă deă performan aă laă testeleă şcolare (prin natura lor, preponderent
cognitive)ădecâtăesteăanxietateaăgeneral .ăIndiviziiăcuăunănivelăridicatăalăanxiet iiăfa ă
deă testareă manifest ,ă înă situa iileă deă evaluare,ă tendin aă deă aă r spundeă prină st riă deă
îngrijorare,ă precumă şiă prină alteă cogni iiă irelevante,ă careă interfereaz ă cuă eficien aă înă
sarcinileă peă careă leă auă deă rezolvată (Liebertă şiă Morris,ă 1967;ă Polotsky,ă 1991;ă apudă
Moore, 2006).
***
Cercet rileăînăprivin aăroluluiăpeăcareăanxietateaăfa ădeătestareăîlăareăînăob inereaă
perfoman eloră laă testeleă cognitiveă auă renun ată laă interpretareaă clasic ă aă rela ieiă dintreă
celeă dou ă constructe,ă potrivită c reiaă cogni iileă irelevanteă pentruă sarcinaă deă testareă şiă
grijileăexagerateăaleăindivizilorăcuăprivireălaăpropriileăcompeten eăsauălaăunăposibilăeşecă
inhib ăob inereaăperforman eiăaşteptate,ăprinăblocareaăprocesuluiădeăreamintireă(Morris,
Davis şiă Hutchinghs, 1981; Sarason, 1986; Sarason, Pierce şiă Sarason, 1996; Zohar,
1998;ă cita iă deă Cassady,ă 2004).ă Conceptualizãrileă contemporaneă legateă deă efecteleă
anxietã iiă fa ă deă testareă s-au concentrat asupra deficien eloră înă procesareaă
informa iilor,ă careă pară s ă intervin ă înă diferiteă fazeă aleă cicluluiă deă înv are-testare
(Covington, 1985; Schwarzer şiăJerusalem, 1992; Cassady şiăJohnson,ă2002;ăcita iădeă
Cassady, 2004).
I. G. Sarason a propus un model de lucru (a se vedea Figura 1.1.), prin care a
încercatăs ăexpliceămodulăînăcareăanxietateaăfa ădeăsitua iileăevaluativeăconduce,ăprină
intermediulă interferen eloră înă plană cognitivă careă împiedic ă subiectulă înă rezolvareaă
sarciniloră peă careă leă implic ă situa iaă deă evaluareă s ă seă concentrezeă peă rezolvareaă
acestora,ălaădiminuareaăresurselorăaten ionaleăşi,ăprinăaceasta,ălaăsc dereaăperforman eiă
peăcareăsubiectulăoăob ineă(Sarason,ă1980;ăapudăZeidner,ă1998):
55
Figura 1.1.
Modelul deficituluiă înă procesareaă deă baz ă aă informa iilor aă fostă sus inută prină
numeroaseă rezultate,ă careă auă demonstrată c ă studen iiă cuă ună nivelă ridicată ală anxiet iiă
fa ădeătestareăauădificultã iăînăproceseleăcognitive,ăalteleădecâtăceleălegateădeăeşeculăînă
reamintireaăinforma iilor,ăaşaăcumăsus ineauăcercet rileăclasice.ăAstfel,ăstuden iiăcuăună
nivelăridicatăalăanxiet iiăfa ădeătestareămanifestãăproblemeăînăproceseleădeăcodareăşiădeă
re inereă (p strare)ă aă informa iilor,ă acesteaă conducând,ă înă celeă maiă multeă cazuri, la o
reprezentareă conceptualãă inadecvatãă aă con inuturiloră peă careă trebuieă s ă leă înve eă
(Mueller, 1980; Benjamnin, McKeachie, Lin şiă Holinger, 1981; McKeachie, 1984;
Naveh-Benjamin,ă1991;ăcita iădeăCassady, 2004).
Nenum rateleă doveziă empirice,ă potrivită c roraă studen iiă cuă ună nivelă ridicată ală
anxiet iiă fa ă deă testareă întâmpin ă dificult iă înă procesareaă (codarea,ă organizarea,ă
re inereaă şiă reamintirea)ă informa iiloră auă orientată cercet rileă c treă dezvoltareaă unoră
modele procesuale cu privire la efectele anxiet iiă fa ă deă testareă asupraă
performan elorălaăteste (engl. process-oriented models).ăÎnăcadrulăacestorămodele,ăsuntă
luateă înă calculă percep iileă şiă comportamenteleă indiviziloră anxioşiă înă treiă faze,ă
considerateă aă fiă bazaleă pentruă ciclulă învã are-testare: preg tireaă pentruă test,ă
confruntareaăcuătestulăşiăob inereaăperforman ei,ărespectivăreflec iaăasupraătestului,ăsubă
aspectulăeficien eiăpersonale,ăaăperforman eiăob inute,ăaăcomportamentelorăneadecvate,ă
etc. (Covington, 1985; Schutz şiăDavis, 2000;ăcita iădeăCassady, 2004).
Înă cadrulă modeleloră careă auă încercată s ă expliceă rela iaă dintreă anxietateaă fa ă deă
testareă şiă performan eleă laă testeleă deă abilit i,ă respectivă laă testeleă deă cunoştin eă
şcolare/academice,ă oă serieă deă comportamenteă (deă exemplu,ă deprinderileă şiă practicile
legateădeăstudiulămaterieiăînainteădeătestăsauădeăîn elegereaătextelorăcareăsuntădateăspreă
studiu)ăşiăpercep iiăaleăindiviziloră(deăexemplu,ăpercepereaăsitua ieiădeătestareăcaăfiindă
amenin toare,ă neajutorareaă învã atãă sauă percep iileă cuă privire la auto-eficien )ă
specificeăceloră treiă etapeăaleă cicluluiă deă înv are-testareă suntăconsiderateăcaă avândă ună
impactă negativă asupraă niveluluiă performan eiă (McKeachie, 1984; Covington, 1985;
Schwarzer şiăJerusalem,ă1992;ăcita iădeăCassady, 2004).
56
Modelele procesualeă cuă privireă laă efecteleă anxiet iiă fa ă deă testareă asupraă
performan eloră laă testeă auă avantajulă deă aă explicaă deficitulă deă performan ã,ă prezentă laă
indiviziiăputernicăanxioşiăînăabsen aăuneiăpresiuniăevaluative.ă
***
Potrivit lui Bowler (1987), anxietateaă fa ă deă testareă poateă fiă privit ă caă ună
ansambluă deă preocup riă cognitiveă (dimensiuneaă Îngrijorare)ă şiă deă reac iiă emo ionaleă
(dimensiunea Emotivitate),ă peă careă uneleă persoaneă leă manifest ă înă fa aă situa iiloră deă
evaluare,ă specificeă activit iiă şcolareă sau academice, pe care le percep ca fiind o
amenin areăînăraportăcuăpropriileălorăobiective.ăEvaluareaăachizi iilorăpoateăfi,ăprinăeaă
îns şi,ă oă situa ieă stresant ă pentruă mul iă studen i.ă Deă aceea,ă scorurileă laă instrumenteleă
destinateăevalu riiăanxiet iiăfa deătestareăcoreleaz ăcuăindicatoriiăniveluluiăachizi iiloră
şcolare/academice.
Hillă şiă Sarasonă (1966)ă auă efectuată ună studiuă longitudinal,ă înă vedereaă evalu riiă
rela ieiă dintreă anxietateaă fa ă deă testare,ă atitudineaă fa ă deă testeleă şcolareă şiă
performan eleă şcolare.ă Subiec iiă auă fostă eleviă înă diferiteă claseă aleă şcoliiă elementare10
Rezultateleăauăindicat,ăînăcazulăcopiilorăcuăscoruriăridicateăaleăanxiet iiăfa ădeă
testare,ăperforman eămaiăslabeălaătesteleădestinateăevalu riiăachizi iilorăşcolareăşiăănoteă
şcolare mai mici, asociate cu un risc mai ridicat de repetare a clasei (apud Hall, 2005).
Schwarzeră (1981)ă aă efectuată ună studiuă peă ună eşantionă deă 1671ă eleviă deă şcoal ă
secundar ădinăGermania,ăpeăcareăi-aăîmp r ităînătreiăgrupuri,ăînăfunc ieădeănoteleălaăoă
prob pentruă evaluareaă achizi iiloră laă matematic .ă Eleviiă auă completată şiă inventarulă
TAI.ă Rezultateleă analizeiă deă varian ă întreprins ă deă autor,ă luândă caă variabileă
independenteă clasaă şcolar ă şiă nivelulă achizi iiloră laă matematic ,ă iară caă variabil ă
dependent ă– scorurileălaăscaleleădestinateăm sur riiăanxiet iiăfa ădeătestare,ăauăindicată
ună efectă semnificativ,ă înă sensulă înă careă eleviiă cuă performan eă slabeă laă matematic ă auă
manifestatătendin aădeăaăob ine,ăcomparativăcuăeleviiăcuăperforman eăbune,ăscoruriămaiă
ridicateăatâtălaăfactorulăÎngrijorare,ăcâtăşiălaăfactorul Emotivitate (apud Bowler, 1987).
Ună studiuă realizată deă Spielbergeră şiă colaboratoriiă s iă (Spielberger,ă 1980)ă aă
identificată corela iiă negativeă semnificativeă întreă scorurileă laă TAIă şiă realizareaă
şcolar /academic ă(engl.ăacademic achievement),ăopera ionalizat ăprinămediileăşcolare.ă
Subiec iiăauăfostăeleviădeăliceuă(Năţă373)ăşiăstuden iăcareăurmauăcursurileădeăcolegiuăînă
primaă treapt ă (Nă ţă 300)ă sauă înă ceaă de-a doua (N = 983). Pentru toate cele trei
eşantioane, s-auă înregistrată corela iiă negativeă întreă scorurileă totaleă laă TAIă şiă mediileă
şcolare,ărespectivăîntreăscorurileălaăscalaăÎngrijorareăşiămediileăşcolare.ăDintreăacestea,ă
majoritateaă auă fostă semnificativeă statistic.ă Pentruă subiec iiă deă sexă masculin,ă valorile
corela iilorăauăfostămaiăridicateădecâtăvalorileăob inuteăpentruăsubiec iiădeăsexăfeminin.ă
10
Înăsistemulădeăînv mântăamerican,ăşcoalaăelementar ăcuprindeăclaseleăI-IV (clasele primare
de la noi), iară şcoalaă secundar ă – clasele V-VIIIă (şcoliă secundareă inferioare)ă şiă IX-XIIă (şcoliă
secundare superioare – liceeleă sauă şcoliă secundareă profesionaleă sauă tehniceă – şcolileă
profesionale de la noi).
57
Acesteaăauăvariatăîntreă- 0.12ăşiă- 0.31ă(pentruăcorela iileăîntreăscorurileătotaleălaăTAIăşiă
mediileă şcolare),ă respectivă întreă - 0.17ă şiă - 0.47ă (pentruă corela iileă întreă scorurileă laă
scala Îngrijorare şiămediileăşcolare).ă
Într-ună altă studiu,ă Spielbergeră şiă Barkeră (1979)ă (apudă Spielberger,ă 1980)ă auă
identificatăcorela iiănegativeăîntreăscorurileălaăTAIăşiănoteleălaăcursulădeăbaz ,ăpornindă
deălaăr spunsurileăunuiănum rădeă267ătineriă(195ădeăsexămasculinăşiă72ădeăsexăfeminin),ă
recruta iă pentruă aă fiă forma iă înă domeniulă marineiă militare.ă Valorileă corela iiloră s-au
situatăîntreă- 0.09ă(subiec iiădeăsexăfeminin,ăscalaăEmotivitate)ăşiă- 0.35ă(subiec iiădeăsexă
masculin, scala Îngrijorare).
Bowleră (1987)ă prezint ă date,ă potrivită c roraă nivelulă achizi iiloră
şcolare/academiceă coreleaz ă moderată cuă anxietateaă fa ă deă testare.ă Potrivită acestuiă
autor,ămul iăcercet toriădinăfostaăGermanieădeăVestă(Schwarzer,ă1975;ăLissman,ă1976;ă
Krohne,ă 1980)ă auă g sit,ă întreă anxietateaă fa ă deă testareă şiă nivelulă achizi iiloră
şcolare/academice,ă corela iiă cuă valoriă situateă întreă 0ă şiă – 0.60,ă rezultateleă depinzândă
semnificativădeădisciplineăşiădeăeşantioaneleăutilizate.ă
Hodapp (1979) a raportat o corela ieă deă ră ţă - 0.51ă întreă scorurileă laă factorulă
Îngrijorare (m surată cuă inventarulăTAI)ă şiă rezultateleă laă unătestă deălimb ă str in ă şiă oă
corela ieăaproapeănul ăîntreăscorurileălaăfactorulăEmotivitate şiărezultateleălaătestă(apudă
Bowler,ă1987).ăÎnăcadrulăuneiălucr riăpublicateăînă1981,ăacelaşiăautorăraportaăoăcorela ieă
de r = - 0.30ă întreă achizi iileă laă matematic ă peă deă oă parteă şiă scorurileă laă factorulă
Îngrijorare,ăîmpreun ăcuăscorurileălaăoăserieădeăalteăm suriăaleăanxiet iiăfa ădeătestareă
(A-StateăşiăA-Trait – m surateăcuăSTAI),ăpeădeăalta.ăEşantionulăutilizatăaăfostăcompusă
din 134 elevi de clasa a VII-a,ăc roraăliăs-aăaplicatăunătestădeăcunoştin eălaămatematic .ă
Aplicândătehnicaăanalizeiăcauzaleă(engl.ăpath analysis) autorul citat a identificat printre
determinan iiăachizi iilorălaămatematic ăinteligen aă(răţă0.33)ăşiăfactorulăÎngrijorare (r =
- 0.27),ădarănuăşiăfactorulăEmotivitate (r = 0.02) (apud Bowler, 1987).
Rezultateleă ob inuteă deă Hodappă auă favorizată ipotezaă c ă factoriiă Îngrijorare şiă
Emotivitate se refer ă laă dispozi iiă diferiteă aleă subiec ilor,ă înă raportă cuă situa iileă
evaluative:ăprimulăarăputeaăindicaătendin aăsubiec ilorădeăa-şiăfaceăgrijiăînăleg tur ăcuă
propriaăperforman ăîntr-oăsitua ieădeăevaluare,ăpeăcândăcelăde-al doilea ar putea indica
tendin aăsubiec ilorădeăaăconştientizaăpropriileălorăemo ii,ăaăc rorăexpresieăoăconstituieă
diverseleăst riădeăexcitareăfiziologic ă(engl.ăphysiological arousal).
Uneleăstudiiăauăabordatărela iaădintreăanxietateaăfa ădeătestareăşiăperforman eleă
şcolare/academice,ă inândă contă deă posibilulă efectă moderatoră dină parteaă inteligen eiă
(apudă Zeidner,ă 1998).ă Chiară şiă înă acesteă condi ii,ă rezultateleă auă indicată oă proast ă
func ionareăşcolar /academic ,ăînărândulăelevilor/studen ilorăcuăanxietateăfa ădeătestareă
(adic ,ăindiferentădeănivelulăinteligen ei,ăanxietateaăfa ădeătestareăinterferaănegativăcuă
performan eleăşcolare/academice).
Conformă observa ieiă luiă Zuriffă (1997;ă citată deă Hall,ă 2005),ă anxietateaă fa ă deă
testareădevineăoăcondi ieăcronic ăpentruăuneleăpersoane,ăiarăaceast ăcondi ieăleăfor eaz ă
s ă înve eă s ă seă adaptezeă laă dezam girileă legateă deă noteleă şcolareă sc zute,ă careă nuă
58
reflect ănivelulăcunoştin elorăsauăalăabilit ilorăintelectualeăpeăcareăleăde in.
Oă abordare,ă înă explicareaă corela iiloră negativeă sc zuteă dintreă anxietateaă fa ă deă
testareăşiăperforman ,ăsubliniaz ăimportan aăunorăaspecteăsitua ionale. Krohne (1980;
citat de Bowler,ă 1987)ă sus ineă c ă anxietateaă fa ă deă testareă joacãă ună rolă indirect,ă
dependent de timpul disponibil şiădeăpreg tireaăpentruătest.ăDac ăunăexamen scris este
anun ată peă neaşteptateă şi,ă prină urmare,ă preg tireaă pentruă acestaă nuă esteă posibil ,ă
varian aă performan eloră poateă fiă explicat ă prină diferen eleă individuale,ă înă ceeaă ceă
priveşteă deprinderileă esen ialeă legateă deă studiuă şiă deă înv areă peă care leă prezint ă
studen ii.ăPeădeăalt ăparte,ădac ăesteăposibil ăpreg tireaădinătimpăpentruătest,ăstuden iiă
anxioşiă îşiă voră concentraă aten iaă peă dezvoltareaă unoră mecanismeă deă coping,ă pentruă aă
dep şiăposibilaăamenin areăpeăcareăoăreprezint ăsitua iaădeăevaluare.
Krohneă şiă Schaffneră (1980;ă cita iă deă Bowler,ă 1987)ă auă efectuată oă cercetare,ă înă
careă atitudineaă descris ă maiă susă aă fostă ună predictoră semnificativă ală rezultateloră laă oă
examinareăaăcompeten elorăpentruăoălimb ăstr in ăavând,ădeci,ăunărolăfacilitator.
Din datele pe care le-amăprezentatămaiăsus,ărezult ăc ăunănivelăridicatăalăanxiet iiă
fa ă deă testareă tindeă s ă seă asociezeă cuă sc dereaă performan eiă şcolareă şiă aă celeiă
academice.ă Desigură c ,ă modelele,ă careă auă fostă propuseă pentruă aă explicaă şiă descrieă
relatia dintreăanxietateaăfa ădeătestareăşiăperforman aă(şcolar )ăacademic ,ăprezint ăună
complexădeărela ii,ăînăcareăintr ăoăserieădeăcaracteristici personale (de exemplu, stima
deă sine,ă încredereaă înă propriileă competen eă şiă şanseă deă reuşit ,ă stilulă deă atribuireă ală
eşecului/succesului,ă sentimentulă autoeficien ei,ă predispozi iaă generalizat ă c treă st riă
anxioaseă etc.),ă precumă şiă oă serieă deă caracteristiciă situa ionale (timpul alocat pentru
preg tireaăexamenului,ăprofunzimeaăabord riiămateriei,ăinopinabilitateaătest riiăetc.).
Performan aă academic ă depindeă deă ună setă multă maiă complexă deă variabileă
(inteligen aă general ,ă aptitudinileă specifice,ă stilurileă deă înv are,ă atribuirileă
motiva ionale,ăconştiinciozitateaăetc.).ăAnxietateaăfa ădeătestareătrebuieăprivit ădoarăcaă
una dintreă acesteă variabile.ă Eaă nuă ac ioneaz ă directă asupraă conduiteiă individuluiă aflată
într-oăsitua ieădeăevaluare,ăciăînăconjunc ieăcuăcelelalteăvariabile.
Mecanismeleăşiăproceseleăprinăcareăsimptomeleăspecificeăanxiet iiăfa ădeătestareă
conduc la deteriorarea performan elorăşcolareăincludăcogni iileănegative, pe care elevul
(studentul) le are vis-à-visădeăpropriileăcompeten eă(aptitudini,ăcunoştin e,ăetc.),ăprecumă
şiădeăunăposibilăeşecălaătesteăsauălaăexamene.ăAcesteăcogni ii,ăînso iteădeăunăcortegiu de
manifest riăemo ionaleăşiăfiziologiceăstânjenitoare,ăinterfereaz ăcuăproceseleăcognitive,ă
peă careă elevulă trebuieă s ă leă aloceă înă timpulă ac iuniloră deă înv areă (fazaă deă preg tireă
pentruă oă situa ieă deă evaluare),ă precumă şiă cuă eforturileă deă concentrare,ă necesareă
rezolv riiăsarcinilorăevaluative
Eleviiăsauăstuden iiăanxioşiăînăleg tur ăcuătesteleăsauăexameneleăpeăcareăleăauădeă
sus inutănuăauăîncredereăînăpropriileălorăcompeten eăsauăseăgândescăc ăceilal iăsuntămultă
maiăbineăpreg ti iădecâtăei.ăAcesteăcogni ii,ăînso ite deăemo iiăstânjenitoare,ăinterfereaz ă
cuăactivitateaăcognitiv ădinătimpulătest rii,ăafectândănegativăproceseleădeăreamintireăşiă
deăorganizareăaăinformatiilor,ăprecumăşiăeforturileădeăconcentrareăaăaten iei.ă
59
1.2.6.ăAnxietateaăfa ădeătestareăşiămotiva ia deărealizareăşcolar
Dup ă cumă ştim,ă motiva iaă deă realizare seă refer ă laă dorin aă unuiă individă deă aă
învingeăobstacoleleăşiădeăaăob ineăsuccesulăînăac iunileăpeăcareăleăîntreprinde,ădeăaăseă
întreceă peă sineă însuşi.ă Comportamentulă indiviziloră orientată c treă ob inereaă succeseloră
trebuieă legat,ă înă primulă rând,ă deă nivelulă deă aspira ie şiă deă nevoiaă permanent ă aă
oamenilorădeăaăob ineăsuccesăînăceeaăceăîntreprind.ăVenindădinspreălaturaăteoriilorădeă
factur ăcognitivist ,ămodelulădezvoltatădeăJ.ăAtkinsonăşiăD.ăMcClellandă ineăcontăşiădeă
rolulă performan eloră şiă ală realiz riloră anterioare pe care fiecare dintre noi le auto-
evalu mă continuu,ă înă determinareaă niveluluiă deă aspira ieă ală uneiă persoaneă şiă aă
comportamentelor dezvoltate pentru atingerea acestuia.
Înă dezvoltareaă teorieiă motiva ieiă deă realizare pe care au propus-o, Atkinson şiă
Litwin (1960;ă cita iă deă Salamé,ă 1984)ă auă subliniată faptulă c ă mul iă dintreă indiviziă
ac ioneaz ă înă diverseă situa iiă fiindă motiva iă deă dorin aă deă aă evitaă ună eşecă (engl.ă
avoidance of failure motivation)ă şiă deă aă ob ineă succesulă (engl.ă seeking success
motivation). Atkinson consideraămotiva iaăorientat ăc treăevitareaăeşeculuiăcaăfiind,ămaiă
degrab ,ăoăfor ăinhibitoareăcareăconduceălaăcomportamenteădeăevitareăşiălaăanxietate,ă
cu efecte negative asupraăperforman elorăînădiverseăsarcini.
Birney, Burdick şiăTeevan (1969;ăcita iădeăSalamé, 1984)ăauăar tatăc ăaşa-numita
presiuneăostil dinăparteaăsitua iilorăevaluative,ăînăcareăsuntăimplicateăno iunileădeăeşecă
şiă succes,ă conduceă laă diferiteă tipuriă deă temeriă care,ă laă rândulă lor,ă potă intensificaă
simptomeleăspecificeăanxiet ii.ăAcesteătemeriăsuntălegateăde:
 teama de auto-devalorizare,ăînăcazădeăeşec;
 teamaădeădevalorizareăsocial ;
 teamaă deă alteă consecin eă aleă eşecului,ă cumă ară fiă pierdereaă unoră avantajeă
materiale.
Heckhausen (1982; citat de Salamé,ă 1984)ă ofer ă oă perspectiv ă motiva ional ă
asupraă anxiet iiă fa ă deă testare,ă înă careă vorbeşteă despreă oă serieă deă proceseă
motiva ionaleăcareăauălocăînainteădeăşiădup ăunăexamen.ăAcesteăproceseăseărefer ălaătreiă
variabile,ăşi-anume:
 nivelulădeăaspira ieăînainteădeăexamen;
 atribuireaă cauzal ă cuă privireă laă performan aă(nota)ă ob inut ,ă procesăcareă areălocă
dup ăexamen;
 auto-evaluareaăconsecutiv ăexamenului.
Oăserieădeăcercet toriăşi-auăcentratăaten iaăasupraăfriciiădeăeşec careăaăînceputăs ă
fieă privit ă caă oă variabil ă important ă pentruă explicareaă anxiet iiă fa ă deă situa iileă deă
evaluareă şiă aă motiva ieiă orientat ă c treă evitareaă acestora.ă Înă acestă sens,ă Heckhausen
(1975)ă şiă Schmalt (1976)ă auă ajunsă laă concluziaă c ă frica (teama) de eşec nu poate fi
conceput ăcaăunăconstructăunitară(cf.ăSalamé, 1984).
60
Administrândă ună instrumentă semiproiectivă destinată evalu riiă motiva ieiă deă
realizareă şiă efectuândă oă analiz ă factorial ă aă r spunsurilor,ă Schmalt (1982),ă aă scosă înă
eviden ădoiăfactoriăai friciiădeăeşecă(apudăSalamé, 1984): auto-percep iaăcuăprivireălaă
propriile abilit iă careă suntă v zuteă caă fiindă sc zute şiă teamaă deă eşecă şiă consecin eleă
sale.ă Primulă factoră exprim ă îndoielileă individuluiă înă leg tur ă cuă propriileă abilit i,
preocup rileăînăleg tur ăcuănivelulăproprieiăperforman e şiătendin aădeăaăevitaăsitua iileă
careăimplic ăevaluareaăperforman ei. Cel de-alădoileaăfactorăesteădescrisăînătermeniădeă
cogni iiăanticipatoriiăcuăprivireălaăeşec şiăgrijiălegateădeăconsecin eleăunuiăposibilăeşec.
Stephan şiă colaboratoriiă s iă (1983;ă cita iă deă Salamé,ă 1984)ă auă f cută distinc iaă
întreă dou ă tipuriă deă grijiă peă careă indiviziiă şiă leă potă faceă înă leg tur ă cuă situa iileă deă
evaluareă peă careă leă traverseaz :ă griji actuale (engl. actual worry) careă seă refer ă laă
,,cogni iiă legateă deă feed-back-ul negativ primit de examinat prin auto-observarea
performan eiă şi/sauă observareaă reac iiloră examinatoruluiă fa ă deă performan aă sa”.ă
Acestă tipă deă cogni iiă vizeaz ,ă aşadar,ă auto-evaluareaă şiă evaluareaă deă c treă ceilal iă aă
performan elorăuneiăpersoane.ă
Cel de-al doilea tip de griji, denumit prin eticheta grijiă existen iale (engl.
existential worry), a fost interpretat ,,caă oă expresieă aă tendin eiă deă îngrijorareă (a unei
persoane - s.n.) privindă propriaă competen ă şiă relevan aă acesteia pentru viitoarele
studiiăşiăsuccesulăînăcarier ”ă(Stephan şiăcolab.,ă1983;ăcita iădeăSalamé,ă1984).ăAşadar,ă
esteă vorbaă despreă cogni iiă negativeă legateă deă scopurileă peă termenă lungă peă careă ună
individăşiăleăstabileşte.
Potrivit lui Raynor (1974),ă înă contexte non-experimentale, majoritatea
activit iloră destinateă atingeriiă obiectiveloră proiectuluiă deă realizareă personal ă poateă fiă
privit ăcaăoăserieădeăpaşiăfunc ionali,ăînăcareăsucceseleăpeăcareăunăindividăleăob ineăîiă
ofer ă oportunit iă imediateă deă aă continuaă înă direc iaă dorit ,ă înă timpă ceă eşecurileă
semnific ăpierdereaăunorăasemeneaăoportunit i,ădeterminândăunăblocajăalăeforturilorădeă
realizareă aă obiectiveloră peă careă individulă şiă leă propuneă (apudă Salamé, 1984). Raynor
consideraă c ă esteă foarteă probabilă caă acestă lucruă s ă conduc ă laă oă creştereă aă anxiet iiă
(fricii)ădeăevaluare,ămaiăalesăatunciăcândăpasulărespectivăesteăconsideratădeăindividăcaă
fiind foarte important pentru realizarea planurilor sale de viitor.
Pentruă explicareaă rela ieiă dintreă anxietateaă fa ă deă testareă (fricaă deă evaluare)ă şiă
performan eleă academice,ă Becker (1982; citat de Salamé, 1984) propune un model
interac ional,ăînă careă ineă contădeă dou ă variabile:ă motiva iaă deă realizare şiă orientarea
c treă eşec.ă Motiva iaă deă realizareă esteă definit ă prină conjunc iaă dintreă nivelulă deă
aspira ieă şiă importan aă peă careă elevulă sauă studentulă oă acord ă examin rii,ă înă timpă ceă
orientareaăc treăeşecăesteădescris ăprinăpercep iaănegativ ăpeăcareăelevulăsauăstudentulăoă
areă cuă privireă laă nivelulă propriiloră competen e,ăexpectan eleă cuă privireălaă eşecă şiă prină
aversiuneaăfa ădeăexamen.ă
Motiva iaădeărealizareăşiăorientareaăc treăeşecăseăcombin ădeterminând,ăpeădeăoă
parte,ă reac iileă emo ionaleă peă careă elevulă sauă studentulă leă manifest ,ă atunciă cândă
urmeaz ă s ă seă confrunteă cuă ună examenă (deă exemplu,ă creştereaă niveluluiă anxiet iiă peă
61
m suraă apropieriiă examenului),ă iară peă deă alta,ă direc iaă comportamenteloră destinateă
adapt riiă şi,ă laă sfarşitulă examenului,ă performan aă peă careă elevulă sauă studentulă oă vaă
ob ine.
Becker (1982; citat de Salamé,ă1984)ăaăsus inutănecesitateaădiferen ieriiăîntreămaiă
multeă tipuriă deă anxietateaă fa ă deă testare/evaluare.ă Rezultatele studiilor pe care le-a
întreprinsăl-auăcondusăc treădelimitareaăaădou ăformeăaleăniveluluiăridicatăalăanxiet iiă
fa ă deă testareă care pot fi prezente la indivizi. Prima include preocup riă legateă deă
incertitudinea succesului şiăesteăîntâlnit ămaiăalesălaăeleviiăsauăstuden iiăorienta iăc treă
succes.ă Înă cazulă acestora,ă nivelulă anxiet iiă poateă fiă redusă prină creştereaă niveluluiă
competen elor.ăPreocup rileălegateădeăincertitudineaăsuccesuluiăscadăînăintensitate,ăpeă
m sur ăceăseăapropieăexamenul.ăCeaăde-aădouaăform ăaăanxiet iiăfa ădeăevaluareăpareă
s ă fieă determinat ă deă percep iaă unei discrepan eă accentuateă întreă nivelulă
competen elor,ă considerată necesară deă c treă elevă sauă student,ă pentruă a-şiă atingeă
obiectiveleă şiă subestimareaă propriiloră competen e.ă Percep iaă acesteiă discrepan eă seă
intensific ,ăpeăm sur ăceăseăapropieăexamenul.ăAceast ăform ăaăanxiet iiă(fricii)ăfa ă
de evaluare este asociat ă cuă intensificareaă cogni iiloră negative,ă peă careă eleviiă sauă
studen iiăleăauăcuăprivireălaăprobabilitateaăunuiăeşecălaăexamen.ă
Înăceeaăceăpriveşteănivelulăperforman elorăpeăcareăstuden iiăanxioşiăînăleg tur ăcuă
exameneleă leă ob in,ă Becker (1982; citat de Salamé, 1984) propuneă oă schem ă
explicativ ,ă înă careă esteă subliniat ă importan a-cheieă aă variabileiă legat ă deă percep iaă
subiectiv ăaăcompeten ei pentruăîn elegereaăcomportamentelorămanifestateădeăeleviăsauă
deăstuden iăînainteădeăexamene.
Salamé (1974; citat de Salamé, 1984) propune conceptul cheie de sim ă ală
competen ei, pentru în elegereaăîntreguluiăprocesăcareăincludeăcomportamenteăorientateă
c treă şiă conduceă laă realizareaă personal .ă Înă opiniaă acestuiă autor,ă sim ulă competen eiă
trebuie legat de controlul cognitiv peă careă individulă îlă manifest ă înă celeă treiă stadiiă
diferite ale ciclului studiu-examen:ă înaintea,ă înă timpulă şiă dup ă examen.ă Mecanismeleă
specificeăcontroluluiăcognitivăînăperioadaădeădinainteaăexamenuluiăprivescăexpectan eleă
pe care individul (studentul)ăleăareăcuăprivireălaăsuccesăşiălaăeşec.ăÎnătimpulăexamenului,ă
controlulăcognitivăintervineăprinăghidareaăcomportamentelorăstudentuluiăspreăob inereaă
celeiă maiă buneă performan eă deă careă acestaă esteă capabilă şiă careă esteă înă acordă cuă
standardele pe care acestaă leă are,ă înă leg tur ă cuă excelen a.ă Înă etapaă post-examen,
controlulăcognitivăseămanifest ăprinăfeed-back-urileămaiămultăsauămaiăpu inăacurateăpeă
careăstudentulăşiăleăadministreaz ăînăleg tur ăcuăperforman aăpeăcareăaăob inut-o.
1.2.7.ăMetodeăşiătehnici pentruăreducerea/prevenireaăsimptomeloră specificeă anxiet iiă

fa ădeătestare
Anxietateaă fa ă deă testareă poateă fiă redus ă sauă chiară eliminat ă prină consilierea
persoanelorăcareăsufer ădeăacestăflagel,ăcuăprivireălaăoăserieădeăstrategii eficiente la care
62
pot apelaăînătimpulăsitua iilorădeătestareă(deăexemplu,ădiferiteămoduriădeăaăr spundeălaă
întreb rileătestului,ămanagementulătimpului,ăînăcazulăînăcareăacesteăelementeăconstituieă
oăsurs ădeătensiune)ă(Strickland,ă2001).ăUneori,ăprofesoriiătrebuieăs ăiaăînăconsiderare
strategii alternative de evaluare,ăprecumăexameneleăoraleăînăloculăcelorăscrise.ă
Alteă tehniciă careă auă fostă utilizateă cuă succesă înă tratamentulă anxiet iiă fa ă deă
testare au fost hipnoterapia şiă biofeedback-ul. Astfel, Vagg (1977) a investigat
eficien aăterapeuticãăaăbiofeedback-uluiăşiăaăabord riiăbazateăpeă coping-ulăcognitivăînă
tratareaă studen iloră careă prezint ă ună nivelă ridicată ală anxiet iiă fa ă deă testareă (apudă
Spielberger,ă 1980).ă Ună eşantionă deă studen iă deă laă Universitateaă Michigan,ă careă auă
ob inut scoruri ridicate la Scalaă pentruă evaluareaă anxiet iiă debilitant din Testul
pentruăevaluareaăanxiet iiăfa ădeărealizareaăacademic (AlpertăşiăHaber,ă1960), i s-a
aplicat Inventarulăpentruăevaluareaăanxiet iiăfa ădeătestare/TAI (Spielberger, 1980)
înainteăşiădupãăoăserieădeăcinciăsesiuniădeătratamentăcuătehnicileăbazateăpeăbiofeedbackă
şiă adaptareă cognitiv .ă Rezultateleă auă indicată oă reducereă semnificativ ă aă niveluluiă
anxiet iiă fa ă deă testare,ă înă urmaă utiliz riiă tehniciloră pentruă îmbun t ireaă adapt riiă
cognitive.ă Înă cadrulă acestuiă studiu,ă utilizareaă biofeedback-ului nu a produs un efect
semnificativăasupraăanxiet iiăfa ădeătestare.ă
Gonzaleză (1978)ă aă comparat,ă înă cadrulă unuiă experiment,ă eficien aă proceduriiă
bazate pe desensibilizareaăsistematic ,ăcombinat ăcuătraining-ul axat pe adaptarea la
st rileădeăanxietate cuăceaăaăproceduriiăbazat ăpeăconsiliereaăînăvedereaăîmbun t iriiă
deprinderiloră şiă strategiiloră deă studiu şiă înv are,ă înă tratamentulă anxiet iiă fa ă deă
testareăaăstuden iloră(apudăSpielberger,ă1980).ăUnănum rădeăstuden iădeălaăUniversityăofă
South Florida au completat Inventarulă pentruă Evaluareaă Anxiet iiă fa ă deă Testare
(Spielberger,ă 1980)ă şiă Chestionarulă pentruă evaluareaă obişnuin eloră şiă aă atitudiniloră
legate de Studiu, propus de Brown şiă Holtzmană (1953;ă 1967)ă 11,ă înainteă şiă dup ă ună
num ră deă optă şedin eă deă tratament.ă Rezultateleă auă indicată oă sc dereă semnificativ ă aă
scorurilor la inventarul TAI pe care le-auă ob inută studen iiă careă auă participată laă
sesiunileădeătrainingăînăvedereaăadapt riiălaăst rileăanxioase.ăStuden iiăcareăauăparticipată
la training-ulăpentruăîmbun t ireaădeprinderilorăşiăstrategiilorădeăstudiuăşiăînv areăauă
înregistrată oă uşoar ă sc dereă aă sc ruriloră laă TAI,ă îns ă diferen eleă fa ă deă scorurileă
ob inuteă deă studen iiă dină lotul de control, care au participat la training-ul pentru
îmbun t ireaă strategiiloră deă adaptareă laă st rileă anxioase,ă precumă şiă fa ă deă scorurileă
ob inuteădeăstuden iiădinălotulădeăcontrol,ăcareănuăauăprimităniciăunătratament,ănuăauăfostă
semnificative din punctă deă vedereă statistic.ă Înă ansamblu,ă studen iiă dină grupurileă
experimentale,ă careă auă primită oă form ă sauă altaă deă tratament,ă auă înregistrată oă sc dereă
semnificativ ă (cuă 14ă sauă maiă multeă puncte)ă aă scoruriloră totaleă laă TAI,ă precumă şiă oă
creştereă semnificativ ă a mediilor la disciplinele de studiu (engl. GPA – grade point
11
Survey of Study Habit and Attitudes (SSHA) este unul dintreăinstrumenteleătimpurii,ăcreateăînă
vedereaă evalu riiă motiva iei,ă atitudiniloră şiă practiciloră eleviloră şiă studen ilor,ă înă leg tur ă cuăă
studiulăşcolar.ă
63
average).ă Laă rândulă lui,ă Algazeă (1979)ă aă investigată eficien aă tehniciloră specificeă
terapiei cognitiv-comportamentale,ă utilizateă separatăsauă împreun ă cuă alteă abord ri,ă înă
tratamentulăstuden ilorăde la Universitatea South Florida, care prezentau probleme cu
anxietateaă fa ă deă testareă (apudă Spielberger,ă 1980).ă Pentruă m surareaă niveluluiă
anxiet iiăfa ădeătestare,ăînainteăşiădup ăunănum rădeăoptăşedin eădeătratament,ăAlgazeăaă
utilizat inventarul TAI. Scorurile pe care le-auă ob inută studen ii,ă înă etapaă post-
tratament,ă auă fostă semnificativă maiă sc zuteă (mă ţă 47.5;ă mediaă scoruriloră ob inuteă înă
etapa pre-tratamentă fiindă egal ă cuă 63).ă Scorurileă laă fiecareă dintreă celeă dou ă scaleă aleă
inventarului TAI (Îngrijorare şiă Emotivitate) pe care le-auă ob inută studen iiă înă etapaă
post-tratamentă auă fost,ă deă asemenea,ă maiă sc zute,ă îns ă diferen eleă fa ă deă etapaă pre-
tratament nu au fost semnificative din punct de vedere statistic.
Înă cazulă studen iloră careă auă participată laă sedinte de terapie cognitiv-
comportamental ă (TCC),ă combinat ă cuă alteă metodeă deă tratament,ă precumă training-ul
destinată îmbun t iriiă deprinderiloră şiă practiciloră deă studiuă sauă desensibilizareaă
sistematic ,ăs-auăînregistratăsc deriăsemnificativeădinăpunctădeăvedereăstatisticăatâtăaleă
scorurilorătotale,ăcâtăşiăaleăscorurilorălaăfiecareădintreăceleădou ăscaleăaleăinventaruluiă
TAI.
Oă alt ă cercetare,ă peă careă vreauă s ă oă aduc,ă aici,ă înă aten ie,ă aă fostă efectuat ă deă
Fletcheră (1979),ă înă cadrulă uneiă diserta iiă deă master,ă sus inut ă laă Universitateaă Southă
Florida, cu titlul Studiuă comparativă privindă eficien aă terapieiă cognitiveă şiă aă terapieiă
ra ional-emotive12 înă tratamentulă studen iloră deăcolegiuă careă manifest ă anxietateă fa ă
de testare (apud Spielberger, 1980). Inventarul TAI aăfostăaplicatăînainteăşiădup ăoăserieă
deă şapteă şedin eă deă terapieă cognitiv-comportamental ă (pentruă ună grupă experimental),ă
respectivă ra ional-emotiv ă (pentruă ună altă grupă experimental). Dup ă sedin eleă deă
tratament,ăatâtăstuden iiădinăgrupulăexperimentalălaăcareăaăfostăaplicat ăterapiaăcognitiv-
comportamental ,ă câtă şiă studen iiă dină grupulă laă careă aă fostă utilizat ă terapiaă ra ional-
emotiv ăauăob inutămediiăaleăscorurilorăla inventarul TAI, semnificativămaiămiciădecâtă
cele din etapa pre-tratament (Tabelul 3). Terapia cognitiv-comportamental ăs-a dovedit
aăfiămaiăeficient ădecâtăterapiaăra ional-emotiv .ă
Aşaăcumăseăpoateăconstata şiădinăcercet rileătrecuteăînărevist ămaiăsus,ăinventarul
TAI aă fostă foarteă frecventă utilizat,ă înă vedereaă evalu riiă eficien eiă diverseloră abord riă
terapeutice, înăameliorareaăsimptomelorăanxiet iiăfa ădeătestare.
Rezultatele studiiloră întreprinseă deă Vaggă (1977)ă şiă Gonzaleză (1978) au indicat
faptulă c ,ă aplicateă separat,ă niciă biofeedback-ul, nici training-ulă destinată îmbun t iriiă
practiceloră legateă deă studiuă şiă înv areă nuă suntă foarteă eficienteă înă reducereaă
simptomelor specificeăanxiet iiăfa ădeătestare.ăÎnăschimb,ădesensibilizareaăsistematic ,ă
12
RET – rational emotive therapy.ă Terapiaă ra ional-emotiv ,ă elaborat ă deă dr.ă Albertă Ellis,ă laă
mijlocul secoluluiătrecut,ă seă focalizeaz ăpeămodificareaăcogni iilorăira ionale,ăcareăinterfereaz ă
cuăfunc ionareaănormal ăaăindividului,ăcreândăsuferin ăşiăpatologie.
64
modific rileăcognitiv-comportamentaleăşiăterapiaăra ional-emotiv ăs-au dovedit a fi mai
eficiente,ăînăreducereaăanxiet iiăfa ădeătestare.ă
a
Tabelul 3
Scoruri scala Scoruri scala
TAI-total
Îngrijorare Emotivitate
Tip de tratament Medii Medii Medii Medii Medii Medii
pre- post- pre- post- pre- post-
tratament tratament tratament tratament tratament tratament
Terapie cognitiv- 55.73 34.83 20.58 12.05 24.26 14.05

comportamental ă
(TCC)
Terapieăra ional- 56.91 39.05 21.62 14.24 24.10 16.29

emotiv ă(TRE)
a
Reprodusădup ăSpielbergeră(1980)
Combinat ă cuă desensibilizareaă sistematic ă sau cu training-ul destinat

îmbun t iriiăpracticelorălegateădeăstudiuăşiăînv are,ăterapiaăcognitiv-comportamental ă
aă fostă multă maiă eficient ă înă reducereaă anxiet iiă fa ă deă testareă şiă îmbun t ireaă
performan elorăacademiceă(conformărezultatelorăstudiului efectuat de Algaze, 1979).
Laă aceeaşiă concluzieă aă ajunsă şiă Ergeneă (2003),ă careă aă efectuată oă meta-analiz ă
asupraămetodelorădeăinterven ieădestinateăreduceriiăanxiet iiăfa ădeătestare,ăpornindădeă
laărezultateleăcomunicateăînă56ădeăstudiiă(Năţă2482ădeăsubiec i).ăAcelaşiăstudiuăaăajunsă
laă concluziaă c ă programeleă deă interven ieă individuale,ă împreun ă cuă programeleă careă
combin ă consiliereaă individual ă şiă deă grup,ă suntă celeă maiă eficienteă înă ameliorareaă
simptomelor specificeăanxiet iiăfa ădeătestare.
***
Recomand rileă pe care le formul mă înă celeă ceă urmeaz sunt adresate elevilor
(maiăalesăcelorăvulnerabiliăînăraportăcuăexperimentareaăsimptomelorăspecificeăanxiet iiă
deă situa iileă evaluative),ă cadreloră didacticeă (înv tori,ă profesori,ă dirigin i)ă şiă
psihologilor şcolariă – careă seă confrunt ă desă cuă problemeleă eleviloră peă careă îiă asist ,ă
precumăşiăp rin iloră– careăaşteapt ădeălaăcopiiiălorăceleămaiăbuneăperforman eălaătesteleă
şiă exameneleă importanteă pentruă carieraă şcolar ă şiă ceaă profesional ,ă deă maiă târziu.
Aceste recomand riă reflect ă considera iileă noastreă cuă privireă laă m surileă careă potă fiă
adoptateă pentruă controlulă simptomeloră nepl cuteă specificeă anxiet ii,ă peă careă mul iă
dintreăeleviăsauăstuden iăleăexperimenteaz ,ăatunciăăcândăseăconfrunt ăcuădiverseăsitua iiă
de evaluare.
65
A. RECOMAND RIă PENTRUă ELEVI.ă Înă vedereaă amelior riiă şiă preveniriiă
simptomelorăspecificeăanxiet iiăfa ădeătesteăşiăexameneăînărândulăelevilor,ăseăimpuneă
consiliereaă pentruăînsuşireaă şiă dezvoltareaă unor strategii eficiente de management al
emo iilor personale, careă apară înă timpulă situa iiloră înă careă suntă asculta iă laă tabl ,ă înă
banc ă sauă suntătesta iă înă scris.ă Literaturaă deă specialitateă ofer ă numeroaseă exempleă deă
asemeneaă strategii,ă careă leă înva ă peă persoaneleă anxioaseă înă raportă cuă situa iileă deă
evaluareă cumă s -şiă recunoasc ă şiă s -şiă controlezeă cogni iileă negativeă şiă emo iileă
amenin toare,ăcareăaparăînainteaăsauăînătimpulăconfrunt riiăcuăoăsitua ieădeătestare.ăIat ă
câteva:
 Elevulătrebuieăs ăfieăobişnuităs ăcomuniceăp rin ilorăşiăprofesorilorăsimptomele
de anxietate peăcareăleăresimte,ăatunciăcândăurmeaz ăs ăseăconfrunteăcuăoăsitua ieă
deă evaluareă sauă înă timpulă acesteia.ă Împreun ă cuă aceştia,ă elevulă poateă analizaă
puncteleătariăşiăceleăslabeăcareăîiăsuntăcaracteristice,ăînăfazaădeăpreg tireăpentruăună
examenăsauătestăsauăînămomentulăînăcareăseăconfrunt ăefectivăcuăacesta.ă
 Înainteaă sauă înă timpulă unuiă testă sauă examenă important,ă elevulă trebuieă s ă seă
gândeasc ăc ăacelătestăsauăexamenăesteădoarăoămodalitateăînăcareăîiăesteăevaluată
nivelulă cunoştin eloră peă care le-aă achizi ionat,ă precumă şiă oă oportunitateă deă aă
demonstraă ceeaă ceă poateă luiă însuşi,ă profesoriloră şiă p rin ilor.ă Atunciă cândă aă
ob inutăunărezultatăbunăsauăfoarteăbun,ăelevulătrebuieăs ăfieăobişnuităs ăseăfeliciteă
pentruăperforman ăşiăs -şiăanalizezeăposibilele puncte tari care au contribuit la
ob inereaăperforman ei.ăCândărezultatulănuăaăfostătocmaiăpeăm suraăaştept rilor,ă
elevulătrebuieăs ăfieăobişnuităs -şiăanalizezeăpuncteleăslabe, pentru a le controla
şiăaăleătransformaăînăresurseăcareăs ăcontribuieălaăîmbun t ireaăperforman elorălaă
viitoareleătesteăsauăexamene.ăÎnăacestăsens,ădiscu iileăcuăprofesorii, pe marginea
notelor mici pe care le-aă ob inută laă ună testă sauă laă ună examenă şiă aă p r iloră dină
con inutulăuneiămateriiăcareătrebuieăînsuşiteămaiăbine,ăpot fi productive.
 Înă timpulă testuluiă sauă examenului,ă elevulătrebuieă s ăpun ă înă aplicareăoă tehnic ă
simpl ă deă relaxare,ă careă s ă contribuieă laă împiedicareaă apari ieiă şiă manifest riiă
simptomeloră somaticeă şiă neuro-vegetativeă sup r toare,ă careă sunt,ă deă regul ,ă
asociateă stresuluiă înă fa aă situa iiloră deă evaluare.ă Elevulă trebuieă s ă ştieă c ă doară
faptulădeăaăseăîncurajaăsingurăs ăfieărelaxatănu-lăajut ăpreaămultăs ăpreîntâmpineă
simptomeleăsup r toareăaleăanxiet iiăfa ădeătestare.ăUnaădintreăceleămaiăsimpleă
tehnici deă relaxareă const ă înă controlulă respira iei,ă careă nuă numaiă c ă ajut ă laă
ventilareaă organismuluiă şiă laă oxigenareaă corect ă aă creierului,ă dară induceă şiă ună
anumită gradă deă relaxareă aăorganismului.ă Exist ă şiă alteă tehnici comportamentale
de relaxare (de exemplu, tehnica controlului tonusului muscularsau tehnica
relax riiăprinăcontrolulăunorăstimuliăverbali-cheie care sunt auto-induşi),ăcareăseă
înva ăînăcâtevaăşedin eăşiăcareăîlăpotăajutaăpeăelevăs -şiăcontrolezeăsimptomeleă
cognitiveă şiă somato-neuro-vegetative specificeă anxiet iiă fa ă deă oă situa ieă deă
evaluare. De asemenea, elevul trebuie s ăseăstr duiasc ăpermanentăs -şiămen in ă
aten iaă asupraă testuluiă sauă examenului.ă Înă acestă sens,ă trebuieă s ă dep şeasc ă
66
miturileă careă circul ă înă folclorulă despreă testeă şiă examene,ă cumă ară fiă faptulă c ă
uneleăîntreb riăsuntă,,capcane”ăpeăcareăprofesorulăle-a creat pentru a-iă,,prinde”ăpeă
eleviiă nepreg ti iă sauă faptulă c ă testulă esteă creată înă aşaă fel,ă încâtă ceiă maiă mul iă
dintreăcandida iăs ănuăaib ăsuficientătimpăpentruăaăparcurgeătoateăîntreb rile.ăDeă
asemenea,ăînărândulăelevilor,ăalăprofesorilorăşiăalăp rin ilor,ăcircul ăcâtevaămituriă
despreăteamaăsauăfricaădeătesteăşiăexamene,ămituriăcareătrebuieăconştientizateăşiă
evitateăpeăcâtăposibil:ăeleviiăseănascăcuăteamaădeăexamene;ăanxietateaăfa ădeătesteă
şiăexameneăesteăoătulburareămental ;ăteamaădeăexameneănuăpoateăfiădep şit ă(înă
ciudaăeforturilor);ăto iăeleviiăcareănuăsuntăfoarteăbineăpreg ti iăpentruăunătestăsauă
examenăvorăresim iăteamaădeărespectivaăsitua ieăevaluativ ,ăînătimpăceăeleviiăcare
suntăbineăpreg ti iăsuntăferi iădeăacesteăsimptomeăsup r toare;ăeleviiăinteligen iăşiă
careăauăabilit iăşcolareăfoarteăbuneănuăvorăresim iăteamaădeăunătestăsauăexamen;ă
frecventareaăcursurilorăşiărealizareaătemelorăpentruăacas ăarătrebuiăs ăcontribuieă
laă reducereaă anxiet iiă fa ă deă testeă şiă examene;ă diminuareaă simptomeloră
specificeă anxiet iiă fa ă deă testeă şiă exameneă garanteaz ă ob inereaă unoră
performan eă maiă bune.ă Peă deă alt ă parte,ă men inereaă aten ieiă peă con inutulă
subiectelorăcareătrebuieăabordateă(în cazulăînăcareătestulăsauăexamenulăimplic ăună
subiectăanalitic,ăunăeseuăsauăoăsintez ăaăinforma iilor)ăsauăalăîntreb rilorălaăcareă
trebuieă alesă ună r spunsă corectă (înă cazulă înă careă examenulă sauă testulă necesit ă
completareaăunorăîntreb riădeătipăgril )ăîlăvaăajutaăpeăelevăs ămanageriezeăeficientă
impresiaădeă,,tabulaărasa”ăpeăcareămulteăpersoaneăoăauălaăînceputulăunuiătestăsauă
examen,ă imediată dup ă ceă primescă subiectele.ă Înă acestă sens,ă elevulă trebuieă s -şiă
exersezeă capacitateaă deă aă r mâneă concentrată peă oă sarcin oă perioad ă deă timpă
optim ,ă înă ciudaă tuturoră stimuliloră distractoriă careă apară înă mediulă fizică înă careă
lucreaz .
Deă asemenea,ă eleviiă trebuieă consilia iă înă leg tur ă cuă strategiile optime de
preg tire pentru un examen sau un test important. Aceste strategii ar putea implica:
 Preg tireaăconstant ălaăoămaterieăsauăalta,ăpeătotăparcursulăperioadeiădeăachizi ieă
aă cunoştin eloră (şiă nuă doară laă sfârşitulă acesteia,ă dup ă binecunoscutaă metod ă aă
,,îngr ş riiăfor ateăaăporcului”),ăvaăcontribuiălaăpreîntâmpinareaăstresului generat
deăcrizaădeătimpăînăcareămul iădintreăeleviăintr ,ăatunciăcândăauădeăpreg tit,ăpentruă
un test sau examen important (cum sunt tezele semestriale sau examenul de
Bacalaureat), un materialăinforma ionalăînc rcat.
 Elaborarea unui plan de parcurgere a materiei,ăcareăs ăfieărespectatăcuăstricte e,ă
vaă ajutaă laă organizareaă eficaceă aă timpuluiă şiă aă resurseloră intelectualeă necesareă
preg tiriiăpentruătestăsauăexamen.
 Recuperareaă lec iiloră şiă aă sarciniloră parcurseă înă clas ,ă precumă şiă aă temeloră
pentruăacas , atunciăcând,ădinămotiveăbineăîntemeiate,ăs-a absentat de la cursuri
unătimpămaiăîndelungat,ăîlăvaăajutaăpeăelevăs ăeviteălacuneleădinămaterieăşiăstresulă
peă careă existen aă acestoraă îlă genereaz ,ă înă etapaă deă preg tireă pentruă testă sauă
examen.
67
 Înă vedereaă evit rii st riloră deă surmenaj,ă seă impuneă alternareaă echilibrat ă aă
perioadelorădeăpreg tireăaămaterieiăcuăceleădeăodihn ă(relaxareăprinăplimb riăînă
aeră liberă sauă activit iă sportive,ă respectivă somn)ă şiă evitarea consumului de
substan eă careă suntă considerateă caă adjuvan iă pentruă st rileă deă stresă sauă
performan aămnezic (de exemplu: Ginkgo Forte Plus, Ginseng, Memo Plus sau
lecitin ).
 Înă noapteaădeă dinainteaă testuluiăsauă examenului,ăelevulătrebuieă s ă doarm ă bine
(s ă eviteă culcareaă laă oă or ă târzie),ă iară înă diminea aă testului sau examenului, s ă
serveasc ămiculădejunăînămodănormal (aăplecaănemâncatălaăunăexamenănuăfaceă
altcevaădecâtăs ăm reasc ăstareaădeănervozitate)ăşiăs ăeviteăconsumulăexcesivădeă
cafea,ă energizanteă sauă alteă substan eă considerateă aă îmbun t iă capacitateaă de
concentrareăşiăstresul.
B. RECOMAND RIă PENTRUă PROFESORI. Se impune adaptareaă deă c treă

profesoriă aă propriiloră stiluriă deă predareă şiă deă evaluare,ă astfelă încâtă con inuturileă
informa ionaleăşiădeprinderileăpeăcareădorescăs ăleătransmit ăşiăsesiunileădeăevaluare a
cunoştin eloră s ă fieă variate,ă atractive,ă accesibileă şiă s ă r spund ă nevoiloră şiă intereseloră
reale ale elevilor.
De obicei, evalu rileăscrise,ăînăcareăelevulăareămaiămultătimpădeăgândire,ăpermităoă
elaborareă maiă atent ă aă r spunsurilor,ă deşiă lipseşteă feed-back-ul pozitiv pe care
profesorulă îlă administrez ă înă cazulă evalu riloră orale.ă Cuă toateă acestea,ă profesoriiă ară
puteaăluaăînăconsiderareăevalu rileăscriseăînăloculăcelorăoraleăsauăinvers,ăînăfunc ieădeă
tipulădeăsitua ieăînăcareăelevulăesteămaiăvulnerabil înăraportăcuăsimptomeleădeăanxietateă
deranjante.ă Deă re inută c ,ă acoloă undeă nuă esteă absolută strictă necesară scoatereaă laă tabl ă
sauă înă fa aă întregiiă clase,ă profesoriiă potă s -iă asculteă peă eleviiă nominaliza iă înă banc .
Astfel, s-ar diminua considerabil teama deăridicolăşiădeăaăseăaflaăînăcentrulăaten ieiăpeă
careăoămanifest ămul iădintreăelevi.
Profesoriiă(maiăalesădirigin ii)ătrebuie s -şi îmbun t easc ăstilulădeăcomunicareă
cu elevii,ă s ă acordeă oă aten ieă deosebit ă eleviloră maiă timizi,ă careă tindă s ă seă
dezorganizeze,ăatunciăcândăsuntăasculta iălaătabl ăsauăînăbanc ăsauăatunciăcândăsus inăînă
scrisăunătestăsauăexamen.ăEsteădeădorităcaăprofesoriiăs ă in ăseamaădeăparticularit ileă
individualeă aleă elevilor,ă ajustându-şiă modalitateaă deă evaluareă laă fiecareă elevă înă parte,
pentruă eliminareaă bariereloră careă mascheaz ă nivelulă reală ală cunoştin eloră şiă ală
competen elorădeălucruăintelectualăpeăcareăîlăposed ăelevii.
Profesoriiătrebuieăs ădepistezeăaceiăeleviăcare,ădeşiăsuntăinteligen i,ăcapabiliădeăaă
înv aăînămodălogicăşiăorganizatăşiăconştiincioşi,ăob inăperforman eăslabe.ăÎnăacestăefortă
diagnostic,ă trebuieă s ă seă in ă seamaă deă faptulă c ,ă laă eleviiă timiziă şiă predispuşiă c treă
reac iiă anxioaseă generateă deă teamaă deă aprecierileă negativeă aleă celorlal iă (colegiă şiă
profesori), Eu-l puneă înă func iuneă oă serieă deă mecanismeă deă ap rareă generândă
numeroaseăblocajeăşiăre ineri.ăPrinăurmare,ăperforman eleăpotăs ănuăfieăînăconcordan ă
68
cuă nivelulă reală ală competen eloră elevuluiă care,ă înă alteă situa ii,ă ară fiă avută cuă siguran ă
posibilitateaăelabor riiăr spunsului,ăproducândăoăcuătotulăalt ăpresta ie.ă
Importan aă feed-back-ului administrat elevilor, cu privire la calitatea
r spunsurilor,ă r mâneă primordial .ă Observândă efecteleă negativeă peă careă leă areă
examinareaăoral ăasupraăelevilor,ăprofesoriiătrebuieăs ăfoloseasc ăremarciăîncurajatoareă
(feed-back pozitiv) de tipul: Foarte bine !, Corect !, Nuăeăgreşităniciăcumăspuiătu,ădac ă
amăpriviădinăpunctulăacestaădeăvedere,ădar… Valorificareaăr spunsurilorăbuneădateădeă
eleviă şiă renun areaă laă sanc ionareaă celoră incompleteă sauă greşiteă reprezint ă oă atitudineă
maiă productiv ă pentruă eleviă şiă pentruă profesoriă decâtă atitudineaă bazat ă peă afirma iiă
depreciative,ădevalorizatoareălaăadresaăcompeten elorăelevilor.ă
Renun areaă laă design-ulă evalu riiă oraleă bazată peă variantaă tradi ional ă (înă careă
elevulă esteă nominalizată deă c treă profesoră s ă r spund ă laă oă întrebareă sauă laă lec ie)ă şiă
utilizarea,ă înă cadrulă evalu rii,ă aă unoră metodeă maiă antrenanteă şiă maiă stimulativeă
reprezint ă oă alt ă m sur ă constructiv ă laă careă profesoriiă ară puteaă apela. Metodele
alternativeă ară puteaă include:ă nominalizareaă elevuluiă deă c treă ună altă colegă pentruă aă
r spundeă laă lec ie,ă tragereaă laă sor iă aă întreb rii,ă lucrulă peă echipe,ă notareaă elevuluiă deă
c treăîntreagaăclas ,ădezbateriătematice.ă
Oă alt ă metod ă deă combatere aă anxiet iiă şcolareă const ă înă desensibilizarea
sistematic ă aă elevuluiă timidă şiă inhibat prină creareaă deă situa iiă înă careă acestaă s ă seă
exprimeăînăfa aăclasei,ăprinăchestionareaăluiăcâtămaiădesăposibil,ăîns ăf r ăs ăfieănotat.
Pentru o eficientizare crescut ă aă procesuluiă deă evaluare,ă esteă recomandată caă
profesoriiă s ă colaborezeă cuă psihologulă şcolară şiă s ă g seasc ă împreun ă solu iiă
ameliorative.ă Esteă necesar ă interven iaă înc ă dină momentulă înă careă suntă observateă
manifest rileă anxioaseă aleă elevilor,ă acestă principiu fiind justificat nu numai de
încercareaă deă ameliorareă aă performan eloră şcolareă şiă aă presta ieiă elevilor,ă ciă şiă deă
prevenireaă instal riiă unoră formeă acuteă sauă croniceă aleă anxiet iiă fa ă deă situa iileă
evaluative.ă Întrucâtă oă situa ieă maiă grav ă ară dep şiă competen eleă diriginteluiă sauă aleă
profesorilor,ă esteă deă dorită caă diriginteleă s ă expliceă elevuluiă (şiă p rin iloră acestuia)ă
posibileleăconsecin eănegativeăaleăacutiz riiăsauăcroniciz riiăanxiet iiăfa ădeăexameneă
şiăteste,ăorientându-lăpeăelevăc treăunăconsilier sau psihoterapeut.
Alteăm suriăpeăcareăprofesoriiăleăpotăadopta,ăînăvedereaăpreîntâmpin riiăanxiet iiă
fa ădeăsitua iileăevaluativeăînărândulăelevilor,ăsunt:
 notificareaă eleviloră dină timpă utilă cuă privireă laă dataă înă careă urmeaz ă sus inereaă
unui test de evaluareă aă cunoştin elor,ă pentruă caă aceştiaă s ă nuă fieă lua iă prină
surprindere;
 clarificareaă scopuluiă unuiă testă sauă examen,ă aă modalit iiă înă careă eleviiă urmeaz ă
s -lăsus in ,ăprecumăşiăaăcriteriilorăcantitativeăşiăcalitativeăcareăvorăfiăutilizateăînă
apreciereaă r spunsurilor,ă pentruă caă aceştiaă s -şiă formezeă expectan eă realisteă cuă
privire la gradul de dificultate a subiectelor, volumul materiei de parcurs, precum
şiăperforman eleăcareăsuntăaşteptateădinăparteaălor;
69
 profesoriiătrebuieăs ăaib ăexpectan eărealisteăcuăprivireălaăperforman eleăeleviloră
şiă s -iă încurajezeă s ă seă str duiasc ă câtă potă eiă deă bine,ă înă etapaă deă preg tireă aă
materieiă şiă înă momentulăconfrunt riiă cuă situa iaă deă testare;ăimportan aăunuiă testă
nuătrebuieăniciăsubestimat ,ăniciăsupraestimat ;
 înă timpulă testuluiă sauă aă examenului,ă seă impuneă creareaă uneiă ambian eă fiziceă şiă
psihologiceă deă lucru,ă înă careă s ă seă preîntâmpineă apari iaă tuturoră stimuliloră
stresan i,ăcareăle-arăputeaădistrageăelevilorăaten iaădeălaărezolvareaăsubiectelor;
 respectarea cu stricte eă aă timpuluiă deă lucruă efectivă impusă eleviloră înc ă deă laă
începutulă situa ieiă deă evaluare,ă pentruă aă nuă creaă frustr riă sauă stres,ă peă motivulă
lipsei de timp pentru parcurgerea subiectelor testului sau examenului;
 profesoriiătrebuieăs ăseăasigureăc ăto iăeleviiăauăîn elesăfoarteăclarămodulăînăcareă
trebuieă s ă procedezeă pentruă aă rezolvaă subiectele,ă iară aceastaă înainteă deă startulă
timpului efectiv de lucru;
 profesoriiă trebuieă s ă fieă obişnui iă s ă cear ă eleviloră feed-back-ul cu privire la
admosferaă înă careă auă sus inut testul sau examenul, gradul de dificultate a
subiectelor,ădac ătimpulădeărezolvareăaăacestoraăaăfostăoptim,ăceăîmbun t iriăpotă
fiăaduseămoduluiădeăformulareăşiădeăformatareăpeăsuportămaterialăaăsubiectelor,ă
precumăşiăcriteriilorăutilizateăînăcorectareaăpresta iilor;ăobserva iileăaduseădeăc treă
eleviă trebuieă utilizateă deă c treă profesori,ă înă revizuireaă strategieiă deă evaluareă aă
cunoştin elorătransmise.
C. RECOMAND RIă PENTRUă P RIN I. Înă fine,ă p rin iiă potă fiă implica iă înă
eforturile de asigurare a tuturor condi iilorăoptimeăpentruătesteleăşiăexameneleăpeăcareă
copiiiă loră leă auă deă sus inut,ă implicită aă condi iiloră pentruă prevenireaă simptomeloră
sup r toareă aleă anxiet ii.ă Astfel,ă înă perioadaă deă preg tireă pentruă ună test sau un
examen important,ăp rin iiătrebuieăs ăstabileasc ăal turiădeăelevăplanulădeăparcurgereăaă
materieiăcareăurmeaz ăs ăfieăevaluat ăşiăs ăseăimpliceăactivăînăorganizareaătimpuluiăînă
careă elevulă înv ă şiă aă celuiă înă careă seă odihneşte,ă aă programuluiă deă alimenta ie,ă înă
identificarea surselor de informare,ă precumă şiă înă asigurareaă uneiă ambian eă fiziceă şiă
socio-emo ionaleă (familiale)ă optimeă pentruă preg tireaă înă vedereaă sus ineriiă
respectivului test sau examen.
Încurajareaă elevului,ă pentruă aă seă concentraă laă lec iileă dină clas ,ă a-şiă rezolvaă
temele pentru acas ,ăaăc utaăînămodăindependentăsurseădeăinformare,ăa-şiăstructuraăînă
modălogicămateriaăpeăcareăoăareădeăparcursăşiăaăcomunicaătoateădificult ileăpeăcareăleă
întâmpin ă– peăfondulăorient riiăacestuiaăc treăvalorizareaăeduca iei,ăaăperfec ion riiăînă
plan şcolar,ăacademicăsauăprofesională– reprezint ăoăalt ădirec ie,ăînăcareăp rin iiătrebuieă
s ăac ionezeăpermanent.ă
P rin iiă trebuieă s ă discuteă cuă elevulă înă modă deschisă şiă înă termeniă pozitivi
(stimulan i)ădespreămenireaătestuluiăsauăaăexamenului,ădespreăaştept rileăcuăprivireălaă
performan aă dină parteaă acestuiaă peă careă leă au,ă f r ă s ă exagerezeă (sau,ă dimpotriv ,ă s ă
70
minimalizeze)ă importan aă testuluiă sauă aă examenuluiă şiă f r ă s ă creezeă presiuniă
demotivanteă pentruă elevă sauă promisiuniă nerealiste,ă aă c roră poten ială eşec,ă înă cazulă înă
careă performan aă nuă seă ridic ă laă aştept rileă p rin ilor,ă s ă constituieă oă surs ă deă stresă
suplimentar ăpentruăelev.ăP rin iiăîiăvorăexplicaăelevuluiăc ătestulăsauăexamenulăpeăcareă
urmeaz ăs -lăsus in ăreprezint ădoarăoămodalitateădeăevaluare aăperforman elorăşcolare,ă
adic ăaăeforturilorăpeăcareăle-aădepusăşiănuăaăaltorăcalit iăpersonale,ăprecumăinteligen aă
sauăvaloareaăpeăcareăoăareăînăcalitateădeăadolescent.
Înăziuaăînăcareăelevulăurmeaz ăs ăsus in ătestulăsauăexamenul,ăp rin iiătrebuieăs ă
seă asigureă c ă acestaă esteă odihnit,ă c ă aă servită miculă dejună şiă nuă aă consumată anumiteă
substan eăpentruăstimulareaăconcentr riiăsauăcontrolulăstresuluiăşiăc ăvaăajungeălaătimpă
înă loculă înă careă urmeaz ă s ă sus in ă testulă sauă examenul.ă Încurajareaă şiă sus inereaă
moral-emo ional aă elevuluiă reprezint ă elemente-cheieă pentruă caă acestaă s ă pleceă laă
examenăîncrez torăînăpropriileăfor e.ăTotuşi,ăexcesulădeăprotec ieăşiăîncurajareăpoateăfiă
d un tor,ăînăsensulăînăcareăelevulăs ăseăsimt ănesigurăpeăceeaăceăştieăşiăvulnerabilăînăfa aă
emo iiloră peă careă leă implic ă oriceă examenă important.ă Deă aceea,ă p rin iiă trebuieă s -l
aten ionezeă peă elevă c ă ună anumită nivelă ală emo iiloră esteă normală şiă vaă contribuiă laă
mobilizareaă optim ă (dină punctă deă vedereă cognitiv-intelectuală şiă ală motiva ieiă de
implicareăînăsarcin )ăînătimpulătestuluiăsauăexamenului.ă
Înă fine,ă dup ă terminareaă testuluiă sauă examenului,ă p rin iiă trebuieă s ă analizezeă
împreun ăcuăelevulăpuncteleătariăşiăpeăceleăslabe, care i-auăinfluen atăconduitaăînăfazaă
deăpreg tire,ăcaăşiăfazaădeăconfruntareăcuătestulăsauăexamenulărespectivăşiădeăcareăelevulă
trebuieăs ă in ăcont,ăatunciăcândăvaăaveaădeăsus inutăunăaltătestăsauăexamenăimportantă
pentruăcarieraăşcolar ăsauăacademic ,ădeămaiătârziu.ăElevulăvaăfiăîncurajatăs ăvorbeasc ă
înămodădeschisădespreădificult ileădeăordinăcognitiv-intelectualăşiăemo ionalăpeăcareăle-
aăîntâmpinatăînătimpulătestuluiăsauăexamenului,ădespreămodalit ileăînăcareăle-aădep şit,ă
precumăşiădespreăceăanumeăpoateăface,ăpentruăaăpreîntâmpinaăapari iaălor,ăatunciăcândă
se va confruntaăcuănoiăsitua iiădeăevaluareăaăcunoştin elor.
71
2. INVENTARULăPENTRUăEVALUAREAăANXIET IIă
FA ăDEăTESTAREă(TAI)
Inventarulăpentruăevaluareaăanxiet iiăfa ădeătestareă13 a fost dezvoltat cu scopul

deăaăevaluaădiferen eleăinterindividualeăînăceeaăceăpriveşteăanxietateaăfa ădeătestare,ăcaă
tr s tur ădeăpersonalitateălegat ădeăoăsitua ieăspecific ă(Spielberger,ă1972;ăSpielbergeră
şiă colab.,ă 1978;ă apudă Spielberger,ă 1980).ă Peă lâng ă m surareaă diferen eloră
interindividualeă înă ceeaă ceă priveşteă predispozi iaă c treă anxietateă înă situa iiă deă testare,ă
inventarulăcon ineădou ăscaleăcareăpermităevaluareaăpreocup rilorăcognitiveăreferitoareă
laă posibilulă eşecă (Îngrijorare), respectiv a reac iiloră emo ionale disfunc ionale
(Emotivitate).
Deşi,ăini ial,ăinventarulăa fostăconceputăpentruăaăm suraăanxietateaăfa ădeătestareă
laă studen i,ă ulterioră aă fostă utilizată cuă succesă şiă înă studiulă anxiet iiă fa ă deă testareă înă
rândulăelevilorădeăliceu.ă
2.1.ăPaşiiăurm ri iăînăconstruireaăşiăînădezvoltareaăinventaruluiăTAIă14
Înă fundamentareaă con inutuluiă celoră dou ă scale,ă autorulă şiă colaboratoriiă s iă auă
pornită deă laă distinc iaă peă careă Liebertă şiă Morris (1967)ă auă f cut-oă întreă dimensiunileă
anxiet iiăfa ădeătestare.ăCeiădoiăautoriăauădefinităprimaădimensiuneă(Îngrijorarea) ca
un ansambluădeăpreocup riăcognitiveălegateădeăconsecin eleăeşecului,ăiarăceaăde-a doua
component ăcaăunăcortegiuădeăreac iiăaleăsistemuluiănervosăautonom,ăcareăsuntăevocateă
deăstresulăasociatăuneiăsitua iiădeăevaluare.ă
Conform lui Spielberger (1980), persoaneleăcuăanxietateăfa ădeătestareăridicatãă
tind s perceapãăsitua iileădeăevaluareăcaăfiindăamenin ãtoare.ăÎnăsitua iiădeătestareăsunt,ă
deseori,ătensionate,ăaprehensive,ănervoaseăşiămanifestãăoăstareădeăactivareăemo ionalã.ă
Maiă mult,ă cogni iileă negativeă deă îngrijorare,ă centrateă peă eleă însele,ă peă careă astfelă deă
persoaneăleămanifestã,ăleădistragăaten iaăşiăleăîmpiedic ăconcentrareaăînătimpulăsarciniiă
deă testare.ă Aşaă cumă amă v zută înă primulă raportă intermediar,ă cercetãrileă auă ar tată c ă
13
Înă cadrulă expuneriiă deă fa ,ă vomă folosiă acronimulă IATă alternativă cuă denumireaă întreag ă aă
inventarului.ă Preciz măc ăinventarulă maiăesteăcunoscutăşiăsubădenumireaădeă Inventarul pentru
evaluareaă atitudiniiă fa ă deă testare (engl. Test Attitude Inventory). Autorul a recomandat
utilizareaă acesteiă denumiriă înă instruc iunileă dateă subiec ilor,ă pentruă aă seă evitaă direc ionareaă
r spunsurilorăacestoraăînăsensulătendin eiădeăfa ad ă(dezirabilit iiăsociale).ăăăă
14
Informa iileăincluseăînăacestăpunctăauăfostăpreluateădinăprimaăedi ieăaămanualuluiăinventaruluiă
(Spielberger,ă1980).ăInforma iiăsuplimentareăprivindăpaşiiăcareăauăfostăefectua i,ăînăconstruc iaăşiă
dezvoltarea Inventaruluiă pentruă Evaluareaă Anxiet iiă fa ă deă Testare,ă potă fiă g site,ă conformă
indica iilorăautorului,ă în:ăC.ă D.ăSpielberger,ăH.ăP.ăGonzalez,ăC.ăJ.ăTaylor,ăB.ă Algazeă şiăW.ăD.ă
Anton (1978). Examinationăstressăandătestăanxiety.ăÎnăC.ăD.ăSpielbergerăşiăI.ăG.ăSarasonă(eds.).ă
Stress and anxiety. Vol. 5. New York: John Wiley & Sons.
73
acesteăreac iiăcontribuieălaăsc dereaăperforman elorăstuden ilorăsauăelevilorălaăsarcinileă
cognitiv-intelectuale.
Inventarulă pentruă evaluareaă anxiet iiă fa ă deă testare esteă similar,ă înă ceeaă ceă
priveşteăback-ground-ulăconceptualăşiăstructura,ăcuăScala pentruăevaluareaăanxiet ii-
tr s tur din Inventarulă pentruă evaluareaă anxiet ii-stareă şiă aă anxiet ii-
tr s tur /State-Trait Anxiety Inventory (STAI)ă careă m soar ă predispozi iaă general ă aă
adolescen iloră şiă aă adul iloră c treă simptomeă deă anxietateă (Spielberger,ă Gorsuchă şiă
Lushene, 1970; Spielberger,ă1983).ăÎnădezvoltareaăinventaruluiăIAT,ăautorulăaăurm rită
douãăobiectiveămajore:ă
 construireaă unuiă instrumentă concisă şiă obiectiv,ă bazată peă auto-raportare, care s
corelezeă puternică cuă r spunsurileă laă alteă instrumenteă recunoscute înă domeniul
evalu riiăanxiet iiăfa ădeătestare;
 utilizareaătehniciiăanalizeiăfactorialeăînăvedereaăidentific riiăscalelorăcareăm soar
ÎngrijorareaăşiăEmotivitatea, ca dimensiuni majore ale anxiet iiăfa ădeătestare.ă
Cândăaăfostădemaratăproiectulăpentruăconstruc iaăşiădezvoltarea inventarului IAT,
înă1974,ăScalaăpentruăevaluareaăanxiet iiăfa ădeătestare (Test Anxiety Scale - TAS) a
lui Irwin G. Sarason eraăinstrumentulăcelămaiăutilizatăpentruămãsurareaăanxiet iiăfa ă
de testare.
Construc iaăinventaruluiăIATăaăînceputăprinăadministrareaăunuiănum rădeă426ădeă
studen iădeălaăUniversitateaăSouthăFloridaă(212ădeăsexămasculinăşiă214ădeăsexăfeminin)ă
a celor 37 de itemi ai scalei lui Sarason. Pentru 22 dintre itemii scalei lui Sarason,
valorileă corela iiloră punct-biseriale cu scorurile totale au fost de 0.40 sau mai mari.
Aceştiă itemiă auă fostă re inu iă pentruă urm torulă pas,ă al turiă deă al iă patruă itemi,ă careă seă
refereauă laă dimensiuneaă legat ă deă Îngrijorare (de exemplu: ,,Înă timpulă unuiă examenă
important,ăm ăsurprindăgândindu-m ălaăcâtădeămultăsuntămaiăbineăpreg ti iădecâtămineă
ceilal iă studen i”),ă precumă şiă laă ceaă legat ă deă reac iileă emo ionaleă într-oă situa ieă deă
testare (de exemplu: ,,Înătimpulăunuiăexamenăimportant,ătranspirăfoareămult”).ă
Majoritatea dintre cei 11 itemi din Scalaă pentruă evaluareaă anxiet iiă fa ă deă
testare, la care s-aă renun at,ă descriauă maiă degrab ă deprinderiă legateă deă studiuă sauă
atitudiniăfa ădeăsitua iileădeătestareădecâtăsimptomeăspecificeăanxietã iiăfa ădeătestareă
(de exemplu: ,,Pentruăaăob ineănotaălaăo disciplin ,ăaşăprefera,ămaiădegrab ,ăs ăscriuăoă
lucrareă decâtă s ă dauă ună test”ă sauă ,, Adesea,ă simtă nevoiaă s ă tocesc,ă înainteaă unuiă
examen”).ăÎnătotal,ăauăfostăre inu iăînăprimulăpasă26ădeăitemi.ă
Urm torulă pas,ă înă construc iaă inventaruluiă IAT,ă aă constată în revizuireaă şiă
simplificareaă celoră 26ă deă itemiă re inu iă înă primulă pasă şiă înă ad ugarea altor cinci noi
itemi,ă ală c roră con inută s ă vizezeă celeă dou ă dimensiuniă majoreă aleă anxiet iiă fa ă deă
testare.ă Dintreă aceştia,ă treiă auă fostă adapta iă dină inventarulă STAIă (scalaă destinat ă
evalu riiă anxiet ii-stare),ă ună itemă aă fostă preluată şiă adaptată dintr-oă scal ă propus ă deă
Osterhouse (1969)ăşiădoiăitemiăauăfostăelabora iădeăautorulătestului.
Dintreăceiăă22ădeăitemi,ăre inu iădinăscalaăluiăSarason,ă13ăauăfostărevizui iăpentru a
fiămaiăgeneraliăşiăpentruăaăseăeliminaăreferin eleălaătesteleădeăinteligen . De exemplu,
74
itemul ,,M-aşăfiăsim itămaiăîncrez torăşiămaiărelaxat,ădac ăaşăfiăştiutăc ăvoiădaăunătestădeă
inteligen ”ăaăfostămodificat,ădevenindăitemul:ă,,Înătimpulătestelor, am un sentiment de
încredereăşiăsuntărelaxat”.ăDeăasemenea,ăauăfostăeliminateăreferin eleăprivindăfrecven aă
manifest riloră specificeă anxiet iiă fa ă deă testare.ă Deă exemplu,ă termenulă ,,frecvent”ă aă
fostăeliminatădinăcon inutulăitemului:ă,,Frecvent, devin atâtădeăagitatăînătimpulătestelor,ă
încâtăuităşiăceeaăceăştiuăîntr- adev r”.
Înă ultimulă pasă destinată construc ieiă formeiă preliminareă aă Inventarului pentru
evaluareaă anxiet iiă fa ă deă testare,ă dispozitivulă deă r spunsă aă fostă convertită dină
formatul adev rat-fals (prezentăînăcazulăscaleiăluiăSarason)ăînăformatulăbazatăpeăoăscal ă
de tip Likertă înă patruătrepteă (specifică inventaruluiă STAI):ă 1ă – aproapeă niciodat , 2 –
câteodat , 3 – deseori şiă4ă– aproapeăîntotdeauna.
Ceiă 32ă deă itemi,ă rezulta iă înă urmaă paşiloră peă care i-am descris mai sus, au fost
administra iă unuiă nouă lotă deă 300ă deă studen iă (115ă deă sexă masculină şiă 185ă deă sexă
feminin).ă Pentruă sublotulă deă subiec iă deă sexă feminin,ă pentruă celă deă subiec iă deă sexă
masculin,ă câtă şiă pentruă întregă lotulă deă subiec i,ă auă fostă calculateă corela iileă întreă
scorurileălaăcâteăunăitemăşiăscorurileălaăansamblulăformatădinărestulădeăitemiă 15.ăÎnăurmaă
15
Aceast ătehnic ăesteăcunoscut ,ăînăliteraturaămetodologic ădeălimb ăenglez ,ăsuntădenumireaă
de item-remainder correlation şiă esteă foarteă desă utilizat .ă Spielbergeră şiă colaboratoriiă s iă auă
utilizat-oă atâtă înă dezvoltareaă inventaruluiă STAIă – Formaă Yă (veziă Spielberger,ă 1983),ă câtă şiă aă
inventaruluiăIATă(Spielberger,ă1980).ăDup ăcumăseăştie,ăunăcriteriuăimportant,ădeăcareătrebuieăs ă
inemă contă înă selec iaă itemilor,ă atunciă cândă construimă şiă perfec ion mă ună test,ă îlă reprezint ă
corela iaădintreăscorurileălaăunăitemăşiăscorurileătotaleălaătest (Kline,ă1994),ăcareăreprezint ăună
indicator al omogenit iiătestului.ăÎnămodăobişnuit,ăaceastaăseăcalculeaz ăcuădiverseăformule,ăînă
func ieă deă naturaă scoruriloră laă itemiă şiă aă scoruriloră totaleă (itemiă dihotomiciă – corela iaă punct-
biserial ,ă itemiă cuă alegereă multipl ă peă oă scal ă deă tipă Likertă – corela iaă Pearson,ă scoruriă totaleă
dihotomice de tipul admis/respins – coeficientulăΦ).ăTotuşi,ăautoriiăatragăaten iaăasupraăfaptuluiă
c ăvaloareaăcorela ieiăîntreăscorurileălaăunăitemăşiăscorurileătotaleălaătestă(ră iX)ăesteăsupraestimat ,ă
deoarece scorurile la un item (i) sunt legate de scorurile totale la test (X),ăprinăfaptulăc ăintr ăînă
calcululăacestora.ăAcestăefectăpoateă fiăcorectat,ăprinăcalculareaăcoeficientuluiădeăcorela ieă întreă
scorurileălaăunăitemăşiăscorurileălaăansamblulăcelorlal iăitemiăaiătestuluiăminusăitemulărespectiv.ă
Corec iaă trebuieă aplicat ă maiă alesă înă cazulă testeloră cuă ună num ră redusă deă itemi,ă dară înă cazulă
testeloră cuă mul iă itemiă eaă poateă fiă neglijat .ă Formulaă deă calculă esteă urm toareaă (apudă Kline,ă
1994):
75
analizeiăvalorilorăob inute,ăzeceăitemiăauăfostăelimina iă 16. Oăanaliz ăfactorial ăaăceloră
22ă deă itemiă careă auă r mas,ă utilizândă metodaă componenteloră principaleă cuă rota ie
varimax,ă aă eviden iată doiă factoriă bineă contura i,ă şi-anume Îngrijorare, respectiv
Emotivitate. Aceştiăfactoriăfuseser ăidentifica iăşiăînăcercet rileăanterioareă realizate de
Spielberger şiăcolaboratoriiăs i.ăÎnăurmaăanalizeiădatelorăob inute,ăauăfostăelimina iădoiă
itemi,ă întrucâtă unulă dintreă eiă aveaă oă satura ieă scãzutãă (subă 0.40)ă atâtă cuă factorulă
Îngrijorare,ăcâtăşiăcuăfactorulă Emotivitate, iar cel lalt item era similar cu un alt item,
careăprezentaăoăcorela ieămaiăridicat ăcu ansamblul format din restul itemilor.
Ceilal iă 20ă deă itemi,ă careă auă r mas,ă auă fostă supuşiă uneiă noiă analizeă factoriale,ă
rezultândă oă delimitareă şiă maiă clar a factorilor Îngrijorare, respectiv Emotivitate.
Fiecare dintre cei 20 de itemi a prezentat o satura ieădeă0.40ăsauămaiămult,ăînăunulăsauă
înăambiiăfactoriă17.
Pentruă aă evaluaă celeă dou ă scaleă preliminare,ă itemiiă re inu iă auă fostă administra iă
unuiănouălotădeă389ădeăstuden iă(177ădeăsexămasculinăşiă212ădeăsexăfeminin).ăÎnăacelaşiă
timp,ă auă fostă administra i doiă itemiă suplimentari,ă poten ialiă înlocuitoriă aă doiă itemiă
corespunz toriă scaleiă Îngrijorare.ă Aceştiaă seă referauă laă munc ă şiă laă concentrare,ă spreă
deosebireădeăitemiiăoriginali,ăcareădescriauăefecteleăîngrijor riiăasupraăperforman eiă 18.
Deoarece cei doi itemiăpropuşiăpentruăa-iăînlocuiăpeăal iădoiădinăversiuneaăpreliminar ă
auăfostăsuperioriăînăceeaăceăpriveşteăcorela iaăcuăansamblulăformatădinărestulădeăitemi,ă
aceştiaăauăfostăselecta iăpentruăscalaăÎngrijorare.
Setul final de 20 de itemi ai versiunii preliminareăaăfostăînc ăoădat ăsupusăanalizeiă
factoriale,ădiferen iindu-se din nou puternic factorii Îngrijorare şiăEmotivitate.ăÎnăurmaă
acestei analize, un item care cota pentru scala Îngrijorare şiă careă aveaă oă satura ieă
ridicatãăînăambiiăfactoriăaăfostăînlocuit cu un alt item, care oferea o mai bun separare
empiric ăaăcelorădoiăfactori.ăItemulăini ialăaăfostăre inut,ădarănuăînăunaădintreăceleădou ă
scale.
Înă continuare,ă auă fostă efectuateă oă serieă deă analizeă statistice,ă destinateă studieriiă
consisten eiă interneă aă celoră dou ă scale,ă careă auă rezultată înă urmaă parcurgeriiă paşiloră
descrişiă anterior.ă Înă urmaă analizeiă factorialeă întreprins ă peă eşantionulă normativă deă
studen iă (totalizândă 1449ă deă subiec i,ă dintreă careă 654ă deă sexă masculină şiă 795ă deă sexă
feminin)ăşiăaleăc rei rezultateăsuntăprezentateăînăTabelulă4,ăs-aăconstatatăc ăşaseăitemiă
prezentauăsatura iiămaiăridicateăînăunulădintreăceiădoiăfactoriăextraşiădecâtăînăcel lalt.
16
Dintreăaceştia,ănou ăitemiăauăînregistrat,ăpentruăîntregălotulădeăsubiec i,ăcorela ii mai mici de
0.50,ăiarăunulăaăînregistrat,ăăpentruăsublotulădeăsubiec iădeăsexămasculin,ăoăcorela ieăscãzutãăcuă
scorurile la ansamblul format din restul de itemi.
17
Înăurmaăacesteiăanalizeăfactoriale,ăauăfostăselecta iăcinciăitemiăpentruăscalaăÎngrijorare, care au
prezentată satura iiă ridicateă înă acestă factoră şiă satura iiă scãzuteă sauă foarteă sc zuteă înă factorulă
Emotivitate, respectiv cinci itemi pentru scala Emotivitate,ăcareăauăprezentatăsatura iiăridicateăînă
acestăfactor,ărespectivăsatura iiăsc zuteăînăfactorul Îngrijorare.
18
Este vorba despre itemii: ,,Gândurileălaănotaăfinal ăpeăcareăoăvoiăob ineăm ăîmpiedic ăs ăm ă
concentreză înă timpulă examenelor/testelor”ă şiă ,,Gândulă c ă voiă ob ineă ună rezultată slabă m ă
împiedic ăs ăm ăconcentrezăînătimpulăexamenelor/testelor”.ăă
76
Aceştiăitemiăauăfostăad uga iăatâtăcâteăunul,ăcâtăşiăînădiverseăcombina ii,ălaăunaă
dintre cele dou ăscaleăpreliminare,ăcalculându-se, pentru fiecare dintre scalele rezultate,
careăcon ineauăşase,ăşapteăsauăoptăitemi,ăcoeficien iiădeăconsisten ăintern ăα-Cronbach
(pentruăevaluareaăfidelit ii).
a, b
Tabelul 4
Factor I (E) Factor II (W)
Itemi Scale
B F B F
1. -0.54 - 0.58 -0.38
2. E 0.58 0.68 0.45
3. W 0.66 0.61
4. W 0.47 0.63 0.61
5. W 0.58 0.53
6. W 0.62 0.63
7. W 0.42 0.66 0.71
8. E 0.71 0.72
9. E 0.67 0.66
10 E 0.55 0.52
11. E 0.72 0.77 0.41
12. 0.66 0.66 0.41 0.46
13. 0.37 0.51 0.51 0.44
14. W 0.67 0.73
15. E 0.61 0.68 0.52 0.47
16. E 0.65 0.40 0.35
17. W 0.71 0.61 0.64
18. E 0.53 0.56
19. 0.51 0.48 0.42 0.38
20. W 0.45 0.41 0.62 0.65
W – Îngrijorare; E – Emotivitate; B – b ie i,ăFă– fete.

a
Spielberger (1980) aătrecutăînătabelădoarăsatura iileăitemilorăînăunulădintreăceiădoiăfactoriă
extraşi,ăegaleăsauămaiămariădecâtă0.35.
b
Reprodusădup ăSpielbergeră(1980),ăp.ă27.
2.2.ăAdministrareaăşiăscorareaăinventaruluiăTAI
Formatulăinventaruluiăcon ineăoăpaginãăcuăinstruc iuniădeăcompletare,ă20ădeăitemiă

şiă spa iuă pentruăînregistrareaă r spunsurilor.ă Reponden iiă suntă ruga iă s ărelatezeă câtă deă
frecventăresimtăsimptomeăspecificeăanxietã iiăînaintea,ăînătimpul,ăşiădup ăoăsitua ieăde
testare.ăInstruc iunileăpotăfiăadaptateăînăfunc ieădeădisciplinaălaăcareăareălocăevaluareaă
sauă deă tipulă deă testareă (deă exemplu,ă anxietateaă fa ă deă matematic ,ă elaborareaă unuiă
eseu),ă precumă şiă înă func ieă deă oă anumit ă perioad ă deă timpă (deă exemplu,ă înă şcoala
elementar ).
77
InventarulăIATăpoateăfiăaplicatăindividualăsauăcolectiv.ăDeşiănuăexist ălimit ădeă
timpăpentruăcompletare,ămajoritateaăliceenilorăşiăstuden ilorăreuşescăs ăîlăcompletezeăînă
8- 10ă minuteă (Spielberger,ă 1980).ă Conformă indica iilor,ă subiec iiă trebuieă s ă r spund ă
încercuindă oă cifr ă dină spa iulă dină dreaptaă fiec ruiă item.ă Majoritateaă subiec iloră nuă auă
nevoieădeăindica iiăsuplimentareăpentruăaăcompletaăinventarul,ădarăautorulărecomand ă
caăsubiec ilorăs ăliăseăprecizezeăfaptulăc ătrebuieăs ăr spund ălaă to iăitemii.ăDac ăapară
întreb riă înă timpă complet rii,ă r spunsulă examinatoruluiă trebuieă s ă fieă suportiv,ă dară
neimplicat (de exemplu: ,,Pură şiă simplu,ă da iă r spunsulă careă descrieă celă maiă bineă
modulăînăcareăv ăsim i iăîntr-oăsitua ieădeătestare”.ăInstruc iunileănecesareăcomplet riiă
inventarului,ăaşaăcumăaparăînăvariantaăoriginal ,ăsuntăredateăînăurm toareaăcaset .
Fiecare dintre itemii 2-20ăpoateăprimiăunăscorădeălaă1ălaă4,ăînăfunc ieădeăvariantaă
deă r spunsă peă careă aă ales-oă subiectul.ă Pentruă aceştiă itemi,ă alegerea variantei aproape
niciodatã seăscoreaz ăcuăunăpunctă(indicândăunănivelăsc zutăalăsimptomuluiădescrisădeă
itemul respective), iar alegerea variantei aproapeă întotdeauna seă scoreaz ă cuă patruă
puncte,ă indicândă ună nivelă ridicată ală simptomuluiă opera ionalizată înă itemulă respectiv.ă
Pentru primul item (,,Înătimpulătestelor,ăamăunăsentimentădeăîncredereăşiăsuntărelaxat/-
”,ă alegereaă varianteiă aproapeă niciodat indic ă ună nivelă ridicată ală anxiet i ă fa ă deă
testareăscorându-se cu patru puncte, iar alegerea variantei aproapeăîntotdeauna indic ă
unănivelăsc zutăalăanxiet iiăfa ădeătestareăşiăseăscoreaz ăcuăunăpunct.ăAşadar,ăpentruă
primul item, scorurile trebuie inversate. Pentru calculul scorului total la inventar, se
utilizeaz ăscorurileălaăto iăceiă20ădeăitemi,ăcareătrebuieăînsumate.ăDeoareceăfiecareăitemă
poateăaveaăunăscorădeălaă1ălaă4,ăscorulătotalăminim,ăpeăcareăîlăpoateăob ineăunăsubiect,ă
este 20, iar scorul total maxim este 80. Pentruăfiecareăscalãăînăparte,ăscorulăseăob ineă
prină însumareaă scoruriloră laă itemiiă componen i.ă Înă variantaă final ă aă inventarului,ă ă s-a
stabilităcâteăunănum rădeăoptăitemiăpentruăfiecareădintreăceleădou ăscaleăînăparte,ădup ă
cumăurmeaz :ăÎngrijorare – itemii 3-7,ă14,ă17ăşiă20; Emotivitate – itemii 2, 8-11, 15, 16
şiă18.ăScorurile,ălaăfiecareădintreăceleădou ăscale,ăpotăvariaăîntreă8ăşiă32.
Autorulăpropuneăoămetod ădeăponderareăaăscoruluiătotalălaăinventar,ăîn cazulăînă

careă ună subiectă nuă r spundeă laă unulă sauă laă doiă dintreă itemi.ă Aceastaă implic ă calcululă
mediaăscorurilorăitemilorălaăcareăsubiectulăaărãspuns,ăapoi,ăînmul ireaărezultatuluiăcuă20ă
şiă rotunjireaă produsuluiă rezultată laă urm torulă numãră întreg.ă Înă modă similar, se poate
procedaăşiăpentruăcalcululăscorurilorălaăfiecareădintreăceleădouãăscale.ăDac ăunăsubiectă
nuăr spundeălaătreiăsauămaiămul iăitemiăaiăinventaruluiă(sauălaădoiăsauămaiămul iăitemi,ă
pentruăfiecareăscal ăînăparte),ăprotocolulăs uăcuăr spunsuriănuăpoateăfiăluatăînăcalcul.ă
78
Caseta 1
Inventarulăpentruăevaluareaăatitudiniiăfa ădeătestare
V ărug măs ăindica i:
Numele_________________________________________ Data_________________
Sexulă(încercui iăunaădintreăceleădou ăvariante): Masculin Feminin
Instruc iuni
Peăurm toareaăpagin ,ăve iăg siăunănum rădeăafirma iiăpeăcareămajoritateaăpersoanelorăleă
utilizeaz ă pentruă aă seă descrieă peă eleă însele.ă Citi iă fiecareă afirma ieă înă parteă şi,ă apoi,ă
încercui iă cifra,ă dină dreaptaă afirma iei,ă ă careă corespundeă moduluiă înă careă v ă sim i iă înă
general:
1ă ţă Aproapeă niciodat ,ă ă ă ă ă ă 2ă ţă Câteodat ,ă ă ă ă ă ă 3ă ţă Deseori,ă ă ă ă ă ă 4ă ţă Aproapeă

întotdeauna.
Nuăexist ăr spunsuriă,,greşite”ăsauă,,bune”.ăNuăpierde iăpreaămultătimpăpentruăaăr spundeă

laăoăafirma ie.ăDa iăr spunsulăcareăpareăs ădescrieăcumăv ăsim i iăînăgeneral.ă
V ărug măs ăr spunde iălaăfiecareăafirma ie.ăăăă
V ărug măs ăîntoarce iăpaginaăşiăs ăîncepe i.
2.3. Date americane referitoare la fidelitatea inventarului TAI
Tabelulă5ăprezint ăvalorileăcoeficien ilorădeăfidelitate,ăcalcula iăprinămetodaătest-

retest (apud Spielberger,ă1980).ăRetest rileăauăfostăefectuateădup ăperioade de timp care
variaz ă întreă dou ă s pt mâniă şiă şaseă luni.ă Auă fostă calculateă corela iileă întreă scorurileă
totaleălaăinventar,ăob inuteălaătestăşiăceleăob inuteălaăretest.ăÎnămanualulăinventarului,ănuă
sunt oferite date legate de fidelitatea test-retestăşiăpentruăfiecareădintreăceleădou ăscale.
Deă remarcată c ă primulă dintreă celeă patruă studiiă citateă deă Spielbergeră (1980)ă –
studiul efectuat de Clawson (1977) a oferit o estimare a coeficientuluiădeăîncredereăînă
scorurileălaăinventarulăIAT,ăînătimpăceăultimulă(studiul efectuat de Ross, 1978) a oferit
o estimare a coeficientului de stabilitate aăanxiet iiăfa ădeătestareă19.
19
R.ă B.ă Cattellă (citată deă Bartram,ă 1994)ă consider ă c ă m surareaă fidelit ii,ă prină metodaă test-
retestălaăintervaleădeătimpămaiăscurteăsauămaiălungiăfurnizeaz ăinforma iiădiferite.ă Astfel,ăcândă
retestareaă seă faceă laă ună intervală scurtă (celă multă dou ă s pt mâni),ă seă ob ineă ună coeficientă deă
încredereă privindă scorurileă peă careă leă furnizeaz ă instrumentulă deă m sur ,ă întrucâtă timpulă esteă
preaăscurt,ăpentruăaăseăproduceăschimb riăsemnificativeăaleătr s turiiăpeăcareăacestaăoăm soar .ă
Cândăretestareaăseăfaceălaăintervaleăădeătimpămaiălungiă(dou ăluniăsauămaiămult),ăseăob ineăună
coeficient de stabilitate (aă tr s turiiă m surate). Dac ă seă scade coeficientul de stabilitate din
79
a
Tabelul 5
Autor care a raportat Timpăscursăîntreătestă
N Subiec i r
datele şiăretest
Clawson (1977) 31 studen iălaămasteră 2ăs pt mâni 0.80
Wood (1979) 159 studen iălaăcolegiuăă 3ăs pt mâni 0.80
42 elevi la liceu 1ălun ă 0.81

Ross (1978)
42 elevi la liceu 6 luni 0.62
a
Reprodusădup ăSpielbergeră(1980),ăp.ă16.
Pentruă perioadeleă maiă scurte,ă valorileă coeficien iloră de fidelitate test-retest au

fostăbune,ăîns ,ăpentruăeleviiădeăliceuăcareăauăretesta iălaăşaseăluniă(studiulăîntreprinsădeă
Ross,ă1978),ăvaloareaăfidelit iiătest-retestăaăsc zutădrastică(laă0.62).ăExplica iaăpeăcareă
oăofer ăautorulăinventaruluiăacestuiărezultatăesteăc ,ăpeăparcursulăunorăintervaleădeătimpă
maiă mari,ă tr s turileă deă personalitateă seă potă schimba,ă cauzândă oă sc dereă aă valoriloră
coeficien ilorădeăstabilitate.ăSc dereaăcoeficientuluiădeăfidelitateătest-retest, pentru lotul
de liceeni studiat de Ross (1978),ă aă fostă atribuitã,ă înă parte,ă şiă planuriloră legateă deă
continuareaă studiiloră (laă colegiu)ă sauă deă angajare,ă peă careă aceştiaă şiă le-auă f cută înă
intervalulă deă şaseă luni,ă scursă întreă celeă dou ă administr ri.ă Esteă posibilă caă astfelă deă
planuriă s ă seă fiă asociată cuă oă creştereă aă anxiet iiă fa ă deă testare,ă înă cazulă studen iloră
pentruă careă performan aă laă testulă deă admitereă sauă laă evaluareaă pentruă angajareă eraă
foarteăimportant .ă
Tabelulă 6ă prezint ă valorileă coeficien iloră deă consisten ă intern ,ă calcula iă cuă
formulaăpropus ădeăJ.ăL.ăCronbach,ăpornindădeălaădateleăob inuteăpeăcinciăeşantioaneă
normative:ăstuden iăînăultimulăanădeăcolegiuă(Năţă1449ăsubiec iă 20),ăstuden iăînăprimulă
ană deă colegiuă (Nă ţă 1129),ă studen iă laă colegiiă deă stată (Nă ţă 320),ă eleviă deă liceuă (Nă ţă
1118),ărespectivărecru iălaăşcoalaădeămarin ămilitar ă(Năţă190).
Înă cazulă primeloră patruă eşantioaneă normative,ă valorileă coeficientuluiă deă
consisten ăintern ăα-Cronbach,ăcalculateăpentruăîntregăansamblulăitemilorăInventarului
pentruă evaluareaă anxiet iiă fa ă de testare,ă auă fostă uşoră maiă ridicateă pentruă
subeşantioaneleădeăsubiec iădeăsexăfemininădecâtăpentruăceleădeăsexămasculin,ăvariindă
întreă0.93ăşiă0.96.ăAceeaşiăobserva ieăpoateăfiăf cut ăşiăînăcazulăconsisten eiăinterneăaă
itemilorăfiec reiaădintreăceleădou ăscale.ăPentruătoateăeşantioaneleănormativeăşiăpentruă
coeficientulădeăîncredere,ăseăpoateăob ineăparteaădeăvariant ăcareăseădatoreaz ăfluctua iei reale a

tr s turiiăm surateădeăinstrumentulărespectiv.ăă
20
Esteăvorbaădespreăacelaşiăeşantionănormativădeăcareăamăvorbităînăsubcapitolulă2.1.
80
ambeleă scaleă aleă inventaruluiă IAT,ă valorileă ob inuteă pentruă coeficientulă α-Cronbach
(cuprinseăîntreă0.83ăşiă0.91)ăauăindicatăoăbun ăconsisten ăintern ăaăinventaruluiăIAT.
Oăalt ădovad ăpentruăconsisten aăintern ăaăitemilorăinventaruluiăIATăoăconstituieă
valorileă corela iiloră întreă scorurileă fiec ruiaă dintreă itemiă şiă scorurileă laă ansamblulă
format din restul de itemi (engl. item-remainder correlations). Acestea au fost
calculate pentru fiecare dintre cele cinciă eşantioaneă normative,ă careă fostă separateă înă
func ieădeăsexulăsubiec iloră(veziăSpielberger,ă1980).ăTabelulă7ăsintetizeaz ăacesteădateă
(întreă parantezeleă dină fiecareă celul ,ă suntă trecuteă valorileă coeficien iloră deă corela ieă
mediani 21)
a
Tabelul 6
Studen iă Studen iă Studen iă
Elevi de Recru iă
Scala colegiu colegiu colegii de
liceu marinã
ultimul an primul an stat
Sex M F M F M F M F M
N 654 795 533 596 136 184 527 591 190
Ansamblul itemilor 0.92 0.93
0.94 0.95 0.92 0.93 0.94
(n = 20 itemi) 0.93 0.96
Îngrijorareă(n = 8 0.88 0.83 0.87 0.86
0.88
itemi) 0.90 0.83 0.91 0.89
Emotivitate (n = 8 0.85 0.90
0.90 0.91 0.89 0.91 0.85
itemi) 0.87 0.91
a
Adaptat dup ăSpielbergeră(1980),ăp.ă7.
Pentruăstuden iiăînăultimulăan,ăcaăşiăpentruăceiăînăprimulăan,ăauăfostăob inute,ăînă

cazul scalei Emotivitate,ă valoriă maiă ridicateă aleă corela iiloră întreă scorurileă laă fiecareă
itemă şiă ansamblulă formată dină restulă deă itemi,ă comparativ cu scala Îngrijorare.ă Înă
schimb,ăpentruăcelelalteătreiăeşantioaneănormative,ăscalaăEmotivitate aăînregistratăvaloriă
aleăcorela iilorăîntreăscorurileălaăunăitemăşiăscorurileălaăansamblulăformatădinărestulădeă
itemiă uşoră maiă sc zute,ă comparativă cuă valorileă careă auă fostă ob inuteă pentruă scalaă
Îngrijorare.
Înă ceeaă ceă priveşteă ansamblulă tuturoră itemiloră inventaruluiă IAT,ă valorileă
corela iilorăîntreăscorurileălaăunăitemăşiăcele la ansamblul format din restul de itemi au
avutătendin aădeăaăfiăfostăuşorămaiăsc zute,ăatâtăpentruăfeteleăşiăb ie iiă- elevi de liceu,
câtă şiă pentruă subiec iiă deă sexă feminină şiă ceiă deă sexă masculină – studen iă înă primulă an.ă
Valorileă corela iiloră întreă scorurileă laă ună fiecareă itemă şiă scorurileă laă fiecareă ansambluă
formatădinărestulădeăitemiăauăindicatăoăconsisten ăintern ăbun ,ăatâtăpentruăansamblulă
21
Esteăvorbaădespreăoăpractic ăfrecventăutilizat ăînăliteraturaămetodologic ăstr in .ăAtunciăcândă
esteăraportat ăoăserieădeămaiămulteăvaloriăpentruăoăcorela ie,ăseăcalculeaz ămedianaăacesteiăserii,ă
caăm sur ăcondensat ăaătendin eiăînăcareăacesteăvaloriăvariaz .ăă
81
formatădinăto iăitemiiăinventarului,ăcâtăşiăpentruăansamblurileăcorespunz toareăfiec reiaă
dintreăceleădou ăscale.
a
Tabelul 7
Studen iă
Eşantioaneă Studen iăcolegiu Studen iă Recru iă
colegiu Elevi de liceu
normative ultimul an colegii de stat marinã
primul an
N 654 795 533 596 98 148 195 221 190
0.51- 0.51- 0.39- 0.32- 0.36- 0.41- 0.32- 0.48-

Ansamblul itemilor 0.22-0.76
0.77 0.80 0.73 0.74 0.81 0.76 0.71 0.76
(n = 20 itemi) (0.67)
(0.68) (0.69) (0.61) (0.61) (0.68) (0.68) (0.62) (0.65)
0.55- 0.55- 0.42- 0.38- 0.64- 0.56- 0.54- 0.53-

Scala Îngrijorareă(n 0.57-0.71
0.74 0.73 0.61 0.63 0.81 0.72 0.68 0.77
= 8 itemi) (0.66)
(0.69) (0.69) (0.59) (0.58) (0.72) (0.66) (0.60) (0.67)
0.57- 0.56- 0.43- 0.47- 0.38- 0.45- 0.35- 0.55-

Scala Emotivitate 0.24-0.74
0.76 0.79 0.71 0.73 0.77 0.75 0.70 0.74
(n = 8 itemi) (0.64)
(0.69) (0.74) (0.61) (0.67) (0.61) (0.69) (0.57) (0.64)
a
Adaptat dup ăSpielbergeră(1980),ăpp. 28-29.
2.4. Date americane referitoare la validitatea inventarului TAI
Tabelulă 8ă prezintãă corela iiă întreă scorurileă laă inventarulă IATă (scorurileă totale,ă
scorurile la scala Îngrijorare, respectiv scorurile la scala Emotivitate)ă şiă scorurileă laă
alteă şaseă instrumente,ă destinateă mãsur riiă anxiet iiă (apudă Spielberger,ă 1980)ă 22.
Eşantioaneleăauăinclusă115ăsubiec iădeăsexămasculină(stuen i),ărespectivă185ăsubiec iădeă
sex feminin (studente).
Corela iileăîntreăscorurileălaăInventarul pentru evaluareaăanxiet iiăfa ădeătestare
şiăscorurileălaăScalaăpentruăevaluareaăanxiet iiăfa ădeătestare (Sarason, 1978) (0.82,
pentruăsubeşantionulădeăsubiec iădeăsexămasculin,ărespectivă0.83ăpentruăcelădeăsubiec iă
deăsexăfeminin)ăauăsugeratăcãăinventarulăIAT şiăScalaăpentruăevaluareaăanxiet iiăfa ă
de testare (TAS)ăsuntăm suriăechivalenteăaleăanxiet iiăfa ădeătestare.
Valorileă relativă ridicateă aleă corela iiloră întreă scorurileă laă celeă dou ă scaleă aleă
inventaruluiăIATăşiăscorurileălaăscaleleăChestionarul pentruăevaluareaăîngrijor riiăşiăaă
emotivit ii (scala Îngrijorare – răţă0.74,ăpentruăsubiec iiădeăsexămasculinăşiărăţă0.70,ă
pentruă subiec iiă deă sexă feminin;ă scalaă Emotivitate – ră ţă 0.71,ă pentruă subiec iiă deă sexă
22
Este vorba despre Test Anxiety Scale (TAS) – Sarason (1978), Worry and Emotionality
Questionnaire (WEQ) – LiebertăşiăMorris,ă1967,ărespectivăState-Trait Anxiety Inventory (STAI)
– Spielberger,ăGorsuchăşiăLusheneă(1970).ăă
82
masculinăşiărăţă0.84,ăpentruăsubiec iiădeăsexăfeminin), au fost considerate ca dovezi ale
validitã iiăconcurenteăaăinventaruluiăIAT.ă
a, b
Tabelul 8
B ie iă(Năţă115) Fete (N = 185)
Instrumenteăfolositeăpentruăstudiereaăvalidit iiă IAT- IAT –
concurente total W total
E W E
Scalaăpentruăevaluareaăanxiet iiăfa ădeătestare (TAS – 0.82 0.79 0.83 0.77

Sararon, 1978) 0.73 0.69
Chestionarulăpentruăevaluareaăîngrijor riiăşiăaă
0.73 0.74 0.69 0.70
emotivit ii (WEQ – LiebertăşiăMorris,ă1967)ă– scala
0.59 0.58
Îngrijorare
Chestionarulăpentruăevaluareaăîngrijor riiăşiăaă
0.77 0.71 0.85 0.66
emotivit ii (WEQ – LiebertăşiăMorris,ă1967)ă– scala
0.71 0.84
Emotivitate
Inventarulăpentruăevaluareaăanxiet ii-stareăşiăaă
0.54 0.51 0.48 0.44
anxiet ii-tr s tur (STAI – Spielberger,ăGorsuchăşiă
0.46 0.41
Lushene, 1970) – scala Anxietate-tr s tur
0.67 0.54 0.34 0.31
anxiet ii-tr s tur (STAI – Spielberger,ăGorsuchăşiă
0.67 0.28
Lushene, 1970) – scala Anxietate-stare
anxiet ii-tr s tur (STAI – Spielberger,ăGorsuchăşiă 0.86 0.70 0.77 0.61
Lushene, 1970) – scala Anxietate-stare aplicat ăînă 0.86 0.76
condi iaădeăexamen
IAT – Inventarulăpentruăevaluareaăanxiet iiăfa ădeătestare; W – scala Îngrijorare; E – scala Emotivitate.

a
Toateăcorela iileăau fost semnificative statistic.
b
Corela iileă întreă scorurileă laă scaleleă inventaruluiă IATă şiă scorurileă laă scaleleă
Inventaruluiăpentruăevaluareaăanxiet ii-stareăşiăaăanxiet ii-tr s tur (STAI) au avut
valori mai sc zuteă decâtă corela iileă întreă scorurileă laă scaleleă inventaruluiă IATă şiă
celelalte m suri ale anxiet iiăfa ădeătestare.ăAcesteăvaloriăauăfostămoderateă – pentru
subeşantionulă deă subiec iă deă sexă masculină şiă moderateă spreă sc zuteă - pentru
subeşantionulă deă subiec iă deă sexă feminină (Spielberger,ă 1980).ă Peă deă alt ă parte,ă
83
corela iileă scaleloră dină inventarulă IATă cuă scalaă Anxietate-tr s tur (A-Trait) au avut
valoriă uşoră maiă ridicateă pentruă subiec iiă deă sexă masculină decâtă pentruă ceiă deă sexă
feminin, iar corela iileă cuă scala Anxietate-stare au fost mult mai ridicate. Datele
ob inuteă auă indicată prezen aă factoruluiă generală legată deă anxietate,ă îns ă auă permisă
separareaăscalelorăinventaruluiăIATădeăscaleleăinventaruluiăcareăm soar ăanxietateaăcaă
tr s tur ă deă personalitateă stabil ,ă respectivă anxietateaă caă stareă tranzitorieă (inventarulă
STAI).
Înă schimb,ă corela iileă întreă scorurileă laă inventarulă IATă şiă scorurileă laă scalaă
Anxietate-stare,ă administrat ă înă condi iaă deă examen,ă auă fostă multă maiă ridicateă caă
valoare (Spielberger,ă 1980).ă Subiec iiă auă r spunsă laă itemiiă scaleiă Anxietate-stare din
inventarulăSTAI,ăimaginându-seăpeăeiăînşişiăîntr-oăclasãăînăcareăunăprofesorăîiăexaminaă
(engl. Exam A-State).ă Corela iileă ob inuteă (atâtă pentruă scorurileă totaleă laă inventarulă
IAT,ă cât şiă pentruă scorurileă laă celeă dou ă scale)ă auă fostă dină nouă maiă ridicateă pentruă
subiec iiădeăsexămasculinădecâtăpentruăceiădeăsexăfeminin.ă
Valorileă ridicateă aleă corela iiloră (ră ţă 0.86ă – pentruă subiec iiă deă sexă masculin,ă
respectiv r = 0.77 – pentruăsubiec iiădeăsexăfeminin)ăîntreăscorurileătotaleălaăinventarulă
IATăşiăscorurileălaăscalaăAnxietate-Stare dinăinventarulăSTAI,ăadministrat ăînăcondi iaă
unuiă examenă ipotetic,ă auă fostă considerateă oă prob ă aă validit iiă deă constructă aă
inventarului IAT, fiind legate de diferen eleă individualeă întreă subiec i,ă înă ceeaă ceă
priveşteăpredispozi iaăacestoraăspreăsimptomeăspecificeăanxiet iiăînăsitua iiădeătestareă
(Spielbergerăşiăcolab.,ă1978;ăapudăSpielberger,ă1980).ăCorela iileăîntreăscorurileălaăscalaă
Emotivitate şiăscorurileăla scala Anxietate-stare,ăadministrat ăînăcondi iaăunuiăexamen,ă
auăfostămaiăridicateădecâtăcorela iileăîntreăscorurileălaăscalaă Îngrijorare şiăscorurileălaă
scala Anxietate-stare înăsitua ieădeăexamen,ăaspectăcareăaăfostăinterpretatădeăautoriăcaăoă
prob ăaăfaptuluiăc ăscala Emotivitate din inventarul IAT este un predictor mai bun al
stãriiădeăanxietateătr it ăînăsitua ieădeăexamenădecâtăscalaăÎngrijorare.
***
Înă Tabelulă 9,ă suntă prezentateă corela iileă întreă scorurileă laă Inventarul pentru
evaluareaă anxiet iiă fa ă deă testare şiă scorurileă laă alteă cinciă instrumente,ă destinateă
m sur riiă anxiet iiă caă tr s tur ,ă curiozit iiă caă tr s tur ă deă personalitateă 23, locului
controluluiă(legatădeăstilulădeăatribuireăaăsuccesuluiăşiăeşecului),ărespectivăpredispozi ieiă
unui subiectădeăaămanifestaăcogni iiăira ionaleă 24 (apudăSpielberger,ă1980).ăCorela iileă
cuăscorurileălaăanxietateăşiăcuriozitate,ăv zuteăcaătr s turi,ăauăfostăcalculateăpornindu-se
deălaăr spunsurileăunuiănum rădeă246ăstuden iălaăcolegiiădeăstată(98ădeăsexămasculinăşiă
148ă deă sexă feminin),ă iară corela iileă cuă loculă controluluiă şiă cuă predispozi iaă legat ă deă
credin eleă(cogni iile)ăira ionaleăauăfostăcalculateăpornindu-seădeălaăr spunsurileăaă354ă
deă eleviă deă liceuă (dintreă care,ă jum tateă deă sexă feminină şiă cealalt ă jum tate de sex
masculin).
23
State-Trait Curiosity Inventory (STCI - Spielberger,ăButler,ăPetersăşiăFrain,ă1980),ăC-Trait.
24
Irrational Personality Trait Inventory (Ross, 1978).
84
Magnitudineaă corela iilorăîntreă scorurileălaăscaleleăinventaruluiă IATă şiă scorurileă
la scala Anxietate-tr s tur dină inventarulă STAIă aă fostă uşoră maiă ridicat ă pentruă
studen iiă deă sexă feminină decâtă pentruă ceiă deă sexă masculin,ă valorileă indicândă corela iiă
moderate.ă Înă schimb,ă eleviiă deă sexă feminină auă ob inută valoriă uşoră maiă sc zuteă decâtă
eleviiădeăsexămasculin,ăpentruăcorela iileăîntreăscorurileălaăinventarulăIATăşiăscorurileălaă
scala Anxietate-tr s tur dină inventarulă STAI.ă Peă deăalt ă parte,ă studenteleă auă ob inută
valoriă aleă corela iiloră uşorămaiă ridicateădecâtăeleveleădeă liceu,ăînătimpă ceă studen iiă auă
ob inutăvaloriăaleăcorela iilorăuşorămaiăsc zuteădecâtăeleviiădeăliceu.ă
a
Tabelul 9
Caracteristici Instrumente folosite pentru B ie iă(Năţă115) Fete (N = 185)
eşantioaneă studiereaăvalidit iiă IAT- IAT-
W E W E
studiate concurente total total
Inventarul pentru evaluarea

anxiet ii-stareăşiăaă
anxiet ii-tr s tur (STAI –
0.44 0.43 0.36 0.50 0.51 0.41
Spielberger,ăGorsuchăşiă
Lushene, 1970) – scala
Studen iălaă
Anxietate-tr s tur
colegii de stat
(98ădeăb ie iăşiă
148 de fete)
curiozit iiă-stareăşiăaă
curiozit ii-tr s tur (STCI - - - - - -
– Spielberger, Butler, Peters 0.23 0.25 0.16 0.22 0.27 0.15
şiăFrain,ă1980)ă– scala
Curiozitate-tr s tur

anxiet ii-stareăşiăaă
anxiet ii-tr s tur (STAI –
0.46 0.44 0.39 0.41 0.41 0.37
Spielberger,ăGorsuchăşiă
Lushene, 1970) – scala
Elevi de liceu
Anxietate-tr s tur
(177ădeăb ie iăşiă
177 de fete)
Locul controlului 0.37 0.41 0.26 0.35 0.36 0.29

predispozi ieiăc treăcredin eă 0.55 0.55 0.47 0.58 0.58 0.54
ira ionale (Ross, 1978)

a
85
Pentruă ambeleă sexeă şiă pentruă ambeleă eşantioane,ă valorileă corela iiloră întreă
scorurile la scala Îngrijorare dină inventarulă IATă şiă scorurileă laă scalaă Anxietate-
Tr s tur ădinăinventarulăSTAIăauăfostăuşorămaiăridicateădecâtăvalorileăcorela iilorăîntreă
scorurile la scala Emotivitate şiăscorurileălaăscalaăAnxietate-Tr s tur .
DinădateleăprezentateădeăSpielbergeră(1980)ăreiesăclar,ăatâtăpentruăstuden iiădeăsexă
masculin,ă câtă şiă pentruă ceiă deă sexă feminin,ă corela iiă negativeă maiă sc zuteă caă valoareă
întreă scorurileă laă inventarulă IATă şiă celeă laă scalaă Curiozitate-tr s tur din Inventarul
pentruă evaluareaă curiozit iiă -stareă şiă aă curiozit ii-tr s tur ă (Spielberger, Butler,
PetersăşiăFrain,ă1980).ăÎns ,ăconformăpreciz riiăfacut ădeăautor,ăacesteăcorela iiăauăfostă
semnificativeă dină punctă deă vedereă statistic.ă Deă asemenea,ă aşaă cumă eraă şiă firesc,ă atâtă
pentruă studen iiă deă sexă masculin,ă câtă şiă pentruăceiădeă sexă feminine,ă scorurileă laă scalaă
Îngrijorare dină inventarulă IATă auă fostă maiă strânsă legateă deă scorurileă laă curiozitate,ă
v zut ăcaătr s tur ,ădecâtăscorurileălaăscalaăEmotivitate.
Dateleă privindă corela iileă întreă inventarulă IATă peă deă oă parte,ă respectivă loculă
controluluiă şiă predispozi iaă c treă credin eă ira ionale,ă peă deă alta,ă auă fostă preluateă dină
cercetareaă efectuat ă deă Rossă (1978),ă înă cadrulă unuiă proiectă doctorală (Dezvoltareaă şiă
validarea unei scale pentru evaluarea auto-percep iilorădisfunc ionale). Acest autor a
g sit corela iiă positive,ă moderateă spreă sc zute,ă îns ă semnificativeă statistic,ă întreă
scorurileă laă inventarulă IATă şiă scorurileă laă loculă controluluiă (externalism)ă (apudă
Spielberger,ă1980).ăAtâtăpentruăeleviiădeăsexămasculin,ăcâtăşiăpentruăceiădeăsexăfeminin,ă
valorileă corela iiloră întreă scorurileă laă scalaă Îngrijorare şiă scorurileă laă Chestionarul
pentruă m surareaă loculuiă controlului auă fostă maiă ridicateă decâtă valorileă corela iiloră
întreă scalaă Emotivitate şiă loculă controluluiă (înă cazulă subiec iloră deă sexă masculin,ă
diferen aăfiindămaiămare).ăăAceastaăînseamn ăc ăpreocup rileăcognitive,ăcaămanifest riă
aleă anxiet iiă fa ă deă testare,ă suntă maiă strânsă legateă deă externalismă decâtă r spunsurileă
emo ionale.ă Rossă (1978)ă aă maiă identificată corela iiă pozitiveă şiă moderate,ă caă valoare,
întreă scorurileă laă scaleleă inventaruluiă IATă şiă scorurileă laă Inventarul pentru evaluarea
predispozi ieiăc treăcredin eăira ionale, pe care l-aăpropus.ăValorileăacestorăcorela iiăauă
fostă uşoră maiă ridicateă pentruă subiec iiă deăsexăfeminin,ă comparativă cuă celeă ob inuteăînă
subeşantionulă deă subiec iă deă sexă masculin.ă Dină nou,ă pentruă eleviiă deă ambeleă sexe,ă
scorurile la scala Îngrijorare auă înregistrat,ă comparativă cuă scorurileă laă scalaă
Emotivitate,ă corela iiă uşoră maiă ridicate,ă dară totă moderate,ă cuă scorurileă laă Inventarul
pentruăevaluareaăpredispozi ieiăc treăcredin eăira ionale.
***
Un al treilea studiu, pe care Spielberger (1980) l-aă trecută înă revist ,ă aă vizată
corela iileăîntreăanxietateaăfa ădeătestare,ăm surat ăcuăinventarulăIATăşiăperforman eleă
la un test de inteligen ,ălaădou ătesteădeăaptitudiniăintelectuale,ărespectivăperforman eleă
şcolare/academice.ă Ună num ră considerabilă deă cercet riă auă fostă efectuateă înă vedereaă
studieriiă consecin eloră peă careă anxietateaă fa ă deă testareă leă areă înă planulă func ion riiă
individuale,ăînăcareăauăfostăincluseăşiăperforman aălaătesteădeăabilit iăcognitiveăsauălaă
86
testeleă şcolareă (engl.ă achievement tests). Concluziileă cercet riloră careă s-au ocupat de
consecin eleăpeăcareăanxietateaăfa ădeătestareăleăareăînăplanulăfunc ion riiăindividuale
convergă înă aă ar taă c ,ă înă general,ă anxietateaă fa ă deă testareă cauzeaz ă sc dereaă
performan eloră laă testeă cognitive,ă precumă şiă aă performan eloră laă testeleă
şcolare/academiceă(Salamé,ă1984;ăBowler,ă1987;ăHembree,ă1988;ăZeidner,ă1998).ă
Datele raportateădeăSpielbergeră(1980)ăprovinădeălaătreiăeşantioane:ăeleviădeăliceuă
(Năţă373ăsubiec i,ădintreăcareă177ădeăsexămasculinăşiă196ădeăsexăfeminin),ăstuden iăcareă
urmauă cursuriă laă colegiuă înă primaă treapt ă (Nă ţă 300ă subiec i,ă dintreă careă 115ă deă sexă
masculinăşiă185ădeăsexăfeminin),ărespectivăstuden iăcareăurmauăcursuriălaăcolegiuăînăceaă
de-aă douaă treapt ă (Nă ţă 1129ă subiec i,ă dintreă careă 533ă deă sexă masculină şiă 596ă deă sexă
feminin).
Elevii de liceu au completat inventarul IAT, testul Otis-Lennon, care permite
aproximareaă coeficientuluiă deă inteligen ă general ,ă precumă şiă ună chestionară destinată
evalu riiăunorădeprinderiădeăstudiu.ăDeăasemenea,ăpentruăaceştiaăs-au colectat mediile
şcolare.ăStuden iiălaăcolegiu,ăafla iăînăprimaătreapt ădeăstudii,ăauăcompletatăinventarulă
IATă şiă chestionarulă pentruă evaluareaă deprinderiloră legateă deă studiu.ă Acestoraă liă s-au
înregistrat,ă deă asemenea,ă mediileă şcolare.ă Înă fine,ă studen iiă afla iă înă ceaă de-a doua
treapt ăaăstudiilorăcolegialeăauăcompletatăinventarulăIAT,ăunătestădeăaptitudiniăşcolareăşiă
unătestădestinatăevalu riiăaptitudiniiăverbale.ăŞiăpentruăacestăeşantionădeăstuden i,ăs-au
înregistratămediileăşcolare.ăTabelulă10ăprezint ădateleăob inuteăpeăceleătreiăeşantioaneă
(apud Spielberger, 1980).
Pentruă toateă celeă treiă eşantioane,ă s-auă înregistrată corela iiă negativeă şiă moderateă
spreăsc zute,ăcaăvaloare,ăîntreăscorurileătotaleălaăIAT,ărespectivăscorurileălaăceleădou ă
scaleă peă deă oă parteă şiă scorurileă laă m surileă legateă deă deprinderileă deă studiu,ă deă
aptitudinileă intelectualeă şiă şcolare,ă respectivă mediileă şcolare,ă peă deă alta.ă Valorileă
corela iiloră auă manifestată tendin aă deă aă fiă maiă ridicateă pentruă subiec iiă (eleviă sauă
studen i)ădeăsexămasculinădecâtăpentruăceiădeăsexăfeminin.ă
Valorileă corela iiloră întreă scorurileă laă scaleleă inventaruluiă IATă şiă scorurile la
Testulădeăinteligen ăgeneral ăOtis-Lennon au fost mai ridicate pentru elevii de liceu
decâtă pentruă eleve.ă Atâtă pentruă elevi,ă câtă şiă pentruă eleve,ă valorileă corela iiloră întreă
scorurile la scala Îngrijorare şiă scorurileă laă testulă Otis-Lennon au fost mai ridicate
decâtăvalorileăcorela iilorăîntreăscorurileălaăscalaăEmotivitate şiăscorurileălaătestulăOtis-
Lennon.
Corela iileă întreă scorurileă totaleă laă inventarulă IAT,ă respectivă scorurileă laă celeă
dou ăscaleăşiăscorurileăcompoziteălaăTestul de aptitudiniăşcolare (SAT), pe care le-au
ob inută studen iiă laă colegiu,ă auă fostă comparabileă cuă valorileă ob inuteă înă cazulă
studentelor. Atâtăpentruăstuden i,ăcâtăşiăpentruăstudente,ăcorela iileăîntreăscorurileătotaleă
la inventarul IAT, respectiv scorurile la scala Îngrijorare şiă scorurileă laă Testul de
aptitudiniă şcolare auă fostă uşoră maiă ridicateă decâtă corela iileă întreă scorurileă laă scalaă
Emotivitate şiăscorurileălaăTestulădeăaptitudiniăşcolare.
87
e
Tabelul 10
Masculin Feminin
M suri Subiec i
IAT- IAT-
N W E N W E
total total
Deprinderi de studiu elevi de liceu 177 - 0.51 - 0.37 - 0.48 196 - 0.30 - 0.37 - 0.18
Studen iălaă
Deprinderi de studiu 115 - 0.48 - 0.50 - 0.37 185 - 0.14 - 0.25 - 0.02
colegiu (treapta I)
Inteligen ăgeneral ă
elevi de liceu 117 - 0.23 - 0.30 - 0.11 196 - 0.09 - 0.16 - 0.01
(CI) a
Aptitudineăşcolar ă studen iălaăcolegiuă

533 - 0.22 - 0.22 - 0.17 596 - 0.21 - 0.24 - 0.15
general ă(SATăb) (treapta a II-a)
Aptidudine verbal ăă
- 0.18 - 0.17 - 0.12 - 0.22 - 0.23 - 0.17
(SAT)
Aptitudineăcantitativ ă
- 0.19 - 0.19 - 0.16 - 0.14 - 0.18 - 0.09
(SAT)
Studen iălaă
Aptitudineăverbal ă
colegiu (treapta a 533 - 0.19 - 0.18 - 0.15 596 - 0.24 - 0.25 - 0.17
(N-DRT c)
II-a)
Vocabular (N-DRT) - 0.14 - 0.15 - 0.10 - 0.20 - 0.21 - 0.15
Comprehensiune (N-
- 0.20 - 0.18 - 0.18 - 0.25 - 0.27 - 0.28
DRT)
Medii generale d elevi de liceu 177 - 0.22 - 0.34 - 0.07 196 - 0.11 - 0.21 - 0.02
Studen iălaă
Medii generale 115 - 0.31 - 0.47 - 0.13 185 - 0.18 - 0.35 0.00
colegiu (treapta I)
Studen iălaă
Medii generale colegiu (treapta a 445 - 0.12 - 0.17 - 0.07 538 - 0.12 - 0.21 - 0.05
II-a)

a
Testulădeăinteligen ăgeneral ăOtis-Lennon (Otis-Lennon IQ).
b
Testulădeăaptitudiniăşcolare (Scholastic Aptitude Test/SAT).
c
Testul Nelson-Denny pentru evaluarea aptitudinii verbale (Nelson-Denny Reading Tes/N-DRT).
d
grade point average (GPA).
e
Înăschimb,ăcorela iileăîntreăscorurileălaăinventarulăIATăşiăscorurileălaăaptitudinea
verbal ă evaluat ă cuă Testul de aptitudiniă şcolare auă fostă uşoră maiă ridicateă pentruă
88
subeşantionulă deă studenteă decâtă pentruă celă aă studen ilor,ă înă timpă ceă corela iileă întreă
scorurileălaăinventarulăIATăşiăscorurileălaăaptitudineaăcantitativ ăevaluat ătotăcuătestulă
SATăauăfostăuşorămaiăridicateăpentruăsubeşantionulădeăstuden i.
Deşi,ăînăcazulăaceluiaşiăeşantionădeăstuden iălaăcolegiuăînătreaptaăaădoua,ăpattern-
ulăcorela iilorăîntreăscorurileălaăscaleleăinventaruluiăIATăşiăscorurileălaă Testul Nelson-
Denny pentru evaluarea aptitudinii verbale (atâtăscorurileăcompozite,ăcâtăşiăscorurileălaă
subtesteleă destinateă evalu riiă vocabularului,ă respectivă comprehensiunii)ă aă fostă similară
pattern-uluiă corela iiloră întreă scorurileă laă inventarulă IATă şiă scorurileă laă Testul de
aptitudiniăşcolare,ătoateăcorela iileădintreăinventarulăIATăşiăTestul Nelson-Denny pentru
evaluarea aptitudinii verbale auăfostăuşorămaiăridicateăpentruăsubeşantionulădeăstuden iă
deăsexăfemininădecâtăpentruăcelădeăstuden iădeăsexămasculin.ă
Înăfine,ăînăcazulătuturorăcelorătreiăeşantioane,ădateleăauăindicatăcorela iiănegativeă
şiă mediiă spreă sc zute,ă caă valoare,ă întreă scorurileă totaleă laă inventarulă IAT,ă respectivă
scorurile la celeădou ăscale,ăpeădeăoăparte,ăiarăpeădeăalta,ămediileăşcolare.ăMajoritateaă
dintreăacesteăcorela iiăauăfostăsemnificativeăstatisticăşi,ădeăasemenea,ăuşorămaiăridicateă
pentruă subeşantioaneleă deă subiec iă deă sexă masculin.ă Pentruă toateă eşantioanele,ă
corela iileă întreă scorurileă laă scalaă Îngrijorare şiă mediileă şcolareă auă avută valoriă maiă
ridicateă decâtă corela iileă întreă scorurileă laă scalaă Emotivitate 25 şiă mediileă şcolare,ă
respectivă corela iileăîntreă scorurileă totaleălaă inventarulă IATă şiă mediileă şcolare.ă Acesteă
rezultateă auă confirmată observa iaă luiă Liebertă şiă Morrisă (1967),ă potrivită c roraă
componenta Îngrijorare coreleaz ă (negativ)ă maiă puternică cuă performan aă academic ă
decâtăscorurileălaăcomponenta Emotivitate.
***
Ultimulăstudiuălaăcareăvoiăfaceăreferireăînăacestăpunctăşiăaleăc ruiărezultateăauăfostă
publicateăînăcadrulăunuiăraportăprivindărela iaădintreăcaracteristicileăpersonalit ii,ăuzuraă
psihic ăşiăproblemeleălegateădeăperforman ă 26 laărecru iiăpentruăfor eleămilitareănavaleă
şiăaerieneăaăfostăîntreprinsădeăSpielbergerăşiăBarkeră(1979).ăSubiec iiă(înănum rătotalădeă
267,ă dintreă careă 195ă deă sexă masculină şiă 72ă deă sexă feminin)ă auă completată inventarulă
IAT,ă inventarulă STAIă şiă inventarulă STCIă (State-Trait Curiosity Inventory). De
asemenea,ă pentruă fiecareă subiectă înă parte,ă auă fostă înregistrate,ă dină dosareleă deă
şcolarizare,ă scorurileă laă Bateria de teste de aptitudini profesionale pentru serviciul
militar (ASVAB) 27,ăprecumăşiănoteleăob inuteăînăurmaăexamin riiăniveluluiăachizi iiloră
25
Înăesen ,ăscorurileălaăscalaăEmotivitate nuăauăcorelatăsemnificativăcuămediileăşcolare.ăValorileă
corela iilorăob inuteăs-auăsituatăîntreă- 0.07ăşiă- 0.13 – pentruăsubiec iiă(eleviăsauăstuden i)ădeăsexă
masculin,ărespectivăîntreă0.00ăşiă- 0.05 – pentruăsubiec iiăde sex feminin.
26
C.ăD.ăSpielbergerăşiăL.ăR.ăBarkeră(1979).ăThe Relationship of Personality Characteristics to
Attrition and Performance Problems of Navy and Air Force Recruits (TAEG Report No.75).
Orlando, Florida: Training and Analysis Evaluation Group.
27
Publicat ă înă 1970,ă pentruă aă fiă utilizat ă înă selec iaă pentruă for eleă armate,ă ASVABă aă fostă
constantărevizuit ,ăfiindăutilizat ăşiăînămediulăcivil.ăAceast ăbaterieăcombin ătesteăcareăm soar ă
aptitudiniăintelectualeă(ra ionamentăaritmetic,ăvocabular)ăcuătesteăaleăc rorărezultateăsuntălegateă
maiă alesă deă cunoştin eleă achizi ionateă (cunoştin eă deă mecanic ă sauă deă electronic ).ă Bateriaă
89
specifice.ăCorela iileăob inuteăsuntăprezentateăînăTabelulă11ă(apudăSpielberger,ă1980).ă
Pentruă recru iiă deă sexă masculin,ă corela iileă pozitiveă şiă moderateă caă valoareă întreă
scorurileă laă scaleleă inventaruluiă IATă şiă scorurileă laă scaleleă Anxietate-tr s tur şiă
Anxietate-stare din inventarul STAI au fostă uşoră maiă sc zuteă decâtă celeă raportateă deă
Spielbergeră (1980),ă pentruă subiec iiă deă sexă masculină dină eşantionulă deă studen iă laă
colegiuă (aă seă revedeaă Tabelulă 8),ă îns ă uşoră maiă ridicateă decâtă celeă ob inuteă pentruă
subiec iiă deă sexă masculină dină eşantionulă deă studen iă laă colegiiă deă stat,ă respectivă celeă
ob inuteăpentruăeleviiădeăliceuădeăsexămasculină(aăseărevedeaăTabelulă9).ăPentruărecru iiă
deăsexăfeminin,ăvalorileăcorela iiăîntreăscorurileălaăinventarulăIATăşiăscorurileălaăscalaă
Anxietate-tr s tur ăau fost mai ridicateădecâtăcorela iileădintreăinventarulăIATăşiăscalaă
Anxietate-tr s tur careă auă fostă ob inuteă înă cazulă studen iloră deă sexă feminină (a se
revedea Tabeleleă8ăşiă9)ăsauăînăcelăalăelevilorădeăliceuădeăsexămasculină(Tabelulă9).ăDeă
asemenea,ă pentruă recru iiă deă sexă feminin,ă valorileă corela iiloră dintreă scorurileă laă
inventarulă IATă şiă scorurileă laă scala Anxietate-stare din inventarul STAI au fost mult
maiă ridicateă decâtă valorileă corela iiloră întreă celeă dou ă instrumenteă ob inuteă pentruă
studen iiădeăsexăfeminină(a se revedea Tabelul 8).
Corela iileă întreă scorurileă laă inventarulă IATă şiă scorurileă laă celeă dou ă scaleă aleă
Inventaruluiă pentruă evaluareaă curiozit ii-stareă şiă aă curiozit ii-tr s tur (STCI) au
fostă negative,ă îns ă sc zuteă sauă foarteă sc zute,ă caă valoare.ă Pentruă recru iiă deă sexă
masculin,ă corela iileă întreă inventarulă IATă şiă inventarulă STCIă auă fostă maiă ridicateă caă
valoareă decâtă corela iileă pentruă recru iiă deă sexă feminin.ă Deă asemenea,ă caă şiă înă cazulă
studen ilorălaăcolegiiădeăstată(aăseărevedeaăTabelulă9),ăscorurile la scala Îngrijorareăau
corelată cevaă maiă puternică cuă scorurileă laă ambeleă scaleă aleă inventaruluiă STCIă decâtă
scorurile la scala Emotivitate şiăceleătotaleălaăinventarulăIAT.ă
Întreă scorurileă laă scaleleă inventaruluiă IATă şiă scorurileă laă ASVAB,ă bazateă peă oă
abordareăcompozit ăîntreăscorurileălaătestulădeăcunoştin eădeămatematic ăşiăscorurileălaă
vocabulară (cunoaştereaă cuvintelor),ă s-auă înregistrată corela iiă negativeă şiă moderate,ă caă
valoare.ă Pentruă recru iiă deă sexă masculin,ă valorileă acestoră corela iiă auă fostă uşor mai
ridicateădecâtăvalorileăob inuteăpentruărecru iiădeăsexăfeminin.ăPentruărecru iiădeăambeleă
sexe,ă valorileă corela iiloră întreă dimensiunileă anxiet iiă fa ă deă testareă şiă aptitudinileă
intelectuale,ă legateă deă matematic ,ă respectivă deă vocabular,ă auă fostă substan ială maiă
ridicateădecâtăvalorileăcorela iilorăob inuteăîntreădimensiunileăanxiet iiăfa ădeătestareăşiă
aptitudinileă intelectuale,ă m surate,ă înă cazulă eşantionuluiă deă studen iă laă colegiuă înă ceaă
de-aă douaă treapt ,ă cuă Testulă deă aptitudiniăşcolare (SAT), respectiv cu Testul Nelson-
Denny pentru evaluarea aptitudinii verbale (a se revedea Tabelul 10).
const ă dină zeceă teste:ă cultur ă general ,ă ra ionamentă aritmetic,ă cunoaştereaă cuvinteloră
(vocabular),ăîn elegereaătextelor,ăopera iiănumerice,ăvitez ăînăra ionament,ăcunoştin eăspecifice,ă
cunoştin eădeămatematic ,ăcunoştin eădeămecanic ăşiăcunoştin eădeăelectronic .
90
b
Tabelul 11
Instrumente folosite Sex masculin (N = 195) Sex feminin (N = 72)
pentruăstudiereaăvalidit iiă IAT- IAT-
W E W E
concurente total total

anxiet ii-stareăşiăaăanxiet ii-
tr s tur (STAI – Spielberger, 0.46 0.46 0.42 0.64 0.56 0.62
GorsuchăşiăLushene,ă1970)ă–
scala Anxietate-tr s tur

anxiet ii-stareăşiăaăanxiet ii-
tr s tur (STAI – Spielberger, 0.38 0.38 0.30 0.57 0.49 0.53
GorsuchăşiăLushene,ă1970)ă–
scala Anxietate-stare

curiozit ii-tr s tur (STCI –
- 0.33 - 0.36 - 0.26 - 0.10 - 0.18 0.01
Spielberger,ăButler,ăPetersăşiă
Frain, 1980) – scala
Curiozitate-tr s tur

curiozit ii-tr s tur (STCI –
- 0.15 - 0.20 - 0.11 - 0.10 - 0.14 0.00
Spielberger,ăButler,ăPetersăşiă
Frain, 1980) – scala
Curiozitate-stare
Bateria de teste de aptitudini

profesionale pentru serviciul militar
(cunoştin eădeămatematic ă+ă - 0.42 - 0.42 - 0.42 - 0.39 - 0.34 - 0.39
a
vocabular)
Nota la curs - 0.34 - 0.35 - 0.32 - 0.19 - 0.29 - 0.09
IAT – Inventarul pentru evaluarea anxiet iiăfa ădeătestare; W – scala Îngrijorare; E – scala Emotivitate.
a
Armed Services Vocational Aptitude Battery (ASVAB).
b
Înăfine,ăscorurileălaăscaleleăinventaruluiăIATăauăcorelatănegativăcuănoteleăpeăcareă
recru iiăle-auăob inutălaăexamenulăpentruăverificareaăniveluluiăachizi iilorăpeăcareăle-au
f cutăînăurmaăcursuluiădeăbaz .ăDinănou,ărecru iiădeăsexămasculinăauăînregistratăcorela iiă
maiă ridicate,ă caă valoare,ă decâtă corela iileă ob inuteă înă cazulă recru iloră deă sex feminin.
Pentruă recru iiă deă ambeleă sexe,ă scorurileă laă scalaă Îngrijorare au fost, comparativ cu
scorurile la scala Emotivitate,ămaiăputernicălegateădeăperforman aălaăexamenulăpentruă
verificareaăniveluluiăachizi iilor.
91
2.5.ăDateănormativeăpentruăpopula iaădeăeleviăşiădeăstuden iăamericani
Manualul Inventaruluiă pentruă evaluareaă anxiet iiă fa ă deă testare prezint ,ă înă
cinciă tabeleă repartizateă peă nou ă pagini,ă dateă normativeă 28 pentruă patruă eşantioaneă
normative,ă formateă din:ă studen iă înă ultimulă ană deă colegiu,ă studen iă înă primulă ană deă
colegiu,ă studen iă laă colegiiă deă stat,ă respectivă eleviă deă liceu.ă Deşiă primulă tabelă dină
manualăprezint ămediileăşiăabaterileăstandardăşiăînăcazulăunuiăeşantionădeă190ădeărecru iă
laăşcoalaădeămarin ămilitar ,ăto iădeăsexămasculin,ăătabelele cu norme (centile, respectiv
scoruriăstandardizateăT)ănuăincludăşiăacestăeşantion.ă
Conform lui Spielberger (1980), normele prezentate permit utilizatorilor
inventaruluiă IATă s ă compareă scorurileă ob inuteă deă ună subiectă sauă deă ună grupă
experimental deă subiec iă cuă scorurileă grupuluiă deă referin (înă func ieă deă nivelulă
educa ional).ă
Pentruăstuden iiădeălaăcolegiileăparticulare,ănormeleăinventaruluiăIATăseăbazeazãă
peăunăeşantionănormativădeă1449ăsubiec iă(studen iăînăultimulăanălaăcolegiu),ădintreăcareă
654ădeăsexămasculinăşiă795ădeăsexăfemininăşiăpeăunăeşantionănormativădeă1129ăstudentiă
înăprimulăanălaăUniversitateaăSouthăFlorida,ădintreăcareă533ădeăsexămasculinăşiă596ădeă
sexă feminin.ă Studen iiă dină primulă eşantionă normativă auă completată inventarulă IAT,ă în
cadrul unui curs introductiv de psihologie, iar cei din cel de-alădoileaăeşantionănormativă
auă fostă testatiă înă timpulă unuiă programă deă orientare,ă desfãsurată imediată înainteă deă aă
începeăprimulăanădeăstudii.ă
Pentruă studen iiă deă laă colegiileă deă stat,ă normeleă seă bazeaz ă peă ună eşantionă
normativădeă320ăstuden iălaăColegiulădeăStatăHillsboroughădinăTampaă(Florida),ădintreă
careă136ădeăsexămasculinăşiă184ădeăsexăfeminin.ăAceştiaăauăcompletatăinventarulăIATăînă
timpulăorelorădeăcursăobişnuiteăsauăînăcadrulăunorăsesiuni colective, organizate special
înăacestăsens.ăă
Pentruăeleviiădeăliceu,ădateleănormativeăseăbazeazãăpeăunăeşantionădeă1118ăeleviă
înăclaseleăIX-XIIăaleăliceuluiădinăJacksonvilleăşiăPinellasăCountyă(Florida),ădintreăcareă
527ădeăsexămasculinăşiă591ădeăsexăfeminin.ăEleviiăauăfostătesta iăînătimpulăorelorădeăcursă
obişnuite,ă caă parteă aă unoră cercetãriă careă examinauă rela iaă dintreă anxietateaă fa ă deă
testareă şiă performan aă şcolar ,ă efectuateă deă Tomaleskyă (1977),ă înă vedereaă ob ineriiă
diplomei de masterat, respectiv deăRossă(1978),ăînăvedereaăob ineriiătitluluiădeădoctorăînă
psihologie. Cel de-al doilea autor a retestat un grup de 42 de elevi, la un interval de o
lun ,ă respectivă laă ună intervală deă şaseă luni,ă înă vedereaă studieriiă fidelit iiă inventaruluiă
IAT (a se revedea Tabelul 2).
Mediileă şiă abaterileă standard,ă pentruă distribu iileă scoruriloră peă careă celeă patruă
eşantioaneă normativeă laă careă seă adaug ă eşantionulă deă recru iă laă şcoalaă deă marin ă
28
Preciz măc ădateleănormativeă(etaloanele)ăsuntăprezentateăseparat,ăatâtăpentruăsubiec iiădeăsex
masculin,ă câtă şiă pentruă subiec iiă deă sexă feminin.ă Deă asemenea,ă acesteaă suntă prezentateă pentruă
fiecareădintreăceleădou ăscaleăaleăinventaruluiăIAT,ăcâtăşiăpentruăscorurileătotale.ăăă
92
militar ă le-auă ob inută laă scaleleă inventaruluiă IAT,ă precumă şiă laă inventarăînă ansamblulă
s u,ăsuntăreprezentateăînăTabelulă12ă(apudăSpielberger,ă1980).ăDateleăsuntădiferen iateă
înăfunc ieădeăvariabilaăsex.
Pentruă primeleă patruă eşantioane,ă seă observ ă c ă subiec iiă deă sexă feminină auă
ob inut,ă înă medie,ă scoruriă totaleă laă inventarulă IAT,ă cuă treiă pânãă laă cinciă puncteă maiă
ridicateădecâtămediileăob inuteădeăsubiec iiădeăsexămasculin.ăDeăasemenea,ăsubiec iiădeă
sexă feminină auă ob inut,ă laă ambeleă scaleă aleă inventaruluiă IATă (Îngrijorare, respectiv
Emotivitate) scoruri medii mai ridicateă decâtă celeă ob inuteă deă subiec iiă deă sexă
masculine.ăAcesteădiferen eă 29 auăfostăluateăînăcalcul,ăînăelaborareaăetaloanelor,ăcareăauă
fostăprezentateăseparatăpentruăsubiec iiădeăsexămasculinăşiăceiădeăsexăfeminin.ă
a
Tabelul 12
Studen iă
Studen iăcolegiu Studen iă Recru iă
Scala colegiu Elevi de liceu
primul an colegii de stat marinã
ultimul an
N 654 795 533 596 136 184 527 591 190
IAT-total
m 38.48 42.79 39.28 42.30 38.75 43.25 40.87 45.72 40.51
s 12.43 13.70 10.99 11.83 11.76 13.12 12.77 13.63 12.76
Îngrijorare
m 13.61 14.90 14.26 14.93 14.36 15.70 15.60 17.06 15.01
s 4.98 5.51 4.39 4.67 5.38 5.62 5.33 5.76 5.86
Emotivitate
m 16.85 18.94 16.58 18.09 16.36 18.54 16.61 18.91 17.05
s 5.64 6.31 4.78 5.35 4.93 5.80 5.47 5.88 5.67
a
MediileăscorurilorătotaleălaăinventarulăIAT,ăob inuteădeăstuden iiădeăsexămasculin,ă

înăultimulăanălaăcolegiu,ădeăceiădeăsexămasculin,ăînăprimulăanălaăcolegiu,ărespectiveădeă
studen iiă deă sexă masculin,ălaă colegiiă deă stată auăavut valori foarte apropiate. Elevii de
liceuă (deă sexă masculin)ă şiă recru iiă auă ob inută mediiă aleă scoruriloră totaleă laă inventarulă
IAT,ă uşoră maiă ridicateă decâtă studen iiă deă sexă masculină dină primeleă treiă eşantioaneă
normative.
29
Autorulămanualuluiănuăprecizeaz ădac ădiferen eleăîntreămediileăob inuteădeăsubiec iiădeăsexă
feminin,ă dină cadrulă celoră patruă eşantioaneă normative,ă şiă mediileă ob inuteă deă subiec iiă deă sexă
masculină suntă semnificativeăstatistic.ăPrină urmare,ă manualulănuăprezint ăcompara iileă mediiloră
înă func ieă deă variabilaă sex (adic ă valorileă testului t-Student pentruă grupuriă independenteă şiă
pragurileădeăsemnifica ie).ăăăăăă
93
Eleviiădinăliceuăşiăstuden iiădeălaăcolegiileădeăstat,ădeăsexăfeminin,ăauăob inutăceleă
maiămariămediiăaleăscorurilorătotaleălaăinventarulăIAT,ăprecumăşiălaăfiecareădintreăceleă
dou ăscale.ăLaăextremaăcealalt ,ăs-auăsituatăstuden iiădeăsexămasculin,ăafla iăînăultimulă
an la colegii particulare,ărespectivăceiădeălaăcolegiileădeăstat,ăcareăauăob inutăceleămaiă
sc zuteămediiăaleăscorurilorătotale.
2.6.ăAdapt riăculturaleăaleăinventaruluiăTAI
InventarulăIATăaăfostătradusăşiăadaptatăînămaiămulteălimbi,ăprintreăcareăseănum r :ă
german ,ă ungar ,ă spaniol ,ă italian ,ă japonez ,ă chinez ,ă coreean ,ă hindus ,ă turc ,ă
egiptean ,ăebraic ,ălibanez .ăÎnăcontinuare,ăneăvomăopriădoarălaădou ălimbi,ăpentruăcareă
amădispusădeălucr rileăoriginale.
N.ăAraki,ăS.ăIwawakiăşiăC.ăD.ăSpielberger (1992) au realizat un studiu, înăvedereaă
adapt riiă şiă valid riiă Inventaruluiă pentruă evaluareaă anxiet iiă fa ă deă testare pe
popula iaă deă eleviă deă liceuă şiă deă studen iă japonezi.ă ă Itemiiă versiuniiă japonezeă auă fostă
selecta iă peă bazaă validitã iiă deă con inută şiă aă valoriloră corela iiloră itemilor cu
ansamblurile formate din restul de itemi (engl. item-remainder correlations), care au
fostăegaleăcuăsauămaiămariădecâtă0.40,ăatâtăpentruăsubiec iiădeăsexăfeminin,ăcâtăşiăpentruă
ceiă deă sexă masculină dină loturileă experimentaleă (eleviă şiă studen iă laă colegiu). Valorile
coeficien iloră deă consisten ă intern ă α-Cronbach, pentru ansamblul itemilor, au fost
situateăpesteă0.90,ăatâtăpentruălotulădeăliceeni,ăcâtăşiăpentruăcelădeăstuden i.ăStabilitateaă
scorurilor,ă laă ună intervală deă treiă sãptãmâni,ă aă fostă deă 0.89. Media scorurilor totale
ob inuteă deă eleveleă deă liceuă aă fostă semnificativă maiă mareă decâtă ceaă aă studenteloră laă
colegiu.ăLaărândulălor,ăacesteaăauăob inutăoămedieăaăscorurilorătotaleălaăinventarulăIAT,ă
uşorămaiăscãzut ăfa ădeăstudenteleăamericane.ăScorurileătotaleălaăversiuneaăjaponez ăaă
inventaruluiă IATă auă corelată pozitivă şiă semnificativă statistică (ră ţă 0.72)ă cuă scorurileă laă
versiuneaă japonez ă aă scaleiă Anxietate-Tr s tur ,ă dină inventarulă STAIă – Forma Y
(Spielberger, 1983). De asemenea, scorurile totale la versiuneaă înă limbaă japonez ă aă
inventaruluiă IATă auă corelată negativă şiă semnificativă dină punctă deă vedereă statistică cuă
indicatoriiăpentruăperforman aăşcolar ăaăelevilorădinălotulăexperimentalăstudiată(mediileă
şcolare),ărespectivăperforman aăacademic ăaăstuden ilor.
Versiuneaăînălimbaăturc ăaăinventaruluiăIATăaăfostădezvoltat ăînătreiăetape,ăfiecareă
etap ăconstituindăunăstudiuăindependent,ăînăcareăauăfostăutilizateănoiăloturiădeăsubiec iă
(Őner,ă 1986).ă Dateleă primuluiă studiuă auă fostă ob inuteă prină prelucrareaă şiă analiza
r spunsuriloră unuiă lotă formată dină eleviă deă liceuă şiă studen i,ă careă vorbeauă atâtă limbaă
turc ă câtă şiă limbaă englez .ă Înă acestă studiu,ă s-aă urm rită verificareaă echivalen eiă
transliteraleăîntreăitemiiăinventaruluiăIAT,ăredacta iăînălimbaăenglez ăşiăitemii traduşiăşiă
adapta iăînălimbaăturc .ăÎnăcadrulăceluiăde-al doilea studiu, folosindu-se un lot mult mai
numerosă deă studen iă careă vorbeauă doarălimbaă turc ,ă s-aă testată stabilitatea,ă consisten aă
intern ăşiăomogenitateaăitemilorăversiuniiăînălimbaăturc ăaăinventaruluiăIAT.ăÎnăfine,ăînă
94
cadrul celui de-alătreileaăstudiu,ăauăfostăevaluateăvaliditateaădeăconstructăşiăvaliditateaă
de criteriu a inventarului IAT, folosindu-seăloturiăeterogeneădeăstuden i,ăcareăvorbeauă
doară limbaă turc .ă Rezultateleă acestuiă studiuă auă indicată corela iiă moderateă caă valoare,ă
îns ăsemnificativeăstatistic,ăîntreăscorurileătotaleălaăinventarulăIATăşiădiverseăm suriăaleă
personalit ii,ărespectivăreuşitaăacademic .
Primulă dintreă studiileă realizateă deă c treă Öneră şiă Kaymakă (1987),ă înă vedereaă
traduceriiăşiăadapt riiăînălimbaăturc ăaăinventaruluiăIAT,ăprezint ăoăabordareăinteresant ă
înă ceeaă ceă priveşteă stabilireaă echivalen eiă lingvisticeă şiă psihometriceă aă versiuniloră înă
celeădou ălimbi.ăDeăaceea,ăvomăinsistaăcevaămaiămultăpeăacestăstudiu.ă
Versiuneaă înă limbaă turc ă aă inventaruluiă IATă aă fostă dezvoltat ă înă dou ă etape,ă
fiecareă etap ă constituindă ună studiuă independent,ă înă careă s-au utilizat noi loturi de
subiec i.ă
Înă cadrulă primuluiă studiu,ă inventarulă IATă (înă limbaă englez ,ă înă limbaă turc ,ă
precumăşiăînădiferiteăcombina iiăîntreăceleădou ălimbi)ăaăfostăadministratăunuiănum rădeă
164ă deă eleviă deă liceuă siă studen iă bilingvi,ă repartiza iă înă patruă grupuriă experimentale.ă
Subiec iiădinăfiecareăgrupăauăcompletatăinventarulădeădou ăoriă(laăunăintervalădeădou ă
s pt mâni).ăScopulăacestuiăstudiuăaăfostădeăaăstabiliăechivalen aătransliteral ăîntreăitemiiă
inventaruluiăIAT,ăredacta iăînălimbaăenglez ăşiăitemiiăinventaruluiăIAT,ăaşaăcumăauăfostă
traduşiăşiăadapta iăînălimbaăturc .ă
Diferen eleăîntreămediileăob inuteădeă83ădeăsubiec iă(dintreăcareă30ădeăeleviăşiă53ă
deăstuden i),ăcareăauăcompletatăatâtăversiuneaăînălimbaăenglez ,ăcâtăşiăpeăceaăînălimbaă
turc ,ănuăauăfostăsemnificativeăstatistică(ÖnerăşiăKaymak,ă1987).ăNiciăpentruăsubiec iiă
care au completat forme mixate ale inventaruluiă(înăcare,ăjum tateădintreăitemi,ăaleşiălaă
întâmplare,ă erauă redacta iă înă limbaă turc ă şiă jum tateă înă limbaă englez ),ă nuă auă fostă
ob inuteădiferen eăsemnificativeăîntreămediileăscorurilorălaăversiunileăînălimbaăenglez ,ă
respectivăînălimbaăturc ăaleăinventaruluiăIAT.ăÎnăplus,ăcorela iileăîntreăscorurileătotaleă
ob inuteălaăfiecareădintreăceleădou ăversiuniă(înălimbaăenglez ,ărespectivăînălimbaăturc )ă
deăc treăsubiec iiăbilingviădinăprimeleădou ăgrupuriăexperimentaleăauăfostă0.87ă(pentruă
grupul care a completatămaiăîntâiăversiuneaăînălimbaăenglez ăşi,ăapoi,ăpeăceaăînălimbaă
turc ),ărespectivă0.92ă(pentruăgrupulăcareăaăcompletatămaiăîntâiăversiuneaăînălimbaăturc ă
şi,ăapoi,ăpeăceaăînălimbaăenglez ).ăPentruăsubiec iiădinăcelelalteăgrupuriăexperimentale,ă
care au completat,ă atâtă laă test,ă câtă şiă laă retest,ă versiuniă mixateă aleă inventarului,ă
corela iileăîntreăscorurileătotaleăob inuteălaăfiecareădintreăceleădou ăadministr riăauăfostă
0.94, respectiv 0.85.
Toate datele, pe care le-am prezentat mai sus, au fost considerate ca o expresie a
adecv riiătraduceriiăitemilorăinventaruluiăIATădinălimbaăenglez ăînălimbaăturc ,ăprecumă
şiăaăechivalen eiălingvisticeăaăcelorădou ăversiuni.
Fidelitateaăversiunilorăînălimbaăenglez ,ărespectivăînălimbaăturc ăaleăinventaruluiă
IAT a fost verificat ă prină calcululă consisten eiă interneă (coeficientulă α-Cronbach),
95
precumăşiăaăcorela iilorătest-retestă(coeficien iădeăîncredereăînăscoruriă 30). Omogenitatea
itemiloră aă fostă verificat ă prină metodaă calcululuiă consisten eiă interne,ă precumă şiă prină
calcululă corela iiloră întreă scorurileă laă fiecareă dintreă itemiă şiă scorurileă laă ansamblurileă
formateădinărestulădeăitemi.ăPentruălotulăalc tuitădinăceiă83ădeăeleviăşiăstuden i,ăcareăauă
completată versiuneaă înă limbaă englez /turc ,ă iară dup ă dou ă s pt mâni,ă versiuneaă în
limbaă turc /englez ,ă valorileă consisten eiă interneă auă fostă urm toareleă (apudă Öneră şiă
Kaymak, 1987): 0.93 – ansamblulăitemilor,ăredacta iăînălimbaăturc ;ă0.94ă - ansamblul
itemilor,ăredacta iăînălimbaăenglez ;ă0.82ă– ansamblul itemilor care cotau pentru scala
Îngrijorare,ăredacta iăînălimbaăturc ;ă0.86ă- ansamblul itemilor care cotau pentru scala
Îngrijorare,ă redacta iă înă limbaă englez ;ă 0.90ă - ansamblul itemilor care cotau pentru
scala Emotivitate,ă redacta iă înă limbaă turc ,ă respectivă 0.91ă - ansamblul itemilor care
cotau pentru scala Emotivitate,ăredacta iăînălimbaăenglez .
Înăfine,ăvalorileăcorela iilorăîntreăitemiăşiăansamblurileăformateădinărestulădeăitemiă
auă fost,ă atâtă pentruă versiuneaă înă limbaă turc ,ă câtă şiă pentruă ceaă înă limbaă englez ,ă
comparabile cu celeă raportateă deă Spielbergeră (1980),ă înă manualulă inventaruluiă IAT,ă
indicând,ădeăasemenea,ăechivalen a,ăsubăaspectulăomogenit iiăitemilor,ăîntreăversiuneaă
înă limbaă turc ă şiă versiuneaă înă limbaă englez .ă Valorileă medianeă pentruă distribu iileă
acestoră corela iiă auă fostă urm toarele:ă 0.66ă – ansamblulă itemilor,ă redacta iă înă limbaă
turc ;ă0.67ă- ansamblulăitemilor,ăredacta iăînălimbaăenglez ;ă0.57ă– ansamblul itemilor
care cotau pentru scala Îngrijorare,ăredacta iăînălimbaăturc ;ă0.66ă- ansamblul itemilor
care cotau pentru scala Îngrijorare,ă redacta iă înă limbaă englez ;ă 0.72ă - ansamblul
itemilor care cotau pentru scala Emotivitate,ăredacta iăînălimbaăturc ,ărespectivă0.76ă -
ansamblul itemilor care cotau pentru scala Emotivitate,ăredacta iăînălimbaăenglez .
2.7. Experimentarea unei forme scurte a inventarului TAI
2.7.1. Necesitatea unei versiuni scurte
Înăformaăsaăoriginal , Inventarulăpentruăevaluareaăanxiet iiăfa ădeătestareăa fost

utilizată înă foarteă multeă studiiă axateă peă diverseă aspecteă aleă anxiet iiă fa ă deă testare
(modeleă explicative,ă dimensiuni,ă efecteă asupraă performan eiă academice,ă metodeă deă
tratament).
Aşaăcumăindic ămanualulăinventarului,ămajoritateaădintreăeleviiădeăliceuăşiădintreă
studen iiăamericaniăreuşescăs ăr spund ălaăceiă20ădeăitemiăînă8-10 minute (Spielberger,
1980).ă Îns ,ă Deaneă şiă Tayloră (2002)ă consider ă c ă chiară şiă acestă timpă relativă scurtă deă
administrareăarăputeaăconstituiăoăproblem ,ămaiăalesăînăcadrulăacelorăstudiiăînăcareăseă
30
Valorileă coeficien iloră deă încredereă coincidă cuă valorileă coeficien iloră deă corela ieă întreă
versiunileăinventaruluiăînăceleădou ăălimbiă(aăseărevedeaăultimulăalineat,ăpaginaăanterioar ).
96
urm reşteăcompletareaăpeălâng ăIATăşiăaăaltorăchestionareăîntr-o singur ăsesiuneăsauăînă
careătimpulăalocatăcomplet riiăchestionarelorăesteălimitatădinădiverseămotiveă31.
Ceiădoiăautoriăarat ăc ăuniiăsubiec iăpotăaveaăoăreac ieănegativ ăfa ădeănum rulă
totală ală itemiloră dină chestionareleă laă careă trebuieă s ă r spund ,ă chiară şiă atunciă cândă
primescă asigur riă c ă aceast ă activitateă nuă vaă luaă multă timp,ă iară acestă lucruă poateă
influen aă aten iaă sauă seriozitateaă cuă careă subiec iiă r spund.ă Aşadar,ă lungimeaă unuiă
chestionară poateă influen aă motiva iaă subiec iloră careă trebuieă s -l completeze, aspect
careăpoateă fiă valabilăşiăînăcazulă inventaruluiă IAT.ă Aceeaşiă autoriălanseaz ă oă ideeă maiă
degrab ăspeculativ ,ăpotrivităc reiaăunulădintreăefecteleăpeăcareăchestionareleăpreaălungiă
leăpotăproduceăasupraăsubiec ilorăcareătrebuieăs ăleăcompletezeăar putea fi accentuarea
anxiet iiăfa ădeătestareăcareăpoateăfiăprezent ălaăuniiădintreăreponden i.ăÎns ,ăaceast ă
ideeănuăesteăsus inut ăcuădateăempirice.
Deaneă şiă Tayloră (2002)ă vorbescă deă necesitateaă reduceriiă num ruluiă deă itemiă
dintr-un ansamblu de chestionare,ăf r ădistorsionareaăcapacit iiăacestuiăansambluădeăaă
,,captura”ă constructeleă relevanteă peă careă cercet torulă doreşteă s ă leă studieze.ă Înă acestă
sens, cei doi autori propun experimentarea unei forme scurte a inventarului IAT
argumentândăaceast ăposibilitateăprinăutilitateaăîntr-o serie de contexte de cercetare, ca
şiăprinăvaloareaăfoarteăbun ăaăconsisten eiăinterneăpentruăformaăoriginal ă(0.92ăsauămaiă
ridicat )ăcareăsugereaz ăoăredundan ăaăitemilor.ă
Chiarădac ănuăvinăcuăargumenteăfoarteăconving toare, amăconsideratăinteresant ă
trecereaăînărevist ăaăstudiuluiăefectuatădeăceiădoiăautoriă 32.ăÎnăcontinuare,ăvomăprezentaă
metodologiaăutilizat ădeăc treăceiădoiăautori,ăprecumăşiărezultateleăpeăcareăle-auăob inut.ă
2.7.2.ăSubiec iăşiăprocedur
Lotul experimentalăaăfostăformatădină333ădeăstuden iăînădomeniulăPsihologie (to iă

înă anulă III)ă careă auă completat,ă înă cadrulă unoră protocoaleă diverseă derulateă înă timpulă
oreloră deă instruc ie,ă unulă sauă altulă dintreă urm toareleă instrumenteă pentruă evaluareaă
anxiet ii : Inventarulă pentruă evaluareaă anxiet iiă fa ă deă testare, Inventarul pentru
evaluareaă anxiet ii-stareăşiă aă anxiet ii-tr s tur //STAI Y-2 33, respectiv o versiune
31
Înăfoarteămulteăproiecteădeăcercetare,ăeleviiăşiăstuden iiănuăpotăfiăaborda iăpentruăcompletareaă
deăchestionareădecâtăînăcadrulăprogramuluiădeăactivit iăşcolare.ăÎnăastfelădeăsitua ii,ăcercet torulă
trebuieă s ă acordeă oă importan ă special ă managementuluiă timpuluiă peă careă îlă vaă aveaă laă
dispozi ie,ăpentruăaănuăperturbaăactivit ileăsubiec ilorăşiăaăcreaăreac iiăostileăsauăatitudiniăcareăs ă
afectezeăvaliditateaăr spunsurilor.
32
Frankă P.ă Deaneă esteă cercet toră şiă profesoră înă cadrulă Institutului pentruă S n tateă Mental ,
Departamentul de Psihologie de la Universitatea Wollongong din Australia, iar Joanne Taylor
esteă profesoră înă cadrulă Departamentului de Psihologie, Universitatea Massey din Noua
Zeeland .ăă
33
State-Trait Anxiety Inventory-Form Y/Scalaă pentruă evaluareaă anxiet ii-tr s tur ă
(Spielberger, 1983).
97
scurt ăaăSTAIăY-1 34.ăSubiec iiăincluşiăînăstudiuăauăfostădoarăceiădinăpopula iaămaiălarg ă
careăşi-au exprimat acordul de a completa diversele protocoale.
Datele au fost colectate de-aă lungulă aă treiă aniă rezultândă şapteă bazeă separateă
(corespunz toareă unoră loturiă deă m rimiă diferite)ă careă auă fostă reunite,ă înă vedereaă
prelucr rilorăstatistice.ăDintreăacestea,ătrei baze de date au inclus doar protocoalele de
r spunsăpentruăinventarulăIAT,ărestulăcon inândăpeălâng ăprotocoaleleăpentruăinventarulă
IATă şiă protocoaleă deă r spunsă pentruă unulă sauă altulă dintreă celelalteă dou ă instrumenteă
administrate (STAI Y-2 sau STAI Y-1-6).ă Dintreă to iă ceiă 333ă deă subiec i,ă 21ă nuă auă
înapoiată formularulă cuă r spunsurileă laă IAT.ă STAI-T a fost completat de 71 dintre
subiec i,ă înă timpulă oreloră obişnuiteă deă curs.ă Deă asemenea,ă ună num ră deă 141ă dintreă
subiec iă auă completată STAIă Y-1-6ă înă condi iileă activit iloră instructiveă normale. Un
num ră de 71ă deă studen iă auă completată STAIă Y-1-6ă înă condi iaă stare de anxietate
ipotetic (aceştiăstuden iăauăavutădeăevaluatămodulăînăcareăs-arăsim iăimediatăînainteădeă
aăsus ineăunăexamenăfinalăimportant),ăiarăă122ăînăcondi iaăstareădeăanxietateăînăsitua ieă
propriu-zis ădeătestare (acestora li s-aăcerutăs ăr spund ălaăSTAIăY-1-6ăimediatăînainteă
deă aă seă începeă ună examenă par ială laă unaă dintreă disciplineleă importante).ă Scorurileă peă
careă subiec iiă dină ultimaă condi ieă le-auă ob inută laă STAIă Y-1-6 au fost comparate cu
scorurileă peă careă aceeaşiă subiec iă le-auă ob inută laă acelaşiă instrumentă careă aă fostă
completatăînătimpulăorelorăobişnuiteădeăcurs,ălaăoăziădup ăsus inereaăexamenuluiăpar ial.
Reparti iaăsubiec ilorădup ăvariabila sex aăfostăurm toarea:ă74ă%ă- de sex feminin, 25 %
- deăsexămasculinăşiă1ă%ă- nuăauăindicat.ăDintreăsubiec i,ă37ă%ăauăfostăstuden iăcaza iăînă
campusulăuniversit iiă(interni),ăiară63ă%ă- studen iăexterniă35.
Studen iiădinăîntregălotulăexperimentalăauăavut vârsteăcuprinseăîntreă19ăşiă80ădeă
aniă(măţă32.2ăani,ămedianaăţă29ăani,ăsăţă11.06ăani),ăf r ădiferen eăsemnificativeăîntreă
ceiădeăsexăfemininăşiăceiădeăsexămasculin.ăStuden iiăexterniăauăfostămaiăînăvârst ă(măţă
36.21ăani,ăsăţă10.66ăani)ădecâtăceiăinterniă(m = 25.46 ani, s = 8.08 ani) (t 321 = 91, p <
0.001.).
2.7.3. Rezultate
SELEC IAă PRELIMINAR ă A ITEMILOR. Primulă pas,ă înă construireaă uneiă

versiuniă scurte,ă aă constată înă selec iaă maiă multoră subansambluriă deă itemi,ă dină variantaă
lung ă aă Inventarului pentru evaluareaă anxiet iiă fa ă deă testare. Metoda la care au
apelatăaăconstatăînăcalcululăşiăcomparareaăvalorilorăcorela iilorăîntreăscorurileălaăcâteăună
34
Este vorba despre STAI-S-6.ăAcestăinstrumentăaăfostăpropusădeăT.ăM.ăMarteauăşiăH.ăBekkeră
(1992),ăîntr-unăarticolăpublicatăînăBritish Journal of Clinical Psychology (nr. 31), cu titlul: The
development of a six-item short form of the state scale of the Spielberger State-Trait Anxiety
Inventory (STAI).
35
Persoaneămaiăînăvârst ăcareăîşiăf ceauăstudiileăuniversitareăînăacelaşiătimpăcuăexercitareaăuneiă
ocupa iiă fulltime sauă cuă îndeplinireaă unoră sarciniă domesticeă (deă exemplu,ă creştereaă copiilor).ă
Studiileădesf şurateăînăacestăregimăsuntăcunoscuteăcaăpart-time/home-based university studies.
98
itemă şiă scorurileă laă ansamblulă formată dină restulă deă itemi,ă precumă şiă înă calcululă şiă
compararea valorilor corela iilorăîntreăscorurileălaăformeleăscurte,ăcuă4,ă5,ă6,ă8....ăitemiă
şiă scorurileă laă ansamblurileă formateă dină restulă itemiloră (deă exemplu,ă corela iileă întreă
scorurileălaă subansamblulă formată dină patruăitemiă şiă scorurileă laăansamblulăformată dină
restul de 16 itemiă aiă inventarului).ă Tabelulă 13ă prezint ă valorileă corela iiloră întreă
scorurile la fiecare dintre itemii inventarului IAT, respectiv scorurile pentru
ansamblurileăformateădinărestulăitemiloră(apudăDeaneăşiăTaylor,ă2002).
Înăafar ădeăceleădou ăcriteriiămen ionateămaiăsus,ăautoriiăparăs ăfiăf cutăselec iaă
itemilor,ăînăseturiămaiăscurte,ăastfelăîncâtăs ăreproduc ăşiăpropor iileăînăceeaăceăpriveşteă
num rulădeăitemiăcareăcoteaz ăpentruăfiecareădintreăceleădou ăscale,ăcaăşiăpentruăscorulă
total,ăaşaăcumărezult ăacestea,ădac ăneăraport mălaăîntregulăinventară 36.ăCeiădoiăautoriăîiă
citeaz ăpeăMarteauăşiăBekkeră(1992),ăcare,ăaşaăcumăamăv zutămaiăsus,ăs-au ocupat de
experimentarea unei versiuni scurte a inventarului STAI Y-1ăşiăpotrivităc roraădeciziaă
privind selectarea cele mai acceptabile dintre posibilele versiuni scurte ale unui
instrumentă depindeă deă gradulă înă careă acesteaă seă comport ă într-oă manier ă similar ă cuă
versiuneaălung ,ăprecumăşiădeăcomparabilitateaăvalorilorăfidelit iiăşiăvalidit iiăcuăceleă
ob inuteăpentru versiuneaălung .
Peăbazaăcelorătreiăcriterii,ăautoriiăauăre inutăcinciăcombina iiăalc tuiteădinăpatru,ă
cinci,ă şase,ă opt,ă respectivă zeceă itemiă dină inventarulă IAT.ă Corela iileă întreă scorurileă laă
fiecareă dintreă celeă cinciă versiuniă scurteă şiă scorurileă laă versiuneaă lung ă aă inventatuluiă
IATăauăavutăvaloriăcuprinseăîntreă0.93ă(pentruăversiuneaăcuăpatruăitemi)ăşiă0.96ă(pentruă
versiuneaăcuăzeceăitemi).ăDatorit ăfaptuluiăc ăversiunileăfoarteăscurteăşiăscurteă(alc tuiteă
dină patru,ă cinci,ă respectivă dină şaseă itemi)ă auă prezentată corela iiă situateă pesteă 0.90ă cuă
scorurileălaăversiuneaălung ,ăauăfostăre inuteăpentruăurm torulăpas.
a
Tabelul 13
r iX
Item Con inut b
Scala
1. Înătimpulătestelor,ăamăunăsentimentădeăîncredereăşiăsuntărelaxat( ). 0.56 -
2. Înătimpulăexamenelor,ăamăunăsentimentăsup r torădeănelinişte. 0.62 Emotivitate
Gândurileălaănotaăfinal ăpeăcareăoăvoiăob ineăm ăîmpiedic ăs ăm ă
3. 0.52 Îngrijorare
concentrezăînătimpulătestelor.
4. Înătimpulăexamenelor,ăm ăblochez.ă 0.64 Îngrijorare
36
Dac ăneăraport mălaăîntregulăinventar,ăobserv măc ă1/5ădinănum rulătotalădeăitemiă(4ădină20)ă
nuăcoteaz ăpentru niciăunaădintreăceleădou ăscaleă(Îngrijorare, respectiv Emotivitate), iar 4/5 din
num rulă totală deă itemiă (16ă dină 20)ă coteaz ă pentruă unaă dintreă celeă dou ă scaleă (câteă 2/5ă dină
num rulă totală deă itemiă pentruă fiecareă scal ă înă parte).ă Respectândă acesteă propor ii,ă rezult ă c ,ă
pentruă oă variant ă scurt ă alc tuit ă dină cinciă itemi,ă doiă itemiă trebuieă s ă cotezeă pentruă scalaă
Îngrijorare, doi itemi – pentru scala Emotivitate,ă iară ună itemă pentruă niciă unaă dintreă celeă dou ă
scale.ă Acestă ra ionamentă seă verific ă prină variantaă scurt ă peă careă auă selectat-o autorii (vezi
Tabelul 13).
99
Înătimpulăexamenelor,ăm ăsurprindăgândindu-m ădac ăvoiăajungeă
s ăterminăvreodat ăşcoala.
Cuăcâtăm ăpreg tescămaiămultăpentru un test, cu atâtădevinămai
confuză( ).
Gândulăc ăvoiăob ineăunărezultatăslabăm ăîmpiedic ăs ăm
concentrezăînătimpulătestelor.
8. Înătimpulăunuiătestăimportant,ăsuntăfoarteănervos(oas ). 0.69 Emotivitate
Chiarăşiăatunciăcândăsuntăbineăpreg tit( )ăpentruăunătest,ăsuntăfoarte
9. 0.64 Emotivitate
agitat( ).
Înătimpulăunuiătest,ădevinăfoarteăneliniştit( ),ăchiarăînainteădeăaădaăfoaia
10. 0.51 Emotivitate
cuăr spunsuri.ă
11. Înătimpulătestelor,ăm ăsimtăfoarteăîncordat( ).ă 0.72 Emotivitate
12. Mi-aşădoriăcaăexameneleăs ănuăm ămaiăperturbeăatâtădeămult.ă 0.73 -
Înătimpulătestelorăimportante,ăm ăsimtăatâtădeăîncordat( ,)ăîncâtăamă
13. 0.58 -
dureri de stomac.
14. Înătimpulătestelorăimportante,ăm ăgândescănumaiălaăeşec. 0.71 Îngrijorare
15. Înătimpulăunuiătestăimportant,ăm ăsimtăfoarteăpanicat( ). 0.78 Emotivitate
16. Îmiăfacăfoarteămulteăgrijiăînainteaăunuiăexamenăimportant.ă 0.68 Emotivitate
Înătimpulătestelor,ăm ăsurprindăgândindu-m ălaăconsecin eleă
eşecului.ă
18. Înătimpulătestelorăimportante,ăîmiăsimtăinimaăb tândăcuăputere.ă 0.54 Emotivitate
Dup ăterminareaăunuiăexamen,ăîncercăs ănu-miămaiăfacăgrijiăînă
19. 0.53 -
privin aălui,ădarănuăpot.ă
Înătimpulăexamenelor,ădevinăatâtădeăagitat( ),ăîncâtăuităşiăceeaă
ceăştiuăîntr-adev r.
a
Itemiiătehnoredacta iăînăcaractereăîngroşateăfacăparteădinăversiuneaăscurt ,ăre inut ăînăfinal.ă
De asemenea, au fostăscriseăcuăcifreăîngroşateăprimeleăzeceăcorela ii,ăcareăauăînregistratăceleă
mai mari valori.
b
r iX – corela iaăîntreăitemăşiăansamblulăformatădinărestulădeăitemi
***
STUDIULăFIDELIT IIăŞIăVALIDIT IIăVERSIUNILOR SCURTE, CARE AU FOST
RE INUTEă ÎNă PRIMAă ETAP . Cel de-ală doileaă pas,ă înă selectareaă uneiă versiuniă scurteă
optimeăaăinventaruluiăIAT,ăaăconstatăînăstudiulăfidelit iiăşiăvalidit iiăcelorătreiăversiuniă
care au fostă re inuteă înă primaă etap .ă Astfel,ă fidelitateaă aă fostă evaluat ă prină calcululă
consisten eiă interneă (coeficientulă α-Cronbach),ă întrucâtă nuă auă existată dateă pentruă
aplicarea metodei test-retest.ă Valorileă ob inuteă auă fostă urm toarele:ă 0.93ă – pentru
versiunea lung ,ăcuă20ădeăitemi,ă0.88ă– pentruăversiuneaăscurt ,ăcuăşaseăitemi,ă0.87ă –
pentru versiunea cu cinci itemi, respectiv 0.84 – pentru versiunea cu patru itemi.
Validitateaă aă fostă studiat ă subă aspectulă validit iiă concurenteă (corela iaă cuă
scorurile la testul STAI Y-2ă administrată înă timpulă oreloră obişnuiteă deă curs,ă respectivă
100
corela iileăcuăscorurileălaăSTAIăY-1-6ăcareăaăfostăadministratăînătreiăcondi iiădiferite)ăşiă
subăaspectulăgraduluiăînăcareăscorurileălaăceleătreiăversiuniăscurteăauăfostăsimilareă(caă
medie şiăabatereăstandard)ăcuăscorurileăpeăcareăsubiec iiăle-auăob inutălaăversiuneaălung ă
a inventarului 37.
Pentru a face scorurile la fiecare dintre cele trei versiuni scurte comparabile cu
scorurileălaăversiuneaălung ,ăprecumăşiăcuăscorurileălaăansamblurileă formate din restul
itemilor, autorii le-au ponderat (de exemplu, au multiplicat cu 4 scorurile la versiunea
alc tuit ă dină cinciă itemi).ă S-a utilizat testul t-Student pentru compararea mediilor a
dou ăeşantioaneăperechi.ăRezultateleăsuntăprezentateăînăTabelul 14.
Mediaăscorurilorăpeăcareăsubiec iiăle-auăob inutălaăversiuneaăscurt ăalc tuit ădină
şaseăitemiăaăfostăsemnificativămaiăridicat ădecâtămediaăscorurilorăpeăcareăsubiec iiăle-au
ob inutălaăversiuneaălung ,ărespectivăsemnificativămaiăsc zut ădecâtămediaăscorurilor la
ansamblulăformatădinărestulădeă14ăitemi.ăDeăasemenea,ăpentruăversiuneaăscurt ăcuăpatruă
itemi,ămediaăscorurilorăaăfostăsemnificativămaiăridicat ădecâtămediaăînregistrat ăînăcazulă
versiunii lungi. Versiuneaăcuăcinciăitemiăaăfostăsinguraăînăcazulăc reiaămediaăscoruriloră
nuăaădiferităsemnificativăfa ădeămediaăscorurilorăpentruăversiuneaălung .ăTotuşi,ămediaă
scorurilorălaăaceast ăversiuneăaăfostăsemnificativămaiăsc zut ădecâtămediaăscorurilorălaă
ansamblul format din restul de 15 itemi. Aceast ă versiuneă aă fostă re inut ă pentruă
urm toareleăanalize.
Tabelul 14
Versiune M s Diferen eăsemnificative
lung ă(20ăitemi) 35.81 10.34 ** fa ădeăversiuneaăscurt ăcuă4ăitemi

scurt ă(4ăitemi) 37.04 14.67 -
ansamblulă itemiloră r maşiă 36.64 11.34
-
(16 itemi)
lung ă(20ăitemi) 35.81 10.34 -

ansamblulă itemiloră r maşiă 36.95 11.38 *
fa ădeăversiuneaăscurt ăcuă5ăitemi
(15 itemi)
lung ă(20ăitemi) 35.81 10.34 * fa ădeăversiuneaăscurt ăcuă6ăitemi

ansamblulă itemiloră r maşiă 37.26 11.60 *
fa ădeăversiuneaăscurt ăcuă6ăitemiă
(14 itemi)
* p < 0.05; ** p < 0.01
37
Studiind cel de-alădoileaăaspect,ăautoriiănuăauăf cutăaltcevaădecâtăs ăurm reasc ăstrategiaăpeă
care au utilizat-oă Marteauă andă Bekkeră (1992),ă înă stabilireaă versiuniiă scurteă STAIă Y-1-6 a
inventarului STAI Y-1.
101
Validitateaăconcurent ăaăversiuniiăscurteăalc tuit ădinăcinciăitemiăaăfostăstudiat ă
prin corelarea scoruriloră cuă scorurileă laă versiuneaă lung ă (20ă itemi),ă cuă scorurileă laă
ansamblul format din restul de 15 itemi, respectiv cu scorurile la STAI Y-2ăşiălaăSTAIă
Y-1-6ă (administrată înă celeă treiă condi iiă deă careă amă vorbită maiă sus).ă Oă parteă dintreă
corela iileăob inuteăsuntăprezentateăînăTabelulă15.
Tabelul 15
IAT –
IAT – IAT – ansamblul
Instrumente/condi iiă înă careă auă fostă
versiuneălung versiuneăscurt format din
administrate
(20 itemi) (5 itemi) restul de itemi
(15 itemi)
STAI Y-2ăadministratăînătimpul orelor

0.49 ** 0.39 ** 0.45 **
obişnuiteădeăcursă(Năţă71ăsubiec i)
STAI Y-1-6ăadministratăînătimpulăoreloră
0.23 ** 0.17 0.27 *
obişnuiteădeăcursă(Năţă141ăsubiec i)
STAI Y-1-6ăadministratăimediatăînainteă
deăsus inereaăunuiăpar ială(stareădeă
0.55 ** 0.50 ** 0.55 **
anxietateăîntr-oăsitua ieădeătestareă
propriu-zis )ă(Năţă101ăsubiec i)
STAI Y-1-6ăadministratăimediatăînainteaă
unui examen important (stare de
0.67 ** 0.66 ** 0.69 **
anxietateăîntr-oăsitua ieăipotetic )
(Năţă71ăsubiec i)
* p < 0.05; ** p < 0.01
Datele pe care cei doi autori le-auă ob inută auă sugerată ună patternă asem n toră ală
corela iiloră întreă celeă treiă versiuniă aleă inventaruluiă IAT.ă Deă asemenea,ă valorileă
corela iilorăîntreăscorurileălaăinventarul IATăşiăscorurileălaăSTAIăau fost comparabile cu
celeăraportateădeăSpielbergeră(1980)ăînămanualulăinventaruluiăTAI.
Pentruă aă calculaă nivelulăanxiet iiă studen ilorăînăsitua iaăreal ă deătestare,ă autoriiă
auă maiă utilizată ună artificiuă f cândă diferen aă întreă scorurileălaă STAIă Y-1-6 administrat
imediată înainteă deă sus inereaă deă c treă studen iă aă unuiă examenă par ială şiă scorurileă laă
STAI Y-1-6ăadministratălaăoăziădup ăsus inereaăexamenului,ăînătimpulăorelorăobişnuiteă
deăcurs.ăScorurileăreprezentateădeăacesteădiferen eăauăcorelatăsemnificativăcu scorurile
laă versiuneaă lung ă aă inventaruluiă IATă (ră ţă 0.48,ă pă Ţă 0.01),ă cuă scorurileă la versiunea
102
scurt ăcuăcinciăitemiă(r = 0.53, p < 0.01), respectiv cu scorurile la ansamblul reprezentat
de restul de 15 itemi (r = 0.47, p < 0.01).
Deaneă şiăTayloră (2002) concluzioneaz ă c ă versiuneaăinventaruluiă IATă alc tuit ă
din cinci itemi (IAT-5)ăaăfostăceaămaiăacceptabil ădintreătoateăversiunileăscurteăpeăcareă
le-auă experimentat,ă întrucâtă aă reprodusă propor iaă itemiloră aloca iă celoră dou ă scaleă
(Îngrijorare şiă Emotivitate) dină cadrulă versiuniiă lungi,ă aă produsă scoruriă asem n toareă
celorăob inuteăpentruăveriuneaălung ,ăaădovedităoăconsisten ăintern ăbun ăşiăaăcorelată
semnificativă cuă alteă m suriă aleă anxiet iiă evaluat ă într-oă situa ieă deă testareă ipotetic ,ă
respectivă înă unaă real .ă Pattern-ulă corela iiloră aă fostă asem n toră cuă celă ob inută pentruă
versiuneaălung .ă
Autoriiărecomand ăutilizareaăversiuniiăscurteăaăinventaruluiăIATădoarăînăsitua iiă
deă cercetareă înă careă esteă necesar ă m surareaă niveluluiă globală ală anxiet iiă fa ă deă
testare, iar administrarea formei lungi a inventarului IAT ar fi prea costisitoare. Atunci
cândăesteănecesar ădiferen iereaăîntreăceleădou ădimensiuniă(fa ete)ăaleăanxiet iiăfa ădeă
testare (Îngrijorarea şi Emotivitatea), utilizarea versiunii lungi a inventarului IAT este
maiă potrivit ,ă întrucâtă m surileă legateă deă celeă dou ă dimensiuniă aleă anxiet iiă fa ă deă
testareăauăoăfidelitateămaiăridicat .
103
Partea a doua
APLICA II.ăEXPERIMENTAREA
INVENTARULUI TAI
PE MAI MULTE LOTURI DE ELEVI ŞIă
STUDEN IăROMÂNI
3. SCOPULăŞIăOBIECTIVELEăSTUDIILORăPEăCAREăLE-
AM REALIZAT
Studiile de teren pe care le-am realizat au avut un caracter preponderent

metodologic.ăDeăaltfel,ăîntreagaăcarte prezint ăareăunăcaracterămetodologic-aplicativ.
De peste un sfert de secol, Inventarulăpentruăevaluareaăanxiet iiăfa ădeătestare
(Test Anxiety Inventory/TAI – Spielberger,ă 1980)ă esteă foarteă frecventă utilizată atâtă înă
studiileăempiriceădeăteren,ăcâtăşiăînăpracticaăevalu riiăînămediulăşcolar/academic. C. D.
Spielberger, fost profesorălaăUniversitateaăSouthăFlorida,ăpreşedinteăalăAPAăşiăfondatoră
al Center for Research in Behavioral Medicine and Health Psychology este unul dintre
ceiă maiă influen iă cercet toriă americani din domeniul psihologiei secolului al XX-lea.
Contribu iileăsaleăteoreticeăşiămetodologiceăauărezonan ăinterna ional ,ăconstituindăună
reperă pentruă cercet toriiă şiă practicieniiă dină toateă col urileă lumii.ă Printreă contribu iileă
sale teoretice, cea mai important ăesteălegat ădeărafinareaădistinc ieiădintreăanxietateaă
v zut ă caă stareă şiă anxietateaă v zut ă caă tr s tur ,ă propus ă ini ială deă R.ă B.ă Cattellă şiă
colaboratoriiă s i.ă Drintreă contribu iileă saleă metodologice,ă ceaă maiă important ă esteă
elaborareaă şiă dezvoltarea (de-aă lungulă aă pesteă 40ă deă aniă deă cercet riă teoreticeă şiă
empirice)ă aă inventaruluiă STAI,ă prină careă aă fostă opera ionalizat ă şiă testat ă empirică
distinc iaădintreăanxietatea-stareăşiăanxietatea-tr s tur .
Înăperioadaă1970-1980, Spielberger a fost unul dintreăcercet toriiădeăreferin ăcuă
preocup riălegateădeăproblemaăconceptualiz riiăşiăevalu riiăanxiet iiăfa ădeătestare.ăÎnă
colaborareăcuăN.ăP.ăGonzalez,ăC.ăJ.ăTaylor,ăE.ăD.ăAnton,ăG.ăR.ăRossăşiăal ii,ăSpielbergeră
a dezvoltat un program de cercetare sistematicăutilizândătestulăpropusădeăI.ăG.ăSarasonă
(Test Anxiety Scale/TAS)ăcaăm sur ăpentruăanxietateaăfa ădeăsitua iileăevaluative,ăiară
începândăcuăjum tateaăaniloră1970, inventatrul TAI.
Seă poateă spune,ă f r ă niciă oă îndoial ,ă c ă inventarulă TAIă reprezint ă un reper, un
standardăsauăunăcadruădeălucruăinfluentăînădomeniulăcercet rilorăteoreticeăşiăaplicativeă
privitoareălaăconceptulădeăanxietateăfa ădeătestareăşiălaădomeniileăînruditeă – aşaăcumă
inventarulăSTAIăesteăpentruădomeniulăcercet rilorăînăcareăconceptele anxietate-stare şiă
anxietate-tr s tur constituieă ună nucleuă explicativă sauă pentruă practicaă înă psihologiaă
clinic ă şiă înă psihopatologie,ă iară inventarulă NEOă PI-Ră esteă pentruă domeniulă evalu riiă
personalit iiăindividului,ăprivităînănormalitateaăfunc ion rii luiăînăvia aădeăziăcuăziăşiăînă
mediul profesional.
Deşiă înă literaturaă str in ă (maiă alesă ceaă deă limb ă englez ),ă anxietateaă fa ă deă
testareăaăînceputăs ăsteaăînăaten iaăcercet torilorăînc ădeălaăînceputulăsecoluluiătrecut,ăînă
107
preocup rileă cercet toriloră din araă noastr ă aă p trunsă relativă recentă 38 şiă nuă pareă
deocamdat ăs ăfiăsuscitatăpreaămultăinteres.ăConsiderândăterenulăcercet riiăacesteiătopiciă
caăfiindăarid,ăîns ăcaăoferindăpoten ialădeăexplorare,ăamăini iatăunăprogramăsistematicădeă
studiu teoretic, combinată cuă aplica iiă deă teren,ă prină careă ne-am propus explorarea
poten ialuluiăpsihometricăalăinventaruluiăTAI.ăAcestăinventarăaăstatăînăaten iaănoastr ,ăînă
cadrul studiilor de teren pe care le-amărealizatăpeăparcursulăprogramuluiădoctoralăşiălaă
care ne vom referiăînăurm toareleăcinciăcapitole.
Înă cadrulă programuluiă deă studiuă teoretică şiă deă aplica iiă deă terenă peă careă l-am
realizat, ne-am propus traducerea inventarului TAI/Inventarul pentru evaluarea
anxiet iiă fa ă deă testareă (IAT)ă înă limbaă român ,ă asigurareaă adecv riiă acestuiaă înă
raportă cuă specificulă limbiiă şiă culturiiă noastreă şiă experimentareaă versiuniiă deă lucruă înă
limbaă român ă peăloturiă deă eleviă şiă deă studen iă înă diferiteă specializ riă universitare,ă înă
vedereaăevalu riiăcalit ilorăpsihometriceăceruteăoric rui instrument pentru a putea fi
consideratăutilăînăpracticaăcercet riiăşiăînăceaăaăinterven ieiăpsihologice.
OBIECTIVELE pe care ni le-am propus au fost:
A. Achizi ionareaă materialeloră necesareă traduceriiă înă şiă adapt riiă pentruă limbaă
român ,ă respectivă experiment riiă inventaruluiă TAI.ă Neă referimă la:ă manualulă
inventarului,ăformularulăcuăitemiăşiădispozitivulăpentruăr spunsuri,ărespectivăgrilaă
deă corec ie.ă Manualulă (Preliminary Professional Manual/edi iaă 1980)ă –
con inândă itemii,ă respectivă sistemulă deă scorareă – şiă ună num ră deă 400ă deă foiă deă
r spunsă auă fostă achizi ionateă deă laă Edituraă Mindă Garden,ă Inc.ă (SUA)ă 39, sub
restric iaăpermission to use only for research.ăDeăasemenea,ăaăfostăob inut ădină
parteaă edituriiă permisiuneaă deă traducereă înă şiă adaptareă pentruă limbaă român ă aă
inventaruluiăTAI,ărespectivădeăadministrareăexperimental ăaăacestuia.
B. Documentareaăpeătemaăanxiet iiădeătestare.ăDinăinforma iileădeăcareăamădispus,ă
amă constatată raritatea,ă înă literaturaă deă specialitateă româneasc ,ă aă lucr riloră peă
aceast ătem .
C. Identificareaă sauă construireaă unoră instrumenteă careă s ă fieă aplicateă simultană cuă
versiuneaăînălimbaăromân ăaăinventaruluiăTAI,ăînăvedereaăstudieriiăvalidit iiădeă
constructă aă acesteia.ă Neă referimă laă instrumenteă careă m soar ă concepteă
38
Singuraă referin ă peă careă amă identificat-o a fost lucrarea TAI. Anxietateaă înă situa ieă deă
examen.ăCorela iaăcuănoteleăob inuteăşiăcuăscorurileălaăWLCS,ăprezentat ădeăA.ăSzekelyăşiăA.ă
Dobrină înă cadrulă celeiă de-aă patraă edi iiă aă Conferin eiă Na ionaleă deă Psihologiaă Munciiă şiă
Organiza ional ă (2002).ăÎnă aceast ă lucrare,ă celeă dou ă autoareă auă urm rită rela iaă dintreă nivelulă
anxiet iiă studen iloră careă aveauă deă sus inută ună examenă şiă noteleă ob inuteă deă c treă aceştiaă înă
urmaă evalu rii.ă Deă asemenea,ă aă fostă urm rit ă rela iaă dintreă fa eteleă anxiet iiă fa ă deă examenă
(m surat ăcuăinventarulăTAI)ă– factorii Emotivitate şiăÎngrijorare şiăloculăcontroluluiăînărândulă
studen ilor.ăRezultateleăauăindicatăoăcorela ieănegativ ăaăniveluluiăanxiet iiăfa ădeăexamenăcuă
rezultateleă ob inuteă deă c treă studen iă înă urmaă examenului,ă respectivă oă corela ieă pozitiv ă întreă
loculăcontroluluiă(externalitate)ăşiănivelulăanxiet iiăfa ădeăexamenăînărândulăstuden ilor.
39
A se vizita www.mindgarden.com.
108
psihologiceăavândăsemnifica iiăînruditeăcuăceleăaleăanxiet iiăfa ădeătestareăsauălaă
concepteăcareăauăfostăasociateăacesteia,ăînăstudiileădinăliteraturaădeăspecialitate.
D. Traducereaăînăşiăadecvareaăpentruălimbaăromân ăaăinstruc iunilorădeăcompletareă
şiăaăitemilorăinventaruluiăTAI.ăStabilireaăgraduluiădeăechivalen ăîntreăversiuneaă
original ăînălimbaăenglez ăşiăceaăînălimbaăromân .
E. Administrareaăversiuniiăînălimbaăromân ă(IAT)ăaăinventaruluiăTAI,ăprecumăşiăaă
celorlalteă instrumenteă peă diverseă loturiă deă eleviă sauă deă studen i.ă Preciz mă c
inventarulăTAIăaăfostăconstruităcuăscopulădeăaăm suraăanxietateaăfa ădeătestareăînă
popula iaă deă eleviă (deă şcoal ă elementar ă şiă deă liceu),ă respectivă deă studen iă
(Spielberger,ă1980).ăCaăurmare,ăcercet rileăprezentateăînămanualulăinventarului,ă
precumăşiăînăcelelalteăreferin e,ăauăfostărealizateăînămareaălorămajoritateăpeăloturiă
dinăpopula iileădeăelevi,ărespectivădeăstuden i.
F. Prelucrareaădatelorăutilizândăstrategiiăşiătehniciăspecificeăstatisticiiădescriptiveăşiă
inferen ialeă(univariat ăşiămultivariat ),ărespectivăstrategiileălaăcareăauăf cutăapelă
autorii care s-auăocupatădeăconstruc iaăşi/sauădeădezvoltareaăinventaruluiăTAIăsauă
care l-auăutilizatăînăcercet rileăpeătemaăanxiet iiăfa ădeătestare.
G. Analizaă dateloră dină perspectivaă repereloră normativeă oferiteă în literatura
metodologic ăpentruăcalit ileăpsihometriceăaleăunuiăinstrumentădestinatăevalu riiă
psihologiceă şiă comparareaă acestoraă cuă dateleă raportateă înă studiileă str ineă
(tematiceăsauămetodologice)ăcareăauăutilizatăinventarulăTAI.ăÎnăacestăsens,ăne-au
interesatăînămodăexplicit:
 caracteristicileădistribu iilorăscorurilorătotale,ăaleăscorurilorălaăfiecareădintreă
celeă dou ă scaleă aleă inventaruluiă TAI,ă precumă şiă aleă scoruriloră laă itemi:ă
medii, mediane, abateri standard, asimetrie, boltire;
 capacitatea de discriminare a/sensibilitatea inventarului;
 compara iileă scoruriloră înă func ieă deă variabilele:ă sex, vârst , clas ă
şcolar /anădeăstudiu şiăspecializare;
 fidelitateaă inventaruluiă înă ansamblu,ă precumă şiă aă celoră dou ă scale:ă
consisten aă intern , fidelitatea test-retest (coeficientulă deă încredereă înă
scoruri,ă stabilitateaă niveluluiă anxiet iiă fa ă deă testare),ă fidelitatea prin
metodaăînjum t irii;
 structuraă factorial ă aă inventarului:ă corela iileă item-remainder, matricea
corela iiloră interitemi, analizaă factorial ă exploratorie (atâtă peă
loturile/eşantioaneleădeăeleviăsauădeăstuden iăînăansamblulălor,ăcâtăşiăpentruă
subiec iiădeăfiecareăsex);
 validitateaădeăcon inut aăitemilorăşiăvaliditatea de construct a inventarului
şiăaăcelorădou ăscale:ăcorela iileăcuăalteăm suriăale anxiet iiăfa ădeătestareă
sauă fa ă deă realizareaă academic ;ă corela iileă cuă anxietateaă privit ă caă
dispozi ieă sauă caă tr s tur ;ă ă corela iileă cuă alteă variabileă aleă func ion riiă
cognitiveăşiăemo ionaleăaăelevilorăşiăaăstuden ilor:ăloculăcontrolului,ăauto-
eficien aăperceput ,ăpredispozi iaăgeneral ăc treăîngrijorare,ăstimaădeăsine,ă
109
percep iaă cuă privireă laă competen eleă înă domeniulă şcolar,ă tr s turileă deă
personalitate,ă deprinderileă şiă obişnuin eleă legateă deă înv areă şiă deă
preg tireaăpentruăteste/examene,ăstrategiileă(stilurile)ădeăadaptareălaăsitua iiă
stresante, etc.;
 validitatea de criteriu: corela iileăşiăanalizaădeăregresie,ăluândădreptăcriteriiă
performan eleă laă diverseă m suriă aleă func ion riiă cognitiv-intelectuale,
respectivăperforman eleăşcolareăsauăacademice.
H. Experimentareaă uneiă versiuniă scurteă aă formeiă înă limbaă român ă aă inventaruluiă
TAI,ă peă careă oă consider mă util ă pentruă demersurileă deă cercetare,ă înă careă esteă
necesar ăstrângereaăunuiăcumulămareădeăm suri,ăiarătimpulădeălucruăcuăsubiec iiă
este limitat din diverseă motive,ă caă şiă pentruă practicaă evalu riiă şiă interven ieiă înă
popula iaăşcolar /academic .
I. Elaborareaă şiă experimentareaă uneiă versiuniă paraleleă înă limbaă român ă aă
inventaruluiă TAIă careă s ă ameliorezeă neajunsurileă versiuniiă ini iale.ă Pentruă
realizarea acestuiăobiectiv,ăamăinventariatăcon inutulăscalelorăşiăalăchestionareloră
deja existente, am integrat rezultatele studiilor psihometrice pe care le-am
întreprinsă utilizândă versiuneaă înă limbaă român ă şiă amă propusă itemiă noi.ă Noulă
ansamblu de itemi a fost administrat experimental pe un lot extins de elevi de
liceuă(înăvedereaăevalu riiăstructuriiăfactoriale),ăapoiăcontravalidatăpeăunăaltălotădeă
elevi de liceu.
***
Individualizândăcontribu iaăpeăcareăanxietateaăfa ădeătesteă(examene),ăresim it ă
deăc treămul iădintreăeleviăsauăstuden iă(darăşiădeăc treămul iăadul iăcareăauădeăsus inută
diverseă examene)ă oă areă înă ob inereaă unuiă nivelă slabă ală performan eloră şcolare,ă
academice sau profesionale 40,ăpotăfiăelaborateăşiăexperimentateăprogrameădeăformareă
şi/sauă dezvoltareă aă competen eloră necesareă adapt riiă câtă maiă optim ă dină punctă deă
vedereăcognitivăşiăemo ionalălaăsitua iileădeăexaminareă(testare).
Utilitateaăprogramelorădeăinterven ieăînăpopula iaăşcolar /academic ,ăînăvedereaă
reduceriiă prevalen eiă anxiet iiă fa ă deă testeă şi exameneă şi/sauă preveniriiă creşteriiă
acesteia,ăseăvaăreg siămaiăalesăînărândulăelevilorăşiăalăstuden ilorăcare,ădeşiăsuntăbuniăşiă
auăpotan ial,ăîntâmpin ădificult iăînăprocesulădeăpreg tireăpentruăexameneleăpeăcareăleă
auă deă sus inută sauă înă momenteleă înă careă seă confrunt ă efectivă cuă acesteă examene,ă
înregistrândăperforman eăşcolare/academiceăslabeă(situateăsubăpoten ialulălorăreal).ăă
Aşadar,ă amă pornită deă laă premisaă c ,ă pentruă cercet toriiă româniă dină domeniulă
psihologiei (din cadrul universitar sau din instituteleă specializate),ă caă şiă pentruă
practicieni,ă inventarulă TAI/IATă poateă fiă ună instrumentă valid,ă cuă oă fidelitateă ridicat ,ă
economicosăşiăstandardizatăutilizabilăînădiverseăproiecteădeăcercetareăşiădeăinterven ie,ă
40
Desigur,ăaceast ăcontribu ieătrebuieăealuat ăînăconjunc ieăcuărolulăjucatădeăcelelalteăvariabileă
careă auă fostă luateă înă calcul,ă înă explicareaă diferen eloră individualeă înă ceeaă ceă priveşteă
performan eleăşcolareăsauăacademice.
110
maiă alesă înă celeă destinateă controluluiă înă popula iaă şcolar ă sauă înă ceaă academic ă aă
prevalen eiă simptomeloră specificeă anxiet iiă fa ă deă evaluareă (examene,ă teste,ă
concursuriăşcolare)ăsauăfa ădeăşcoal ,ăînăgeneral.ăPeădeăalt ăparte,ăpentruăpracticieniiă
româniă(psihologiăsauăconsilieriăşcolari,ăpsihologiăclinicieni,ăterapeu i),ăIATăpoateăfiăună
instrumentă utilă careă s ă permit ă evaluareaă precis ă aă niveluluiă simptomeloră specificeă
anxiet iiăfa ădeătesteăşiăexameneăresim iteădeăc treăoăpersoan ,ăînainteaăini ieriiăuneiă
schemeădeăinterven ieăînăvedereaăreducerii acestora.
Iat ă deă ceă amă considerată necesar ă şiă binevenit ă traducerea,ă adaptareaă şiă
experimentareaăinventaruluiăTAI.ăDeoareceăpreocup rileăautorilorăromâniăvis-à-vis de
anxietateaăfa ă deă testareă şiă deă instrumenteleă dejaă existenteă prină careă aceasta poate fi
evaluat ă erauă aproapeă inexistente,ă amă sperată ca,ă prină studiileă noastre,ă s ă stimul mă
interesulăpentruăaceast ătopic .
111
4. ADAPTAREAăPENTRUăLIMBAăROMÂN A
INVENTARULUI TAI
Unaădintreăcondi iileăsine qua non aleătraduceriiăşiăasigur riiăechivalen eiăîntreă

unătestăcreatăini ialăpentruăoăalt ălimb ăşiăcultur ,ărespectivăversiuneaăsaăpentruăoălimb ă
str in ăesteătraducereaăadecvat ăaăitemilor,ăastfelăîncâtăformaărezultat ăs ă in ăcontăatâtă
deăcon inutulăşiădeăsemnifica iaăini ial ăaăitemiloră(deăexemplu,ătrebuieăevitat ăalterareaă
prinătraducereăaăîn elesuluiăitemilor,ăastfelăîncâtăaceştiaăs ănuămaiăcotezeăpentruăfactoriiă
sauăpentruădimensiunileăpentruăcareăauăfostăproiecta i),ăcâtăşiădeăspecificulăculturalăşiădeă
expresivitateaălimbiiă riiăînăcareăeste adaptat testul.
Dificult ileălegateădeătransferulălingvisticăîntr-oăalt ălimb ăşiăcultur ăaăunuiătestă
ină maiă alesă deă deformareaă în elesuluiă itemiloră (deă exemplu,ă printr-o traducere
subiectiv ă sauă incorect )ă careă seă vaă reflectaă înă semnifica iaă r spunsuriloră subiec ilor,ă
implicită înă dateleă legateă deă calit ileă psihometriceă aleă itemiloră şiă aleă testuluiă înă
ansamblulăs u.ăTraducereaăitemilorătrebuieăs ăconduc ălaăformeăcareăs ăfieăîn eleseălaă
felădeăc treăto iăreponden iiădinănouaăcultur .
Van de Vijver şiăHambleton (1996)ăarat ăc ăgradulădeăadecvareăaătraduceriiăşiăaă
adapt riiă unuiă testă pentruă oă nou ă limb ă şiă pentruă culturaă aferent ă acesteiaă poateă fiă
influen at,ă înă principal,ă deă treiă tipuriă deă erori:ă eroarea de construct (de exemplu,
conceptul de anxietate esteăadeseaăîn elesăînămodădiferitădeăc treăpsihologiiăromâniăfa ă
deă ceiă americani,ă iară acestă lucruă seă vaă reflectaă înă traducereaă şiă înă adecvareaă itemiloră
uneiă scaleă sauă aiă unuiă inventară destinată evalu riiă anxiet ii),ă eroareaă deă metod
(administrarea testuluiă înă nouaă limb ă şiă cultur ă poateă puneă oă serieă deă problemeă
specifice 41)ăşiăeroarea de item (deăexemplu,ătraducereaăsuperficial ăşi/sauăneadecvat ă
pentruănouaălimb ăşiăcultur ăaăitemilorătestului).
Toateăacesteăeroriăpotăfiăpreîntâmpinate,ăasigurându-se echivalen aădintreăformaă
testuluiăpentruănouaălimb ăşiăcultur ăşiăformaăoriginal ,ădac ăseăacord ăoăaten ieăsporit ă
etapeiă deă traducereă şiă deă adaptareă aă testului.ă Înă demersulă nostru,ă ne-am ghidat
permanentă dup ă acestă principiu,ă fiindă conştien iă c ă problemaă adecv riiă con inutuluiă
itemilorăinventaruluiăTAIăpentruălimbaăşiăculturaăromân ăesteăcuăatâtămaiăsensibil ăcuă
câtăavemăde-aăfaceăcuăunătestăcareăm soar ăunăpattern deăconduit ă(oătr s tur ăcareăseă
manifest ă specifică înă situa iileă evaluative)ă şiă nuă ună factoră cognitiv (de exemplu,
41
Deăexemplu,ăromâniiăau fostă(şiăpoateăînc ămaiăsunt)ămaiăpu inăobişnui iădecâtăamericaniiăs ă
completezeădiverseătesteădeăaptitudini,ăcunoştin eăsauădeăpersonalitate,ăatunciăcândăîşiădepuneauă
candidaturaăpentruăangajareaăpeăunăpost.ăPeădeăalt ăparte,ăinstruc iunileăînănouaălimb ale unui
testă trebuieă sãă fieă foarteă expliciteă (chiară dac ă acestă lucruă presupuneă îmbog ireaă consemnuluiă
dinăversiuneaăoriginal ),ăpentruăaănuăafectaănegativăvaliditateaăr spunsurilorăsubiec ilorăşi,ăprină
aceasta, pe cea a rezultatelor.
113
ra ionamentulăabstractăsauăcelănumeric),ăînăcazulăc ruiaăitemiiăs-ar fi putut prezenta sub
formaă unoră figuriă construiteă dup ă oă anumit ă logic ă sauă aă unoră şiruriă deă numere,ă
neimplicândăpreaămulteădificult iădeătraducere.
Înă cadrulă demersuluiă deă traducereă înă şiă deă adaptareă pentruă limbaă român ă aă
inventaruluiă TAI,ă amă pornită deă laă premisaă c ă p strareaă pentruă versiuneaă înă limbaă
român ăaăpropriet ilorăpsihometriceănecesareăoric ruiătest,ăpentruăaăfiăutilăînăcercetareă
sauă înă aplica iileă practice,ă vaă fiă unaă dintreă expresiileă reuşiteiă traduceriiă şiă adapt riiă
versiuniiăoriginaleădinălimbaăenglez .
4.1.ăEtapeăaleăadapt riiăpentruălimbaăromân ăaăinventaruluiăTAI
DemersulădeătraducereăşiădeăadaptareăaăinventaruluiăTAIăpentruălimbaăromân ăaă
implicatămaiămulteăetape.ăÎntr-oăprim ăetap ,ădoiătraduc toriă 42 au tradus independent
versiuneaăoriginal ăînălimbaăenglez ăaăinventarulăTAI,ărezultândădou ăversiuniăînălimbaă
român .ăAcesteaăauăfostăcomparateăînăceeaăceăpriveşteăconservareaăunor termeni-cheie
dinăcon inutulăitemilorăşiădinăinstruc iunileădeăcompletare,ăprecumăşiăînăceeaăceăpriveşteă
fluiditateaătopiciiăitemilorătraduşiăînălimbaăromân .ă
Înăstabilireaăuneiăprimeăversiuniădeălucruăpeăcareăamădenumit-o IAT (Inventarul
pentru evaluareaăanxiet iiăfa ădeătestare),ăamă inutăcontădeăurm toareleăcriterii:
A. traducereaă instruc iunilor,ă cuă p strareaă tuturoră elementeloră esen ialeă pentruă
în elegereaămodalit iiădeăcompletareăaăinventarului;ăînăacestăsens,ăamăacordatăoă
aten ieăspecial ăadecv riiăpentruălimbaăromân ăaăcelorăpatruăvarianteădeăr spunsă
(1 = almost never, 2 = sometimes, 3 = often şiă4ăţăalmost always), pe care le-am
tradus prin: A = aproapeăniciodat , B = câteodat , C = deseori, respectiv D =
aproapeăîntotdeauna;
B. traducereaăadecvat a termenilor-cheieădinăcon inutulăitemilor,ădatăfiindăfaptulăc ,ă
înă formul rileă multoră itemiă dină variantaă original ,ă seă reg seauă termeniă aă c roră
semnifica iiăprezentateăînădic ionarulăenglez-românăerauăadeseaăfoarteăapropiate,ă
considerate ca fiind sinonime 43;ă înă acestă sens,ă amă c utată s ă asigur mă oă
diferen iereă aă con inutuluiă itemilor,ă f r ă aă alteraă semnifica iileă dină versiuneaă
42
Este vorba despre autorulă acesteiă tezeă şiă despreă ună traduc toră atestat,ă careă activaă înă cadrulă
unui cabinet de traduceri autorizat.
43
Deă exemplu,ă înă Dic ionarulă englez-român elaborat de L.ă Levi chi şiă A.ă Bantaşă (1997),
termenul tense esteăprezentatăcuăurm toareleăsensuriăde baz :ăI. adj 1. încordat,ăîntins,ă eap n;ă2.
fig iritat,ăagitat,ăîncordat,ăaflatăsubătensiune.ăTermenulănervous areăurm toareleăsensuriădeăbaz :ă
I. adj 1. nervos, agitat. Termenul jittery careă seă pareă c ă esteă maiă rară utilizată înă limbaă englez ă
bvorbit ă are caă primă sensă deă dic ionară cu draci/nervi, nervos.ă Înă fine,ă termenulă uneasy are
urm toareleăsensuriădeădic ionar:ăbăadj 1. neliniştit,ătulburat;ă2. speriat, agitat.
114
original ă înă limbaă englez ă şiă f r ă aă schimbaă factorulă (dimensiuneaă sauă fa etaă
anxiet iiăfa ădeătestare)ăpentruăcareăunăitemăsauăun altul cota 44;
C. m suraăînăcareătopicaăenun urilorăs-aăapropiatădeăceaădinăversiuneaăoriginal ,ădară
aăconservatăşiăexpresivitateaăcaracteristic ălimbiiăromâne;
D. m suraăînăcareăfiecareăitemăşi-aăp stratăformulareaăînăsensulăscaleiădeăr spunsă45.
Versiunea de lucruăînălimbaăromân ăaăfostăretradus ăînălimbaăenglez ădeăc treăal iă
doiă traduc toriă independen i.ă Unulă dintreă ceiă doiă traduc toriă aă fostă oă persoan ă deă
cet enieăromân ,ăemigrat ăînăSUAădeămaiăbineădeănou ăaniăşiăavândăstudiiăuniversitareă
şiăpostuniversitareăefectuateăacolo,ăiarăcel laltăunătraduc torăprofesionistăatestatăşiăcareă
activaă înă cadrulă unuiă laboratoră deă specialitateă dină Iaşi.ă Niciă unulă dintreă ceiă doiă
traduc toriănuăaădispusădeăversiuneaăoriginal ăînălimbaăenglez ăaăinventaruluiăşiănuăeraă
specialistăînădomeniulăpsihologiei.ă
Retroversiunile auă fostă comparateă atâtă întreă ele,ă câtă şiă fiecareă cuă versiuneaă
original ă dină limbaă englez ,ă pentruă aă seă stabiliă gradulă deă concordan .ă Înă evaluareaă
graduluiădeăconcordan ăîntreăceleădou ăretroversiuniă(caăşiăîntreăfiecareădintreăacesteaă
şiăversiuneaăoriginal ,ăînălimbaăenglez ),ăamă inutăcont,ăînăprimulărând,ădeăm suraăînă
careăacesteaăauăutilizatăaceiaşiătermeni-cheie, pornind de laăversiuneaădeălucruăînălimbaă
român ă46.
Pentruăprimaădintreăretroversiuni,ăamăconstatatăc ,ăînăcazulăaă11ădintreăceiă20ădeă
itemi,ă traduc torulă utilizaseă termenii-cheieă dină versiuneaă original . Pentru cea de-a
doua dintre retroversiuni (a se vedea Anexa E, itemii: 1, 2, 6, 9, 10, 11, 13, 15, 17, 18,
19ăşiă20),ă12ădintreăceiă20ădeăitemiăauăconservatătermenii-cheieădinăversiuneaăoriginal ă
înălimbaăenglez .ă
Comparândăceleădou ăretroversiuni,ăamăconstatatăc ,ăînăcazulăitemiloră1ă(,,During
exams/tests I feel confident and I am relaxed”),ă 5ă(,,During exams/tests I find myself
thinkingăifăI’llă everă finishătheă school”),ă 8ă(,,During an important exam/test I am very
44
Readucemăaminteăc ă8ădintreăceiă20ădeăitemiăaiăinventaruluiăTAI/IATă(itemii:ă3-7, 14, 17 şiă
20)ăcoteaz ăpentruăfactorulăÎngrijorare (engl. Worry),ăiarăal iiă8ă(itemii:ă2,ă8-11,ă15,ă16ăşiă18)ă–
pentru factorul Emotivitate (engl. Emotionality).ă Aşaă cumă aă rezultată celă pu ină dină dateleă
prezentateădeăc treăC.ăD.ăSpielberger,ăînămanualulăinventaruluiăTAI,ăitemiiă1,ă12,ă13ăşiă19ănuăauă
prezentatăsatura iiăconsistenteăînăniciăunulădintreăceiădoiăfactori,ămotivăpentruăcareătrebuieălua iă
înăconsiderareădoarăînăcalcululăscoruluiătotalălaăinventar.ăăă
45
Pentru primul item (,,Înă timpulă testelor,ă amă ună sentimentă deă încredereă şiă suntă relaxat/- ”,ă
alegerea variantei aproapeă niciodatã indic ă ună nivelă ridicată ală anxiet iiă fa ă deă testareă
scorându-se cu 4 puncte, iar alegerea variantei aproapeă întotdeauna indic ă ună nivelă sc zută ală
anxiet iiă fa ă deă testareă şiă seă scoreaz ă cuă ună punct.ă Pentruă itemiiă 2-20, alegerea variantei
aproapeăniciodat indic ăunănivelăsc zutăalăanxiet iiăfa ădeăteastareăşiăseăscoreaz ăcuăunăpunct,ă
iar alegerea variantei aproapeăîntotdeauna indic ăunănivelăridicatăalăanxiet iiăfa ădeătestareăşiă
seăscoreaz ăcuă4ăpuncte.
46
Esteăvorbaăatâtădeăadjectiveleăşiăadverbeleăcareădescriuăst riăemo ionaleăşiăcognitive,ăprecumă
confident, relaxed, uneasy, tense, nervous, jittery, panicky, confused,ăcâtăşiădeăprepozi iileăcareă
sugereaz ă momentulă înă careă acesteă reac iiă seă manifest ă înă raportă cuă situa iaă deă examinare,ă
precum: on, while, during, after, before.
115
nervous”)ăşiă11ă(,,During exams/tests I feel very tense”),ăechivalen eleăînălimbaăenglez ă
stabiliteădeăc treătraduc toriăerauăidentice.
Pentru itemii 6 (,,The more I prepare for an exam/test the more confused I get”/,,
The more I prepare for an exam/test the more confused I become”),ă9 (,,Even when I
am well prepared for an exam/test, I am very fretful”/,,EvenăwhenăI’măwellăpreparedă
for an exam/test, I am very nervous”),ă12ă13ă(,,During important exams/tests I feel so
tense that my stomach aches”/,,During important exams/tests I feel so tense that I get
stomach pains”),ă 14ă (,,Duringă importantă exams/testsă I’mă thinkingă onlyă ofă
failure”/,,During important exams/tests I only think of failure”),ă 15ă (,,During an
important exam/test I am very panicked”/,,During an important exam/test I feel very
panicky”),ă17ă(,,During exams/tests, I find myself thinking about the consequences of
failure”/,,During important exams/tests I find myself thinking at the consequences of
failure”),ă18ă(,,During important exams/tests I feel my heart beating very fast”/,,During
important exams/tests I feel my heart beating fast”),ă19ă(,,After an exam/test, I try not
toăworryăaboutăit,ăbutăIăcan’t”/,,After an exam/test is over I try to stop worrying about
it,ăbutăIăcan’t”)ăşiă20ă(,,During exams/tests I become so nervous that I forget even what
I really know”/,,During important exams/tests I become so nervous that I forget even
facts I really mastered”),ă echivalen eleă înă limbaă englez ă stabiliteă deă c treă ceiă doiă
traduc tori au fost foarte apropiate.
Înă cazulă itemiloră 3ă (,,Thinking about my final grade makes me unable to
concentrate during exams/tests”/,,Thoughts about my final grade prevent me from
concentrating during exams/tests”),ă 7ă (,,Theă thoughtă thată I’llă obtaină aă poor result
makes me unable to concentrate during exams/tests”/,,The thought of a bad result
prevent me from concentrating during exams/tests”),ă 10ă (,,During an exam/test, I
become very nervous just before getting back the answers sheet”/,,During an exam/test
I start feeling very uneasy just before getting the answers sheet back”)ăşiă16ă(,,I worry
a great deal before an important exam/test”/,,I experience a lot of worries before
taking an important exam/test”),ă echivalen eleă înă limbaă englez ă stabiliteă deă c treă
traduc toriă auă fostă destulă deă asem n toare,ă diferen eleă fiindă legateă deă utilizareaă unoră
termeniăînăplus,ăînăcazulăuneiaădintreăretroversiuniăfa ădeăcealalt ăsauăinvers,ărespectivă
de utilizarea unor termeni sau expresii sinonime.
Înă fine,ă înă cazulă itemilor 2 (,,During exams/tests I feel anxious”/,,During
tests/exams I have an upset feeling of uneasiness”)ăşiă4ă(,,During important exams/tests
I freeze up”/,,During important exams/tests my mind goes blank”)ăauă existată anumiteă
diferen eăîntreăceleădou ăretroversiuni.ăAstfel,ădac ăînăcazulăitemuluiă2,ăceaăde-a doua
dintre retroversiuni s-aă apropiată maiă multă deă variantaă original ă înă limbaă englez ă
(,,During tests/exams I have an upset feeling of uneasiness”ă fa ă deă itemulă dină
versiuneaăoriginal :ă,,While taking examinations I have an uneasy, upset feeling”),ăînă
116
cazul itemului 4, prima dintre retroversiuni a conservat termenul to freeze up 47
(,,During important exams/tests I freeze up”ăfa ădeăitemulădinăversiuneaăoriginal :ă,,I
freeze up on important exams”).ăăă
De notatăc ăînăniciunaădintreăceleădou ăretroversiuniănuăaăfostăutilizatătermenulă
jittery,ă înă traducereaă itemuluiă 8ă (înă versiuneaă original ă înă limbaă englez :ă ,,I feel very
jittery when taking an important test”).ăAstfel,ăambiiătraduc toriăauăechivalatăitemul din
versiuneaădeălucruăînălimbaăromân ă(,,Înătimpulăunuiăexamen/testăimportant,ăsuntăfoarteă
nervos/-oas ”)ăcuă,,During an important exam/test I am very nervous”.
Deăasemenea,ăniciunaădintreăceleădou ăretroversiuniănuăs-a apropiat de versiunea
original ăîn limbaăenglez ,ăînăceeaăceăpriveşteăcon inutulăitemuluiă14ă(,,I seem to defeat
myself while working on important tests”).ăÎnăcazulăacestuiăitem,ăechivalen eleăînălimbaă
englez ăstabiliteădeăc treăceiădoiătraduc toriă(pornindădeălaăversiuneaădeălucruăînălimba
român )ăauăfostăfoarteăapropiateăîntreăele,ădarădiferiteădeăformaăitemuluiădinăversiuneaă
original :ă,,Duringăimportantăexams/testsăI’măthinkingăonlyăofăfailure”ă– pentru prima
dintre retroversiuni, respectiv ,,During important exams/tests I only think of failure”ă–
pentru cea de-a doua.
Observa iileăşiăconstat rileăpeăcareăle-amărealizat,ăînăetapaădeăcomparareăaăceloră
dou ăretroversiuniăînălimbaăenglez ,ăne-auăcondusălaăconcluziaăacceptabilit iiăversiuniiă
deă lucruă înă limbaă român .ă Con inutulă itemiloră celoră dou ă versiuniă finaleă înă limbaă
român ăesteăexactăacelaşi,ăcuăexcep iaătermenuluiăşcoal (itemul 5 din versiunea pentru
elevi)ă care,ă înă versiuneaă pentruă studen i,ă aă fostă înlocuită cuă termenulă studii, pentru a
asiguraăoămaiăbun ăvaliditateăaparent ăaăitemului.ăInstruc iunileădeăcompletareăcon ină
aceleaşiăelemente-cheie,ăîns ătermeniiăutiliza iăauăfostăadapta iăînăfunc ieădeăspecificulă
popula ieiăpeăcareăurmaăs ăexperiment măversiuneaăînălimbaăromân ăaăinventarului.ă
Oă alt ă sec iuneă aă inventarului,ă c reiaă i-amă acordată oă importan ă deosebit ,ă înă
demersulă deă traducereă şiă deă adaptare,ă aă fostă reprezentat ă deă instruc iunileă necesareă
complet rii.ă Astfel,ă înă variantaă original ă înă limbaă englez ,ă instruc iunileă suntă maiă
simplificateăfa ădeăceleădinăversiuneaăfinal ăînălimbaăromân ăpeăcareăamăutilizat-oăînă
studiile noastre (a se vedea Caseta 1, Capitolul 2). Acesteaăincludădoarăfaptulăc ăesteă
vorbaădeăunănum rădeăafirma ii,ăpeăcareăoameniiăleăutilizeaz ăpentruăaăseădescrieăpeăeiă
înşişi,ă subiectulă trebuindă s ă citeasc ă fiecareă afirma ieă şiă s ă încercuiasc ă num rulă
47
Laăbaz ,ătermenulăto freeze areăurm toareleăsensuriădeădic ionar:ăI. vt 1. aăînghe a;ăaăsolidificaă
prinăfrig;ăaăprefaceăînăghea ;ă2. aăînghe a;ăaăcongela; 3. aăîngle a;ăaăfaceăs ăînghe eădeăfrigăpeă
cineva; 4. ec aăînghe a,ăaăstabilizaăpre urileăII.ăvi 1. aăînghe a;ăaădaăînghe ul;ă2. aăînghe a;ăaăseă
prefaceăînăghea ;ă3. aăînghe a;ăaăseăcongela;ă4. aăînghe a;ăaădegera;ăa-i fi foarte frig. III. s 1.
înghe ;ă geră 2. ec înghe are,ă stabilizareă aă pre uriloră (Levi chiă şiă Bantaş,ă 1997).ă Înă versiuneaă
original ă aăinventaruluiăTAI,ă itemulă4ăcoteaz ăpentruă factorulă Îngrijorare (W - Worry).ă Într-o
traducere ad-literam a itemului, am fi avut: ,,Înă timpulă exameneloră importante,ă îmiă înghea ă
creierul”,ăceeaăceăarăfiăfostăinacceptabil.ăDeăaceea,ăapropiindăsensurileătermenuluiă(to) freeze de
semnifica iaădimensiuniiălegat ădeăanxietateaăfa ădeătestareăpentruăcareăcoteaz ăitemulă4ăînăcareă
apare acest termen (vezi Capitolul 1,ăsubcapitolulă1.2.3.),ăceaămaiăadecvat ătraducereăînălimbaă
român ăaăitemuluiăniăs-aăp rutăaăfiă,,Înătimpulăexamenelor/testelorăimportante,ăm ăblochez”.
117
corespunz toră dină parteaă dreapt ă aă afirma ieiă careă indic ă cumă seă simteă înă general.ă
Instruc iunileămaiăincludăvarianteleădeăr spuns,ădintreăcareăsubiectulăpoateăalegeăpeăceaă
careădescrieăcelămaiăbineămodulăînăcareăesteăpropriaăpersoan .ăDeăasemenea,ăseăarat ăc ă
nuăexist ăr spunsuriă <<corecte>> sau <<greşite>> şiăc ăsubiec iiănuătrebuieăs ăaloceăpreaă
multătimpăuneiăafirma ii,ăciădoarăs ăofereăr spunsulăcareădescrieăcelămaiăbineămodulăînă
careăseăsimteăînăgeneral.ăSubiectuluiăiăseăcereăs ăr spund ălaăfiecareăafirma ie.ă
Fa ădeăcon inutulătrecutăînărevist ămaiăsus, amăad ugatăc ăinventarulăseărefer ălaă
reac iileăpeăcareăsubiectulăînsuşiă(elevul)ăleăpoateăaveaăînăsitua iileăînăcareăesteătestatălaă
şcoal ,ăînăceeaăceăpriveşteăcunoştin eleăpeăcareăleăareălaăunulăsauălaăaltulădintreăobiecteleă
de studiu (lucrare de control,ătez ,ăolimpiad ,ăetc.)/peăcareăleăauăstuden iiăînăsitua iiăînă
careăsuntătesta iăsauăexamina iăînămediulăacademic.ăÎnăcadrulăversiuniiădeălucruăpeăcareă
am utilizat-oă înă studiileă efectuateă peă loturiă deă studen i,ă aă fostă ad ugată faptulă c :ă
,,Situa iileădeăacestăgenăpresupunăevaluareaă(expunereădeăsubiecteăsauăprinătesteăgril )ă
aăabilit ilorăşi/sauăcunoştin elorălaădiverseădisciplineă(teoreticeăsauăpractice),ăpropuseă
înă planurileă deă înv mântă universitare”. Deă asemenea,ă amă ad ugată c ă inventarulă seă
refer ăla oăserieădeăafirma iiăpeăcareăelevii/studen iiăleăfolosescăînămodăobişnuit,ăpentruă
aă descrieă ceeaă ceă gândescă şiă simtă înaintea,ă înă timpulă sauă dup ă oă situa ieă deă
examinare/testareă(laăşcoal /înătimpulăsesiunilorăsauăalăunuiăsemestru).
Înă ambeleă versiuniă finaleă înă limbaă român ă aleă inventarului,ă subiectulă (elevă sauă
student)ă esteă invitată s ă citeasc ă cuă aten ieă fiecareă afirma ieă şiă s ă men ionezeă câtă deă
frecventăresimteăpersonalătr irileăsauăgândurileăenun ate.ăSubiectuluiăiăseăprecizeaz ăc ,ă
pentruă aă r spunde,ă trebuieă s ă încercuiasc ă sauă s ă bifezeă cuă ună ,,X”ă literaă
corespunz toareă uneiaă dintreă urm toareleă patruă varianteă deă r spuns:ă Aă – aproape
niciodat , B – câteodat , C – deseori şiăDă– aproapeăîntotdeauna.
ÎnătraducereaăşiăînăadaptareaăitemilorăinventaruluiăTAI, au fost utilizate, mai ales
înăetapaădeădefinitivareăaăversiuniiădeălucruăînălimbaăromân ,ăoăserieădeălucr ri,ădintreă
careă enumer m:ă A.ă Bantaşă şiă M. R dulescuă (1993). False friends/Capcanele limbii
engleze.ă Bucureşti:ă Edituraă Teora;ă L.ă Levi chiă şiă A.ă Bantaş, A. (1997). Dic ionară
englez-român.ăBucureşti:ăEdituraăTeora;ăA.ăNiculescu, L. Pamfil-Teodoreanu, I. Preda
şiăM.ăTatos (1982). Dic ionarăfrazeologicăenglez-român. Bucureşti:ăEdituraăŞtiin ific ă
şiă Enciclopedic ;ă L.ă Seche, M. Secheă şiă I.ă Predaă (1998). Dic ionară deă sinonime.
Bucureşti:ăEdituraVox;ăA.ăReber (1985). Dictionary of Psychology. London: Penguin
Books; R. DoronăşiăFr.ăParotă(1999). Dic ionarădeăpsihologie (trad).ăBucureşti:ăEdituraă
Humanitas.
4.2.ăStudiulăechivalen eiătransliteraleăîntreăversiuneaăoriginal ăînălimbaăenglez ăşiă

versiuneaăînălimbaăromân ăaăinventaruluiăTAI
Prinăacestăstudiu,ăamăurm ritătestareaăechivalen eiăversiunilorăînălimbaăenglez ă

şiăînălimbaăromân ăaleăinventaruluiăTAI.ăDesign-ul,ăproceduraăşiăprelucr rileăcantitativeă
118
au fostă inspirateă deă ună studiuă similar,ă realizată deă N.ă Öneră şiă D.ă A.ă Kaymakă (1987)ă
pentruăversiuneaăînălimbaăturc ăaăinventaruluiăTAI.
Ipotezaădeălaăcareăamăpornităaăfostăc ,ăînăcazulăînăcareătraducereaăînăşiăadaptareaă
pentruălimbaăromân ăaăinventaruluiăTAIăau fostăbineărealizate,ăsubiec iiăbilingviădintr-
unălotădeăeleviăvorăob ineăscoruriăsimilareălaăversiunileăînălimbaăenglez ,ărespectivăînă
limbaăromân ăaleăinventaruluiăTAI.
Similaritateaăscorurilorăaăfostăinterpretat ăcaăexpresiaăechivalen eiă(transliterale)
întreă versiuneaă înă limbaă român ă aă inventaruluiă TAIă şiă versiuneaă original ă înă limbaă
englez ,ăadic ăcaăexpresiaăunuiărezultatăbunăalăefortuluiădeătraducereăşiădeăadaptareăaă
inventarului. Mai exact spus, ne-amă aşteptată s ă nuă existeă diferen eă semnificativeă din
punctă deă vedereă statistică întreă mediileă 48 înregistrateă deă ună lotă deă eleviă bilingviă laă
versiuneaăînălimbaăromân ăaăinventaruluiăTAIăşiămediileăînregistrateădeăacelaşiălotădeă
eleviălaăversiuneaăoriginal ăînălimbaăenglez .
De asemenea, ne-amă aşteptată laă corela iiă cuă valoriă (foarte)ă ridicateă şiă
semnificativeădinăpunctădeăvedereăstatisticăîntreăscorurileăelevilorăbilingviălaăversiunileă
înălimbaăenglez ăşiăromân ăaleăinventaruluiăTAI.ă
Înă studiulă peă careă l-auă efectuat,ă Öneră şiă Kaymakă (1987)ă auă administrată patru
formeă(versiuni)ăaleăinventaruluiăTAIăunuiănum rădeă164ădeăeleviădeăliceuă(seniori)ăşiă
studen iăturciă(66ădeăsexămasculinăşiă98ădeăsexăfeminin),ădinăcadrulăaădou ăinstitu iiădeă
înv mântă dină Istanbulăînăcareăpredareaă seă f ceaăînălimbaă englez .ă Înă cazulă elevilor,
mediaădeăvârst ăaăfostăegal ăcuă18ăani,ăiarăpentruăstuden iăcuă21ădeăani.
To iă subiec iiăerauă bilingvi,ă avândă competen eă buneă sauă foarteă buneă atâtă pentruă
vorbireaă(în elegereaăşiăexprimarea),ăcâtăşiăpentruăscriereaăînălimbileăturc ăşiăenglez .ă
Astfel,ă fiecareă dintreă eleviiă dină lotulă experimentală aveaă celă pu ină 8ă aniă deă studiuă ală
limbiiăengleze.ăÎnăcazulăstuden ilor,ănivelulăcompeten elorăpentruălimbaăenglez ăaăfostă
maiăvariat:ăuniiăstudiaser ălimbaăenglez ăînăşcoalaăsecundar ăşiăînăliceu;ăal iiăurmaser ,ă
dup ăadmitereaăînăfacultate,ăunăanăpreg titorădeălimb ăenglez ăînăregimăintensiv.
ÖnerăşiăKaymakă(1987)ăauăadministrat,ăînăcadrulăaăpatruăcondi iiăexperimentaleă
diferite,ă urm toareleă formeă (versiuni)ă aleă inventaruluiă TAI:ă 1)ă Formaă Aă – versiunea
original ă înă limbaă englez ă aă inventaruluiă TAI;ă 2)ă Formaă Bă – versiuneaă tradus ă înă şiă
adaptat ă pentruă limbaă turc ă aă inventaruluiă TAI;ă 3)ă Formaă Că – oă versiuneă bilingv ă
mixat ăaăinventaruluiăTAI;ăînăcadrulăacesteia,ăjum tateădintreăitemiă(aleşiălaăîntâmplare)ă
au fostăprelua iădinăversiuneaăoriginal ăînălimbaăenglez ,ăiarăitemiiădinăcealalt ăjum tateă
auă fostă redacta iă înă limbaă turc ;ă 4)ă Formaă Dă – oă aă douaă versiuneă bilingv ă mixat ă aă
inventaruluiăTAI;ăînăcadrulăacesteia,ăitemiiădinăversiuneaăCăredacta iăînălimbaăenglez ă
auăfostătransforma iăînălimbaăturc ăşiăinvers.ă
Design-ulă studiuluiă realizată deă c treă ceiă doiă autoriă aă utilizată tehnica
contrabalans rii.ăAăfostăcontrolat ăordineaăadministr riiăversiunilorăînălimbaăenglez ,ă
48
Esteăvorbaăatâtădespreămediileălaăceleădou ăscaleăaleăinventaruluiă(Îngrijorare şiăEmotivitate),
câtăşiădespreămediaăscorurilorătotaleălaăinventar.ă
119
înă limbaă turc ,ă respectivă aă versiuniloră mixateă (Că şiă D)ă aleă inventaruluiă TAI,ă dup ă
schema prezentat ă înă Tabelul 16.ă Fiecareă dintreă celeă patruă grupuriă deă eleviă şiă deă
studen iă bilingviă auă completată câteă dou ă formeă (versiuni),ă dintreă celeă patruă aleă
inventarului TAI. Pentru fiecare dintre cele patru condi iiă experimentale,ă sesiunileă deă
testareăauăavutălocălaăunăintervalădeădou ăs pt mâniă49.
Tabelul 16
Grup/condi ieă Forme (versiuni) administrate
N
experimental( ) Test Retest
I 41 A B
II 42 B interval de A
III 40 C dou ăs pt mâni D
IV 41 D C
Dateleăauăfostăanalizateăutilizându-seăanalizaădeăvarian ,ătestul t-Student pentru

m suriă repetate (grupuriă perechi),ă respectivă coeficientulă deă corela ieă Pearson.ă Dateleă
analizeiădeăvarian ăauăindicatăoădiferen ănesemnificativ ădinăpunctădeăvedereăstatistic
întreămediileăscorurilorătotaleălaăceleăpatruăformeăaleăinventarulăTAIăpeăcareăeleviiăşiă
studen iiăbilingviădinăceleăpatruăcondi iiăexperimentaleăle-auăob inută[Fă(3,ă156)ăţă1.35;ă
pă >ă 0.05].ă Deă asemenea,ă diferen eleă întreă mediileă peă careă eleviiă şiă studen iiă le-au
înregistratălaăceleăpatruăformeă(versiuni)ăaleăinventaruluiăTAIăauăfostănesemnificativeă
din punct de vedere statistic: F (3, 156) = 1.31; p > 0.05 – pentruămediileăob inuteăînă
prima sesiune de testare; F (3, 156) = 1.17; p > 0.05 – pentru mediileăob inuteăînăceaă
de-a doua sesiune de testare (la retest).
Peădeăalt ăparte,ăcorela iileăîntreăscorurileătotaleălaăversiunileăinventaruluiăTAIăpeă
careăeleviiăşiăstuden iiăbilingviădinăfiecareădintreăceleăpatruăcondi iiăexperimentaleăle-au
completatăînăcadrulăprimeiăsesiuniădeătestareăşiăscorurileătotaleălaăversiunileăpeăcareăle-
auăcompletatăînăcadrulăceleiăde-aădouaăsesiuniădeătestareăauăfostăurm toarele:ărăţă0.87;ăpă
< 0.001 – pentruăprimaădintreăcondi iileăexperimentaleă(versiuneaăAălaătestă– versiunea
B la retest); r = 0.92; p < 0.001 – pentru cea de-aădouaădintreăcondi iileăexperimentaleă
(versiunea B la test – versiunea A la retest); r = 0.94; p < 0.001 – pentru cea de-a treia
dintreăcondi iileăexperimentaleă(versiuneaăCălaătestă– versiunea D la retest); r = 0.85; p
< 0.001 – pentruăultimaădintreăcondi iileăexperimentaleă(versiuneaăDălaătestă– versiunea
C la retest).
49
Deănotatăc ,ăînăstudiulălor,ăÖnerăşiăKaymakă(1987)ăauăurm rităs ătestezeăşiăfidelitateaăversiuniiă
înălimbaăturc ăaăinventaruluiăTAI.ăÎnăarticolulăpeăcareăl-auăpublicatăînăcelăde-al cincilea volum al
seriei Advances in Test Anxiety Research, coordonat de R.ăSchwarzer,ăH.ăM.ăVanăderăPloegăşiă
C.ăD.ăSpielberger,ăautoriiăprezint ăatâtădateălegateădeăconsisten aăintern ă(valorileăcoeficientuluiă
α-Cronbach),ăcâtăşiădateălegateădeăfidelitateaătest-retest a versiuniiăînălimbaăturc ăaăinventaruluiă
TAI.
120
Inexisten aă vreuneiă diferen eă semnificativeă dină punctă deă vedereă statistică întreă
mediileă peăcareă eleviiă şiă studen iiă bilingviă dină celeă patruăcondi iiă experimentaleă le-au
înregistrată laă celeă patruă formeă (versiuni)ă aleă inventaruluiă TAI,ă caă şiă valorileă foarteă
ridicateăşiăsemnificativeădinăpunctădeăvedereăstatisticăaleăcorela iilorăîntreăscorurileălaă
versiunileăinventaruluiăTAIăpeăcareăeleviiăşi studen iiăle-auăcompletatăînăcadrulăprimeiă
sesiuniădeătestareăşiăscorurileălaăversiunileăpeăcareăle-auăcompletatăînăcadrulăceleiăde-a
douaă sesiuniă deă testareă auă fostă interpretateă deă c treă Öneră şiă Kaymakă (1987)ă caă oă
eviden ă aă adecv riiă traduceriiă înă şiă adapt riiă pentruă limbaă turc ă aă inventaruluiă TAI,ă
respectivă aă echivalen eiă transliteraleă întreă versiuneaă înă limbaă turc ă aă inventaruluiă şiă
versiuneaăoriginal ăînălimbaăenglez .
A.ăSubiec iiăşiăproceduraăutilizat ăînăstudiulănostru
Unănum rădeă79ădeăeleviă(15 b ie iăşiă64ădeăfete)ădeălaăColegiulăNa ională,,Gh.ă

Roşcaă Codreanu”ă dină Bârladă auă completat,ă înă lunaă martieă 2009ă versiunileă înă limbaă
român ,ărespectivăînălimbaăenglez ăaleăinventaruluiăTAI.ăEleviiăaveauăvârsteăcuprinseă
întreă15ăşiă19ăaniă(măţă16.74ăani;ăs = 1.18 ani).
To iăeleviiăerauăbilingvi,ăîntrucâtăf ceauăparteădinăclaseleădeălimbiă moderneăaleă
colegiului.ăEnglezaăeraăprimaălimb ăstr in ăstudiat ăintensiv.ăEleviiădinăloturileăpeăcareă
amăadministratăversiunileăinventaruluiăTAIăstudiauăenglezaăînămedieădeăcelăpu ină6ăaniă
(ceiă înă clasaă aă IX-aă deă celă pu ină 4ă ani,ă iară ceiă înă clasaă aă XII-aă deă celă pu ină 7ă ani).ă
Reparti iaăelevilorădup ăclasaăşcolar ăaăfostăurm toarea:ă23ă– clasa a IX-a; 17 – clasa a
X-a; 21 – clasa a XI-a; 18 – clasa a XII-a.
Patruzeci (11 b ie iăşiă29ădeăfete)ădintreăceiă79ădeăeleviă(to iăînăclasaăaăIX-a sau a
X-a)ă auă completată maiă întâiă versiuneaă original ă înă limbaă englez ă aă inventaruluiă TAI,ă
apoiăversiuneaăînălimbaăromân ă(IAT).ăRestulăeleviloră(4ăb ie iăşiă35ădeăfete)ă – to iăînă
clasa a XI-a sau a XII-aă auă completată maiă întâiă versiuneaă înă limbaă român ă (IAT)ă aă
inventaruluiăTAI,ăapoiăversiuneaăînălimbaăenglez .
Înă ambeleă condi iiă deă administrareă aă celoră dou ă versiuniă aleă inventaruluiă TAI,ă
eleviiăauăcompletatămaiăîntâiăoăversiune,ăapoiăauăînapoiatăformulareleăcuăr spunsurileă
date,ăprimindăînăschimb,ăspreăcompletare,ăunănouăformularăcuăcealalt ăversiune.ăÎnăfelulă
acesta,ă amă dorită s ă evit mă situa iaă caă eleviiă s ă aib ă peă banc ă ambeleă versiuniă aleă
inventaruluiăTAIă(pentruăaănuătransferaăr spunsurile de pe un formular pe altul).
Indiferentă deă ordineaă înă careă auă fostă administrateă celeă dou ă versiuni,ă feteleă auă
înregistratăscoruriămaiăridicateădecâtăceleăob inuteădeăb ie i,ăîns ăoăsingur ădiferen ăaă
fostăsemnificativ ădinăpunctădeăvedereăstatistic,ăşi anume cea pentru scala Emotivitate
dinăversiuneaăînălimbaăromân ăaăinventaruluiăTAIă(Tabelulă17).
121
Tabelul 17
B ie i Fete
(N = 15) (N = 64) a
Versiune Scale t d-Cohen
m s m s
TAI – total 40.53 6.17 43.82 9.37 - 1.29 0.38

TAIă(limbaăenglez ) Emotivitate 17.26 4.07 18.60 4.19 - 1.12 0.33
Îngrijorare 14.40 2.77 15.59 4.30 - 1.02 0.30
IAT – total 39.86 8.27 43.73 9.78 - 1.41 0.41

IATă(limbaăromân ) Emotivitate 16.66 4.86 19.29 4.12 - 2.14 * 0.62
Îngrijorare 14.06 3.03 14.18 5.06 - 0.08 0.03
a
M rimeaăefectuluiăaăfostăcalculat ăcuăformulaă(1)
Chiară dac ă diferen eleă auă fostă nesemnificativeă dină punctă deă vedereă statistic,ă
valorile coeficientului d-Cohenăauăindicatăoăm rimeăsc zut ăspreămoderat ăaăefectuluiă
din partea variabilei sex asupra scorurilor totale pe care elevii le-auăob inutălaăversiuneaă
înă limbaă englez ă aă inventaruluiă TAI,ă respectivă laă versiuneaă înă limbaă român .ă Pentruă
scorurile pe care elevii le-auăob inutălaăscalaăEmotivitate dinăversiuneaăînălimbaăromân ă
a inventaruluiă TAI,ă m rimeaă efectuluiă dină parteaă variabileiă sex aă fostă chiară moderat ă
spreăridicat .
B. Rezultate
Tabelulă18ăprezint ,ăpentruăfiecareădintreăceleădou ăsubloturiădeăeleviădiferen iateă

înăfunc ieădeăordineaăcomplet riiăversiunilorăinventaruluiăTAI, caăşiăpentruăîntregulălotă
de elevi, valorile coeficientului α-Cronbachă utilizată pentruă evaluareaă consisten eiă
interneăaăfiec reiaădintreăceleădou ăversiuniăaleăinventaruluiăTAI,ăprecumăşiădateleăpeă
care le-amă ob inută înă urmaă efectu riiă compara iiloră între mediileă înregistrateă deă c treă
elevi.ăCompara iileăauăfostăefectuateăcuătestulăt-Studentăpentruăm suriărepetate.
Pentruăfiecareădintreăceleădou ăsubloturiădiferen iateăînăfunc ieădeăordineaăînăcareă
eleviiăauăcompletatăceleădou ăversiuniăaleăinventaruluiăTAI,ăcaăşiăpentruăîntregulălotădeă
elevi,ă seă potă constataă valoriă maiă sc zuteăaleă coeficientuluiă α-Cronbach utilizat pentru
evaluareaăconsisten eiăinterneăînăcazulăversiuniiăînălimbaăenglez ăaăinventaruluiăTAIăşiă
maiăridicateăînăcazulăversiuniiăînălimbaăromân (IAT).
Tendin aă aă fostă constatat ă atâtă pentruă ansamblurileă reprezentateă deă to iă itemiiă
(câteă 20ă deă itemiă pentruă fiecareă versiuneă înă parte),ă câtă şiă pentruă ansamblurileă
reprezentateă deă itemiiă corespunz toriă fiec reiaă dintreă celeă dou ă scale:ă Îngrijorare şiă
122
Emotivitate.ă Totuşi,ă înă cazulă ansambluriloră reprezentateă deă c treă to iă ceiă 20ă deă itemi,ă
diferen eleă întreă valorileă consisten eiă interneă pentruă versiuneaă înă limbaă englez ă aă
inventaruluiă TAIă şiă valorileă consisten eiă interneă pentruă versiuneaă înă limbaă român ă
(IAT)ă auă fostă maiă reduseă comparativă cuă diferen eleă întreă versiuniă peă careă le-am
constatatăpentruăfiecareădintreăceleădou ăscaleăaleăinventarului.
Pentruăansamblulăceloră20ădeăitemiădinăversiuneaăînălimbaăenglez ăaăinventaruluiă
TAI, valorile coeficientului α-Cronbachă auă fost:ă 0.81ă (situa iaă înă careă versiuneaă înă
limbaăenglez ăaăinventaruluiăTAIăaăfostăcompletat ăprimaădat ,ăurmat ădeăversiuneaăînă
limbaă român /IAT),ă 0.81ă (situa iaă înă careă versiuneaă înă limbaă român /IATă aă fostă
completat ăprimaădat ,ăapoiăceaăînălimbaăenglez ),ărespectivă0.82ă(întregulălotădeăelevi).ă
Acesteă valoriă auă indicată oă consisten ă intern ă satisf c toareă spreă bun ă aă versiuniiă înă
limbaă enlgez ă aă inventaruluiă TAIă careă aă fostă completat ă deă c treă eleviiă bilingviă înă
cadrul studiului nostru. De asemenea, valorile coeficientului α-Cronbach pe care le-am
ob inută pentruă versiuneaă înă limbaă român ă aă inventaruluiă (IAT),ă înă fiecareă dintreă celeă
dou ăcondi iiăînăcareăauăfostăcompletateăceleădou ăversiuni,ăcaăşiăpentruăîntregulălotădeă
eleviăbilingvi,ăauăindicatăoăconsisten ăintern ăsatisf c toareăspreăbun .
Analizândă dateleă ob inuteă laă nivelulă întreguluiă lotă deă elevi,ă amă constatată c ,ă
pentru scorurileă totaleă laă versiuneaă înă limbaă englez ă aă inventaruluiă TAI,ă mediaă
înregistrat ădeăc treăeleviăaăfostăuşorămaiăridicat ădecâtămediaăob inut ăpentruăscorurileă
totaleă laă versiuneaă înă limbaă român ă (IAT),ă îns ă diferen aă aă fostă nesemnificativ ă dină
punct de vedere statistic (t = 0.37; p > 0.05), iar valoarea coeficientului d-Cohen
(Tabelulă18)ăaăindicatăoăm rimeăneglijabil ăaăefectuluiădinăparteaăvariabileiăversiune a
inventarului TAI pe care elevii au completat-o.
Deă asemenea,ă înă cazulă scoruriloră laă scalaă Emotivitate, media pe care elevii au
ob inut-oălaăversiuneaăînălimbaăenglez ăaăfostăuşorămaiăsc zut ădecâtămediaăpeăcareăauă
ob inut-oă laă versiuneaă înălimbaă român ,ă îns ă dină nouădiferen aăaă fostă nesemnificativ ă
din punct de vedere statistic (t = - 1.35; p > 0.05), iarăm rimeaăefectuluiăaăfostăfoarteă
sc zut ăspreăneglijabil ă(d-Cohen = 0.10).
Înăschimb,ăînăcazulăscaleiăÎngrijorare,ăeleviiăauăînregistratăoămedieămaiăridicat ă
pentruă versiuneaă înă limbaă englez ă decâtă mediaă înregistrat ă pentruă versiuneaă înă limbaă
român ,ă iară diferen aă aăfostă semnificativ ă dină punctă deă vedereă statistică (tă ţă 3.22;ă pă Ţă
0.01).ă Totuşi,ă valoareaă coeficientuluiă d-Cohenă (ţă 0.27)ă aă indicată oă m rimeă sc zut ă aă
efectului din partea versiunii a inventarului TAI pe care elevii au completat-o. Pentru
sublotulă deă eleviă bilingviă careă auă completată celeă dou ă versiuniă înă ordineaă TAI-IAT,
scorurile totale pe care le-auăob inut,ăcaăşiăscorurileălaăfiecareădintreăceleădou ăscaleăaleă
versiunilorăauăfostăsimilareă(diferen eleădintreămediiăauăfostănesemnificative din punct
deă vedereă statistic).ă Totuşi,ă pentruă versiuneaă înă limbaă englez ă aă inventaruluiă TAIă peă
care elevii au completat-oă maiă întâi,ă mediileă scoruriloră (atâtă totale,ă câtă şiă laă fiecareă
dintreă celeă dou ă scale)ă auă fostă maiă mariă decâtă mediileă scorurilor pe care elevii le-au
înregistrată laă versiuneaă înă limbaă român ă (IAT)ă peă careă auă completat-oă dup ă
administrareaăversiuniiăînălimbaăenglez .
123
Tabelul 18
Ordineaăadministr riiăcelorădou ăversiuni Versiune Scale N m s t d-Cohen α-Cronbach
PSIHOLOGIAăANXIET
TAI – total 45.20 8.96 0.80 0.08 0.81
TAI Îngrijorare 16.70 3.89 1.57 0.21 0.61
TAI (ver. lb. englez )ă– Emotivitate 18.97 4.31 0.89 0.10 0.68
40
IATă(ver.ălb.ăromân ) IAT – total 44.47 10.40 0.88
IAT Îngrijorare 15.80 4.72 - - 0.78
Emotivitate 18.52 4.58 0.75
IAT – total 41.48 8.53 0.55 0.04 0.84
IAT Îngrijorare 12.48 4.16 - 3.16 ** 0.39 0.83
IATă(ver.ălb.ăromân )ă– Emotivitate 19.07 4.17 3.72 *** 0.34 0.70
39
TAIă(ver.ălb.ăenglez ) TAI – total
IIăFA
41.15 8.49 0.81
124
TAI Îngrijorare 14.00 3.81 - - 0.71

TAI – total

43.20 8.91 0.37 0.02 0.82
TAI Îngrijorare 15.36 4.06 3.22 ** 0.27 0.69
Emotivitate 18.35 4.18 - 1.35 0.10 0.68
nu a contat 79
IAT – total 43.00 9.58 0.86
IAT Îngrijorare 14.16 4.73 - - 0.83
** p < 0.01; *** p < 0.001

Valorile coeficientului d-Cohenă auă indicată oă m rimeă neglijabil ă aă efectuluiă dină
partea variabilei versiune a inventarului TAI pe care elevii au completat-o asupra
scorurilor totale pe care elevii le-auă înregistrată laă fiecareă dintreă celeă dou ă versiuni,ă
respectivă oă m rimeă foarteă sc zut ă spreă neglijabil ă înă cazulă scoruriloră laă scaleleă
corespunz toareă factoruluiă Emotivitate.ă Pentruă scaleleă corespunz toareă factoruluiă
Îngrijorare,ăm rimeaăefectuluiăaăfostăsc zut .
Înăfine,ăpentruăsublotulădeăeleviăcareăauăcompletatăceleădou ăversiuniăînăordineaă
versiuneaăînălimbaăromân ă(IAT)ă- versiuneaăînălimbaăenglez ă(TAI),ădateleăpeăcare le-
amă ob inută nuă auă sus inută ipotezaă echivalen eiă transliteraleă decâtă înă cazulă scoruriloră
totale pe care elevii le-auăînregistratălaăceleădou ăversiuniă(măIAT = 41.48; m TAI = 41.15;
t = 0.55; p > 0.05; d-Cohenă ţă 0.04).ă Înă cazulă scaleloră corespunz toareă factorului
Îngrijorare, media scorurilor pe care elevii le-auăob inutălaăversiuneaăînălimbaăromân ă
(m IAT ţă 12.48)ă aă fostă semnificativă maiă sc zut ă decâtă mediaă scoruriloră peă careă le-au
ob inutălaăversiuneaăînălimbaăenglez ă(mă TAI = 14.00) (t = - 3.16; p < 0.01), iar valoarea
coeficientului d-Cohenă(ţă0.39)ăaăindicatăoăm rimeăsc zut ăspreămoderat ăaăefectuluiă
din partea variabilei versiune a inventarului TAI pe care elevii au completat-o.
Înă schimb,ă înă cazulă scaleloră corespunz toareă factoruluiă Emotivitate, media
scorurilor pe care elevii le-auăob inutălaăversiuneaăînălimbaăromân ă(mă IAT = 19.07) a
fostăsemnificativămaiăridicat ădecâtămediaăscorurilorălaăversiuneaăînălimbaăenglez ă(mă
TAI = 17.71) (t = 3.72; p < 0.001), iar valoarea coeficientului d-Cohen (= 0.34) a indicat
dină nouă oă m rimeă sc zut ă spreă moderat ă aă efectuluiă dină parteaă variabileiă versiune a
inventarului TAI pe care elevii au completat-o.
Analizândă globală dateleă dină Tabelulă 18,ă seă poateă constataă c ă ordineaă înă careă
elevii bilingvi au completat cele dou ă versiuniă aă avută oă anumit ă influen ă asupraă
scorurilor pe care le-auăob inut,ăîntrucâtămediileăscorurilorăpentruăversiuneaăcareăaăfostă
completat ăultimaă(versiuneaăînălimbaăromân /IATă– înăcazulăprimeiăcondi iiăînăcareăauă
fostă administrateă celeă dou ă versiuni,ă respectivă versiuneaă înă limbaă englez /TAIă – înă
cazul celei de-aă douaă condi ii)ă auă manifestată tendin aă deă aă fiă maiă sc zute.ă Aceast ă
tendin ă aă fostă explicat ă prină posibilaă influen ă dină parteaă faptuluiă c ă eleviiă auă
completatăceleădou ăversiuniăimediat unaădup ăaltaăşiănuălaăunăanumităintervalădeătimpă
(aşaă cumă s-aă întâmplată înă studiulă întreprinsă deă Öneră şiă Kaymak,ă 1987),ă suficientă deă
mareăpentruăcaăaceştiaăs ănuăaib ăocaziaădeăaămemoraăr spunsurileăpeăcareăleăd duser ă
laă versiuneaă anterioar .ă Esteă vorba aiciă despreă oă limit ă peă careă ne-oă asum mă aă
demersului pe care l-amăîntreprins.
Tabelulă 19ă prezint ă corela iileă dintreă scorurileă peă careă eleviiă bilingviă le-au
ob inută laă celeă dou ă versiuniă aleă inventaruluiă TAIă peă careă le-auă completată într-o
anumit ă ordine. Aşaă cumă amă presupus,ă valorileă peă careă le-amă ob inută auă indicată
corela iiăridicateăsauăfoarteăridicateăîntreăscorurileăelevilorăob inutălaăversiuneaăînălimbaă
român ă şiă scorurileă laă versiuneaă înă limbaă englez ă aă inventaruluiă TAI,ă indiferentă deă
ordineaăînăcareăauăcompletatăceleădou ăversiuni.ăToateăcorela iileăauăfostăsemnificativeă
dinăpunctădeăvedereăstatistic.ăValorileăcorela iilorăauăfostăcuprinseăîntreă0.66ă(corela iaă
125
dintre scorurile la scala Îngrijorare dină versiuneaă înă limbaă englez ă careă aă fostă
completat ă maiă întâiă şiă scorurileă laă scalaă Îngrijorare dină versiuneaă înă limbaă român ă
careăaăfostăcompletat ăultima)ăşiă0.90ă(corela iaădintreăscorurileătotaleălaăversiuneaăînă
limbaăromân ăcareăaăfostăcompletat ămaiăîntâiăşiăscorurileătotaleălaăversiuneaăînălimbaă
englez ăcareăaăfostăcompletat ăultima). Pentru sublotul de elevi care au completat mai
întâiă versiuneaă înă limbaă român ă (IAT)ă aă inventaruluiă TAIă apoiă versiuneaă înă limbaă
englez ,ăvalorileăcorela iilorădintreăscorurileălaăceleădou ăversiuniăauăfostămaiăridicate
decâtă valorileă înregistrateă înă cazulă eleviloră careă auă completată maiă întâiă versiuneaă înă
limbaăenglez ,ăapoiăpeăceaăînălimbaăromân .
C. Concluzii
Aşadar,ă prină studiulă peă careă l-am realizat, ne-amă propusă testareaă echivalen eiă
dintreă versiuneaă înă limbaă român ă (IAT)ă şiă versiuneaă original ă înă limbaă englez ă aă
inventaruluiă TAI.ă Amă pornită deă laă presupunereaă c ,ă înă cazulă înă careă traducereaă înă şiă
adaptareaăpentruălimbaăromân ăaăinventaruluiăTAIăauăfostăbineărealizate,ăeleviiăbilingviă
dintr-unălotăvorăob ineăscoruriăsimilareălaăversiuneaăînălimbaăenglez ,ărespectivălaăceaăînă
limbaă român ă aă inventaruluiă TAI. Consider mă c ă dateleă peă careă le-amă ob inută suntă
suficientă deă conving toareă pentruă ideeaă echivalen eiă transliteraleă dintreă versiuneaă înă
limbaă român ă (IAT)ă aă inventarului TAI pe care am pus-oă laă punctă şiă versiuneaă
original ă înă limbaă englez .ă Astfel,ă atâtă înă cazulă fiec reiaă dintreă condi iileă înă careă amă
administratăceleădou ăversiuniăaleăinventaruluiăTAI,ăcâtăşiăpentruăîntregulălotădeăeleviă
bilingvi,ă diferen eleă dintre mediile scorurilor totale pe care elevii le-auă ob inută laă
versiuneaă înă limbaă român ă (IAT)ă şiă mediileă peă careă le-auă înregistrată laă versiuneaă
original ăînălimbaăenglez ăauăfostănesemnificativeădinăpunctădeăvedereăstatistic,ăacestă
rezultatăfiindăconformăaştept rilorănoastre.ă
Peădeăalt ăparte,ăpentruăcondi iaăînăcareăeleviiăauăcompletatămaiăîntâiăversiuneaăînă
limbaăenglez ăaăinventaruluiăTAIăapoiăpeăceaăînălimbaăromân ,ădiferen aădintreămediileă
scorurilor totale pe care le-auăob inutălaăceleădou ăversiuni,ăprecumăşiădiferen eleădintreă
mediileălaăscaleleăcorespunz toareăcelorădou ăfa eteăaleăanxiet iiăfa ădeătestareăauăfostă
din nou nesemnificative din punct de vedere statistic.
Deăasemenea,ăpentruăîntregulălotădeăeleviăbilingviă(adic ăindiferentădeăordineaăîn
careă eleviiă auă completată celeă dou ă versiuniă aleă inventaruluiă TAI),ă diferen aă dintreă
media scorurilor pe care le-auă ob inută laă scalaă Emotivitate dină versiuneaă înă limbaă
român ăşiămediaăscorurilorăpeăcareăle-auăînregistratălaăscalaăEmotivitate din versiunea
original ăînălimbaăenglez ăaăfostănesemnificativ ădinăpunctădeăvedereăstatistic.
Înă fine,ă indiferentă deă ordineaă înă careă eleviiă bilingviă auă completată celeă dou ă
versiuniă aleă inventaruluiă TAI,ă scorurileă peă careă aceştiaă le-auă ob inută laă versiuneaă înă
limba român ăauăcorelatăputernicăsauăfoarteăputernicăcuăscorurileăpeăcareăle-auăob inută
la versiuneaăoriginal ăînălimbaăenglez .
126
PSIHOLOGIAăANXIET
Tabelul 19
Ordineaăadministr rii
Scale IAT – total IAT - Îngrijorare IAT - Emotivitate TAI - total TAI - Îngrijorare TAI - Emotivitate
celorădou ăversiuni
TAI - total 0.83 ***
TAIă(ver.ălb.ăenglez )ă–
Îngrijorare 0.66 ***
IATă(ver.ălb.ăromân )
Emotivitate 0.74 ***
IAT - total 0.90 ***
IATă(ver.ălb.ăromân )ă–
Îngrijorare 0.72 ***
TAIă(ver.ălb.ăenglez )
Emotivitate 0.84 ***
IIăFA
TAI - total 0.86 ***
127
nu a contat Îngrijorare 0.72 ***

Emotivitate 0.77 **

*** p < 0.001
5. Loturile de subiec i pe care a fost administrat inventarul TAI
A. CARACTERISTICI ALE LOTULUI GENERAL DE ELEVI

Dateleă careă auă fostă prelucrate,ă înă vedereaă studieriiă indicatoriloră statisticiă
descriptiviăpentruăversiuneaăînălimbaăromân ăaăinventaruluiăTAIă(subcapitoleleă7.1.ăşiă
7.2.),ă aă evalu riiă fidelit iiă (subcapitolulă 7.3.),ă aă evalu riiă structuriiă factorialeă
(subcapitolulă7.5.),ărespectivăaăelabor riiăetaloaneloră(subcapitolulă7.6.),ăprovinădeălaăună
num rădeă1914ăeleviădeăliceuăînăclaseleăIX-XII,ădinăcadrulăaăcinciăunit iădeăînv mântă
dinăMunicipiulăIaşiă 50,ărespectivădinăcadrulăaăpatruăunit iădeăînv mântădinăalteăoraşe:ă
GrupulăŞcolară„DimitrieăLeonida”ădin Piatra-Neam ă(Năţă149ăelevi),ăGrupulăŞcolarădeă
Construc iiă ,,Anghelă Saligny” dină Gala iă (Nă ţă 84ă elevi),ă Liceul Teoretic ,,Vasile
Alecsandri” dină Gala iă (Nă ţă 157ă elevi)ă şiă Colegiulă Na ională ,,A.ă T.ă Laurian”ă din
Botoşaniă(Năţă340ăelevi).
Vârsteleăelevilorăauăfostăcuprinseăîntreă14ăşiă21ădeăaniă(măţă16.84ăani;ămedianaăţă
17 ani; modul = 16 ani; s = 1.31 ani). Reparti iaăelevilorădup ăvariabilaăsex a fost: 1039
(54.3 % din totalul elevilor) – feteă şiă 875ă (45.7ă % din totalul elevilor) – b ie i.
Reparti iaăelevilorădup ăvariabilaăclas ăşcolar a fost: clasa a IX-a – 538 (28.1 % din
totalulăelevilor),ădintreăcareă310ăfeteăşiă228ăb ie i;ăclasaăaăX-a – 478 (25.0 % din totalul
elevilor),ă dintreă careă 250ă feteă şiă 228ă b ie i;ă clasaă aă XI-a – 417 (21.8 % din totalul
elevilor),ă dintreă careă 220ă feteă şiă 197ă b ie i;ă clasaă aă XII-a – 481 (25.1 % din totalul
elevilor),ădintreăcareă259ăfeteăşiă222ăb ie i.
Înă timpulă complet riiă inventarelor,ă procedur ă careă aă fostă realizat ă colectivă înă
cadrulă celoră nou ă studiiă separate,ă eleviiă auă fostă monitoriza iă înă ceeaă ceă priveşteă
comportamenteleă deă simulareă aă r spunsuriloră (r spunsuriă dateă laă întâmplareă într-un
timp prea scurt), iar la returnarea setului de inventare completat sau a formularului cu
r spunsuriă laă inventarulă IATă (înă cazulă studiuluiă realizată laă Colegiul Tehnic de
Electronic ăşiăTelecomunica ii dinăIaşi,ărespectivăalăceluiăde-al doilea studiu realizat la
Colegiul Economic-Administrativ dinăIaşi),ăamăavutăgrij ăcaăfiecareăelevăs ăaib ătoate
r spunsurileăcompletate.
Eleviiă careăauă omisă s ăr spund ălaă doiă sauălaă maiă mul iă dintreă itemiiă celorlalteă
instrumenter pe care le-auăavutădeăcompletat,ărespectivălaătreiăsauălaămaiămul iădintreă
itemii inventarului TAI 51 sauă eleviiă careă auă r spunsă cuă (aproape)ă aceeaşiă variant ă laă
50
Colegiulă Tehnică deă Electronic ă şiă Telecomunica ii (N = 448 elevi), Colegiul Economic-
Administrativ (N = 434 elevi), Liceulă Teoretică ,,Vasileă Alecsandri” (N = 116 elevi), Grupul
Şcolară,,ŞtefanăProcopiu” (N = 78 elevi)ăşiăGrupulăŞcolarăAgricolă,,MihailăKog lniceanu” (N =
108 elevi).
51
Spielbergeră (1980)ă specific ă c ,ă dac ă ună subiectă omiteă r spunsurileă laă treiă sauă laă maiă mul iă
itemiă dintreă ceiă 20ă aiă inventaruluiă TAIă sauă laă doiă sauă laă maiă mul iă itemiă dină fiecareă scal ,ă
validitateaăprotocoluluiăcuăr spunsuriăesteăîndoielnic ,ăacestaătrebuindăeliminat.
129
to iăitemiiăinventaruluiăTAIăsauălaăitemiiăcelorlalteăinstrumenteăcareăauăfostăadministrateă
înă paralelă auă fostă elimina i,ă înc ă dină fazaă deă studiereă aă validit iiă protocoaleloră cuă
r spunsuri,ădeănumerotareăaăacestoraăşiădeărealizare a bazelor de date.
Înăceleăceăurmeaz ,ăvomăprezentaăcaracteristicileăfiec ruiaădintreăceleănou ăloturiă
deăeleviăînăparte.
Lotul I
Elevii de la Colegiul Tehnic de Electronic ă şiă Telecomunica ii dină Iaşiă auă
completatăcolectivă(înăcadrulăorelorădeădirigen ie)ănumaiăinventarulăIAT.ăElevilorănuăliă
s-aăcerutăs -şiăindiceănumeleăşiăprenumele,ăsingureleădateădeăidentificareăfiind:ăvârsta,ă
clasa,ă sexulă şiă mediaă peă semestrulă şcolară anterior. Prină acestă studiu,ă realizată înălunileă
martie-aprilieă 2008,ă amă urm rit experimentareaă peă popula iaă deă eleviă deă liceuă aă
versiuniiădeălucruăînălimbaăromân ăaăinventaruluiăTAI.
Vârsteleăelevilorăerauăcuprinseăîntreă14ăşiă21ădeăaniă(măţă17.11ăani;ăsăţă1.41ăani).ă
Reparti iaăelevilorădinăacestălotădup ăvariabilaăsex aăfostăurm toarea: 158 – fete; 290 –
b ie i.ăReparti iaăelevilorăînăfunc ieădeăvariabilaăclas ăşcolar ăs-aăprezentatădup ăcumă
urmeaz :ăclasaăaăIX-a – 131; clasa a X-a – 92; clasa a XI-a – 101; clasa a XII-a – 124.
Unănum rădeă334ădintreăceiă448ădeăeleviăauăindicatămediile generale pe care le
ob inuser ă înă semestrulă şcolară anterior.ă Înă primulă semestruă ală anuluiă şcolar,ă eleviiă
ob inuser ămediiăgeneraleăcuprinseăîntreă6ăşiă9.72.ăCaracteristicileădistribu ieiămediiloră
generaleăauăfostăurm toarele:ămăţă7.52;ămedianaăţă7.50;ămodul = 7.50; s = 0.64.
Lotul II
Elevii de la Colegiul Economic-Administrativ dinăIaşiăauăprovenitădinătreiăstudiiă
realizate separat.
II.1. Înă primulă dintreă eleă (realizată înă ianuarie-februarie 2008), 202 elevi au
completat,ă înă cadrulă oreloră deă dirigen ie,ă inventarulă IATă împreun ă cu:ă Scala pentru
evaluarea auto-eficien eiă (Self-Efficacy Scale/SES – Sherer et al., 1982), Scala
internalism-externalismăpentruăcopiiăşiătineri (IE-CT – Chelcea,ă1994)ăşiăScala pentru
evaluareaă deprinderiloră şiă aă obişnuin eloră legate de studiu (Study Skills and Habits
Survey/SSHS – Cassady, 2004). Elevilor li s-aămaiăcerutăs ăindice:ăvârsta,ăclasa,ăsexulăşiă
mediaă general ă peă anulă şcolară anterior. Prină acestă studiu,ă amă urm rită identificareaă
rela iilorădintreănivelulăanxiet iiăfa deătestareăşiăniveleleăauto-eficien eiăpercepute,ăală
loculuiă controluluiă şiă ală strategiiloră deă înv areă înă rândulă elevilor.ă Studiulă poateă fiă
considerată oă evaluareă aă validit iiă deă constructă aă versiuniiă înă limbaă român ă aă
inventarului TAI.
Elevii care au participatălaăacestăstudiuăaveauăvârsteăcuprinseăîntreă14ăşiă19ăaniă
(mă ţă 16.78ă ani;ă să ţă 1.18ă ani).ă Distribu iaă loră înă func ieă deă variabilaă sex a fost
urm toarea:ă139ă – fete; 63 – b ie i.ăÎnăceeaăceăpriveşteădistribu iaăînăfunc ieădeă clasa
130
şcolar , am avut: clasa a IX-a – 46; clasa a X-a – 51; clasa a XI-a – 51; clasa a XII-a –
54.
Ună num ră deă 192ă dintreă ceiă 202ă eleviă auă indicată mediileă generaleă peă careă leă
ob inuser ăînăanulăşcolarăanterioră(eleviiăînăclasaăaăIX-aăauăindicatămediaăgeneral ăpeă
careă oă ob inuser înă clasaă aă VIII-a).ă Acesteaă erauă cuprinseă întreă 7.40ă şiă 9.94.ă
Caracteristicileădistribu ieiămediilorăauăfost:ămăţă8.87;ămedianaăţă8.90;ămodulăţă8.80;ăsă
= 0.50.
II.2. Înăcelăde-alădoileaă(realizatălaăsfârşitulăluniiănoiembrie,ărespectivăînceputulă
lunii decembrieă 2008),ă 49ă deă eleviă (32ă deă feteă şiă 17ă b ie i)ă auă completată numaiă
inventarul IAT. Acestora li s-aăcerutăs ăindice:ăvârsta,ăclasaăşiăsexul.ăTo iăeleviiăerauăînă
clasa a IX-a.
II.3. Înă cadrulă celuiă de-ală treileaă studiuă (realizată înă perioadaă octombrieă 2008-
ianuarie 2009), 183 de elevi au completat: inventarul IAT, Inventarul pentru evaluarea
stiluriloră deă adaptareălaă situa iiăstresante/Copingă Inventoryă foră Stressfulă Situationsă –
CISS (Endleră şiă Parker,ă 1998)ă şiă Chestionarulă pentruă evaluareaă reac iiloră fa ă deă
teste/Reactions to Tests – RTT (Sarason, 1984). Elevilor li s-aă cerută s ă maiă indice:ă
vârsta,ă clasa,ă sexulă şiă mediaă general ă peă careă oă ob inuser ă înă anulă şcolară anterior.
Scopulăacestuiăstudiuăaăconstatăînăevaluareaăvalidit iiădeăconstructăaăversiunii înălimbaă
român ăaăinventaruluiăTAI.
Eleviiăcareăauăparticipatălaăacestăalătreileaăstudiuăaveauăvârsteăcuprinseăîntreă14ăşiă
19ăaniă(măţă16.46ăani;ăsăţă1.28ăani).ăReparti iaăînăfunc ieădeăvariabilaăsex a fost: 109 –
fete; 74 – b ie i.ă Distribu iaă înă func ie de clasaă şcolar s-aă prezentată dup ă cumă
urmeaz :ăclasaăaăIX-a – 52; clasa a X-a – 49; clasa a XI-a – 42; clasa a XII-a – 40.
Ună num ră deă 156ă dintreă ceiă 183ă eleviă auă indicată mediileă generaleă peă careă leă
ob inuser ăînăanulăşcolarăanterioră(eleviiăînăclasaăaă IX-aăauăindicatămediaăgeneral ăpeă
careă oă ob inuser ă înă clasaă aă VIII-a).ă Acesteaă erauă cuprinseă întreă 7.84ă şiă 9.98.ă
Caracteristicileă distribu ieiă mediiloră generaleă pentruă anulă şcolară anterioră auă fost:ă mă ţă
8.95; mediana = 9; modul = 9; s = 0.45.
Lotul III
Cei 149 de elevi de la GrupulăŞcolar-Industrială,,DimitrieăLeonida” din Piatra-
Neam ă auă completat,ă înă cadrulă oreloră deă dirigen ie,ă treiă instrumente,ă şiă anume:ă
inventarul IAT, Inventarulă pentruă m surareaă anxiet iiă fa ă deă evaluareaă oral
(IAEO), propus de autorul acestei teze, respectiv Inventarul pentru evaluarea
anxiet ii-tr s tur ă din State-Trait Anxiety Inventory - Form Y2 (Spielberger, 1983).
Eleviiăauămaiăindicat:ăvârsta,ăclasa,ăsexulăşiămediaăgeneral ăpeăcareăoăob inuser ăînăanulă
şcolarăanterior.
Prin acest studiu, s-aăurm rităinvestigareaăprevalen eiăanxiet iiăfa ădeăevaluareaă
oral ăînărândulăelevilorădeăliceu,ăprecumăşiăaăcorela iilorăîntreănivelulăacesteiaăşiănivelulă
131
anxiet iiă fa ă deă evaluareaă scris ,ă respectivă nivelulă anxiet iiă v zut ă caă oă dispozi ieă
relativăstabil ăaăpersonalit iiăelevilor.
Eleviiădinăacestălotăaveauăvârsteăcuprinseăîntreă15ăşiă19ăaniă(măţă17.06ăani;ăsăţă
1.27ă ani).ă Reparti iaă loră înă func ieă deă variabilaă sex a fost: 87 – fete; 62 – b ie i.ă
Reparti iaălorăînăfunc ieădeăclasaăşcolar s-aăprezentatădup ăcumăurmeaz :ăclasaăaăIX-a
– 48; clasa a X-a – 41; clasa a XI-a – 21; clasa a XII-a – 39.
To iă ceiă 149ă deă eleviă auă indicată mediileă generaleă peă careă leă ob inuser ă înă anulă
şcolarăanterioră(eleviiăînăclasaăaăIX-a au indicat mediile pe careăoăob inuser ăînăclasaăaă
VIII-a).ă Acesteaă erauăcuprinseă întreă 6ă şiă 9.80.ă Caracteristicileă distribu ieiă mediiloră auă
fost: m = 7.70; mediana = 7.64; modul = 7; s = 0.70.
Lotul IV
Ună num ră deă 78ă deă eleviă (24ă feteă şiă 54ă b ie i)ă deă laă Grupulă Şcolară ,,Ştefan
Procopiu” dinăIaşiăauăparticipat,ăînălunaămartieă2008,ălaăunăstudiuăprinăcareăamăurm rită
eviden iereaă factoriloră careă potă fiă asocia iă expectan eiă eleviloră cuă privireă laă propriileă
performan eăşcolare.
Eleviiă auăcompletat,ă înătimpulă oreloră obişnuiteă deă curs,ă câteă ună setă alc tuită dină
cinciăprobe,ădup ăcumăurmeaz :ăinventarulăIAT,ăSubscala pentru evaluarea stimei de
sineă legat ă deă domeniulă şcolar/Sineleă şcolară din cadrul Scalei Toulouse pentru
evaluareaă stimeiă deă sine/ă Echelleă Toulousaineă d’Estimeă deă Soi – ETES (Oubrayrie,
Léonardisă şiă Safont,ă 1994;ă adaptat ă deă Cr ciun,ă 1998), respectiv testele destinate
evalu riiăaptitudiniiăverbaleă(Să– Semnifica ieăverbal ),ăaptitudiniiăpentruăra ionamenteă
abstracteă (R)ă şiă aptitudiniiă numericeă (N)ă dină cadrulă baterieiă factoriale PMA/Primary
Mental Abilities (ThurstoneăşiăThurstone,ă1964).
Elevilor li s-aămaiăcerutăs ăindice:ăvârsta,ăclasa,ăsexul,ămediaăgenral ăpeăcareăoă
ob inuser ă laă sfârşitulă primuluiă semestruă şcolar,ă respectivă mediaă general ă peă careă
credeauăc ăoăvorăob ineălaăsfârşitulăceluiăde-al doilea semestru.
Mediaădeăvârst ăaăelevilorăcareăauăparticipatălaăacestăstudiuăaăfostăegal ăcuă18.19ă
aniă(săţă1.10ăani).ăVârsteleăelevilorăauăvariatăîntreă16ăşiă21ădeăani.ăUnănum rădeă8ăeleviă
erauăînăclasaăaăXIIIă(urmauăcursurile unit iiădeăînv mântăînăregimăseral). Reparti iaă
eleviloră dup ă variabilaă clas ă şcolar a fost: clasa a X-a – 13 elevi; clasa a XI-a – 8
elevi; clasa a XII-a – 49 elevi; clasa a XIII-a – 8 elevi.
Ună num ră deă 47ă dintreă ceiă 78ă deă eleviă auă indicată mediileă generale pe care le
ob inuser ăînăsemestrulăşcolarăanterior.ăEleviiăob inuser ămediiăcuprinseăîntreă6ăşiă9.05.ă
Caracteristicileă distribu ieiă mediiloră auă fostă urm toarele:ă mă ţă 7.63;ă medianaă ţă 7.60;ă
modul = 8; s = 0.60.
***
Ună num ră totală deă 465ă deă eleviă deă la Liceulă Teoretică ,,Vasileă Alecsandri” şiă
GrupulăŞcolarăAgricolă,,MihailăKog lniceanu” dinăIaşi,ărespectivădeălaăLiceul Teoretic
,,Vasileă Alecsandri” şiă Grupulă Şcolară deă Construc iiă ,,Anghelă Saligny” dină Gala iă auă
132
participatălaă ună studiuă vizândă experimentarea primei forme a unei versiuni paralele a
inventaruluiăTAI/IAT,ăpropus ădeăautorulăprezenteiăteze.ăElaborareaăşiăexperimentareaă
uneiă versiuniă paraleleă înă limbaă român ă aă inventaruluiă TAIă careă s ă ameliorezeă
neajunsurileăversiuniiăini ialeăaăconstituităunul dintre obiectivele studiilor pe care le-am
realizatăînăcadrulăprogramuluiădoctoral.ă
Colectareaădatelorăînăceleăpatruăunit iădeăînv mântăsecundarăaăfostărealizat ăînă
perioada noiembrie 2008-ianuarieă 2009.ă Eleviiă auă completată ună setă alc tuită dină
inventarulă IATă şiă dintr-oă versiuneă paralel ă aă acestuiaă (Inventarul pentru evaluarea
anxiet iiăfa ădeătestareă – Forma a II-a/IAT-II).ăEleviiăauămaiăindicat:ăvârsta,ăclasa,ă
sexulăşiămediaăgeneral ăpeăcareăoăob inuser ăînăanulăşcolarăanterior.
Pentru lotul general alc tuitădinăceiă465ădeăelevi,ămediaădeăvârst ăaăfostăegal ăcuă
16.53ă aniă (să ţă 1.12ă ani;ă vârsteă cuprinseă întreă 14ă şiă 20ă deă ani).ă Reparti iaă eleviloră înă
func ieădeăvariabilaăsex a fost: 282 – fete; 183 – b ie i. Reparti iaăelevilorăînăfunc ieădeă
variabila clas ăşcolar a fost: clasa a IX-a – 118; clasa a X-a – 149; clasa a XI-a – 110;
clasa a XII-a – 88.
Unănum rădeă440ădintreăceiă465ădeăeleviăauăindicatămediileăgeneraleăpeăcareăleă
ob inuser ăînăanulăşcolarăanterioră(eleviiăînăclasaăaăIX-a au indicat mediile pe care le
ob inuser ă înă clasaă aă VIII-a).ă Eleviiă aveauă mediiă generaleă cuprinseă întreă 5.95ă şiă 10.ă
Caracteristicileădistribu ieiămediilorăgeneraleăpeăcareăeleviiăleăob inuser ăînăanulăşcolară
anteriorăauăfost:ămăţă8.78;ămedianaăţă9.08;ămodulăţă7.50,ă9ăşiă9.50; s = 0.93.
Înă continuare,ă vomă descrieă caracteristicileă fiec ruiaă dintreă celeă patruă loturiă deă
elevi care au participat la studiile prin care am vizat experimentarea primei forme a
versiunii paralele a inventarului IAT.
Lotul V
Lotul elevilor de la Liceulă Teoretică ,,Vasileă Alecsandri”ă dină Iaşiă aă inclusă 116
participan iăcuăvârsteăcuprinseăîntreă14ăşiă19ădeăaniă(măţă16.55ăani;ăsăţă1.13ăani).ăDintreă
aceştia,ă 82ă auă fostă feteă şiă 34ă – b ie i. Reparti iaă eleviloră dup ă clasaă şcolar a fost
urm toarea:ăclasaăaăIX-a – 28; clasa a X-a – 33; clasa a XI-a – 26; clasa a XII-a – 29.
To iăeleviiădinăacestălotăauăindicatămediileăgeneraleăpeăcareăleăob inuser ăînăanulă
şcolarăanterioră(eleviiăînăclasaăaăIX-aăauăindicatămediileăpeăcareăleăob inuser ăînăclasaăaă
VIII-a). Elevii aveauă mediiă generaleă cuprinseă întreă 8.15ă şiă 10.ă Caracteristicileă
distribu ieiămediilorăgeneraleăpeăcareăeleviiăleăob inuser ăînăanulăşcolarăanteriorăauăfostă
urm toarele:ămăţă9.39;ămedianaăţă9.52;ămodulăţă9.38ăşiă9.72;ăsăţă0.44.
Lotul VI
Lotul elevilor de la Grupulă Şcolară Agricolă ,,Mihailă Kog lniceanu” dină Iaşi a
inclus 108ăparticipan iăcuăvârsteăcuprinseăîntreă14ăşiă20ădeăaniă(măţă16.45ăani;ăsăţă1.24ă
ani).ă Dintreă aceştia,ă 64ă erauă feteă şiă 44ă – b ie i. Reparti iaă eleviloră dină acestă lotă dup ă
133
clasaăşcolar a fostăurm toarea:ăclasaăaăIX-a – 41; clasa a X-a – 19; clasa a XI-a – 35;
clasa a XII-a – 13.
Oăsut ădintreăceiă108ăeleviădeălaăGrupulăŞcolarăAgricolă,,MihailăKog lniceanu”
dină Iaşiă auă indicată mediileă generaleă peă careă leă ob inuser ă înă anulă şcolară anterior.
Acesteaăauăfostăcuprinseăîntreă5.95ăşiă9.83.ăCaracteristicileădistribu ieiămediilorăauăfost:ă
m = 8.12; mediana = 8.10; modul = 7; s = 0.86.
Lotul VII
Lotul de elevi de la LiceulăTeoretică,,VasileăAlecsandri”ădinăGala iăaăinclusă157
deăparticipan iăcuăvârsteăcuprinseăîntreă15ăşiă19ăaniă(măţă16.43ăani;ăsăţă0.98ăani),ădintreă
careă 108ă auă fostă feteă şiă 49ă – b ie i. Distribu iaă eleviloră dină acestă lotă înă func ieă deă
variabila clas ăşcolar aăfostăurm toarea:ăclasaăaăIX-a – 29; clasa a X-a – 80; clasa a
XI-a – 23; clasa a XII-a – 25.
Unănum rădeă156ădintreăceiă157ădeăeleviădinăacestălotăauăindicatămediileăgeneraleă
peăcareăleăob inuser ăînăanulăşcolarăanterior.ăMediileăgeneraleăauăfostăcuprinseăîntreă8ăşiă
10.ăCaracteristicileădistribu ieiăauăfostăurm toarele:ămăţă9.30; mediana = 9.33; modul =
9.11; s = 0.40.
Lotul VIII
Înăfine,ălotulădeăeleviădeălaăGrupulăŞcolarădeăConstruc iiă,,AnghelăSaligny” din
Gala iăa inclus 84ădeăparticipan iăcuăvârsteăcuprinseăîntreă15ăşiă19ăaniă(măţă16.80ăani;ăsă
= 1.19 ani), dintre care 28 auăfostăfeteăşiă56ă– b ie i. Reparti iaăelevilorădinăacestălotăînă
func ieădeăvariabilaăclas şcolar a fost: clasa a IX-a – 20; clasa a X-a – 17; clasa a XI-
a – 26; clasa a XII-a – 21.
Ună num ră deă 68ă dintreă ceiă 84ă deă eleviă deă laă Grupulă Şcolară deă Construc ii
,,AnghelăSaligny” dinăGala i auăindicatămediileăgeneraleăpeăcareăleăob inuser ăînăanulă
şcolarăanterior.ăAcesteaăauăfostăcuprinseăîntreă6.31ăşiă8.96.ăCaracteristicileădistribu ieiă
mediilor generale au fost: m = 7.51; mediana = 7.49; modul = 7.50; s = 0.59.
Lotul IX
Acest ultim lot a inclus 340 de elevi de la ColegiulăNa ională,,A.ăT.ăLaurian” din
Botoşaniă careă auă completat,ă înătimpulă oreloră obişnuiteă deă curs,ăinventarulă IATă şiă ceaă
de-aă douaă form ă aă versiuniiă paraleleă aă acestuia,ă stabilit ă înă urmaă factorializ riiă
r spunsurilorăpeăcareăceiă465ădeăeleviădinăloturileăanalizateăanteriorăle-au dat la prima
form ă aă versiuniiă paralele.ă Prină acestă studiu,ă amă urm rită contravalidareaă versiuniiă
paralele a inventarului IAT.
Eleviiă aveauă vârsteă cuprinseă întreă 15ă şiă 19 ani (m = 16.99 ani; s = 1.21 ani).
Reparti iaăacestoraăînăfunc ieădeăvariabilaăsex a fost: 208 – fete; 132 – b ie i. Distribu iaă
înăfunc ieădeăvariabilaăclas ăşcolar a fost: clasa a IX-a – 94; clasa a X-a – 83; clasa a
XI-a – 84; clasa a XII-a – 79.
134
Un num rădeă337ădintreăceiă340ădeăeleviăauăindicatămediileăgeneraleăpeăcareăleă
ob inuser ăînăanulăşcolarăanterioră(eleviiăînăclasaăaăIX-a au indicat mediile pe care le
ob inuser ăînăclasaăaăVIII-a).ăAcesteaăauăfostăcuprinseăîntreă8ăşiă10.ăAlteăcaracteristiciă
aleădistribu ieiămediilorăgeneraleăauăfost:ămăţă9.29;ămedianaăţă9.35;ămodulăţă9.27;ăsăţă
0.46.
B. CARACTERISTICILE LOTURILORăDEăSTUDEN I
Lotul I
Acestă lotă aă inclusă 160ă deă studen iă deă laă Facultateaă deă Psihologieă şiă Ştiin eă aleă
Educa iei, Universitatea ,,Al. I. Cuza”ădinăIaşi.ăÎnăperioadaăaprilie-maiă2006,ăstuden iiă
auăcompletatăunăsetăalc tuitădinădou ăchestionare:ăinventarulăIATăşiăInventarul pentru
evaluareaă fobieiă socialeă şiă aă anxiet ii (Social Phobia & Anxiety Inventory/SPAI –
Turner,ăBeidelăşiăDancu,ă1996),ăprinăintermediulăc ruiaăauăfostăevaluateăfobiaăsocial ăşiă
agorafobia.
Dintreă ceiă 160ă deă studen i,ă 128ă auă fostă deă sexă feminină şiă 32ă deă sexă masculin.ă
Dispropor iaăîntreăceleădou ăsexeăseăexplic ăprinădistribu iaăpeăsexeăaăstuden ilorădeălaă
facult ileă deă psihologie,ă înă careă predomin ă fetele. Studen iiă auă avută vârsteă cuprinseă
întreă 20ă şiă 51ă deă aniă (mă ţă 31.58ă ani;ă să ţă 7.44ă ani).ă To iă studen iiă urmauă cursurileă
facult iiăînăregimăID.
Lotul II
Acestă lotă aă inclusă 199ă deă studen iă deă laă Facultatea de Psihologie,ă Asisten ă
Social ă şiă Sociologie, Universitateaă ,,Petreă Andrei”ă dină Iaşi.ă Studen iiă auă completată
inventarulăIAT,ăînăcadrulăorelorăobişnuiteădeăseminarăsauădeăcurs.ăColectareaădatelorăaă
fostă realizat ă înă cadrulă maiă multoră sesiuniă desf şurateă înă perioada martie 2007 –
ianuarie 2009.
Dintreă ceiă 199ă deă studen i,ă 172ă erauă laă specializareaă Psihologie şiă 27ă laă
specializarea Asisten ăSocial .ăDistribu iaăstuden ilorăînăfunc ieădeăvariabilaăsex a fost
urm toarea:ăsexăfeminină– 155; sex masculin – 44. Vârstele studen ilorăauăvariatăîntreă
18ăşiă51ădeăani,ăcuăoămedieădeă26.65ăaniă(săţă8.04ăani).ăStuden iiădeăsexămasculinăauă
avutăvârsteăcuprinseăîntreă19ăşiă46ădeăaniă(măţă27.95ăani,ăsăţă8.62ăani),ăiarăceiădeăsexă
feminină auă avută vârsteă cuprinseă întreă 18ă şiă 51ă deă ani (m = 26.28 ani, s = 7.86 ani).
Mediaă deă vârst ă aă studen iloră deă sexă masculină nuă aă diferită semnificativă dină punctă deă
vedereă statistică deă mediaă deă vârst ă aă subiec iloră deă sexă feminină (tă ţă 1.21,ă pă >ă 0.05).
Reparti iaăstuden ilorăînăfunc ieădeăanul de studiu a fost: anul I – 116 (58.3 %); anul II
– 42 (21.1 %); anul III – 9 (4.5 %); anul IV – 32 (16.08 %).
Dintreă ceiă 199ă deă studen iă deă laă Facultateaă deă Psihologie,ă Asisten ă Social ă şiă
Sociologie, Universitateaă ,,Petreă Andrei”ă dină Iaşi,ă 78ă auă completat,ă înă cadrul orelor
obişnuiteădeăseminarăsauădeăcurs,ăunăsetăalc tuitădinăpatruăchestionare:ăinventarulăIAT,ă
135
Scala Rosenberg pentru evaluarea stimei de sine/Rosenberg Self-Esteem – RSE, Scala
STAI-Y2ă pentruă evaluareaă anxiet ii-tr s tur din cadrul Inventarului STAI-Form Y
pentruăevaluareaăanxiet ii-stareăşiăaăanxiet ii-tr s tur /State-Trait Anxiety Inventory
– STAI-Form Y (Spielberger, 1983), respectiv Chestionarul Penn State pentru
evaluareaă predispozi ieiă uneiă persoaneă deă a-şiă faceă griji/Pennă Stateă Worryă
Questionnaire – PSWQ (Meyer şiă colab., 1990; apud Bouvard şiă Cottraux, 1996;
Frescoăşiăcolab.,ă2002).ăAcesteădateăauăfostăcolectateăînăperioadaămartie-aprilieă2007,ăînă
vedereaă evalu riiă validit iiă deă constructă aă versiuniiă înă limbaă român ă (IAT)ă aă
inventarului TAI.
Dintreăceiă78ădeăstuden iăcareăauăparticipatălaăstudiulăpentruăevaluareaăvalidit iiă
versiuniiă înă limbaă român ă aă inventaruluiă TAI,ă 59ă erauă deă sexă feminină şiă 19ă deă sexă
masculin.ăReparti iaăstuden ilorăînăfunc ieădeăvariabilaăan de studiu aăfostăurm toarea:
anul I – 47; anul II – 16; anul III – 6; anul IV – 9.ăVârsteleăstuden ilorăerauăcuprinseă
întreă19ăşiă51ăaniă(măţă26.98ăani;ăsăţă8.47ăani).
Ună num ră deă 32ă dintreă ceiă 78ă deă studen iă (6ă deă sexă masculină şiă 26ă deă sexă
feminin) au completat din nou inventarul IAT, Scala Rosenberg pentru evaluarea
stimei de sine, Scala STAI-Y2ă pentruă evaluareaă anxiet ii-tr s tur , respectiv
Chestionarul Penn State pentruă evaluareaă predispozi ieiă uneiă persoaneă deă a-şiă faceă
griji laă ună intervală deă treiă s pt mâni,ă înă vedereaă studieriiă stabilit iiă temporaleă aă
scoruriloră(fidelit iiătest-retest).
Lotul III
Cel de-ală treileaă lotă deă studen iă aă inclusă 75ă deă studen iă laă Facultatea de
Arhitectur din cadrul Universit iiăTehniceă,,Gh.ăAsachi” dinăIaşi.ăDintreăaceştia,ă26ă
erau de sexăfemininăşiă49ădeăsexămasculin.
Dateleă auă fostă colectateă înă perioadaă aprilie-maiă 2008.ă Studen iiă auă completată
inventarulă IATă şiă scaleleă destinateă evalu riiă factoriloră Stabilitateă emo ional (S)ă şiă
Caracterăconştiincios (C) din cadrul Chestionarului Alter Ego (Caprara,ăBarbanelliăşiă
Borgogni,ă 2001),ă înă vedereaă evalu riiă validit iiă deă constructă aă versiuniiă înă limbaă
român ăaăinventaruluiăTAI.ăVârsteleăstuden ilorăauăfostăcuprinseăîntreă19ăşiă22ădeăaniă
(măţă19.84ăani;ăsăţă0.83ăani).ăDintreăstuden i,ă35ăerauăînăanulăIăşiă40ăînăanulăII.
136
6. Probeăpsihologiceăutilizateăînăstudiileăpentru validarea
inventarului IAT
Unul dintre obiectivele pe care ni le-amăpropus,ăînăcadrulăstudiilorăefectuate,ăaă

fostăevaluareaăvalidit iiăversiuniiăînălimbaăromân ăaăinventarului TAI. Ne referim la:
validitateaădeăcon inut aăitemiloră(dac ,ăprinăcon inutulălor,ăaceştiaăvizeaz ăîntr-adev ră
unaă sauă altaă dintreă celeă dou ă fa eteă aleă anxiet iiă fa ă deă testare),ă laă validitatea de
construct a inventarului şiălaăvaliditatea de criteriu (corela iileăscorurilorălaăinventarulă
TAIă cuă performan eleă eleviloră şiă aleă studen iloră laă diverseă m suriă aleă func ion riiă
cognitiv-intelectuale,ă respectivă cuă performan eleă şcolareă sauă academice,ă
opera ionalizateăprinămediileăgeneraleăsemestriale/anuale).
Validitateaădeăconstructăaăversiuniiăînălimbaăromân ă(IAT)ăaăinventaruluiăTAIăaă
fostă evaluat ă prină studiulă corela iiloră dintreă scorurileă eleviloră şiă aleă studen iloră şiă alteă
m suriă anxiet iiă fa ă deă testareă sauă fa ă deă realizareaă academic .ă Deă asemenea,ă am
vizatăcorela iileăcuăanxietateaăprivit ăcaădispozi ieă(tr s tur )ăînăgeneral.ăÎnăfine,ăne-au
interesată corela iileă cuă alteă variabileă aleă func ion riiă cognitive,ă emo ionaleă şiă
comportamentaleă aă eleviloră şiă aă studen ilor,ă precum:ă loculă controlului,ă auto-eficien aă
perceput ,ăpredispozi iaăgeneral ăc treăîngrijorare,ăstimaădeăsine,ăpercep iaăcuăprivireălaă
competen eleăînădomeniulăşcolar,ătr s turileădeăpersonalitateă(stabilitateaăemo ional ăşiă
conştiinciozitatea),ă deprinderileă şiă obişnuin eleă legateă deă înv areă şiă deă preg tireaă
pentruăteste/examene,ăstilurileădeăadaptareălaăsitua iiăstresante,ăetc.
6.1. Chestionarulăpentruăevaluareaăreac iilorăfa ădeătesteă(RTT)
Chestionarulă pentruă evaluareaă reac iiloră fa ă deă teste/Reactionsă toă Tests-RTT

(Sarason, 1984) reprezint ăunulădintreăinstrumenteleăalternative,ăexistenteăînădomeniulă
evalu riiăanxiet iiăfa ădeătestare.
Irwin G. Sarason, actualmente profesor de psihologie la Universitatea din
Washington,ăesteă unulă dintreă autoriiă careă auă avută numeroaseă contribu iiă(multe dintre
eleăreprezentândăpionerat)ălaăstudiulăanxiet iiăfa ădeătestareă52.ăÎnc ădină1952,ăSarason,ă
împreun ăcuăG.ăMandler,ăpublicauăunăstudiuăînăcareăutilizauăconceptulăanxietateăfa ădeă
testare,ă încet enită ast ziă înă literaturaă deă specialitateă (cf.ă Stöberă şiă Pekrun,ă 2004).ă
Studiileă celoră doiă autori,ă c roraă liă s-aă al turată P.ă G.ă Craighill,ă auă vizată rela iaă întreă
52
Zeidneră (1998)ă treceă înă revist ă pesteă 30ă deă referin eă bibliograficeă referitoareă laă articoleă
publicateăînărevisteădeăspecialitate,ăcapitoleăpublicateăînăvolumeăsauăvolumeăeditateădeăc treăI.ă
G.ă Sarasonă (caă autoră unică sauă înă colaborare)ă peă temaă anxiet iiă fa ă deă testareă şiă aă rela iiloră
acesteiaă cuă alteă domeniiă aleă func ion riiă cotidieneă (deă exemplu:ă interferen aă cognitiv ,ă
înv area,ă performan eleă laă testeleă deă abilit i,ă personalitatea,ă stresulă înă situa iileă evaluative,ă
suportul social, etc.).
137
anxietateaă fa ă deă testareă şiă performan ,ă precumă şiă construc iaă şiă dezvoltareaă unuiă
instrument (Test Anxiety Scale/TAS)ădestinatăevalu riiădiferen elorăindividualeăînăceeaă
ceă priveşteă anxietateaă fa ă deă testare.ă Acestă instrumentă aveaă s ă fieă utilizată extensiv,ă
vremeădeămaiăbineădeă20ădeăani,ăînăcadrulăcercet rilorăvizândăanxietateaăfa ădeătestare.ă
Înă1960,ăSarason,ăDavidson,ăLighthall,ăWaiteăşi Ruebush publicau Scala pentru
evaluareaă anxiet iiă fa ă deă testareă înă rândulă copiilor (Test Anxiety Scale for
Children/TAS-C)ă (cf.ă Stöberă şiă Pekrun,ă 2004).ă TASă şiă TAS-Că aveauă s ă devin ă ună
standardă pentruă cercet rileă vizândă anxietateaă fa ă deă testare,ă constituindă oă surs ă
important ă utilizat ă pentruă colectareaă deă dateă şiă pentruă progreseleă careă aveauă s ă fieă
f cuteăînăurm toriiăani.
***
ÎnăcadrulădemersuluiădeăconstruireăaăchestionaruluiăRTT,ăSarasonăaăpornitădeălaă
premisaă c ă anxietateaă fa ă deă testareă reprezint ă oă realitateă fenomenologic ă multă maiă
complex ă decâtă fuseseă descris ă pân ă înă acelă moment.ă Maiă precis,ă dimensiunileă
referitoare la Îngrijorare (fa etaă cognitiv ă aă anxiet iiă fa ă deă testare)ă şiă Emotivitate
(fa etaălegat ădeăconştientizareaădeăc treăoăpersoan ăaăpropriilorăsimptomeăcorporaleăşiă
aătensiuniiăpsihice)ănuăarăfiăsuficienteăînădescriereaărealit iiăcomplexeăaăanxiet iiăfa ă
deă testare.ă Înă plus,ă acesteaă prezint ă rela iiă diferiteă cuă performan aă ob inut ă deă c treă
persoaneleăanxioaseăfa ădeăsitua iileădeătestareă(aăseăvedeaăşiăCapitolulă1,ăsubcapitolulă
1.2.3.).ă Astfel,ă Deffenbacheră (1980)ă şiă Tyronă (1980)ă auă ar tată c ă deşiă factoriiă
Îngrijorare şiă Emotivitate coreleaz ă întreă ei,ă Îngrijorarea esteă maiă puternică şiă
semnificativălegat ădeăalterareaăperforman elorăînăsarcinileăcareăimplic ăprezen aăunuiă
stresor evaluativ, comparativ cu Emotivitatea (cf.ăSarason,ă1984).ăÎnăexplicareaăacesteiă
tendin e,ă Sarasonă propuneă s ă seă in ă contă deă rolulă peă careă îlă joac ă interferen eleă
cognitive.
Anxietateaă fa ă deă testareă esteă oă stareă careă includeă reac iiă somatice,ă cognitive,ă
emo ionaleăşiăcomportamentaleămultămaiănuan ateă(Sarason,ă1984).ăÎns şiădimensiuneaă
referitoare la Emotivitate implic ,ădeăfapt,ădou ăfa eteădistincteăcareăpotăfiăutilizateăînă
loculăacesteia,ăînădescriereaăreac iilorăpeăcareăpersoaneleăleăauăînăsitua iileăevaluativeă 53.
Unaădintreăacesteăfa eteăseărefer ălaăstareaăpropriu-zis ădeăîncordareăpsihic ,ăiarăcealalt ă
laăreac iileăcorporaleă(simptomeleăsomaticeăşiăneuro-vegetative).ăCercet rileăefectuateă
de Sarasonă(1984),ăutilizândăRTT-ulăauăeviden iatăclarădistinc iaădintreăceleădou ăfa eteă
aleăanxiet iiăfa ădeătestare.ă
53
Sarasonă (1984)ă exemplific ă doiă itemiă dină Scalaă pentruă evaluareaă emotivit ii/Emotionality
Scale propus ădeăMorris,ăDavisăşiăHutchingsă(1981):ă,,M ăsimtăpanicat/- ”ăşiă,,M ăsimtăatâtăde
încordat/- ,ă încâtă amă dureriă deă stomac”.ă Primulă seă refer ă laă nivelulă deă încordareă (tensiune)ă
psihic ăresim it ădeăoăpersoan ăîntr-oăsitua ieăevaluativ ,ăiarăcelăde-alădoileaăitemăseărefer ălaăoă
reac ieăsomatic ,ăfiindă maiăpu inăambiguuădecâtăprimul.ă Îns ,ăambiiăitemiăauăfostăproiecta iăs ă
coteze pentru dimensiunea referitoare la Emotivitate.ăSarasonă(1984)ăsugereaz ăc ăceiădoiăitemiă
arătrebuiăs ăfieătrata iăcaăreflectândădimensiuniă(fa ete)ăseparateăale anxiet iiăfa ădeătestare.
138
Sarasonă (1984)ă îlă citeaz ă peă Wineă (1982),ă potrivită c ruiaă anxietateaă fa ă deă
testareă esteă ună conceptă multă maiă complex,ă aă c ruiă conceptualizareă trebuieă s ă
eviden iezeă proceseleă multipleă careă seă ascundă înă spateleă s u.ă Conformă autoruluiă
american, interferen eleă cognitive (engl. cognitive interferences)ă reprezint ă ună factor-
cheieă careă explic ă alterareaă performan eloră peă careă persoaneleă cuă ună nivel ridicat al
anxiet iiă fa ă deă testareă leă ob ină înă diverseă sarciniă cognitive,ă inclusivă atunciă cândă seă
confrunt ăcuădiverseăexameneăsauăcuăteste.ăInterferen eleăcognitiveăseărefer ălaăgânduriă
intruzive (engl. task-irrelevant thoughts)ă careă împiedic ă oă persoan ă s -şiă concentrezeă
toat ăaten iaăasupraă sarciniiă peă careă oăareă deă rezolvat.ă Interferen eleăcognitiveă trebuieă
considerateăcaăoăfa et ădistinct ăaăanxiet iiăfa ădeătestareăcareăesteărela ionat ămaiăalesă
cu dimensiunea referitoare la Îngrijorare.
Sarasonă (1984)ă sugereaz ă c ,ă dincoloă deă distinc iaă dintreă fa eteleă referitoareă laă
Îngrijorareă şiă Emotivitate careă suntă maiă generaleă şiă careă nuă permită anumiteă nuan ri,ă
cercet rileătrebuieăs ăseăcentrezeăpeădefinireaăşiăpeădescriereaăunorăreac iiăcareăimplic ă
multămaiămulteăfa eteăpeăcareăindiviziiăleăpotăavea,ăatunciăcândăseăconfrunt ăcuădiverseă
situa iiăevaluative.ăDinăacestăpunctădeăvedere,ăSarasonăconsideraăchestionarulăRTTăpeă
careăîlăpropuneaăcaăfiindăunăinstrumentăcareăpermiteăoăevaluareămaiăfin ăaămultiplelor
fa eteăaleăreac iilorăspecificeăanxiet iiăpeăcareăoăpersoan ăleăpoateăavea,ăatunciăcândăseă
confrunt ă cuă oă situa ieă deă testare.ă Cuă alteă cuvinte,ă RTTă esteă ună instrumentă
multidimensionalăcareăpermiteădefinireaămaiăclar ăşiămaiănuan at ăaăanxiet iiăfa ădeă
testare,ă precumă şiă în elegereaă maiă bun ă aă moduluiă înă careă nivelulă anxiet iiă fa ă deă
testareăinfluen eaz ăperforman aăindivizilorăînădiverseăsarciniăcotidiene.
***
Demersul de construire a RTT-uluiă aă implicată dou ă studiiă deă baz .ă Înă primulă
dintre acestea,ăSarasonă(1984)ăaăconstruităunăansambluădeăitemiăreferitorălaăreac iileăpeă
careăpersoaneleăleăpotăaveaăînădiverseăsitua iiădeătestare.ăUniiăitemiăauăfostăinspira iădeă
con inutulă itemiloră dejaă incluşiă înă TAS,ă iară al iiă auă fostă formula iă f r ă aă aveaă vreo
leg tur ă cuă itemiiă dină cadrulă instrumenteloră dejaă existente.ă Înă urmaă uneiă cercet riă
calitativeă pilot,ă auă fostă elimina iă itemiiă cuă formul riă ambigue,ă itemiiă avândă redact riă
dificileăsauăitemiiăpeăcareăsubiec iiănu-iăîn elegeauăfoarteăbine,ărezultândăunăansamblu
de 91 de itemi.
Itemiiă dină versiuneaă experimental ă auă fostă administra iă unuiă num ră deă 390ă deă
studen iăînă domeniulă psihologiei.ă Studen iiă auă fostă instrui iăs ăîncercuiasc ă unaădintreă
urm toareleă patruă variante,ă şiă anumeă peă ceaă careăreflectaă celă maiă bineă modulă înă careă
obişnuiauăs ăreac ioneze,ăatunciăcândăseăconfruntauăcuădiverseăreac iiădeătestare:ă1ă– nu
miăseăpotriveşteădeloc (engl. not at all typical of me); 2 – mi seăpotriveşteăîntr-oămic ă
m sur ă(engl. only somewhat typical of me); 3 – mi se potriveşteăîntr-oămareăm sur ă
(engl. quite typical of me); 4 – miă seă potriveşteă perfect (engl. very typical of me).
Subiec iiăauămaiăcompletatăşiăceiă37ădeăitemiăaiăTAS-ului.
R spunsurileăsubiec ilorăauăfostăscorateăşiăapoiăsupuseăuneiăanalizeăfactorialeăprin
metodaădescompuneriiăînăcomponenteăprincipaleăcuărota ieăortogonal ădeătipăvarimax.ă
139
Dateleă analizeiă factorialeă auă eviden iată treiă factoriă careă auă prezentată satura iiă deă celă
pu ină0.45ăînăuniiăsauăal iiădintreăitemi.ăPrimulăfactoră(denumită Tensiune/Încordare) a
inclusă18ăitemiăcuăsatura iiăsuperioareălimiteiădeă0.45ăşiăaăexplicată18.1ă%ădinăvarian aă
comun ăaăitemilor.ăCelăde-al doilea factor (denumit Îngrijorare) a inclus 11 itemi cu
satura iiăridicateăşiăaăexplicată11.5ă%ădinăvarian aăcomun ăaăitemilor.ăCel de-al treilea
factoră aă inclusă 10ă itemiă cuă satura iiă ridicateă şiă aă explicată 11ă %ă dină varian aă comun .ă
Acest factor a fost denumit Cogni iiă irelevanteă înă raportă cuă situa iaă deă testare
(denumireă careă trimiteă c treă interferen eleă cognitiveă peă careă Sarasonă le considera ca
fiindăoăfa et ădistinct ăaăanxiet iiăfa ădeătestare).ă
Dateleă analizeiă factorialeă auă maiă eviden iată al iă factoriă careă auă explicată fiecareă
maiăpu inădeă4ă%ădinăvarian aăcomun ăşiăcareăprezentauăsatura iiăsuperioareălimiteiădeă
0.45ădoarăînăunulăsauăînăcelămultădoiăitemi.ăCeiă12ăitemiăcareăprezentauăsatura iiăridicateă
înă aceştiă factoriă (şiă careă auă explicată împreun ă 14.1ă %ă dină varian aă comun )ă auă fostă
organiza iăîntr-oăscal ăcompozit ,ădenumit ăReac iiăcorporale.
Înă discu iaă referitoareă laă rezultatele pe care le-aă ob inută înă primulă s uă studiu,ă
Sarasonă (1984)ă arat ă c ă dateleă peă careă le-aă ob inută auă permisă oă distinc ieă clar ă întreă
primulăfactoră(celăreferitorălaătensiunea/încordareaăpsihic )ăşiăcelăde-al patrulea factor
(referitorălaăreac iileăcorporale),ădistinc ieăcareănuăfuseseărealizat ăînălucr rileăanterioareă
careăutilizaser ădistinc iaădintreăconcepteleădeăÎngrijorare şiăEmotivitate.
Sarasonăarat ăcaăoăastfelădeădistinc ieăesteăabsolutănecesar ,ăîntrucâtăpersoaneleă
careăîşiădescriuăpropriileăreac ii,ăînăsitua iiăînăcareăsuntătestate,ăînătermeniădeătensiuneă
intern ăpotăsauănuăs ădifere,ăînăceeaăceăpriveşteăreac iileăfiziologice,ădeăpersoaneleăcareă
accentueaz ă asupraă îngrijor riloră peă careă leă manifest ă înă situa iiă evaluative.ă Deă
exemplu, Sarason (1984)ă seă întreab ă dac ă itemiiă ,,M ă simtă încordat”ă şiă ,,M ă simtă
îngrijorat”ă suntă pură şiă simpluă diferi iă dină punctă deă vedereă semantică sauă seă refer ă laă
experien eăcognitiveăşiăfiziceădiferite.
Datele pe care le-aăob inutăSarasonă(1984),ăînăprimulădintreăstudiile pe care le-a
efectuat,ă auă maiă eviden iată urm toareleă corela iiă întreă scorurileă peă careă studen iiă dină
primul lot experimental le-auăob inutălaăceiăpatruăfactoriăpeăcareăi-a identificat pentru
chestionarulăRTTăşiăscorurileălaăScala pentru evaluarea anxiet ii/TAS: 0.04 – pentru
factorul Tensiune/Încordare; 0.72 – pentru factorul Îngrijorare; 0.36 – pentru factorul
Cogni iiăirelevanteăînăraportăcuăsitua iaădeătestare; 0.60 – factorul Reac iiăcorporale.
Acesteădateăpotăfiăconsiderateăcaăprobeăaleăvalidit ii de construct a primei versiuni a
chestionarului RTT.
Cel de-al doilea studiu pe care Sarason (1984) l-a realizat a vizat evaluarea
propriet ilorăpsihometriceăaleăscalelorăchestionaruluiăRTT,ăprecumăşiăevaluareaărela ieiă
dintreă acesteaă şiă interferen eleă cognitive,ă m surateă cuă Chestionarul pentru evaluarea
interferen eiăcognitive/Cognitive Interference Questionnaire – CIQ (Sarason, 1978).
Înainteă deă administrareaă propriu-zis ă aă instrumentelor,ă autorulăaă pusălaă punctă oă
nou ăversiuneăaăchestionaruluiăRTT,ăpornindădeălaădateleăpeăcareăleăob inuseăînăprimulă
studiu.ăÎnăacestăsens,ăaăre inutăpentruăfiecareădintreăceleăpatruăscaleăcâteă10ăitemiă(itemiiă
140
careăprezentauă celeă maiă ridicateă valoriăaleăsatura iiloră înă ceiă patruă factoriă referitoriă laă
anxietateaăfa ădeătestare).ăPentruăfiecareăscal ă(fa et )ăînăparte,ăscorulăunuiărepondentă
puteaă s ă variezeă întreă 10ă şiă 40,ă deoareceă laă fiecareă itemă ală uneiă scaleă scorulă puteaă fiă
cuprinsă întreă 1ă şiă 4.ă Denumirileă finaleă aleă scaleloră (fa etelor/factorilor)ă auă fost:ă
Tensiune/Încordare (engl. Tension), Îngrijorare (engl. Worry), Cogni iiă irelevanteă înă
raportă cuă situa iaă deă testare (engl. Test-Irrelevant Thinking)ă şiă Simptome corporale
(engl. Bodily Symptoms)
Unănum rădeă385ădeăstuden iăînădomeniulăpsihologieiă(241ădeăsexăfeminin şiă144ă
deă sexă masculin)ă auă completată TASă şiă RTTă într-oă prim ă etap ,ă apoiă auă rezolvată (cuă
limitaă deă timpă deă 6ă minute)ă oă versiuneă dificil ă aă Digit Symbol Test,ă dup ă careă auă
completatăCIQ.ăDateleăauăeviden iatăcorela iiăfoarteăapropiateădeăceleăob inuteăînăprimul
studiuăîntreăscorurileăstuden ilorălaăscaleleăRTTăşiăscorurileăpeăcareăaceştiaăleăob inuser ă
la TAS. Pentru cele patru scale ale chestionarului RTT, valorile coeficientului de
consisten ă intern ă α-Cronbachă auă fostă cuprinseă întreă 0.68ă şiă 0.81.ă Pentru ansamblul
formatădinăto iăceiă40ădeăitemi,ăvaloareaăcoeficientuluiăα-Cronbachăaăfostăegal ăcuă0.78,ă
indicândăoăconsisten ăintern ăsatisf c toare.ăPentruătoateăceleăpatruăscale,ăcaăşiăpentruă
ansamblulătuturorăitemilor,ăsubiec iiădeăsexăfemininăauăînregistrat medii ale scorurilor
maiăridicateăcomparativăcuămediileăînregistrateădeăc treăsubiec iiădeăsexămasculină(aăseă
vedea Sarason, 1984).
Subiec iiă careă auă ob inută scoruriă sc zuteă (primiiă 20ă deă subiec i,ă înă ordineaă
cresc toareă aă scorurilor)ă laă fiecareă dintre scalele RTT-uluiă (precumă şiă laă ansamblulă
itemilor),ă respectivă laă TASă auă fostă compara iă cuă subiec iiă careă auă ob inută scoruriă
ridicateă(ultimiiă20ădeăsubiec i,ăînăordineaăcresc toareăaăscorurilor),ăînăceeaăceăpriveşteă
performan eleălaăDigit Symbol Test, rspectivăscorurileălaăCIQ.ăAceast ăstrategieă(bazat ă
peă tehnicaă grupuriloră contrastante)ă aă servită pentruă evaluareaă validit iiă deă criteriuă aă
chestionaruluiă RTT.ă Dateleă auă indicată oă diferen ă semnificativ ă dină punctă deă vedereă
statistică întreă performan eleă laă Digit Symbol Test aleă subiec iloră careă ob inuser ă celeă
maiăsc zuteăscoruriătotaleălaăRTTăşiăperforman eleăsubiec ilorăcareăob inuser ăceleămaiă
ridicateăscoruriătotaleălaăRTTă[F(2,ă39)ăţă4.89;ăpăŢă0.05].ăSubiec iiăcareăob inuser ăceleă
maiă sc zuteă scoruriă totaleă laă RTTă (adic ă ună nivelă sc zută ală anxiet iiă fa ă deă testare)ă
ob inuser ăoămedieăaăperforman elorăegal ăcuă164.54,ăiarăsubiec iiăcareăob inuser ăceleă
mai ridicate scoruri totale la RTT – oă medieă aă performan eloră laă Digit Symbol Test
egal ăcuă135.11,ăadic ămultămaiăsc zut .ăAcestărezultatăarat ăclarăc ăunănivelăridicatăală
anxiet iiăfa ădeătestareăseăasociaz ăcuăalterareaăperforman elorălaăprobeleăcognitive.ă
Dintre cele patru scale ale chestionarului RTT, scala Îngrijorare a prezentat cea
mai consistent ă rela ieă cuă performan aă laă Digit Symbol Test.ă Astfel,ă studen iiă careă
ob inuser ăscoruriăsc zuteălaăscalaăÎngrijorare ob inuser ăoămedieăaăperforman elorălaă
Digit Symbol Test egal ăcuă170.53,ăiarăstuden iiăcareăob inuser ăscoruriăridicateălaăscalaă
Îngrijorare – oă medieă aă performan eloră egal ă cuă 121.04,ă adic ă multă maiă sc zut .ă
Diferen aă dintreă mediileă performan eloră peă careă celeă dou ă grupuriă deă studen iă le-au
ob inutălaăDigit Symbol Test aăfostăsemnificativ ădinăpunctădeăvedereăstatistică[F(2,ă39)ă
141
= 7.94; p < 0.01].
Datele pe care le-aăob inutăSarasonă(1984),ăînăcadrulăceluiăde-al doilea studiu pe
care l-aăefectuat,ăauămaiăindicatăoădiferen ăsemnificativ ădinăpunctădeăvedereăstatistică
întreăscorurileăălaăCognitive Interference Questionnaire pe care le ob inuser ăstuden iiă
cuăceleămaiăsc zuteăscoruriătotaleălaăRTTăşiăscorurileăstuden ilorăcareăob inuser ăceleă
maiăridicateăscoruriătotaleălaăRTTă[F(2,ă39)ăţă4.77;ăpăŢă0.05].ăStuden iiăcareăob inuser ă
ună nivelă sc zută ală anxiet iiă fa ă deă testareă ob inuser , de asemenea, o medie a
scoruriloră laă CIQă egal ă cuă 20.14,ă iară studen iiă careă ob inuser ă ună nivelă ridicată ală
anxiet iiăfa ădeătestareă– oămedieăegal ăcuă32.98.ăAcestărezultatăarat ăclarăcumănivelulă
ridicată ală anxiet iiă fa ă deă testareă seă asociaz ă cuă ună nivelă ridicată ală interferen eiă
cognitive.
Din nou, scala Îngrijorare aăprezentatăceaămaiăconsistent ărela ieăcuăscorurileălaă
Chestionarulăpentruăevaluareaăinterferen eiăcognitive.ăStuden iiăcareăob inuser ăscoruriă
sc zuteă laă scalaă Îngrijorare ob inuser ,ă de asemenea, o medie a scorurilor la
Chestionarulăpentruăevaluareaăinterferen eiăcognitive egal ăcuă19.84,ăiarăstuden iiăcareă
ob inuser ă scoruriă ridicateă laă scalaă Îngrijorare – oă medieă egal ă cuă 33.68.ă Diferen aă
dintreă mediileă peă careă celeă dou ă grupuriă deă subiec iă le-auă ob inută laă Chestionarul
pentruă evaluareaă interferen eiă cognitiveă aă fostă semnificativ ă dină punctă deă vedereă
statistic [F(2, 39) = 8.13;p < 0.01].
Dintre cele patru scale ale chestionarului RTT, Îngrijorarea a prezentat cele mai
ridicate valori aleă corela iiloră cuă scorurileă laă Chestionarul pentru evaluarea
interferen eiă cognitive: 0.54 – pentruă subiec iiă deă sexă masculină şiă 0.51ă – pentru
subiec iiă deă sexă feminin.ă Acestă rezultată sugereaz ă c ,ă într-oă situa ieă evaluativ ,ă
cogni iileăcareăinterfereaz ăcuăsarcinaădeărezolvatăsuntălegateămaiădegrab ădeăcogni iileă
careă reflect ă teamaă deă eşecă şiă deă compara iileă cuă al iiă peă careă persoanaă leă efectueaz ă
decâtădeăcogni iileăirelevanteăînăraportăcuăsitua iaăevaluativ .
Pentruă scorurileă totaleă peă careă studen iiă le-auă ob inută laă RTT,ă corela iileă cuă
scorurile la CIQ au fost: 0.47 – pentruă subiec iiă deă sexă masculină şiă 0.44ă – pentru
subiec iiă deă sexă feminin.ă Acestă rezultată arat ă c ă anxietateaă fa ă deă testareă esteă legat ă
clarădeăinterferen eleăcognitiveăcareăîmpiedic ăpersoanaăs ăseăconcentrezeămaximalăpeă
sarcina pe care o are de rezolvat.
***
Versiuneaă înă limbaă român ă aă chestionaruluiă RTTă peă careă amă utilizat-oă înă unulă
dintreăstudiileănoastreăaăinclusă40ădeăitemi,ălaăcareăeleviiăauăr spunsăpeăoăscal ăînăpatruă
trepte: A – nuămiăseăpotriveşteădeloc; B – mi seăpotriveşteăîntr-oămic ăm sur ; C – mi
seăpotriveşteăîntr-oămareăm sur ; D – miăseăpotriveşteăperfect. Elevilor li s-a precizat
c ă trebuieă s ă încercuiasc ă (sauă s ă bifezeă ună ,,X”ă peste)ă literaă corespunz toareă uneiaă
dintreăceleăpatruăvarianteădeăr spuns,ădup ăcumăaceastaăseăpotriveşteăcelămaiăbineăcuă
felulălorăobişnuitădeăaăreac ionaăînăfa aătestelor/examenelor.
Itemiiă auă cotată pentruă celeă patruă fa eteă aleă anxiet iiă fa ă deă testare,ă dup ă cumă
urmeaz :ăTensiune/Încordare – itemiiă1,ă5,ă6,ă15,ă16,ă22,ă26,ă33,ă35ăşiă40;ăÎngrijorare –
142
itemiiă2,ă8,ă9,ă13,ă20,ă21,ă27,ă34,ă36ăşiă39;ăCogni iiăirelevanteăînăraportăcuăsitua iaădeă
testare – itemiiă3,ă7,ă12,ă17,ă18,ă24,ă28,ă29,ă32ăşiă38;ăSimptome corporale – itemii 4, 10,
11, 14, 19, 23,ă25,ă30,ă31ăşiă37.
Pentruă itemulă 13,ă scorareaă r spunsuriloră dateă deă c treă eleviă aă fostă f cut ă înă
urm torulăfel:ă4ăpuncte,ădac ăelevulăaleseseăvariantaăAă – nuămiăseăpotriveşteădeloc; 3
puncte,ădac ăelevulăaleseseăvariantaăBă– mi seăpotriveşteăîntr-o mic ăm sur ; 2 puncte,
dac ă elevulă aleseseă variantaă Că – miă seă potriveşteă într-oă mareă m sur ;ă 1ă punct,ă dac ă
elevul alesese varianta D – miă seă potriveşteă perfect. Pentru itemii 1-12ă şiă 14ă – 40,
scoareaăr spunsurilorădateădeăc treăeleviăaăfostăf cut ădup ăcumăurmeaz :ă1ăpunct,ădac ă
elevul alesese varianta A – nuă miă seă potriveşteă deloc;ă 2ă puncte,ă dac ă elevulă aleseseă
varianta B – mi seăpotriveşteăîntr-oămic ăm sur ;ă3ăpuncte,ădac ăelevulăaleseseăvariantaă
C – miăseăpotriveşteăîntr-oămareăm sur ;ă4ăpuncte,ădac ăelevul alesese varianta D – mi
seăpotriveşteăperfect.ăPentruăfiecareăscal ăînăparte,ăscorulăunuiăelevăaăfostăob inutăprină
însumareaă scoruriloră laă itemiiă componen i.ă Acestaă puteaă s ă variezeă întreă 10ă şiă 40.ă
ScorulătotalăalăunuiăelevălaăchestionarulăRTTăaăfostăob inutăprinăînsumareaăscorurilorălaă
celeăpatruăscale.ăAcestaăputeaăs ăvariezeăteoreticăîntreă40ăşiă160.ăUnăscorătotalăridicatăaă
fostăinterpretatăcaăsemnificândăunănivelăridicatăalăanxiet iiăfa ădeătestare.
Pentruălotulăalc tuitădinăceiă183ădeăeleviădeălaăColegiul Economic-Administrativ
dină Iaşiă careă auă completată RTTă împreun ă cuă inventarulă IATă şiă cuă Inventarul CISS
pentruăevaluareaăstilurilorădeăadaptareălaăsitua iiăstresante (vezi Capitolul 5, punctul
A, Lotul II.3.), valorile coeficientului α-Cronbach utilizatăpentruăevaluareaăconsisten eiă
interne au fost: 0.94 – ansamblul celor 40 de itemi; 0.93 – scala Tensiune/Încordare;
0.88 – scala Îngrijorare; 0.90 – scala Cogni iiă irelevanteă înă raportă cuă situa iaă deă
testare; 0.85 – scala Simptome corporale. Valorile consisten eiăinterne,ădiferen iateăînă
func ieădeăsubloturileădeăeleviădeăsexăfeminin,ărespectivămasculin,ăauăfostăcomparabile.
6.2. Scalaăpentruăevaluareaăanxiet ii-tr s tur ă(STAI-Y2)
Inventarulăpentruăevaluareaăanxiet ii-stareăşiăaăanxiet ii-tr s tur /State-Trait

Anxiety Inventory – Form Y (Spielberger şiă colab., 1983) este unul dintre cele mai
cunoscuteă instrumenteă careă permiteă evaluareaă predispozi ieiă uneiă persoaneă c treă st riă
deăanxietate,ărespectivăaăniveluluiăanxiet iiăpeăcareăaceastaăoăresimte la un moment dat
(înăfunc ieădeăsitua iaăspecific ăpeăcareăoătraverseaz ).
InventarulăSTAIăaăfostăutilizatăextensivăînăcercetareaăşiăînăpracticaăclinic .ăAreăoă
lung ă tradi ie,ă fiindă fundamentată peă ună volumă foarteă mareă deă cercet riă empirice.ă
Distinc iaă dintre conceptele de anxietate-stare şiă anxietate-tr s tur aă fostă eviden iat ă
pentruă primaă dat ă deă c treă R.ă B.ă Cattell (1961)ă şiă dezvoltat ,ă ulterior,ă deă C.ă D.ă
Spielberger (1970, 1972, 1983).
Anxietatea-tr s tur ă şiă anxietatea-stareă suntă dou ă constructeă care constituie
nucleulă modeluluiă evalu riiă anxiet ii,ă propusă deă Spielberger (1970; 1972; 1983;
143
SpielbergerăşiăKrasner,ă1988). Primaăseărefer ălaăpredispozi iaăuneiăpersoaneădeăaătr iăşiă
deăaăreac ionaăprinăst riădeăanxietate,ăputândăfiăprivit ăcaăunăfactorăde personalitate. Cea
de-aădouaăform ăaăanxiet iiăareăoănatur ătranzitorieăşiăimplic ămaiămultăoăserieădeătr iriă
subiective care pot fi accentuate de anumite evenimente cotidiene (de exemplu, un
interviu de angajare foarte important, aflarea diagnosticului unei boli sau pierderea
unei persoane dragi).
Inventarul cuprinde 40 de itemi, dintre care primii 20 (STAI-Y1)ăsuntădestina iă
evalu riiăanxiet ii-stare,ăiarăurm toriiă20ă(STAI-Y2) – evalu riiăanxiet ii-tr s tur .ăÎnă
cadrul unuia dintre studiile pe loturi de elevi pe care le-am realizat, respectiv a unuia
dintreă studiileă peă loturileă deă studen i,ă amă utilizată doară Scala pentru evaluarea
anxiet ii-tr s tur (STAI-Y2). Aceastaăaăinclusă20ădeăitemi,ălaăcareăelevii/studen iiăauă
r spunsăpeăoăscal ăînăpatruătrepte: A – aproapeăniciodat ; B – câteodat ; C – deseori;
D – aproapeăîntotdeauna.
Scorulăunuiăitemăaăfostăstabilităprinăacordareaăunuiăpunctaj,ăînăfunc ieădeăvariantaă
deăr spunsăaleas ădeăunăelev/student.ăAstfel,ăpentruăitemiiă1,ă3,ă6,ă7,ă10,ă13,ă14,ă16ăşiă
19,ă scorareaă aă fostă realizat ă înă urm torulă fel:ă dac ă elevul/studentulă alegeaă laă ună itemă
varianta A – aproapeăniciodat ,ăprimeaă4ăpuncte;ădac ăalegeaăvariantaăBă– câteodat ,
primeaă 3ă puncte;ă dac ă alegeaă variantaă Că – deseori,ă primeaă 2ă puncte;ă dac ă alegeaă
varianta D – aproapeăîntotdeauna, primea 1 punct. Pentru itemii 2, 4, 5, 8, 9, 11, 12,
15,ă 17,ă 18ă şiă 20:ă dac ă elevul/studentulă alegeaă laă ună itemă variantaă Aă – aproape
niciodat ,ăprimeaă1ăpunct;ădac ăalegeaăvariantaăBă– câteodat ,ăprimeaă2ăpuncte;ădac ă
alegea varianta C – deseori,ă primeaă 3ă puncte;ă dac ă alegeaă variantaă Dă – aproape
întotdeauna, primea 4 puncte.
Scorulătotalăalăunuiăelevăsauăstudentăaăfostăob inutăprinăînsumareaăscorurilorălaăceiă
20ădeăitemi,ăputândăvariaăteoreticăîntreă20ăşiă80.ăUnăscorătotalăridicat a fost considerat
caăexprimândăunănivelăridicatăalăanxiet ii-tr s tur .
Itemii,ă împreun ă cuă instruc iunile,ă auă fostă traduşiă înă şiă adapta iă pentruă limbaă
român .ăÎnăacestădemers,ăamăutilizatăşiăversiuneaăprezentat ădeăc treăN. Sava (2003),ăînă
volumul Anxietateăşiăperforman ălaătineriă(Timişoara,ăEdituraăEurostampa)..
Pentru lotul celor 149 de elevi de la Grupulă Şcolar-Industrial ,,Dimitrie
Leonida” din Piatra-Neam ă (veziă Capitolulă 5,ă punctulă A,ă Lotulă III),ă valoareaă
coeficientuluiădeăconsistent ăintern ă α-Cronbachăaăfostăegal ăcuă0.84.ăValorileăpentruă
subloturileădeăeleviădiferen iateăînăfunc ieădeăvariabilaăsexăauăfost:ă0.84ă– pentruăfeteăşiă
0.81 – pentruăb ie i.ăAcesteăvaloriăindic ăoăfidelitateăbun ăaăinventaruluiăSTAI-Y2.
Ună num ră deă 78ă dintreă ceiă 199ă deă studen iă deă laă Facultatea de Psihologie,
Asisten ăSocial ăşiăSociologie, Universitateaă,,PetreăAndrei”ădinăIaşiă(veziăCapitolulă
5, punctul B, Lotul II) au completat acestă inventar,ă al turiă deă inventarulă IAT,ă Scala
Rosenberg pentru evaluarea stimei de sine, respectiv Chestionarul Penn State pentru
evaluareaă predispozi ieiă uneiă persoaneă deă a-şiă faceă griji. Pentru acest sublot de
studen i,ăvaloareaăcoeficientuluiădeăconsisten ăintern ăα-Cronbachăaăfostăegal ăcuă0.91ă
indicândăoăfidelitateăfoarteăbun .
144
Un num ră deă 32ă dintreă ceiă 78ă deă studen iă (6ă deă sexă masculină şiă 26ă deă sexă
feminin) au completat din nou inventarul IAT, Scala Rosenberg pentru evaluarea
stimei de sine, Scala STAI-Y2ă pentruă evaluareaă anxiet ii-tr s tur , respectiv
griji laă ună intervală deă treiă s pt mâni,ă înă vedereaă studieriiă stabilit iiă temporaleă aă
scoruriloră (fidelit iiă test-retest).ă Valoareaă corela ieiă dintreă scorurileă peă careă studen iiă
le-auă ob inută laă inventarul STAI-Y2ă cuă ocaziaă celoră dou ă complet riă aă fostă egal ă cuă
0.75ă(păŢă0.01),ăindicândăoăfidelitateătest-retestăbun .ă
6.3. Chestionarul Penn State pentruăevaluareaăpredispozi ieiăuneiăpersoaneădeăa-şiă

face griji (PSWQ)
Chestionarul Penn State pentru evaluareaă predispozi ieiă uneiă persoaneă deă a-şiă
face griji/Penn State Worry Questionnaire – PSWQ (Meyer şiă colab., 1990; apud
Bouvard şiă Cottraux, 1996; Frescoă şiă colab.,ă 2002) este un instrument cu 16 itemi
construită şiă dezvoltată pentruă aă evaluaă tendin aă patologic ă aă uneiă persoaneă deă aă seă
îngrijoraă înă leg tur ă cuă oriceă aspectă dină via aă saă cotidian .ă Esteă vorbaă despreă
intruziunile cognitive sauăpreocup rileăira ionaleăpeăcareăoăpersoan ăleăpoateămanifestaă
şiă careă constituieă simptomeă aleă tulbur riiă deă anxietateă generalizat .ă Chestionarulă nuă
permiteătotuşiăidentificareaătemelorăasupraăc roraăsubiectulăîşiăpoateăfaceăgrijiăira ionaleă
(Bouvard şiăCottraux, 1996).
Pentruăaăr spunde,ăstuden iiăauăavutălaădispozi ieăcinciăvariante:ăAă– nuăîmiăesteă
deloc caracteristic; B – îmiăesteăpu inăcaracteristic; C – îmiăesteădestulădeăcaracteristic;
D – îmiăesteăfoarteăcaracteristic; E – îmiăesteăabsolutăînătotalitateăcaracteristic.
Scorarea a implicat inversarea punctajelor pentru itemii 1,ă3,ă8,ă10ăşiă11. Pentru
aceştia,ă alegerea variantei A – nuă îmiă esteă delocă caracteristic a primit 5 puncte,
alegerea variantei B – îmiăesteăpu inăcaracteristic a primit 4 puncte, alegerea variantei
C – îmiăesteădestulădeăcaracteristic a primit 3 puncte, alegerea variantei D – îmiăesteă
foarte caracteristic a primit 2 puncte, iar alegerea variantei E – îmiă esteă absolută înă
totalitate caracteristic a primit 1 punct. Pentru restul itemilor, scorarea s-aă f cută înă
urm torulăfel:ăalegerea variantei A – nuăîmiăesteădelocăcaracteristic a primit 1 punct,
alegerea variantei B – îmiăesteăpu inăcaracteristic a primit 2 puncte, alegerea variantei
C – îmiăesteădestulădeăcaracteristic a primit 3 puncte, alegerea variantei D – îmiăesteă
foarte caracteristic a primit 4 puncte, iar alegerea variantei E – îmiă esteă absolută înă
totalitate caracteristic a primit 5 puncte.
Scorulă totală ală unuiă studentă aă fostă ob inută prină însumareaă scoruriloră laă ceiă 16ă
itemi.ăAcestaăputeaăs ăvariezeăteoreticăîntreă16ăşiă80.ăUnăscorăridicatăaăfostăinterpretatăcaă
exprimândăoătendin ăira ional ăaccentuat ăaăstudentuluiădeăa-şiăfaceăgrijiăînăleg tur ăcuă
oriceăaspectădinăvia aăsaăcotidian .
145
Bouvardă şiă Cottraux (1996)ă ofer ă oă serieă deă dateă legateă deă validitateaă
chestionarului.ăStudiileădeăvalidareăauăfostărealizateăpeăstuden iă(Meyer şiăcolab., 1990;
Ladouceur şiă colab., 1992; Davey,ă 1993;ă cita iă deă Bouvardă şiă Cottraux, 1996), pe
pacien iăpsihiatriciă(Meyer şiăcolab., 1990; Brown şiăcolab.,ă1991;ăcita iădeăBouvardăşiă
Cottraux, 1996)ă şiă peă pacien iă consulta iă înă spitaleă pentruă alteă tulbur riă decâtă cele de
natur ă psihiatric ă (Freestone şiă colab.,ă 1994;ă cita iă deă Bouvardă şiă Cottraux, 1996).
Dateleă referitoareă laă validitateaă deă criteriuă indic ă oă capacitateă deă diferen iereă aă
subiec ilorădiagnostica iăcuătulburareădeăanxietateăgeneralizat ădeăsubiec iiăanxioşiăşiădeă
subiec iiă normaliă(Meyer şiă colab., 1990; Brown şiă colab.,ă 1991;ăcita iă deă Bouvardăşiă
Cottraux, 1996).
Validitateaă concurent ă aă fostă studiat ă prină corelareaă scoruriloră laă chestionară cuă
scorurile la Inventarulă STAIă pentruă evaluareaă anxiet ii, respectiv cu scorurile la
Inventarul Beck pentru evaluarea depresiei. Scorurile la STAI au corelat semnificativ
cuăscorurileălaăchestionarulăPennăState,ădarăceleădou ăconstructeăs-au dovedit a fi relativ
independente (Meyer şiăcolab., 1990; Ladouceur şiă colab.,ă1992;ăcita iădeă Bouvardăşiă
Cottraux, 1996).
Validitateaă divergent ă aă fostă studiat ă prină corelareaă scoruriloră laă chestionară cuă
cele la Inventarul Beck pentru evaluarea depresiei.ăValorileăcorela iilorăs-auăsituatăîntreă
0.10ă(pentruăunăgrupădeăsubiec i diagnostica iăcuătulburareădeăanxietateăgeneralizat )ăşiă
0.36ă(pentruăunăgrupădeăstuden i)ă(Meyer şiăcolab.,ă1990;ăcita iădeăBouvardăşiăCottraux,
1996).
Analizaă factorial ă aă versiuniiă francezeă (Ladouceur şiă colab.,ă 1992;ă cita iă deă
BouvardăşiăCottraux, 1996)ăaăre inutăunăsingurăfactorăgeneral,ăfiindăînăconcordan ăcuă
rezultateleăob inuteăcuăversiuneaăenglez ă(Brown şiăcolab.,ă1991;ăcita iădeăBouvardăşiă
Cottraux, 1996).
Totuşi,ăFresco, Heimberg, Mennin şiăTurk (2002) au demonstrat superficialitatea
solu ieiă unifactorial ă fa ă deă solu iaă înă doiă factori.ă Aceştiă autoriă auăar tatăc ăceiăcinciă
itemiă formula iă pozitivă (1,ă 3,ă 8,ă 10,ă 11)ă formeaz ă ună factoră independentă deă restulă
itemiloră formula iă negativă (factorulă aă fostă denumită Absen aă tendin eiă deă îngrijorare).
Autoriiăcita iăauăob inutăunăcoeficientădeăconsisten ăintern ăpentruăto iăitemiiădeă0.90,ă
iarăpentruăansamblulăceloră11ăitemiăformula iănegativă(careăseăgrupeaz ăîntr-un factor
denumit Tendin aădeăîngrijorare),ăvaloareaăcoeficientuluiădeăconsisten ăintern ăa fost
0.94.ă Autoriiă auă avansată ipotezaă c ă itemiiă formula iă pozitivă (deă exemplu:ă ,,Nu am
tendin aă s -mi fac griji cu privire la diverse lucruri”ăsauă ,,Nuă m ă maiăfr mânt,ăcândă
simtăc ănuămaiăpotăfaceănimicăînăleg tur ăcuăunălucru”)ăarăputeaăreprezentaăoăm sur ăaă
dezirabilit iiă sociale,ă insistândă peă necesitateaă unoră studiiă careă s ă clarificeă structuraă
factorial ăaăinstrumentului.
Înă traducereaă înă şiă adaptareaă pentruă limbaă român ă aă chestionaruluiă PSWQ,ă amă
utilizatădou ăsurse:ălucrareaăredactat ădeăFresco şiăcolab.,ă(2002),ărespectivăcolec iaădeă
protocoaleă şiă scaleă deă evaluareă înă psihiatrieă şiă înă psihologieă redactat ă deă Bouvard şiă
Cottraux (1996).
146
Consisten aăintern ă(coeficientulăα-Cronbach),ăcalculat ăpentruăsublotulăceloră78ă
deăstuden iăînădomeniulăpsihologiei de la Universitateaă,,PetreăAndrei” dinăIaşiălaăcareă
am ne-amă referită maiă sus,ă aă fostă egal ă cuă 0.91,ă indicândă oă fidelitateă foarteă bun ă aă
versiuniiăînălimbaăromân ăaăChestionarului Penn State pentruăevaluareaăpredispozi ieiă
unei persoane de a-şiăfaceăgriji.
Unănum rădeă32ădintreăceiă78ădeăstuden iăauăcompletatădinănouăinventarulăIAT,ă
Scala Rosenberg pentru evaluarea stimei de sine, Scala STAI-Y2 pentru evaluarea
anxiet ii-tr s tur , respectiv Chestionarul Penn State pentruăevaluareaăpredispozi ieiă
unei persoane de a-şiă faceă grijiă laă ună intervală deă treiă s pt mâni,ă înă vedereaă studieriiă
fidelit iiătest-retest.ăValoareaăcorela ieiădintreăscorurileăpeăcareăstuden iiăle-auăob inută
laă Chestionarulă Pennă Stateă cuă ocaziaă celoră dou ăcomplet riă aă fostăegal ăcuă 0.66 (p <
0.01),ăindicândăoăbun ăfidelitateătest-retestă(stabilitateătemporal ăaăscorurilor).
6.4. Scala Rosenberg pentru evaluarea stimei de sine (RSE)
Scala Rosenberg pentru evaluarea stimei de sine/Rosenberg Self-Esteem Scale

(RSES) este unul dintre cele maiă cunoscuteă instrumenteă destinateă evalu riiă stimeiă deă
sine,ă în eleas ă caă valorizarea,ă acceptareaă şiă evaluareaă general ă peă careă oă persoan ă oă
manifest ă fa ă deă propriulă euă (Crandal,ă 1973).ă Stimaă deă sineă esteă considerat ă caă
atitudineaăcareădescrieăgradulăîn careăoăpersoan ăareătendin aădeăaăseăautoevaluaăpozitivă
şiădeăaărespingeăatributeleănegative.
Înăconcep iaăunorărenumi iăpsihologiăşiăpsiho-sociologiăfranceziăşiăamericaniă(C.ă
Rogers,ă N.ă Branden),ă stimaă deăsineă peăcareă oăpersoan ă oă poateă manifestaă laă ună nivel
ridicată implic :ă sim ulă proprieiă valori;ă sentimentulă auto-evalu riiă obiective,ă corelată
intimă cuă imagineaă (concep ia)ă despreă sine;ă încredereaă înă propriileă for e;ă convingereaă
individuluiăc ămerit ăs ăfieăfericită(Cr ciun,ă1998).
Publicat ă pentruă primaă dat ă înă volumulă Society and The Adolescent Self-Image
(1965)ă deă c treăMorrisă Rosenberg,ă RSESă aă constituită de-a lungul timpului obiectul a
numeroaseă studii,ă avândă aplica iiă atâtă înă cercetareaă fundamental ,ă câtă şiă înă domeniulă
aplicativă(orientareaăşcolar ,ăconsliereaăpsihologic ,ădiagnosticulăclinic,ăetc.)ă(Crandal,ă
1973).
Ini ial,ă scalaă aă fostă dezvoltat ă pentruă aă serviă evalu riiă stimeiă deă sineă înă rândulă
adolescen ilor.ăAst zi,ăseăfoloseşteăatâtăpentruăevaluareaăstimeiădeăsineăînăpopula iaădeă
adolescen i, câtăşiăpentruăevaluareaăînărândulăadul ilor.
Scalaă seă prezint ă subă formaă uneiă colec iiă deă zeceă itemi,ă dintreă careă cinciă suntă
formula iă pozitivă (deă exemplu:ă ,,Credă c ă suntă oă persoan ă valoroas ,ă celă pu ină deă
acelaşiănivelăcuăceilal i”),ăcotându-seăînăsensul: Dezacord puternic = 1 punct, Par ialăînă
dezacord = 2 puncte, Par ialădeăacordă= 3 puncte, respectiv Acord puternic = 4 puncte.
Restulădeăcinciăitemiăsuntăformula iănegativă(deăexemplu:ă,,Uneoriăm ăsimtăinutil,- ”),
147
cotându-seă înă sensă invers:ă Dezacord puternic = 4 puncte, Par ială înă dezacord = 3
puncte, Par ialădeăacordă= 2 puncte, respectiv Acord puternic = 1 punct.
Scorulătotalălaăscal ăalăunuiăstudentăaăfostăob inutăprinăînsumareaăscorurilorălaăceiă
10ă itemi.ă Scorulă totală puteaă variaă teoretică întreă 10ă şi 40. Un scor ridicat a fost
interpretatăcaăsemnificândăunănivelăridicatăalăstimeiădeăsine.
Eşantionulăpeăcareăaăfostăexperimentat ăscalaăini ialăaăfostăcompusădină5024ădeă
eleviă dină zeceă liceeă dină statulă Newă York,ă selectateă laă întâmplareă (cf.ă Crandal, 1973).
Rezultateleă ob inuteă deă Rosenbergă auă relevată corela iiă semnificativeă întreă scorurileă laă
stimaă deă sine,ă evaluat ă cuă RSESă şiă auto-descrierile elevilor cu privire la propria lor
persoan .ă Deă asemenea,ă Rosenbergă aă ob inută oă corela ieă semnificativ ă întreă scorurile
globaleă laă stimaă deă sineă şiă evalu rileă depresieiă înă rândulă elevilor.ă Acelaşiă studiu,ă
utilizândătehnicaăscal riiăpropus ădeăL. Guttman (1944), a probat unidimensionalitatea
scalei (coeficientul de reproductibilitate a fost egal cu 0.92).
Înă cadrulă unui studiu transcultural, Rusticus, Hubley şiă Zumbo (2004) au
administrată RSESă peă ună num ră totală deă 2286ă deă studen i,ă dintreă careă 543ă americani,ă
1443ăcanadieniăşiă300ăneozeelandezi.ăAutoriiănuăauăidentificatădiferen eăsemnificative,ă
înă ceeaă ceă priveşteă structuraă factorial ă aă scalei.ă Pentruă fiecareă dintreă celeă treiă loturi,ă
datele au relevat unidimensionalitatea scalei. De asemenea, Rusticus, Hubley şiăZumbo
(2004)ă auă g sit,ă pentruă celeă treiă loturi,ă valoriă comparabileă aleă consisten eiă interneă aă
scalei.
Ună num r deă 78ă dintreă ceiă 199ă deă studen iă deă laă Facultatea de Psihologie,
Asisten ăSocial ăşiăSociologie, Universitateaă,,PetreăAndrei”ădinăIaşiă(veziăCapitolulă
5, punctul B, Lotul II) au completat aceast ă scal ,ă al turiă deă inventarulă IAT,ă Scala
STAI-Y2 pentru evaluareaă anxiet ii-tr s tur , respectiv Chestionarul Penn State
pentruăevaluareaăpredispozi ieiăuneiăpersoaneădeăa-şiăfaceăgriji. Pentru acest sublot de
studen i,ăvaloareaăcoeficientuluiădeăconsisten ăintern ăα-Cronbachăaăfostăegal ăcuă0.80.
Pentru cei 32 deă studen iă careă auă completată dină nouă inventarulă IAT,ă Scala
Rosenberg pentru evaluarea stimei de sine, Scala STAI-Y2ăpentruăevaluareaăanxiet ii-
tr s tur , respectiv Chestionarul Penn State pentruă evaluareaă predispozi ieiă uneiă
persoane de a-şiă faceă grijiă laă ună intervală deă treiă s pt mâni,ă valoareaă corela ieiă dintreă
scorurileăob inuteălaăScalaăRosenbergăcuăocaziaăcelorădou ăcomplet riăaăfostăegal ăcuă
0.64ă(păŢă0.01),ăindicândăoăbun ăfidelitateătest-retest.
6.5. Scala pentru evaluarea auto-eficien eiă(SES)
Înăvedereaăevalu riiăexpectan elorăcuăprivireălaăauto-eficien ă(nivelulăperceput)ă

înă rândulă elevilor,ă amă utilizată Self-Efficacy Scale (SES),ă propus ă deă M.ă Sherer,ă J.ă E.ă
Maddux, B. Mercadante, S. Prentice-Dunn,ăB.ăJacobsăşiăR.ăW.ăRogersă(1982)ă(scalaăaă
fostăpreluat ădinăCorcoranăşiăFischer,ă1987).ăAcestăinstrumentăaăfostăconstruităpentruăaă
evaluaănivelulăgeneralăalăcredin eiăuneiăpersoaneăînăpropriileăsaleăcompeten eă(Corcorană
148
şiă Fischer,ă 1987),ă careă nuă suntă legateă neap rată deă oă situa ieă specific ă sauă ună
comportament anume.
Înă construireaă scalei,ă s-aă pornită deă laă premisaăc ă expectan eleăuneiă persoaneă cuă
privireă laă propriileă competen eă reprezint ă ună factoră majoră ală schimb riloră
comportamentale,ăiarădiferen eleăinterindividuale,ăînăceeaăceăpriveşteăexperien ele din
trecut, respectiv atribuirile pe care persoanele le fac cu privire la propriile lor succese
seăasociaz ăcuădiferiteăniveleăaleăexpectan elorăreferitoareălaăauto-eficien ă(Corcoranăşiă
Fischer, 1987).
Unăputernicăsentimentăalăeficien eiăpersonaleăcreşteăprobabilitateaădeărealizareăînă
planăpersonal,ăprofesionalăşiăsocial.ăStudiileădeăspecialitateăauăar tatăc ăauto-eficien aă
perceput ă (sentimentulă deă aă teă sim iă competentă şiă încrez toră înă ceeaă ceă priveşteă
posibilitatea de a atinge scopuri valorizate social)ăcoreleaz ăsemnificativăcuăstareaădeă
bineăpersonal ăperceput ăsubiectivă(CarverăşiăScheier,ă1999;ăMcGregorăşiăLittle,ă1998;ă
apudăRyanăşiăDeci,ă2001).
Înă variantaă saă original ,ă scalaă con ineă 30ă deă itemi,ă dintreă careă doară 23ă coteaz ă
pentru nivelul expectan elorăcuăprivireălaăauto-eficien .ăRestulăitemiloră(deăexemplu:ă
,,Îmiă placeă s ă crescă planteă deă apartament”,ă ,,Ereditateaă esteă ună factoră principală înă
determinareaăpersonalit iiăunuiăindivid”ăsauă,,Îmiăplacăştiin eleăreale”)ăesteădestinatăs ă
împiediceă subiectulă s -şiă deaă seamaă ceă anumeă urm reşteă scalaă peă careă oă areă deă
completat.
Înă cadrulă unuiaă dintreă studiileă peă loturileă deă eleviă peă careă le-am efectuat, am
administrat doar itemii propriu-zişi.ăEleviiăauăr spunsăalegândăunaădintreăurm toarele
cinci variante: A – dezacord puternic, B – dezacord, C – nu pot spune cu certitudine, D
– acord, respectiv E – acord puternic.
Înăversiuneaăînălimbaăromân ăaăscaleiăpeăcareăamăadministrat-o pe un lot de elevi,
înăcadrulăunuiaădintreăstudiileăpeăcareăle-am efectuat, itemii 2, 4, 5, 6, 8, 10, 13, 15, 16,
18,ă19,ă22ăşiă23ăseăscoreaz ăprinăinversareaăpunctajelorăacordateăînăfunc ieădeăvarianteleă
deă r spunsă aleseă deă c treă ună elev.ă Astfel,ă pentruă ună item,ă alegereaă varianteiă Aă –
dezacord puternic aăfostăpunctat ăcu 5 puncte, alegerea variantei B – dezacord a fost
punctat ăcuă4ăpuncte,ăalegereaăvarianteiăCă– nu pot spune cu certitudine aăfostăpunctat ă
cu 3 puncte, alegerea variantei D – acord aă fostă punctat ă cuă 2ă puncte,ă iară alegereaă
variantei E – acord puternic a fostăpunctat ăcuă1ăpunct.ăRestulăitemiloră(1,ă3,ă7,ă9,ă11,ă
12,ă14,ă17,ă20ăşiă21)ăauăfostăscora iădup ăcumăurmeaz :ăalegereaăvarianteiăAă– dezacord
puternic aăfostăpunctat ăcuă1ăpunct,ăalegereaăvarianteiăBă– dezacord aăfostăpunctat ăcuă2ă
puncte, alegerea variantei C – nu pot spune cu certitudine aăfostăpunctat ăcuă3ăpuncte,ă
alegerea variantei D – acord aă fostă punctat ă cuă 4ă puncte,ă iară alegereaă varianteiă Eă –
acord puternic aăfostăpunctat ăcuă5ăpuncte.
Scorulă totală ală unuiă elevă aă fostă ob inută prină însumareaă scorurilor la cei 23 de
itemi.ăTeoretic,ăacestaăarăfiăpututăvariaăîntreă23ăşiă115.ăScorulătotalăridicat,ăob inutădeăună
elev,ă aă fostă considerată caă indicândă ună nivelă ridicată ală credin eiă acestuiaă înă propriaă
eficien .
149
SESăesteăcompus ădinădou ăsubscale:ăunaăm soar ăpercep iileăuneiăpersoaneăcuă
privire la auto-eficien ă înă generală (înă versiuneaă înă limbaă român ă peă careă amă
administrat-o,ăesteăvorbaădespreăitemii:ă4,ă7,ă10,ă14,ă18ăşiă21),ăiarăaltaăseărefer ălaăauto-
eficien aăînădomeniulărela iilorăsocialeă(itemii:ă1, 2, 3, 5, 6, 8, 9, 11, 12, 13, 15, 16, 17,
19,ă 20,ă 22ă şiă 23).ă Înă studiulă peă careă l-amă întreprins,ă amă luată înă considerareă doară
scorurile globale ale elevilor.
Studiileă întreprinseă deă autoriiă scaleiă (Sherer,ă Maddux,ă Mercadante,ă Prentice-
Dunn,ă Jacobsă şiă Rogers,ă 1982;ă cita iă deă Corcorană şiă Fischer,ă 1987)ă auă relevată oă
consisten ăintern ăaăitemilorăsatisf c toareă(coeficientulăalfa-Cronbach a avut valoarea
0.86ă pentruă subscalaă referitoareă laă percep iaă auto-eficien eiă înă general,ă respectivă 0.71ă
pentru subscala referitoareălaăpercep iaăauto-eficien eiăînădomeniulărela iilorăsociale).
Validitateaă criterial ă aă scaleiă aă fostă demonstrat ă prină comparareaă succesuluiă înă
diferiteă domeniiă (educa ional,ă voca ional,ă financiar)ă ob inută deă subiec iiă cuă scoruriă
ridicate respectivă deă ceiă cuă scoruriă sc zute,ă primiiă fiindă superioriă ultimiloră (cf.ă
Corcorană şiă Fischer,ă 1987).ă Deă asemenea,ă SESă aă demonstrată oă bun ă validitateă deă
construct,ăprinăcorela iileăsemnificativeăcuăm suri,ăprecum:ăEgo Strength Scale (ESS),
The Interpersonal Competency Scale (ICS)ăşiăRosenberg Self-Esteem Scale (RSE).
Înă cadrulă unuiaă dintreă studiileă realizateă peă loturiă deă eleviă deă laă Colegiul
Economic-Administrativ dină Iaşi,ă 202ă eleviă (aăseă vedeaă Capitolulă 5,ă punctulă A,ăLotulă
II.1.)ă auă completată inventarulă IATă împreun ă cuă SES,ă Scala internalism-externalism
pentruăcopiiăşiătineri (NowickiăşiăStrickland,ă1973;ăadaptat ădeăChelcea,ă1994)ăşiăScala
pentruă evaluareaă deprinderiloră şiă aă obişnuin eloră legateă deă studiu (Cassady, 2004).
Atâtă pentruă sublotulă deă fete,ă câtă şiă pentruă celă deă b ie i,ă amă ob inută valoriă buneă aleă
coeficientului α-Cronbachă pentruă evaluareaă consisten eiă interneă – toate situate peste
limita de 0.70. Acestea s-auăprezentat,ădup ăcumăurmeaz :ăfeteă– 0.80,ăb ie iă– 0.79, lot
total – 0.79. Valorile au fost calculate pentru ansamblul celor 23 de itemi.
6.6. Scala Toulouse pentru evaluarea stimei de sine (ETES)/Subscala Sineăşcolar
Publicat ă deă c treă N.ă Oubrayrie,ă M.ă Léonardisă şiă C.ă Safont,ă într-ună num ră dină
1994 al Revisteiă Europeneă deă Psihologieă Aplicat , Scala Toulouse pentru evaluarea
stimei de sine (Echelleă Toulousaineă d’Estimeă deă Soi/ETES)ă aă fostă inspirat ă dină
instrumentele deja existente (scaleleă propuseă deă S.ă Coopersmithă șiă de M. Rosenberg
etc.).
Deoareceă integreaz ă diferiteă fa eteă aleă stimeiă deă sine, scalaă permiteă ob inereaă
unuiă scoră globală (semnificândă nivelulă stimeiă deă sine)ă şiă aă cinciă scoruriă secundare,ă
corespunz toareă celoră cinciă aspecteă aleă stimeiă deă sineă peă careă leă opera ionalizeaz .ă
Dou ă dintreă acesteaă – apreciereaă controluluiă emo ională şiă evaluarea aspectelor
proiective ale sinelui – suntă dimensiunileă sauă fa eteleă stimeiă deă sineă peă careă scalaă leă
propuneăînăplusăfa ădeăscaleleăomoloage,ăconstruiteăanteriorăşiăfocalizateămaiămultăpeă
150
sondarea aspectelor stimei de sine legate de domeniul fizic (propriul corp), de cel
socialăşiădeăcelăşcolar.
Înăvariantaăpentruăpuberiiăşiăadolescen iiăromâni,ăexperimentat ăpeăunălotădeăeleviă
deă liceuă deă c treă psihologă Adrianaă Cr ciună (1998),ă Scala Toulouse pentru evaluarea
stimei de sine esteă alc tuit ă dină 60ă deă itemiă cuă r spunsuriă dihotomiceă (DA/NU).ă
Aceştiaăsuntărepartiza iăcâteă12,ăpentruăfiecareădintreăceleăcinciădimensiuniăaleăstimeiădeă
sine.
Structuraă pentadimensional ă aă scaleiă ETESă l rgeşteă şiă rafineaz ,ă peă direc iaă
stimeiă deă sine,ă posibilit ileă deă lucruă aleă psihologului,ă înă diferiteleă saleă roluri:ă deă
diagnostician,ădeăconsilieră(psiholog)ăşcolarăsauădeăterapeută(Cr ciun,ă1998).
Înă cadrulă unuiaă dintreă studiileă peă careă le-amă întreprinsă peă loturiă deă elevi,ă amă
folositădoarăsubscalaădestinat ăevalu riiăstimeiădeăsineăînădomeniulăşcolar.ăSineleăşcolară
reflect ă percep iaă peă careă ună elevă oă areă cuă privireă laă propriileă luiă competen eă înă
domeniulă şcolar,ă obiectivabileă înă comportamenteă şiă performan eă deă ună anumită nivelă
(Oubrayrie,ă Léonardisă şiă Safont,ă ă 1994;ă cita iă deă Cr ciun, 1998). Exemple de itemi:
,,M ă descurajeză cuă uşurin ă laă şcoal ”;ă ,,Profesoriiă meiă suntă mul umi iă deă mine”,ă ,,
Cândăob inălaăşcoal ărezultateăslabe,ăm ădescurajezărepede”ăsauă,,Suntămândru/- ădeă
rezultateleămeleăşcolare”).
Fiecare item al subscalei Sineă şcolar aă fostă scorată cuă ună punct,ă dac ă elevulă aă
r spunsă conformă grileiă deă corec ieă sauă cuă zeroă puncte,ă dac ă r spunsulă elevuluiă nuă s-a
suprapusăcuăgrilaădeăcorec ie.ăScorurileătotaleăauăfostăob inuteăprinăînsumareaăscoruriloră
la cei 12 itemi. Acestea puteauăvariaăîntreă0ăşiă12.
Pentruă ansamblulă celoră 12ă itemi,ă prină careă amă m surată sineleă şcolar,ă valoareaă
consisten eiăinterneă(coeficientulăα-Cronbach),ăcalculat ăpeălotulăceloră78ădeăeleviădeălaă
GrupulăŞcolară,,ŞtefanăProcopiu” dinăIaşiă(aăseăvedeaăCapitolul 5, punctul A, Lotul IV)
aăfostăegal ăcuă0.66.
6.7. Scala internalism-externalismăpentruăcopiiăşiătineriă(IE-CT)
Locul controlului, caracteristic ă aă stiluluiă cognitivă ală unuiă individă careă poateă fiă
distribuit ă peă ună continuumă întreă internalismă şiă externalism,ă aă fostă m surată cuă Scala
internalism-externalismă pentruă copiiă şiă tineri/IE-CT,ă adaptat ă înă Româniaă deă S.ă
Chelceaă(1994),ădup ăNowicki-Strickland Locus of Control Scale/N-SLCSă(Nowickiăşiă
Strickland, 1973 54).
54
Scalaăpropus ădeăNowickiăşiăStricklandă(1973)ăpoateăfiăg sit ,ăsubăacronimulăN-SLCSăînăK.ă
Corcoran, & F. Fischer (Eds.) (1987). Measures for Clinical Practice. A Sourcebook. New
York: The Free Press (pp. 402-404)ă şiă înă R.ă Aero,ă &ă E.ă Weiner,ă E.ă (Eds.)ă (1981).ă The Mind
Test. New York: William Morrow and Company, Inc., pp. 20-21. De asemenea, versiunea
tradus ăînăşiăadaptat ăpentruălimbaăromân ăaăscalei,ăîmpreun ăcuăgrilaădeăcorec ieăpoateăfiăg sit ă
înă S.ă Chelceaă (2004).ă Metodologiaă cercet riiă sociologice.ă Metodeă cantitativeă şiă calitative.
Bucureşti:ăEdituraăEconomic ,ăpp.ă368-370.
151
Oameniiăfacăanticip riăînăleg tur ăcuăfactoriiăcapabiliăs ădetermineăceeaăceăliăseă
vaăîntâmplaălorăsauăcelorlal i.ăRotteră(1966)ăaăsistematizatăoăclasificareăbinar ăaăacestoră
anticip ri.ă Astfel,ă uniiă indiviziă situeaz ă laă nivelulă proprieiă persoaneă factoriiă careă ară
puteaă influen aă cursulă evenimenteloră prină careă trecă sauă ală situa iiloră cuă careă seă
confrunt .ăAl ii,ădimpotriv ,ăsitueaz ăaceştiăfactoriăcauzaliăînăsitua ia,ăşansaăsauăputereaă
celorlal iă – maiăalesăînăcazulăsitua iilorăînăcareăcinevaăpoateăexercitaăcuădificultateăună
control eficient asupra unoră situa iiă dificile.ă Rotteră aă numită primulă tipă deă atribuiriă
credin eă într-un control intern, iar cel de-al doilea tip de atribuiri credin eă într-un
control extern.ăDeăexemplu,ăconvingereaăc ăesteăsuficientăs ăteăapuciăseriosădeătreab ă
pentru ca lucrurile s ămearg ăbineăesteăoăcredin ăintern .ăPeădeăalt ăparte,ăcredin aăc ă
nuăpo iăreuşiădac ănuăteăajut ănoroculăesteăoăcredin ăextern .ăCredin eleăpersoanelorăînă
ceeaă ceă priveşteă factoriiă careă potă influen aă controlulă uneiă situa iiă problematiceă sauă
manifestareaăunuiăanumităcomportamentănuăsuntăaltcevaădecâtăatribuiri,ăînăsensulăclasică
înăcareăacestătermenăîlăareăînăpsihologiaăsocial ădeălaălucr rileăluiăF.ăHeiderăîncoace.
Înă psihologie,ă loculă controluluiă esteă considerată ună aspectă importantă ală
personalit ii,ă oameniiă putândă fiă practică plasa iă peă ună continuumă careă descrieă aceast ă
tr s tur ăîntreădou ăextreme:ăinternalişti,ărespectivăexternalişti.
Standardizarea scalei N-SLCSăaăfostăefectuat ăpeăaproximativă1000ădeăeleviăalbiă
înă claseleă III-XII dină şcolileă elementareă şiă liceeleă dină patruă comunit iă americane,ă
reprezentândă toateă niveleleă socio-economiceă (cf.ă Corcorană şiă Fischer,ă 1987;ă Chelcea,ă
1994).
Itemiiăscaleiădescriuăînt rireaăcomportamental ă(conceptăesen ialăînăteoriaăluiăJ.ă
B. Rotter cu privire la locul controlului)ă înă diferiteă ariiă aleă func ion riiă personaleă şiă
sociale,ăprecumăafilierea,ăatingereaăscopurilor,ădependen a,ăetc.
Înăversiuneaăpeăcareăamăutilizat-oăînăunulădintreăstudiileănoastre,ăscalaăaăinclusă40ă
deăitemi,ălaăcareăeleviiăauăr spunsăcuăDAăsauăNU.ăFiecareăr spunsăaăfostăcotatăcuăzeroă
puncteăsauăunăpunct,ăînăfunc ieădeăgrilaădeăcorec ie.ăScorurileătotaleăaleăelevilorăauăfostă
ob inuteăprinăînsumareaăscorurilorălaăceiă40ădeăitemi.ăUnăelevăputeaăs ăob in ăunăscoră
maximăegalăcuă40.ăUrmândăindica iileăoferite de Chelcea (1994), am considerat un scor
totalăridicatăcaăexprimândăexternalismul.
Conformă luiă Corcorană şiă Fischeră (1987),ă consisten aă intern ă pentruă ansamblulă
itemilor scalei Nowicki-Strickland,ă raportat ă deă c treă autori,ă aă fostă destulă deă bun .ă
Valorileăcoeficien ilorădeăfidelitate,ăcalcula iăprinămetodaăînjum t irii,ăauăcrescutăodat ă
cuătreaptaădeăşcolarizareăaăsubiec ilor,ăvariindăînăjurulălimiteiădeă0.32ă(pentruăeleviiăînă
clasele III-V),ă 0.68ă (pentruă eleviiă înă claseleă VI-VIII), respectiv 0.74 (pentruă eleviiă înă
clasa a XII-a).
Înă unulă dintreă studiileă noastreă (Nă ţă 202ă eleviă înă clasele IX-XII ale Colegiului
Economic-Administrativ dinăIaşiă– veziăCapitolulă5,ăpunctulăA,ăLotulăII.1.),ăamăob inută
urm toareleăvaloriăaleăconsisten eiăinterneă(coeficientul α-Cronbach): 0.60 (fete), 0.75
(b ie i),ă0.66ă(întregulălotădeăelevi).
152
6.8. Scalele Stabilitateă emo ional ă şiă Caracteră conştiinciosă din Chestionarul Alter
Ego
Caprara,ăBarbanelliăşiăBorgogniă(2001)ăauăpropusăChestionarul Alter Ego 55 care

m soar ăcinci factori de personalitate (E – energia, A – amabilitatea, C – caracterul
conştiincios, S – stabilitateaăemo ional ăşiăDă– deschidereaămental ), zece dimensiuni
sauă fa eteă aleă acestoră factori,ă considerateă tr s turiă deă personalitateă (Diă – dinamismul,
Do – dominan a, Co – cooperarea, Aa – atitudineaăamical , Me – meticulozitatea, Pe
– perseveren a, Ce – controlulăemo iilor, Ci – controlul impulsurilor, Oc – deschiderea
spreăcultur ăşiăOeă– deschidereaăspreăexperien )ăşiătendintaăuneiăpersoaneădeăaăoferiăoă
alt ă imagineă despreă eaă îns şiă decâtă ceeaă ceă esteă înă realitateă (Dsă – dezirabilitatea
social ).
Începândă cuă anulă 2005,ă Chestionarulă Alteră Egoă st ă înă aten iaă uneiă echipeă deă
specialiştiă dină cadrulă Societ iiă deă Psihologieă Aplicat PSITEST dină Iaşi,ă aflat ă subă
coordonarea psihologului principal Mihail Gaspar.
Chestionarulă esteă destinatăadolescen iloră şiă adul ilorădeă oriceă vârst .ă Contexteleă
înă careă poateă fiă utilizată chestionarulă suntă variate:ă psihologiaă ocupa ional ă (selec ie,ă
orientare, formare), psihologia clinic ăşiăpsihologiaăeduca ional .ă
Chestionarulă Alteră Egoă aă fostă construită şiă dezvoltată dină perspectivaă teorieiă
tr s turilorădeăpersonalitate,ăpropus ădeăP.ăT.ăCostaăşiăR.ăR.ăMcCraeă– doi dintre autorii
influen iăcareăs-auăocupatădeămodelulăBigăFive.ăAst zi,ămodelulăBigăFiveăreprezint ăună
cadruă deă lucruă influent,ă dezvolt rileă saleă reflectândă oă nou ă tendin ă înă studiulă
personalit iiă(Zlate,ă1997):ătrecereaădeălaăabordareaăanalitic ăaăstructuriiăşiăorganiz riiă
personalit iiă laă ceaă sintetic ,ă bazat ă peă utilizareaă tehniciloră complexeă deă analiz ă
factorial .
Costaă şiă McCraeă (1992,ă 1995),ă precumă şiă Caprara,ă Barbaranelliă şiă Borgogniă
(2001)ăauăadusădateăprinăcareăauădemonstratăstructuraăierarhic ăaăpersonalit ii:ăînăvârf,ă
seăg sescăceiăcinciămariăfactori,ăiarălaăunănivelăinferiorăsuntăplasateădiverseleăfa eteăaleă
acestoraă(dimensiuni/tr s turi),ămaiăîngusteăînăceeaăceăpriveşteăcon inutulăpsihologic.
ChestionarulăAlterăEgoăcon ineăunănum răeconomicosădeăitemiă(132),ăputândăfiă
aplicatăatâtăindividual,ăcâtăşiăcolectiv.ăFiecareăfactorăesteăm suratăprinăcâteă24ădeăitemiă
(repartiza iăcâteă12,ăpentruăfiecareădintreăceleădou ădimensiuni).ăÎnăcadrulăunuiaădintreă
studiileă efectuateă peă loturileă deă studen iă (veziă Capitolulă 5,ă Punctulă B,ă Lotulă III),ă amă
administrat doar scalele Stabilitateă emo ional (S)ă şiă Caracteră conştiincios (C) din
Chestionarul Alter Ego,ăîmpreun ăcuăversiuneaăînălimbaăromân ăaăinventaruluiăTAI.
55
Aceastaă esteă denumireaă dat ă deăJ.-P.ă Rolland,ă autorulă traducerii,ă adapt riiă şiă experiment riiă
chestionaruluiăconstruitădeăCaprara,ăBarbanelliăşiăBorgogniăpeăloturiădinăpopula iaăfrancez ădeă
adolescen i şiăadul i.ăDenumireaăoriginal ădinălimbaăitalian ăesteăBig Five Questionnaire (BFQ).
153
Stabilitateaă emo ional ă esteă denumit ă deă uniiă autoriă printr-un termen cu un
con inutăpsihologicăopus,ăşiăanumeănevrotismulă(instabilitateăemo ional ).ăAcestăfactoră
seă g seşteă şiă înă modelulă personalit iiă propusă deă H.ă J.ă Eysenck,ă ună precursoră ală
Modeluluiă Bigă Five.ă Persoaneleă careă ob ină noteă sc zuteă laă acestă factoră tindă s ă fieă
anxioase,ă s ă treac ă prină dispozi iiă depresive, s ă fieă vulnerabileă înă fa aă unoră situa iiă
stresanteă sauă tensionate,ă emotive,ă impulsive,ă iritabile.ă Dimensiunileă stabilit iiă
emo ionaleăsunt:ăControlulăemo iilor (Ce) – legatădeăst rileădeătensiuneăpsihic ,ăcumăară
fi conflictele interpersonale, evenimenteleădeăvia ănegativeăsauăsitua iileădeăexaminareă
şiăControlul impulsurilor (Ci) – referitor la capacitatea unei persoane de a-şiăcontrolaă
propriileăcomportamenteăînăsitua iiăresim iteăcaăfiindăpericuloase.
Caracterulăconştiincios este unul dintre factorii care a oferit cele mai consistente
rezultate,ăînăstudiileăprinăcareăs-aăurm rităfundamentareaăşiădezvoltareaăchestionareloră
deă tipă Bigă Five.ă Acestă factoră seă refer ă laă capacitateaă uneiă persoaneă deă a-şiă autoreglaă
conduitaă înă raportă cuă scopurileă peă careă şiă leă propune,ă adic ă deă aă fiă meticuloase,ă
perseverenteăînărezolvareaăsarcinilor,ăordonateăşiăprecise,ăîncrez toareăînăfor eleăproprii.ă
Dimensiunile acestui factor sunt: Meticulozitatea (Me) – grijaă pentruă minu iozitate,ă
preocupareaă pentruă ordineă şiă detaliiă şiă Perseveren a (Pe) – constan aă înă ac iuni,ă
finalizareaăsarcinilor,ăasumareaăangajamentelorădeăc treăoăpersoan .
Pentruăunălotădeă118ăstuden iălaăspecializareaăPsihologie (21ădeăsexămasculinăşiă
97ădeăsexăfeminin),ăcuăvârsteăcuprinseăîntreă19ăşiă50ădeăaniă(măţă26.42 ani; s = 7.09 ani)
peă careă aă fostă administrat ă experimentală versiuneaă final ă înă limbaă român ă aă
chestionaruluiă Alteră Ego,ă împreun ă cuă ună chestionară pentruă evaluareaă competen eloră
sociale,ăvalorileăconsisten eiăinterneă(coeficientulăα-Cronbach) pentru factoriiăSăşiăC,ăcaă
şiăpentruădimensiunileăacestora,ăauăfostă(Murgule ,ă2007):ăfactorulăSă– 0.86 (Controlul
emo iilor – 0.83ăşiăControlul impulsurilor – 0.75); factorul C – 0.84 (Meticulozitate –
0.80ăşiăPerseveren – 0.75).
Pentru cel de-al treilea lot deăstuden iăcareăauăparticipatălaăunulădintreăstudiileăpeă
care le-amă întreprins,ă valorileă consisten eiă interneă (coeficientulă α-Cronbach) pentru
factoriiăSăşiăC,ăcaăşiăpentruădimensiunileă(fa etele)ăacestora,ăauăfost:ăfactorulăSă – 0.81
(Controlulă emo iilor – 0.73ă şiă Controlul impulsurilor – 0.75); factorul C – 0.84
(Meticulozitate – 0.75ăşiăPerseveren – 0.75).
6.9. Inventarulăpentruăevaluareaăstilurilorădeăadaptareălaăsitua iiăstresanteă(CISS)
Stresulă cotidiană şiă profesională constituieă oă provocareă pentruă societateaă global ă

modern ăaăsecoluluiăalăXXI-lea. Pornind de la teoriaăcognitiv ăaăstresului,ăelaborat ădeă
P.ă Lazarus,ă P.ă Derevencoă (1987)ă defineşteă stresulă caă fiindă ună „dezechilibru biologic,
psihologică şiă comportamentală întreă cerin eleă mediuluiă fizic,ă ambiental,ă socială şiă
resurseleărealeăsauăperceputeăcaăatareădeăc treăindividădeăaărezistaăacestorăcerin eăşiă
situa iiăconflictuale”.
154
Înămomentulăînăcareăoăpersoan ăseăconfrunt ăcuăunăevenimentăstresant,ădeăobiceiă
depunde eforturi pentru a-lă dep şi.ă Aă faceă fa ă evenimenteloră cotidieneă stresanteă
reprezint ă ună procesă prină careă încerc mă g sireaă unuiă r spunsă adecvată laă oă serieă deă
cerin eă sauă solicit riă peă careă leă consider mă aă dep şiă resurseleă deă careă dispunemă
(LazarusăşiăLaunier,ă1978;ăLazarusăşiăFolkman,ă1984;ăcita iădeăR şcanu,ă2001).ăPentruă
denumireaă ansambluluiă deă proceseă prină careă oă persoan ă încearc ă s ă st pâneasc ă şiă s ă
dep şeasc ăsitua iileăsauăevenimenteleăstresanteăaăfostăcreatătermenulădeăadaptare (engl:
coping).
Dup ă Stoneă şiă Nealeă (1984;ă cita iă deă Tudose,ă 2003,ă p.ă 100),ă „Adaptarea
reprezint ă aceleă comportamenteă şiă gânduriă careă suntă conştientă utilizateă deă c treă
individ,ă pentruă aă conduceă sauă aă controlaă efecteleă anticip riiă sauă tr iriiă unoră situa iiă
stresante”.ă Stilurileă (strategiile)ă peă careăleă utiliz mă înă vedereaă adapt riiălaă solicit rileă
stresanteă dină via aă noastr ă cotidian ă joac ă ună rolă foarteă importantă înă asigurareaă
echilibruluiănostruăpsihicăşiăaăs n t iiăînăplanăfizicăşiămental.
***
Distinc iaă dintreă abordareaă intraindividual şiă ceaă interindividual ,ă înă studiulă
comportamentelorădeăadaptare,ăesteăoăchestiuneăfoarteăfrecventăreluat ăînăliteraturaădeă
specialitateă (Folkmană şiă colab., 1986;ă cita iă deă Endleră şiă Parker,ă 1998).ă Abordareaă
intraindividual ă aă adapt riiă laă situa iiă stresanteă iaă înă calculă studiulă cunoştin eloră şiă ală
comportamenteloră uneiă persoaneă înă diferiteă tipuriă deă situa ii.ă Aceast ă abordareă tindeă
c treăstudiulăproceselorăspecificeăadapt riiălaăsitua iiăstresanteăprinăexaminareaămoduluiă
înăcareăcomportamenteleăadaptativeăaleăuneiăpersoaneăseăschimb ăînăfunc ieădeătipurileă
deăsolicit riăstresanteăpeăcareăaceastaăleăîntâlneşte.ă
Dină contra,ă abordareaă interindividual ă aă adapt riiă laă situa iiă stresanteă utilizeaz ă
scorurileă persoanelor,ă colectateă înă diferiteă ocaziiă evaluativeă sauă scorurileă ob inute înă
cursul unei singure ocazii evaluative, pentru a reprezenta un indice stabil al stilurilor de
adaptareă laă solicit rileă stresanteă (Endleră şiă Parker,ă 1989;ă Fleischman,ă 1984;ă Miller,ă
BrodyăşiăSummerton,ă1988;ăcita iădeăEndlerăşiăParker,ă1998).ăAceast ăabordare permite
evaluareaădiferen elorăinterindividualeăsau,ăcuăalteăcuvinte,ăidentificareaăstrategiilorădeă
baz ăutilizateădeăc treăindivizi,ăpentruăaăseăadaptaălaădiferiteătipuriădeăsitua iiăstresante.
Distinc iaădintreăceleădou ăabord ri,ăceaăintraindividualaă(bazat ăpeăidentificareaă
proceseloră specificeă adapt rii)ă şiă ceaă interindividual ă (bazat ă peă surprindereaă
diferen elorăinterindividualeăînăceeaăceăpriveşteăstrategiileădeăadaptare)ăesteăcomparabil ă
cuă distinc iaă dintreă concepteleă stare şiă tr s tur ă din cadrulă cercet riloră asupraă
personalit tii.
Ast zi,ă majoritateaă cercet riloră asupraă adapt riiă laă situa iiă stresanteă facă apelă laă
abordareaă interindividual ă careă reiaă conceptulă deă tr s tur ă (Cohen, 1987; Krohne,
1988;ă cita iă deă Endleră şiă Parker,ă 1998).ă Cercet rile s-auă centrată înă modă specială peă
dezvoltareaăunorăinstrumenteăfideleăşiăvalide,ădestinateăevalu riiăstiluriloră(strategiilor)ă
deăadaptareălaăsitua iiăstresanteăpeăcareăpersoaneleăleăutilizeaz ăpreferen ial.
***
155
Cercet rileădezvoltateărecentăauăaccentuat asupra rolului foarte important pe care
stilurile de adaptare îlă joac ă înă explicareaă leg turiloră dintreă evenimenteleă stresanteă şiă
consecin eleă loră asupraă func ion riiă uneiă persoane,ă precum:ă anxietatea,ă depresiaă sauă
acuzeleăsomatice,ăetc.ă(BillingsăşiăMoss,ă1981;ă1984;ăCoyne,ăAldwinăşiăLazarus,ă1981;ă
Endler,ă 1988;ă Endleră şiă Parker,ă 1990;ă Pearlină şiă Schooler,ă 1978;ă cita iă deă Endleră şiă
Parker, 1998).
Prină stiluriă (strategii)ă deă adaptareă laă situa iiă stresanteă s-aă în elesă manieraă
caracteristic ă uneiă persoaneă de aă faceă fa ă situa iiloră stresanteă peă careă leă întâlneşteă
(Folkmană şiă Lazarus,ă 1988;ă cita iă deă Endleră şiă Parker,ă 1998).ă Oă persoan ă careă seă
confrunt ,ă înă modă repetat,ă cuă surseă deă stresă variateă ajungeă s -şiă elaboreze,ă înă timp,ă oă
strategie de adaptare sau mai multe,ă destinateă restabiliriiă echilibruluiă cognitivă şiă
emo ional.ăÎnătimp,ăpersoanaăîşiăvaă,,fixa”ăunăstilăpredominantădeăaăfaceăfa ăsitua iiloră
problematiceăpeăcareăleătraverseaz .ă
Cercet toriiă careă s-auă preocupată deă problematicaă adapt riiă laă stresă auă f cută
distinc iaăîntreătreiăstiluriă(strategii)ăgeneraleădeăsolu ionareăaăproblemelorăstresanteăcareă
potă fiă întâlniteă înă rândulă indivizilor:ă confruntareaă cuă situa iileă (solicit rile)ă stresante,ă
eforturileă orientateă c treă restabilireaă echilibruluiă emo ională (centrareaă peă emo ii)ă şiă
evitareaă situa iiloră stresanteă (Coxă şiă Ferguson,ă 1991;ă cita iă deă Matthews,ă Dearyă şiă
Whiteman, 2005).
Confruntareaă cuă problemeleă sauă situa iileă stresanteă presupune eforturi pentru
modificareaă uneiă situa iiă externeă obiective,ă eforturi orientate cel mai adesea spre
întocmireaăşiăpunereaăînăpractic ăaăunuiăplanădeăac iune.ă Concentrareaăasupraăst riloră
emo ionale (pozitiveă şiă negative)ă presupuneă eforturiă orientateă c treă restabilireaă
echilibruluiăemo ionalăafectatădeăapari iaăuneiăprobleme/solicit ri,ăpersoanaăadoptândăoă
strategieăprinăcareăîncearc ăs -şiăschimbeăgândurileăşiăs -şiăcontrolezeăemo iileănegativeă
legateădeăsitua iaăproblematic ăpeăcareăoăîntâmpin ,ăs ăînve eăcevaădinăconfruntareaăcuă
aceasta,ă s ă vad ă parteaă bun ă aă situa ieiă sauă s -şiă exprimeă (descarce)ă emo iileă negativeă
(PennebakerăşiăBeal,ă1986;ăPennebaker,ăColderăşiăSharp,ă1990;ăcita iădeăR şcanu,ă2001).ă
Înă fine,ă evitarea implic ă încercareaă uneiă persoaneă deă aă ocoliă confruntareaă direct ă cuă
situa iaă perceput ă caă fiindă stresant :ă prină suprimareaă cogni iiloră recurenteă legateă deă
aceasta,ă implicareaă înă alteă activit iă preferateă sauă înă activit iă casnice,ă c utareaă şiă
intensificarea contactelor sociale. Toate cele trei tipuri de eforturi pot aparea simultan,
atunciăcândăpersoanaăseăconfrunt ăcuăoăsolicitareăstresant .ăă
Maiă mul iă cercet toriă (Felton,ă Revensonă şiă Henrichsen,ă 1984;ă Hologană şiă Moss,ă
1987;ăcita iădeăR şcanu,ă2001)ăcredăc ăstilulă(strategia)ăcareăimplic ăconfruntareaădirect ă
şiă activ ă aă uneiă persoaneă cuă situa iileă stresante peă careă leă întâmpin ă esteă maiă eficientă
decâtă stilulă bazată peă evitareă careă pareă s ă conduc ă maiă degrab ă laă înr ut ireaă situa ieiă
decâtă laă ameliorareaă acesteiaă sauă decâtă stilulă careă implic ă centrareaă peă controlulă
emo iilor.ăTotuşi,ădovezileăînăacestăsensăsuntăcontradictoriiă(ZeidnerăşiăSaklofske,ă1996;ă
cita iădeăMatthews,ăDearyăşiăWhiteman,ă2005).ă
156
Lararusă şiă Folkmană (1984;ă cita iă deă Matthews,ă Dearyă şiă Whiteman,ă 2005)ă auă
subliniatăfaptulăc ăeficien aăuneiăanumiteăstrategiiădeăadaptareădepindeădeănaturaăsitua ieiă
stresanteă şiă deă resurseleă deă careă persoanaă dispuneă pentruă dep şireaă acesteia.ă Oă p rereă
asem n toareă esteă exprimat ă şiă deă psihologulă română R.ă R şcanuă (2001).ă Conformă
autoarei,ăniciăunaădintreăstrategiileădeăsolu ionareăaăuneiăsitua iiăstresanteă(confruntarea
direct ,ă centrareaă peă controlulă emo iiloră sauă evitarea)ă nuă esteă maiă eficient ă decâtă
celelalte.ă Fiecareă areă avantajeleă şiă dezavantajeleă sale.ă Deă exemplu,ă persoaneleă careă
încearc ăs ăminimalizezeăsauăs ăeviteăsitua iaăperceput ăcaăfiindăstresant ăreuşescăs ăfac ă
fa ,ădeăfapt,ădoarăamenin rilorăimediate,ăstresulărevenindăulterior,ăînăciudaăeforturiloră
pe care le depun pentru a-lăevita.ăAstfelădeăpersoaneăpotăajungeăînăimposibilitateaădeăaă
r spundeăamenin rilorăiminenteăsauădeăaăanticipaăeventualeleăprobleme care pot deriva
dinăacestea.ăÎnăschimb,ăpersoaneleăsuntăobişnuiteăs ăînfrunteădirectăsitua iileăstresanteăcuă
careăseăconfrunt ăreuşesc,ăînătimp,ăs ăfac ămaiăbineăfa ăamenin rilorădeălung ădurat ,ă
deoareceă auă achizitionateă competen eă stabileă înă acest sens. Totusi, astfel de persoane
pot,ăînăuneleăsitua iiăinedite,ăs ănuăseăsimt ăcapabileădeăaăfaceăfa ăsolicit riloră(Millerăşiă
Mangan,ă1983;ăcita iădeăR şcanu,ă2001).
***
Dină ra iuniă teoreticeă şiă practice,ă esteă important ă construireaă şiă dezvoltareaă unor
instrumenteă fideleă şiă valideă careă s ă permit ă evaluareaă stiluriloră înă careă persoaneleă facă
fa ăsolicit rilorăstresanteădinăvia aăcotidian .ăÎnăcursulădeceniuluiăalănou leaădinăsecolulă
trecut,ăauăfostăefectuateănumeroaseăcercet riăcareăauăvizatăconstruirea,ăexperimentareaăşiă
perfec ionareaă unoră scaleă destinateă autoevalu riiă stiluriloră (strategiilor)ă deă adaptareă laă
situa iiăstresante.ă
Înădomeniulăcercet riiăşiăînăpracticaăcurent ăaăserviciilorădeăasisten ăpsihologic ,ă
exist ă numeroaseă chestionare,ă inventareă sauă scaleă destinateă evalu riiă stiluriloră sauă aă
strategiiloră individualeă deă adaptareă laă situa iiă stresanteă atâtă pentruă adolescen i,ă câtă şiă
pentruăadul i.ăAmintimăaiciă Coping Responses Inventory (CRI) sau Life Stressors and
Social Resources Inventory (LISRES-Adultă şiă LISRES-Youth),ă ambeleă elaborateă şiă
perfectionateă deă c treă R.ă H.ă Moos,ă psihologă cliniciană americană avândă contribu iiă
notabile la studiul stresului (cf. PAR. Catalog of Professional Testing Resources,
2009).
Al turiădeăcelelalteăinstrumenteăexistente, Inventarul pentru evaluarea stilurilor
deă adaptareă laă situa iiă stresante/Copingă Inventoryă foră Stressfulă Situationsă – CISS
(EndlerăşiăParker,ă1998)ăaăfostăconstruităşiăperfec ionatăcuăscopulădeăaăpermiteăevaluareaă
într-oămanier ăcâtămaiăacurat ,ămai valid ăşiămaiărapid ăaădiferen eleăinterindividualeăînă
ceeaăceăpriveşteăstilurileăsauăstrategiileădeăadaptareălaăsitua iiăstresante.ăă
***
InventarulăCISSăpermiteăevaluareaăaspectelorămultidimensionaleăaleăadapt riiălaă
stres,ă adic ă aă stiluluiă dominantă (sauă aă stiluriloră dominante)ă peă careă oă persoan ă îlă (le)ă
poateăprefera,ăatunciăcândăseăconfrunt ăcuădiverseăsolicit riăstresanteăînăvia aăpersonal ă
sauă laă loculă deă munc .ă Înă compara ieă cuă alteă instrumente,ă inventarulă CISSă poateă fiă
157
administrat individual sau colectivă într-ună timpă scurtă (completareaă saă dureaz ,ă înă
medie, 10 minute).
Începândăcuăanulă1998,ăinventarulăCISSăesteăexperimentatăînăcadrulăLaboratorului
de Psihodiagnotic de la Facultateaă deă Psihologie,ă Asisten ă Social ă şiă Sociologie,
Universitatea ,,Petreă Andrei”ă dină Iaşiă deă c treă oă echip ă deă specialiştiă aflat ă subă
coordonarea psihologului principal Mihail Gaspar.
Ceiă 48ă deă itemiă aiă inventaruluiă opera ionalizeaz ă treiă stiluriă (strategii)ă deă
adaptareă laă situa iiă stresante,ă independenteă dină punctă deă vedere psihometric:
Confruntareaă cuă situa iileă stresante, Centrareaă peă emo iileă negative şiă Evitarea
situa iiloră stresante.ă Dateleă analizeloră factorialeă auă eviden iat,ă pentruă ultimulă dintreă
celeătreiăstiluri,ădou ăfa ete:ăOrientareaăc treăalteăactivit iădeătimp liber/distractive şiă
C utareaăşi/sauăintensificareaăcontactelorăsociale.ăDescriemăpeăscurtăcon inutulăceloră
treiăscaleădeăbaz ăaleăinventarului.ă
Confruntareaă cuă situa iileă stresante (CSS)ă implic ă eforturileă orientateă directă
c treă dep şireaă situa iiloră şiă rezolvareaă problemeloră (deă exemplu:ă stabilireaă şiă
organizareaăunorăpriorit i,ăconcepereaăunuiăplanădeăac iune,ăorganizareaămaiăeficient ă
aătimpului)ăşiărestructurareaăacestoraăînăplanăcognitivă(deăexemplu:ăanalizareaăsitua iiloră
problematice,ă înă vederea identific riiă elementelor-cheieă pentruă solu ionareaă acestoraă
sauă seă gândeşteă laă ceeaă ceă s-aă întâmplată pentruă aă înv aă dină greşeli).ă Persoaneleă careă
ob ină scoruriă ridicateă laă aceast ă scal ă manifest ă tendin aă deă aă puneă accentulă maiă
degrab ă peăschimbareaă situa iilorăstresante,ă peă organizareaă personal ă şiă peă tentativeleă
deărezolvareăaăproblemelor.ăPentruăversiuneaăînălimbaăromân ăcareăaăfostăadministrat ă
înăcadrulăunuiaădintreăstudiileăpeăloturileădeăeleviăpeăcareăle-am realizat, itemii care au
cotat pentru scala CSS au fost: 1, 2, 6, 10, 15, 21, 24, 26, 27, 36, 39, 41, 42, 43, 46 șiă
47.
Centrareaă peă emo iileă negative (EN)ă seă refer ă laă reac iileă emo ionaleă orientateă
c treăsine,ăînăscopulăreduceriiăstresuluiăresim ităsubiectiv.ăEsteăvorbaădespreăcogni iiăşiă
r spunsuriăemo ionaleădisfunc ionaleă(deăexemplu,ăpersoanaăseănec jeşteădeăfaptulădeăaă
fiă preaă emotiv ,ă seă înfurie,ă devineă încordat ,ă seă blocheaz ă şiă nuă ştieă ceă s ă fac ,ă îşiă
descarc ă nerviiă peă al ii,ă etc.),ă laă preocup riă legateă deă propriileă emo iiă (deă exemplu,
persoanaă îşiă reproşeaz ă c ă esteă preaă sensibil ă şiă emotiv ă într-oă anumit ă situa ieă
stresant ),ălaăacuzeăşiăreproşuriă(deăexemplu,ăpersoanaăîşiăreproşeaz ăc ăpierdeătimpul,ă
c ăs-aăpusăîntr-oăanumit ăsitua ieăstresant ăsauăc ănuăştieăceăs ăfac )ăsauălaăreverie (de
exemplu,ăpersoanaăîşiăspuneăc ăunălucruăstresantănuăiăseăîntâmpl ăîntr-adev răsauăc ănuăiă
seă vaă maiă întâmplaă niciodat ).ă Înă anumiteă cazuri,ă reac iileă emo ionaleă conducă maiă
degrab ă laă creştereaă decâtă laă sc dereaă stresuluiă (persoanaă devineă bulversat ,ă foarteă
încordat ,ă seă simteă îngrijorat ă deăfaptulăc ă nuă vaă puteaă schimbaă situa ia,ăîşiărepet ălaă
nesfârşităpuncteleăslabe).ăItemiiăcareăauăcotatăpentruăaceast ăscal ăauăfost:ă5,ă7,ă8,ă13,ă
14, 16, 17, 19, 22, 25, 28, 30, 33, 34, 38 șiă45.
Evitareaăsitua iilor stresante (ESS)ăpresupuneăimplicareaăînăactivit iăpracticeă –
casniceăsauădeătimpăliberă(deăexemplu:ăplimb ri,ăsomn,ăcump r turi,ăviziteălaăprieteni,ă
158
vizionareaă programeloră deă televiziune,ă preg tireaă unuiă felă deă mâncareă preferat,ă etc.)ă
şi/sauărestructur riăînăplanăcognitivă(deăexemplu:ărememorareaăunorămomenteăpl cute).ă
Persoanaăîncearc ăs ăreduc ăstresulăpeăcareăîlăresimteăsubiectivăfieăprinăimplicareaăîntr-
oă serieă deă activit iă deă timpă liber,ă fieă prină c utareaă şi/sauă intensificareaă contacteloră
sociale (vizitarea unui prieten, vorbitul la telefon cu un prieten, mersul la o petrecere
sauăaniversare,ăpetrecereaăunuiămomentăcuăoăpersoan ăapropiat ).ăPentruăversiuneaăînă
limbaăromân ,ăitemiiăcareăauăcotatăpentruădimensiunea au fost: 3, 4, 9, 11, 12, 18, 20,
23, 29, 31, 32, 35, 37, 40, 44 și 48.
Inventarulă CISSă poateă fiă administrată utilizându-seă dou ă consemne:ă unulă
ŢŢprofesional>>ăă(subiectulătrebuieăs ăr spund ăreferindu-seălaăsitua iileăstresanteăcareă
apară înă via aă saă profesional ,ă înă definitivă laă loculă deă munc )ă şiă altulă ŢŢgeneral>>ă
(subiec iiă trebuieă s ă seă refereă laă situa iileă stresanteă înă general,ă peă careă leă întâlnescă înă
propriaălorăvia ).
Înăstudiulăpeăcareăl-am realizat, consemnul <<profesional>> a fost adaptat, astfel
încâtăs ăfieăasigurat ăoăbun ăvaliditateăaparent ăaăinventaruluiăpentruăpopula iaădeăeleviă
de liceu. Astfel, elevilor li s-aă precizată c ,ă înă activitateaă loră şcolar ,ă liă seă întâmpl ă
probabilăs ătreac ăprinăsitua iiăînăcareăsuntăfoarteăimplica i,ăaăc rorăsfârşităesteăimportantă
pentru eiă şiă peă careă leă consider ă caă fiindă stresante.ă Esteă vorbaă despreă evenimenteă sauă
situa iiăcareăîiăpunăînădificultate,ăîiădezechilibreaz ,ăleăsolicit ăunăefortăimportantăpentruăaă
leădep şi,ăcumăarăfi:ătezeleăsemestriale,ăoălucrareăsauăunătestăfoarteăimportante,ăunănum ră
mareădeătemeădificileăpeăcareăleăauădeărezolvatăpentruăacas ,ăunăconflictăcuăunăprofesor,ă
nemul umireaădirigintelui,ăetc.
Elevilor li s-aă cerută s ă indiceă ceă anumeă facă şi/sauă resimtă deă obicei,ă atunciă cândă
tr iescă laă şcoal ă evenimenteă sauă cândă trecă prină situa iiă dificile,ă prină perioadeă deă stresă
considerabil.ă Eleviiă auă fostă solicita iă s ă încercuiasc ă varianteleă deă r spunsă careă
corespundeauă moduluiă loră obişnuită deă aă reac ionaă (deă aă gândi,ă aă sim iă şiă aă ac iona).ă
Aceştiaă auă r spuns,ă alegândă unaă dintre cele cinci alternative pe care le aveau la
dispozi ie,ă undeă 1ă – Deloc la 5 – Mult. Elevilor li s-aă precizată c ă îşiă puteauă nuan aă
r spunsurileăalegândăşiăvarianteăintermediareă(2,ă3,ă4).ăă
Fiecareă itemă aă fostă cotată înă func ieă deă variantaă deă r spunsă aleas ă de un elev,
acordând-seă1,ă2,ă3,ă4ăsauă5ăpuncte.ăÎnainteădeăaătreceălaăscorareaăr spunsurilorăelevilor,ă
amăverificatăvaliditateaăprotocoalelorăcuăr spunsuri.ăConformăindica iilorădateădeăautoriă
înă manualulă inventarului,ă atunciă cândă ună elevă nuă aă completată ună itemă sauă aă încercuită
dou ă varianteă deă r spuns,ă r spunsuluiă ambiguuă i-auă fostă acordateă 3ă puncte.ă Cândă ună
elevăaăomisăs ăr spund ălaămaiămultădeăcinciăitemiăsauăaăîncercuit,ăpentruămaiămultădeă
cinciă itemi,ă dou ă varianteă deă r spuns,ă protocolulă s uă cuă r spunsuri a fost considerat
invalidăşiăeliminatădinăprelucr ri.
Pentruăfiecareăscal ăînăparte,ăscorulătotalăalăunuiăelevăaăfostăob inutăprinăînsumareaă
scoruriloră laă itemiiă componen i.ă Pentruă fiecareă scal ă înă parte,ă scorulă totală puteaă s ă
variezeă întreă 16ă şiă 80.ă Un scor total ridicat la una dintre scale a fost interpretat ca
159
exprimândăprezen aăaccentuat ăaăstiluluiădeăadaptareălaăsitua ii,ăopera ionalizatădeăscalaă
respectiv .
Versiuneaăînălimbaăromân ăaăinventaruluiăCISSăaăfostăexperimentat ăpeăunălotădeă
63 de studentiă înă domeniulă Psihologie (48ă deă sexă feminină şiă 15ă deă sexă masculin).ă
Studen iiă erauă deă laă Facultateaă deă Psihologie,ă Asisten ă Social ă şiă Sociologie,
Universitateaă ,,Petreă Andrei”ă dină Iaşi.ă Aceştiaăauă completatăinventareleă CISSă şiă NEOă
PI-Ră(CostaăşiăMcCrae,ă1992).ăStuden iiăaveauăvârsteăcuprinseăîntreă19ăşiă45ădeăaniă(măţă
24.89 ani; s = 6.30 ani). Valorile coeficientului α-Cronbach, utilizat pentru evaluarea
consisten eiă interneă aă versiuniiă înă limbaă român ă aă inventaruluiă CISS,ă auă indicată oă
fidelitateă bun aă celoră treiă scaleă deă baz :ă 0.86ă – scala Confruntareaă cuă situa iileă
stresante; 0.87 – scala Centrareaăpeăemo iileănegative; 0.87 – scala Evitareaăsitua iiloră
stresante. Pentru ansamblul format din cei 48 de itemi, valoarea coeficientului α-
Cronbach a fost egal ăcuă0.86.
Inventarulă CISS,ă împreun ă cuă inventarulă IATă şiă cuă Chestionarul pentru
evaluareaăreac iilorăfa ădeăteste/RTTă(Sarason,ă1984)ăauăfostăadministrateăunuiănum ră
de 183 de elevi de la Colegiul Economic-Administrativă dină Iaşiă (veziă Capitolulă 5,ă
punctulăA,ăLotulăII.3.).ăScopulăstudiuluiăaăconstatăînăevaluareaăvalidit iiădeăconstructăaă
inventarului IAT. Pentru acest loct de elevi, valorile coeficientului α-Cronbach au fost
urm toarele:ă0.88ă– scala Confruntareaăcuăsitua iileăstresante; 0.86 – scala Centrarea
peă emo iileă negative; 0.83 – scala Evitareaă situa iiloră stresante. Pentru ansamblul
format din cei 48 de itemi, valoarea coeficientului α-Cronbachăaăfostăegal ăcuă0.84.
6.10. Scalaă pentruă evaluareaă deprinderiloră şiă aă obişnuin eloră legateă deă studiu
(SSHS)
Evaluareaă deprinderiloră şiă aă obişnuin eloră legateă deă studiuă aă fostă f cut ă prină
utilizarea scalei Study Skills & Habits Survey/SSHS (Cassady, 2004). Autorul scalei a
utilizat-oă într-ună studiuă privindă impactulă componenteiă cognitiveă aă anxiet iiă fa ă deă
testare (engl. cognitive test anxiety)ăasupraăîn elegeriiăşiăreamintiriiăunuiătextăînăabsen aă
presiunii evaluative externe.
Înăversiuneaăsaăoriginal ,ăscalaăcon ineă20ădeăitemiăcareăseăreferaălaăoăvarietateădeă
activit iăşiădeăcomportamenteăspecificeăetapeiădeăstudiuăşiădeăpreg tireăpentruăunătestă
sauă pentruă ună examen.ă Laă fiecareă dintreă itemi,ă eleviiă auă r spunsă peă oă scal ă înă patruă
trepte: A – nuăm ăcaracterizeaz ădeloc, B – m ăcaracterizeaz ăîntr-oămic ăm sur , C –
m ăcaracterizeaz ădestulădeămult şi D – m ăcaracterizeaz ăfoarteămult.
Pentru unul dintre studiile pe elevi pe care l-amă efectuat,ă amă re inută doară 16ă
dintreă ceiă 20ă deă itemiă dină versiuneaă original .ă Patruă itemiă auă fostă elimina iă datorit ă
formul rilorăinadecvateăînăraportăcuăscopulăpeăcareăni l-amăpropusă(unănivelăsc zutăală
validit iiă aparente).ă Itemiiă auă fost:ă ,,I lose interest in classes after going a few
times”/,,Înătimpulăcursurilor,ăîmiăpierdăinteresulădestulădeărepede”,ă,,I think instructors
160
require too much work outside of class”/,,Credă c ă profesoriiă dauă preaă multeă temeă
pentruă acas ”,ă ,,I read as fast as other college students”/,,Citesc la fel de repede ca
ceilal iăcolegiădeăfacultate”ăşiă,,I think about what the instructor is saying, as well as
listen to what he or she says”/,,Înă timpulă unuiă curs,ă m ă gândescă laă ceeaă ceă spuneă
profesorul,ă conversândă înă acelaşiă timpă cuă ună colegă sauă cuă oă coleg ”.ă Înă Anexaă H,ă
esteprezentat ăversiuneaăfinal ăînălimbaăromân ăaăscaleiăSSHSăpeăcareăamăadministrat-
oăînăcadrulăunuiaădintreăstudiileăpeăelevi.ă
R spunsurile pe care elevii le-auădatălaăitemiiă3,ă4,ă8,ă9,ă12,ă13,ă14,ă15ăşiă16ăauă
fostă scorateă dup ă cumă urmeaz :ă nuă m ă caracterizeaz ă delocă – 4 puncte, m ă
caracterizeaz ă într-oă mic ă m sur ă – 3 puncte, m ă caracterizeaz ă destulă deă mult – 2
puncte, m ăcaracterizeaz ăfoarteămult – 1ăpunct.ăR spunsurileălaăitemiiă1,ă2,ă5,ă6,ă7,ă10ă
şiă11ăauăfostăscorateăastfel:ănuăm ăcaracterizeaz ădelocă– 1 punct, m ăcaracterizeaz ă
într-oă mic ă m sur ă – 2 puncte, m ă caracterizeaz ă destulă deă mult – 3 puncte, m ă
caracterizeaz ăfoarte mult – 4 puncte.
Scorulătotalăalăunuiăelevăaăfostăob inutăprinăînsumareaăscorurilorălaăceiă16ăitemi.ă
Ună elevă puteaă ob ineă ună scoră totală situată întreă 16ă şiă 64.ă Ună scoră totală ridicată aă fostă
considerată caă indicândă eficien aă deprinderiloră şiă aă obişnuin eloră unui elev legate de
studiulăşiădeăpreg tireaăpentruăunătest/examen.
Înă cadrulă studiuljuiă peă careă le-am realizat (vezi Capitolul 5, punctul A, Lotul
II.1.), ansamblul celor 16 itemi pe care i-amă re inută dină scalaă original ă aă înregistrată
urm toareleăvaloriăaleăconsisten eiăinterneă(coeficientulăα-Cronbach): 0.78 (fete), 0.71
(b ie i),ă0.76ă(întregulălot).
6.11.ăBateriaăFactorial ăPrimary Mental Abilities (PMA)
Bateria factorial PMA (Primary Mental Abilities) este rezultatul unei serii de
cercet ri efectuate de c treă oă echip ă deă psihologi,ă dină cadrulă Laboratoruluiă deă
Psihometrie al Universit ii din Chicago, sub coordonarea profesorului Louis Leon
Thurstone.ăPrimaăversiuneăaăbaterieiăaăfostăpublicat ăînă1941.ăÎnăRomânia,ăbateriaăaăfostă
adaptat ă şiă experimentat ă pentruă primaă dat ă deă c treă psihologă dr.ă Mariaă Magdalenaă
Kleină (1991;ă cf.ă Mitrofană şiă Mitrofan,ă 2005).ă Începândă cuă anulă 1995,ă bateriaă st ă înă
aten iaăuneiăechipeădinăcadrulăSociet iiădeăPsihologieăAplicat PSITEST dinăIaşi,ăaflat ă
sub coordonarea psihologului principal Mihail Gaspar.
Destinat ăs m soareăcinciădintreăaptitudinileăcognitiveădeăbaz ă(Vă– semnifica iaă
verbal ,ăRă– ra ionamentulăabstract,ăNă– aptitudineaănumeric ,ăS – aptitudineaăspa ial ă
şiă Wă – fluiditateaă verbal ),ă aceast ă baterieă deă testeă aă fostă conceput ,ă ini ial,ă pentruă
eleviiă cuă vârsteă cuprinseă întreă 11ă şiă 17ă ani,ă dar,ă ulterior,ă aă fostă utilizat ă şiă înă selec iaă
profesional ă aă adul iloră cuă preg tireă şcolar ă general ă sauă medie.ă Semnifica iaă
opera ional ă aă testelor,ă peă careă le-am administrată înă studiulă nostru,ă esteă prezentat ă înă
continuare.
161
Semnifica iaă (aptitudinea)ă verbal (V) este aptitudinea de a în elegeă ideileă
exprimateă prină cuvinte.ă Aceast ă aptitudineă intervineă în orice activitate în care
informa iileăsuntăob inuteăprinălecturaăsauăaudi iaăcuvintelor.ăSemnifica iaăverbal ăesteă
m surat ăprinăintermediulătestuluiădeăsinonimeă(50ădeăitemi),ăcuăoădurata de rezolvare
de patru minute.
Ra ionamentul abstract (R) este aptitudinea de a rezolva probleme logice. Este
una din cele mai importante aptitudiniămentale.ăPersoaneleăcareăauăunăra ionamentăbună
potăanalizaăoăsitua ieăpeăbazaăexperien eiătrecute,ăpotăconcepeăplanuriădeăac iuneăşiăleă
potăduceălaăbunăsfârşit,ă inândăcontădeăfapteleăconstatate.ăDurata de rezolvare a celor 30
deăitemiă(şiruriădeălitere,ăconstruiteădup ăanumiteăreguliăpeăcareăsubiectulătrebuieăs ăleă
descopereăşiăs ăleăapliceăpentruăaăcompletaăşirurile)ăesteădeăşaseăminute.
Aptitudineaă numeric (N) este aptitudinea de a lucra cu cifre, de a rezolva
probleme cantitative simple. Esteă unaă dintreă aptitudinileă celeă maiă uşoră deă pusă în
eviden ă şiă deă explicat,ă deoareceă seă refer ă înă principală laă rapiditateaă şiă exactitateaă în
mânuireaă cifrelor.ă Durataă deă rezolvareă aă testuluiă deă aptitudineă numeric ă (70ă itemi,ă
reprezentândăadun riăc roraăsubiectulătrebuieăs ăleăverificeăcorectitudinea)ăesteădeăşaseă
minute.
Dou ă studiiă privindă fidelitateaă testeloră baterieiă PMAă (Thurstoneă şiă Thurstoneă -
1941, respectiv Jacobs - 1948)ăauăutilizatămetodaăestim riiăfidelit iiăunuiătestăcuădurat ă
de rezolvare limitat ă (metod ă introdus ă deă Spearmană şiă Brown)ă (cf.ă Robu,ă 2008a).ă
Primul studiu s-aă bazată peă rezultateleă aă 500ă deă elevi,ă înscrişiă laă cursurileă maiă multoră
şcoliăsecundareădinăChicago.ăCelăde-alădoileaăstudiuăaăfostăefectuatăpeăunăeşantionădeă
97 elevi dintr-o şcoal ăsecundar ăamerican .ăRezultateleăauăindicatăvaloriăridicateăaleă
fidelit iiă estimateă (întreă 0.89ă şiă 0.96ă – pentruă studiulă întreprinsă deă Thurstoneă şiă
Thurstone,ărespectivăîntreă0.87ăşiă0.96ă– pentru studiul lui Jacobs).
Testele V (Semnifica ie verbal ) şi R (Ra ionament abstract) s-au dovedit a fi cei
maiă buniă predictoriă pentruă performan eleă şcolare.ă Scorurileă laă acesteă dou ă testeă auă
demonstrat o fidelitate satisf c toare şi au furnizat corela ii substan iale cu notele
şcolare,ă precumă şiă cuă scorurile la testele de inteligen general (a se vedea studiile
citate de Robu, 2008a). Studiile asupra PMA au condus la formula 2V+R (în care
testele V şi R sunt exprimate în scoruri brute), pentru estimarea coeficientului de
inteligen ăconven ional (cf. Robu, 2008a). Acest scor compozit poate fi considerat un
bunăindicatorăşiăpentruăaptitudineaăcognitiv-intelectual ăsauăşcolar .
Pentruăprogrameleădeăconsiliereăprofesional ,ăscorurileălaătesteleăV (Semnifica ieă
verbal ), R (Ra ionament) şi N (Aptitudine numeric ) pot furniza cea mai bun
estimare a nivelului la care un subiect va reuşi înămuncaăsaăîntr-un anumit domeniu (cf.
Robu, 2008a). Alteă dateă referitoareă laă fidelitateaă şiă laă validitateaă baterieiă PMAă potă fiă
consultateăînăMitrofanăşiăMitrofană(2005).
162
7. REZULTATE
7.1. Date statistice descriptive
I. ELEVI
Tabelulă20ăprezint ăindicatoriiăstatisticiădescriptiviăpentruădistribu iileăscoruriloră

pe care elevii de liceu din lotul general le-auăob inutălaăinventarulăIAT.ă
Tabelul 20
Indicatori Emotivitate Îngrijorare IAT - total
Medie 16.94 13.90 39.50

Median 16 13 38
Mod 13 11 34
abatere standard 5.36 4.69 11.10
varia ieă(CVă56) 31.64 33.74 28.10
Skewness 0.59 0.97 0.63
Kurtosis - 0.24 0.61 - 0.15
Minim 8 8 20
Maxim 32 32 76
testul Kolmogorov-Smirnov 4.38 *** 6.24 *** 3.71 ***
*** p < 0.001
Înă raportă cuă medianaă distribu ieiă tuturoră posibileloră scoruriă totaleă distincteă laă
inventarulăIATă(ăţă50),ăvaloareaămedieiăpentruădistribu iaăceloră1914ăeleviădeăliceuădină
lotul general a manifestatătendin aădeăaăseăsituaăînăzonaăscorurilorăsc zute.ăAproximativă
jum tateădintreăceiă1914ăeleviăauăob inutălaăinventarulăIATăscoruriătotaleămaiămariădecâtă
38.ă Deă asemenea,ă 80ă (sauă 4.1ă %)ă dintreă ceiă 1914ă eleviă dină lotulă generală auă ob inută
scoruri totale egaleăcuăsauămaiămariădecâtă62ă(adic ămaiămariăcuăcelăpu inădou ăabateriă
standardăfa ădeămediaădistribu iei).ăDistribu iaăscorurilorătotaleăob inuteădeăeleviiădină
lotulăgeneralăaăfostăunimodal .
56
Coeficientulă deă varia ieă (variabilitate),ă propusă deă K.ă Pearson,ă seă calculeaz ă cuă formulaă
CV   100 (3), unde s – abatereaăstandardăaădistribu iei,ăiarămă– mediaădistribu ieiă(cf.ăPopa,ă
s
m
2008).ăNovacă(1977;ăcitatădeăPopa,ă2008)ăaăpropusăurm toareleălimiteădeăinterpretareăaăvaloriiă
acestui indicator: CV < 15 % - varia ieămic ă(medieăreprezentativ ăpentruădistribu ie);ă15ă%ăŢă
CV < 30 % - varia ieămoderat ă(medieăsuficientădeăreprezentativ ăpentruădistribu ie);ăCVă>ă30ă
% - varia ieămareă(medieăpu inăreprezentativ ăpentruădistribu ie).
163
Înămedie,ăatâtăfetele,ăcâtăşiăb ie iiădeăliceuăromâniădinălotulăgeneralăauăob inutălaă
versiuneaă înă limbaă român ă aă inventaruluiă IATă scoruriă semnificativă maiă sc zuteădecâtă
eleviiădeăliceuăamericaniă(Tabelulă21).ăDiferen eleăauăvizatăînăspecialăfa etaăreferitoareă
la Îngrijorare.
Tabelul 21
B ie iădeăliceu Fete de liceu
România SUA România SUA
t d-Cohen t d-Cohen
(N = 875) (N = 527) (N = 1039) (N = 591)
IAT - total
m 36.45 40.87 42.08 45.72
- 6.80 *** 0.40 - 5.49 *** 0.30
s 9.90 12.77 11.40 13.63
Emotivitate
m 15.20 16.61 18.40 18.91
- 4.94 *** 0.28 1.72 0.09
s 4.63 5.47 5.50 5.88
Îngrijorare
m 13.26 15.60 14.44 17.06
- 8.55 *** 0.50 - 9.28 *** 0.50
s 4.28 5.33 4.95 5.76
*** p < 0.001
Înă medie,ă eleviiă auă ob inută scoruriă semnificativă maiă mari la scala Emotivitate,
comparativ cu scala Îngrijorare (t = 32.13, p < 0.001; d-Cohen = 0.60). Acest rezultat
esteă înă concordan ă cuă dateleă pentruă lotulă normativă deă eleviă deă liceuă (Nă ţă 1118)ă
publicateă deă c treă Spielbergeră (1980)ă înă manualulă inventaruluiă TAI (a se revedea
Capitolulă2,ăsubcapitolulă2.5.,ăTabelulă12).ăDeăasemenea,ădistribu iaăscorurilorălaăscalaă
Emotivitate pe care le-auăob inutăeleviiăromâniădinălotulăgeneralăaăfostămaiăeterogen ă(să
2
ţă 28.72)ă comparativă cuă distribu iaă scoruriloră laă scalaă Îngrijorare (s 2 = 21.99) [F
Levene= 40.57; p < 0.001].
Pentruă ambeleă scale,ă distribu iileă auă fostă asimetriceă spreă stânga,ă asimetriaă
(pozitiv )ă fiindă maiă accentuat ă pentruă scalaă Îngrijorareă (vezi Figura 7.1.-aă şiă Figuraă
7.1.-b). Acesteădateăsemnific ătendin aăelevilorădeăaăob ineăscoruriăsc zuteă(situateăsubă
mediileă distribu iilor)ă laă celeă dou ă fa eteă aleă anxiet iiă fa ă deă testareă – Îngrijorare,
respectiv Emotivitate.ă Aceast ă tendin ă poateă fiă asociat ă unuiă posibilă efectă deă
dezirabilitateăsocial ăînăceeaăce priveşteăr spunsurileăpeăcareăeleviiăle-au dat: orientarea
acestoraă spreă disimulareaă simptomeloră specificeă anxiet iiăfa ă deă testareă considerat ,ă
probabil, ca fiind un aspect negativ.
Asimetriaădistribu iilorăscorurilorăpeăcareăeleviiăle-auăob inutălaăceleădou ăscaleă
ale inventarului IAT s-aă reflectată înă asimetriaă deă asemeneaă pozitiv ă (deă stânga)ă aă
distribu ieiăscorurilorătotaleălaăinventară(veziăFiguraă7.1.c).
164
320
310
300
290
280
270
260
250
240
230
220
210
200
190
180
170
160
150
140
130
120
110
100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
8 - 10 10 - 12 12 - 14 14 - 16 16 - 18 18 - 20 20 - 22 22 - 24 24 - 26 26 - 28 28 - 30 30 - 32
scoruri scala Emotivitate
Figura 7.1. - a
Pentruătestareaănormalit iiădistribu iilorăscorurilorăpeăcareăeleviiăle-au ob inutălaă

inventarulă IAT,ă amă utilizată şiă indicatorulă non-parametric Kolmogorov-Smirnovă (înă
SPSS, engl. 1-Sample K-S test).ă Dac ă pragulă deă semnifica ieă asociată valoriiă acestuiă
indicatoră pentruă oă distribu ieă esteă maiă mică decâtă 0.05,ă distribu iaă respectiv ă se abate
semnificativă deă laă condi iaă deă normalitate.ă Dină Tabelulă 20,ă seă poateă constataă c ă atâtă
pentruăfiecareădintreăceleădou ăscaleăaleăinventaruluiăIAT,ăcâtăşiăpentruăscorurileătotaleă
ob inuteădeăc treăeleviiădeăliceu,ădistribu iileăs-auăab tutăsemnificativădeălaăcondi iaădeă
normalitate.
II. STUDEN I
II.1. STUDIUL EFECTUAT PE STUDEN IIă DEă LAă UNIVERSITATEA ,,AL. I . CUZA” DIN
IAŞI
Esteă vorbaă despreă primulă dintreă studiileă efectuateă peă studen i,ă prină careă amă
urm rităexperimentareaăversiuniiăînălimbaăromân ăaăinventaruluiăTAI.ăCaracteristicileă
lotuluiă auă fostă prezentateă înă Capitolulă 5ă (punctulă B,ă Lotulă I).ă Tabelulă 22ă prezint ă
rezumatulă statistică pentruă distribu iaă scoruriloră laă fiecareă dintreă scaleleă inventaruluiă
IAT,ăprecumăşiăpentruădistribu iaăscorurilor totale.
165
540
520
500
480
460
440
420
400
380
360
340
320
300
280
260
240
220
200
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
8 - 10 10 - 12 12 - 15 15 - 17 17 - 19 19 - 21 21 - 23 23 - 25 25 - 28 28 - 30 30 - 32
scoruri scala Îngrijorare
Figura 7.1. – b
350
340
330
320
310
300
290
280
270
260
250
240
230
220
210
200
190
180
170
160
150
140
130
120
110
100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
20 - 25 25 - 29 29 - 34 34 - 39 39 - 43 43 - 48 48 - 53 53 - 57 57 - 62 62 - 67 67 - 71 71 - 76
scoruri totale inventar IAT
Figura 7.1. - c
166
Tabelul 22
Indicatori Emotivitate Îngrijorareăă IAT - total

Medie 19.63 14.49 43.08
Median 20 14 42
Mod 17ăşiă22 10 56
Skewness 0.05 0.91 0.18
Kurtosis - 0.68 0.74 - 0.76
Minim 8 8 22
Maxim 31 31 67
testul Kolmogorov- 1.07 1.49 * 0.99
Smirnov
* p < 0.05
Înă raportă cuă medianaă distribu ieiă tuturoră posibileloră scoruriă totaleă distincteă laă
inventarul IAT ( = 50), valoarea mediei scorurilor pentru distribu iaă celoră 160ă deă
studen iă aă manifestatătendin aă deă aă seă situaă înă zonaăscoruriloră moderate.ă Aproximativă
jum tateădintreăstuden iăauăob inutăscoruriătotaleămaiămariădecâtă42.ăDoară3ă(adic ă1.8ă
%)ă dintreă studen iă auă ob inută scoruriă totaleă egaleă cuă sauă maiă mariă decâtă 63ă (adic ă
scoruriă maiă mariă cuă celă pu ină dou ă abateriă standardă fa ă deă mediaă distribu iei).ă Deă
cealalt ăparte,ădoară2ă(1.2ă%)ădintreăstuden iăauăob inutăscoruriătotaleăegaleăcuăsauămaiă
miciădecâtă23ă(adic ăscoruriămaiămiciăcuăcelăpu inădou ăabateriăstandardăfa ădeămediaă
lotului).
Dinăanalizaăvalorilorăpentruăindicatoriiătendin eiăcentrale,ăaăvaloriiăindicatoruluiă
skewness (careă aă indicată oă asimetrieă neglijabil ),ă precumă şiă aă valoriiă testuluiă
Kolmogorov-Smirnov, am constatat cvasi-normalitatea distribu ieiăscorurilorătotaleăpeă
careăstuden iiăle-auăob inutălaăversiuneaăînălimbaăromân ăaăinventaruluiăTAI.
Dac ă pentruă scalaă Emotivitate,ă distribu iaă scoruriloră peă careă le-auă ob inută
studen iiă aă fostă cvasi-normal ,ă pentruă scalaă Îngrijorare distribu ia s-aă ab tută deă laă
condi iaă deă normalitate.ă Înă cazulă acesteiă dimensiuniă aă anxiet iiă fa ă deă testare,ă
distribu iaă scoruriloră aă prezentată oă asimetrieă deă stângaă evident ă(aă seă vedeaă şiă Figuraă
7.2. – a,ăbăşiăc).
167
36
35
34
33
32
31
30
29
28
27
26
25
24
23
22
21
20
19
18
17
16
15
14
13
12
11
10
9
8
7
6
5
4
3
2
10
8 - 10 10 - 13 13 - 15 15 - 17 17 - 19 19 - 22 22 - 24 24 - 26 26 - 29 29 - 31
Figura 7.2. - a
Caă şiă înă cazulă eleviloră deă liceu,ă studen iiă auă ob inut,ă înă medie,ă scoruriă
semnificativ mai mari la scala Emotivitate decâtă laă scalaă Îngrijorare (t = 13.28, p <
0.001; d-Cohenă ţă 1.03).ă Aceastaă înseamn ă c ,ă înă rândulă studen ilor,ă fa etaă anxiet iiă
fa ădeătestareălegat ădeăsimptomeleăemo ionaleăstânjenitoareăaămanifestatătendin aădeăaă
fiămaiăaccentuat ăcomparativăcuăpreocup rileălegateădeăeşec.
II.2. STUDIUL EFECTUAT PE STUDEN IIăDEăLAăUNIVERSITATEA ,,PETRE ANDREI” DIN

IAŞI
Aceste studiu a vizat experimentareaă versiuniiă înă limbaă român ă aă inventaruluiă

TAIăşiăs-aăbazatăpeăr spunsurileădateădeă199ădeăstuden iădeălaăFacultatea de Psihologie,
Asisten ă Social ă şiă Sociologie, Universitateaă ,,Petreă Andrei” dină Iaşiă (aă seă vedeaă
Capitolul 5, punctul B, Lotul II).ă Tabelulă 23ă prezint ă rezumatulă statistică pentruă
distribu iileăscorurilorăpeăcareăstuden iiăle-auăob inutălaăinventarulăIAT.
168
40
39
38
37
36
35
34
33
32
31
30
29
28
27
26
25
24
23
22
21
20
19
18
17
16
15
14
13
12
11
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0
8 - 10 10 - 13 13 - 15 15 - 17 17 - 19 19 - 22 22 - 24 24 - 26 26 - 29 29 - 31
Figura 7.2. - b
30
29
28
27
26
25
24
23
22
21
20
19
18
17
16
15
14
13
12
11
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0
22 - 27 27 - 31 31 - 36 36 - 40 40 - 45 45 - 49 49 - 54 54 - 58 58 - 63 63 - 67
Figura 7.2. - c
169
Tabelul 23
Indicatori Emotivitate Îngrijorareăă IAT - total

Medie 16.61 12.47 37.70
Median 16 12 35
Mod 16 10 35
Skewness 0.68 1.14 0.77
Kurtosis - 0.11 1.42 0.29
Minim 8 8 20
Maxim 31 29 75
testul Kolmogorov- 1.83 ** 2.21 *** 1.75 **
Smirnov
** p < 0.01; *** p < 0.001
Studen iiă careă auă completată inventarulă IATă auă ob inută scoruriă totaleă cuprinseă
întreă20ăşiă75,ăcuăoămedieăegal ăcuă37.70.ăConstat măoăabatereăstandardărelativăridicat ă
caă valoare,ă ceeaă ceă indic ă oă varia ieă suficientă deă mareă aă scoruriloră totaleă peă careă
studen iiă le-auă ob inut.ă Într-adev r,ă aceştiaă auă ob inută 41ă dintreă celeă 61ă deă scoruriă
distincteăposibile.ăAproximativăjum tateădintreăstuden iăauăob inutăscoruriătotaleăpesteă
42.
Dinăanalizaăvalorilorăpentruăindicatoriiătendin eiăcentrale,ăaăvaloriiăindicatoruluiă
skewness (care a indicatăoăasimetrieădeăstângaăsauăpozitiv ),ăprecumăşiăaăvaloriiătestuluiă
Kolmogorov-Smirnov,ăamăconstatatăc ădistribu iaăscorurilorătotaleăpeăcareăstuden iiăle-
auăob inutălaăversiuneaăînălimbaăromân ăaăinventaruluiăTAIăs-aăab tutăsemnificativădină
punct de vedereăstatisticădeălaăcondi iaădeănormalitate.
Deă asemenea,ă distribu iileă scoruriloră laă scaleleă Emotivitate şiă Îngrijorareă au
prezentată asimetriiă deă stângaă (tendin aă scoruriloră deă aă seă situaă subă medie,ă înă zonaă
valorilorăsc zute).ăAsimetriaăaăfostămaiăaccentuat ăînăcazulăscaleiăÎngrijorare.ăValorileă
testului Kolmogorov-Smirnovă auă indicată abateriă deă laă condi iaă deă normalitateă aleă
distribu iiloră scoruriloră peă careă studen iiă le-auă înregistrată laă celeă dou ă fa eteă aleă
anxiet iiăfa ădeătestareă(aăseăvedeaăşiăFigura 7.3. – a,ăbăşiăc).
170
36
35
34
33
32
31
30
29
28
27
26
25
24
23
22
21
20
19
18
17
16
15
14
13
12
11
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0
8 - 10 10 - 12 12 - 14 14 - 16 16 - 18 18 - 19 19 - 21 21 - 23 23 - 25 25 - 27 27 - 29 29 - 31
Figura 7.3. – a
Caăşiăînăcazulălotuluiădeăstuden iădeălaăUniversitateaă,,Al.ăI.ăCuza”,ăstuden iiădină

cel de-alădoileaălotăauăob inutălaăscalaăEmotivitate o medie a scorurilor semnificativ mai
ridicat ădecâtămediaăpentruăscalaăÎngrijorare (t = 16.15, p < 0.001; d-Cohen = 0.90).
Comparândă scorurileă totaleă laă inventarulă IATă ob inuteă deă c treă studen iiă înă
domeniul Psihologie deălaăceleădou ăuniversit i,ăamăconstatatăoădiferen ăsemnificativ ă
din punct de vedere statistic (t = 4.98, p Ţă0.001).ăStuden iiădeălaăUniversitatea ,,Al. I.
Cuza” auă ob inut,ă înă medie,ă scoruriă semnificativă maiă ridicateă decâtă studen iiă deă laă
Universitateaă ,,Petreă Andrei”. Valoarea coeficientului d-Cohen (= 0.53) a indicat un
efectădeăm rimeămoderat ădinăparteaăvariabilei universitate.
Diferen eleă înă defavoareaă studen iloră deă laă Universitateaă ,,Al.ă I.ă Cuza” s-au
p stratăşiăpentruăfiecareădintreăceleădou ăfa eteăaleăanxiet iiăfa ădeătestare:ăpentruăscalaă
Emotivitate – t = 5.31, p < 0.001, d-Cohen = 0.57; pentru scala Îngrijorare – t = 4.49, p
< 0.001, d-Cohenăţă0.49.ăAcesteărezultateăpotăfiăexplicateăprinăspecificulăculturiiălegat ă
deă evaluareaă cunoştin eloră teoreticeă şiă practiceă aleă studen iloră înă cadrulă celoră dou ă
institu iiădeăînv mântăsuperior.
171
80
78
76
74
72
70
68
66
64
62
60
58
56
54
52
50
48
46
44
42
40
38
36
34
32
30
28
26
24
22
20
18
16
14
12
10
8
6
4
2
0
8 - 10 10 - 12 12 - 14 14 - 16 16 - 18 18 - 21 21 - 23 23 - 25 25 - 27 27 - 29
Figura 7.3. - b
50
48
46
44
42
40
38
36
34
32
30
28
26
24
22
20
18
16
14
12
10
8
6
4
2
0
20 - 25 25 - 29 29 - 34 34 - 38 38 - 43 43 - 48 48 - 52 52 - 57 57 - 61 61 - 66 66 - 70 70 - 75
Figura 7.3. - c
172
7.2.ăDateăcomparativeăînăfunc ieădeăsex, clas ăşcolar /anădeăstudiuăşiăspecializare
A.ăCompara iiăînăfunc ieădeăvariabilaăsex

Diferen eleă legateă deă nivelulă anxiet iiă fa ă deă testareă (scorurileă totaleă laă
inventarulă IATă şiă scorurileă laă celeă dou ă scale)ă înă func ieă deă variabilaă sex au fost
studiateă prină dou ă strategii,ă deă altfelă convergenteă înă ceeaă ceă priveşteă posibileleă
rezultate:ă 1)ă comparareaă mediiloră scoruriloră ob inuteă deă c treă fete,ă respectivă deă c treă
b ie iă(testulăt-Student pentruădou ăloturiăindependenteăşiăm rimeaăefectuluiăvariabileiă
sex calculat ăcuăajutorulăcoeficientuluiăd-Cohen); 2) compararea datelor referitoare la
prevalen aă anxiet iiă fa ă deă testareă (num rulă deă cazuriă careă auă înregistrată ună nivelă
ridicat)ăînăsubloturileădeăfete,ărespectivădeăb ie i.
Înă vedereaă studieriiă prevalen eiă anxiet iiă fa ă deă testareă – atâtă înă cadrulă
întreguluiă lotă deă elevi,ă câtăşiăînă cadrulăsubloturiloră diferen iateă înă func ieădeă variabilaă
sex – amăutilizatăcriteriulămă±ăs,ăpentruăgruparea scorurilor pe care elevii le-auăob inută
laăinventarulăTAIăînăscoruriăsc zute,ăscoruriămoderate,ărespectivăscoruriăridicate.ă
Aşaă cumă amă v zut,ă valorileă descriptiveă aleă distribu ieiă scoruriloră totaleă laă
inventarul IAT pe care le-auăob inutăceiă1914ăeleviăau fost: m = 39.50, s = 11.10, min =
20,ămaxăţă76.ăÎnăconsecin ,ăscorurileăsituateăîntreă20ăşiă28ă(39.50ă – 11.10 = 28.40 ~
28)ăauăfostăconsiderateăcaăfiindăsc zute,ăscorurileăsituateăînăintervalulă29ă- 51 (39.50 +
11.10 = 50.60 ~ 51) au fost considerate ca fiindă moderate,ă iară scorurileă situateă înă
intervalul 52 - 76 au fost considerate ca fiind ridicate. Înă continuare,ă vomă prezentaă
compara iileăînăfunc ieădeăvariabilaăsex aleăscorurilorăpeăcareăelevii,ărespectivăstuden iiă
le-auăob inutălaăinventarulăIAT.
I. ELEVI
I.1. PREVALEN AăANXIET IIăFA ăDEăTESTAREăÎNăFUNC IEăDE VARIABILA SEX
Întreă distribu iileă deă frecven eă aleă niveluluiă anxiet iiă fa ă deă testareă înă rândulă
b ie ilor,ă respectivă ală feteloră s-aă înregistrată oă diferen ă semnificativ ă statistică [χă 2 =
95.43, p < 0.001; coeficientul V-Cramer = 0.22 57].
57
CoeficientulăVăpropusădeăH.ăCramérăexprim ăm rimeaăefectului,ăînăcazulătestuluiă χă 2 pentru
diferen aăîntreădistribu iileădeăfrecven eăaădou ăvariabileănominaleă(tabelădeăcontingen ăcuăl = 2,
3,ă4,ă.....ăliniiăşiăc = 3, 4, 5, coloane). Formula de calcul este (cf. Everitt, 2002):
  
 minl  1; c  1

  (4),
2
V  Cramer 
173
AşaăcumăseăpoateăconstataădinăTabelulă24,ădoară8.6ă%ădintreăb ie iăs-auăîncadrat,ă
înă func ieă deă criteriulă peă careă l-am utilizat pentru gruparea scorurilor totale brute la
inventarulăIAT,ăînăcategoriaănivel ridicatăalăanxiet iiăfa ădeătestare.ăÎnăcazulăfetelor,ă
procentulă aă fostă deă aproximativă dou ă oriă şiă jum tateă maiă mare.ă Diferen aă dntreă celeă
dou ă procenteă 58 aă fostă semnificativ ă dină punctă deă vedereă statistică (ză ţă - 7.96, p <
0.001),ăîns ăm rimeaăefectuluiăaăfostăsc zut ă(hăţă0.12ă59).
Tabelul 24
B ie i Fete Total
(N = 875) (N = 1039) (N = 1914)
Nivelăanxietateăfa ădeătestare
f % f % F %
sc zut 203 23.2 109 10.5 312 16.3

moderat 597 68.2 711 68.4 1308 68.3
ridicat 75 8.6 219 21.1 294 15.4
Peă deă alt ă parte,ă 23.2ă %ă dintreă b ie i,ă fa ă deă numaiă 10.5ă %ă dintreă fete,ă s-au
încadrată înă categoriaă nivelă sc zută ală anxiet iiă fa ă deă testare.ă Diferen aă înă favoareaă
b ie iloră aă fostă semnificativ ă dină punctă deă vedereă statistică (ză ţă 7.43,ă pă Ţă 0.001;ă hă ţă
0.12).ă Procenteleă deă b ie i,ă respectivă deă feteă careă s-auă încadrată înă categoriaă nivel
moderată ală anxiet iiă fa ă deă testare nu au diferit semnificativ din punct de vedere
statistic (z = - 0.09, p > 0.05; h = 0.002).
   
2
 =
N  min l ; c  1
(5),
iar l ţă num rulă deă linii, c ţă num rulă deă coloane,ă N ţă num rulă totală deă subiec iă şiă χă 2 =
coeficientulăluiăPearsonăob inutăcuăformulaăclasic .ăCohenăaăpropusăurm toareleărepereăpentruă
interpretareaă m rimiiăefectului,ă înăcazulă testuluiă χă 2 (cf. Popa, 2004): 0.10 – efect mic; 0.25 –
efect moderat; 0.40 – efect mare.
58
Compara iaă întreă procentulă deă b ie iă şiă celă deă feteă cuă ună nivelă ridicată ală anxiet iiă fa ă deă
testareăaăfostăefectuat ăcuătestulăz pentruădiferen aăîntreădou ăpropor iiăindependente.
59
Coeficientul h esteă m rimeaă efectuluiă înă cazulă diferen eiă întreă dou ă propor iiă independente.ă
Formula de calcul este (cf. Cohen, 1992): h = |  p1   p 2 | (6), unde p1 şiă p2 suntă celeă dou ă
propor ii,ăiară  p1 şiă  p 2 sunt valorile corespunz toare,ăob inuteăînăurmaătransform riiăvaloriloră

p1 şiă p2 prină aplicareaă func ieiă arcsin.ă Cohenă (1992)ă sugereaz ă urm toareleă repereă pentruă
interpretareaăsemnifica ieiăvaloriiăcoeficientuluiăh:ă0.20ă– efect mic; 0.50 – efect moderat; 0.80
– efect mare.
174
Analizândăprevalen aăanxiet iiăfa ădeătestare la nivelul lotului de elevi general,
constat măc ăpu inăpesteă15ă%ă(ceeaăceăesteăechivalentăcuăunuădintreăfiecareăcinciăelevi)ă
s-auă încadrată înă categoriaă nivelă ridicată ală anxiet iiă fa ă deă testare,ă iară 16.3ă %ă înă
categoria nivelăsc zutăalăanxiet ii fa ădeătestare.ăDintreăto iăeleviiăcareăs-auăîncadrată
înăcategoriaănivelăridicatăalăanxiet iiăfa ădeătestare,ă74.4ă%ăauăfostăfete,ăiarădintreăto iă
elevii care s-auăîncadratăînăcategoriaănivelăsc zutăalăanxiet iiăfa ădeătestare, 65.06 %
auă fostă b ie i.ă Înă categoriaă nivelă ridicată ală anxiet iiă fa ă deă testare,ă constat mă ună
procentă multă maiă ridicată deă feteă comparativă cuă celă deă b ie i.ă Înă schimb,ă înă categoriaă
nivelă sc zută ală anxiet iiă fa ă deă testare,ă constat mă ună procentă multă maiă ridicată deă
b ie iăcomparativ cu cel de fete.
Din datele pe care le-amăcomentatămaiăsus,ărezult ăclarăoăprevalen ămaiăridicat ă
aăanxiet iiăfa ădeătestareăînărândulăfetelorăcomparativăcuăcelăalăb ie ilor.
I.2. COMPARA IAăMEDIILOR ÎNăFUNC IEăDEăVARIABILA SEX
Compara iileă între mediileă ob inuteă deă c treă b ie i,ă respectivă celeă ob inuteă deă
c treăfeteălaăinventarulăIATăauăeviden iatădiferen eăsemnificativeădinăpunctădeăvedereă
statisticălaăambeleăscaleăaleăinventarului,ăprecumăşiăînăceeaăceăpriveşteăscorurileătotaleă
(Tabelul 25).
Tabelul 25
B ie i Fete
(N = 875) (N = 1039) a
Scale t d-Cohen
m s m s
IAT - total 36.45 9.90 42.08 11.40 - 11.55 0.52

Emotivitate 15.20 4.63 18.40 5.50 - 13.82 0.63
Îngrijorare 13.26 4.28 14.44 4.95 - 5.55 0.25
a
Toateădiferen eleăauăfost semnificative la pragul p = 0.001
Înătoateăcazurile,ăfeteleăauăob inutămediiămaiăridicateădecâtăceleăaleăb ie ilor.ăCea

maiăridicat ăvaloareăaăm rimiiăefectuluiăaăfostăînregistrat ăînăcazulăscaleiă Emotivitate,
deşiă valoareaă calculat ă aă indicată ună efectă deă m rimeă moderat ă spreă ridicat .ă Pentruă
scala Îngrijorare,ăm rimeaăefectuluiăaăfostăsc zut .ăÎnăcazulăcompara ieiăîntreămediileă
scoruriloră totaleă ob inuteă deă c treă b ie i,ă respectivă mediileă ob inuteă deă c treă fete,ă
m rimeaăefectuluiăaăfostămoderat .
***
175
Pentruăfiecareădintreăsubloturileădeăeleviădiferen iateăînăfunc ieădeăclasaăşcolar ,
auă fostă efectuateă compara iileă întreă mediileă ob inuteă deă c treă b ie i,ă respectivă celeă
ob inuteădeăc treăfeteă(Tabelulă26).
Tabelul 26
B ie i Fete
t d-Cohen
Clase Scale N m S N m s
IAT - total 39.00 10.64 43.46 11.63 - 4.55 *** 0.40

a IX-a Emotivitate 228 16.21 4.87 310 18.98 5.59 - 6.12 *** 0.52
Îngrijorare 14.18 4.76 15.27 5.16 - 2.48 * 0.22
IAT - total 34.83 9.33 41.17 10.88 - 6.85 *** 0.62

a X-a Emotivitate 228 14.60 4.48 250 18.01 5.24 - 7.63 *** 0.70
Îngrijorare 12.62 3.84 13.80 4.61 - 3.03 ** 0.28
IAT - total 36.72 10.26 40.67 10.93 - 3.79 *** 0.37

a XI-a Emotivitate 197 15.21 4.77 220 17.61 5.25 - 4.89 *** 0.48
Îngrijorare 13.45 4.55 14.00 4.84 - 1.20 0.12
IAT - total 35.24 8.83 42.49 11.86 - 7.65 *** 0.69

a XII-a Emotivitate 222 14.77 4.24 259 18.77 5.76 - 8.74 *** 0.78
Îngrijorare 12.82 3.77 14.44 4.99 - 4.03 *** 0.36
* p < 0.05; ** p < 0.01; *** p < 0.001
Pentruătoateăsubloturileădiferen iateăînăfunc ieădeăvariabilaă clas ăşcolar , fetele

auăob inutăscoruriăsemnificativămaiăridicateădecâtăceleăaleăb ie ilorălaăambeleăscaleăaleă
inventaruluiăIAT,ăprecumăşiălaăansamblulăformatădinăto iăitemii.ăExcep ieăaăf cut lotul
elevilor de clasa a XI-a,ă înă cazulă c ruiaă deşiă feteleă auă înregistrată oă medieă maiă mareă
decâtăceaăaăb ie ilorălaăscalaăÎngrijorare,ădiferen aăaăfostănesemnificativ ădinăpunctădeă
vedere statistic (t = - 1.20; d-Cohen = 0.12).
M rimeaă efectuluiă dină partea variabilei sex asupraă scoruriloră ob inuteă deă c treă
feteă şiă b ie iă aă variată întreă 0.12ă (înă cazulă compara ieiă mediiloră laă scalaă Îngrijorare
ob inuteă deă b ie iiă şiăfeteleă deă clasaă aăXI-a)ă şiă 0.78ă (înă cazulă compara ieiă mediiloră laă
scala Emotivitate pe care le-auăob inutăfeteleăşiăb ie iiădeăclasaăaăXII-a).
Dină Tabelulă 26,ă seă maiă poateă constataă c ,ă pentruă fiecareă dintreă subloturiă
diferen iateă înă func ieă deă variabilaă clas ă şcolar ,ă m rimeaă efectuluiă variabileiă sex înă
cazul scalei Emotivitate a fost mai ridicat ă decâtă m rimeaă efectuluiă pentruă scalaă
176
Îngrijorare.ăAstfel,ădac ăpentruăsubloturileădeăeleviăînăclasaăaăIX-a,ărespectivăînăclasaăaă
XI-a, variabila sex a avut un efect moderat asupra scorurilor la scala Emotivitate,
pentruă eleviiă înă clasaă aă X-a, respectiv pentruă eleviiă înă clasaă aă XII-a, efectul a fost
ridicat.ăPentruătoateăsubloturileădiferen iateăînăfunc ieădeăclasaăşcolar , variabila sex a
avutăunăefectăsc zutăasupraăscorurilorăpeăcareăeleviiăle-auăob inutălaăscalaăÎngrijorare.
Variabila sex a avut un efect moderat asupra scorurilor totale la inventarul IAT,
pe care le-auăob inutăeleviiăînăclasaăaăIX-a,ărespectivăceiăînăclasaăaăXI-a.ăÎnăschimb,ăatâtă
pentruă eleviiă înă ă clasaă aă X-a,ă câtă şiă pentruă ceiă înă clasaă aă XII-a,ă m rimeaă efectuluiă
variabilei sex asupra scorurilor totale pe care elevii le-auă ob inută laă inventarulă IATă aă
înregistratăaceeaşiăvaloareă– moderat ăspreăridicat .ă
Toateădateleăauăfostăînăconcordan ăcuăceleăpotrivităc roraăprevalen aă anxiet iiă
fa ădeătestareăaăfostămaiăridicat ăînărândulăfetelor,ăcomparativăcuăcelăalăb ie ilor.
***
Datele pe care le-amă ob inută auă eviden iată clară oă prevalen ă maiă ridicat ă aă
anxiet iiăfa ădeătestareăînărândulăfetelorădeăliceuăcomparativăcuăcelăalăb ie ilor.ăPeădeă
alt ăparte,ăatâtălaăfiecareădintreăceleădou ăscaleăaleăinventaruluiăIAT,ăcâtăşiălaăansamblulă
itemiloră feteleă auă ob inută mediiă semnificativă maiă ridicateă decâtă celeă aleă b ie ilor.ă
Acesteărezultateăsuntăînăconcordan ăcuădateleăraportateădeăZeidnerăşiăNevoă(1992;ăcitată
deăZeidner,ă1998),ăSeippăşiăSchwarzeră(1996;ăcita iădeăZeidner,ă1998);ăHembreeă(1988)ă
sau Spielberger (1980).
De asemenea, din datele pe care le-amăob inut,ăamăconstatatăc ,ăatâtăpentruălotulă
generalădeăeleviădeăliceu,ăcâtăşiăpentruăfiecareădintreăsubloturileădiferen iateăînăfunc ieă
de clasaă şcolar ,ă m rimeaă efectuluiă variabileiă sex aă fostă maiă ridicat ă pentruă scalaă
Emotivitate decâtă m rimeaă înregistrat ă pentruă scalaă Îngrijorare. Acest rezultat a
confirmatăobserva iaăf cut ădeăHembreeă(1988),ăpotrivităc ruiaădiferen eleăînăfunc ieădeă
variabila sex privescăînăspecialăcomponentaăemo ional ăaăanxiet iiăfa ădeătestare.
Analizeleă întreprinseă pentruă fiecareă clas ă şcolar ă înă parteă auă eviden iată scoruriă
semnificativămaiăridicateăînărândulăfetelorăcomparativăcuăcelăalăb ie ilor.ăAcestărezultată
a confirmatădateleăraportateădeăHillăşiăSarasonă(1966;ăcita iădeăHall,ă2005)ăcareăauăg sit,ă
pentruă fiecareă treapt ă şcolar ă deă liceuă înă parte,ă scoruriă semnificativă maiă ridicateă înă
rândulăfetelorăcomparativăcuăcelăalăb ie ilor.
II.ăSTUDEN I
Tabelulă 27ă prezint ă compara iileă întreă mediileă scoruriloră laă inventarulă IATă peă
care le-auă ob inută subiec iiă deă sexă feminină şiă mediileă subiec iloră deă sexă masculină dină
fiecareădintreăceleătreiăloturiădeăstuden iăpeăcareăaăfostăexperimentat ăversiuneaăînălimbaă
român ăaăinventarului. Pentruătoateăceleătreiăloturiădeăstuden i,ăsubiec iiădeăsexăfeminină
auăob inutălaăinventarulăIATămediiăaleăscorurilorămaiămariădecâtămediileăînregistrateădeă
c treăsubiec iiădeăsexămasculin.ăPentruăscorurileătotaleălaăinventarulăIAT,ăcaăşiăpentruă
scorurile la scala Emotivitate,ă diferen eleă auă fostă semnificativeă dină punctă deă vedereă
177
statistic.ăValorileăm rimiiăefectuluiădinăparteaăvariabileiăsex au fost sensibil mai ridicate
pentruălotulădeăstuden iălaăspecializareaăPsihologie de la Universitatea ,,Al. I. Cuza”ă 60
decâtă pentruă lotulă deă studen iă laă specializareaă Psihologie de la Universitatea ,,Petre
Andrei”,ă respectivă lotulă deă studen iă laă specializareaă Arhitectur de la Universitatea
Tehnic ă,,Gh.ăAsachi”.
Tabelul 27
Loturi Scale Sex m s T d-Cohen
feminin 45.11 9.41
IAT - total 6.46 *** 1.13
Studen iăla specializarea masculin 34.93 7.56
Psihologie(Universitatea feminin 20.89 5
Emotivitate 6.55 *** 1.30
,,Al.ăI.ăCuza” Iaşi)ă masculin 14.59 4.24
feminin 14.75 4.5
Îngrijorare 1.43 0.29
masculin 13.46 4.63
feminin 39.13 10.17
IAT - total 3.71 *** 0.64
Studen iălaăspecializareaă masculin 32.65 10.26
Psihologie feminin 17.46 5.03
(Universitatea ,,Petre masculin 13.63 4.86
Andrei” dinăIaşi) feminin 12.73 3.79
Îngrijorare 1.82 0.31
masculin 11.54 3.94
feminin 39.24 11.83
IAT - total 3.21 ** 0.69
Studen iălaăspecializareaă masculin 32 7.60
Arhitectur , feminin 17.18 5.27
UniversitateaăTehnic ă masculin 13.19 4.07
,,Gh.ăAsachi”ăIaşi) feminin 13.08 4.41
Îngrijorare 2.63 ** 0.55
masculin 11 2.43
** p < 0.01; *** p < 0.001
Înă schimb,ă pentruă scorurileă laă scalaă Îngrijorare,ă diferen eleă întreă studenteleă şiă
studen iiă laă specializarea Psihologie au fost nesemnificative din punct de vedere
statistic.ă Pentruă aceeaşiă scal ,ă diferen aă dintreă mediaă scoruriloră peă careă le-auă ob inută
studentele la specializarea Arhitectur şiămediaăscorurilorăînregistrateădeăc treăstuden iă
aăfostăsemnificativ ădinăpunctădeăvedereăstatistic.ăÎnăcazul scalei Îngrijorare,ăm rimeaă
efectului din partea variabilei sex asupraăscorurilorăînregistrateădeăc treăstuden iăaăfostă
60
Înă cazulă studen iloră laă specializareaă Psihologie de la Universitateaă Al.ă I.ă Cuza”, valorile
coeficientului d-Cohenă pentruă diferen aă întreă mediileă scoruriloră totaleă laă inventarulă IAT,ă
respectivăpentruădiferen aăîntreămediileăscorurilorălaăscalaăEmotivitate auăindicatăm rimiăridicateă
ale efectului din partea variabilei sex.ăPentruălotulădeăstuden iălaăspecializareaăPsihologie de la
Universitateaă ,,Petreă Andrei”,ă caă şiă pentruă lotulă deă studen iă laă specializarea Arhitectur ă de la
UniversitateaăTehnic ă,,Gh.ăAsachi”, variabila sex aăavutăunăefectădeăm rimeămoderat ăasupraă
scoruriloră totaleă laă inventarulă IATă înregistrateă deă c treă studen i,ă respectivă ună efectă deă m rimeă
ridicat ăasupraăscorurilorălaăscalaăEmotivitate.
178
sc zut ă pentruă fiecareă dintreă celeă dou ă loturiă deă studen iă laă specializarea Psihologie,
respectivămoderat ăpentruălotulădeăstuden iăla specializarea Arhitectur .
DinăTabelulă28,ăseămaiăpoateăconstataăc ,ăpentruăfiecareădintreăceleătreiăloturiădeă
studen iă peă careă amă experimentată versiuneaă înă limbaă român ă aă inventaruluiă TAI,ă
valoareaăm rimiiăefectuluiăpeăcareăvariabilaă sex l-a avut asupraăscorurilorăob inuteădeă
c treăstuden iălaăscalaăEmotivitate aăfostămaiăridicat ădecâtăvaloareaăm rimiiăefectuluiă
pentru scala Îngrijoare.ă Acestă rezultată esteă concordantă cuă celă ob inută înă cazulă lotuluiă
generalădeăeleviădeăliceu,ăcaăşiăalăsubloturilorădiferen iateăînăfunc ieădeăclasaăşcolar .
III.ăEXPLICA IIăPENTRU REZULTATELE PE CARE LE-AMăOB INUT
Diferen eleăsemnificativeăpeăcareăle-amăob inutăpotăfiăexplicateăprinăinterven iaă

maiă multoră variabile,ă careă ină deă deosebirileă înă ceeaă ceă priveşteă func ionarea
psihologic ăaăpersoanelorădeăsexăfemininăşiăceaăaăpersoanelorădeăsexămasculin.ăOăserieă
deăfactoriăauăfostădejaătrecu iăînărevist ăînăprimulăcapitolăalălucr riiănoastre.ăÎnăceleăceă
urmeaz ,ă vomă faceă câtevaă considera iiă peă margineaă altoră variabileă peă careă le
consider mă relevanteă pentruă diferen eleă întreă feteleă şiă b ie iiă deă liceuă (respectivă întreă
studenteăşiăstuden i)ăînăceeaăceăpriveşteăanxietateaăfa ădeătestare.
Unulă dintreă factoriiă careă ară puteaă fiă r spunz toriă pentruă scorurileă laă anxietateaă
fa ă deă testareă maiă ridicateă înă rândulă feteloră deă liceuă (respectivă ală studentelor)ă esteă
predispozi iaă maiă accentuat ă aă acestoraă c treă anxietate.ă Neă referimă laă anxietateaă caă
tr s tur ădeăpersonalitate,ăstabil ăînătimpăşiărezistent ălaăschimbare.
Înăbinecunoscutulămodel BigăFive,ăaceast ătr s tur ăesteăconceptualizat ăcaăunaă
dintreă fa eteleă factoruluiă Nă – nevrotism,ă maiă largă înă ceeaă ceă priveşteă con inutulă
psihologică(CostaăşiăMcCrae,ă1992).ăMaiămulteăcercet riăauăar tatăc ăsubiec iiădeăsexă
feminină tindă s ă ob in ă scoruriă maiă ridicateă laă scaleleă sauă laă inventareleă careă m soar ă
anxietatea-tr s tur ă(Abdel-KhalekăşiăAlansari,ă2004;ăCostaăşiăMcCrae,ă1992)ăşi,ămaiă
general,ă tr s turileă asociateă factoruluiă Nă (Costaă şiă McCrae,ă 1992;ă Costa,ă McCraeă şiă
Rolland, 1998; Costa, TerraccianoăşiăMcCrae,ă2001;ăHyde,ă2005).
Înăvedereaăexplic riiăacestorărezultate,ăauăfostăelaborateămaiămulteămodele,ădintreă
careăuneleăauăaccentuatăpeărolulăjucatădeăfactoriiăbiologiciă(deăexemplu,ădiferen eleăîntreă
celeă dou ă sexe,ă înă ceeaă ceă priveşteă tr s turile temperamentaleă înn scute,ă anumiteă
aspecteăaleăfunc ion riiăhormonaleăsauăpredispozi iileăgenetice),ăiarăalteleăauăsubliniată
rolul jucat de factorii psiho-sociali (de exemplu, internalizarea rolurilor sociale
specificeă celoră dou ă sexeă sauă dezirabilitateaă social ă careă afecteaz ă acurate eaă
r spunsuriloră subiec iloră laă instrumenteleă prină careă esteă opera ionalizat ă anxietatea)ă
(Costa,ăTerraccianoăşiăMcCrae,ă2001).
Conformă luiă Costaă şiă McCraeă (1992),ă persoaneleă anxioaseă tindă s ă fieă
aprehensive,ă tensionateă şiă nervoase,ă predispuseă permanentă c treă îngrijorare.ă Maiă
general,ăpersoaneleănevroticeă(instabileăemo ional)ămanifest ătendin aădeăaăexperimentaă
179
st riă emo ionaleă negativeă (fric ,ă triste e,ă furie,ă vin ,ă dezgust,ă etc.),ă deă aă aveaă ideiă
ira ionale,ă auă problemeă legateă deă controlulă propriiloră impulsuriă şiă suntă maiă pu ină
rezistenteă înă situa iileă stresanteă peă careă leă întâmpin .ă Caracteristicileă laă careă ne-am
referităpotămanifestaătendin aădeăaăfiăprezenteălaăpersoaneleădeăsexăfemininăcareăacuz ă
simptomele specifice anxiet iiăfa ădeăsitua iileăevaluative.
Ună altă posibilă factoră explicativă pentruă diferen aă dintreă feteleă şiă b ie iiă deă liceuă
(respectivă dintreă studenteă şiă studen i)ă înă ceeaă ceă priveşteă nivelulă auto-raportat al
anxiet iiăfa ădeătestareăpoateăfiălegatădeădisponibilitateaămaiăsc zut ăaăb rba ilorădeăaă
recunoaşteă c ă sufer ă deă simptomeleă specificeă anxiet iiă fa ă deă testareă (Deaux,ă 1977;ă
HillăşiăSarason,ă1966;ăSarasonăetăal.,ă1960;ăcita iădeăZeidner,ă1998).ăB rba iiătindăs ăfieă
maiă pu ină oneştiă comparativă cuă femeileă atunciă cândă r spundă laă scaleleă sauă laă
inventareleă careă m soar ă anxietateaă fa ă deătestareă (Silvestri,ă 1986;ă Sowaă şiă LaFleur,ă
1986;ă Zolleră şiă Ben-Chaim,ă 1990;ă cita iă deă Fiore,ă 2003).ă Observa iaă laă careă ne-am
referităpoateăfiăcorelat ăcuătendin aămaiăaccentuat ăaăb rba ilorădeăaăr spundeădezirabilă
dinăpunctădeăvedereăsocialălaăitemiiăinstrumentelorădestinateăevalu riiăcaracteristiciloră
personalit iiăsauăaăcomportamentelorăînăgenerală(OnesăşiăVisweswaran,ă1998;ăcita iădeă
Riketta, 2005).
Faptulă c ă subiec ii deă sexă masculină tindă într-oă maiă mareă m sur ă s -şiă ascund ă
simptomeleă specificeă anxiet iiăfa ă deătestareă aă fostălegată deă pattern-urile diferite de
educareăşiădeăsocializareăaăfetelorăşiăaăb ie iloră(Deaux,ă1977;ăcitatădeăZeidner,ă1998).ă
Astfel, fetele (studentele)ă suntă încurajateă s -şiă exprimeă deschisă anxietateaă careă esteă
perceput ă socială caă fiindă oă tr s tur ă specifică feminin .ă Înă schimb,ă b ie iiă (studen ii)ă
suntă impulsiona iă s -şiă reprimeă şiă s ă negeă anxietateaă peă careă oă resimt,ă aceastaă fiindă
perceput ăca oătr s tur ăincongruent ăcuămasculinitatea.
Peă deă alt ă parte,ă feteleă deă liceuă (studentele)ă pară s ă resimt ă oă presiuneă maiă
puternic ă legat ă deă insuccesulă şcolară (academic).ă Acesteaă manifest ă tendin aă deă aă
percepeăfiecareăsitua ieăevaluativ ăcaăoăalt ăposibil ăşans ădeăeşec,ăfaptăcareăseăasociaz ă
cuă ună nivelă maiă ridicată ală anxiet tiiă fa ă deă testareă (Brutsaertă şiă Vană Hautte,ă 2004;ă
Eccles,ă1994;ăcita iădeăMoore,ă2006).
B.ăCompara iiăînăfunc ieădeăclasaăşcolar /anulădeăstudiu
I. ELEVI
I.1. EFECTUL VARIABILEI CLAS ăŞCOLAR ASUPRA SCORURILOR LA INVENTARUL IAT

Tabelulă 28ă prezint ă mediile, valorile testului t-Studentă şiă m rimileă efectuluiă
pentruă compara iileă scoruriloră peă careă subloturileă deă elevi,ă diferen iateă înă func ieă deă
variabila clas ăşcolar , le-auăob inut la inventarul IAT.
Datele pe care le-amă ob inută înă urmaă efectu riiă uneiă analizeă deă varian ă
univariat ă luândă caă variabil ă independent ă clasaă şcolar şiă caă variabileă dependenteă
scorurile pe care elevii le-auă ob inută laă laă inventarulă IATă auă indicată ună efect
180
semnificativ din punct de vedere statistic al claseiăşcolare asupra scorurile totale (F =
9.83, p < 0.001; η 2 = 0.01 61). De asemenea, variabila clas ăşcolar a avut un efect
semnificativ statistic asupra scorurilor pe care elevii le-auăob inutălaăambele scale ale
inventarului TAI: Emotivitate – F = 7.50, p < 0.001, η 2 = 0.01; Îngrijorareă – F =
10.53, p < 0.001, η 2 = 0.01. Cu toate acestea, valorile indicatorului η 2 auăeviden iată
m rimiă foarteă mici,ă chiară neglijabile,ă aleă efectuluiă variabileiă clas ă şcolar asupra
rezultatelor elevilor la inventarul IAT. Compara iileă detaliateă realizateă cuă testulă t-
Studentăpentruăgrupuriăindependenteăauăeviden iatădiferen eăsemnificativeădinăpunctădeă
vedereăstatisticăîntreămediileăob inuteădeăc treăeleviiădeăclasaăaăIX-aălaăinventarulăIATăşiă
mediile pe care le-auă ob inută eleviiă dină subloturileă corespunz toareă fiec reiaă dintreă
celelalteătreiăclaseăşcolare.ăAtâtăînăcazulădistribu ieiăscorurilorătotaleălaăinventarulăIAT,ă
câtă şiă înă cazulă distribu iiloră scoruriloră laă ambeleă scale, elevii de clasa a IX-a au
înregistratămediiăsemnificativămaiăridicateădecâtăceleăob inuteădeăc treăeleviiădeăclasaăaă
X-a,ădeăc treăeleviiădeăclasaăaăXI-a,ărespectivădeăc treăeleviiădeăclasaăaăXII-a.
Întreă subloturileă deă eleviă afla iă înă celelalteă treiă trepteă deă şcolarizare,ă nuă s-au
înregistrată diferen eă semnificativeă dină punctă deă vedereă statistic,ă deşiă eleviiă deă clasaă aă
XI-aăauăob inutălaăambeleăscaleăaleăinventaruluiăIATă(precumăşiălaăansamblulăitemiloră
inventarului)ă mediiă maiă ridicateă decâtă eleviiă deă clasaă aă X-a.ă Laă rândulă lor,ă eleviiă deă
clasa a XII-aă auă înregistrată laă scalaă Emotivitate, respectiv la ansamblul itemilor
inventaruluiăIATămediiăaleăscorurilorămaiăridicateăcomparativăcuăvalorileăînregistrateădeă
c treăeleviiădeăclasaăaăXI-a.
***
Datele pe care le-amă ob inută auă confirmată rezultateleă studiilor efectuate de
ManleyăşiăRosemieră(1972;ăcita iădeăZeidner,ă1998)ăcareăauăg sităniveleămaiăridicateăaleă
anxiet iiăfa ătestareăînărândulăelevilorădeăliceuăînăclasaăaăIX-a comparativ cu elevi din
claseleămaiămari,ădarăauăinfirmatăconstat rileăaltorăautoriăcareăauăfostăf cuteăpornindu-
seădeălaăancheteleărealizateăînăpopula iaădeăeleviădeăliceu.
61
Coeficientul η 2 esteă unăindicatorăpentruă m rimeaăefectuluiălaăcareă seă faceăapelăfrecvent,ă înă
cazulă proceduriiă ANOVAă (univariat ă sauă multivariat ).ă Formulaă saă deă calculă esteă (cf.ă Popa,ă
2008):
dfintergrup  F
η2 =
dfintergrup  F  dfintragrup
(7),
unde dfintergrup , dfintragrup şiă Fă auă semnifica iileă cunoscuteă înă cadrulă proceduriiă ANOVA.ă Înă
esen ,ăacestăcoeficientăofer ă oăindica ieă asupraăprocentuluiădină varian aă variabileiădependenteă
careă esteă explicată deă varian aă variabileiă independente,ă adic ă deă tratamentulă aplicată (separareaă
întreă grupurileă deă subiec i,ă înă func ieă deă valorileă variabilei/variabileloră independente).ă
Interpretareaă semnifica ieiă valoriiă coeficientuluiă η 2 nuă esteă ,,unic ”.ă Popaă (2008)ă prezint ă
reperele orientative propuse de Hopkins (2000): 0.0 - 0.1 – efect foarte mic, neglijabil; 0.1 - 0.3
– efect mic; 0.3 - 0.5 – efect mediu (moderat); 0.5 - 0.7 – efect mare; 0.7 - 0.9 – efect foarte
mare; 0.9 – 1.0 – efect aproape perfect.
181
Tabelul 28
Îngrijorare
PSIHOLOGIAăANXIET
Emotivitate TAI - total
Subloturi
m t d-Cohen m t d-Cohen m t d-Cohen
elevi cls. a IX-a – 14.81 17.81 41.57

elevi cls. a X-a 13.23 5.37 *** 0.34 16.38 4.24 *** 0.27 38.15 4.92 *** 0.31
IIăFA
elevi cls. a IX-a – 14.81 17.81 41.57
3.34 ** 0.22 3.81 *** 0.25 3.80 *** 0.25
182
elevi cls. a XI-a 13.74 16.48 38.81
elevi cls. a IX-a –

14.81 17.81 41.57
3.73 *** 0.23 2.58 ** 0.16 3.42 *** 0.22
elevi cls. a XII-a 13.69 16.92 39.14
elevi cls. a X-a – 13.23 16.38 38.15

- 1.68 0.11 - 0.26 0.02 - 0.91 0.06
elevi cls. a XI-a 13.74 16.48 38.81
elevi cls. a X-a – 13.23 16.38 38.15

- 1.59 0.10 - 1.55 0.10 - 1.41 0.09
elevi cls. a XII-a 13.69 16.92 39.14
elevi cls. a XI-a – 13.74 16.48 38.81

0.16 0.01 - 1.23 0.08 - 0.45 0.03
elevi cls. a XII-a 13.69 16.92 39.14
** p < 0.01; *** p < 0.001

Astfel,ă Hembreeă (1988)ă aă g sită ună nivelă aproapeă constantă ală anxiet iiă fa ă deă
testare,ăînărândulăelevilorăamericaniădeăliceuădinătoateăclasele.ăWheeleră(2005)ăciteaz ă
studiulărealizată deă Hodge,ă McCormickă şiă Elliotă (1997),ă potrivităc roraăeleviiă deăliceuă
senioriă auă înregistrată ună nivelă maiă ridicată ală anxiet iiă fa ă deă testare,ă comparativă cuă
juniorii.ă Înă fine,ă Araki,ă Iwawakiă şiă Spielbergeră (1992)ă auă identificat,ă înă cadrul
compara iilorăîntreăeleviiădeăclaseleăV-XII, un trend relativ constant legat de anxietatea
fa ădeătestare.
I.2. EFECTULă INTERAC IUNII VARIABILELOR CLAS ă ŞCOLAR ŞIă SEX ASUPRA
SCORURILOR LA INVENTARUL IAT
Considerândă variabileleă sex şiă clas ă şcolar caă factoriă ficşiă (variabileă
independente), iar scorurile la scalele inventarului IAT ca variabile dependente, am
efectuată treiă analizeă deă varian ă univariate.ă Interac iuneaă variabileloră sex şiă clas ă
şcolar a avut efecte nesemnificative din punct de vedere statistic asupra scorurilor pe
care elevii le-auăob inutălaăinventarulăIAT.ăDateleăauăindicat:ăFăţă2.44,ăpăţă0.06,ăη 2 =
0.004 – pentru scorurile totale; F = 2.18, p = 0.08, η 2 = 0.003 – pentru scala
Emotivitate; F = 0.97, p = 0.40, η 2 = 0.002 – pentru scala Îngrijorare.
I.3. EXPLICA IIăPENTRUăREZULTATELE PE CARE LE-AMăOB INUT
Nivelulămaiăaccentuatăalăanxiet iiăfa ădeătestareăînărândulăelevilorădeăclasaăaăIX-

a (comparativ cu elevii de clasa a X-a, cu cei de clasa a XI-a, respectiv cu elevii de
clasa a XII-a)ăpoateăfiălegatădeăexperien aăînc ăfragil ăaăjuniorilorădeăliceuăcuălucr rileă
deăcontrol,ătezeleăsemestrialeăşiăcuăalteătest ri,ăspecificeăunit ilorădeăînv mântăliceală
înăcareăfuseser ăadmişi.ăFiindălaăînceput,ăprobabilăjunioriiădeăliceuăcare au participat la
studiileă noastreă nuă erauă înc ă destulă deă familiariza iă cuă stilurileă deă evaluareă şiă cuă
exigen eleă dină parteaă noiloră profesorilor,ă aşaă cumă seă întâmplaă înă cazulă eleviloră dină
clasele mai mari.
Deşiă ne-amă aşteptaă ca,ă înă pragulă examenuluiă deă Bacalaureat, elevii din clasele
maiă mariă s ă prezinteă ună nivelă maiă ridicată ală preocup riloră şiă ală temeriloră legateă deă
situa iileă evaluative,ă dateleă cercet riloră peă careă le-am realizat au indicat contrariul.
Acestărezultatăpoateăfiălegatăşiădeăfaptulăc ăeleviiăde clasele a XI-aăşiăaăXII-a din liceele
româneştiădeăast ziătindăs ănuămaiăperceap ăexamenulădeăabsolvireă(Bacalaureatul)ăcaăoă
presiune,ădat ăfiindă,,lejerizarea”ăcondi iilorăînăcareăacestăexamen,ăcaăşiăadmitereaălaăoă
facultate, pot fi promovate. La aceast ă condi ieă auă contribuit,ă probabil,ă anomiaă
procedural ăcareăaăcaracterizatăultimeleătrei-patruăsesiuniădeăvar ăaleăBacalaureatului,ă
sc dereaă continu ă aă exigen eloră legateă deă subiecteleă deă examen,ă caă şiă aranjamenteleă
careăpotăfiăf cuteăcuăuşurin ,ăînăvedereaăpromov riiăexamenului.ă
183
II.ăSTUDEN I
II.1. EFECTUL VARIABILEI AN DE STUDIU ASUPRA SCORURILOR LA INVENTARUL IAT
Dateleă peă careă leă prezent mă înă celeă ceă urmeaz ă auă provenită dină prelucrareaă
protocoalelorăcuăr spunsurileădateădeăunănum rădeă190ădeăstuden i,ădintreăceiă199ădeălaă
Facultateaă deă Psihologie,ă Asisten ă Social ă şiă Sociologie, Universitatea ,,Petre
Andrei”ă dină Iaşiă (aă seă vedeaă Capitolulă 5,ă punctulă B,ă Lotulă II).ă Întrucâtă num rulă
studen iloră înă anulă IIIă (Nă ţă 9)ă aă fostă foarteă sc zut,ă înă raportă cuă efectivele
corespunz toareăcelorlal iătreiăaniădeăstudiu,ăaceştiaăauăfostăelimina iădinăprelucr rileăpeă
careăseăbazeaz ădateleăprezentateăînăcadrulăacestuiăpunct.
Tabelulă29ăprezint ădateleăpeăcareăle-amăob inutăînăurmaăefectu riiăuneiăanalizeă
deă varian ă univariat .ă Ca variabile independente susceptibile de a produce efecte
semnificative au fost considerate: anul de studiu (1 – anul I, 2 – anul II, 3 – anulăIV)ăşiă
vârstaă(1 – 18-25 ani, 2 – 26-35 ani, 3 – 36-51ăani).ăVariabilaădependent ăaăfostăscorul
total la inventarul IAT.
Tabelul 29
An studiu N m s F ηă2
I 116 38.28 10.33
II 42 37.19 11.19 0.25 0.003
IV 32 36.03 10.97
Grup ădeăvârst
18-25 ani 115 39.35 11.24
26-35 ani 35 33.80 7.36 1.83 0.02
36-51 ani 40 36.17 10.27
Anăstudiuă×ăgrup ădeăvârst
18-25 ani 74 40.2 10.66
I 26-35 ani 17 34.2 6.91
36-51 ani 25 35.3 10.13
18-25 ani 30 38.9 12.15
II 26-35 ani 7 32.9 8.01 1.06 0.023
36-51 ani 5 32.8 6.14
18-25 ani 11 34.7 12.39
IV 26-35 ani 11 33.7 8.30
36-51 ani 10 40.0 11.93
Aăfostăstudiatăatâtăefectulăfiec reiaădintreăceleădou ăvariabileăindependente,ăcâtăşiă

efectulă interac iuniiă acestora.ă Datele pe care le-amă ob inută auă indicată ună efectă
nesemnificativă statistică şiă deă m rimeă neglijabil ă dină parteaă variabilei an de studiu
asupraăscorurilorătotaleăpeăcareăstuden iiăle-auăob inutălaăinventarulăIATă(Făţă0.25,ăpă>ă
0.05, η 2 = 0.003). Totuşi,ă sublotulăstuden ilorăînăanulă Iă aă înregistrată ceaă maiăridicat ă
valoare a mediei scorurilor la inventarul IAT (m = 38.28), aceştiaă fiindă urma iă deă
184
sublotulădeăstuden iăînăanulăIIă(măţă37.19),ărespectivădeăsublotulădeăstuden iăînăanulăIVă
(măţă36.03).ăAmăconstatatătendin aădeăsc dereăaăscorurilorălaăinventarulăIATăpeăcareăle-
auăob inutăstuden iiăînăaniiămaiămari.
Diferen eleăîntreămediileăscorurilorăob inuteădeăstuden iiăînăceiătreiăaniădeăstudiuă
nu au fost semnificative statistic (t an I-an II = 0.57, p > 0.05, d-Cohen = 0.10; t an I-an IV =
1.07, p > 0.05, d-Cohen = 0.22; t an II-an IV = 0.44, p > 0.05, d-Cohen = 0.11).
II.2. EFECTUL VARIABILEI VÂRST ASUPRA SCORURILOR LA INVENTARUL IAT
Dateleă analizeiă deă varian ă univariat ă auă maiă indicată ună efectă nesemnificativă
statistică şiă deă m rimeă neglijabil ă ală variabileiă vârst asupra scorurilor totale pe care
studen iiăle-auăob inutălaăinventarul IAT (F = 1.83, p > 0.05, η 2 = 0.02).
Totuşi,ăstuden iiămaiătineriăauămanifestatătendin aădeăaăob ineăscoruriămaiăridicateă
laă inventarulă IATă comparativă cuă studen iiă maiă înă vârst .ă Astfel,ă sublotulă deă studen iă
careă aveauă vârsteă cuprinseă întreă 18ă şiă 25ă deă aniă aă ob inută oă medieă (mă ţă 39.35)ă
semnificativămaiăridicat ădecâtămediaă(măţă33.80)ăob inut ădeăsublotulăstuden ilorăcareă
aveauă vârsteă cuprinseă întreă 26ă şiă 35ă deă aniă (tă ţă 3.41,ă pă Ţă 0.01,ă d-Cohen = 0.53),
respectivă maiă ridicat ă (îns ă f r ă caă diferen aă s ă fieă semnificativ )ă decâtă mediaă (mă ţă
36.17)ăstuden ilorăcuăvârsteăcuprinseăîntreă36ăşiă51ădeăaniă(tăţă1.57,ăpă>ă0.05,ăd-Cohen =
0.29).
II.3. EFECTULă INTERAC IUNII VARIABILELOR AN DE STUDIU ŞIă VÂRST ă ASUPRA

SCORURILOR LA INVENTARUL IAT
O a treia direc ieă deă analiz ă aă dateloră aă vizată interac iuneaă variabileloră an de
studiu şiăvârst . Datele pe care le-amăob inutăînăurmaăanalizeiădeăvarian ăunivariat ,ăauă
indicată ună efectă deă interac iuneă nesemnificativă dină punctă deă vedereă statistică şiă deă
m rimeă neglijabil ă dină parteaă celoră dou ă variabileă asupraă scoruriloră studen iloră laă
inventarul IAT (F = 1.06, p > 0.05, η 2 = 0.023).
Compara iileădetaliateăauăeviden iatădoarădou ădiferen eăsemnificative,ăşiăanume:ă
studen iiăînăanulăIăcareăaveauăvârsteăîntreă18ăşiă25ădeăaniăauăob inutălaăinventarulăIATăoă
medieăaăscorurilorătotaleă(măţă40.2)ăsemnificativămaiăridicat ădecâtămediaă(măţă34.2)ă
ob inut ă deă studen iiăînă anulă Iă cuă vârsteă cuprinseăîntreă 26ă şiă 35ă deă aniă (tă ţă 2.20,ă pă Ţă
0.05).ă Deă asemenea,ă studen iiă înă anulă Iă cuă vârsteă întreă 18ă şiă 25ă deă aniă auă ob inută oă
medieăsemnificativămaiăridicat ădecâtămediaă(măţă35.3)ăstuden ilorăînăanulăIăcareăaveauă
vârsteăcuprinseăîntreă36ăşiă51ădeăaniă(tăţă2.01,ăpăŢă0.05).
Aşadar,ăstuden iiămaiătineriăafla iăînăprimulăanădeăstudiiăauămanifestatătendin aădeă
aăob ineăscoruriăsemnificativămaiăridicateăcomparativăcuăstuden iiăînăprimulăan,ădarăcareă
erauămaiăînăvârst .
***
185
Înă concluzie,ă dateleă peă careă le-amă ob inută pentruă lotulă deă studen iă laă deă laă
Universitateaă ,,Petreă Andrei”ă dină Iaşiă auă eviden iată ună trendă descresc toră ală niveluluiă
anxiet iiă fa ă deă testare.ă Studen iiă înă ultimulă ană deă studiiă auă înregistrată ună nivelă ală
anxiet iiă fa ă deă testareă maiă sc zută (chiară dac ă nuă semnificativ)ă comparativă cuă
studen iiăînăanulăIIădeăstudii,ărespectiv cuăstuden iiăafla iăînăprimulăanădeăstudii.
II.4. EXPLICA IIăALEăREZULTATELOR PE CARE LE-AMăOB INUT
Dincoloă deă anumiteă artefacteă statisticeă careă ară fiă putută s ă influen ezeă dateleă
studiuluiănostru,ătrendulădescresc torălegatădeănivelulăanxiet iiăfa ăde testare pe care l-
amăconstatatăînărândulăstuden ilorăpoateăfiăpusăpeăseamaămaiămultăfactori.ăUnulădintreă
aceştiaă ară puteaă fiă legată deă experien aă maiă solid ă aă studen iloră dină aniiă IIă şiă IVă cuă
exameneleăsemestriale.ăAceast ăexperien ăseăasociaz ,ăprobabil, cuătendin aădeăsc dereă
aăniveluluiădeăstresăresim ităsubiectivăînăsitua iileădeăevaluare.
Experien aă deă careă vorbeamă trebuieă legat ă deă stilulă deă evaluareă ală cadreloră
didactice,ă probabilă maiă bineă cunoscută înă rândulă studen iloră dină aniiă maiă mari.ă Într-
adev r,ă studen iiă deă laă Facultateaă deă Psihologie,ă Asisten ă Social ă şiă Sociologie din
cadrul Universit iiă,,PetreăAndrei”ădinăIaşi parcurg, de-a lungul anilor de studii, mai
multe discipline cu o parte dintre cadrele didactice. Acest lucru contribuie, probabil, la
,,obişnuirea”ăcuăstilulăfiec ruiăprofesorăînăparte,ăastfelăîncâtăexameneleăpeăcareăleăsus ină
cuăaceştia,ăînăaniiămaiămari,ănuămaiăconstituieăoăsurs ădeăpresiuneăpsihic ăşiădeăstresăatâtă
deăimportant ,ăaşaăcumătindăs ăoăconsidereăstuden iiăînăanulăI.ă
Peădeăalt ăparte,ătendin aădeăsc dereăodat ăcuăvârstaăaăniveluluiăanxiet iiăfa ădeă
testareăpoateăfiăasociat ătendin eiădeăsc dereăaăniveluluiădeăaspira ieălegatădeărealizareaă
academic ă(succesulălaăexamene,ăconcretizatăînămediiăfoarteăbune)ăînărândulăstuden iloră
cuăvârsteămaiămari.ăAceştiaăarăputeaăfiămotiva iămaiădegrab ădeăscopulădeăaăfaceăfa ă
exameneloră (faptulă deă aă leă treceă onorabilă sauă m cară deă aă leă trece)ă şiă maiă pu ină deă
dorin aă deă aă seă impuneă prină performan eă academiceă deosebite.ă Oă astfelă deă strategie
motiva ional ănuăesteăîntâmpl toare,ădac ăneăgândimăc ,ămajoritateaădintreăstuden iiăcuă
vârsteă pesteă 30-35ă deă aniă îşiă motiveaz ă înscriereaă laă studiiă superioareă caă oă necesitateă
pentruăaăputeaăs ăseămen in ă,,laăloculădeămunc ”.
inândă contă deă rezultatele pe care le-amă prezentată maiă sus,ă r spunsulă laă
întrebareaădac ăexperien aăcumulat ăde-aălungulăanilorădeăstudiiăpeăcareăstuden iiăoăauă
cu examenele semestriale la diferite discipline are vreun un efect semnificativ asupra
niveluluiă anxiet iiă fa ă deă testareă înă rândulă acestoraă r mâneă deschisă pentruă studiiă
sistematice.
Rezultatele pe care le-amă ob inută sugereaz ă c ă anumiteă variabileă careă ină deă
func ionareaăpsihologic ăaăstudentuluiă(deăexemplu,ămotiva iaădeărealizareăacademic ăşiă
atitudineaă fa ă deă performan eleă academice,ă auto-eficacitateaă perceput ,ă strategiileă deă
adaptareălaăstresulăgeneratădeăsitua iileăevaluative,ăetc.)ăşiădeăcaracteristicileăsitua iiloră
186
evaluativeă(deăexemplu,ăgradulădeădificultateăalăsarcinilorăevaluativeăperceputădeăc treă
student, antecedenteleălegateădeăsus inereaăunorăexameneăcuăaceeaşiăprofesori,ăgradulă
deă exigen ă aăexamenelor),ă dară peăcareă nuă le-amă vizată înă studiileă noastreă deă teren,ă ară
puteaă interveniă înă evolu iaă trenduluiă niveluluiă anxiet iiă fa ă deă testare,ă atunciă cândă
acestaăesteăanalizatădinăperspectivaătransversal ăaăanuluiădeăstudiu.
C.ăCompara iiăînăfunc ieădeăvariabilaăspecializare (studen i)
Tabelulă 30ă prezint ă dateleă ob inuteă înă urmaă compara iiloră întreă scorurileă laă
inventarulăIATăînregistrateădeăstuden iiălaăspecializarea Arhitectur ă(vezi Capitolul 5,
punctulăB,ăLotulăIII)ăşiăscorurileăob inuteădeăstuden iiălaăspecializareaăPsihologie (vezi
Capitolulă5,ăpunctulăB,ăLotulăIăşiăLotulăII).
Dateleă uneiă analizeă deă varian ă univariat ă înă careă variabilaă independen ă aă fost
reprezentat ă deă universitate (Universitateaă ,,Al.ă I.ă Cuza”, Universitatea ,,Petre
Andrei”, respectiv Universitateaă Tehnic ă ,,Gh.ă Asachi”)ă auă eviden iată diferen eă
semnificativeădinăpunctădeăvedereăstatisticăîntreăceleătreiăloturiădeăstuden iăpeăcareăamă
experimentatăversiuneaăînălimbaăromân ăaăinventaruluiăTAI,ădup ăcumăurmeaz :ăpentruă
scorurile totale – F = 15.09, p < 0.001, η 2 = 0.06; pentru scala Emotivitate – F = 19.35,
p < 0.001, η 2 = 0.08; pentru scala Îngrijorare – F = 12.46, p < 0.001, η 2 = 0.05.
Tabelul 30
Studen iălaăspecializareaă
Arhitectur
Loturi Scale m s (UniversitateaăTehnic ă t d-Cohen
,,Gh.ăAsachi” Iaşi)
m s
Studen iălaă
IAT - total 43.08 9.93 36.73 11.06 4.40 *** 0.62
specializarea
Emotivitate 19.63 5.46 15.80 5.22 5.07 *** 0.71
Psihologie
(Universitatea ,,Al. I. Îngrijorare 14.49 4.54 12.36 3.95 3.49 *** 0.49
Cuza” Iaşi)ă
Studen iălaă
IAT - total 37.70 10.51 36.73 11.06 0.67 0.09
specializarea
Emotivitate 16.61 5.23 15.80 5.22 1.15 0.16
Psihologie
(Universitatea ,,Petre Îngrijorare 12.47 3.84 12.36 3.95 0.21 0.03
Andrei” dinăIaşi)
*** p < 0.001
Compara iileă efectuateă cuă testulă t-Student pentru loturi independente au

eviden iată diferen eă semnificativeă dină punctă deă vedereă statistică întreă mediileă laă
inventarulăIATăob inuteădeăc treăstuden iiăînădomeniulă Psihologie de la Universitatea
,,Al. I. Cuza” şiăstuden iiălaăspecializareaăArhitectur de la UniversitateaăTehnic ă,,Gh.ă
187
Asachi”.ă Studen iiă laă specializareaă Psihologie auă înregistrată mediiă semnificativă maiă
ridicateă decâtă celeă ob inuteă deă c treă studen iiă laă specializareaă Arhitectur . Valorile
coeficientului d-Cohenăauăindicatăoăm rimeămoderat ăaăefectuluiădinăparteaăvariabileiă
specializare asupraă scoruriloră peă careă studen iiă le-auă ob inută laă scalaă Îngrijoare,
respectivă ună efectă deă m rimeă ridicat ă asupraă scoruriloră laă scalaă Emotivitate. Pentru
scorurileătotaleălaăinventarulăIATăpeăcareăstuden iiăle-auăob inut,ăvariabilaăspecializare
a avut un efect moderat spre ridicat.
Deă asemenea,ă studen iiă înă domeniulă Psihologie de la Universitatea ,,Petre
Andrei”auă înregistrată laă inventarulă IAT,ă înă medie,ă scoruriă maiă mariă decâtă celeă aleă
studen ilorălaăspecializareaăArhitectur de la UniversitateaăTehnic ă,,Gh.ăAsachi”,ăîns ă
diferen eleăauăfostănesemnificativeădinăpunctădeăvedere statistic. Valorile coeficientului
d-Cohenă auă indicată m rimiă sc zuteă sauă neglijabileă aleă efectuluiă peă careă variabilaă
specializare l-aăavutăasupraăscorurilorălaăinventarulăIATăob inuteădeăc treăstuden i.
Dincoloă deă posibilaă interven ieă aă întâmpl rii,ă diferen eleă peă careă le-amă ob inută
potă fiă explicateă prină interac iuneaă dintreă caracteristicaă referitoareălaă vârstaă studen iloră
dinăceleătreiăloturiăşiăcaracteristicaăreferitoareălaănaturaăexamenelorăpeăcareăstuden iiădeă
laăceleădou ăspecializ riăleăauădeăsus inutăînămodăobşnuit.ă
Astfel,ă pentruă ambeleă loturiă deă studen iă laă specializareaă Psihologie, mediile
vârsteloră auă fostă semnificativă maiă ridicateă decâtă mediaă deă vârst ă aă studen iloră laă
specializarea Arhitectur : m studen iălaăPsihologie de la Universitatea ,,Al.ăI.ăCuza” = 31.58 ani (s = 7.44
ani, min = 20 ani, max = 51 ani); m studen iălaăPsihologie de la Universitateaă,,PetreăAndrei” = 26.65 ani (s
= 8.04 ani, min = 18 ani, max = 51 ani); m studen iălaăArhitectur ă= 19.84 ani (s = 0.83 ani, min
= 19 ani, max = 22 ani); t studen iălaăPsihologie de la Universitateaă,,Al.ăI.ăCuza”ă– studen iăArhitectur = 19.73, p
< 0.0001, d-Cohen = 1.91; t studen iă laă Psihologie de la Universitateaă ,,Petreă Andrei”ă – studen iă Arhitectur =
11.80, p < 0.0001, d-Cohen = 0.99. Or,ă chiară dac ă exameneleă deă laă specializareaă
Arhitectur suntămultămaiădificileădecâtăexameneleădeălaăspecializareaă Psihologie (şi,ă
probabil,ă erauă ă perceputeă caă atareă deă c treă studen iiă politehnişti),ă studen iiă deă laă
Arhitectur erauămultămaiătineriăşiăprobabilăf ceauăfa ădinăpunctădeăvedereăemo ională
maiă bineă decâtă studen iiă laă Psihologie care,ă fiindă maiă înă vârst ă (deciă ,,îşiă ieşiser ă dină
mân ”ă ă înă ceeaă ceă priveşteă sus inereaă unoră examene),ă aveauă tendin aă deă aă manifestaă
temeriămaiămariăînăleg tur ăcuăposibilulăeşecălaăexameneleăsemestriale.
7.3.ăFidelitateaăversiuniiăînălimbaăromân ăaăinventaruluiăIAT
A.ăConsisten aăintern ăaăitemilor
I. ELEVI
Tabelulă 31ă prezint ă valorileă consisten eiă interneă (coeficientulă α-Cronbach)
calculateăatâtăpentruălotulăgeneralădeăeleviădeăliceu,ăcâtăşiăpentruăsubloturileădeăb ie i,ă
respectiv de fete.
188
Tabelul 31
B ie i Fete Lot total

Scale
(N = 875) (N = 1039) (N = 1914)
IAT - total (n = 20 itemi) 0.88 0.91 0.90
Emotivitate (n = 8 itemi) 0.81 0.85 0.85
Îngrijorare (n = 8 itemi) 0.78 0.83 0.81
Pentruă fete,ă amă constatată valoriă uşoră maiă ridicateă aleă consisten eiă interneă
comparativă cuă valorileă ob inuteă pentruă b ie i.ă Peă deă alt ă parte,ă valorileă consisten eiă
interne, pentru scala Îngrijorare,ăauăfostăuşorămaiăsc zuteădecâtăceleăînregistrateăpentruă
scala Emotivitate.
Valorile pe care le-amăob inutăpentruăconsisten aăintern ăaăinventaruluiăTAIăauă
fostă maiă sc zuteă comparativă cuă celeă raportateă înă manualulă inventaruluiă pentruă
eşantionulă normativă deă 1118ă eleviă deă liceu,ă dintreă careă 527ă deă b ie iă şiă 591ă deă feteă
(Spielberger,ă 1980).ă Pentruă b ie iiă deă liceuă americani,ă valorileă consisten eiăinterneă auă
fost: ansamblul itemilor – 0.92; scala Îngrijorare – 0.86; scala Emotivitate – 0.90.
Feteleă auă ob inută urm toareleă valori:ă ansamblulă itemilor – 0.93; scala Îngrijorare –
0.89; scala Emotivitate – 0.91.ăŞiăînăcazulădatelorăraportateădeăSpielbergeră(1980),ăamă
constatată valoriă uşoră maiă ridicateă pentruă fidelitateaă (consisten aă intern ă a)ă scaleiă
Emotivitate comparativ cu fidelitatea scalei Îngrijorare.
Priviteă înă ansamblulă lor,ă valorileă indic ă peă careă le-amă ob inută indic ă oă bun ă
fidelitateă(omogenitate)ăăaăversiuniiăînălimbaăromân ăaăinventaruluiăTAI.
***
Tabelulă 32ă prezint ă valorileă coeficientulă α-Cronbach calculate pentru fiecare

dintre subloturileădeăeleviădiferen iateăînăfunc ieădeăvariabilaăclas ăşcolar .
Caăşiăînăcazulălotuluiăgeneralădeăelevi,ăpentruăsubloturileădiferen iateăînăfunc ieădeă
clasaăşcolar ăînăparte,ăvalorileăconsisten eiăinterneăpentru scala Emotivitate au fost ceva
maiă ridicateă decâtă valorileă înregistrateă pentruă scalaă Îngrijorare. De asemenea, pentru
subloturileă deă fete,ă valorileă consisten eiă interneă auă fostă maiă ridicateă comparativă cuă
valorileă înregistrateă pentruă subloturileă deă b ie i. Cele mai ridicate valori ale
coeficientuluiăα-Cronbach s-auăînregistratăpentruăsublotulădeăeleviăînăclasaăaăXII-a.
189
Tabelul 32
IAT – total Emotivitate Îngrijorare

Clasa (Sub-)lot
(n = 20 itemi) (n = 8 itemi) (n = 8 itemi)
Total (N = 538) 0.90 0.83 0.81

a IX-a Fete (N = 310) 0.90 0.84 0.82
B ie i (N = 228) 0.89 0.79 0.80
Total (N = 478) 0.90 0.86 0.80
a X-a Fete (N = 250) 0.91 0.85 0.82
B ie i (N = 228) 0.88 0.82 0.76
Total (N = 417) 0.90 0.84 0.83
a XI-a Fete (N = 220) 0.91 0.85 0.84
B ie i (N = 197) 0.89 0.82 0.81
Total (N = 481) 0.91 0.86 0.81
a XII-a Fete (N = 259) 0.91 0.87 0.84
B ie i (N = 222) 0.86 0.80 0.73
II. STUDEN I
Tabelulă 33ă prezint ă valorileă coeficientuluiă α-Cronbach calculate pentru fiecare

dintreăceleătreiăloturiădeăstuden iăpeăcareăamăexperimentatăversiuneaăînălimbaăromân ă
(IAT)ăaăinventaruluiăTAI.ăConstat măvaloriăfoarteăbuneăaleăconsisten eiăinterneăpentruă
celeătreiăloturiădeăstuden i.
Tabelul 33
IAT - total Emotivitate Îngrijorare

Loturi
(n = 20 itemi) (n = 8 itemi) (n = 8 itemi)
160ăstuden iălaăFacultateaădeăPsihologieăşiăŞtiin e
aleăEduca iei, Universitateaă,,Al.ăI.ăCuza” dinăIaşi 0.91 0.84 0.92
(vezi Capitolul 5, punctul B, Lotul I)
199ăstuden iălaăFacultateaădeăPsihologie,ăAsisten ă
Social ăşiăSociologie, Universitateaă,,PetreăAndrei”
0.91 0.87 0.81
dinăIaşiă(veziăCapitolulă5,ăpunctulăB,ăLotulăII)
75ăstuden iălaăFacultateaădeăArhitectur ,
UniversitateaăTehnic ă,,Gh.ăAsachi” din Iaşi (vezi 0.93 0.83 0.88
Capitolul 5, punctul B, Lotul III)
190
B. Fidelitatea prin metoda înjum t irii
I. ELEVI
Tabelulă34ăprezint ăcorela iileă(Pearson)ăîntreăscorurileălaăjum t ileăinventaruluiă

IATă stabiliteă prină însumareaă scoruriloră laă itemiiă pari,ă respectivă aă scoruriloră laă itemiiă
impari. Valorile brute au fost corectate cu formula Spearman-Brown 62,ă înă vedereaă
atenu riiă efectuluiă lungimiiă maiă sc zut ă aă fiec reiaă dintreă jum t iă înă raportă cuă
lungimeaăîntreguluiăinventar.
Constat mă valoriă corectateă foarteă buneă aleă fidelit iiă prină înjum t ireă aă
inventarului IAT. Valorileă(corectate)ăob inuteăpentruăsubloturileădiferen iateăînăfunc ieă
de variabila sex auăfostădestulădeăapropiateăîntreăele.
Tabelul 34 *
Valoriăcorela iiăscoruriă Valori corectate cu
Loturi itemi pari - scoruri formula Spearman-
itemi impari Brown
Lot general (N = 1914 elevi de liceu) 0.84 0.91
Fete (N = 1039)
0.86 0.92
B ie iă(Năţă875) 0.79 0.88
*ătoateăcorela iileăauăfostăsemnificativeălaăpragulă0.01
II. STUDENTI
Tabelulă 35ă prezint ,ă pentruă celeă treiă loturiă deă studen iă peă careă aă fostă
experimentat ă versiuneaă înă limbaă român ă aă inventaruluiă TAI,ă valorileă fidelit iiă
evaluat ăprinătehnicaăînjum t irii.
2  rxx
1  rxx
62
Formula este: r xx′ă corectată = (8), unde r xx′ este coeficientul de fidelitate ob inută prină
aplicareaătehniciiă înjum t iriiă(corela iaă dintreă scorurileătotaleă laăjum t ileăuneiăscaleăsauăaleă

unui test).
191
Tabelul 35 *
Valoriăcorela iiă
Valori corectate cu
scoruri itemi pari
Loturi formula Spearman-
- scoruri itemi
Brown
impari
160ăstuden iălaăFacultateaădeăPsihologieăşiăŞtiin e
aleăEduca iei, Universitateaă,,Al.ăI.ăCuza” dinăIaşi 0.87 0.93
(vezi Capitolul 5, punctul B, Lotul I)
199ăstuden iălaăFacultatea de Psihologie,

Asisten ăSocial ăşiăSociologie, Universitatea
,,PetreăAndrei” 0.85 0.91
dinăIaşiă(veziăCapitolulă5,ăpunctulăB, Lotul II)
75ăstuden iălaăFacultateaădeăArhitectur ,
UniversitateaăTehnic ă,,Gh.ăAsachi” din Iaşi
0.91 0.95
(vezi Capitolul 5, punctul B, Lotul III)
*ătoateăcorela iileăauăfostăsemnificativeălaăpragulă0.01
Pentruă loturileă deă studen i,ă constat mă valoriă bruteă şiă corectateă foarteă buneă aleă
fidelit iiăprinăînjum t ireăaăinventaruluiăIAT.
C. Fidelitatea test-retestă(stabilitateaătemporal ăaăscorurilor)
I. ELEVI
Înăvedereaăevalu riiăfidelit iiăinventaruluiăTAIăprinămetodaătest-retest, un num ră

deă55ădeăeleviă(42ădeăfeteăşiă13ăb ie i),ădintreăceiă202ăcareăauăparticipatălaăprimulădintreă
studiileărealizateăînăcadrulăColegiului Economic-Administrativ dinăIaşi,ăauăcompletatăaă
douaăoar ăinventarul,ălaăunăintervalădeătimpăcuprinsăîntreă44.1ăs pt mâniă(adic ăpu ină
pesteă11ăluni)ăşiă46ădeăs pt mâniă(11.5ăluni).
Eleviiă aveauă vârsteă cuprinseă întreă 15ă şiă 18ă aniă (mă ţă 16.72ă ani;ă σă ţă 0.97ă ani).ă
Reparti iaăacestora,ăînăfunc ieădeăvariabilaăclas ăşcolar a fost: clasa a IX-a – 10; clasa
a X-a – 7; clasa a XI-a – 38 de elevi.
Unănum rădeăzeceădintreăceiă55ădeăeleviăauăcompletatăprimaădat ăinventarulăIATă
înădataădeă20ăianuarieă2008,ăiarăaădouaăoar ăînădataădeă9ădecembrieă2008,ăadic ălaăună
intervalădeă46ădeăs pt mâniă(respectivă11.5ăluni).ăUnăaltălot,ăformatădinăşapte elevi, a
completată primaă dat ă inventarulă IATă înă dataă deă 25ă ianuarieă 2008,ă iară aă douaă oar ă înă
dataădeă9ădecembrieă2008,ăadic ălaăunăintervalădeă45.7ăs pt mâniă(sauă11.4ăluni).ăUnăală
192
treileaă lotă deă eleviă (Nă ţă 11)ă aă completată inventarulă IATă primaă dat ă în data de 25
ianuarieă2008,ăiarăaădouaăoar ăînădataădeă3ădecembrieă2008,ădeciădup ă44.8ăs pt mâniă
(11.2ăluni).ăÎnăfine,ăunăalăpatruleaălot,ăformatădină27ădeăelevi,ăaăcompletatăprimaădat ă
inventarulă IATă înă dataă deă 30ă ianuarieă 2008,ă iară aă douaă oar ă înă dataă de 3 decembrie
2008,ădeciădup ă44.1ăs pt mâniă(respectiv,ăpu inăpesteă11ăluni).
Pentruă celeă patruă loturiă reunite,ă valorileă coeficientuluiă deă stabilitateă (corela iaă
întreăscorurileăob inuteădeăeleviălaătestăşiăcele,ăpeăcareăle-auăob inutălaăretest)ăauăfost:ă
IAT-total – 0.71 (p < 0.01); Emotivitate – 0.72 (p < 0.01); Îngrijorare – 0.63 (p <
0.01).
Valoarea coeficientului de fidelitate test-retestă peă careă amă ob inut-o pentru
scorurileătotaleălaăinventarulăIATăaăfostămaiăridicat ădecâtăvaloareaăraportat ădeăRossă
(1978;ă citată deă Spielberger,ă 1980),ăînă urmaă corel riiăscoruriloră aă 42ă deă eleviă deă liceuă
careăauăfostăretesta iălaăşaseăluniă(răţă0.62).ăPentruăacelaşiălotădeăeleviăretestatălaăoălun ,ă
Ross (1978) a raportat o valoare a coeficientului de fidelitate test-retest mult mai
ridicat ă(răţă0.81)ă(cf.ăSpielberger,ă1980).ăSpielbergeră(1980)ăaăexplicatădiferen aădintreă
celeădou ăvaloriăprinăfaptulăc :
 peăparcursulăunorăintervaleădeătimpămaiămari,ătr s turileădeăpersonalitateăseăpotă
schimbaăcauzândăoăsc dereăaăvalorilorăcoeficien ilorădeăstabilitate;
 planurile legate de continuarea studiilor (la colegiu) sau de angajare pe care unii
dintreă eleviă şiă le-auă f cută înă intervalulă deă şaseă luni,ă scursă întreă celeă dou ă
administr ri,ăesteăposibilăs ăseăfiăasociatăcuăoăcreştereăaăanxiet iiăfa ădeătestare,ă
înă cazulă eleviloră pentruă careă performan aă laă testulă deă admitereă laă colegiuă sauă
rezultatulălaăevaluareaăpentruăangajareăeraăfoarteăimportant .
II. STUDEN I
Unănum rădeă32ă(6ădeăsexămasculinăşiă26ădeăsexăfeminin)dintreăceiă78ădeăstuden iă
de la Facultateaă deă Psihologie,ă Asisten ă Social ă şiă Sociologie, Universitatea ,,Petre
Andrei” (a se vedea Capitolul 5, punctul B, Lotul II) au completat din nou inventarul
IAT, Scala Rosenberg pentru evaluarea stimei de sine, Scala STAI-Y2 pentru
evaluareaă anxiet ii-tr s tur , respectiv Chestionarul Penn State pentru evaluarea
predispozi ieiă uneiă persoaneă deă a-şiă faceă grijiă laă ună intervală deă treiă s pt mâni,ă înă
vedereaăstudieriiăstabilit iiătemporaleăaăscorurilor.
Pentru fiecare dintre scalele inventarului IAT, valorile coeficientului de
stabilitate a scorurilor au fost bune: 0.77 pentru scala Îngrijorare, respectiv 0.82 pentru
scala Emotivitate.ă Corela iaă test-retest, pentru ansamblul itemilor inventarului IAT, a
193
fost 0.88 – valoareă uşoră maiă ridicat ă decâtă ceaă raportat ă deă Spielbergeră (1980)ă înă
manualul inventarului 63.
Evaluateă înă ansamblulă lor,ă dateleă peă careă le-amă ob inută înă cadrulă studiiloră
efectuateăpeăloturileădeăeleviăşiăpeăceleădeăstuden iăprobeaz ăoăbun ăfidelitateăaăversiuniiă
înălimbaăromân ă(IAT)ăaăinventaruluiăTAI.
7.4.ăValiditateaăversiuniiăînălimbaăromân ăaăinventaruluiăIAT
7.4.1.ăEvaluareaăvalidit iiădeăcon inut
Validitateaă deă con inută aă versiuniiă înă limbaă român ă aă inventaruluiă TAIă aă fostă
evaluat ă prină tehnicaă exper ilor.ă Ună num r deă 10ă psihologi,ă to iă cadreă didacticeă
universitareăînădomeniulăpsihologiei, au primit sarcina de a clasifica cei 20 de itemi ai
inventaruluiăIATăînădou ăcategorii:ăitemiăcareăopera ionalizeaz ăconceptulăîngrijorare,
respectivăitemiăcareăopera ionalizeaz ăconceptul de emotivitate.ăConsemnulăşiăformatulă
înăcareăle-aăfostăprezentat ăsarcinaădeălucruăsuntăredateăînăCaseta 2.
Caseta 2
Numeleăşiăprenumele dvs.______________________________________________________
Sexulăăă⁭ăMăăăă⁭ăF
V ă rug mă s ă citi iă cu aten ieă celeă ceă urmeaz ,ă înainteă deă aă v ă apucaă s ă rezolva iă cerin aă
noastr .
ANXIETATEAă FA ă DEă TESTARE seă refer ă laă prezen aă laă oă persoan ă careă urmeaz ă s ă
sus in ă ună examen sau un test, seă confrunt ă efectivă cuă situa iaă deă examinare/testare sau a
terminat examenul/testul a unui cortegiu de senza iiă corporaleă şiă fiziologiceă nepl cute (de
exemplu: tremorăalămâinilorăşiăalăcorpului,ădureriădeăcapăsauădeăstomac,ătranspira ieăabundent ),
gânduriăintruziveălegateă deăunăposibilăeşec (ob inereaăuneiănoteăfoarteă mici sau faptul de a nu
trece examenul/testul)ă şiă deă consecin eleă acestuia,ă respectivă reac iiă emo ionaleă sup r toare
(senza iiădeănelinişte,ănervozitate,ăagita ie).
Înă literaturaă deă specialitate,ă anxietateaă fa ă deă testareă aă fostă descris ă prină dou ă dimensiuni
(fa ete)ădenumiteăprin termenii îngrijorare şiăemotivitate.
ÎNGRIJORAREAă seă refer ă laă gânduriă careă îiă revină mereuă înă minteă persoaneiă şiă careă suntă
63
EsteăvorbaădespreăstudiulăîntreprinsădeăWood (1979),ăpeăunălotădeă159ădeăstuden iădeăcolegiu,ă
înă careă valoareaă ă fidelit iiă test-retest a fost 0.80, retestul fiind efectuat la un interval de trei
s pt mâni.
194
legateă deă posibilulă eşecă laă examen/testă (faptulă deă aă luaă oă not ă proast ă sauă deă aă picaă
examenul/testul)ăşiădeăconsecin eleăacestuia.ăAcesteăgânduriăpotăs ăapar ăînaintea,ăînătimpulăsauă
chiarăşiădup ăceăexamenul/testulăs-aăterminat.ăEleăsuntăstânjenitoare,ăîntrucâtăîmpiedic ăpersoanaă
s ăseăconcentrezeăpeăactivitateaădeăînv areăaămateriei, de dinaintea examenului/testului sau, înă
timpul acestuia, pe subiectele pe care le are de rezolvat.
EMOTIVITATEA implic ă o stareă deă disconfortă emo ional,ă caracterizat ă prină st riă deă
încordare,ă nervozitate,ă agita ie,ă înso iteă deă senza iiă corporaleă şiă fiziologiceă nepl cute.ă Acestea
potăs ăseămanifesteăînaintea,ăînătimpulăsauăchiarădup ăceăexamenul/testulăs-aăterminatăşiăpot, de
asemenea, s ă influen eze serios eforturile de concentrare pe care persoana le depune, atunci
cândăseăpreg teşte pentruăexamen/testăsauăatunciăcândăse afl înătimpulăexamenului/testului.
Maiă josă ave iă ună num ră deă 20ă deă afirma iiă peă careă peă careă persoaneleă leă folosesc,ă înă modă
obişnuit,ăpentruăaădescrieăceeaăceăgândescăşiăsimtăînaintea,ăînătimpulăsauădup ăsitua iileăînăcareă
sunt examinate sau testate (de exemplu,ă examenulă deă Bacalaureat,ă examenulă deă admitereă înă
facultateăsauătestareaăunorăcunoştin eăprofesionale).
Citi iă cuă mareă aten ieă fiecareă afirma ieă înă parteă şiă indica iă ceă dimensiuneă aă anxiet iiă fa ă deă
testare,ădintreăceleădou ăcareăv-au fost descriseămaiăsus,ăcrede iăc ăesteăreflectat ăîntr-oăafirma ieă
sauă înă alta.ă Nuă v ă gr bi i.ă Judeca iă cuă mareă aten ieă ceă fa et ă aă anxiet iiă fa ă deă testareă esteă
exprimat ăîntr-oăafirma ie.
Pentruă aă clasificaă oă afirma ieă înă unaă dintreă celeă dou ă dimensiuni,ă bifa iă ună ,,X”ă înă c su aă
corespunz toareă varianteiă deă r spunsă laă careă v-a iă gândit.ă Varianteleă deă r spunsă - emotivitate,
îngrijorare şiăindecis( ) – suntătrecuteăpeăceleătreiăcoloaneăaflateăînădreaptaăafirma iilor.ă
Nuă pute iă plasaă oă afirma ieă înă ambeleă dimensiuni,ă adic ă nuă pute iă bifaă ună ,,X”ă înă c su eleă
corespunz toareă ambeloră dimensiuniă aleă anxiet iiă fa ă deă testare.ă Dac ă nuă sunte iă sigur( )ă deă
dimensiuneaă peă careă crede iă c ă oă reflect ă afirma iaă respectiv ,ă alege iă variantaă deă r spunsă
indecis( ).ăNuăface iăacestălucruădecâtădac ăesteăabsolutănecesar,ăadic ănumaiăînăsitua iaăînăcareă
într-adev rănuăsunte iădelocăsigur( )ăc ăoăafirma ieăreflect ăoădimensiuneăsauăaltaăsauăînăsitua iaă
înăcareăviăseăpareăc ăoăafirma ieăseăpotriveşteăambelorădimensiuniăşiănuăv ăesteă foarte clar care
anume.ăAsigura i-v ăc ăa iăîn elesăfoarteăbineăceăave iădeăf cut.ăDac ăave iănel muriri,ăleăputemă
clarifica.ăV ămul umimăpentruăcolaborare.
195
Tabelulă36ăprezint ăfrecven aăevalu riloră(alocareaăpeădimensiunileăanxiet iiăfa ă

de testare) peăcareăexper iiăle-auăf cutăpentruăfiecareădintreăceiă20ădeăitemiăaiăversiuniiă
înălimbaăromân ăaăinventaruluiăTAI.
196
Tabelul 36
Îngrijorar
Nr. crt. Item Emotivitate Indecis( )
e
Înătimpulăexamenelor/testelor,ăamăunăsentimentădeăîncredereăşiă
1. 7 2 1
sunt relaxat( )
Înătimpulăexamenelor/testelor,ăamăunăsentimentăsup r torădeă
2. 9 1 -
nelinişte
Gândurileălaănotaăfinal ăpeăcareăoăvoiăob ineăm ăîmpiedic ăs ă

3. - 10 -
m ăconcentrezăînătimpulăexamenelor/testeloră
4. Înătimpulăexamenelor/testelorăimportante,ăm ăblocheză 3 6 1
Înătimpulăexamenelor/testelor,ăm ăsurprindăgândindu-m ădac ă

5. - 10 -
voiăajungeăs ăterminăvreodat ăşcoala
Cuăcâtăm ăpreg tescămaiămultăpentruăunăexamen/test,ăcuăatâtă

6. 1 7 2
devinămaiăconfuz( )
Gândulăc ăvoiăob ineăunărezultatăslabăm ăîmpiedic ăs ăm ă

7. - 10 -
concentrezăînătimpulăexamenelor/testelor
8. Înătimpulăunuiăexamen/testăimportant,ăsuntăfoarteănervos(oas ) 10 - -
Chiarăşiăatunciăcândăsuntăbineăpreg tit( )ăpentruăună

9. 10 - -
examen/test, suntăfoarteăagitat( )
Laăunăexamen/test,ădevinăfoarteăneliniştit( ),ăchiarăînainteădeăaă
10. 9 1 -
daăfoaiaăcuăr spunsuri
11. Înătimpulăexamenelor/testelor,ăm ăsimtăfoarteăîncordat( )ă 10 - -

Mi-aşădoriăcaăexamenele/testeleăs ănuăm ămaiăperturbeăatâtădeă
12. 2 3 5
mult
Înătimpulăexamenelor/testelorăimportante,ăm ăsimtăatâtădeă
13. 10 - -
încordat( ,)ăîncâtăamădureriădeăstomac
Înătimpulăexamenelor/testelorăimportante,ăm ăgândescănumaiălaă
14. - 10 -
eşec
Înătimpulăunuiăexamen/testăimportant,ăm ăsimtăfoarteă
15. 10 - -
panicat( )
16. Îmiăfacăfoarteămulteăgrijiăînainteaăunuiăexamen/testăimportant - 10 -
Înătimpulăexamenelor/testelor,ăm ăsurprindăgândindu-m ălaă

17. - 10 -
consecin eleăeşecului
Înătimpulăexamenelor/testelorăimportante,ăîmiăsimtăinimaă
18. 10 - -
b tândăcuăputere
Dup ăterminareaăunuiăexamen/test,ăîncercăs ănu-mi mai fac

19. - 10 -
grijiăînăprivin aălui,ădarănuăpot
Înătimpulăexamenelor/testelor,ădevinăatâtădeăagitat( ),ăîncâtăuită
20. 10 - -
şiăceeaăceăştiuăîntr-adev r
197
Dinăevalu rileăpeăcareăexper iiăle-auărealizatăpentruăceiă20ădeăitemiăaiăversiuniiăînă

limbaăromân ăaăinventaruluiăTAI,ăaărezultatăurm toarele:
 Itemii 3 (,,Gândurileă laă notaă final ă peă careă oă voiă ob ineă m ă împiedic ă s ă m ă
concentreză înă timpulă examenelor/testelor”),ă 5ă (,,Înă timpulă examenelor/testelor,ă
m ă surprindă gândindu-m ă dac ă voiă ajungeă s ă termină vreodat ă şcoala”),ă 7ă
(,,Gândulăc ăvoiăob ineăunărezultatăslabăm ăîmpiedic ăs ăm ăconcentrezăînătimpulă
examenelor/testelor”),ă 14ă (,,În timpulă examenelor/testeloră importante,ă m ă
gândescă numaiă laă eşec”)ă şiă 17ă (,,Înă timpulă examenelor/testelor,ă m ă surprindă
gândindu-m ălaăconsecin eleăeşecului”)ă– referitoriălaăgândurileărecurenteăvis-à-
visă deă eşecă peă careă oă persoan ă leă areă înă timpulă examenelor/testelor – au fost
considera iădeăc treăto iăceiă10ăexper iăcaăreflectândăaceeaşiădimensiuneă(fa et )ăaă
anxiet iiăfa ădeătestare,ăşiăanumeăÎngrijorarea.
 Itemii 4 (,,Înătimpulăexamenelor/testelorăimportante,ăm ăblochez”)ăşiă6ă(,,Cuăcâtă
m ăpreg tescămai multăpentruăunăexamen/test,ăcuăatâtădevinămaiăconfuz/- ”)ăpeă
care Spielberger (1980) i-a alocat dimensiunii Îngrijorare,ă înă urmaă analizeloră
factoriale pe care le-aă realizat,ă nuă auă fostă considera iă deă c treă to iă exper iiă caă
opera ionalizândă aceast ă dimensiuneă aă anxiet iiă fa ă deă testare.ă Primulă dintreă
itemiăseărefer ălaăblocajeleăcareăsurvinăînătimpulăunuiăexamen/testăşiăaăfostăinclusă
deă doară 6ă dintreă ceiă 10ă exper iă înă dimensiuneaă Îngrijorare.ă Treiă exper iă l-au
consideratăcaăreflectândămaiădegrab ăfactorul Emotivitate,ăînătimpăceăunăexpertăaă
fostă indecisă înă privin aă dimensiuniiă peă careă oă reflect ă con inutulă itemului.ă
Evalu rileă diferiteă pentruă itemulă 4ă peă careă le-auă realizată exper iiă auă reflectată
dezacordulărelativăîntreăcercet tori,ăînăceeaăceăpriveşteăinterpretareaăsemnifica ieiă
blocajeloră cognitiveă (deă exemplu,ă uitareaă informa iiloră cunoscute)ă –caă reac iiă
specificiiă anxiet iiă fa ă deă testare.ă Astfel,ă înă timpă ceă Liebert şiă Morris (1967;
cita iă deă Salamé, 1984), Osterhouse (1972; citat de Salamé, 1984) sau Sarason
(1984)ăconsiderauăblocajeleăcognitiveăcaăfiindămanifest riăspecificeădimensiuniiă
Emotivitate, Deffenbacheră(1978;ăcitatădeăSalamé, 1984) sau Spielberger (1980)
leăconsiderauăcaăfiindămanifest riăspecificeădimensiuniiăreferitoareălaăÎngrijorare.
Cel de-alădoileaăitemăseărefer ălaăconfuziaăcaracteristic ăunoraădintreăpersoaneleă
careă suntă anxioaseă fa ă deă exameneă sauă testeă şiă aă fostă inclusă înă dimensiuneaă
Îngrijorare deă c treă 7ă dintreă ceiă 10ă exper i.ă Ună expertă l-a considerat ca fiind
specific mai degrab ă dimensiuniiă Emotivitate,ă iară al iă doiă auă fostă indecişiă înă
leg tur ăcuădimensiuneaăreflectat ăînăacestăitem.ă
 Chiarădac ăînăversiuneaăoriginal ăînălimbaăenglez ăaăinventaruluiăTAIăitemulă19ă
(,,Dup ă terminareaă unuiă examen/test,ă încercă s ă nu-mi mai fac grijiă înă privin aă
lui, dar nu pot”)ănuăcoteaz ăpentruăniciăunaădintreăceleădou ăfa eteăaleăanxiet iiă
fa ă deă testare,ă to iă exper iiă l-au asociat dimensiunii referitoare la Îngrijorare.
198
Prinăcon inutulă s uă (înă versiuneaă original ,ă,,After an exam is over I try to stop
worrying about it, but I can't”),ăitemulătrimiteăînămodăexplicităc treădimensiuneaă
Îngrijorare.
 Itemul 20 (,,Înă timpulă examenelor/testelor,ă devină atâtă deă agitat/- ,ă încâtă uită şiă
ceeaă ceă ştiuă într-adev r”)ă aă fostă inclusă deă c treă to iă exper iiă înă dimensiunea
Emotivitate şiănuăînăceaăreferitoareălaăÎngrijorare,ăaşaăcumăl-a asociat Spielberger
(1980).ăCon inutulăitemuluiădinăversiuneaăoriginal ă(,,During examinations I get
so nervous that I forget facts I really know”),ăprecumăşiădinăversiuneaăînălimba
român ăîlărecomand ămaiădegrab ăpentruădimensiuneaă Emotivitate decâtăpentruă
cea referitoare la Îngrijorare.ă Totuşi,ă constat mă referin aă laă blocajeleă cognitiveă
(uitareaăcunoştin elorăachizi ionate)ădespreăcareăştimă c ăauăunăstatutăincert.ăDină
analizele factorialeăîntreprinseădeăc treăSpielbergerăă(1980),ăpentruăitemulă20ăauă
rezultatăsatura iiămaiăridicateăcaăvaloareăînăfactorulăIIă – Îngrijorare (0.62 pentru
studen i,ă respectivă 0.65ă pentruă studente)ă decâtă înă factorulă Iă – Emotivitate (0.45
pentruăstuden i,ă respectiv 0.41 pentru studente). Din datele analizelor factoriale
pe care le-amăîntreprinsăpeălotulăgeneralădeăeleviădeăliceuă(Năţă1914),ăprecumăşiă
peăsubloturileădeăeleviădiferen iateăînăfunc ieădeăvariabilaă sex, au rezultat valori
moderateăşiăapropiateăaleăsatura iilorăitemuluiă20ăînăceiădoiăfactoriăextraşiă(aăseă
vedea subcapitolul 7.5., punctul II). De asemenea, din datele analizei factoriale
pe care am realizat-oăpeăunulădintreăloturileădeăstuden iă(Năţă199),ăaărezultatăună
statut incert al itemului 20 64.
 Itemul 1 (,,Înătimpulă examenelor/testelor,ă amă ună sentimentă deă încredereă şiă suntă
relaxat/- ”)ăaăfostăasociatădeăc treă7ădintreăceiă10ăexper iăcuăfa etaăreferitoareălaă
Emotivitate,ă înă timpă ceă doiă exper iă l-au legat de dimensiunea Îngrijorare. Unul
dintre exper iă aă fostă indecisă înă ceeaă ceă priveşteă dimensiuneaă anxiet iiă fa ă deă
testareă reflectat ă deă c treă acestă item.ă Înă timpă ceă sentimentulă deă încredereă dină
timpulăunuiăexamen/testăpoateăfiăapropiatădeădimensiuneaăcognitiv ăaăanxiet iiă
fa ădeătestare,ăstarea deărelaxareăpoateăfiăapropiat ădeădimensiuneaăEmotivitate.
Dateleă analizeloră factorialeă exploratoriiă (metodaă descompuneriiă înă componenteă
principaleăcuărota ieăvarimax) pe care le-amăîntreprinsăpeălotulăgeneralădeăeleviă
deăliceu,ăcaăşiăpeăsubloturileădeăeleviădiferen iateăînăfunc ieădeăvariabilaă sex, au
eviden iată valoriă moderateă aleă satura iiloră itemuluiă 1ă înă primulă dintreă ceă doiă
factoriă extraşiă peă careă l-am asimilat dimensiunii Emotivitate (a se vedea
subcapitolulă7.5.,ăpuncteleăI.1.ăşiăI.2.).ăSatura iile itemuluiăînăprimulădintreăfactoriă
auăfostămultămaiăridicateădecâtăsatura iileăînăcelăde-alădoileaăfactor.ăÎnăversiuneaă
original ăaăinventaruluiăTAI,ăitemulă1ănuăaăfostăinclusăînăniciăunaădintreăceleădou ă
dimensiuniă aleă anxiet iiă fa ă deă testare,ă fiindă luată înă considerareă doară pentruă
64
Acestaă aă prezentată oă satura ieă egal ă cuă 0.43ă înă primulă dintreă factoriiă extraşiă (peă careă l-am
apropiat de Emotivitate),ădarăşiăoăsatura ieăegal ăcuă0.66ăînăcelăde-al treilea dintre factori care a
maiăinclusăitemiiă5ăşiă6.ă
199
calcululă scoruluiă total.ă Totuşi,ă elă aă prezentată valoriă maiă mariă aleă satura iiloră înă
factorul Emotivitate (a se vedea Tabelul 4, Capitolul 2, subcapitolul 2.1.).
 Itemii 8 (,,Înă timpulă unuiă examen/testă important,ă suntă foarteă nervos/-oas ”),ă 9ă
(,,Chiară şiă atunciă cândă suntă bineă preg tit/- ă pentruă ună examen/test,ă suntă foarteă
agitat/- ”),ă11ă(,,Înătimpulăexamenelor/testelor,ăm ăsimtăfoarteăîncordat/- ”),ă13ă
(,,Înătimpulăexamenelor/testelorăimportante,ăm ăsimtăatâtădeăîncordat/- ăîncâtăamă
dureri de stomac”),ă 15ă (,,Înă timpulă unuiă examen/testă important,ă m ă simtă foarteă
panicat/- ”)ă şiă 18ă (,,Înă timpulă examenelor/testeloră importante,ă îmiă simtă inimaă
b tândăcuăputere”)ăauăfostăasocia iădeăto iăexper iiăcuădimensiuneaă Emotivitate.
Con inutul itemiloră seă refer ă laă st rileă deă nervozitate,ă agita ie,ă încordareă şiă laă
senza iileă somaticeă nepl cuteă specificeă reac iiloră emo ionaleă disfunc ionaleă peă
careă persoanaă anxioas ă leă manifest ă atunciă cândă seă confrunt ă cuă oă situa ieă
evaluativ .ăÎnăcadrulăanalizelor factoriale pe care le-am realizat pe lotul de elevi
deăliceu,ăprecumăşiăpeăunulădintreăloturileădeăstuden i,ăto iăitemiiălaăcareăne-am
referităauăprezentatăsatura iiămoderateăsauăridicateăînăacelaşiăfactorăpeăcareăl-am
apropiat de dimensiunea Emotivitate.ăCuăexcep iaăitemuluiă13,ăto iăceilal iăitemiă
auă prezentată satura iiă maiă ridicateă înă factorulă Emotivitate pentruă versiuneaă înă
limbaăenglez ăaăinventaruluiăTAIă(a se vedea Tabelul 4, Capitolul 2, subcapitolul
2.1.).
 Itemul 2 (,,Înă timpulă examenelor/testelor,ă amă ună sentimentă sup r toră deă
nelinişte”)ăaăfostăasociatădeăc treă9ădintreăceiă10ăexper iăcuăfa etaăanxiet iiăfa ă
de testare referitoare la Emotivitate. Un expert l-aă inclusă înă dimensiuneaă
Îngrijorare.ăPentruăversiuneaăînălimbaăenglez ăaăinventarului TAI (Spielberger,
1980),ă itemulă 2ă aă prezentată (atâtă pentruă studen i,ă câtă şiă pentruă studente)ă valoriă
maiăridicateăaleăsatura iilorăînăfactorulăIă – Emotivitate decâtăvalorileăsatura iiloră
înăfactorulăIIă– Îngrijoareă(a se vedea Tabelul 4, Capitolul 2, subcapitolul 2.1.).
Prinăcon inutulăs uă(înăversiuneaăînălimbaăenglez ,ă,,While taking examinations I
have an uneasy, upset feeling”),ă itemulă trimiteă maiă degrab ă c treă dimensiuneaă
Emotivitate.ăÎnăcadrulăanalizelorăfactorialeăpeăcareăle-am realizat pe lotul de elevi
de liceu (aăseăvedeaăsubcapitolulă7.5.,ăpuncteleăI.1.ăşiăI.2.), itemul 2 a prezentat
satura iiămoderateăcaăvaloareă(şiămaiăridicateădecâtăsatura iileăînăcel laltăfactor)ăînă
primulă dintreă ceiă doiă factoriă extraşiă peă careă l-am asimilat dimensiunii
Emotivitate.
 Itemul 10 (,,Laă ună examen/test,ă devină foarteă neliniştit/- ,ă chiară înainteă deă aă daă
foaiaăcuăr spunsuri”),ălaăfelăcaăitemulă2,ăaăfostăasimilatădeăc treă9ădintreăexper iă
cu dimensiunea Emotivitate.ă Unulă dintreă exper iă l-a asimilat dimensiunii
Îngrijorare.ă Dateleă analizeiă factorialeă peă careă Spielbergeră (1980)ă aă întreprins-o
peă lotulă normativă deă studen iă auă eviden iată valoriă moderateă aleă satura iiloră
itemuluiă înă factorulă Emotivitate şiă maiă ridicateă decâtă valorileă satura iiloră înă
factorul Îngrijorare (a se vedea Tabelul 4, Capitolul 2, subcapitolul 2.1.).ă Înă
cadrul analizei factoriale pe lotul de elevi de liceu pe care am realizat-o, am
200
ob inută rezultateă asem n toare.ă Înă schimb,ă dateleă peă careă le-amă ob inută pentruă
lotulă deă studen iă auă eviden iată valoriă moderateă şiă apropiateă întreă eleă aleă
satura iilorăitemuluiă10ăînăprimiiădoiădintreăceiăpatruăfactoriăextraşi.
 Itemul 16 (,,Îmiă facă foarteă multeă grijiă înainteaă unuiă examen/testă important”)ă aă
fostă inclusă deă c treă to iă exper iiă înă dimensiuneaă Îngrijorare,ă deşiă Spielberger
(1980) l-a asimilat dimensiunii Emotivitate.ă Pentruă studen iiă americaniă deă sexă
masculinădinălotulănormativ,ăsatura iaăacestuiăitemăînăfactorulăEmotivitate a avut
valoarea 0.65 – multă maiă maiă ridicat ă decâtă satura iileă înă factorulă Îngrijorare
înregistrateă pentruă studen iiă deă ambeleăsexeă (a se vedea Tabelul 4, Capitolul 2,
subcapitolul 2.1.).ăÎnăcadrulăanalizeiăfactorialeăpeălotulădeăeleviădeăliceuăpeăcareă
am realizat-o,ăitemulă16ăaăprezentatăvaloriăridicateăaleăsatura iilorăînăprimulădintreă
factoriiă extraşiă (peă careă l-am asimilat Emotivit ii)ă şiă foarteă sc zuteă sauă
neglijabileă înă celă de-ală doileaă factor.ă Înă cazulă lotuluiă deă studen iă peă careă amă
efectuatăoăanaliz ăfactorial ,ădateleăauăindicatăoăsatura ieămoderat ăspreăridicat ăaă
itemuluiă 16ă înă primulă dintreă ceiă patruă factoriă extraşiă peă careă l-am asimilat
Emotivit ii,ă oă satura ieă sc zut ă înă celă de-ală doileaă factor,ă oă satura ieă foarteă
sc zut ă înă celă de-ală treileaă dintreă factori,ă respectivă oă satura ieă neglijabil ă înă
ultimul factor (a se vedea subcapitolulă 7.5.,ă punctulă II).ă Deşiă nuă esteă niciă ună
dubiuăc ,ăprinăcon inutulăs uă(înăversiuneaăoriginal ,ă,,I worry a great deal before
taking an important examination”),ăitemulă16ătrimiteăc treăfa etaăanxiet iiăfa ădeă
testare referitoare la Îngrijorare, nu ne-am putut explica rezultatele pe care le-am
ob inutăînă urmaă experiment riiă versiuniiă înă limbaă român ă aă inventaruluiăTAIă şiă
niciărezultateleăob inuteăşiăraportateădeăc treăSpielbergeră(1980).
 Înă fine,ă înă cazulă itemuluiă 12ă (,,Mi-aşă doriă caă examenele/testeleă s ă nuă m ă maiă
perturbeăatâtădeămult”/înăversiuneaăoriginal ă,,I wish examinations did not bother
me so much”),ă evalu rileă exper iloră auă prezentată celă maiă sc zută gradă deă
concordan .ă Astfel,ă înă timpă ceă 2ă dintreă ceiă 10ă exper iă auă asimilată itemulă
dimensiunii Emotivitate,ă al iiă treiă l-au asociat cu dimensiunea Îngrijorare.
Jum tateădintreăexper iăauăfostăindecişiăînăleg tur ăcuădimensiuneaăanxiet iiăfa ă
deă testareă reflectat ă înă con inutulă itemuluiă 12.ă Spielbergeră (1980)ă l-a asimilat
dimensiunii Emotivitate, pe bazaă valoriloră satura iiloră înă primulă dintreă ceiă doiă
factori pe care i-a extras (a se vedea Tabelul 4, Capitolul 2, subcapitolul 2.1.).
Totuşi,ă înă cercetareaă efectuat ă deă Spielbergeră (1980)ă peă lotulă normativă deă
studen i,ă trebuieă remarcată c ă niciă valorileă satura iiloră peă careă itemulă 12ă le-a
prezentată înă celă de-al doilea factor (Îngrijoare) nu sunt de neglijat, fiind
superioareă limiteiă deă selec ieă aă itemiloră pentruă unulă sauă altulă dintreă factori.ă Înă
cadrul analizei factoriale pe lotul de elevi de liceu pe care am realizat-o, itemul
12ă aă prezentată valoriă moderateă spreă ridicateă aleă satura iiloră înă primulă dintreă
factoriiă extraşiă (Emotivitate)ă şiă foarteă sc zuteă înă celă de-al doilea dintre factori
(Îngrijorare).ăÎnăcazulălotuluiădeăstuden iăpeăcareăamăefectuatăoăanaliz ăfactorial ,ă
dateleăauăindicatăoăsatura ieămoderat ăspreăridicat ăaăitemuluiă12ăînăprimulădintreă
201
ceiăpatruăfactoriăextraşiă(Emotivitate),ăoăsatura ieăfoarteăsc zut ăînăcelăde-al doilea
dintreăfactori,ăoăsatura ieăsc zut ăînăcelăde-al treilea, respectiv oăsatura ieăfoarteă
sc zut ă înă ultimululă dintreă factoriă extraşiă (aă seă vedeaă subcapitolulă 7.5.,ă punctulă
II).
Înă concluzie,ă dină evalu rileă exper ilor,ă aă rezultată oă concordan ă total ă întreă
aceştiaă înă ceeaă ceă priveşteă dimensiuneaă (fa eta)ă anxiet iiă fa ă deă testareă reflectat ă înă
con inutulăitemiloră3,ă5,ă7-9,ă11ăşiă13-20,ăadic ăaă14ădintreăceiă20ădeăitemiăaiăversiuniiă
înălimbaăromân ăaăinventaruluiăIAT.
Înă cazulă evalu riloră peă careă exper iiă le-auă realizată pentruă itemiiă 2ă şiă 10,ă
concordan aă aă fostă cvasitotal .ă Pentruă itemulă 1,ă auă predominată evalu rileă înă direc iaă
asocierii cu dimensiunea Emotivitate,ă iară pentruă itemiiă 4ă şiă 6ă – cu dimensiunea
Îngrijorare.ăÎnăfine,ăînăcazulădimensiuniiăreflectat ăînăcon inutulăitemuluiă12,ăgradulădeă
concordan ăîntreăexper iăaăfost sc zut.
7.4.2.ăValiditateaădeăconstructăaăversiuniiăînălimbaăromân ăaăinventaruluiăIAT
Înăunaădintreăsec iunileămanualuluiăinventaruluiăTAI,ăSpielbergeră(1980)ăprezint ă
dateleă ob inuteă înă cadrulă unoră studiiă corela ionaleă înă careă inventarulă TAIă aă fostă
administratăîmpreun ăcuăalteăprobeăpsihologice:ăScalaăpentruăevaluareaăanxiet iiăfa ă
de testare/Test Anxiety Scale – TAS (Sarason, 1978), Worry and Emotionality
Questionnaire/Chestionarulă pentruă evaluareaă îngrijor riiă şiă aă emotivit ii – WEQ
(LiebertăşiăMorris, 1967), Inventarulăpentruăevaluareaăanxiet ii-stareăşiăaăanxiet ii-
tr s tur /State-Trait Anxiety Inventory-Form X – STAI-Xă (Spielberger,ă Gorsuchă şiă
Lushene, 1970), Inventarulă pentruă evaluareaă predispozi ieiă c treă credin eă
ira ionale/IrrationalăPersonality Trait Inventory (Ross, 1978).
Loturileădeăsubiec iăauăinclusăeleviădeăliceu,ăstuden iălaăcolegiuăsauărecru iăpentruă
for eleămilitareănavaleăşiăaeriene.ăEfectiveleăacestorăloturiăauăvariatăîntreă246ăşiă1129ădeă
subiec i.ăDateleăpeăcareăle-amăob inutăşiăle-aăraportatăSpielbergerăsuntăsistematizateăînă
celeăceăurmeaz :
 Lotă deă studen iă înă primaă treapt ă aă colegiului:ă valoriă ridicateă aleă corela iiloră
pozitiveăîntreăscorurileălaăinventarulăTAIăşiăscorurileălaă Scala pentru evaluarea
anxiet iiăfa ădeătestare/TAS.ăAcesteădateăauăsugeratăc ăinventarulăTAIăşiăscalaă
TASăsuntăm suriăechivalenteăaleăanxiet iiăfa ădeătestare.ăDeăasemenea,ăvalorileă
ridicateă aleă corela iiloră pozitiveă cuă scorurileă laă scaleleă Chestionarului pentru
evaluareaă îngrijor riiă şiă aă emotivit ii/WEQ au fost considerate ca dovezi ale
validit iiădeăconstructă(concurent )ăaăinventaruluiăTAI.
 Lotădeăstuden iădeăcolegiu: corela iiăpozitiveăşiăcuăvaloriămoderateăîntreăscorurileă
laăinventarulăTAIăşiăscorurileălaăScalaăpentruăevaluareaăanxiet ii-tr s tur din
STAI-X.
202
 Lot de elevi de liceu:ă corela iiă pozitiveă şiă cuă valoriă moderateă întreă scorurileă laă
inventarulă TAIă şiă scorurileă laă Scalaă pentruă evaluareaă anxiet ii-tr s tur din
inventarul STAI-X. Pentru elevii de liceu, s-auămaiăînregistratăcorela iiăpozitive
şiă cuă valoriă moderateă spreă sc zuteă întreă scorurileă laă inventarulă TAIă şiă loculă
controluluiă(externalism),ărespectivăcorela iiăpozitiveăşiămoderateăîntreăscorurileă
laăinventarulăTAIăşiăscorurileălaăInventarulăpentruăevaluareaăpredispozi ieiăc treă
credin eăira ionale.
 Lotădeărecru iăintegra iăîntr-unăprogramădeăformareăpentruăfor eleămilitareănavaleă
şiă aeriene: corela iiă pozitiveă şiă cuă valoriă moderateă întreă scorurileă laă inventarulă
TAIă şiă scorurileă laă scaleleă inventaruluiă STAI-X. Pentru fiecare dintre sexe,
corela iileăîntreăscorurileălaăinventarulăTAIăşiăceleălaăanxietatea-tr s tur ăauăfostă
maiăridicateădecâtăcorela iileăîntreăscorurileălaăTAIăşiăceleălaăanxietatea-stare.
Înă celeă ceă urmeaz ,ă vomă prezentaă dateleă peă careă le-amă ob inută înă cadrulă unoră
studiiă efectuateă peă patruă dintreă celeă nou ă loturiă deă eleviă deă liceu,ă respectivă peă dou ă
dintreăceleătreiăloturiădeăstuden iăpeăcareăamăexperimentatăversiuneaăînălimbaăromân ăaă
inventarului TAI.
I. ELEVI
I.1. STUDIUL 1
Back-ground empiric. Datele meta-analizate de Hembree (1988) pornind de la

studiileăefectuateăpeăloturiădeăeleviădeăliceu,ărespectivădeăstuden iădeăcolegiuăauăar tată
corela iiă semnificativeă şiă puterniceă întreă anxietateaă fa ă deă testare,ă peă deă oă parte,ă
respectiv anxietatea-stareăşiăanxietatea-tr s tur ,ăpeădeăalta.ăValoareaămedieăaăcorela ieiă
întreă scorurileă laă anxietateaă fa ă deă testareă şiă scorurileă laă anxietatea-tr s tur ă aă fostă
egal ă cuă 0.53,ă iară valoareaă medieă aă corela ieiă întreă anxietateaă fa ă deă testareă şiă
anxietatea-stareăaăfostăegal ăcuă0.45.
Lot.ă Ună num ră deă 149ă deă eleviă deă laă Grupulă Şcolar-Industrial ,,Dimitrie
Leonida” din Piatra-Neam ă auă completatătreiă instrumente:ă inventarulă IAT,ă Inventarul
pentruăm surareaăanxiet iiăfa ădeăevaluareaăoral (IAEO) propus de autorul acestei
teze, respectiv Scalaă pentruă evaluareaă anxiet ii-tr s tur ă din STAI-Form Y2
(Spielberger,ă 1983).ă Caracteristicileă lotuluiă auă fostă dejaă prezentateă înă Capitolulă 5,ă
punctul A (a se vedea Lotul III).
Rezultate.ă Tabelulă 37ă prezint ă valorileă corela iiloră întreă scorurileă la inventarul
IATă şiă scorurileă laă Scalaă pentruă evaluareaă anxiet ii-tr s tur ă din STAI-Form Y2.
Acesteaă suntă prezentateă atâtă pentruă întregulă lotă deă elevi,ă câtă şiă pentruă subloturileă
diferen iateăînăfunc ieădeăvariabilaăsex.
203
Tabelul 37
(Sub-)loturi Emotivitate Îngrijorare IAT-total

Lot total 0.35 ** 0.43 ** 0.40 **
Fete 0.30 ** 0.38 ** 0.36 **
B ie i 0.23 ** 0.36 ** 0.27 **
* p < 0.05; ** p < 0.01
Pentruăîntregulălotădeăelevi,ăscorurileătotaleălaăinventarulăIATăpeăcareăeleviiăle-au
ob inută auă corelată pozitivă şiă semnificativă dină punctă deă vedereă statistică cuă scorurileă laă
Scalaăpentruăevaluareaăanxiet ii-tr s tur .ăValoareaăcorela ieiăaăindicatăoăleg tur ădeă
intensitateămoderat .
Valoareaăcorela ieiădintreăscorurileătotaleălaăinventarulăIATăşiăanxietatea-tr s tur ă
aăfostămaiăridicat ăpentruăfeteădecâtăpentruăb ie i.ăDeăasemenea,ăpentruăfiecareădintreă
celeădou ăscaleăaleăinventaruluiăIAT,ăvalorileăcorela iilorăpozitiveăcuăscorurileălaăScala
pentruăevaluareaăanxiet ii-tr s tur auăfostăuşorămaiăridicate pentru fete comparativ
cuăvalorileăînregistrateăpentruăb ie i.ă
Pentruăb ie i,ăcorela iaăpozitiv ădintreăscorurileălaăscalaăEmotivitate şiăanxietatea-
tr s tur ăaăfostănesemnificativ ădinăpunctădeăvedereăstatistic.
Peă deă alt ă parte,ă atâtă pentruă întregulă lotă deă elevi,ă câtă şiă pentruă subloturileă
diferen iateăînăfunc ieădeăvariabilaăsex,ăvalorileăcorela iilorăpozitiveădintreăscorurileălaă
scala Îngrijorare şiăscorurileălaăScalaăpentruăevaluareaăanxiet ii-tr s tur au fost mai
ridicateă decâtă valorileă corela iilor dintre scala Emotivitate şiă anxietatea-tr s tur ,ă
indicândă leg turiă deă intensitateă moderat ă (înă cazulă lotuluiă total)ă sauă sc zut ă spreă
moderat ă(înăcazulăsubloturilorădiferen iateăînăfunc ieădeăvariabilaăsex).
Datele pe care le-amăob inutăsuntăfireşti,ădac ă inemăcontădeăfaptulăc ăinventarulă
TAI a fost construit pornindu-se de la back-ground-ulă conceptuală şiă deă laă structuraă
Inventaruluiăpentruăevaluareaăanxiet ii-stareăşiăaăanxiet ii-tr s tur /STAI.
Discu ii. Rezultateleă aă numeroaseă cercet riă empiriceă au condusă c treă
diferen iereaăconceptual ăîntreăanxietateaăpeăcareăanumiteăpersoaneăoăexperimenteaz ă
înă uneleă dintreă situa iileă peă careă leă traverseaz ă şiă predispozi iaă acestoraă (anxietatea-
tr s tur )ăc treătr ireaăsimptomelorăspecificeăanxiet iiăsauădeăaăse angajaăînăconduiteă
careă conducă laă intensificareaă anxiet ii,ă atunciă cândă seă confrunt ă cuă diverseă situa iiă
stresanteă printreă careă seă num r ă şiă situa iileă evaluativeă (Spielberger,ă 1970,ă 1983;ă
SpielbergerăşiăKrasner,ă1988;ăZeidner,ă1998).
Anxietatea-tr s tur ă seă refer ă laă ună patternă deă conduit ă relativă stabilă peă careă oă
persoan ăareătendin aăs -lămanifesteăînădiverseăsitua ii,ăadic ălaăoădispozi ieălatent .ăÎnă
binecunoscutulămodelăBigăFiveăşiănuănumai,ăaceast ătr s tur ăesteăconceptualizat ăcaă
unaă dintreă fa etele factorului Nevrotism (N),ă maiă largă înă ceeaă ceă priveşteă con inutulă
psihologică(CostaăşiăMcCrae,ă1992,ă1995).
204
Conformă luiă Costaă şiă McCraeă (1992),ă persoaneleă anxioaseă tindă s ă fieă maiă
aprehensive,ă tensionateă şiă nervoase,ă maiă predispuseă permanentă c treă îngrijorare. Mai
general,ăpersoaneleănevroticeă(instabileăemo ional)ămanifest ătendin aădeăaăexperimentaă
st riă emo ionaleă negativeă (fric ,ă triste e,ă furie,ă vin ,ă dezgust,ă etc.),ă deă aă aveaă ideiă
ira ionale,ă auă problemeă legateă deă controlulă propriiloră impulsuriă şi suntă maiă pu ină
rezistenteă înă situa iileă stresanteă peă careă leă întâmpin .ă Caracteristicileă laă careă ne-am
referită potă manifestaă tendin aă deă aă fiă prezenteă laă persoaneleă careă acuz ă simptomeleă
specificeăanxiet iiăfa ădeătestare.
Dinăafirma iileădeămaiăsus,ărezult ăc ăanxietateaăfa ădeătestareăpoateăfiăprivit ăcaă
oă form ă particular ă aă anxiet ii-tr s tur ă careă seă manifest ă înă situa iileă socialeă careă
implic ă evaluareaă propriiloră conduiteă sauă competen eă (Zeidner,ă 1998).ă Prină urmare,ă
scorurileălaăanxietateaăfa ădeătestareăarătrebuiăs ăcorelezeăsemnificativăcuăscorurileălaă
anxietatea-tr s tur ăşi,ămaiăgeneral,ăcuăscorurileălaăfactorulă Nevrotism. Datele pe care
le-amăob inutăsus inăaceast ăobserva ie.
I.2. STUDIUL 2
Back-ground teoretic. Chestionarul pentru evaluareaă reac iiloră fa ă deă

teste/Reactions to Tests/RTTă (Sarason,ă 1984)ă reprezint ă unulă dintreă instrumenteleă
alternative,ă existenteă înă domeniulă evalu riiă anxiet iiă fa ă deă testare.ă Modulă înă careă aă
fostăfundamentatăacestăinstrumentăşiăoăserieădeădateăreferitoareălaăcalit ileăpsihometriceă
auăfostăprezentateădejaăînăCapitolulă6ă(punctulăA).
Sarasonă (1984)ăsugereaz ăc ă fa eteleă referitoareălaă Îngrijorareă şiă laă Emotivitate
nuăsuntăsuficienteăpentruăaăcuprindeăvarietateaădiferen elorăinterindividualeăînăceeaăceă
priveşteăreac iileăînăsitua iile.ăDinăacestăpunctădeăvedere,ăchestionarulăRTTăpeăcareăl-a
propusăautorulăamercianăpermiteăoăevaluareămaiăfin ăaămultiplelorăfa eteăaleăreac iiloră
specificeă anxiet iiă peă careă oă persoan ă leă poateă avea,ă atunciă cândă seă confrunt ă cu o
situa ieăevaluativ .Dimensiunileă(fa etele)ăanxiet iiăfa ădeătestareăpeăcareăleăevalueaz ă
RTT sunt: Tensiunea/Încordarea, Îngrijorarea, Cogni iileă irelevanteă înă raportă cuă
situa iaă deă testare şiă Simptomele corporale.ă Rezult ,ă înă modă logic,ă c ă scorurile la
acesteă dimensiuniă trebuieă s ă corelezeă semnificativă şiă puternică cuă scorurileă laă scaleleă
inventaruluiăIAT.Peădeăalt ăparte,ăoăpersoan ăpoateăs ăperceap ăunăexamenăsauăunătestă
caă peă oă situa ieă stresant ,ă înă fa aă c reiaă încearc ă s ă fac ă fa ă punândă înă joc anumite
strategii.ă Acesteaă potă reflectaă stilurileă deă adaptareă laă situa iiă stresanteă careă suntă
caracteristice persoanei respective.
Pornindădeălaăaceast ăpremis ,ărezult ăc ăscorurileălaăinventarulăIATăarătrebuiăs ă
coreleze cu scorurile la un instrument destinată evalu riiă stiluriloră (strategiilor)ă deă
adaptareălaăsitua iileăstresante,ăprintreăcareăseănum r ăşiăsitua iiăcareăimplic ăsus inereaă
unui examen sau a unui test. De exemplu, scorurile la scala Emotivitate din inventarul
IATă(caăşiăscorurileătotaleălaăinventar)ăarăputeaăcorelaăpozitivăşiăsemnificativădinăpunctă
205
de vedere statistic cu scorurile la scala Centrareaă peă emo iiă negativeă din Inventarul
pentruă evaluareaă stiluriloră deă adaptareă laă situa iiă stresante/Copingă Inventoryă foră
Stressful Situations – CISS (EndlerăşiăParker,ă1998).ă
Centrareaă peă emo iileă negativeă seă refer ă la:ă cogni iiă şiă r spunsuriă emo ionaleă
disfunc ionaleă (deă exemplu,ă persoanaă seă nec jeşteă deă faptulă deă aă fiă preaă emotiv ,ă
devineăîncordat ,ăseăblocheaz ăşiănuăştieăceăs ăfac ,ăetc.);ăpreocup riălegateădeăpropriileă
emo iiă (deă exemplu,ă persoanaă îşiă reproşeaz ă c ă esteă preaă sensibil ă şiă emotiv ă într-o
anumit ăsitua ieăstresant );ăacuzeăşiăreproşuriă(deăexemplu,ăpersoanaăîşiăreproşeaz ăc ă
pierdeătimpulăsauăc ănuăştieăceăs ăfac ).
Pentru a testaărela iileădintreăinventarulăIAT,ăpeădeăoăparte,ărespectivăinventareleă
RTTăşiăCISS,ăpeădeăalta,ăamăefectuatăunăstudiuăcorela ionalăpeăunulădintreăloturileădeă
eleviădeăliceuăpeăcareăamăexperimentatăversiuneaăînălimbaăromân ăaăinventaruluiăTAI.
Lot.ăUnănum r de 183 de elevi de la Colegiul Economic-Administrativ dinăIaşiăauă
completat trei instrumente: inventarul IAT, Inventarul pentru evaluarea stilurilor de
adaptareă laă situa iiă stresante/CISS (Endleră şiă Parker,ă 1998),ă respectivă Chestionarul
pentru evaluarea reac iiloră fa ă deă teste/Reactionsă toă Testsă – RTT (Sarason, 1984).
Caracteristicileă lotuluiă auă fostă dejaă prezentateă înă Capitolulă 5,ă punctulă Aă (aă seă vedeaă
Lotul II, punctul II.3.).
Rezultate.ă Tabelulă 38ă prezint ă valorileă corela iiloră întreă scorurileă laă inventarul
IAT,ă peă deă oă parteă şiă scorurileă laă Chestionarulă pentruă evaluareaă reac iiloră fa ă deă
teste/RTT, respectiv scorurile la Inventarul pentru evaluarea stilurilor de adaptare la
situa iiăstresante/CISS, pe de alta.
Tabelul 38
Inventare Scale Îngrijorare Emotivitate IAT-total
Tensiune/Încordare 0.68 ** 0.84 ** 0.84 **
Îngrijorare 0.82 ** 0.72 ** 0.82 **
Cogni iiăirelevanteăînăraportăcuă
RTT 0.38 ** 0.21 ** 0.30 **
situa iaădeătestareă
Simptome corporale 0.51 ** 0.64 ** 0.65 **
Scoruri totale 0.76 ** 0.78 ** 0.83 **
Confruntareaă cuă situa iileă
- 0.003 **** 0.08 ** 0.04 **
stresante
CISS Centrareaăpeăemo iileănegative 0.59 ** 0.60 ** 0.65**
Evitareaăsitua iilorăstresante - 0.07 *** - 0.03 *** - 0.04 ***
** p < 0.01
Scorurile totale la inventarul IAT pe care le-auă ob inută eleviiă auă prezentată oă
corela ieă pozitiv ,ă semnificativ ă dină punctă deă vedereă statistică şiă deă intensitateă foarteă
ridicat ă(răţă0.83,ăpăŢă0.01)ăcuăscorurileătotaleălaăchestionarulăRTT,ăceeaăceăînseamn ă
c ăinventarulăIATăşiăchestionarulăRTTăsuntădou ăm suriăechivalenteăaleăanxiet iiăfa ă
206
deă testare.ă Deă asemenea,ă scorurileă totaleă laă inventarulă IATă auă prezentată corela iiă
pozitive,ăsemnificativeădinăpunctădeăvedereăstatisticăşiădeăintensitateăfoarteăridicat ăcuă
scorurile la scalele Tensiune/Încordare, respectiv Îngrijorare din chestionarul RTT.
Acestă rezultată esteă firescă dac ă lu mă înă considerareă faptulă c ,ă prină construc ie,ă
scala Tensiune/Încordareă (împreun ă cuă scalaă Simptome corporale) este echivalentul
scalei Emotivitate din inventarul IAT, iar scala Îngrijorare din chestionarul RTT este
echivalentul scalei Îngrijorare din inventarul IAT 65.
Corela iaă dintreă scorurileă totaleă laă inventarulă IATă şiă scorurileă laă scalaă Cogni iiă
irelevanteăînăraportăcuăsitua iaădeătestare a fost pozitiv ăşiămultămaiăsc zut ăcaăvaloareă
decâtăcorela iileădintreăscorurileătotaleălaăinventarulăIATăşiăcelelalteăscaleădinăRTT,ăîns ă
totăsemnificativ ădinăpunctădeăvedereăstatistic.ăCogni iileăirelevanteăînăraportăcuăsitua iaă
deă testareă (deă exemplu:ă elevulă seă gândeşteă laă lucruriă careă nuă auă niciă oă leg tur ă cuă
subiecteleă peă careă leă areă deă rezolvată sauă viseaz ă cuă ochiiă deschişi)ă reprezint ă oă
dimensiuneăcareănuăaăfostăopera ionalizat ăînăcadrulăinventaruluiăIAT,ădarăseărefer ălaă
anxietateaăfa ădeătestare.
Deoarece inventarulă IATă con ineă itemiă careă seă refer ă laă oă serieă deă simptomeă
somaticeăşiăneuro-vegetativeăpeăcareăoăpersoan ăleăpoateăexperimentaăîntr-oăsitua ieădeă
examenăşiăcareăintr ăînăcalcululăscoruluiătotal,ăscorurileătotaleăob inuteădeăc treăeleviăauă
corelat pozitiv,ă semnificativă dină punctă deă vedereă statisticăşiă cuăoăintensitateă moderat ă
spreăridicat ăcuăscorurileălaăscalaăSimptome corporale din RTT.
Deoareceă suntă scaleă echivalenteă (con ină uniiă itemiă careă auă formul riă
asem n toareă şiă vizeaz ă aceeaşiă dimensiuneă aă anxiet iiă fa ă deă testare),ă scorurileă peă
care elevii le-auă ob inută laă scalaă Emotivitate din inventarul IAT au corelat pozitiv,
semnificativădinăpunctădeăvedereăstatisticăşiăcuăintensitateăfoarteăridicat ă(răţă0.84,ăpăŢă
0.01) cu scorurile la scala Tensiune/Încordare din chestionarul RTT. De asemenea,
scorurile la scala Îngrijorare din inventarul IAT au corelat pozitiv, semnificativ din
punctădeăvedereăstatisticăşiăcuăintensitateăfoarteăridicat ă(răţă0.82,ăpăŢă0.01)ăcuăscorurileă
65
Scalele Tensiune/Încordare şiă Îngrijorare dină versiuneaă înă limbaă român ă aă chestionaruluiă
RTTăauăinclusăoăserieădeăitemiăaăc rorăformul riăauăfostăfoarteăasem n toareăcuăceleăaleăitemiloră
din scalele Emotivitate, respectiv Îngrijorare dină inventarulă IAT.ă Iat ă câtevaă exemple:ă ,,Înă
timpulă examenelor/testelor,ă amă ună sentimentă sup r toră deă nelinişte”ă (itemulă 2ă dină
IAT)/,,Înainteaăunuiătest/examenăimportant,ăamăunăsentimentăsup r torădeănelinişte”ă(itemulă40ă
din RTT); ,,Înătimpulăunuiăexamen/testăfoarteăimportant,ăsuntăfoarteănervos(oas )”ă(itemulă8ădină
IAT)/,,Înainteaă testelor/examenelor,ă m ă simtă nervos(oas )”ă (itemulă 6ă dină RTT);ă ,,Înă timpulă
examenelor/testelor,ă m ă simtă foarteă încordat( )”ă (itemulă 11ă dină IAT)/,,Înă timpul unui
test/examen,ăm ăsimtăîncordat( )”ă(itemulă15ădinăRTT);ă,,Înătimpulăunuiăexamen/testăimportant,ă
m ă simtă foarteă panicat( )”ă (itemulă 15ă dină IAT)/,,Înă timpulă testelor/examenelor,ă m ă simtă
panicat( )”ă(itemulă33ădinăRTT);ă,,Gândurileălaănotaăfinal ăpeăcareăoăvoiăob ineăm ăîmpiedic ă
s ă m ă concentreză înă timpulă examenelor/testelor”ă (itemulă 3ă dină IAT)/,,Gândulă c ă voiă ob ineă oă
not ămic ăm ăîmpiedic ăs ăm ăconcentrezăînătimpulătestelor/examenelor”ă(itemulă27ădinăRTT);ă
,,Cuăcâtăm ăpreg tescămaiămultăpentruăunăexamen/test,ăcuăatâtădevinămaiăconfuz( )”ă(itemulă6ă
din IAT)/,,Cuă câtă înv ă maiă multă pentruă ună test/examen,ă cuă atâtă maiă multă miă seă pareă c ă înă
minteaămeaăesteăoăînv lm şeal ătotal ”ă(itemulă36ădinăRTT).ă
207
la scala Îngrijorare din chestionarul RTT.
Scorurile pe care elevii le-auă ob inută laă scaleleă Îngrijorare şiă Emotivitate din
inventarulăIATăauăcorelatăfiecareăpozitiv,ăsemnificativădinăpunctădeăvedereăstatisticăşiă
cuăintensitateăridicat ăcuăscorurileătotaleălaăchestionarulăRTT.
Înăcompara ieăcuăscorurileălaăscalaăEmotivitate, scorurile la scala Îngrijorare din
inventarulă IATă auă prezentată oă corela ieă pozitiv ,ă semnificativ ă şiă deă intensitateă uşoră
maiăridicat ă(răţă0.38,ăpăŢă0.01)ăcuăscorurileălaăscalaă Cogni iiăirelevanteăînăraportăcuă
situa iaădeătestareădinăchestionarulăRTT.ăAcestărezultatăarat ăc ădimensiuneaăreferitoareă
laăcogni iileăirelevanteăcareăinterfereaz ănegativăcuăaten iaăpeăcareăpersoanaătrebuieăs ăoă
aloceă rezolv riiă sarciniloră dină examenă seă aproprieă maiă degrab ă deă dimensiunea
Îngrijorare (deăcareăesteătotuşiăindependent ădinăpunctădeăvedereăpsihometrică 66)ădecâtă
de cea referitoare la Emotivitate.
Înăceeaăceăpriveşteăcorela iileădintreăscorurileălaăinventarulăIATăpeăcareăeleviiăle-
auă ob inută şiă scorurileă laă inventarulă CISS,ă datele pe care le-amă ob inută auă eviden iată
corela iiăpozitive,ăsemnificativeădinăpunctădeăvedereăstatisticăşiădeăintensitateămoderat ă
spreăuşorăridicat ăîntreăscorurileălaăÎngrijorare, Emotivitate, respectiv scorurile totale la
inventarul IAT, pe de o parte şi,ă peă deă alta,ă scorurileă laă scalaă Centrareaă peă emo iiă
negative din inventarul CISS. Cu alte cuvinte, elevii din lotul pe care am efectuat
studiulăcareăprezentauăunănivelăridicatăalăanxiet iiăfa ădeătestare,ăprecumăşiălaăfiecareă
dintreăceleădou ădimensiuniăauămanifestatătendin aădeăaăob ine,ădeăasemenea,ăunăscoră
ridicată şiă laă scalaă Centrareaă peă emo iiă negativeă din inventarul CISS prin care am
evaluatăstilurileădeă adaptareă laăsitua iiă stresante,ă v zuteă caă predispozi iiăstabile.ăAcestă
rezultat este normal, dac ălu măînăcalculăfaptulăc ăanxietateaăfa ădeătestareă– aşaăcumă
esteă opera ionalizat ă prină itemiiă inventaruluiă IATă – reprezint ă oă predispozi ieă
prelungit ă într-un pattern comportamentală disfunc ională careă implic ,ă peă lâng ă
dimensiuneaăcognitiv ă(preocup rileărecurenteălegateădeăeşec),ădimensiuneaăreferitoareă
laăr spunsurileăemo ionaleădezorganizatoareă(nelinişte,ăîncordare,ăagita ie),ăînso iteădeă
simptomeăsomaticeăşiăneuro-vegetativeăstânjenitoare.
Toateăcorela iileădintreăscorurileălaăinventarulăIATăpe care le-auăob inutăeleviiăşiă
scorurileălaăcelelalteădou ăscaleăaleăinventaruluiăCISSăauăfostănesemnificativeădinăpunctă
deăvedereăstatisticăşiăauăindicatăleg turiădeăm rimeăneglijabil .
Discu ii.ă Aşadar,ă dateleă peă careă le-amă ob inută înă cadrulă unuiă ală doilea studiu
întreprinsă peă eleviă deă liceuă auă eviden iată convergen aă scoruriloră laă inventarulă IATă cuă
scorurile la Chestionarulă pentruă evaluareaă reac iiloră fa ă deă teste/ RTT (Sarason,
1984).ăAcestărezultatăpoateăfiăacceptatăcaăoăprob ăaăvalidit iiădeăconstruct aăversiuniiăînă
66
Valoareaăcorela ieiădintreăscorurileălaăscalaăÎngrijorare dinăinventarulăIATăşiăscorurileălaăscalaă
Cogni iiăirelevanteăînăraportăcuăsitua iaădeătestare aăindicatăoăleg tur ădeăintensitateăsc zut ăspreă
moderat .ăDac ăvaloareaăcorela ieiăarăfiăfostămultămaiăridicat ,ăamăfiăavutăde-aăfaceăcuăabsen aă
independen eiă dină punctă deă vedereă psihometric,ă iară con inutulă psihologică ală celoră dou ă scaleă
(dimensiuniă aleă anxiet iiă fa ă deă testare)ă s-ară fiă suprapus.ă Teoretic,ă oă atareă situa ieă esteă
imposibil ,ădeoarece,ăprinăîns şiăcon inutulăitemilor,ăceleădou ăscaleădifer ăconceptual.
208
limbaăromân ăaăinventaruluiăIAT,ădarăşiăcaăoăprob ăaăvalidit iiădeăconstructăaăversiuniiă
înă limbaă român ă aă chestionaruluiă RTT.ă Ambeleă instrumenteă auă fostă construiteă şiă
perfec ionateăpentruăaăpermiteăevaluareaădimensiunilorăanxiet iiăfa ăde testare, motiv
pentruăcareăesteănormalăcaăscorurileălaăscaleleălotăs ăcoreleze.ă
Peădeăalt ăparte,ădateleăpeăcareăle-amăob inutăsugereaz ăc ăeleviiăcareăexperimenteaz ă
simptomeleă sup r toareă specificeă anxiet iiă fa ă deă exameneă şiă test riă tindă s ă prezinte un
stilădeăadaptareălaăsitua iileăstresanteă(cumăsuntăceleădeăgenulăexamenelorăsauăalătestelorăpeă
careăsuntănevoi iăs ăleăsus in )ăcentratămaiădegrab ăpeăcontrolulăemo iilorănegativeăpeăcareă
leăresimt.ăCercet rileăauăar tatăc ănuăîntotdeaunaăîncercareaădeăaăneăcontrolaăşiădeăaăschimbaă
emo iileă negativeă conduceă laă sc dereaă niveluluiă deă stresă peă careă îlă resim imă subiectivă
(EndlerăşiăParker,ă1998).
I.3. STUDIUL 3
Back-groundă empirică şiă teoretic.ă Oă serieă deă studiiă efectuateă deă cercet toriă
americani (Arch, 1987;ă Cassady,ă 2004;ăMoore,ă 2006;ă Pintrichă şiă Deă Groot,ă 1990)ă auă
surprinsă rela iileă dintreă anxietateaă fa ă deă testare,ă loculă controlului,ă auto-eficien a,ă
respectivădeprinderileăşiăobişnuin eleălegateădeăstudiulăşiădeăpreg tireaăpentruăexameneă
şiăteste.ăÎnăcadrul acestor studii, s-auăg sităcorela iiăsemnificativeăstatisticăîntreăscorurileă
laă diverseă instrumenteă destinateă m sur riiă anxiet iiă fa ă deă testareă (Test Anxiety
Inventory/TAI – Spielberger, 1980; State-Trait Anxiety Inventory/STAI-X1ă şiă STAI-
X2 – Spielbergerăşiăcolab.,ă1970;ă Cognitive Test Anxiety/CTA – CassadyăşiăJohnson,ă
2002)ăşiăscorurileălaăscaleădestinateăm sur riiăauto-eficien eiă(Self-Efficacy Scale/SES –
Sherer et al., 1982), locului controlului (Children Nowicki-Strickland Internal-External
Scale/N-SCLCS - NowickiăşiăStrickland,ă1975),ărespectivădeprinderilorăşiăobişnuin eloră
legateădeăstudiuăşiădeăînv areă(Study Skills & Habbits Survey/SSHS – Cassady, 2004).
Rezultateleăcercet rilorăauăar tatăc ăpersoanelorăcareăsuntăanxioaseăfa ădeătestare
leăesteăcaracteristicăunănivelăsc zutăalăauto-eficien eiă(Arch,ă1987;ăPintrichăşiăDeăGroot,ă
1990;ăZeidner,ă1998).ăCercet rileăs-au bazat pe teoria socio-cognitiv ăaăauto-eficien eiă
propus ă deă A.ă Banduraă (1988),ă potrivită c reiaă exist ă oă rela ieă interactiv ,ă îns ă
asimetric ă întreă auto-eficien aă perceput ă subiectivă şiă predispozi iileă spreă anxietateă aleă
unui individ (Zeidner, 1998). Aceast ă rela ieă esteă moderat ă deă variabilaă eficacitate a
strategiilor de adaptare la stres. Un nivel sc zut al auto-eficien eiă percepute
vulnerabilizeaz ă individul,ă predispunându-lă laă anxietate.ă Laă rândulă lui,ă acestă faptă
accentueaz ăneîncredereaăindividuluiăînăpropriaăeficien .
Conformă luiă Schwarzeră şiă Jerusalemă (1992),ă atâtă auto-eficien a,ă câtă şiă
expectan eleă cuă privireă laă rezultateă suntă variabileă careă potă favorizaă apari iaă şiă
dezvoltareaăsimptomelorădeăanxietateăînăgeneral,ăprecumăşiăaăcelorăspecificeăanxiet iiă
fa ădeătestareă(apudăZeidner,ă1998).ăDateleăcolectateădeăceiădoiăautoriăînăcadrulăaănou ă
studiiădiferite,ătoateăîntreprinseăînăGermania,ăauăindicatăvaloriăaleăcorela iilorăîntreăauto-
eficien ăşiăanxietateaăfa ădeătestareăcuprinseăîntreă- 0.66ăşiă- 0.30. Conform celor doi
209
autori,ăstuden iiăcareăprezint ăunănivelăsc zutăalăauto-eficien eiăperceputeăşiăexpectan eă
cu privireălaărezultateănefavorabileălaătesteăprezint ,ădeăasemenea,ăniveleămaiăridicateă
aleăanxiet iiăfa ădeătestare.
Pintrich,ă Roeseră şiă Deă Grootă (1994)ă auă studiată rela iaă dintreă anxietateaă fa ă deă
testareăşiăauto-eficien aăevaluat ăînădou ămomenteădiferite.ăStudiul a fost realizat pe un
lot de 100 de elevi de casa a VII-aă (cf.ă Zeidner,ă 1998).ă Corela iileă întreă celeă dou ă
variabile au fost: - 0.40 – înăprimulămomentăşiă- 0.41 – înăcelăde-al doilea. Aceste date
au indicat stabilitatea asocierii inverse (negative) dintre auto-eficien ăşiăanxietateaăfa ă
de testare.
Înă ceeaă ceă priveşteă rela iaă dintreă anxietateaă fa ă deă testareă şiă loculă controlului,ă
Rossă(1978;ăcitatădeăSpielberger)ăaăg sităcorela iiăpozitiveăşiămoderateăspreăsc zuteăcaă
valoareă întreă scorurileă laă inventarulă TAIă şiă scorurileă laă oă scalaă careă m suraă loculă
controluluiă(externalismul).ăAtâtăpentruăb ie iă(Năţă115),ăcâtăşiăpentruăfeteă(Năţă185),ă
valorileăcorela iilorăîntreăscorurileălaăscalaăÎngrijorare dinăinventarulăTAIăşiăscorurileălaă
scala pentru evaluareaăloculuiăcontroluluiăauăfostămaiăridicateădecâtăvalorileăcorela iiloră
întreăscalaăEmotivitate şiăscorurileălaăloculăcontrolului.ăAcestărezultatăaăfostăinterpretată
prinăfaptulăc ăpreocup rileăcognitiveălegateădeăeşec,ăcaămanifest riăspecificeăanxiet iiă
fa ădeătestare,ăsuntămaiăstrânsălegateădeăexternalismădecâtăr spunsurileăemo ionale.ăÎnă
studiulăîntreprinsădeăRossă(1978),ăvalorileăcorela iilorăîntreăanxietateaăfa ădeătestareăşiă
loculăcontroluluiăauăfostăcuprinseăîntreă0.26ăşiă0.41.
Moore (2006) a realizatăoălucrareădeădoctorat,ăînăcadrulăc reiaăaăvizatăvaria iileă
anxiet iiă fa ă deă testareă şiă aleă loculuiă controluluiă laă eleviiă deă gimnaziuă cuă reuşit ă
şcolar ăşiălaăceiăcuăeşecăşcolar,ădota iăşiămaiăpu inădota i.ăLotulăaăfostăformatădină220ădeă
elevi, dintreă careă 110ăb ie iă şiă 110ă fete.ă Anxietateaăfa ă deătestareă aă fostă m surat ă cuă
inventarul TAI, iar locul controlului cu Scala Nowicki-Stricklandă pentruă copiiă şiă
adolescen i. Autoareaă aă g sită corela iiă pozitiveă şiă semnificativeă dină punctă deă vedereă
statistică întreă celeă dou ă variabile.ă Valorileă corela iiloră auă fostă cuprinseă întreă 0.27ă
(pentruăto iăeleviiăinvestiga i)ăşiă0.31ă(pentruăeleviiăcuăsuccesăşcolar).ăCorela iileăauăfostă
semnificativeăşiăpozitiveăşiăînăcazulăsubloturilorădeăfeteă(răţă0.32),ărespectivădeăb ie iă(ră
= 0.20).
Spielbergeră (1980)ă aă investigată rela iaă dintreă anxietateaă fa ă deă testareă şiă
deprinderileă şiă obişnuin eleă legateă deă studiuă şiă deă înv areă peă treiă loturiă diferite:ă 373ă
eleviădeăliceu,ă300ădeăstuden iăînăprimaătreapt ădeăcolegiu,ărespectivă1129ădeăstuden iăînă
cea de-aădouaătreapt ădeăcolegiu.ăPentruătoateăceleătreiăloturi,ăautorulăaăraportatăcorela iiă
negativeă şiă moderateă spreă sc zuteă caă valoareă întreă scorurileă laă inventarulă TAIă şiă
scorurileă laă deprinderileă şiă obişnuin eleă legateă deă studiuă şiă deă înv are.ă Valorile
corela iilorăauămanifestatătendin aădeăaăfiămaiăridicateăpentruăsubiec iiădeăsexămasculină
decâtăpentruăceiădeăsexăfeminin.
Peăunălotădeă277ădeăstuden i,ăCassadyă(2004)ăaăg sităoăcorela ieăegal ăcuă- 0.66ăşiă
semnificativ ăstatisticăîntreăcomponentaăcognitiv ăaăanxiet iiăfa ădeătestareă(m surat ă
cu Cognitive Test Anxiety/CTA – CassadyăşiăJohnson,ă2002),ărespectivădeprinderileăşiă
210
obişnuin eleă legateă deă studiuă şiă deă înv areă (m surateă cuă Study Skills & Habits
Survey/SSHS – Cassady, 2004).ăÎnăcadrulăunuiăalădoileaăstudiu,ăacelaşiăautorăaăg sităoă
corela ieă semnificativ ă statistic,ă îns ă maiă sc zut ă caă valoareă (ră ţă - 0.29; N = 88 de
studen i)ăîntreăcomponentaăcognitiv ăaăanxiet iiăfa ădeătestare,ărespectivădeprinderileă
şiăobişnuin eleălegate de studiu.
Aşadar,ă dateleă peă careă le-amă citată arat ă c ă ună nivelă ridicată ală anxiet iiă fa ă deă
testareă tindeă s ă seă asociezeă cuă ună nivelă sc zută ală deprinderiloră şiă cuă obişnuin eă
inadecvateăsauăineficienteălegateădeăpreg tireaăpentruăunătestăsauăunăexamen înărândulă
elevilorăşiăalăstuden ilor.
Lot.ă Dateleă dină acestă studiuă provină dină prelucrareaă statistic ă aă r spunsuriloră peă
care le-auădatăunănum rădeă202ăeleviădeăliceuădeălaă Colegiul Economic-Administrativ
dină Iaşi.ă Aceştiaă auă completată inventarulă IATă împreun ă cu:ă Scala pentru evaluarea
auto-eficien eiă (Sherer et al., 1982), Scala internalism-externalismă pentruă copiiă şiă
tineri/IE-CTă adaptat ă deă Chelceaă (1994)ă dup ă Children Nowicki-Strickland Internal-
External Scale, respectiv Scala pentru evaluarea deprinderiloră şiă aă obişnuin eloră
legate de studiu (Cassady,ă 2004).ă Caracteristicileă lotuluiă auă fostă dejaă prezentateă înă
Capitolul 5, punctul A (a se vedea Lotul II, punctul II.1.).
Rezultate.ăTabelulă39ăprezint ăcorela iileăîntreăscorurileălaăinventarulăIATăpeăcareă
le-auă ob inută eleviiă şiă scorurileă laă celeă treiă instrumenteă peă careă le-au completat
împreun ăcuăinventarulăIAT.
Tabelul 39
Variabile IAT-total Îngrijorare Emotivitate
Auto-eficien ă(SES) - 0.43 ** - 0.40 ** - 0.37 **
Locul controlului (IE-CT) 0.49 ** 0.51 ** 0.39 **
Deprinderiăşiăobişnuin eălegateădeăstudiuă
- 0.50 ** - 0.51 ** - 0.42 **
(SSHS)
** p < 0.01
Din tabel, seă potă constataă corela iiă semnificativeă dină punctă deă vedereă statistică
întreăscorurileălaăinventarulăIATăşiătoateăcelelalteătreiăvariabile pe care le-am evaluat.
Valorileă absoluteă aleă acestoraă auă fostă cuprinseă întreă 0.37ă şiă 0.51,ă predominândă
corela iileăcuăvaloriămoderate.
Corela iileăîntreăscorurileălaăinventarulăIATăşiăscorurileălaăscalaăSESăpeăcareăamă
utilizat-o pentru evaluarea auto-eficien ei,ărespectivăscorurileălaăscalaăpentruăevaluareaă
deprinderilorăşiăaăobişnuin elorălegateădeăstudiulăpentruăunăexamenăsauăunătestăauăfostă
negativeă şiă semnificativeă dină punctă deă vedereă statistic.ă Corela iileă cuă scorurileă laă
deprinderileă şiă obişnuin eleă legateă deăstudiuă auăavută valoriă absoluteă uşoră maiă ridicateă
decâtăcorela iileăcuăscorurileălaăauto-eficien .ăă
211
Scorurile la inventarul IAT pe care le-auă ob inută eleviiă auă corelată pozitiv,ă
moderatăcaăvaloareăşiăsemnificativădinăpunctădeăvedereăstatisticăcu scorurile la scala IE-
CT pe care am utilizat-o pentru evaluarea locului controlului (externalismului).
ComparativăcuăscalaăEmotivitate,ăvaloareaăcorela ieiăîntreăscorurileălaăscalaăÎngrijorare
şiăscorurileălaăloculăcontroluluiăaăfostămaiăridicat ă(răţă0.51, p < 0.01). Acest rezultat
arat ăc ăpreocup rileăcognitiveălegateădeăeşec,ăprezenteălaăeleviiăanxioşiăînăleg tur ăcuă
exameneleă sauă testeleă peă careă suntă nevoi iă s ă leă sus in ,ă potă fiă legateă deă loculă
controluluiă (adic ă deă atribuireaă factoriloră careă explic ă succesulă sauă eşeculă înă diverseă
situa ii)ămaiămultădecâtăfactorulăEmotivitate.
Discu ii. Datele pe care le-amă ob inută înă studiulă nostruă suntă înă concordan ă cuă
dateleă raportateă înă alteă studiiă careă s-auă ocupată deă rela iileă dintreă anxietateaă fa ă deă
testare şiăalteăvariabileăaleăfunc ion riiăcognitiveăaăuneiăpersoane. Atâtăscorurileătotaleă
laăinventarulăIAT,ăcâtăşiăscorurileălaăfiecareădintreăceleădou ăscaleăauăcorelatănegativ,ăcuă
valoriămoderateăşiăsemnificativăcuăscorurileălaăauto-eficien .ăAceste date au confirmat
rezultateleăraportateăînăstudiileăefectuateădeă Archă(1987),ăPintrichăşiăDeăGrootă(1990)ă
sau Zeidner (1998).
Explica iileărela ieiădintreăanxietateaăfa ădeătestareăşiăauto-eficien aăperceput ăs-
au bazat pe teoria socio-cognitiv ă aă auto-eficien ei,ă propus ă deă A.ă Banduraă (1988).ă
Potrivită acesteia,ă ună nivelă sc zută ală auto-eficien eiă perceputeă deă c treă individă îlă
vulnerabilizeaz ,ă predispunându-lă c treă manifestareaă situa ional ă aă simptomeloră
specificeăanxiet iiă(cf.ăZeidner,ă1998).ăLaărândulăei,ăanxietateaătr it ăînăplanăsubiectivă
poateăcontribuiălaăaccentuareaăneîncrederiiăînăpropriileăcompeten e,ăpeăcareăindividulăoă
resimte.
Înă cadrulă acestuiă cercă vicios,ă trebuieă s ă includemă oă serieă deă alteă variabile,ă
referitoare la: eficacitatea strategiilor de adaptareă laă stres,ă experien aă eşecuriloră
repetate,ă expectan eleă defavorabileă cuă privireă laă eşecă peă careă leă areă individul,ă etc.ă
Astfel,ăeleviiăcareămanifest ăoăîncredere sc zut ăînăpropriileălorăfor eăşiăoăstim ădeăsineă
vulnerabil ăpotăeşuaăînămodărepetatăînărealizarea diverselor scopuri personale (cum este
şiăsus inereaăunuiătestăsauăaăunuiăexamenăimportantăpentruăcarieraălor),ăiarăastaăînăciudaă
abilit iloră intelectualeă normaleă sauă chiară superioare.ă Experien aă eşeculuiă repetată îiă
poateădeterminaăpeăaceştiăeleviăs ăcread ăîntr-oă,,cultur ăaăeşecului”ăşiăs ădezvolteăceeaă
ceă seă numeşteă anxietateă anticipativ ă legat ă deă eşec,ă care,ă laă rândulă ei,ă vaă interferaă
disfunc ională cuă eforturileă deă concentrareă înă timpulă testeloră sauă ală examenelor,ă
consumândă dinăenergiaă necesar ă desf şur riiă proceselorăcognitive.ă Eleviiăeşueaz ,ă iară
eşeculă leă înt reşteă convingereaă peă careă şi-au format-oă înă leg tur ă cuă propriaă
incapacitateăşiăineficien .
Datele pe care le-amă ob inută auă indicată corela iiă pozitive,ă semnificativeă şiă
moderate ca valoareă întreă scorurileă laă inventarulă IATă şiă variabilaă locul controlului
(externalism),ăconfirmândărezultateleăraportateăînăalteăstudiiăefectuateădeăc treăMooreă
(2006), Ross (1978; citat de Spielberger, 1980).
212
Înă discu iaă cuă privireă laă rezultateleă peă careă le-aă ob inută înă studiulă ei,ă Mooreă
(2006)ă invoc ă teoriaă aprehensiuniiă propus ă deă Barlowă (1985).ă Prină extensieă
conceptual ,ă înă psihologie,ă aprehensiuneaă esteă definit ă caă (Reber,ă 1985):ă 1)ă oă stareă
mental ă conştient ă deă preg tireă aă sistemuluiă psihică ală unuiă individă pentruă percep iaă
naturiiă unuiă stimulă sauă aă unuiă eveniment;ă 2)ă oă team ă vag ă înă leg tur ă cuă posibilaă
apari ieă aă unuiă lucruă sauă aă unuiă fenomen,ă peă careă individulă oă poateă resim iă laă ună
momentă dat;ă 3)ă ună sentimentă deă nelinişteă vagă definit,ă legată deă oă anumit ăreac ieă careă
poateăs ăapar .
Potrivită teorieiă luiă Barlow,ă indiviziiă careă credă c ă auă ună controlă redusă asupraă
situa iilorăpeăcareăleăîntâmpin ăînăvia ăsuntămultămaiăpredispuşiăc treăexperimentareaă
anxiet ii,ă comparativă cuă indiviziiă careă credă c ă potă controlaă situa iileă prină careă trec.ă
Aplicândăacestă punctădeă vedereălaăsitua iaă elevilorăsauă aăstuden ilor,ă putemă spuneă c ,ă
atunciăcândăunăelevăsauăunăstudentăcareăseăconfrunt ăcuăoăsitua ieădeătestareăcredeăc ă
nu-şiă poateă controlaă propriileă competen eă şiă şansa deă succes,ă tindeă s ă manifesteă
simptomeăanxioase.ăEleviiăsauăstuden iiăcareăauăeşuatăînărepetateărânduriălaădiverseătesteă
sauă exameneă şiă careă nuă s-auă gândită laă cauzeleă eşecuriloră sauă laă ceă ară puteaă s ă
întreprind ă peă viitor,ă pentruă a-şiă îmbun t iă performan ele,ă tindă s ă priveasc ă fiecareă
situa ieă deă testareă caă oă alt ă posibil ă şans ă deă eşec.ă Înă acestă felă ajungă s ă fieă maiă
predispuşiă c treă dezvoltareaă anxiet iiă anticipativeă legat ă deă eşecă şi,ă prină aceasta,ă aă
anxiet iiăfa ădeătestare.
Corela iileănegative,ăsemnificativeăstatisticăşiămoderateăcaăvaloareăpeăcareăle-am
ob inută întreă scorurileă laă anxietateaă fa ă deă testareă şiă scorurileă laă deprinderileă şiă
obişnuin eleă legateă deă studiulă şiă deă preg tireaă pentruă ună examen/testă auă confirmată
datele raportate de Cassady (2004) sau pe cele raportate de Spielberger (1980). Primul
dintreăceiădoiăautoriăaăexplicatărela iaăpeăcareăaăg sit-oăîntreăanxietateaăfa ădeătestareăşiă
deprinderileăşiăobişnuin eleălegateădeăstudiuăprinărolulăjucatădeăc treăproceseleăcognitiveă
fundamentaleăcareăseădesf şoar ăînătimpulăfazeiădeăcodare,ăp strareăşiădeăreactualizareăaă
informa iiloră dină materialulă peăcareăindividulă îlă areă deă preg tită pentruă ună examenă sauă
test.
Potrivită luiă Cassadyă (2004),ă deficien eleălegateă deă proceseleă cognitiveă specificeă
celorădou ăfazeăaleăunuiăexamenă(înv areaăşiăreactualizarea)ăseăreflect ăînădeprinderi,ă
obişnuin eăşiăînăstrategiiădeăstudiuăineficiente,ăînăsensulăînăcareăconducălaăperforman eă
slabeă laă testeă sauă laă examene.ă Esteă vorbaă despreă ciclulă înv areă →ă confruntare cu
situa iaă deă testareă propriu-zis ă →ă confruntareă cuă performan ele,ă asupraă c ruiaă
componentaă cognitiv ă aă anxiet iiăfa ă deă testareă (factorulă Îngrijorare) are un impact
puternic,ă înă sensulă înă careă mediaz ă rela iaă dintreă deficien eleă legateă deă procesareaă
informa iiloră(organizare,ăsintez ,ăcomprehensiune)ăşiădeficitulădeăperforman .
Dină analizaă deă maiă sus,ă nuă putemă excludeă rolulă peă careă îlă auă înă determinareaă
anxiet iiă fa ă deă testareă percep iileă indiviziloră cuă privireă laă propriileă loră competen eă
legate de înv areăşiădeăstudiuăşiălaărela iileădintreăacesteaăşiăperforman eleălaătesteăsauă
la examene.
213
I.4. STUDIUL 4
Back-ground teoretic.ă Stimaă deă sineă seă refer ă laă ansamblulă imaginiloră
(evalu rilor)ăpozitiveăşiănegativeăaleăoamenilorădespreăeiăînşişiă(Rosenberg, 1979; citat
deă Chelcea,ă 2008).ă Stimaă deă sineă joac ă ună rolă esen ială înă asigurareaă echilibruluiă
psihologic:ă atunciă cândă areă ună nivelă ridicată şiă oă anumit ă stabilitate,ă stimaă deă sineă neă
conduceălaăac iuniăeficiente,ăneăpoateăajutaăs ăfacemă fa ădificult ilorăşiăproblemeloră
vie iiăcotidiene,ăs ăob inemăperforman eăbuneăsauăfoarteăbuneăînăactivit ile,ăpeăcareăleă
desf şur măşiăs ăîntre inemărela iiăbuneăcuăceiădinăjur.
Sineleă şcolar aă fostădefinită caă ansamblulă percep iilorăpeă careă ună elev/studentă leă
are cu privireă laă propriileă competen eă înă plană şcolar/academic,ă obiectivabileă înă
comportamenteă şiă înă performan eă şcolare/academiceă deă ună anumită nivelă (Cr ciun,ă
1998).
Ună nivelă sc zută ală stimeiă deă sineă esteă periculos,ă deoareceă îlă poateă ,,arunca”ă peă
individă într-un cercă viciosă ală expectan eloră negativeă cuă privireă laă succes,ă înso iteă deă
temeri,ă deă eşecă şiă deă auto-blamareă (Brehmă şiă Kassin,ă 1990).ă Astfel,ă aşteptându-seă s ă
greşeasc ă(anticipareaăeşecului),ăpersoaneleăcuăunănivelăsc zutăalăstimeiădeăsineăseăsimtă
anxioase,ătem toare,ăneîncrez toareăînăpropriileălorăfor eăşiădepunăunăefortămaiăredus,ă
atunciăcândăesteăvorbaădespreăschimb riăimportanteăînăvia aălorăsauădespreărezolvareaă
unoră sarciniă profesionaleă sauă sociale.ă Dup ă ceă expectan eleă legateă deă eşecă leă suntă
confirmate,ă astfelă deă persoaneă seă blameaz ă (engl.ă self-deception),ă seă declar ă
incompetenteăşi,ăastfel,ăîşiămen inănivelulăsc zutăalăstimeiădeăsine.
Lot.ăUnănum rădeă78ădeăeleviădeălaăGrupulăŞcolară,,ŞtefanăProcopiu” dinăIaşiăauă
participat la un studiu prin care amăurm rităeviden iereaăfactorilorăcareăpotăfiăasocia iă
expectan eiăelevilorăcuăprivireălaăpropriileăperforman eăşcolare.ăEleviiăauăcompletatăcâteă
ună setă alc tuită dină cinciă probe,ă dup ă cumă urmeaz :ă inventarulă IAT,ă Subscala pentru
evaluarea stimei de sine legat ă deă domeniulă şcolar/Sineleă şcolară din cadrul Scalei
Toulouseăpentruăevaluareaăstimeiădeăsine/EchelleăToulousaineăd’EstimeădeăSoi – ETES
(Oubrayrie,ă Léonardisă şiă Safont,ă 1994;ă adaptat ă deă Cr ciun,ă 1998), respectiv testele
destinateă evalu riiă aptitudinii verbale,ă aptitudiniiă pentruă ra ionamenteă abstracteă şiă
aptitudinii numerice din cadrul bateriei Primary Mental Abilities/PMAă (Thurstoneă şiă
Thurstone,ă1964).ăCaracteristicileălotuluiăsuntădescriseăînăCapitolulă5,ăpunctulăA,ăLotulă
IV.
Rezultate. Scorurile pe care elevii le-auă ob inută laă inventarulă IATă auă corelată
negativă şiă semnificativă dină punctă deă vedereă statistică cuă scorurileă la Subscala pentru
evaluareaă evaluareaă stimeiă deă sineă legat ă deă domeniulă şcolar.ă Valoareaă corela ieiă
dintre scorurile totale la inventarulăIATăşiăscorurileălaăstimaădeăsineălegat ădeădomeniulă
şcolarăaăindicatăoăleg tur ădeăintensitateăsc zut ăspreămoderat ă(răţă - 0.36, p < 0.01).
Aşadar,ă eleviiă careă prezentauă ună nivelă ridicată ală anxiet iiă fa ă deă testareă auă tins,ă deă
214
asemenea,ă s ă aib ă o percep ieă negativ ă şiă oă încredereă sc zut ă înă raportă cuă propriileă
competen eăînăplanăşcolar.
Valoareaăcorela ieiădintreăscorurileălaăstimaădeăsineălegat ădeădomeniulăşcolarăşiă
scorurile la scala Îngrijorare (r = - 0.42,ă pă Ţă0.01)ă aă fostă maiăridicat ă decâtă valoarea
corela ieiăcuăscorurileălaăscalaăEmotivitate (r = - 0.28, p < 0.05).
Discu ii. Datele pe care le-amă ob inută auă confirmată peă celeă raportateă deă Archă
(1987)ăînăcadrulăstudiuluiăpeăstuden iălaăcolegiuăpeăcareăl-a efectuat. Datele noastre au
confirmat observa iaăluiăZeidneră(1998),ăpotrivităc reiaăeleviiăcareăsuntăanxioşiăfa ădeă
teste,ă lucr riă deă control,ă tezeă sauă alteă exameneă (deă exemplu,ă olimpiadeă şcolare)ă auă oă
încredereăsc zut ăînăpropriaăeficien ăşiăînăpropriileăresurse,ătindăs ăseăauto-deprecieze
(cogni iiăanticipatoriiălegateădeăeşec)ăşiăs ăseăauto-devalorizeze.
II. STUDEN I
II.1. STUDIUL 1
Back-ground empiric. Arch (1987)ăaăefectuatăunăstudiuăasupraăr spunsurilorăpeă

careă studen iiă deă colegiuă leă manifest ă înă fa aă stresuluiă evaluativă şiă aă rolului pe care
anxietatea, stima de sine, auto-eficien aăşiădisponibilitateaădeăparticipareălaăevaluareăîlă
joac ăînămodulareaăacestorăr spunsuri.ăSubiec ii,ădistribui iăîntr-unăgrupăexperimentalăşiă
unulădeăcontrol,ăăauăfostă30ădeăfemeiăşiă30ădeăb rba iă– to iăstuden iălaăunăcolegiuădeăarteă
liberale.ă Vârsteleă acestoraă auă fostă cuprinseă întreă 18ă şiă 21ă deă ani.ă To iă subiec iiă auă
completată scalaă destinat ă evalu riiă anxiet ii-stare din inventarul STAI-X, Scala
Rosenberg pentru evaluarea stimei de sine (RSES), precum şiă alteă dou ă instrumenteă
destinateă evalu riiă auto-eficien eiă înă domeniulă rezolv riiă uneiă probeă computerizate,ă
respectivă aă disponibilit iiă deă participareă laă oă evaluareă ulterioar ă aă propriiloră
performan eălaăprobaăcomputerizat .
Archă (1987)ă aă g sită corela iiă negativeă întreă scorurileă laă factoriiă Îngrijorare şiă
Emotivitate şiăstimaădeăsine.ăPentruăstudenteleădinălotulădeăcontrol,ăvalorileăcorela iiloră
dintreăceiădoiăfactoriăşiăstimaădeăsineăauăfostă0.86,ărespectivă0.49.ăAmbeleăcorela iiăauă
fostănegativeăşiăsemnificativeădinăpunctădeăvedereăstatistic.ăPentruăstuden iiădinălotulădeă
control, stima de sine a corelat semnificativ doar cu factorul Îngrijorare (r = - 0.52, p <
0.05).
Înă cazulă studenteloră dină lotulă experimental,ă valorileă corela iiloră dintreă factoriiă
Îngrijorare şiăEmotivitate, respectiv stimaădeăsineăauăfostămoderate.ăCorela iileăauăfostă
negativeă şiă semnificativeă dină punctă deă vedereă statistic.ă Pentruă studen iiă dină lotulă
experimental,ă corela iileă dintreă factoriiă Îngrijorare si Emotivitate, pe de o parte,
respectiv stimaă deă sine,ă peă deă altaă auă fostă fostă negativeă şiă modesteă caă valoare.ă
Corela iileăauăfostănesemnificativeădinăpunctădeăvedereăstatistic.
Pentruăîntregălotulădeăcontrol,ăstimaădeăsineăaăcorelatănegativăşiăsemnificativădină
215
punct de vedere statistic doar cu factorul Îngrijorare (r = - 0.63, p < 0.05). Pentru lotul
experimental,ă corela iaă stimeiă deă sineă cuă factorulă Îngrijorare aă fostă negativ ă şiă
semnificativ ădinăpunctădeăvedereăstatistic,ăîns ăcuăfactorulăEmotivitate aăfostăpozitiv ,ă
semnificativ ă dinăpunctădeăvedereăstatisticăşiăaăavutăoăvaloareămodest ă(răţă0.36,ăpăŢă
0.05).
Lot. Ună num ră deă 78ă deă studen iă deă laă Facultateaă deă Psihologie,ă Asisten ă
Social ă şiă Sociologie, Universitateaă ,,Petreă Andrei”ă dină Iaşiă auă completat un set
alc tuită dină patruă chestionare: inventarul IAT, Scala Rosenberg pentru evaluarea
stimei de sine/Rosenberg Self-Esteem Scale – RSES, Scala STAI-Y2 pentru evaluarea
anxiet ii-tr s tur din cadrul inventarului STAI-Y (Spielberger, 1983), respectiv
griji/Penn State Worry Questionnaire – PSWQ (Meyer şiăcolab., 1990; apud Bouvard
şiăCottraux, 1996). Prin studiul pe care l-amăefectuatăamăurm rităevaluareaăvalidit iiădeă
constructăaăversiuniiăînălimba român ăaăinventaruluiăTAI.ăCaracteristicileălotuluiăsuntă
prezentateăînăCapitolulă5,ăpunctulăB,ăLotulăII.
le-auăob inutăstuden iiăşiăscorurileălaăcelelalteătreiăscaleăpeăcare le-au completat.
Tabelul 40
Stim ădeăsineă Predispozi iaăc treăgrijiă
Variabile Anxietate-tr s tur ă(STAI-Y2)
(RSES) (PSWQ)
IAT - total 0.48 ** - 0.41 ** 0.51 **
Îngrijorare 0.44 ** - 0.49 ** 0.34 **
Emotivitate 0.42 ** - 0.31 ** 0.54 **
** p < 0.01
Datele pe care le-amăob inutăsuntăsintetizateădup ăcumăurmeaz :

 Corela iiăpozitiveăşiăsemnificativeădinăpunctădeăvedereăstatisticăîntreăscorurileălaă
inventarulăIATă(totaleăşiăscorurileălaăceleădou ăscale),ărespectivăscorurileălaăscalaă
destinat ăevalu riiăanxiet ii-tr s tur .ăValorileăcorela iilorăauăindicatăleg turiădeă
intensitateămoderat .ăAcesteădateădemonstreaz ăprezen aăunuiăfactorăcomunălegată
deăpredispozi iaăstuden ilorădeăaătr iăst riădeăanxietateăîntr-oăvarietateădeăsitua iiă
specifice (anxietatea-tr s tur ).
 Corela iiănegativeăşiăsemnificativeădinăpunctădeăvedereăstatisticăîntreăscorurileălaă
inventarulă IATă şiă scorurileă laă stimaă deă sine.ă Pentruă scalaă Emotivitate, valoarea
absolut ăaăcorela ieiăcuăstimaădeăsineăaăfostămaiăsc zut ădecâtăvaloareaăabsolut ăaă
corela ieiăcuăscalaăÎngrijorare.ăCorela iaăîntreăscorurileătotaleălaăinventarulăIATăşiă
scorurileălaăstimaădeăsineăaăindicatăoăleg tur ădeăintensitateămoderat .
 Corela iiăpozitiveăşiăsemnificativeădinăpunctădeăvedereăstatisticăîntreăscorurileălaă
inventarulă IATă şiă scorurileă laă chestionarulă Pennă State.ă Valoareaă corela ieiă întreă
scorurile la scala Emotivitate şiă scorurileă laă chestionarulă Pennă Stateă aă indicatăoă
216
leg tur ă deă intensitateă moderat ,ă îns ă multă maiă ridicat ă decâtă leg turaă dintreă
scorurile la scala Îngrijorare şiăscorurileălaăchestionarulăPennăState.ăAcesteădateă
exprim ărolulăpeăcareăfactorulălegatădeătendin aăira ional ăaăuneiăpersoaneădeăaăseă
îngrijoraă înă leg tur ă cuă diverseă aspecteă îlă areă înă explicareaă manifest riloră
specificeăanxiet iiăfa ădeătestare.ă
II.2. STUDIUL 2
Back-ground empiric.ă Momsă şiă Cardenă (1981;ă cita iă deă Zeidner,ă 1998)ă auă
m surată nevrotismulă şiă anxietateaă fa ă deă testareă înă rândulă unoră studen iă deă colegiu,ă
înainteădeăsus inereaăunuiăexamenăimportant.ăDateleăpeăcareăle-au ob inutăauăindicatăoă
corela ieă deă 0.32ă întreă scorurileă laă factorulă Nevrotism şiă scorurileă laă componentaă
Îngrijorare,ă legat ă deă anxietateaă fa ă deă testare,ă respectivă oă corela ieă deă 0.37ă între
Nevrotism şiăEmotivitate. Conform celor doi autori, dintre o serie de predictori (locul
controlului, extraversiunea, nevrotismul, etc.), factorul Nevrotism a avut cea mai
important ă şiă maiă acurat ă contribu ieă înă explicareaă varian eiă niveluluiă anxiet iiă
experimentatădeăc treăsubiec iăînătimpulăexamenuluiăpeăcareăl-au sus inut.
Laă rândulă lor,ă Chamorro-Premuzic,ă Ahmetogluă şiă Furnhamă (2008)ă auă m surată
anxietateaăfa ădeătestareă(utilizândăscalaăRTTă– Sarason, 1984), cei cinci mari factori
deăpersonalitateădescrişiădeămodelulăBigăFiveă(utilizândăNEO Five Factor Inventory –
Costaă şiă McCrae,ă 1992),ă auto-evalu rileă proprieiă inteligen eă şiă auto-evalu rileă
credin eloră generaleă despreă eiă înşişiă peă careă leă aveauă 388ă deă studen iă britaniciă şiă
americaniă(287ădeăsexăfemininăşiă101ădeăsexămasculin),ăcuăvârsteăîntreă17ăşiă29ădeăani.ă
Scopulăstudiuluiăîntreprinsădeăautoriăaăfostădeăaăidentificaădeterminan iiădispozi ionaliăaiă
anxiet iiăfa ădeătestare.
Autoriiă cita iă auă g sită oă corela ieă egal ă cuă 0.45ă (pă Ţă 0.01)ă întreă scorurileă laă
factorul Nevrotism şiăscorurileălaăanxietateaăfa ădeătestare,ărespectivăoăcorela ieăegal ă
cuă 0.72ă (coeficientulă deă regresieă β)ă întreă scorurileă laă factorulă latentă Nevrotism şiă
scorurileălaăanxietateaăfa ădeătestare.ăAutoriiăconcluzioneaz ăc ăfactorulăNevrotism este
celămaiăbunăpredictorăalăanxiet iiăfa ădeătestareăşiăc ,ădinăpunctădeăvedereăaplicativ,ă
interven iileă psihologiceă şiă educa ionaleă ară trebuiă orientateă c treă indiviziiă cuă ună nivelă
ridicatăalănevrotismuluiăcareăsuntămaiăvulnerabiliăînăfa aăsitua iilorăevaluative.
Înăaceeaşiăcercetare,ăChamorro-Premuzic, AhmetogluăşiăFurnhamă(2008)ăauăg sită
întreă scorurileă laă anxietateaă fa ă deă testareă şiă scorurileă laă factorulă Conştiinciozitateă o
corela ieănegativ ăşiăsemnificativ ădinăpunctădeăvedereăstatistic,ăîns ăsc zut ăcaăvaloareă
(r = - 0.13, p < 0.05).
Lot. Ună num r deă 75ă deă studen iă laă Facultateaă deă Arhitectur din cadrul
Universit iiă Tehniceă ,,Gh.ă Asachi” dină Iaşiă auă completată inventarulă IATă şiă scaleleă
destinateăevalu riiăfactorilorăStabilitateăemo ional (S)ăşiăCaracterăconştiincios (C) din
cadrul Chestionarului Alter Ego (Caprara,ă Barbanelliă şiă Borgogni,ă 2001).ă Alteă
217
caracteristiciăaleălotuluiăsuntăprezentateăînăCapitolulă5,ăpunctulăB,ăLotulăIII.
le-auă ob inută studen iiă şiă scorurileă laă celeă dou ă scaleă dină Chestionarulă Alteră Ego.ă
Constat mă corela iiă negativeă şiă semnificativeă dină punctă deă vedereă statistică întreă
scorurile la inventarul IAT pe care le-auă ob inută studen iiă şiă scorurileă laă factoriiă
Stabilitateă emo ional ă şiă Caracteră conştiincios din Chestionarul Alter Ego. Valorile
absoluteă aleă corela iiloră dintreă scorurileă laă inventarulă IATă şiă scorurileă laă factorulă
Stabilitateă emo ional ă auă fostă maiă ridicateă decâtă valorileă absoluteă aleă corela iiloră cuă
scorurile la factorul Caracterăconştiincios.
Tabelul 41
Variabile IAT-total Îngrijorare Emotivitate
Stabilitateăemo ional ă(S) - 0.39 ** - 0.32 ** - 0.43 **
Controlulăemo iiloră(Ce)ă - 0.52 ** - 0.46 ** - 0.55 **
Controlul impulsurilor (Ci) - 0.15 - 0.08 - 0.19
Caracterăconştiinciosă(C) - 0.23 * - 0.31 ** - 0.15

Meticulozitate (Me) - 0.06 - 0.14 - 0.03
Perseveren ă(Pe)ă - 0.34 ** - 0.39 ** - 0.26 *
* p < 0.05; ** p < 0.01
Peă deă alt ă parte,ă valoareaă corela ieiă dintreă scorurileă laă scalaă Emotivitate din
inventarulăIATăşiăscorurileălaăfactorul Stabilitateăemo ional aăfostămaiăridicat ădecâtă
valoareaăcorela ieiăcuăscorurileălaăscalaăÎngrijorare.ăAcestărezultatăsugereaz ăc ,ăfa ădeă
Îngrijorare, dimensiunea Emotivitate esteă maiă strânsă legat ă deă (in)stabilitatea
emo ional .ăRezultatulăesteăfiresc,ădac ălu măînăcalculăfaptulăc ăatâtăemotivitateaă – ca
fa et ă aă anxiet iiă fa ă deă testare,ă câtă şiă instabilitateaă emo ional ă (nevrotismul)ă – ca
dispozi ieă psihic ă fundamental ă sauă factoră deă personalitateă multă maiă largă înă ceeaă ceă
priveşteăcon inutulăpsihologică– implic ăexperimentareaăunorăst riăemo ionaleănegative.ăă
Dintreă celeă dou ă dimensiuniă aleă Stabilit iiă emo ionale, Controlulă emo iilor a
corelatănegativ,ămaiăputernicăşiăsemnificativădinăpunctădeăvedereăcuăanxietateaăfa ădeă
testareă şiă cuă fa eteleă acesteia.ă Valorileă absoluteă aleă corela iiloră auă indicată rela iiă deă
intensitateămoderat .ăAcesteădateăarat ăclarăc ăstuden iiăcareăsuntăanxioşiăînăleg tur ăcuă
exameneleă peă careă leă auă deă sus inută manifest ,ă deă asemenea,ă tendin aă deă aă aveaă
problemeă înă ceeaă ceă priveşteă controlulă propriiloră emo ii.ă Eiă tindă s ă fieă vulnerabiliă
(iritabili,ă încorda i,ă f r ă încredereă înă eiă înşişi),ă atunciă cândă seă confrunt ă cuă situa iileă
evaluative pe care le pot percepe ca fiind stresante.
Corela iaădintreăscorurileătotaleălaăinventarulăIATăpeăcareăstuden iiăle-auăob inută
şiăscorurileălaăfactorulăCaracterăconştiincios aăfostănegativ ,ăsemnificativ ădinăpunctădeă
218
vedereăstatistic,ădarăaăindicatăoăintensitateăsc zut ăaăleg turiiădintreăceleădou ăvariabile.
Valoareaă corela ieiă dintreă scorurileă laă dimensiuneaă Îngrijorareă şiă scorurileă laăfactorulă
Caracteră conştiinciosă aă fostă maiă ridicat ă decâtă valoareaă corela ieiă cuă dimensiuneaă
Emotivitate.
Peă deă alt ă parte,ă corela iileă dintreă scorurileă laă inventarulă IAT şiă scorurileă laă
tr s turaăPerseveren auăfostămultămaiăridicateăcaăvaloareădecâtăcorela iileăcuătr s turaă
Meticulozitate.ă Corela iileă cuă scorurileă laă tr s turaă Meticulozitate au fost negative,
nesemnificativeădinăpunctădeăvedereăstatisticăşiăauăavutăvalori neglijabile. Acest rezultat
exprim ă faptulă c ,ă uneori,ă studen iiă anxioşiă înă leg tur ă cuă exameneleă potă prezentaă
problemeă înă ceeaă ceă priveşteă centrareaă peă sarcinileă deă evaluare,ă preg tireaă temeinic ă
pentruăexamene.ăAltfelăspus,ăstuden iiămaiăpu inăperseveren iăînăvia aădeăziăcuăziă(careă
nuăsuntăconstanteăînăurm rireaăscopurilorăpeăcareăşiăleăpropun,ăabandoneaz ăsarcinileăpeă
careă leă auă deă îndeplinită sauă evit ă evit ă s -şiă asumeă anumiteă angajamente)ă suntă maiă
susceptibiliă deă aă ob ineă rezultateă proasteă laă examene sau teste, iar acest lucru
(experien aăeşecurilorărepetate)ăpoateăcreşteăprobabilitateaăexperiment riiăsimptomeloră
specificeăanxiet iiăfa ădeăexameneăşiăteste.
Discu ii.ă Dateleă laă careă amă f cută referireă maiă susă arat ă c ,ă atunciă cândă suntă
analizateăînă rela ieăcuăpersonalitateaăstuden ilor,ăscorurileălaăanxietateaăfa ădeătestareă
tindăs ăfieălegateămaiădegrab ădeăfactorulăStabilitateăemo ional (sau Nevrotism)ădecâtă
de factorul Conştiinciozitate.ă Rezultatulă esteă firescă dac ă neă gândimă c ă factorulă
Nevrotism (Instabilitateăemo ional )ăincludeăanxietateaăcaăfa et ăsauătr s tur ă(Costaăşiă
McCrae,ă 1992,ă 1995).ă Anxietateă fa ă deă testareă poateă fiă conceptualizat ă caă oă
manifestare,ă înă situa iileă specificeă careă implic ă evaluareaă competen elor,ă aă niveluluiă
ridicat de nevrotismă(instabilitateăemo ional )ăprezentălaăoăpesoan .
***
Înăconcluzie,ăcorela iileăpeăcareăle-amăob inutăîntreăscorurileălaăversiuneaăînălimbaă
român ă aă inventaruluiă TAIă şiă scorurileă laă scaleleă şiă chestionareleă prină careă auă fostă
m surateăalteăvariabileăaleăfunc ion riiăcognitiveăşiăemo ionaleăaăuneiăpersoaneăpotăfiă
considerateă caă oă prob ă aă validit iiă deă constructă aă versiuniiă înă limbaă român ă aă
inventarului TAI. Datele pe care le-amă ob inută auă confirmată rezultateleă raportateă deă
c treăSpielbergeră(1980)ăînămanualulăversiuniiăoriginaleăînălimbaăenglez ăaăinventaruluiă
TAI,ăprecumăşiădeăal iăautori.
7.4.3. Date privitoare la validitatea de criteriu a inventarului IAT
Cu privire la validitatea de criteriu a inventarului TAI, Spielberger (1980)

prezint ădateleăob inuteăînăurmaăunorăstudiiăcorela ionale,ăînăcareăinventarulăTAIăaăfostă
administrată împreun ă cuă urm toareleă probe:ă Testulă deă inteligen ă general ă Otis-
Lennon/ Otis-Lennon IQ, Testulădeăaptitudineăşcolar /ScholasticăAptitudeăTest – SAT
219
şiă Bateria de teste de aptitudini profesionale pentru serviciul militar/Armed Services
Vocational Aptitude Battery – ASVAB.ăScorurileălaăinventarulăTAIăauăfostăcorelateăşiă
cuă performan eleă şcolare/academiceă (mediileă generaleă – engl. grade point
average/GPA), respectiv cuăperforman eleălaătesteleăsus inuteăînăcadrulăunorăprogrameă
deăformare.ăLoturileădeăsubiec iăauăinclusăeleviădeăliceu,ăstuden iălaăcolegiuăsauărecru iă
pentruăfor eleămilitareănavaleăşiăaeriene.ăDateleăpeăcareăSpielbergeră(1980)ăle-a raportat
sunt sistematizateăînăceleăceăurmeaz :
 Lot de elevi de liceu: corela iiă negativeă şiă cuă valoriă sc zuteă întreă scorurileă laă
inventarulă TAIă şiă inteligen aă general ă (exprimat ă înă unit iă C.I.,ă peă bazaă
rezultatelor brute la testul Otis-Lennon IQ),ărespectivăîntreăscorurileăla inventarul
TAIăşiămediileăgenerale.ăCorela iileăîntreăscorurileălaăscalaăÎngrijorareăşiămediileă
generaleăauăavutăvaloriămaiăridicateădecâtăceleăaleăcorela iilorăcuăscorurileălaăscalaă
Emotivitate.
 Lotădeăstuden iăînăprimaătreapt ăaăcolegiului: corela iiănegative (unele cu valori
moderate,ă alteleă cuă valoriă sc zute)ă întreă scorurileă laă inventarulă TAIă şiă mediileă
generale.ă Dină nou,ă valorileă corela iiloră întreă scorurileă laă scalaă Îngrijorare şiă
mediileă generaleă auă fostă maiă ridicateă decâtă valorileă corela iiloră cu scorurile la
scala Emotivitate.
 Lotă deă studen iă înă aă douaă treapt ă aă colegiului: corela iiă negativeă şiă cuă valoriă
sc zuteă întreă scorurileă laă inventarulă TAIă şiă aptitudineaă şcolar ă general ,ă
aproximat ă prină agregareaă rezultateloră laă SAT,ă respectivă întreă scorurile la
inventarulăTAIăşiăscorurileălaăcomponenteleăverbal ăşiăcantitativ ăaleăaptitudiniiă
şcolare.
 Lotădeărecru iăintegra iăîntr-unăprogramădeăformareăpentruăfor eleămilitareănavaleă
şiă aeriene:ă corela iiă negativeă şiă cuă valoriă sc zuteă spreă moderateă sauă moderate
întreăscorurileălaăinventarulăTAIăşiăscorurileălaăASVAB.ăScorurileălaăinventarulă
IATăauăcorelatănegativăcuănoteleăpeăcareărecru iiăle-auăob inutăînăurmaăexamin riiă
niveluluiă achizi iiloră specifice.ă Recru iiă deă sexă masculină auă înregistrată corela iiă
maiă ridicateă (valorileă acestoraă auă indicată leg turiă deă intensitateă sc zut ă spreă
moderat )ădecâtăceleăob inuteădeăc treărecru iiădeăsexăfeminină(înăcazulăacestora,ă
corela iileă auă fostă sc zuteă sauă foarteă sc zute).ă Pentruă recru iiă deă ambeleă sexe,ă
scorurile la scala Îngrijorare auăprezentatăcorela iiămaiămariăcuănoteleălaătestulădeă
achizi iiăspecificeăcomparativăcuăvalorileăcorela iilorăpentruăscalaăEmotivitate.
Din datele pe care le-amă sistematizată maiă sus,ă seă poateă constataăc ,ă înă general,ă
anxietateaăfa ădeătestareăseăasociaz ăcuătendin aădeăsc dereăaăperforman elorălaăprobeleă
careăm soar ăaptitudinileăcognitiveăşiăintelectuale,ăprecumăşiăcuătendin aădeăsc dereăaă
performan elorălaătesteleădeăachizi iiăşcolare/academice.
Urm toareleă dou ă studiiăprezint ă dateleă pe care le-amă ob inută înăurmaă corel riiă
scorurilorălaăversiuneaăînălimbaăromân ă(IAT)ăaăinventaruluiăTAIăcuăperforman eleălaă
testeleă deă abilit iă cognitiv-intelectualeă (aptitudineă şcolar ),ă respectivă cuă rezultateleă
şcolareă(mediileăgenerale).ăToateăstudiile au fost efectuate pe loturi de elevi de liceu.
220
I. CORELA IAă CUă PERFORMAN ELEă LAă TESTELEă DEă ABILIT Iă COGNITIV -
INTELECTUALE
Back-ground empiric. Datele unei meta-analizeă întreprins ă deă Ackermană şiă

Heggestadă (1997;ă cita iă deă Chamorro-Premuzică şiă Furnham, 2005) care au examinat
135ădeăstudiiăauăindicatăoăcorela ieănegativ ,ăsemnificativ ădinăpunctădeăvedereăstatistic,ă
îns ă modest ă caă valoareă (ră ţă - 0.15)ă întreă factorulă Nevrotism şiă inteligen aă general ă
(factorul g ). De asemenea, autorii au raportat o corela ieă negativ ,ă semnificativ ă dină
punctădeăvedereăstatisticăşiăsc zut ăspreămoderat ăcaăvaloareă(răţă- 0.33)ăîntreăscorurileă
laă anxietateaă fa ă deă testareă (ob inuteă prină completareaă deă c treă subiec iă aă unoră
instrumenteăspecifice)ăşiăfactorulăg.
Înămeta-analiza pe care a realizat-o,ăHembreeă(1988)ăaăg sităîntreăanxietateaăfa ă
deătestareăşiăperforman eleălaătesteleădeăabilit iăcognitiv-intelectualeăcorela iiăcuăvaloriă
cuprinseă întreă – 0.06ă şiă – 0.29 (mediaă valoriloră tuturoră corela iiloră aă fostă egal ă cuă –
0.18). Datele meta-analizeiăauăeviden iatăcorela iiănegativeăşiămodesteăîntreăscorurileălaă
anxietateaă fa ă deă testareă şiă performan eleă laădiverseăsarciniă cognitiveă administrateăînă
laborator, precum sarcini de rezolvare a unor probleme (r = - 0.20) sau sarcini mnezice
(r = - 0.28).
Lot.ă Dateleă peă careă leă vomă prezentaă înă Tabelulă 42ă auă provenită dină prelucrareaă
statistic ăaă scorurilorăob inuteă deă 78ă deă eleviă de la GrupulăŞcolară ,,Ştefană Procopiu”
dinăIaşiă(veziăCapitolulă5,ăpunctulăA,ăLotulăIV).ăPeălâng ăinventarulăIATăşiă Subscala
pentruăevaluareaăstimeiădeăsineălegat ădeădomeniulăşcolar, elevii au completat testele
destinateă evalu riiă aptitudiniiă verbaleă (Să – Semnifica ieă verbal ), aptitudinii pentru
ra ionamenteă abstracteă (R)ă şiă aptitudiniiă numericeă (N)ă dină cadrul bateriei Primary
Mental Abilities/PMAă(ThurstoneăşiăThurstone,ă1964).
Dină totalulă ini ială deă 90ă deă protocoaleă cuă r spunsuri,ă auă fostă eliminateă 12,ă
deoareceăamăavutăsuspiciuniălegateădeăsinceritateaăr spunsuriloră(pentruăchestionareleă
destinateă evalu rii anxiet iiă fa ă deă testare,ă respectivă sineluiă şcolar)ă sauă suspiciuniă
legateă deă simulareaă r spunsuriloră laă testeleă deă aptitudiniă cognitiv-intelectuale (elevi
care,ăînăraportăcuălimitaădeătimpăimpus ,ăauăcompletatăpreaărepedeăto iăitemiiăunuiaăsauă
ai altuia dintre cele trei teste).
Testeleă deă aptitudiniă cognitiveă auă fostă aplicateă respectându-se limitele de timp
impuseă deă autoriă careă auă fostă atentă controlate:ă aptitudineaă verbal ă – 4 minute,
ra ionamentulăabstractă– 6ăminute,ăaptitudineaănumeric ă– 7 minute. Ordineaăînăcareăauă
fostă administrateă testeleă deă aptitudiniă cognitiveă aă variată deă laă oă clas ă deă eleviă laă altaă
(contrabalansare),ă pentruă aă seă evitaă efectulă deă ordineă aă complet rii.ă Deă asemenea,ă laă
toate clasele de elevi pe care le-amăluatăînăstudiu,ăs-aăînceput cu administrarea testelor
deă aptitudiniă cognitiveă şiă s-a finalizat cu administrarea chestionarelor, pentru a se
contracaraă efectulă oboseliiă (şiă ală plictiselii)ă asupraă performan eloră laă testeleă deă
221
aptitudini cognitive.
Pentruă fiecareă elevă înă parte,ă amă calculată câteă ună scoră compozită caă indicatoră ală
aptitudinii cognitiv-intelectual ă general ă (denumit ă impropriuă deă autoriiă baterieiă prină
termenul aptitudineă şcolar 67).ă Scorulă compozită aă fostă ob inută prină însumareaă
scorurilor la cele trei teste pe care elevul le-aăob inut.
Rezultate.ă Tabelulă 42ă prezint ă mediileă şiă abaterileă standardă pentruă scorurileă peă
care elevii le-auăob inutălaăceleătreiătesteădeăaptitudiniăcognitiv-intelectuale din bateria
PMA,ă precumă şiă laă aptitudineaă cognitiv-intelectual ă global ă (scorurile compozite),
respectivăcorela iileădintreăacesteaăşiăscorurileălaăinventarulăIAT.
Tabelul 42
Corela iiăcuăscorurileălaăinventarulă
IAT
Variabile cognitiv-intelectuale m s
IAT-
Îngrijorare Emotivitate
total
PMA – aptitudineăverbal 13.98 5.54 - 0.02 - 0.01 - 0.04

PMA – ra ionamentăabstract 9.46 5.54 0.18 0.17 0.19
PMA – aptitudineănumeric 11.47 4.95 - 0.02 - 0.02 - 0.01
Aptitudine cognitiv-intelectual ă
global (scor compozit) 35.02 12.2 0.06 0.06 0.06
Toateă corela iileă dintreă scorurileă laă inventarulă IATă şiă scorurileă laă testeleă deă
aptitudini cognitiv-intelectualeăauăfostănesemnificativeădinăpunctădeăvedereăstatisticăşiă
auă avută m rimiă sc zuteă sauă neglijabile.ă Corela iileă cuă performan eleă laă testeleă deă
aptitudineă verbal ,ă respectivă de aptitudineă numeric ă auă fostă negative,ă înă timpă ceă
corela iileă cuă performan eleă laă testulă deă ra ionamentă abstractă şiă celeă cuă scorurileă
compozite pentru aptitudinea cognitiv-intelectual ăauăfostăpozitive.
Înăconcluzie,ădateleăpeăcareăle-amăob inutăauăeviden iatăindependen aăscoruriloră
laăinventarulăIATădeăperforman eleăpeăcareăeleviiăle-auăob inutălaătesteleădeăaptitudiniă
cognitiv-intelectuale.ăAcesteădateăpotăfiăconsiderateăcaăoăprob ăaăvalidit iiădeăconstructă
aă versiuniiă înă limbaă român ă aă inventaruluiă TAIă 68,ă deşiă amă inten ionată evaluareaă
validit iiădeăcriteriu.
Înă raportă cuă evaluareaă validit iiă deă criteriuă (corela iaă dintreă scorurileă laă
67
Deă fapt,ă aptitudineaă şcolar ă poateă fiă privit ă caă ună ansambluă maiă complexă deă aptitudiniă
(abilit i)ăcareăasigur ăperforman eăbuneăsauăfoarteăbuneăînăactivitateaăşcolar ă(RoşcaăşiăZörgö,ă
1972).ă Esteă vorbaă atâtă deă abilit iă cognitiv-intelectualeă (inteligen aă general ,ă factorulă verbal-
educa ional,ă factorulă spa ial-mecanic,ă factorulă numeric,ă etc.),ă câtă şiă deă abilit iă non-cognitive
(factorul X înămodelulăaptitudiniiăşcolareăpropusădeăP.ăE.ăVernon:ămotiva ie,ăatitudiniăşiăuneleă
variabile legate de personalitate).
68
Maiăprecis,ăneăreferimălaăvaliditateaădivergent ăsauădiscriminant .
222
inventarulă IATă şiă performan eleă laă testeleă deă abilit iăcognitiv-intelectuale), datele pe
care le-amă ob inută auă indicată ună patternă inconsistentă deă corela iiă negative,ă cuă m rimiă
ale efectelor 69 neglijabileă şiă nesemnificativeă dină punctă deă vedereă statistic.ă Dateleă
noastreă auă fostă diferiteă deă celeă raportateă deă c treă Spielbergeră (1980)ă înă manualulă
versiunii originale a inventarului TAI.
Discu ii.ă Absen aă corela iiloră (semnificativeă dină punctă deă vedereă statistică şiă cuă
valoriă aşteptate)ă dintreă scorurileă laă inventarulă IATă şiă performan eleă laă testeleă deă
aptitudini cognitiv-intelectualeă dină bateriaă PMAă aă fostă explicat ă prină influen a
caracteristiciloră statisticeă aleă distribu iiloră performan eloră peăcareă eleviiă le-auă ob inut.ă
Astfel, amă constatată ună nivelă destulă deă slabă ală performan eloră peă careă eleviiă le-au
ob inutălaătesteleădeăaptitudiniăcognitiv-intelectuale.ăÎnăraportăcuăamplitudineaăteoretic ă
a scorurilor pe care elevii le-arăfiăpututăob ineălaăceleătreiăteste,ăvalorileămediilorăauăfostă
destulădeăsc zuteă70.
Performan eleărelativăslabeălaătesteleădeăaptitudiniăcognitiveăpeăcareăle-aăob inută
lotul celor 78 de elevi au fost confirmateă şiă deă valorileă pozitiveă aleă indicatoruluiă deă
asimetrie (coeficientul skewness),ăsemnificândădistribu iiăasimetriceăspreăstânga,ăadic ă
spreăzonaăscorurilorăsc zute.ăAcestărezultatăpoateăfiăpusăpeăseamaămaiămultorăfactori:ă
nivelul intelectual real al eleviloră careă auă fostă investiga i,ă probabilă relativă slabă 71 sau
69
Înă cazulă corela ieiă liniareă dintreă dou ă variabile,ă calculat ă cuă formulaă Bravais-Pearson,
m rimeaă efectuluiă seă exprim ă prină indicatorulă ră 2.ă Acestaă esteă cunoscută şiă sub denumirea de
coeficientădeădeterminareăşiăesteăconsideratăunăindicatorămaiăadecvatăalăm rimiiăefectuluiădecâtă
valoareaăcorela ieiăînăsine,ădeoareceăiaăvaloriăsensibilămaiămiciădecâtăceleăaleăcoeficientuluiădeă
corela ieă ră (Popa,ă 2008).ă Cohenă (citată deă Popa,ă 2008)ă aă propusă urm toareleă repereă pentruă
interpretareaăsemnifica ieiăm rimiiăindicatoruluiără 2:ă0.0196ă(c ruiaăîiăcorespundeăunăcoeficientără
= 0.14) – efect mic; 0.1300 (r = 0.36) – efect moderat; 0.2600 (r = 0.50) – efect mare.
70
Mediaă distribu ieiă performan eloră peă careă eleviiă le-auă ob inută laă testulă deă aptitudineă
(semnifica ie)ă verbal ă aă avută valoareaă egal ă cuă 13.98,ă multă maiă sc zut ă înă raportă cuă
amplitudineaăteoretic ăaăscoruriloră(egal ăcuă51).ăLaăacestătest,ăperforman eleăauăfostădestulădeă
omogene (apropiateă întreă eleă caă valoareă şiă strânseă înă jurulă mediei),ă faptă indicată deă valoareaă
destulădeăsc zut ăaăabateriiăstandardă(săţă5.54).ăAproximativăjum tateădintreăceiă78ădeăeleviăauă
rezolvatăcorect,ă înălimitaăcelorăpatruă minuteăalocate,ă maiăpu inădeă14ădintre cei 50 de itemi ai
testuluiădeăaptitudineăverbal ă(medianaădistribu ieiăscorurilorăaăfostăegal ăcuă14).ăUnăsingurăelevă
aărezolvatăcorectă30ădeăitemi,ăînătimpăceă69ădintreăceiă78ădeăeleviăauărevolvatăcorectăcelămultă20ă
deăitemi.ăPentruăcelelalteădou ătesteădeăaptitudiniăcognitive,ăamăob inutărezultateăasem n toare.
71
Trebuieă s ă preciz mă c ă eleviiă careă auă participată laă studiulă peă careă l-am realizat au provenit
dintr-unăliceuăieşean,ăcotatăcaăfiindădestulădeăslab.ăMajoritateaădintreăeleviăauăajunsăînăacest liceu
înă urmaă reparti ieiă computerizate,ă înă func ieă deă mediileă peă careă le-auă ob inută laă examenulă
na ionalădeăcapacitate.ăChiarădac ăuniiădintreăeleviăaveauăunănivelăintelectualăbunăsauăfoarteăbună
(peă care,ă probabil,ă nuă şi-lă cunoşteau),ă aceştiaă proveneauă din mediul rural, unde nivelul de
stimulareă intelectual ,ă înă cadrulă familieiă şi,ă poate,ă înă cadrulă şcolii,ă ară puteaă fiă insuficientă sauă
chiarăabsentă(datorit ăunorăfactoriăeconomiciăşiăsocio-culturali),ămascândăpoten ialulăintelectuală
realăalăacestoraăşi,ăimplicit,ăperforman eleărealeălaătesteleădeăabilit iădeăcareăarăfiăfostăcapabili.ă
Deăaltfel,ădinădiscu iileăpersonaleăpeăcareăle-amăpurtatăcuăprofesoriiădirigin iăaiăclaselorălaăcareă
amăadministratăchestionareleăşiătestele,ăaărezultatăc ămajoritateaădintreăeleviăaăintratăînăliceuăcuă
performan eă şcolareă anterioareă slabeă sauă foarteă slabeă şiă c ă nivelulă mediuă ală claseloră era,ă înă
223
lipsaă deă experien ă aă eleviloră înă ceeaă ceă priveşteă completareaă deă testeă deă abilit iă
cognitiv-intelectualeă cuă limit ă deă timpă (testeă care,ă deă fapt,ă m soar ă randamentulă
cognitiv-intelectual) 72.
De asemenea,ă ambeleă scaleă aleă inventaruluiă IAT,ă precumă şiă scorurileă totaleă auă
prezentatădistribu iiăcuăoăasimetrieăpozitiv ă(deăstânga)ădestulădeăpronun at ă 73. Aceste
dateăsemnific ătendin aăelevilorădinălotulăstudiatădeăaăob ineăscoruriăsc zuteă(situateăsubă
mediileădistribu iilor)ălaăceleădou ăfa eteăaleăanxiet iiăfa ădeătestare.ăTendin aăpoateăfiă
asociat ă unuiă posibilă efectă deă dezirabilitateă social ă înă r spunsuri,ă laă careă seă adaug ă
absen aă presiuniiă dină parteaă lucr riloră şiă aă tezeloră semestrialeă perceput ă subiectiv de
c treăelevi,ăstrânsălegat ădeăunănivelăsc zutăalăexpectan elorălegateădeărealizareaăşcolar .ă
Seă maiă impuneă s ă preciz mă c ă cercet rileă cuă privireă laă validitateaă testeloră
psihologiceăauăar tatăc ăvaloareaăcoeficientuluiădeăvaliditateădeăcriteriuă(corela iaădintreă
scorurileălaătestulăaăc reiaăvaliditateăoăevalu măşiăscorurileălaăcriteriu)ăpoateăfiăafectat ă
de diverse artefacte statistice careăconduc,ădeăregul ,ălaăoăsubestimareăaăvalidit iiădeă
criteriu (Salgado, 2001). Dintre acestea, cele mai importante sunt:
 volumulăredusăalăeşantioaneloră(loturilor)ăutilizateăînăstudiileădeăvalidare;
 valoareaăsc zut ăaăfidelit iiătestuluiă(predictorului)ăşiăaăcriteriului;
 valoareaă redus ă aă dispersieiă scoruriloră laă test,ă caă şiă aăscoruriloră laă criteriuă (aşa-
numitulăefectădeărestrângereăaăeşantionuluiă– engl. sample/range restriction).
Primulăşiăultimulădintreăceleătreiăartefacteăparăs ăfiăintervenităşiăînăcadrulăstudiuluiă
pe care l-amă realizat.ă Observa iileă peă careă le-amă f cută înă paragrafulă anterioră suntă
valabileăşiăpentruăstudiulăcorela iilorădintreăscorurileălaăinventarulăIATăşiăperforman eleă
şcolareă(mediileăgeneraleăpeăanul/semestrulăşcolarăanterior)ăaleăelevilor.
II. CORELA IAăCUăPERFORMAN ELEăŞCOLARE
Back-ground empiric.ă Unaă dintreă celeă maiă cuprinz toareă meta-analizeă careă ofer ă
informa iiăvaloroaseăcuăprivireălaărela iaădintreăanxietateaăfa ădeătestareăşiăperforman aă
laă testeleă deă abilit iă cognitiv-intelectuale,ă respectivă performan aă şcolar /academic ă
esteăceaăîntreprins ădeăHembreeă(1988).ăFiindăinteresat de cauzele, corelatele, efectele
şiădeăeficien aătehnicilorădeătratamentăaleăanxiet iiăfa ădeătestare,ăautorulăaăsintetizată
general,ăslabăsauăfoarteăslab.ăTotuşi,ăamăidentificatăeleviăcareăp reauăs ăaib ăunăpoten ialăpesteă

medie,ădarăcareăprezentau,ăînăschimb, uneleă tulbur riădeăcomportament,ă datorateă unorăcondi iiă
familiale particulare.
72 Înă timpulă administr riiă testelor,ă amă observată c ă mul iă dintreă eleviă nuă citeauă cuă aten ieă
instruc iunileăşi,ăprinăurmare,ănuăp reauăs ăfiăîn elesăfoarteăbineăsarcina.ăFiindăîntreba iădac ăauă

maiăcompletatătesteădeăinteligen ă(laăşcoal ăsauăîntr-unăcabinetăpsihologic),ămul iădintreăeleviăauă
r spunsănegativ,ăceeaăceăaăfostăasociatăcuălipsaădeăexperien ăaăacestora,ăînărezolvareaădeăsarciniă
cuătimpăimpusă(testeădeăperforman )ăsau cu timp liber (scale, chestionare sau inventare).
73
Valorile indicatorului skewness pentruădistribu iileăscorurilorălaăinventarulăIATăauăfost:ă0.87ă–
pentru scorurile totale, 0.92 – pentru scala Îngrijorare şiă0.70ă– pentru scala Emotivitate.
224
dateleă publicateă înă 562ă deă studiiă nord-americane,ă publicateă întreă aniiă 1952ă şiă 1986.ă
M surileă colectateă înă cadrulă acestoră studiiă auă inclus:ă anxietateaă fa ă deă testareă (şiă
diversele componente ale acesteia), CI-ul, diverse aptitudini cognitiv-intelectuale,
performan eălaătesteădeămemorieăsauălaăsarciniădeărezolvareădeăproblemeăadministrateăînă
condi iiădeălaborator,ăprecumăşiădiverseăperforman eăşcolare/academice.
Dateleă ob inuteă deă Hembreeă (1988),ă înă urmaă aplic riiă unoră tehniciă deă calculă
specifice meta-analizeiăauăindicatăatâtăpentruăpopula iaădeăeleviădeăliceu,ăcâtăşiăpentruă
ceaădeăstuden iădeăcolegiu,ăcorela iiănegativeăîns ămodeste caăvaloareăîntreăscorurileălaă
anxietateaă fa ă deă testareă şiă diverşiă indicatoriă conven ionaliă aiă realiz riiă înă plană
şcolar/academic.
Pentruăpopula iaădeăsenioriădeăşcoal ăelementar ,ăprecumăşiăpentruăceaădeăeleviă
deăliceu,ăvalorileăcorela iilorăîntreăanxietateaăfa ădeătestareăşiăindicatoriiăcantitativiăaiă
performan elorălaădiverseădisciplineădeăstudiuăs-auăprezentatădup ăcumăurmeaz :ărăţă-
0.22ă(corela iaăcuănoteleălaămatematic );ărăţă- 0.24ă(corela iaăcuăperforman eleălegateădeă
practica limbii engleze); r = - 0.21ă(corela iaăcuănoteleălaădisciplinaăştiin eănaturale); r
= - 0.25ă(corela iaăcuănoteleălaădisciplinaăştiin eăsociale); r = - 0.12ă(corela iaăcuănoteleă
laălimbaăstr in );ărăţă- 0.12ă(corela iaănivelulăcunoştin elorădeămecanic ).
M surileă legateă de func ionareaă cognitiv ă (aptitudiniă cognitiv-intelectuale +
achizi iiă şcolare/academice)ă auă corelată maiă puternică cuă scorurileă laă dimensiuneaă
Îngrijorare (r = - 0.31)ădecâtăcuăscorurileălaădimensiuneaăEmotivitate (r = - 0.15). De
asemenea,ăcorela iaăîntreăscorurile la factorul Îngrijorareăşiănoteleălaădiverseăcursuriăaă
fostă uşoră maiă ridicat ă caă valoareă (ră ţă - 0.26)ă decâtă corela iaă noteloră cuă scorurileă laă
factorul Emotivitate (r = - 0.19).
Pentruăeleviiăsauăstuden iiăcuăunănivelăsc zutăalăabilit ilorăcognitiv-intelectuale,
m rimileă efecteloră raportată deă c treă Hembreeă (1988)ă auă fostă maiă ridicateă decâtă
m rimileăefectelorăraportateăpentruăeleviiăsauăstuden iiăcuăunănivelăridicatăalăabilit iloră
cognitiv-intelectuale.ă Aceastaă înseamn ă c ă nivelulă abilit iloră cognitiv-intelectuale
reprezint ăoăvariabil ămoderatoareăînăraportăcuărela iaădintreăanxietateaăfa ădeătestareăşiă
performan aălaătesteleăcognitiv-intelectuale,ărespectivăperforman aăşcolar /academic .
Deăasemenea,ăm rimileăefectelorăpentruărela iaădintreăanxietateaăfa ădeătestareăşiă
performan aălaătesteleăcognitiv-intelectualeăauădiferităînăfunc ieădeăgradulădeădificultateă
aă sarcinilor:ă auă fostă maiă ridicateă pentruă sarcinileă perceputeă caă fiindă dificileă şiă maiă
sc zuteăpentruăsarcinileăperceputeăcaăfiindăuşoareă(Hembree, 1988).
Seipp (1991; citat de Zeidner, 1998) a efectuat o meta-analiz ăsintetizândă156ădeă
valoriă aleă m rimiloră efecteloră ob inuteă înă 126ă deă studiiă europeneă şiă nord-americane,
publicateăîntreă1975ăşiă1988.ăMeta-analizaăîntreprins ădeăSeippăaăvizatăexclusivărela iaă
dintreăanxietateaăfa ădeătestareăşiăperforman eleăşcolare/academice.
M rimeaă efectuluiă laă nivelulă popula ieiă (mediaă ponderat ă aă valoriloră tuturoră
m rimilorăefectelor)ăaăfostăegal ăcuă– 0.21/ C.I. = [- 0.36; - 0.07]ălaăpragulădeăîncredereă
deă 95ă %.ă Înă plus,ă pentruă subpopula iileă diferen iateă înă func ieă deă variabileleă sex şiă
apartenen ăcultural ,ăauăfostăg siteăm rimiăaleăefectelorăcomparabileăcaăvalori.
225
Laă felă caă Hembree,ă Seippă (1991;ă citată deă Zeidner,ă 1998)ă aă g sită corela iiă maiă
mariăîntre scorurile la dimensiunea Îngrijorare şiăperforman eleăşcolare/academiceă(răţă
- 0.31)ăşiămaiămiciăpentruădimensiuneaăEmotivitate (r = - 0.15).
Sintetizândă dateleă oferiteă deă celeă dou ă meta-analize pe care le-am citat,
Schwarzer (1990; citat de Zeidner, 19980)ăaăg sităoăm rimeăaăefectuluiăegal ăcuă– 0.21
pentruă rela iaă dintreă anxietateaă fa ă deă testareă şiă performan aă laă testeleă deă abilit iă
cognitiv-intelectuale,ă respectivă performan aă şcolar /academic .ă Aceastaă înseamn ă c ă
anxietateaă fa ă deă testareă explic ă 4.4ă %ă dină varian aă performan eloră laă testeleă deă
abilit iăcognitiv-intelectuale,ărespectivăaăperforman elorăşcolare/academice.
Loturi.ă Dateleă cuă privireă laă corela iileă dintreă scorurileă laă inventarulă IATă şiă
rezultateleăşcolareăprovinădinăstudiileărealizateăpe zece dintre cele 11 loturi de elevi de
liceu 74 (pentru descrierea caracteristicilor acestora, a se revedea Capitolul 5, punctul
A).ă Preciz mă c ,ă dină fiecareă lotă înă parte,ă nuăto iăeleviiă auăprecizată mediaă general ă peă
careăoăob inuser ăînăanulă(semestrul)ăşcolarăanterior.ăDeăaceea,ăefectiveleădeăeleviăcareă
auăstatălaăbazaăcorela iilorădintreăscorurileălaăinventarulăIATăşiămediileăgeneraleăauăfostă
inferioare efectivelor totale ale loturilor.
Tabelul 43
Lot a N IAT-total Îngrijorare Emotivitate
II.1 192 0.11 ** 0.05 ** 0.14 **

II.3 156 0.25 ** 0.20 ** 0.24 **
III 149 - 0.07 ** - 0.17 ** - 0.008 **
V 116 - 0.21 ** - 0.26 ** - 0.15 **
VI 100 - 0.03 ** - 0.11 ** 0.01 **
VII 156 0.02 ** - 0.08 ** 0.07 **
VIII 68 0.06 ** - 0.02 ** 0.14 **
IX 337 - 0.13 ** - 0.15 ** - 0.08 **
a
* p < 0.05; ** p < 0.01; indicativeleăloturilorăcoincidăcuăceleăutilizateăînăCapitolulă5.
Rezultate.ă Tabelulă 43ă prezint ă corela iileă dintreă scorurileă peă careă eleviiă le-au
ob inută laă scaleleă inventaruluiă IATă şiă mediileă generaleă peă careă leă ob inuser ă înă anulă
şcolarăanterioră(pentruăeleviiădeăclasaăaăIX-aăauăfostăluateăînăcalculămediileăgeneraleăpeă
careăleăob inuser ăînăclasaăaăVIII-a).
Evaluat pentru ansamblul celor opt loturi, pattern-ulăcorela iilorădintreăscorurileă
la inventarulăIATăşiămediileăgeneraleăpeăcareăeleviiăleăob inuser ăînăanulăşcolarăanterioră
aăfostăinconsistent.ăAstfel,ăînătimpăceăuneleăcorela iiăauăfostănegativeă(adic ăînăsensulă
aşteptat),ăalteleăauăfostăpozitive.ăDintreăceleă24ădeăcorela iiăcareăauăfostăcalculate, doar
74
Lotul II reprezentat de elevii de la Colegiul Economic-Administrativ dinăIaşiăesteăformatădină
treiăsubloturi,ădintreăcareădoarăpentruădou ăamădispusădeădateăreferitoareălaărezultateleăşcolare.
226
nou ă auă fostă semnificativeă dină punctă deă vedereă statistic.ă Valorileă corela iiloră auă fostă
cuprinseă întreă 0.008ă şiă 0.26ă (medianaă distribu ieiă valoriloră corela iiloră ţă 0.11;ă mediaă
corela iilorăţă0.11).
Pentruăpatruădintreăceleăoptăloturi,ăcorela iile dintre scorurile totale la inventarul
IATăşiărezultateleăşcolareă(mediileăgeneraleăpentruăanulăanterior)ăauăfostănegativeăşiăauă
avutăvaloriăcuprinseăîntreă0.03ăşiă0.21.ăÎnăcazulăaădou ădintreăceleăpatruăloturiădeăeleviă
(loturileăVăşiăIX),ăcorela iileădintreăscorurileătotaleălaăinventarulăIATăşiămediileăgeneraleă
pentruăanulăşcolarăanteriorăauăfostăsemnificativeădinăpunctădeăvedereăstatistic.ă
Pentruăpatruădintreăceleăoptăloturiă(loturileăIII,ăV,ăVIăşiăIX),ăvalorileăabsoluteăaleă
corela iilorădintreăscorurile la scala Îngrijorare şiăperforman eleăşcolareăpeăcareăeleviiă
leă ob inuser ă auă fostă maiă ridicateă decâtă valorileă corela iiloră dintreă scorurileă laă scalaă
Emotivitate şiă performan eleă şcolare.ă Acestă rezultată aă fostă înă concordan ă cuă dateleă
raportateă înă literaturaă deă specialitate,ă potrivită c rora,ă dintreă celeă dou ă dimensiuniă aleă
anxiet iiă fa ă deă testare,ă Îngrijorarea esteă maiă puternică legat ă deă performan eleă
şcolare/academiceă(Hembree,ă1988;ăSpielberger,ă1980;ăZeidner,ă1998).
Spre deosebire de pattern-ul corela iilorăpentruăscorurileătotaleălaăinventarulăIATă
şiă deă celă pentruă scalaă Emotivitate,ă patternulă corela iiloră dintreă scorurileă laă scalaă
Îngrijorare şiă performan eleă şcolareă aă fostă maiă consistent.ă Astfel,ă pentruă şaseă dintreă
cele opt loturi, scorurile la scala Îngrijorare auăcorelatănegativă(adic ăînăsensulăaşteptat)ă
cuă performan eleă şcolare.ă Pentruă acesteă loturi,ă valorileă absoluteă aleă corela iiloră dintreă
scorurile la scala Îngrijorare şiărezultateleăşcolareăauăfostăcuprinseăîntreă0.02ăşiă0.26.ă
Tabelul 44 prezint ă corela iileă dintreă scorurileă laă inventarulă IATă peă careă eleviiă
dină loturileă Iă şiă IVă (veziă Capitolulă 5)ă le-auă ob inută şiă mediileă şcolareă peă careă leă
ob inuser ă înă semestrulă şcolară anterioră (ambeleă studiiă auă fostă realizateă înă celă de-al
doilea semestru şcolar).
Tabelul 44
Lot a
N IAT-total Îngrijorare Emotivitate
I 334 0.003 - 0.06 0.05

IV 47 - 0.16 - 0.21 - 0.07
a
indicativeleăloturilorăcoincidăcuăceleăutilizateăînăCapitolulă5.
Niciă unaă dintreă corela iiă nuă aă fostă semnificativ ă dină punctă de vedere statistic.
Valorileăabsoluteăaleăcorela iilorădintreăscorurileălaăinventarulăIATăpeăcareăle-auăob inută
eleviiă şiă mediileă generaleă peă careă leă ob inuser ă peă semestrulă şcolară anterioră auă fostă
cuprinseăîntreă0.003ăşiă0.21,ăfiindăcomparabileăcuăvalorileăînregistrateăînăstudiileăcareăauă
vizatăcorela iileăcuămediileăgeneraleăpeăanulăşcolarăanterior.
PentruălotulăIV,ăvalorileăcorela iilorădintreăscorurileălaăinventarulăIATăşiămediileă
generaleă peă semestrulă şcolară anterioră auă fostă maiă ridicateă decâtă valorile înregistrateă
pentruă lotulă I.ă Peă deă alt ă parte,ă pentruă lotulă IV,ă corela iaă dintreă scorurileă laă scalaă
227
Îngrijorareăşiărezultateleăşcolareăpeăcareăeleviiăleăob inuser ăpeăprimulăsemestruăaăfostă
maiăridicat ădecâtăcorela iaădintreăscorurileălaăscalaăEmotivitate şiărezultateleăşcolare.
Tabelulă 45ă prezint ă corela iileă dintreă scorurileă laă inventarulă IATă peă careă le-au
ob inută eleviiă dină toateă celeă optă loturiă (veziă Capitolulă 5)ă pentruă careă amă dispusă deă
mediileăgeneraleăpeăanulăanteriorăşiăperforman eleăşcolare.ăEfectivul lotului total a fost
egalăcuă1274ădeăeleviăşiăaăprovenităprinăînsumareaăefectiveloră 75 celor opt loturi (a se
calcula suma valorilor de pe cea de-aădouaăcoloan ădinăTabelulă43).
Tabelul 45
Scale Lot total (N = 1274) Fete (N = 789) B ie iă(N = 485)
IAT-total - 0.06 * - 0.14 ** - 0.10 *
Îngrijorare - 0.21 ** - 0.25 ** - 0.25 **
Emotivitate 0.004 - 0.09 ** - 0.02
* p < 0.05; ** p < 0.01
Pentruă lotulă total,ă corela iaă dintreă scorurileă totaleă laă inventarulă IATă şiă
performan eleăşcolareăaăfostănegativ ,ădar,ădeşiăaăfostăsemnificativ ădinăpunctădeăvedereă
statistic,ăaăavutăoăvaloareăfoarteăsc zut ă(deoareceără2 ţă0.0036,ăm rimeaăefectuluiăaăfostă
neglijabil ).
Corela iaă dintreă scorurileă laă scalaă Îngrijorare şiă performan eleă şcolareă aă fost
negativ ,ăsemnificativ ădinăpunctădeăvedereăstatisticăşiăaăindicatăoăleg tur ădeăintensitateă
sc zut ăspreămodest .ăCorela iaăscorurilorălaăscalaăEmotivitate cuăperforman eleăşcolareă
aă fostă pozitiv ă (adic ă înă sensulă contrară celuiă aşteptat),ă nesemnificativ din punct de
vedereăstatisticăşiăaăindicatăoăleg tur ăneglijabil .ăAşadar,ădinănouăscalaă Îngrijorare a
prezentatăoărela ieămaiăconsistent ăcuăperforman eleăşcolare.
Pentruăfiecareădintreăsubloturileădeăeleviădiferen iateăînăfunc ieădeăvariabilaă sex,
corela iileă dintreă scorurileă laă inventarulă IATă şiă rezultateleă şcolareă auă fostă negativeă şiă
semnificativeădinăpunctădeăvedereăstatistic.ăPentruăfete,ăvalorileăabsoluteăaleăcorela iiloră
auă fostă uşoră maiă ridicateă decâtă celeă înregistrateă înă cazulă b ie ilor.ă Deă altfel,ă înă cazulă
fetelor, pattern-ulăcorela iilorădintreăscorurileălaăinventarulăIATăşiăperforman eleăşcolareă
a fost cel mai consistent.
Pentru ambele sexe, scorurile la scala Îngrijorare auăînregistratăaceeaşiăvaloareă
absolut ăaăcorela ieiăcuăperforman eleăşcolare.ăAceast ăvaloareăaăindicatăoăleg tur ădeă
intensitateă sc zut ă spreă modest ă şiă aă fostă multă maiă ridicat ă decâtă valorileă corela iiloră
dintre scorurile la scala Emotivitate şiăperforman eleăşcolare.
Lotul total de elevi pentru care am dispus de mediile generaleă peă anulă şcolară
anterioră aă fostă diferen iată înă func ieă deă variabilaă clas ă şcolar .ă Tabelulă 46ă prezint ,ă
75
Efectivulăfiec ruiaădintreăloturiăseărefer ălaănum rulădeăeleviăpentru care am dispus simultan
deăscorurileălaăinventarulăIATăşiădeămediileăgeneraleăpeăanulăşcolarăanterior.ă
228
separată pentruă fiecareă clas ă şcolar ,ă corela iileă dintreă scorurileă laă inventarulă IATă şiă
performan eleăşcolare.
Tabelul 46
Variabile Clasa a IX-a Clasa a X-a Clasa a XI-a Clasa a XII-a
(N = 353) (N = 357) (N = 285) (N = 279)
IAT-total - 0.11 ** - 0.11 ** - 0.17 ** 0.09

Îngrijorare - 0.23 ** - 0.30 ** - 0.30 ** - 0.11 *
Emotivitate - 0.05 ** - 0.04 ** - 0.11 ** 0.19 *
* p < 0.05; ** p < 0.01
Constat măunăpatternăconsistentăalăcorela iilorădintreăscorurileălaăinventarulăIATă

şiă performan eleă şcolare.ă Cuă excep iaă corela iiloră dintreă scorurileă totaleă laă inventarulă
IATă şiă scorurileă laă scalaă Emotivitate,ă respectivă performan eleă şcolareă pentru sublotul
elevilor de clasa a XII-a,ă toateă celelalteă corela iiă auă fostă negative,ă adic ă înă sensulă
aşteptat.ăValorileăabsoluteăaleăcorela iilorăauăfostăcuprinseăîntreă0.04ăşiă0.30ă(medianaă
distribu ieiăcorela iilorăţă0.11;ămediaăcorela iilorăţă0.15),ăindicândăleg turiăfoarteăslabe,ă
slabe sau modeste.
Celeă maiă ridicateă valoriă aleă corela iiloră dintreă scorurileă laă inventarulă IATă şiă
performan eleăşcolareăs-auăînregistratăpentruăsublotulădeăeleviădeăclasaăaăXI-a. Pentru
acestă sublot,ă toateă corela iileă auă fostă negative.ă Corela iaă performan eloră şcolareă cuă
scorurile la scala Îngrijorare aăavutăoăvaloareămaiăridicat ădecâtăcorela iaăcuăscorurileălaă
scala Emotivitate.ă Înă plus,ă aă fostă semnificativ ă dină punctă deă vedereă statistic,ă deşiă aă
indicată oă leg tur ă modest .ă Corela iaă dintreă scorurileă totaleă laă inventarulă IATă şiă
performan eleăşcolareăaăfostănegativ ,ăsemnificativ ădinăpunctădeăvedereăstatistic,ădarăaă
avutăoăvaloareăsc zut .
Pentru subloturile de elevi de clasa a IX-aăşiăaăX-a,ăcorela iileădintreăscorurileălaă
scala Emotivitate şiă performan eleă şcolareă auă avută valoriă maiă miciă comparativă cuă
valorileă înregistrateă pentruă corela iileă dintreă scorurileă laă scalaă Îngrijorare şiă
performan eleă şcolare.ă Pentruă scalaă Emotivitate,ă corela iileă auă fostă negative,ă
nesemnificative dină punctă deă vedereă statistică şiă auă indicată leg turiă neglijabileă cuă
performan eleă şcolare.ă Pentruă scalaă Îngrijorare,ă corela iileă auă fostă negative,ă
semnificativeă dină punctă deă vedereă statistică şiă auă indicată leg turiă modesteă cuă
performan eleăşcolare.ăPentruăsubloturile de elevi de clasa a IX-aăşiăaăX-a,ăcorela iileă
dintreă scorurileă totaleă laă inventarulă IATă şiă performan eleă şcolareă auă avută aceeaşiă
valoareă(răţă0.11)ăşiăauăfostăsemnificativeădinăpunctădeăvedereăstatistic.
Pentru sublotul de elevi de clasa a XII-a, pattern-ulăcorela iilorădintreăscorurileălaă
inventarulăIATăşiăperforman eleăşcolareăaăfostăinconsistent.ăAstfel,ădoarăcorela iaădintreă
scorurile la scala Îngrijorare şiăperforman eleăşcolareăaăfostănegativ ă(adic ăînăsensulă
aşteptat),ă îns ă aă fostă nesemnificativ ă dină punctă deă vedereă statistică şiă aă avută oă valoareă
foarteă sc zut .ă Înă schimb,ă corela iaă dintreă scorurileă laă scalaă Emotivitate şiă
229
performan eleă şcolareă aă fostă pozitiv ,ă semnificativ ă dină punctă deă vedereă statistică şiă aă
avută oă valoareă sc zut .ă Deă asemenea,ă corela iaă scoruriloră totaleă laă inventarulă IATă cuă
rezultateleăşcolareăaăfostăpozitiv ,ădarănesemnificativ ădinăpunctădeăvedereăstatisticăşiădeă
intensitateăfoarteăsc zut .
Discu ii. Rela iaădintreăscorurileălaăinventarulăIATă(şi,ăînăgeneralăvorbind,ănivelul
anxiet iiă fa ă deă testareă stabilită prină administrareaă diverseloră instrumenteă careă exist ă
pentruă evaluareaă acesteia)ă şiă performan eleă şcolareă trebuieă evaluat ă dină perspectivaă
criteriuluiă referitoră laă performan eleă şcolare.ă Rareoriă acestaă esteă obiectiv,ă adic ă
neafectată deă distorsiunileă careă apară înă evaluareaă niveluluiă achizi iiloră şcolareă deă
ansambluăsauălaădiferiteădiscipline,ărealizat ădeăc treăprofesori.ă
Variabilitateaă aprecieriloră cuă privireă laă rezultateleă şcolareă constituieă obiectulă aă
numeroase investiga iiă înă domeniulă tehnologieiă evalu riiă rezultateloră şcolare.ă Seă
vorbeşteă despreă oă variabilitateă interindividual (întreă profesori) înă apreciereaă
rezultateloră şcolare,ă precumă şiă deă oă variabilitateă intraindividual ă (laă unulă şiă acelaşiă
profesor,ă înă momenteă diferite).ă Docimologiiă auă relevată prezen a,ă înă aprecierileă şcolareă
ale profesorilor, a unor efecte distorsionante careăleăafecteaz ăgradulădeăobiectivitateăşiă
deăprecizie,ădintreăcareăcelămaiădesăcitateăînăliteraturaădeăspecialitateăsuntă(Cucoş,ă2000):
efectulă deă ,,halo”ă (efectulă ,,blând”ă şiă ,,eroareaă deă generozitate”),ă efectulă Pygmalion,ă
,,ecua iaă personal ă aă evaluatoriloră (profesorilor),ă efectulă deă contrast,ă efectulă deă ordine.ă
Toateăacesteădistorsiuniăevaluativeăposibileătrebuieăluateăînăcalcul,ăatunciăcândăevalu m,ă
gradulădeăobiectivitateăaăcriteriuluiăreferitorălaăperforman eleăşcolare,ăopera ionalizatăsubă
forma notelor (mediilor) la diverse discipline sau a mediilor generale (semestriale sau
anuale). Obiectivitatea criteriului referitor la mediile generale (semestriale sau anuale)
trebuieă evaluat ă şiă dină perspectivaă diferen eloră careă exist ă întreă diferiteleă unit iă deă
înv mântă (deă exemplu,ă întreă colegiileă şiă liceeleă ,,deă top”,ă respectivă grupurileă şcolareă
industriale)ăsauăprofileăeduca ionaleăînăceeaăceăpriveşteăperforman eleăşcolareă76.
Acesteădiferen eăpotăreflectaă,,oăcultur ăintern ăaăevalu rii”,ăînărela ieădirect ăcuă
imagineaă public ă aă unit iloră deă înv mântă şiă cuă cerin eleă impuseă deă pia aă
educa ional .ă Astfel,ă înă timpă ceă înă uneleă liceeă (colegii)ă cotateă caă fiindă ,,deă top”,ă
standardeleă deă notareă suntă foarteă exigente,ă înă alteleă (fieă eleă teoretice,ă fieă grupuriă
şcolare)ă notareaă eleviloră poateă fiă maiă lejer .ă Eaă poateă fiă practicat ă dup ă principiiă deă
genul: ,,Trebuieăs ăap remăbineăînăfa aăcelorlalteălicee !”ăsauă,,Ceăs ăleăfacemăeleviloră
?ăŞiăaşaănivelulăesteăfoarteăslabă!”.ăă
76
Preciz măc ăşiăînăcazulăstudiilorăpeăcareăle-amăefectuat,ăloturileădeăeleviăauăprovenităatâtădină
liceeă (colegii)ă cotateă caă fiindă ,,deă top”ă (deă exemplu, Liceulă Teoretică ,,Vasileă Alecsandri” din
Gala iăsauăColegiulăNa ională,,A.ăT.ăLaurian”ădinăBotoşani),ăliceeă(colegii)ăcotateăcaăfiindăbuneă
(de exemplu, Liceulă Teoretică ,,Vasileă Alecsandri”ă sau Colegiul Economic-Administrativ din
Iaşi),ăcâtăşiădină grupuriăşcolareăcotateăcaăfiindă maiăpu inăbuneă(deăexemplu,ă GrupulăŞcolarădeă
Construc iiă,,AnghelăSaligny” dinăGala i,ăGrupulăŞcolară,,ŞtefanăProcopiu” sau GrupulăŞcolară
Agricolă,,MihailăKog lniceanu” dinăIaşi).ă
230
Pattern-ulăinconsistentăalăcorela iilorădintreăscorurileăelevilorălaăinventarulăIATăşiă
performan eleă şcolareă peă careă l-auă eviden iată dateleă studiiloră noastreă trebuieă evaluată
inând cont de:
 Posibilul efect moderator din partea unor variabile pe care nu le-amă vizată înă
cadrul studiilor noastre. Ne referim la nivelul aptitudinii mentale generale sau al
diverseloră aptitudiniă specialeă înă rândulă eleviloră şiă maiă alesă laă tipulă şiă formatul
sarcinilorăutilizateăînăvedereaăevalu riiăniveluluiăachizi iilorăşcolareă(deăexemplu:ă
ascultareaălaătabl /înăbanc ăvs. testeăscriseăşiătezeăsemestriale;ăevaluareaăpeăbaz ă
deă portofoliiă peă careă eleviiă leă primescă caă temeă pentruă acas ;ă evaluareaă înă scrisă
sub formaătestelorădocimologiceăvs.ăevaluareaăînăscrisăsubăformaăeseurilorăsauăaă
unor subiecte analitice, etc.);
 Faptulă c ă mediileă generaleă peă ună semestruă sauă ană şcolară mascheaz ă uneleă
diferen eă (uneoriă mari)ă întreă performan eleă laă diverseă disciplineă careă pot corela
diferităcuănivelulăanxiet iiăfa ădeăsitua iileăevaluative.
7.5.ăStructuraăfactorial ăaăversiuniiăînălimbaăromân ăaăinventaruluiăIAT
I. ELEVI
I.1. LOTUL GENERAL
Înă demersulă construc ieiă şiă dezvolt riiă inventaruluiă TAI,ă auă fostă urm riteă dou ă
obiective (Spielberger, 1980):
 construireaă unuiă instrumentă concisă şiă obiectiv,ă bazată peă auto-raportare,ă careă s ă
corelezeăputernicăcuăr spunsurileălaăalteăinstrumenteăutilizateăînăvedereaăevalu riiă
anxiet iiăfa ădeădeătestare;
 utilizarea tehnicii analizei factoriale,ă înă vedereaă identific riiă scaleloră careă
m soar ă Îngrijorareaă şiă Emotivitatea,ă caă dimensiuniă distincteă aleă anxiet iiă fa ă
de testare.
Înăconstruc iaăinventaruluiăTAI,ăSpielbergeră(1980)ăaăpornitădeălaăunăansambluădeă
itemi, dintre care unii au fostă prelua iă dină scaleleă dejaă existente,ă iară al iiă auă fostă
formula i,ă astfelă încâtă s ă cotezeă pentruă oă dimensiuneă cognitiv ă (factorulă Îngrijorare)
sauă pentruă unaă emo ional ă (factorulă Emotivitate).ă Combinândă analizaă deă itemiă cuă
analizaă factorial ,ă autorulă aă ajuns la setul celor 20 de itemi, pe care l-a supus unei
analizeăfactorialeăconfirmatorieă(eşantionulăaăinclusă1449ădeăstuden iăînăultimulăanădeă
colegiu,ă dintreă careă 654ă deă sexă masculină şiă 795ă deă sexă feminin).ă Rezultateleă acesteiă
analize au confirmat grupareaă aă 16ă dintreă itemiă înă celeă dou ă dimensiuniă deă laă careă aă
pornităconstruc iaăinventarului.
Dateleă raportateă înă maiă multeă studiiă auă confirmată structuraă bifactorial ă
identificat ădeăSpielbegeră(1980).ăAstfel,ăHedlă(1982)ăaăfactorializatăr spunsurileăunuiă
num rădeă543ădeăstuden iăamericaniădinătreiăcolegiiămetropolitaneălaăinventareleăTAI,ă
231
respectiv STAI-Y1ă ă (Scalaă pentruă evaluareaă anxiet iiă stareă – Spielberger, 1983).
Dintreăparticipan i,ă343ăauăcompletatăSTAI-Y1ădeădou ăori.ăDateleăpeăcareăle-aăob inută
au eviden iatăceiădoiăfactoriăaiăinventaruluiăTAI,ăpeăcareăi-a propus Spielberger (1980).
Reunind itemii inventarului TAI cu cei din STAI-Y1ă şiă factorializândă ansamblulă
rezultat,ă Hedlă (1982)ă aă identificată treiă factori,ă dintreăcareă unulă corespundeaă anxiet iiă
fa ă deă testare,ă iară ceilal iă doiă erauă lega iă deă celeă dou ă administr riă aleă inventaruluiă
STAI-Y1.ăCândănivelulăanxiet ii-stareă(m suratăcuăSTAI-Y1)ăaăfostămen inutăconstant,ă
analizaă factorial ă aă eviden iată doiă factoriă lega iă maiă degrab ă deă componenteleă
ÎngrijorareăşiăEmotivitateăaleăanxiet ii-stareădecâtădeăceleădou ăocaziiădiferite,ăînăcareă
subiec iiăcuăcompletatăSTAI-Y1.
Înă selec iaă solu iiloră factoriale,ă Hedlă (1982)ă aă utilizată treiă criterii:ă solu iaă s ă fieă
unaă simpl ,ă s ă aib ă sensă dină punctă deă vedereă ală semnifica iiloră constructeloră
psihologiceăşiăs ăfieăstabil ăpentruăsubiec iiădeăceleădou ăsexeă(engl.ăinvarianceăacrossă
sex).ăPornindădeălaăacesteăcriterii,ăHedlă(1982)ăaădemonstratăvaliditateaădiscriminant ăaă
celoră dou ă scaleă aleă inventaruluiă TAI,ă adic ă faptulă c ă acesteaă m soar ă celeă dou ă
dimensiuniăaleăanxiet iiăfa ădeătestare.ăă
Ware,ă Galassiă şiă Harris-Dewă (1990)ă auă administrată inventarulă TAIă unuiă num ră
deă 752ă studen iă americaniă laă colegiuă (200ă deă sexă masculină şiă 542ă deă sexă feminin).ă
Autorii au comparat patru modele: un model oblic cu doi factori, un model ortogonal
cu doi factori, un model cu un singur factor, respectiv un model nul (care pornea de la
premisaă c ă itemiiă inventaruluiă nuă seă potă grupaă înă factoriă careă s ă descrieă anumiteă
variabile latente). Rezultatele au indicat clar superioritatea modelului cu doi factori
oblici,ă amintindă deă observa iileă f cuteă deă Herrmann,ă Liepmannă şiă Ottoă (1987),ă
respectiv de Zeidner (1998). Potrivit acestora, factorii Îngrijorare şiă Emotivitate
coreleaz ăpozitivăunulăcu cel lalt.ăModelulăoblicăcuădoiăfactoriăob inutădeăc treăWare,ă
Galassiă şiă Harris-Dewă (1990)ă aă fostă stabilă înă func ieă deă variabilaă sex.ă Satura iileă
itemiloră înă ceiă doiă factori,ă respectivă covarian eleă întreă factoriă auă avută valoriă foarteă
apropiate pentru sublotulăsubiec ilorădeăsexăfeminin,ărespectivăpentruăcelăalăsubiec iloră
de sex masculin.
Pornindădeălaăr spunsurileăceloră1914ăeleviădeăliceu,ăaleăc rorăprotocoaleăauăfostă
incluseă înă prelucr rileă finale,ă amă efectuată oă analiz ă factorial ă exploratorie.ă Dateleă au
fostăfactorializateăutilizându-seăop iunileăprogramuluiăSPSS 10.00 for Windows.
Înăliteraturaăprivitoareălaăanxietateaăfa ădeătestareă(şiănuănumaiălaăaceast ătopic ),ă
ceiă maiă mul iă autoriă careă auă apelată laă tehnicaă analizeiă factorialeă auă utilizată aplica iile
AMOS (ajuns ,ăînăacestămoment,ălaăceaăde-a 16-a versiune) sau LISREL (ajuns ălaăceaă
de-a opta versiune), ambele dezvoltate de Corpora iaăSPSSăInc.ăAcesteăaplica iiăpermită
generareaăunorămodeleăbazateăpeăecua iiăstructurale,ăprecumăşiăextindereaăprocedurilor
deăanaliz ămultivariat ă(analizaădeăvarian ,ăregresia,ăanalizaăfactorial ).ăPentruăfiecareă
dintreă acesteă tehnici,ă celeă dou ă aplica iiă ofer ă posibilitateaă ob ineriiă unoră indici,ă prină
careăcercet torulăpoateăevaluaăm suraăînăcareămodeleleărezultateăsunt potrivite datelor
deăstartăşiăpoateăcomparaămodeleleăîntreăeleă(deăexemplu,ăpoateăstabiliădac ăunămodelă
232
cu k factori oblici este superior unuia cu k factoriăortogonali).ăAceştiaăsunt:ăchi-square
(χ 2), root mean square error of approximation (RMSEA), relative noncentrality index
(RNI)ă şiă normed fit index (NFI).ă Aplica iaă SPSSă nuă permiteă calcululă acestoră indici,ă
motiv pentru care ne-amălimitatălaăceiăpeăcareăîiăofer .
Înăvedereaăextrageriiăfactorilor,ăamăutilizatămetodaădescompuneriiăînăcomponenteă
principale.ăAmăpornitădeălaăipotezaăortogonalit iiăfactorilorăÎngrijorare şiăEmotivitate
utilizând,ăînăvedereaărota ieiăacestora,ăop iuneaă varimax.ăPentruăselec iaănum ruluiădeă
factori, am utilizat criteriul lui Cattell (engl. scree plot)ă(veziăLab r,ă2008).
În programul SPSS,ă aă fostă specificat ă op iuneaă uzual ă eigenvalues over 1.00.
Bifareaăacesteiăop iuniăconduceălaăextragereaăunuiănum rădeăfactoriăegalăcuănum rulădeă
variabileăintroduseăînăanaliz ,ădintreăcareăvorăfiăre inu iăşiăanaliza iăînăcontinuareădoară
aceiă factoriă aleă c roră valoriă proprii/engl.ă eigenvalues (procentă dină varian aă comun ă aă
itemilorăpeăcareăîlăexplic )ăsuntăegaleăcuăsauămaiămariădecâtă1.00.
Peădeăalt ăparte,ăSpielbergeră(1980)ăaăutilizatăvaloareaă0.40ăcaăpragădeăselec ieăaă
itemilor,ă incluzând înă versiuneaă final ă aă inventaruluiă TAIă numaiă aceiă itemiă careă auă
prezentatăsatura iiăpesteăacestăpragăînăfactorulă Îngrijorare sauăînăfactorulă Emotivitate.
Acelaşiăpragăaăfostăutilizatăşiădeănoi,ăînăvedereaăselec ieiăitemilorăşiăaloc riiăacestoraăpeă
factori.
Valorile pe care le-amăob inutăpentruătesteleăKaiser-Meyer-Olkin/KMOă(0.95)ăşiă
Bartlett (χ 2 = 13101.18, p < 0.00001) 77 au justificat aplicarea unei proceduri de
reducereăaădateloră(analiz ăfactorial ).
Tabelulă47ăprezint ămatriceaăcorela iilorăîntreăitemii inventarului IAT. Toate cele
190ă deă corela iiă ( C 220 ) au fost semnificative din punct de vedere statistic. Valorile
acestoraă auă fostă cuprinseă întreă 0.11ă şiă 0.56ă (mediaă distribu ieiă coeficien iloră ţă 0.32,ă
mediana = 0.32). Valorile corela iiloră întreă itemiiă inventaruluiă TAI,ă peă careă le-am
ob inut,ă caă şiă valoareaă determinantuluiă matriceiă deă corela iiă (δă ţă 0.0103)ă 78 au
demonstrată absen aă multicoliniarit iiă (corela iiă foarteă ridicateă întreă variabile)ă şiă aă
singularit iiă(variabileăperfect corelateăîntreăele)ă(Lab r,ă2008).
77
Kaiser-Meyer-Olkin/KMO (Kaiser-Meyer-Olkin Measure of Sampling Adequacy)ă şiă
indicatorulă Bartlettă pentruă evaluareaă sfericit iiă (Bartlett’să testă ofă sphericity)ă suntă dou ă testeă
statisticeă prină careă putemă evaluaă gradulă deă asociereă aă variabileloră peă careă urmeaz ă s ă leă
introducemăînăanaliz ă(Lab r,ă2008).ăPrimulăverific ăipotezaăpotrivităc reiaămatriceaădeăcorela iiă
întreă variabileleă deă startă esteă oă matrice-identitateă (variabileleă coreleaz ă doară cuă eleă însele,ă
valorileă corela iiloră cuă celelalteă variabileă fiindă apropiateă deă sauă egaleă cuă zero).ă Pentruă aă fiă
justificat ăanalizaăfactorial ,ămatriceaădeăcorela iiănuătrebuieăs ăfieăoămatrice-identitate. Cel de-
ală doileaă indicatoră arat ă gradulă deă adecvareă aă eşantionuluiă deă variabileă înă raportă cuă modelulă
factorială careă urmeaz ă aă fiă extras.ă Valoriă mariă (pentruă testulă KMO,ă apropiat ă deă 1.00)ă şiă
semnificativeă dină punctă deă vedereă statistică pentruă ambeleă testeă suntă ună argumentă înă favoareaă
existen eiăunorăfactori,ăadic ăaălegitimit iiăanalizeiăfactorialeăpeăcareăurmeaz ăs ăoăîntreprindemă
pornind de la datele respective.
78
Pentru a nu exista multicoliniaritate sau singularitate, valoarea determinantului matricei de
corela iiăîntreăvariabileătrebuieăs ăfieăsituat ăpesteă0.00001ă(cf.ăLab r,ă2008).
233
Aplicândă criteriulă luiă Cattellă (Figuraă 7.4.),ă amă re inut,ă înă urmaă rota iei,ă doiă
factori.ăAceştiaăauăexplicatăîmpreun ă44.33ă%ădinăvarian aăcomun ăaăscorurilorălaăceiă
20ă deă itemiă deă laă analizaă c roraă amă pornit.ă Valorileă proprii pentru cei doi factori au
fost: 5.21 (factorul I), respectiv 3.65 (factorul II). Primul dintre factori a explicat 26.05
%ădinăvarian aăcomun ăaăitemilor,ăiarăcelăde-al doilea 18.27 %.
Comunalit ileă itemiloră (veziă Tabelulă 48ă )ă auă variată întreă 0.26ă şi 0.59 (media
distribu ieiăcomunalit ilorăţă0.44,ămedianaăţă0.45).ăDinăacelaşiătabel,ăseăpoateăconstataă
c ă itemiiă 1,ă 2,ă 8-13,ă 15,ă 16,ă 18ă şiă 19ă auă tinsă s ă seă grupezeă înă factorulă Iă (valoriă aleă
0satura iilorăînăacestăfactorăsuperioareăpraguluiădeă0.40ă 79, respectivăvaloriăsc zuteăaleă
satura iilorăînăfactorulăIIă 80).ăDintreăaceştia,ăitemiiă2,ă8-11,ă15,ă16ăşiă18ăauăfostăpropuşiă
de Spielberger (1980), pe baza analizelor factoriale pe care le-aă întreprins,ă caă
opera ionalizândăfactorulăEmotivitate.
8,0
7,8
7,6
7,4
7,2
7,0
6,8
6,6
6,4
6,2
6,0
5,8
5,6
5,4
5,2
5,0
4,8
4,6
4,4
4,2
4,0
3,8
3,6
3,4
3,2
3,0
2,8
2,6
2,4
2,2
2,0
1,8
1,6
1,4
1,2
1,0
,8
,6
,4
,2
0,0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
factori extrasi
Figura 7.4.
79 Acestea au fost situate între 0.48 şi 0.75.

80 Valorile absolute ale saturaţiilor în cel de-al doilea factor extras au fost cuprinse între 0.01 şi 0.22.
234
Tabelul 47
Itemi 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20.
1. - 0.39 ** 0.23 ** 0.31 ** 0.16 ** 0.15 * 0.28 ** 0.27 ** 0.31 ** 0.28 ** 0.38 ** 0.32** 0.23 ** 0.27 ** 0.38 ** 0.29 ** 0.27 ** 0.27 ** 0.25 ** 0.32 **
2. - 0.31 ** 0.35 ** 0.17 ** 0.22 ** 0.34 ** 0.35 ** 0.40 ** 0.39 ** 0.45 ** 0.38 ** 0.28 ** 0.28 ** 0.45 ** 0.35 ** 0.29 ** 0.35 ** 0.31 ** 0.38 **
3. - 0.36 ** 0.32 ** 0.24 ** 0.50 ** 0.20 ** 0.28 ** 0.32 ** 0.34 ** 0.26 ** 0.20 ** 0.32 ** 0.39 ** 0.24 ** 0.37 ** 0.26 ** 0.31 ** 0.38 **
4. - 0.26 ** 0.28 ** 0.43 ** 0.31 ** 0.36 ** 0.36 ** 0.37 ** 0.28 ** 0.26 ** 0.33 ** 0.45 ** 0.29 ** 0.33 ** 0.31 ** 0.26 ** 0.46 **
5. - 0.24 ** 0.33 ** 0.19 ** 0.18 ** 0.22 ** 0.22 ** 0.11 ** 0.20 ** 0.37 ** 0.25 ** 0.11 ** 0.34 ** 0.19 ** 0.16 ** 0.28 **
6. - 0.29 ** 0.21 ** 0.25 ** 0.25 ** 0.26 ** 0.19 ** 0.20 ** 0.26 ** 0.28 ** 0.17 ** 0.23 ** 0.21 ** 0.16 ** 0.36 **
7. - 0.30 ** 0.34 ** 0.37 ** 0.37 ** 0.28 ** 0.24 ** 0.43 ** 0.45 ** 0.34 ** 0.45 ** 0.32 ** 0.36 ** 0.48 **
8. - 0.43 ** 0.31 ** 0.43 ** 0.28 ** 0.31 ** 0.27 ** 0.41 ** 0.31 ** 0.25 ** 0.32 ** 0.28 ** 0.32 **
9. - 0.47 ** 0.49 ** 0.35 ** 0.33 ** 0.30 ** 0.48 ** 0.47 ** 0.30 ** 0.41 ** 0.38 ** 0.41 **
10. - 0.44 ** 0.34 ** 0.28 ** 0.33 ** 0.44 ** 0.38 ** 0.37 ** 0.36 ** 0.39 ** 0.42 **
235
11. - 0.42 ** 0.35 ** 0.34 ** 0.56 ** 0.45 ** 0.34 ** 0.46 ** 0.40 ** 0.46 **
12. - 0.22 ** 0.23 ** 0.36 ** 0.37 ** 0.30 ** 0.35 ** 0.34 ** 0.34 **
13. - 0.28 ** 0.40 ** 0.26 ** 0.25 ** 0.34 ** 0.28 ** 0.31 **
14. - 0.46 ** 0.27 ** 0.52 ** 0.28 ** 0.31 ** 0.42 **
15. - 0.49 ** 0.42 ** 0.48 ** 0.40 ** 0.49 **
16. - 0.34 ** 0.47 ** 0.40 ** 0.37 **
17. - 0.32 ** 0.32 ** 0.39 **
18. - 0.41 ** 0.41 **
19. - 0.40 **
20. -
*p < 0.05; ** p < 0.01
Itemul 1 (,,Înătimpulă examenelor/testelor,ă amă ună sentimentă deă încredereă şiă suntă
relaxat, - ”)ăaăprezentatăoăsatura ieămoderat ăcaăvaloareăînăprimulăfactorăşiăunaăsc zut ă
înăcelăde-alădoileaăfactor.ăPrinăcon inutulăs uăexplicit,ăitemulătrimiteăclarăc treăfactorulă
Emotivitate.
Itemul 12 (,,Mi-aşă doriă caă examenele/testeleă s ă nuă m ă maiă perturbeă atâtă deă
mult”)ăaăprezentatăoăsatura ieămultămaiăridicat ăînăprimulădintreăfactoriiăextraşiă(peăcareă
noi l-amă apropiată deă emotivitate)ă decâtă înă celă de-al doilea (pentru cel de-al doilea
factor,ăsatura iaăaăfostăchiarăfoarteăsc zut ăcaăvaloare).
Itemul 13 (,,Înă timpulă examenelor/testeloră importante,ă m ă simtă atâtă deă
încordat( ,)ăîncâtăamădureriădeăstomac”)ăseărefer ălaăreac iileăsomaticeăsup r toareăcareă
suntăexpresiaăemo iilorădisfunc ionaleăpeăcareăunăelevăleăpoateăexperimenta,ăatunciăcândă
seăconfrunt ăcuăoăsitua ieăevaluativ .ăSatura iaăacestuiăitemăînăfactorulăIăaăfostăcevaămaiă
sc zut ă comparativă cuă satura iileă itemiloră 1,ă 2,ă 8-12,ă 15,ă 16,ă 18ă şiă 19,ă îns ă situat ă
deasupraălimiteiădeăselec ie.ăSatura iaăitemuluiăînăcelăde-al doilea factorăaăfostăinferioar ă
limiteiădeăselec ieăşiămultămaiăsc zut ădecâtăsatura iaăînăprimulădintreăfactoriiăpeăcareăi-
am extras.
Tabelul 48
Factori
Itemi m s Skewness Kurtosis Comunalit i
I II
1. 2.74 0.85 - 0.49 - 0.27 0.50 a 0.20 0.30
2. 2.24 0.88 0.38 - 0.50 0.61 0.22 0.42
3. 1.78 0.91 1.01 0.11 0.23 0.62 0.44
4. 1.77 0.86 0.99 0.31 0.38 0.50 0.40
5. 1.42 0.81 1.97 2.95 - 0.001 0.70 0.49
6. 1.78 0.88 0.96 0.14 0.17 0.48 0.26
7. 1.76 0.87 1.02 0.30 0.31 0.66 0.55
8. 1.87 0.91 0.86 - 0.07 0.56 0.18 0.35
9. 2.15 0.98 0.49 - 0.75 0.69 0.19 0.52
10. 1.95 0.96 0.74 - 0.45 0.56 0.33 0.43
11. 2.11 0.94 0.52 - 0.59 0.70 0.26 0.57
12. 2.59 1.13 - 0.03 - 1.40 0.61 0.12 0.38
13. 1.45 0.82 1.83 2.41 0.46 0.23 0.27
14. 1.53 0.80 1.50 1.58 0.24 0.67 0.51
15. 1.78 0.89 1.00 0.19 0.64 0.41 0.59
16. 2.52 0.99 0.13 - 1.05 0.69 0.11 0.50
17. 1.87 0.92 0.81 - 0.25 0.29 0.63 0.48
18. 2.29 1.03 0.34 - 1.02 0.65 0.18 0.46
19. 2.21 1.01 0.40 - 0.94 0.56 0.24 0.38
20. 1.96 0.97 0.76 - 0.42 0.48 0.52 0.51
236
a
Valorileăscriseăcuăcifreăîngroşateăreprezint ăsatura iileăcorespunz toareăitemilorăcareăauăfostă
re inu iăpentru
fiecareăfactorăînăparte.
Itemii 15 (,,Înătimpulăunuiăexamen/testăimportant,ăm ăsimtăfoarteăpanicat,ă- ”)ăşiă
16 (,,Îmiă facă foarteă multeă grijiă înainteaă unuiă examen/testă important”)ă auă prezentată
satura iiămoderateăspreăridicateăînăfactorulăIă(peăcareăl-amăapropiatădeăfa etaăanxiet iiă
fa ădeătestareăreferitoareălaăEmotivitate),ărespectivăsatura iiă(mai)ăsc zuteăînăfactorul II.
Dac ă primulă dintreă ceiă doiă itemiă seă refer ă clară prină con inutulă s uă laă factorulă
Emotivitate, cel de-alădoileaăpareăs ăvizezeămaiădegrab ăfactorulăÎngrijorare.
Itemul 19 (,,Dup ăterminareaăunuiăexamen/test,ăîncercăs ănu-miămaiăfacăgrijiăînă
privin aă lui, dar nu pot”)ă aă prezentată oă satura ieă moderat ă caă valoareă înă factorulă I,ă
respectivă oă satura ieă multă maiă sc zut ă înă factorulă II.ă Spielbergeră (1980)ă nuă aă inclusă
acestăitemăînăniciăunulădintreăceiădoiăfactoriăpeăcareăi-aăextras,ădeşiăsatura iileăitemuluiă
în factorul I (la Spielberger, Emotivitatea) au fost 0.51 – pentruăsublotulădeăstuden iădeă
sex masculin, respectiv 0.48 – pentruăsublotulădeăstuden iădeăsexăfeminin,ăiarăsatura iileă
înăfactorulăIIă(Îngrijorare) au fost 0.42 – pentruăsublotulădeăstuden iădeăsex masculin,
respectiv 0.38 – pentruăcelădeăstuden iădeăsexăfeminin.ăPrinăcon inutulăs u,ăitemulă19ăseă
refer ă clară laă factorulă Îngrijorare.ă Deă aceea,ă amă abordată cuă circumspec ieă satura iaă
itemuluiăînăprimulădintreăceiădoiăfactoriăpeăcareăi-am extras.
Din valorileăsatura iilorăprezentateăînăTabelulă48,ăseăpoateăconstataăc ăitemiiă3-7,
14ă şiă 17ă auă tinsă s ă seă grupezeă înă factorulă IIă (valoriă aleă satura iiloră înă acestă factoră
cuprinseăîntreă0.48ăşiă0.70,ărespectivăvaloriăaleăsatura iilorăînăfactorulăIăcuprinseăîntre -
0.001ăşiă0.38).ăTo iăitemiiăpeăcareăi-amăenumeratămaiăsus,ălaăcareăseăadaug ăitemulă20,ă
auăfostăincluşiădeăSpielbergeră(1980)ăînăfactorulăÎngrijorare.
Itemii 3 (,,Gândurileă laă notaă final ă peă careă oă voiă ob ineă m ă împiedic ă s ă m ă
concentreză înă timpulă examenelor/testelor”),ă 5ă (,,Înă timpulă examenelor/testelor,ă m ă
surprindăgândindu-m ădac ăvoiăajungeăs ăterminăvreodat ăşcoala”),ă7ă(,,Gândulăc ăvoiă
ob ineăunărezultatăslabăm ăîmpiedic ăs ăm ăconcentrezăînătimpulăexamenelor/testelor”),ă
14 (,,Înătimpulăexamenelor/testelorăimportante,ăm ăgândescănumaiălaăeşec”)ăşiă17ă(„Înă
timpulă examenelor/testelor,ă m ă surprindă gândindu-m ă laă consecin eleă eşecului”)ă
vizeaz ăpreocup rileălegateădeăeşec,ăpeăcareăleăpoateăaveaăsubiectulăanxiosă– unul dintre
aspectele care au fost incluseă deă Liebertă şiă Morrisă (1967)ă înă descriereaă factoruluiă
Îngrijorare.
Înăfine,ăitemulă20ă(,,Înătimpulăexamenelor/testelor,ădevinăatâtădeăagitat/- ,ăîncâtă
uităşiăceeaăceăştiuăîntr-adev r”)ăaăprezentatăvaloriăapropiateăaleăsatura iilorăînăceiădoiă
factori,ăambeleăsatura iiăavândăvaloriămoderate.
Înăconcluzie,ădateleăpeăcareăle-amăob inutăînăurmaăanalizeiăfactorialeăpeăcareăamă
efectuat-oă peă lotulă generală deă eleviă deă liceuă auă confirmat,ă înă ceaă maiă mareă parte,ă
tendin aă deă grupareă aă itemiloră versiuniiă înă limba român ă aă inventaruluiă TAIă înă celeă
dou ăcomponenteăaleăanxiet iiăfa ădeătestare:ăEmotivitatea şiăÎngrijorarea.
237
I.2. LOTURILEăDIFEREN IATEăÎNăFUNC IEăDEăVARIABILA SEX
Tabelulă 49ă prezint ă matriceaă corela iiloră întreă itemiiă inventaruluiă IATă pentruă
fiecare dintreăsubloturileădeăeleviădiferen iateăînăfunc ieădeăvariabilaăsex.
Pentruă sublotulă b ie ilor,ă toateă corela iileă dintreăitemiiă inventaruluiă IATă auă fostă
semnificativeădinăpunctădeăvedereăstatistic.ăValorileăacestoraăauăfostăcuprinseăîntreă0.10ă
şiă0.50ă(mediaădistribu ieiăcoeficien ilorăţă0.28,ămedianaăţă0.29).
Comunalit ileă itemiloră (aă seă vedeaă Tabelulă 50)ă auă variată întreă 0.20ă şiă 0.55ă
(mediaădistribu ieiăcomunalit ilorăţă0.39,ămedianaăţă0.40).
Pentruăsublotulăformatădinăfete,ădinănouătoateăcorela iileădintre itemii inventarului
IATăauăfostăsemnificative.ăValorileăacestoraăauăfostăcuprinseăîntreă0.12ăşiă0.57ă(mediaă
distribu ieiă coeficien iloră ţă 0.33,ă medianaă ţă 0.33).ă Comunalit ileă itemiloră auă variată
întreă0.27ăşiă0.61ă(mediaăţă0.44,ămedianaăţă0.45).ăSeăpoateăconstataăc ,ăînăcazulăfetelor,ă
valorileă corela iiloră dintreă itemiiă inventaruluiă IAT,ă caă şiă celeă aleă comunalit iloră auă
manifestată tendin aă deă aă fiă maiă ridicateă decâtă valorileă înregistrateă pentruă sublotulă deă
b ie i.
Pentruă lotulă b ie ilor,ă ceiă doiă factoriă extraşiă auă explicată împreun ă 39.61ă %ă dină
varian aăcomun ăaăitemilor.ăValorileăpropriiăaleăcelorădoiăfactoriăauăfost:ă4.27ă(factorulă
I),ă respectivă 3.65ă (factorulă II).ă Primulă dintreă factoriă aă explicată 21.35ă %ă dină varian aă
comun ăaăitemilor,ăiarăcelăde-al doilea 18.26 %.
Pentruă lotulă reprezentată deă fete,ă ceiă doiă factoriă careă auă fostă extraşiă auă explicată
împreun ă45.31ă%ădinăvarian aăcomun ăaăitemilor.ăValorileăpropriiăfactorilorăauăfost:ă
factorul I – 5.15/aăexplicată25.79ă%ădinăvarian aăcomun ăaăitemilor;ăfactorul II – 3.90/a
explicată19.52ă%ădinăvarian aăcomun ăaăitemilor.
Pattern-ulăsatura iilorăitemilorăînăceiădoiăfactoriăaăfostăasem n torăpentruăsublotulă
reprezentatădeăfeteăşiăcelăalăb ie ilor.ăAstfel,ăpentruăambeleăsexe,ăitemiiă1,ă2,ă9-12, 15,
16,ă18ăşi 19ăauăprezentatăsatura iiămoderateăsauăridicateăînăprimulădintreăceiădoiăfactoriă
extraşiăşiăsc zuteăsauăfoarteăsc zuteăînăcelăde-al doilea.
Pentruăsublotulăreprezentatădeăfete,ăitemiiă8ăşiă13ăauăprezentat,ădeăasemenea,ăsatura iiă
moderateăcaăvaloareăînăprimul factor (pe care l-am apropiat de Emotivitate). Acestea au fost
multămaiămariădecâtăsatura iileăînăcelăde-alădoileaădintreăfactori.ăÎnăcazulăb ie ilor,ăitemiiă8ă
şiă13ăauăprezentatăînăambiiăfactoriăsatura iiănuăfoarteădep rtateăîntreăele,ădarăaăc rorăvalori s-
auăsituatăsubălimitaădeăselec ieă(ţă0.40).
Laărândulălor,ăitemiiă3-7,ă14ăşiă17ăauăprezentatăsatura iiămoderateăsauăridicateăînă
cel de-ală doileaă dintreă factoriiă extraşiă (acestă factoră aă fostă legată deă Îngrijorare)ă şiă
satura iiăsc zuteăsauăfoarteăsc zute înăprimulădintreăfactori.
mmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmm
238
a
Tabelul 49
Itemi 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20.
1. - 0.34 ** 0.24 ** 0.26 ** 0.17 ** 0.12 ** 0.26 ** 0.19 ** 0.23 ** 0.22 ** 0.29 ** 0.28** 0.17 ** 0.24 ** 0.32 ** 0.23 ** 0.25 ** 0.18 ** 0.21 ** 0.26 **
2. 0.39 ** - 0.32 ** 0.26 ** 0.13 ** 0.17 ** 0.31 ** 0.26 ** 0.31 ** 0.32 ** 0.42 ** 0.35 ** 0.21 ** 0.22 ** 0.40 ** 0.35 ** 0.25 ** 0.32 ** 0.29 ** 0.34 **
3. 0.22 ** 0.30 ** - 0.27 ** 0.32 ** 0.17 ** 0.45 ** 0.22 ** 0.25 ** 0.30 ** 0.33 ** 0.24 ** 0.18 ** 0.30 ** 0.36 ** 0.20 ** 0.34 ** 0.25 ** 0.32 ** 0.34 **
4. 0.31 ** 0.37 ** 0.43 ** - 0.25 ** 0.24 ** 0.36 ** 0.20 ** 0.25 ** 0.32 ** 0.26 ** 0.23 ** 0.21 ** 0.27 ** 0.35 ** 0.18 ** 0.26 ** 0.25 ** 0.21 ** 0.35 **
5. 0.17 ** 0.23 ** 0.32 ** 0.30 ** - 0.22 ** 0.32 ** 0.19 ** 0.21 ** 0.21 ** 0.22 ** 0.12 ** 0.22 ** 0.39 ** 0.29 ** 0.11 ** 0.32 ** 0.21 ** 0.19 ** 0.25 **
6. 0.15 ** 0.23 ** 0.28 ** 0.29 ** 0.28 ** - 0.25 ** 0.15 ** 0.21 ** 0.21 ** 0.19 ** 0.19 ** 0.18 ** 0.18 ** 0.23 ** 0.10 ** 0.17 ** 0.19 ** 0.11 ** 0.30 **
7. 0.28 ** 0.34 ** 0.54 ** 0.46 ** 0.35 ** 0.31 ** - 0.29 ** 0.33 ** 0.33 ** 0.32 ** 0.26 ** 0.25 ** 0.39 ** 0.43 ** 0.32 ** 0.41 ** 0.31 ** 0.39 ** 0.44 **
8. 0.30 ** 0.37 ** 0.19 ** 0.33 ** 0.24 ** 0.22** 0.28 ** - 0.31 ** 0.21 ** 0.32 ** 0.21 ** 0.21 ** 0.25 ** 0.30 ** 0.20 ** 0.20 ** 0.23 ** 0.23 ** 0.26 **
9. 0.33 ** 0.41 ** 0.29 ** 0.37 ** 0.19 ** 0.25 ** 0.32 ** 0.44 ** - 0.39 ** 0.38 ** 0.28 ** 0.21 ** 0.28 ** 0.40 ** 0.40 ** 0.27 ** 0.32 ** 0.33 ** 0.33 **
10. 0.30 ** 0.40 ** 0.33 ** 0.35 ** 0.26 ** 0.26 ** 0.39 ** 0.34 ** 0.49 ** - 0.35 ** 0.29 ** 0.19 ** 0.29 ** 0.37 ** 0.34 ** 0.31 ** 0.31 ** 0.32 ** 0.37 **
239
11. 0.42 ** 0.45 ** 0.33 ** 0.41 ** 0.24 ** 0.29 ** 0.39 ** 0.46 ** 0.53 ** 0.48 ** - 0.35 ** 0.29 ** 0.34 ** 0.50 ** 0.40 ** 0.33 ** 0.41 ** 0.36 ** 0.38 **
12. 0.33 ** 0.37 ** 0.27 ** 0.28 ** 0.12 ** 0.18 ** 0.28 ** 0.29 ** 0.36 ** 0.35 ** 0.44 ** - 0.14 ** 0.21 ** 0.32 ** 0.31 ** 0.28 ** 0.29 ** 0.31 ** 0.29 **
13. 0.23 ** 0.27 ** 0.20 ** 0.25 ** 0.21 ** 0.19 ** 0.22 ** 0.30 ** 0.34 ** 0.30 ** 0.36 ** 0.23 ** - 0.26 ** 0.37 ** 0.16 ** 0.21 ** 0.29 ** 0.26 ** 0.22 **
14. 0.30 ** 0.31 ** 0.33 ** 0.36 ** 0.37 ** 0.31 ** 0.46 ** 0.27 ** 0.31 ** 0.36 ** 0.34 ** 0.23 ** 0.29 ** - 0.46 ** 0.22 ** 0.46 ** 0.22 ** 0.32 ** 0.38 **
15. 0.39 ** 0.45 ** 0.41 ** 0.47 ** 0.26 ** 0.29 ** 0.45 ** 0.43 ** 0.48 ** 0.47 ** 0.57 ** 0.36 ** 0.37 ** 0.46 ** - 0.44 ** 0.40 ** 0.44 ** 0.37 ** 0.43 **
16. 0.29 ** 0.30 ** 0.26 ** 0.30 ** 0.15 ** 0.19 ** 0.33 ** 0.32 ** 0.45 ** 0.38 ** 0.44 ** 0.38 ** 0.26 ** 0.30 ** 0.48 ** - 0.34 ** 0.42 ** 0.32 ** 0.33 **
17. 0.28 ** 0.32 ** 0.39 ** 0.37 ** 0.37 ** 0.27 ** 0.47 ** 0.26 ** 0.31 ** 0.40 ** 0.34 ** 0.29 ** 0.27 ** 0.55 ** 0.43 ** 0.34 ** - 0.31 ** 0.32 ** 0.34 **
18. 0.29 ** 0.32 ** 0.26 ** 0.30 ** 0.21 ** 0.19 ** 0.30 ** 0.31 ** 0.40 ** 0.36 ** 0.47 ** 0.36 ** 0.32 ** 0.32 ** 0.46 ** 0.45 ** 0.31 ** - 0.33 ** 0.38 **
19. 0.24 ** 0.28 ** 0.29 ** 0.24 ** 0.17 ** 0.17 ** 0.32 ** 0.25 ** 0.35 ** 0.40 ** 0.38 ** 0.32 ** 0.25 ** 0.30 ** 0.37 ** 0.39 ** 0.31 ** 0.41 ** - 0.44 **
20. 0.33 ** 0.37 ** 0.40 ** 0.50 ** 0.33 ** 0.39 ** 0.49 ** 0.31 ** 0.42 ** 0.42 ** 0.49 ** 0.35 ** 0.32 ** 0.44 ** 0.50 ** 0.35 ** 0.41 ** 0.39 ** 0.33 ** -
a
Deasupraădiagonaleiăsuntătrecuteă(cuăcifreănormale)ăcorela iileăîntreăitemiăcalculateăpentruă sublotulădeăb ie iă(N = 875),ăiarăsubădiagonal ăsuntătrecuteă(cuăcifreăitalice)ăcorela iile
întreăitemiăcalculate pentru sublotul de fete (N = 1039).
** p < 0.01
Atâtă pentruă fete,ă câtă şiă pentruă b ie i,ă itemulă 20ă aă prezentată satura iiă cuă valoriă
moderateăşiăapropiateăînăambiiăfactori.ăCaăşiăînăcazulălotuluiăgeneral,ădateleă(satura iile)ă
pentruă fiecareă dintreă subloturileă diferen iateă înă func ieă deă variabila sex au indicat o
apartenen ăincert ăaăitemuluiă20.
Tabelul 50
B ie i Fete
Itemi Factori Factori
Comunalit i Comunalit i
I II I II
1. 0.42 a 0.24 0.23 0.53 0.19 0.32
2. 0.65 0.15 0.44 0.57 0.28 0.40
3. 0.28 0.54 0.37 0.21 0.66 0.48
4. 0.25 0.50 0.31 0.36 0.56 0.45
5. - 0.003 0.73 0.54 0.005 0.66 0.44
6. 0.12 0.44 0.20 0.15 0.55 0.32
7. 0.34 0.61 0.49 0.27 0.71 0.57
8. 0.36 0.29 0.22 0.59 0.18 0.37
9. 0.57 0.25 0.39 0.71 0.20 0.53
10. 0.51 0.32 0.36 0.58 0.34 0.46
11. 0.65 0.27 0.50 0.73 0.26 0.61
12. 0.60 0.11 0.37 0.62 0.12 0.40
13. 0.24 0.39 0.22 0.47 0.21 0.27
14. 0.19 0.68 0.50 0.27 0.66 0.50
15. 0.57 0.43 0.55 0.64 0.42 0.58
16. 0.72 0.005 0.52 0.66 0.16 0.46
17. 0.31 0.56 0.41 0.29 0.65 0.50
18. 0.60 0.22 0.41 0.65 0.18 0.45
19. 0.50 0.33 0.36 0.55 0.21 0.34
20. 0.46 0.48 0.44 0.45 0.58 0.54
Testul KMO = 0.93 Testul KMO = 0.95

TestulăBartlett:ăχă2 = 4923.009, p < TestulăBartlett:ăχă2 = 7481.49, p < 0.00001
a
Valorile scrise cu cifre îngroşateă reprezint ăsatura iileăcorespunz toareăitemilorăcareăauăfostă
re inu iăpentruăăfiecareăfactorăînăparte.
II.ăSTUDEN I
R spunsurileă peă careă ceiă 199ă deă studen iă deă laă Facultatea de Psihologie,
Asisten ă Social ă şiă Sociologie, Universitatea ,,Petre Andrei”ă dină Iaşiă le-au dat la
versiuneaă înă limbaă român ă aă inventaruluiă TAIă auă fostă factorializate.ă Caracteristicileă
lotuluiăsuntăprezentateăînăCapitolulă5,ăpunctulăB,ăLotulăII.ă
Tabelulă 51ă prezint ă matriceaă corela iiloră dintreă itemiiă inventarului.ă Dintreă cele
190ădeăcorela ii,ă175ă(adic ăunăprocentădeăpesteă92ă%)ăauăfostăsemnificativeădinăpunctă
240
deăvedereăstatisticălaăpragurileă0.01ă(172ădeăcorela ii)ăşiă0.05ă(treiăcorela ii).ăCorela iileă
ob inuteă auă avută valoriă cuprinseă întreă 0.01ă şiă 0.62ă (valoareaă median aă distribu ieiă
coeficien iloră fiindă egal ă cuă 0.37).ă Primulă itemă aă prezentată corela iiă nesemnificativeă
statisticăcuămajoritateaădintreăceilal iăitemiăaiăinventaruluiăIAT.
Tabelulă 52ă prezint ă comunalit ileă şiă satura iileă itemiloră înă factoriiă extraşi.ă Caă
pragădeăselec ieăaăitemilorăînămodelulăfactorialăaăfostăutilizat ăsatura iaăegal ăcuă0.40.ă
Datele pe care le-amăob inutăînăurmaăanalizeiăauăeviden iatăurm toarele:
 Ceiă patruă factoriă extraşiă auă explicată împreun ă 57.83ă %ă dină varian aă comun ă aă
scorurilor pe careăstuden iiăle-auăob inutălaăitemiiăinventaruluiăIAT.ăPrimulăfactoră
aă explicată 24.24ă %ă dină varian aă comun ă aă factorului,ă celă de-al doilea factor a
explicat 16.16 %, cel de-al treilea 11.4 %, iar ultimul factor a acoperit doar 5.68
%ădinăvarian aăcomun ăaăscorurilor la itemi.
 Doar primul item (,,Înătimpulăexamenelor/testelor,ăamăunăsentimentădeăîncredereă
şiăsuntărelaxat/- ”)ăaăprezentatăoăsatura ieăfoarteăridicat ăînăultimulăfactorăextrasă
(valoareaăsatura ieiăaăfostăegal ăcuă0.88).ăAcestăitemăs-a indivizualizatăînăraportă
cuărestulăitemilorăprinăfaptulăc ăsatura iileăluiăînăfiecareădintreăceilal iătreiăfactoriă
auăavutăvaloriăfoarteăsc zute.ăÎnăacelaşiătimp,ăsatura iileăitemiloră2-20ăînăultimulă
factoră auă fostă cuprinseă întreă 0.001ă şiă 0.22,ă majoritateaă avândă valori foarte
sc zute,ăneglijabileăsauăchiarăinfime.ă
 Itemii 8 (,,Înă timpulă unuiă examen/testă important,ă suntă foarteă nervos/-oas ”),ă 9ă
(,,Chiarăşiăatunciăcândăsuntăbineăpreg tit,ă- ăpentruăunăexamen/test,ăsuntăfoarteă
agitat/- ”),ă11ă(,,Înătimpulăexamenelor/testelor,ăm ăsimtăfoarteăîncordat/- ”),ă12ă
(,,Mi-aşădoriăcaăexamenele/testeleăs ănuăm ămaiăperturbeăatâtădeămult”),ă13ă(,,Înă
timpulă examenelor/testeloră importante,ă m ă simtă atâtă deă încordat,ă - ,ă încâtă amă
dureri de stomac”),ă15ă(,,Înătimpulăunuiăexamen/testăimportant,ăm ăsimtăfoarteă
panicat/- ”),ă 16ă (,,Îmiă facă foarteă multeă grijiă înainteaă unuiă examen/testă
important”)ă şiă 18ă (,,Înă timpulă examenelor/testeloră importante,ă îmiă simtă inimaă
b tândăcuăputere”)ăauăprezentatăsatura iiăridicateăcaăvaloareă(cuprinseăîntreă0.57
şiă0.75)ăînăprimulădintreăfactoriiăextraşi.ăConstat măăc ăşaseădintreăceiăoptăitemiă
laăcareăamăf cutăreferireă(excep ii:ăitemiiă12ăşiă16)ătrimităînămodăexplicităc treă
r spunsurileă emo ionaleă peă careă oă persoan ă leă poateă aveaă atunciă cândă seă
confrunt ăcuăoăsitua ieădeăexamenăsauătest.ăDeăaceea,ăamăasimilatăprimulăfactoră
dimensiunii Emotivitate.ă Dintreă itemiiă men iona i,ă 8,ă 9ă şiă 12ă auă prezentată
satura iiă maiă mariă decâtă 0.30ă şiă înă celă de-ală doileaă factoră extras,ă îns ă valorileă
acestoră satura iiă auă fostă multă maiă sc zuteă decâtă celeă aleă satura iiloră înă primulă
factor.ă Dintreă itemiiă men iona i,ă 8,ă 9,ă 11,ă 15,ă 16ă şiă 18ă auă fostă incluşiă deă
Spielbergeră(1980)ăînădimensiuneaăEmotivitate.
 Datele pe care le-amă ob inută pentruă itemulă 16ă (,,Îmiă facă foarteă multeă grijiă
înainteaă unui examen/test important”),ă aă c ruiă formulareă pareă s ă trimit ă maiă
degrab ăc treădimensiuneaă Îngrijorare, au fost consistente cu cele raportate de
Spielbergeră(1980)ă careăaăob inutăsatura iiă maiă ridicateă aleă itemuluiăînă factorulă
241
Emotivitate (0.65 – pentru sublotulădeăstuden i,ărespectivă0.71ă– pentru sublotul
deăstudente)ădecâtăînăfactorulăÎngrijorareă(0.40 – pentruăstuden i,ărespectivă0.35ă
– pentruăstudente).ăÎnăabsen aăaltorăexplica iiăpentruăacestărezultatăcontradictoriu,ă
neă punemă problemaă reevalu riiă traduceriiă înă limbaă român ă peă careă amă f cut-o
pentruăacestăitem.ăDeăasemenea,ăincludereaăşiăexperimentareaăitemuluiăînăcadrulă
scalei Îngrijorare poate furniza noi date clarificatoare.
 Itemii 3 (,,Gândurileă laă notaă final ă peă careă oă voiă ob ineă m ă împiedic ă s ă m ă
concentrezăînătimpulăexamenelor/testelor”),ă7ă(,,Gândulăc ăvoiăob ineăunărezultată
slabă m ă împiedic ă s ă m ă concentreză înă timpulă examenelor/testelor”),ă 14ă (,,Înă
timpulă examenelor/testeloră importante,ă m ă gândescă numaiă laă eşec”),ă 17ă (,,Înă
timpul examenelor/testelor,ăm ăsurprindăgândindu-m ălaăconsecin eleăeşecului”)ă
şiă 19ă (,,Dup ă terminareaă unuiă examen/test,ă încercă s ă nu-miă maiă facă grijiă înă
privin aălui,ădarănuăpot”)ăauăprezentatăsatura iiăridicateăcaăvaloareă(cuprinseăîntreă
0.55ăşiă0.78)ăînăcelăde-al doilea dintreăfactoriiăextraşi.ăCon inuturileăitemiloră3,ă7,ă
14ă şiă 17ă vizeaz ă preocup rileă legateă deă poten ialulă eşecă peă careă oă persoan ă leă
poateă aveaă înă timpulă unuiă examen/test.ă Acestă lucruă explic ă satura iileă maiă
ridicate pe care le-auăob inutăceiăpatruăitemiăîn cel de-al doilea factor comparativ
cuăsatura iileăînăprimulăsauăînăcelăde-alătreileaădintreăfactoriiăextraşi.ăSpielbergeră
(1980)ăaăgrupatăaceştiăitemiăînădimensiuneaăÎngrijorare.ăDeămen ionatăc ăitemulă
19ăseărefer ătotălaăpreocup rileăcognitiveărecurente legate de un examen/test pe
careăoăpersoan ăleăpoateămanifestaădup ăterminareaăacestuia.ă
 Itemii 5 (,,Înă timpulă examenelor/testelor,ă m ă surprindă gândindu-m ă dac ă voiă
ajungeăs ăterminăvreodat ăşcoala”),ă6ă(,,Cuăcâtăm ăpreg tescămaiămultăpentruăună
examen/test,ăcuăatâtădevinămaiăconfuz,ă- ”)ăşiă20ă(,,Înătimpulăexamenelor/testelor,ă
devină atâtă deă agitat/- ,ă încâtă uită şiă ceeaă ceă ştiuă într-adev r”)ă auă prezentată
satura iiă ridicateă (egaleă cuă 0.66,ă 0.60,ă respectivă 0.66)ă înă celă de-al treilea dintre
factoriiă extraşi.ă Ceiă treiă itemiă auă fostă incluşiă deă Spielbergeră (1980)ă înă
dimensiunea Îngrijorare.ă Totuşi,ă dintreă aceştia,ă doară itemulă 6ă aă prezentată oă
satura ieămareăînăfactorulăIIIăşiăsatura iiăneglijabileăînăceilal iătreiăfactori.ăCeilal iă
doiăitemiăauăprezentatăsatura ii pesteă0.30ăşiăîntr-un alt factor: itemul 5 – înăcelă
de-alădoileaăfactoră(răţă0.41)ăşiăitemulă20ă– înăprimulăfactoră(răţă0.43).
 Al turiă deă itemulă 16,ă 20ă reprezint ă ună altă itemă peă careă îlă consider mă caă fiindă
problematică înă ansamblulă itemiloră inventaruluiă IAT. Spielberger l-a indicat ca
f cândă parteă dină dimensiuneaă Îngrijorare,ă deşiă al iă autoriă (Salamé,ă 1984)ă l-au
considerată caă fiindă maiă degrab ă apropiată deă dimensiuneaă Emotivitate 81.ă Dac ă
lu măînăconsiderareăsatura iaă(moderat ăcaăvaloare)ăînăprimulăfactorăpe care l-am
81
Readucemă aminteă c ,ă dină analizeleă factorialeă întreprinseă şiă raportateă deă c treă Spielbergeră
(1980),ă auă rezultată pentruă itemulă 20ă satura iiă maiă ridicateă înă factorulă IIă – Îngrijorare (0.62
pentruă studen i,ă respectivă 0.65ă pentruă studente)ă decâtă înă factorulă Iă – Emotivitate (0.45 pentru
studen i,ărespectivă0.41ăpentruăstudente).ă
242
extras, atunci am putea apropia itemul 20 de itemi precum 8, 9, 11, 13, 15 sau 18
careă reflect ă înă con inutulă loră st riă emo ionaleă disfunc ionale,ă precumă
nervozitatea,ă încordare,ă agita ia,ă precumă şiă r spunsuriă somaticeă şiă
neurovegetativeă sup r toareă careă potăap reaăînă timpulă confrunt riiă cuă oă situa ieă
evaluativ .ăDac ălu măînăconsiderareăsatura iaămaiăridicat ă(răţă0.65)ăînăcelăde-al
treilea factor pe care l-amăextras,ăatunciăamăputeaăapropiaăitemulă20ădeăitemiiă5ăşiă
6ăcareătrimităc treădimensiunea Îngrijorare.ăLaăfelădeăadev ratăesteăşiăfaptulăc ă
agita iaă reprezint ă oă stareă ambigu ă înă raportă cuă distinc iaă dintreă r spunsurileă
emo ionaleăşiăpreocup rileăcognitive,ădeoareceăleăpoateăincludeăpeăamândou .ăCaă
şiă înă cazulă eleviloră deă liceu,ă itemulă 20ă aă prezentată ună statută incertă înă cadrulă
modelului factorial pe care l-auărelevatăscorurileăob inuteădeăstuden i.ăăă
 Itemii 2 (,,Înă timpulă examenelor/testelor,ă amă ună sentimentă sup r toră deă
nelinişte”)ăşiă10ă(,,Laăunăexamen/test,ădevinăfoarteăneliniştit/- ,ăchiarăînainteădeăaă
daă foaiaă cuă r spunsuri”)ă auă prezentată satura iiă apropiateă caă valoareă (dară
moderate)ă înă primiiă doiă dintreă factoriiă extraşiă (aă seă revedeaă Tabelulă 52)ă 82. De
asemenea,ă seă cuvineă s ă observ mă c ă satura iileă celorădoiăitemiă înă primulă dintreă
factoriiă extraşiă auă fostă maiă ridicateă decâtă satura iileă înă factoriiă IIIă şiă IV.ă
Spielbergeră (1980)ă aă inclusă aceştiă itemiă înă dimensiuneaă Emotivitate, iar
con inutulălorăpareăs ăsprijineăaceast ăalegere.ăTotuşi,ăatunciăcândăseăconfrunt ăcuă
situa iaă unuiă examen,ă oă persoan ă îşiă poateă manifestaă nelinişteaă atâtă prină st riă
emo ionaleăstânjenitoareă(agita ieăsauăîncordareăînso iteădeăsimptomeăsomaticeăşiă
neuro-vegetative),ăcâtăşiăprinăpreocup riăcognitiveălegateădeăunăpoten ialăeşec,ădeă
faptulă c ă nuă esteă suficientă deă bine preg tit ă sauă deă faptulă c ă ceilal iă suntă maiă
competen iă decâtă ea.ă Dac ă inemă contă deă aceast ă observa ie,ă putemă apropriaă
itemiiă2ăşiă10ăşiădeădimensiuneaăÎngrijorare.ăAşadar,ăspreădeosebireădeămodeleleă
factoriale rezultate pentru elevii de liceu (lotul general, respectiv subloturile
diferen iateă înă func ieă deă variabilaă sex),ă înă modelulă factorială pentruă lotulă deă
studen i,ăitemiiă2ăşiă10ăauăavutăunăstatutăincert.
Rezumând,ăconstat măurm toarele:
 Itemiiă 8,ă 9,ă 11,ă 12,ă 13,ă 15ă şiă 18ă auă tinsă s ă seă grupezeă (satura ii moderate sau
ridicate)ăînăacelaşiăfactorăpeăcareăl-amăapropiat,ăpeăbazaăanalizeiăcon inuturilor,ă
de dimensiunea Emotivitate.
 Itemiiă 3,ă 7,ă 14,ă 17ă şiă 19ă auă tinsă s ă seă grupezeă într-un alt factor pe care l-am
asimilat dimensiunii Îngrijorare.
 Itemiiă 5,ă 6ă şi 20ă auă tinsă s ă seă grupezeă într-un al treilea factor pe care l-am
apropiat tot de dimensiunea Îngrijorare.
 Modelulăfactorialărelevatădeăscorurileăpeăcareăstuden iiăle-auăob inutălaăinventarulă
IATăaăfost,ăînăliniiăgenerale,ăasem n torăcuăcelăob inutăpentruăelevii de liceu.
82
Totuşi,ă aceast ă situa ieă nuă aă fostă întâlnit ă înă cadrulă modeleloră factorialeă careă auă rezultată înă
urma analizelorăîntreprinseăpeălotulăgeneralădeăeleviădeăliceu.ăă
243
Tabelul 51
, 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20.
1. - 0.18 * 0.06 ** 0.05 ** 0.13 ** 0.11 ** 0.11 ** 0.14 ** 0.13 ** 0.02 ** 0.24 ** 0.21** 0.03 ** 0.03 ** 0.20 ** 0.18 ** 0.09 ** 0.09 ** 0.01 ** 0.13 **
2. - 0.41 ** 0.28 ** 0.16 ** 0.20 ** 0.39 ** 0.39 ** 0.42 ** 0.38 ** 0.43 ** 0.38 ** 0.37 ** 0.34 ** 0.51 ** 0.40 ** 0.37 ** 0.38 ** 0.39 ** 0.29 **
3. - 0.29 ** 0.27 ** 0.19 ** 0.54 ** 0.44 ** 0.37 ** 0.43 ** 0.30 ** 0.27 ** 0.37 ** 0.44 ** 0.32 ** 0.37 ** 0.43 ** 0.29 ** 0.47 ** 0.26 **
4. - 0.28 ** 0.27 ** 0.35 ** 0.35 ** 0.33 ** 0.52 ** 0.42 ** 0.38 ** 0.40 ** 0.40 ** 0.44 ** 0.44 ** 0.34 ** 0.41 ** 0.40 ** 0.62 **
5. - 0.24 ** 0.34 ** 0.14 ** 0.27 ** 0.28 ** 0.21 ** 0.25 ** 0.18 ** 0.40 ** 0.20 ** 0.22 ** 0.38 ** 0.11 ** 0.24 ** 0.34 **
6. - 0.21 ** 0.22 ** 0.33 ** 0.25 ** 0.28 ** 0.27 ** 0.23 ** 0.26 ** 0.23 ** 0.21 ** 0.23 ** 0.21 ** 0.20 ** 0.34 **
7. - 0.41 ** 0.27 ** 0.42 ** 0.24 ** 0.29 ** 0.29 ** 0.39 ** 0.33 ** 0.33 ** 0.42 ** 0.25 ** 0.41 ** 0.34 **
8. - 0.37 ** 0.36 ** 0.47 ** 0.42 ** 0.45 ** 0.38 ** 0.48 ** 0.46 ** 0.29 ** 0.42 ** 0.29 ** 0.37 **
9. - 0.50 ** 0.48 ** 0.49 ** 0.44 ** 0.44 ** 0.53 ** 0.40 ** 0.38 ** 0.49 ** 0.41 ** 0.43 **
244
10. - 0.52 ** 0.39 ** 0.40 ** 0.48 ** 0.45 ** 0.37 ** 0.40 ** 0.34 ** 0.41 ** 0.39 **
11. - 0.50 ** 0.44 ** 0.35 ** 0.57 ** 0.51 ** 0.36 ** 0.50 ** 0.26 ** 0.39 **
12. - 0.42 ** 0.34 ** 0.44 ** 0.46 ** 0.26 ** 0.48 ** 0.33 ** 0.43 **
13. - 0.39 ** 0.42 ** 0.38 ** 0.31 ** 0.36 ** 0.28 ** 0.37 **
14. - 0.45 ** 0.43 ** 0.57 ** 0.39 ** 0.43 ** 0.40 **
15. - 0.53 ** 0.48 ** 0.58 ** 0.36 ** 0.49 **
16. - 0.39 ** 0.56 ** 0.46 ** 0.42 **
17. - 0.40 ** 0.45 ** 0.37 **
18. - 0.45 ** 0.34 **
19. - 0.32 **
20. -
* p < 0.05; ** p < 0.01
Tabelul 52
Factori
Itemi Comunalit i
I II III IV
1. 0.17 0.005 0.10 0.88 0.83
2. 0.53 0.46 - 0.004 0.20 0.54
3. 0.25 0.78 0.003 0.001 0.66
4. 0.46 0.17 0.56 - 0.22 0.61
5. - 0.001 0.41 0.66 0.18 0.65
6. 0.18 0.006 0.60 0.12 0.41
7. 0.14 0.74 0.18 0.12 0.62
8. 0.60 a 0.34 0.003 0.10 0.49
9. 0.59 0.24 0.31 0.01 0.51
10. 0.45 0.40 0.36 - 0.17 0.52
11. 0.73 0.10 0.24 0.17 0.63
12. 0.64 0.10 0.30 0.16 0.54
13. 0.57 0.23 0.20 - 0.13 0.44
14. 0.31 0.55 0.38 - 0.12 0.57
15. 0.73 0.24 0.19 0.008 0.63
16. 0.65 0.29 0.15 0.005 0.54
17. 0.26 0.61 0.30 0.009 0.53
18. 0.75 0.18 0.006 - 0.007 0.61
19. 0.35 0.60 0.12 - 0.19 0.53
20. 0.43 0.12 0.66 - 0.003 0.63
a
Valorileăscriseăcuăcifreăîngroşateăreprezint ăsatura iileăcorespunz toareăitemilor care au fost
re inu iăpentru fiecare factorăînăparte.
7.6.ăDateănormativeăpentruăpopula iaădeăeleviădeăliceuăromâni
A. Date normative
Înă manualulă inventaruluiă TAI,ă Spielbergeră (1980)ă prezint ă dateă normativeă

pentru:ăstuden iăînăultimulăanădeăcolegiu,ăstuden iăînăprimulăanădeăcolegiu,ăstuden i la
colegii de stat, respectiv elevi de liceu. Normele sunt prezentate pentru fiecare dintre
scaleleă inventaruluiăTAI,ă caă şiă pentruă scorulătotal.ă Pentruăfiecareă popula ieă şcolar ă înă
parte,ă etaloaneleă (realizateă atâtă înă centile,ă câtă şiă înă scoruriă standardizate T) sunt
diferen iateăînăfunc ieădeăvariabilaăsex.
Înă cazulă eleviloră deă liceu,ă dateleă normativeă seă bazeaz ă peă r spunsurileă laă
inventarul TAI, pe care le-auădată1118ăeleviă(591ăfeteăşiă527ăb ie i),ăînăclaseleăIX-XII
aleăliceelorădinăJacksonvilleăşiăPinellasăCountyă(Florida).ăEleviiăauăfostătesta iăînătimpulă
oreloră deă cursă obişnuite,ă caă parteă aă unoră cercet riă careă examinauă rela iaă dintreă
anxietateaă fa ă deă testareă şiă performan aă şcolar ,ă efectuateă deă Tomaleskyă (1977),ă înă
245
vedereaăob ineriiădiplomeiădeămasterat,ărespectivădeăRossă(1978),ăînăvedereaăob ineriiă
titluluiădeădoctorăînăpsihologie.
Tabelulă 53ă prezint ă valorileă indicatoruluiă K-S (Kolmogorov-Smirnov) care au
fostăcalculateăatâtăpentruăîntregulălotănormativădeăeleviădeăliceu,ăcâtăşiăpentruăsubloturile
deăeleviădiferen iateăînăfunc ieădeăvariabileleăclas ăşcolar şiăsex.
Tabelul 53
Scale
Emotivitate IAT-total
(Sub-)loturi Îngrijorare
Lot total (N = 1914 elevi) 4.38 *** 6.24 *** 3.71 ***
Feteăînătoateăclaseleă(Năţă1039) 2.71 *** 4.18 *** 2.50 ***
B ie iăînătoateăclaseleă(Năţă875) 3.77 *** 4.64 *** 3.21 ***
Elevi clasa a IX-a (N = 538) 1.97 *** 2.70 *** 1.44 *

Fete clasa a IX-a (N = 310) 1.46 *** 1.78 *** 1.07
B ie iăclasaăa IX-a (N = 228) 1.55 *** 2.28 *** 1.44 *
EleviăînăclaseleăX-XII (N = 1376) 4.09 *** 5.57 *** 3.57 ***

FeteăînăclaseleăX-XII (N = 729) 2.63 *** 3.80 *** 2.71 ***
B ie iăînăclaseleăX-XII (N = 647) 3.52 *** 3.93 *** 2.93 ***
* p < 0.05; ** p < 0.01; *** p < 0.001
Atâtă pentruă întregulă lotă normativă deă eleviă deă liceu,ă câtă şiă pentruă subloturileă
diferen iateăînăfunc ieădeăclasaăşcolar şiădeăsex,ăamăconstatatădistribu iiăaleăscoruriloră
laăinventarulăIATăcareăseăab teauăsemnificativădeălaăcondi iaădeănormalitate.
Caracteristicileădescriptiveăaleădistribu iilorăscorurilorălaăinventarulăIATăpeăcareă
le-auă ob inută ceiă 1914ă eleviă româniă auă impusă utilizareaă cuantileloră 83,ă înă vedereaă
realiz riiăetaloanelor.ăPeădeăalt ăparte,ădiferen eleăsemnificativeăîntreămediile scorurilor
pe care le-auăob inutăfeteleăşiămediileăob inuteădeăb ie iăauăimpusărealizareaăetaloaneloră
separat,ă pentruă fiecareă sexă înă parte.ă Înă fine,ă diferen eleă întreă mediileă peă careă le-au
ob inutăeleviiădeăclasaăaăIX-aăşiămediileăob inuteădeăeleviiăînăcelelalte clase au impus
realizareaăunuiăetalonănumaiăpentruăsubpopula iaădeăeleviăînăclasaăaăIX-a, respectiv a
unuiăaltăetalonădestinatăsubpopula ieiăelevilorăînăclaseleăaăX-a, a XI-aăşiăaăXII-a. Datele
normative pe care le-amăob inutăsuntăprezentateăînăTabelele 54-62.
246
Tabelul 54. Etalonăpentruăpopula iaăgeneral ădeăeleviădeăliceu
(lotulănormativăaăinclusă1914ăeleviăînăclaseleăIX-XII,ădintreăcareă1039ăauăfostăfeteăşiă875ăb ie i)
Scor Emotivitate Îngrijorare IAT - total

standard
Interpretare m s m s m s
(interval
16.94 5.36 13.90 4.69 39.50 11.10
cvartilic)
Scoruriăsc zute I 8 - 13 8 - 10 20 - 31
II 14 - 16 11 - 13 32 - 38
Scoruri moderate
III 17 - 20 14 - 17 39 - 47
Scoruri ridicate IV 21 - 32 18 - 32 48 - 80
Tabelul 55. Etalon pentru subpopula iaădeăfeteădeăliceuă

(lotulănormativăaăinclusă1039ădeăfeteăînăclaseleăIX-XII)

standard
(interval
18.40 5.50 14.44 4.95 42.08 11.40
cvartilic)
II 15 - 18 12 - 13 34 - 41
Scoruri moderate
III 19 - 22 14 - 17 42 - 50
Tabelul 56. Etalonăpentruăsubpopula iaădeăb ie iădeăliceuă

(lotulănormativăaăinclusă875ădeăb ie iăînăclaseleăIX-XII)

standard
(interval
15.20 4.63 13.26 4.28 36.45 9.90
cvartilic)
II 13 - 14 11 - 12 30 - 34
Scoruri moderate
III 15 - 18 13 - 16 35 - 42
83
Întrucâtă pentruă fiecareă dintreă celeă dou ă scaleă aleă inventaruluiă TAI,ă domeniulă deă varia ieă
teoretic ăaăscoruluiăesteăegalăcuă25ă(max-min+1/32-8+1), deci nu foarte extins, cvartilarea ni s-a
p rutăsuficientădeădiscriminant .
247
Tabelul 57. Etalonăpentruăsubpopula iaădeăeleviăînăclasaăaăIX-a
(lotulănormativăaăinclusă538ădeăelevi,ădintreăcareă310ăauăfostăfeteăşiă228ăb ie i)

standard
(interval
17.81 5.47 14.81 5.02 41.57 11.42
cvartilic)
II 15 - 18 12 - 14 33 - 41
Scoruri moderate
III 19 - 22 15 - 18 42 - 50
Tabelul 58. Etalonăpentruăsubpopula iaăde feteăînăclasaăaăIX-a

(lotul normativ a inclus 310 fete)

standard
(interval
18.98 5.59 15.27 5.16 43.46 11.63
cvartilic)
II 16 - 18 12 - 15 35 - 43
Scoruri moderate
III 19 - 23 16 - 18 44 - 51
Tabelul 59. Etalonăpentruăsubpopula iaădeăb ie iăînăclasaăaăIX-a

(lotulănormativăaăinclusă228ăb ie i)

standard
(interval
16.21 4.87 14.18 4.76 39.00 10.64
cvartilic)
II 13 - 15 11 - 13 31 - 38
Scoruri moderate
III 16 - 20 14 - 17 39 - 47
248
Tabelul 60. Etalonăpentruăsubpopula iaădeăeleviăînăclaseleăX-XII
(lotul normativ a inclus 1376 de elevi, dintre careă729ăauăfostăfeteăşiă647ăb ie i)
Scor Emotivitate Îngrijorareă IAT - total

standard
(interval
16.60 5.29 13.55 4.51 38.69 10.87
cvartilic)
II 14 - 16 11 - 12 31 - 37
Scoruri moderate
III 17 - 20 13 - 16 38 - 46
Tabelul 61. Etalonăpentruăsubpopula iaădeăfeteăînăclaseleăX-XII

(lotul normativ a inclus 729 fete)

standard
(interval
18.16 5.45 14.09 4.82 41.49 11.26
cvartilic)
II 15 - 18 11 - 13 34 - 39
Scoruri moderate
III 19 - 22 14 - 17 40 - 49
Tabelul 62. Etalonăpentruăsubpopula iaădeăb ie iăînăclaseleăX-XII

(lotulănormativăaăinclusă647ăb ie i)

standard
(interval
14.84 4.49 12.94 4.05 35.55 9.48
cvartilic)
II 13 - 14 11 - 12 29 - 34
Scoruri moderate
III 15 - 17 13 - 15 35 - 41
B.ăPrecau iiăînăutilizareaănormelorăpeăcare le-am propus
Trebuieă s ă preciz mă c ,ă deşiă lotulă normativă aă fostă destulă deă extinsă şiă aă inclusă
subloturiădeăeleviă(feteăşiăb ie iădinătoateăceleăpatruătrepteădeăşcolarizare)ăproveniteăatâtă
din licee teoretice (Liceulă Teoretică ,,Vasileă Alecsandri” dină Iaşi, Liceul Teoretic
,,VasileăAlecsandri” dinăGala i,ăColegiulăNa ională,,A.ăT.ăLaurian” dinăBotoşani),ădină
licee tehnice (Colegiulă Tehnică deă Electronic ă şiă Telecomunica ii dină Iaşi,ă Grupul
249
Şcolară deă Construc iiă ,,Anghelă Saligny” dină Gala i),ă câtă şiă dină liceeă voca ionaleă sauă
grupuriă şcolareă (Colegiul Economic-Administrativ, Grupulă Şcolară Agricolă ,,Mihailă
Kog lniceanu”ădinăIaşi,ăGrupulăŞcolară„DimitrieăLeonida”ădin Piatra-Neam ),ăgradulă
deă reprezentativitateă pentruă popula iaă general ă deă eleviă deă liceuă aă acestuia nu este
acelaşiă cuă gradulă deă reprezentativitateă careă ară fiă fostă atinsă înă cazulă unuiă eşantionă
normativ construit printr-oăabordareăprobabilist ă(deăexemplu,ăeşantionareaăstratificat ă
combinat ăcuăeşantionareaădeătipăcluster).
Cu toate acestea, etaloanele pe care le-am realizat constituie primele repere
normativeă pentruă anxietateaă fa ă deă testareă oferiteă înă literaturaă deă specialitateă
autohton .ă Eleă potă fiă utileă practicieniloră sauă cercet torilor,ă întrucâtă leă permită s ă
compare scorurile pe care un elev sau un grup de elevi de liceu le-aă ob inută laă
inventarulăIATăcuăscorurileăpopula ieiădeăreferin .
Normele pe care le-amăprezentatăînătabeleleădeămaiăsusăsuntăadecvateăpopula ieiă
generaleă deă eleviă deă liceu.ă Nuă recomand mă utilizareaă acestoraă înă cazulă eleviloră de
gimnaziuăsauăalăstuden ilor,ăpentruăcareăsuntănecesareănormeăseparate.
Peă deă alt ă parte,ă recomand mă raportareaă laă valorileă normativeă diferen iateă înă
func ieădeăvariabilaăsex a scorurilor brute pe care un elev le-aăob inutălaăinventarulăIAT.ă
Diferen iereaăesteăimpus ădeărezultateleăaănumeroaseăstudiiă(deălaăstudiiălocaleălaăstudiiă
meta-analitice)ăcareăauăeviden iatăsistematicădiferen eăîntreăscorurileălaăinventarulăTAIă
peăcareăleăob inăfetele,ărespectivăb ie iiădeăliceu.ăComparativăcuăb ie ii,ăfeteleătindăs ă
ob in ,ă laă ambeleă scaleăaleă inventaruluiăTAIă precumă şiă laă ansamblulă itemilor,ă scoruriă
semnificativ mai ridicate.
Raportareaă scoruriloră bruteă laă valorileă normativeă diferen iateă înă func ieă deă
variabila clas ăşcolar poateăfiăop ional .
250
8. Experimentarea unei versiuni paralele
înălimbaăromân ăaăinventaruluiăTAI
8.1. Elaborarea itemilor
Formul rileă itemiloră careă auă fostă incluşiă înă formaă experimental ă aă versiuniiă
paraleleă înă limbaă român ă (IAT)ă aă inventaruluiă TAIă auă fostă inspirateă deă con inutulă
itemilor incluşiă înă formaă original ă aă inventarului,ă tradus ă înă limbaă român ă şiă
experimentat ăpeăloturileădeăeleviădeăliceuăşiădeăstuden i,ăprecumăşiădeăcon inutulăunoră
itemiă incluşiă înă Chestionarulă pentruă evaluareaă reac iiloră fa ă deă testare/Reactions to
Test – RTT (Sarason, 1984) 84.
Într-oă prim ă etap ă aă demersuluiă prină careă amă urm rită construireaă şiă
experimentareaă versiuniiă paraleleă aă inventaruluiă IATă (c reiaă i-am stabilit acronimul
IAT-II),ă auă fostă formula iă ună num ră deă 24ă deă itemiă careă vizauă simptomeleă specificeă
anxiet iiă fa ă deă testareă peă careă oă persoan ă leă poateă experimentaă atunciă cândă areă deă
sus inutăunăexamenăsauăunătest.ăÎnăformulareaăitemilor,ăamă inutăcontădeănecesitateaăcaă
aceştiaă s ă reflecteă celeă dou ă dimensiuniă aleă anxiet iiă fa ă deă testare:ă Îngrijorarea şiă
Emotivitatea. Astfel, 11 itemi (ne referim la itemii: 1, 3, 6, 7, 14, 15, 17, 21-24) au fost
proiecta iă s ă reflecteă înă con inutulă loră fa etaă anxiet iiă fa ă deă testareă referitoareă laă
Emotivitate,ăînătimpăceărestulădeă13ăitemiă(esteăvorbaădespreăitemii: 2, 4, 5, 8-13, 16,
18-20)ă auă fostă formula iă astfelă încâtă s ă reflecteă înă con inutulă loră fa etaă referitoareă laă
Îngrijorare.
Înă acelaşiă timp,ă amă urm rită ca,ă prină con inutulă lor,ă itemiiă s ă seă refereă laă
preocup riăcognitiveălegateădeăeşec,ăst riăemo ionaleăsau simptomeăsomaticeăşiăneuro-
vegetativeă peă careă oă persoan ă leă poateă aveaă sauă resim iă înă treiă momenteă temporaleă
distincte:ăînainteădeăaăseăconfruntaăcuăsitua iaădeăexaminareăsauădeătestareăpropriu-zis ,ă
înă timpulă acesteia,ă respectivă dup ă terminareaă examenului sau a testului. Astfel, trei
dintre itemii versiunii de lucru IAT-IIăseărefer ălaăpreocup rileăcognitiveădisfunc ionaleă
peăcareăoăpersoan ăleăpoateăaveaăînăperioadaădeădinainteaăsus ineriiăunuiăexamenăsauă
testă (esteă vorbaă despreă itemii:ă 11,ă 18ă şiă 20),ă doiă itemiă seă refer ă totă laă preocup rileă
cognitiveă legateă deă eşecă peă careă persoanaă leă poateă aveaă dup ă terminareaă examenuluiă
sauă aă testuluiă (neă referimă laă itemiiă 5ă şiă 9),ă iară 18ă itemiă seă refer ă laă preocup rileă
cognitive,ă st rileă emo ionaleă negative,ă respectivă simptomeleă somaticeă şiă neuro-
vegetativeă peă careă persoanaă leă poateă aveaă sauă manifestaă înă timpulă confrunt riiă cuă ună
examen sau cu un test (ne referim la itemii: 1-3, 6-8, 10, 12-17,ă19ăşiă21-24).
84
De exemplu, itemii 4 (,,Cuăcâtăînv ămaiămultăpentruăunăexamen/test,ăcuăatâtămaiămultămiăseă
pareăc ăînăminteaămeaăesteăoăînv lm şeal ătotal ”)ăşiă21ă(,,Înătimpulăexamenelor/testelor,ăm ă
251
ÎnăversiuneaădeălucruăaăformeiăparaleleăaăinventaruluiăIAT,ănum rulădeăordineăală
itemiloră aă fostă stabilită prină randomizareă simpl .ă Instruc iunileă deă completare,ă caă şiă
dispozitivulădeăr spunsăauăfostăaceleaşiăcuăceleăpeăcareăle-am stabilit pentru versiunea
original ăînălimbaăromân ăaăinventaruluiăTAI.
Versiunea de lucru IAT-IIă aă fostă administrat ă unuiă num ră deă 465ă deă eleviă deă
liceu,ăîmpreun ăcuăversiuneaăoriginal ăînălimbaăromân ăaăinventaruluiăTAI.ăEleviiăauă
provenitădinăpatruăinstitu iiădeăînv mântă(aăseărevedeaăCapitolulă5,ăpunctulăA,ăloturileă
V-VIII). Toate protocoaleleăcuăr spunsuriăauăfostăvalide.
Scorul total al unui elev la versiunea IAT-IIă aă fostă ob inută prină însumareaă
scorurilorălaăceiă24ădeăitemi,ăputândăfiăcuprinsăteoreticăîntreă24ăşiă96.ăScorurileăeleviloră
auăfostăprelucrateăpentruăaăseăeviden iaăcaracteristicileădescriptiveăaleădistribu ieiăşiăaăfiă
evaluat ăfidelitateaă(consisten aăintern ).ăDeăasemenea,ăauăfostărezumateădateleăob inuteă
înă urmaă compar riiă mediiloră scoruriloră peă careă eleviiă le-auă ob inută înă func ieă deă
variabilele sex şiăclas şcolar , respectivădateleăob inuteăînăurmaăcalcul riiăcorela iiloră
dintre scorurile pe care elevii le-auăob inutălaăIAT-IIăşiăscorurileăpeăcareăle-auăob inutălaă
inventarul IAT.
Scorurile pe care elevii le-auăob inutălaăceiă24ădeăitemiăaiăversiuniiădeălucruăIAT-
II au fostăsupuseăuneiăanalizeăfactorialeăexploratorie,ăînăvedereaăeviden ieriiăfactoriloră
(dimensiunilor)ă înă careă tindeauă s ă seă grupezeă itemii.ă Peă bazaă dateloră peă careă le-am
ob inutăînăurmaăacesteiăanalizeă(veziăsubcapitolulă8.2.),ăprecumăşiăaăunorăevalu riăaleă
con inutuluiăfiec ruiaădintreăitemi,ăamăstabilităoăaădou ăversiuneădeălucruăpentruăformaă
paralel ăaăinventaruluiăIATăcareăareăacronimulăIAT-III.
Fa ă deă versiuneaă IAT-II, versiunea IAT-IIIă con ineă numaiă 20ă deă itemi,ă dintreă
care 17 (este vorba despre itemii: 2,ă3,ă4,ă5,ă6,ă7,ă8,ă9,ă11,ă12,ă14,ă15,ă16,ă17,ă18,ă19ăşiă
20 85)ă auă fostă prelua iă exactă aşaă cumă fuseser ă formula iă şiă experimenta iă înă cadrulă
versiunii IAT-II.ăAl iădoiăitemiăauăfostăprelua iădinăversiuneaăIAT-II,ădarăauăfostăuşoră
modifica iă 86 (este vorba despreăitemiiă1ăşiă13,ăc roraăleăcorespundăînăversiuneaăIAT-II
itemiiă 1ă şiă 18).ă Înă fine,ă itemulă 10ă (,,Laă începutulă unuiă examen/test,ă amă senza iaă deă
leşin”)ăaăfostăformulatăpentruăaăfiăinclusăînăversiuneaădeălucruăIAT-III,ăf r ăaăaveaăvreoă
leg tur ăcuăvreun item din versiunea IAT-II.
Itemiiă4,ă7,ă13,ă15ăşiă20ădinăversiuneaădeălucruăIAT-IIănuăauămaiăfostăincluşiăînă
versiunea de lucru IAT-III. Eliminarea lor din versiunea IAT-III s-aă f cută înă bazaă
evalu riiăgraduluiădeăclaritateăaăcon inutului,ăprecumăşiăaăvalorilorăsatura iilorăînăceiătreiă
factoriăcareăauăfostăextraşiăînăurmaăanalizeiăfactorialeăefectuat ăpeăversiuneaădeălucruă
simt panicat/- ”)ă dină versiuneaă paralel ă TAI-IIă auă dreptă coresponden iă înă chestionarulă RTTă
itemii 36, respectiv 33.
85
Pentruăaceştiăitemiă(aăseăvedeaăşiăAnexaăG),ăcoresponden iiădinăversiuneaăIAT-II sunt: 2, 3, 5,
8,ă6,ă14,ă9,ă23,ă11,ă17,ă24,ă10,ă21,ă16,ă22,ă19ăşiă12.ă
86
Modific rileă auă vizată uniiă termeniă dină con inutulă itemilor,ă nuă şiă dimensiuneaă peă careă itemiiă
fuseser ăproiecta iăs ăoăreflecte.ă
252
IAT-II 87.
Prinăcon inutulăloră(celăpu inăcelăaparent),ăitemiiă1,ă3,ă6,ă7,ă9,ă10,ă12,ă14,ă16ăşiă18ă
din versiunea IAT-IIIăseărefer ălaădimensiunea Emotivitate,ăînătimpăceăitemiiă2,ă4,ă5,ă8,ă
11,ă13,ă15,ă17,ă19ăşiă20ăvizeaz ădimensiuneaăÎngrijorare.
Instruc iunileă versiuniiă IAT-III au fost preluate integral din versiunea IAT-II.
Versiunea IAT-IIIăaăfostăadministrat ăîmpreun ăcuăversiuneaăoriginal ăIATăunuiănum ră
de 340 de elevi de la Colegiulă Na ională ,,A.ă T.ă Laurian”ă dină Botoşaniă (aă seă revedeaă
Capitolul 5, punctul A, Lotul IX). Deoarece 19 dintre cei 20 de itemi ai versiunii IAT-
IIIăauăfostăprelua iădinăversiuneaăIAT-II, studiul pe care l-am realizatăreprezint ăpractică
o contravalidare a versiunii IAT-II.ă Dateleă ob inuteă înă urmaă contravalid riiă versiuniiă
IAT-IIăsuntăprezentateăînăsubcapitolulă8.3.
8.2. Dateăob inuteăînăurmaăexperiment riiăpeăunălotădeăeleviădeăliceuăromâniăaăuneiă

prime versiuni paralele (IAT-II) a inventarului IAT
A. DATE DESCRIPTIVE.ă Tabelulă 63ă prezint ă rezumatulă statistică descriptivă pentruă

distribu iaă scoruriloră totaleă peă careă le-auă ob inută ceiă 465ă deă eleviă careă auă completată
versiuneaăparalel ăIAT-II.
Scorurile elevilor auă fostă cuprinseă întreă 24ă şiă 89.ă Aproximativă jum tateă dintreă
eleviă auă ob inută scoruriă maiă miciă decâtă 44.ă Scorurileă auă fostă destulă deă variateă (CVă ţă
30.3 % - varia ieămoderat ăspreăridicat ).ăDistribu iaăaăprezentatăoăabatereăsemnificativ ă
de la normalitate (a se vedea testul Kolmogorov-Smirnov).ă Distribu iaă aă prezentată oă
87
De exemplu, itemul 7 (,,Laăînceputulăunuiăexamen/test,ăm ăcuprindeăoănelinişteăap s toare”)ă
aă fostă considerată caă fiindă ambiguu,ă deoarece,ă într-oă situa ieă deă examen,ă oă persoan ă îşiă poateă
manifestaănelinişteaăatâtăprinăpreocup riăcognitiveălegateădeăeşec,ădeăfaptulăc ănuăesteăsuficientă
deăbineăpreg tit ,ădeăfaptulăc ăceilal iăsuntămaiăcompeten iădecâtăea,ăcâtăşiăsubăformaăunorăst riă
emo ionaleă stânjenitoareă (agita ieă sauă încordareă înso iteă deă simptomeă somaticeă şiă neuro-
vegetative).ă Deă altfel,ă itemulă 7ă aă prezentată oă satura ieă egal ă cuă 0.56ă înă primulă dintreă ceiă treiă
factoriăextraşiăînă urmaăanalizeiăfactorialeăefectuat ă peă versiuneaăIAT-IIăşiăoăsatura ieăegal ă cu
0.44ăînăcelăde-alătreileaădintreăfactori.ăSatura iaăitemuluiăînăcelăde-al doilea dintre factori a avut o
valoareă neglijabil .ă Primulă dintreă factoriă aă fostă apropiată deă Emotivitate, iar cel de-al treilea
(împreun ăcuăcelăde-al doilea) – de Îngrijorare. La rândulălui,ăitemulă4ă(,,Cuăcâtăînv ămaiămultă
pentruă ună examen/test,ă cuă atâtă maiă multă miă seă pareă c ă înă minteaă meaă esteă oă înv lm şeal ă
total ”)ă aă prezentată satura iiă modesteă sauă sc zuteă înă ceiă treiă factoriă extraşi:ă 0.30ă – înă primulă
dintre factori, 0.44 – înă cel de-al doilea, respectiv 0.22 – înă celă de-al treilea dintre factori.
Satura iaăînăcelăde-al doilea dintre factori (pe care l-am apropiat de Îngrijoare)ăaăfostădoarăpu ină
maiă ridicat ă decâtă 0.40ă (limitaă deă selec ieă aă itemiloră pentruă modelulă factorial),ă îns ă multă maiă
sc zut ă decâtă satura iileă altoră itemiă (deă exemplu,ă 2,ă 8,ă 10ă sauă 16)ă înă acestă factor.ă Aceeaşiă
problem ă aă fostă constatat ă înă cazulă itemuluiă 15ă (,,Peă m sur ă ceă seă aproprieă finalulă unuiă
examen/test,ădevinădinăceăînăceămaiăagitat/- ”).ăItemulă13ă(,,Înătimpulăexamenelor/testelor,ăîncepă
s -miăfacăgrijiăc ăs-arăputeaăs ăm ăblochezăşiăs ăuităşiăceeaăceămaiăştiu”)ăcon ineăînăformulareaă
sa termenul griji care l-ar apropia de factorul Îngrijorare,ăîns ăcon ineăşiăreferin aălaăblocajeleă
cognitiveăşiăuitarea informa iilorăachizi ionateădespreăcareăamăv zut,ăînăCapitolulăIăalălucr rii,ăc ă
suntălegateădeăautoriăcândădeăfactorulăÎngrijorare,ăcândădeăEmotivitate.
253
asimetrieă moderat ă spreă stângaă (pozitiv ),ă echivalent ă cuă tendin aă scoruriloră deă aă seă
concentraăsubăvaloareaămedieiă(aăseăanalizaăşiăFiguraă8.1.).
Tabelul 63
Indicatori IAT-II (scoruri totale)
medie 48.14
median 44
mod 41
abatere standard 14.61
skewness 0.69
kurtosis - 0.29
minim 24
maxim 89
testul Kolmogorov-Smirnov 2.47 ***
*** p < 0.001
100
95
90
85
80
75
70
65
60
55
50
45
40
35
30
25
20
15
10
5
0
24 - 29 29 - 35 35 - 40 40 - 46 46 - 51 51 - 56 56 - 62 62 - 67 67 - 73 73 - 78 78 - 84 84 - 89
scoruri totale inventar IAT -II
Figura 8.1.
B. COMPARA IIăÎNăFUNC IE DE SEX ŞIăCLAS ăŞCOLAR .ăTabelulă64ăprezint ădatele

ob inuteă înă urmaă compar riiă medieiă scoruriloră peă careă le-auă ob inută feteleă cuă mediaă
scorurilor pe care le-auăob inutăb ie ii.
254
Tabelul 64
Sex m s t d-Cohen
Fete (N = 282) 50.29 14.71

- 4.006 *** 0.38
B ie iă(Năţă183) 44.82 13.84
*** p < 0.001
Caă şiă înă cazulă eleviloră careă auă completată versiuneaă original ă înă limbaă român ă
(IAT)ă aă inventaruluiă TAI,ă feteleă auă ob inută oă medieă aă scoruriloră laă versiuneaă IAT-II
semnificativă maiă ridicat ă decâtă mediaă ob inut ă deă c treă b ie iă (diferen aă înă valoarea
absolut ăaăfostăegal ăcuăaproximativăcinciăpuncteăşiăjum tate).ăValoareaăcoeficientuluiă
d-Cohenăaăindicatăoăm rimeăsc zut ăspreămoderat ăaăefectuluiăpeăcareăvariabilaăsex l-a
avut asupra scorurilor pe care elevii le-auăob inutălaăprimaăform ăaăversiuniiăparalele a
inventarului IAT.
Tabelulă 65ă prezint ă mediile, abaterile standard, valorile testului t-Studentă şiă
m rimileă efectuluiă pentruă compara iileă scoruriloră peă careă subloturileă deă elevi,ă
diferen iateăînăfunc ieădeăvariabilaăclas ăşcolar , le-auăob inutăla versiunea IAT-II.
Tabelul 65
Subloturi m s t d-Cohen
elevi cls. a IX-a – elevi cls. a X-a 53.79 15.89

4.68 *** 0.60
45.37 12.71
53.79 15.89
elevi cls. a IX-a – elevi cls. a XI-a 2.83 ** 0.38
48.05 14.59
53.79 15.89
elevi cls. a IX-a – elevi cls. a XII-a 4.05 *** 0.56
45.35 13.86
45.37 12.71
elevi cls. a X-a – elevi cls. a XI-a - 0.54 0.20
48.05 14.59
45.37 12.71
elevi cls. a X-a – elevi cls. a XII-a 0.01 0.001
45.35 13.86
48.05 14.59
elevi cls. a XI-a – elevi cls. a XII-a 1.32 0.19
45.35 13.86
** p < 0.01; *** p < 0.001
255
Datele pe care le-amă ob inută înă urmaă efectu riiă uneiă analizeă deă varian ă
univariat ă luândă caă variabil ă independent ă clasaă şcolar şiă caă variabil ă dependent ă
scorurile elevilor la inventarul IAT-II au indicat un efect semnificativ din punct de
vedereăstatistică(Făţă9.20,ăpăŢă0.001),ădeşiăm rimeaăefectuluiăaăfostăfoarteămic ă(η 2 =
0.057).
Compara iileădetaliateărealizateă cuătestulă t-Student pentru grupuri independente
au eviden iatădiferen eăsemnificativeădinăpunctădeăvedereăstatisticăîntreămediileăob inuteă
deă c treă eleviiă deă clasaă aă IX-a la versiunea IAT-IIă şiă mediileă eleviloră dină subloturileă
corespunz toareăclaselorăaăX-a, a XI-aăşiăaăXII-a. Elevii de clasa a IX-aăauăînregistrat
mediiă maiă ridicateă decâtă celeăob inuteădeă c treăeleviiă deă clasaăaăX-aă (înăcazulăacesteiă
diferen e,ăm rimeaăefectuluiădinăparteaăvariabileiăclas ăşcolar aăavutăceaămaiăridicat ă
valoare),ădeăc treăeleviiădeăclasaăaăXI-a,ărespectivădeăc treăceiădeăclasaăa XII-a.ă Întreă
subloturile de elevi de clasa a X-a, a XI-a, respectiv a XII-a, nu s-auă înregistrată
diferen eă semnificativeă dină punctă deă vedereă statistic,ă deşiă eleviiă deă clasaă aă XI-a au
ob inutămediiămaiăridicateădecâtăeleviiădeăclasaăaăX-aăşiădecâtăceiădeăclasa a XII-a.
C. CORELA IIă CUă SCORURILE LA INVENTARUL IAT. ECHIVALEN Aă VERSIUNILOR.

Tabelulă66ăprezint ăcorela iileădintreăscorurileălaăversiuneaăparalel ăIAT-IIăşiăscorurileă
pe care elevii le-auăob inutălaăversiuneaăoriginal ăînălimbaăromân ăaăinventarului TAI.
Tabelul 66
Scale Lot total (N = 465) Fete (N = 282) B ie iă(Năţă183)
IAT-total 0.90 *** 0.89 *** 0.90 ***

Îngrijorare 0.81 *** 0.81 *** 0.83 ***
Emotivitate 0.80 *** 0.80 *** 0.79 ***
*** p < 0.001
Aşaăcumăeraădeăaşteptat,ătoateăcorela iileăauăfostăpozitive,ăsemnificativeădinăpunctă
deăvedereăstatisticăşiăauăavutăvaloriăfoarteăridicate.ăAcesteădateăauăfostăconsiderateăcaăoă
prob ăaăechivalen eiăpsihometriceăîntreăversiuneaăIAT-IIăşiăversiuneaăIAT.ă
Corela iaă dintreă scorurileă peă careă elevii le-auă ob inută laă versiuneaă IAT-IIă şiă
mediileă peă careă leă ob inuser ă peă anulă şcolară anterioră aă fostă egal ă cuă – 0.26ă şiă
semnificativ ădinăpunctădeăvedereăstatistic.
D. CONSISTEN Aă INTERN ă A ITEMILOR. CORELA IILEă CUă SCORUL TOTAL. Tabelul

67ăprezint ăvalorileăcorectateăaleăcorela iilorădintreăscorurileălaăfiecareăitemăînăparteăşiă
scorul total la versiunea IAT-III,ă precumă şiă valoareaă coeficientuluiă deă consisten ă
intern ă pentruă ansamblurileă reprezentateă deă resturileă deă itemiă aiă versiuniiă IAT-III,
rezultate prinăeliminareaăpeărândăaăcâteăunuiăitem.ăCelăde-alădoileaăindicatorăesteăutilăînă
256
evaluarea,ă dină punctă deă vedereă psihometric,ă aă importan eiă peă careă oă areă ună itemă înă
cadrulăansambluluiăuneiăscaleăsauăaăunuiătest,ădinăpunctulădeăvedereăalăgraduluiăînăcareă
itemulă esteă legat,ă prină con inutulă s u,ă deă celă ală constructuluiă peă careă scalaă (testul)ă îlă
m soar .
Tabelul 67
Corela ieăscorăitem-scor total α-Cronbachădac

Itemi IAT-II
(corectat ) itemul este eliminat
1. 0.66 0.93
2. 0.60 0.93
3. 0.55 0.93
4. 0.51 0.93
5. 0.49 0.93
6. 0.53 0.93
7. 0.58 0.93
8. 0.58 0.93
9. 0.45 0.93
10. 0.63 0.93
11. 0.62 0.93
12. 0.63 0.93
13. 0.63 0.93
14. 0.68 0.92
15. 0.55 0.93
16. 0.54 0.93
17. 0.67 0.92
18. 0.59 0.93
19. 0.49 0.93
20. 0.42 0.93
21. 0.72 0.92
22. 0.71 0.92
23. 0.68 0.92
24. 0.53 0.93
Valorileăcorela iilorăîntreăscorurileălaăitemiiăinventaruluiăIAT-IIăşiăscorulătotalăauă
fostăcuprinseăîntreă0.42ăşiă0.72ă(medianaădistribu ieiăcorela iilorăţă0.58;ămediaăţă0.58).ă
Practic,ăto iăitemiiăversiunii IAT-IIăauăprezentatăcorela iiăcelăpu inămoderateăcuăscorulă
total.ăAcestărezultatăaăfostăconsideratăcaăunăindicatorăalăconsisten eiăinterneăaăitemiloră
versiunii IAT-II.
Valoriă maiă sc zuteă aleă corela ieiă cuă scorulă totală auă prezentată itemii:ă 5ă (,,Dup ă
terminareaăunuiăexamen/test,ăîncepăs ăm ăgândescălaăcâtădeămulteăgreşeliăamăf cut”),ă9ă
(,,Dup ăceăunăexamen/testăs-aăterminat,ăîmiăesteăfoarteăgreuăs ănuăm ămaiăgândescălaă
257
notaă peă careă oă voiă ob ine”),ă 19ă (,,Gândurileă laă examenele/testeleă peă careă le-am picat
înainteăm ăîmpiedic ăs ăm ăconcentrezăînătimpulăunuiăexamen/testăpeăcareăîlăsus in”)ăşiă
20 (,,Mi-aşădoriăs ănu-miăfacăatâtădeămulteăgrijiăînăleg tur ăcuăexamenele/testeleăpeăcareă
urmeaz ăs ăleăsus in”).ăDintreăaceştia,ăitemulă20ănuăaămaiăfostăinclusăînăceaă de-a doua
form ăaăversiuniiăparaleleă(IAT-III).
Coeficientului α-Cronbach,ă destinată evalu riiă consisten eiă interneă pentruă
ansamblulăitemilorăr maşiăprinăeliminareaăunuiaăsauăaăaltuiaădintreăceiă24ădeăitemi,ăaă
suferită varia iiă neglijabile.ă Astfel,ă înă raport cuă valoareaă consisten eiă interneă pentruă
ansamblulă celoră 24ă deă itemiă (egal ă cuă 0.93),ă valorileă coeficientuluiă α-Cronbach ar fi
r masăneschimbate,ăînăcazulăelimin riiăcâteăunulăaăitemiloră1-13, 15, 16, 18-20ăşiă24.
Înăcazulăelimin riiăcâteăunulăaăitemiloră14,ă17,ă21,ă22ăşiă23,ăvalorileăcoeficientuluiă
α-Cronbachăarăfiăsc zutădoarăcuă0.01.ăAcesteărezultateăauăfostăconsiderateăcaăexpresiaă
contribu ieiă semnificativeă peă careă fiecareă dintreă ceiă 24ă deă itemiă oă aveaă înă ob inereaă
scorului total la versiunea IAT-II al unui elev.
Pentruă sublotulă deă fete,ă respectivă celă deă b ie i,ă valorileă consisten eiă interneă
(coeficientul α-Cronbach) au fost 0.93, respectiv 0.92. Acestea au indicat o fidelitate
foarteăbun ăaăversiuniiădeălucruăIAT-II.
E. STRUCTURAăFACTORIAL . Tabelul 68 prezint ămatriceaăcorela iilorădintreăceiă24ă

de itemi ai versiunii IAT-II.ăToateăcorela iileăauăfostăsemnificativeădinăpunctădeăvedereă
statistic.ă Valorileă acestoraă auă fostă cuprinseă întreă 0.15ă şiă 0.65ă (mediaă distribu ieiă
valorilorăcorela iilorăţă0.36,ămediana = 0.36).
Valorile pe care le-amăob inutăpentruătesteleăKaiser-Meyer-Olkin/KMOă(0.95)ăşiă
Bartlettă (5061.33,ă pă Ţă 0.001)ă auă sugerată existen aă unoră factoriă comuni,ă justificândă
aplicarea procedurii de reducere a datelor. Înăvedereaăextrageriiăfactorilor,ăam utilizat
metodaă descompuneriiă înă componenteă principaleă cuă rota ieă varimax (ipoteza
ortogonalit iiăfactorilor).
Aplicândă criteriulă luiă Cattellă (Figuraă 8.2.),ă amă re inut,ă înă urmaă rota iei,ă treiă
factori.ăAceştiaăauăexplicatăîmpreun ă52.52ă%ădinăvarian aăcomun ăaăscorurilorălaăceiă
24ădeăitemiăcareăauăfostăintroduşiăînăanaliz .ăValorileăpropriiăpentruăceiătreiăfactoriăauă
fost: 5.70 (factorul I), 4.17 (factorul II), respectiv 2.73 (factorul III). Primul dintre
factoriăaăexplicată23.75ă%ădinăvarian aăcomun ăaăscorurilor la itemi, al doilea – 17.39
%, iar cel de-al treilea factor – 11.37 %.
258
12, 0
11, 5
11, 0
10, 5
10, 0
9,5
9,0
8,5
8,0
7,5
7,0
6,5
6,0
5,5
5,0
4,5
4,0
3,5
3,0
2,5
2,0
1,5
1,0
,5
0,0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
factori extrasi
Figura 8.2.
Comunalit ileă itemiloră (veziă Tabelulă 68)ă auă variată întreă 0.34ă şiă 0.71ă (mediaă
distribu ieiăcomunalit ilorăţă0.52,ămedianaăţă0.51).ăSeăpoateăconstataăc ăitemiiă1, 3, 6,
13,ă14,ă15,ă17,ă21,ă22,ă23ăşiă24ăauătinsăs ăseăgrupezeăînăfactorulăIă(valoriăaleăsatura iiloră
înă acestă factoră superioareă praguluiă deă 0.40,ă respectivă valoriă multă maiă sc zuteă aleă
satura iiloră înă factoriiă IIă şiă III).ă Cuă excep iaă itemiloră 13ă şiă 15,ă con inutulă tuturoră
celorlal iăitemiiăseărefer ăclarălaădimensiuneaăEmotivitate.ăObserva iiăcuăprivireălaăitemiiă
13ăşiă15ăauăfostădejaăf cuteăînăpunctulă8.1.
259
a
Tabelul 68
Itemi 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24.
1. - 0.45 0.37 0.42 0.34 0.37 0.40 0.36 0.33 0.43 0.37 0.40 0.51 0.53 0.45 0.38 0.42 0.39 0.34 0.30 0.53 0.51 0.54 0.38
2. - 0.34 0.35 0.35 0.32 0.31 0.46 0.29 0.53 0.37 0.53 0.41 0.37 0.36 0.49 0.41 0.28 0.49 0.22 0.35 0.34 0.44 0.28
3. - 0.31 0.27 0.37 0.35 0.32 0.23 0.32 0.36 0.38 0.36 0.49 0.29 0.25 0.43 0.36 0.28 0.23 0.46 0.50 0.41 0.29
4. - 0.30 0.23 0.25 0.27 0.25 0.40 0.33 0.41 0.42 0.33 0.27 0.39 0.29 0.34 0.31 0.25 0.39 0.33 0.37 0.31
5. - 0.32 0.34 0.35 0.39 0.31 0.36 0.29 0.34 0.35 0.32 0.27 0.31 0.32 0.21 0.26 0.30 0.31 0.30 0.24
6. - 0.36 0.29 0.21 0.36 0.33 0.34 0.37 0.46 0.29 0.29 0.36 0.27 0.33 0.26 0.44 0.45 0.42 0.34
7. - 0.34 0.31 0.32 0.44 0.30 0.39 0.48 0.36 0.19 0.46 0.47 0.20 0.30 0.50 0.52 0.44 0.36
8. - 0.37 0.44 0.42 0.49 0.35 0.35 0.34 0.48 0.39 0.37 0.44 0.15 0.36 0.42 0.41 0.29
9. - 0.34 0.35 0.29 0.23 0.27 0.26 0.26 0.27 0.30 0.19 0.30 0.28 0.32 0.26 0.19
10. - 0.40 0.58 0.43 0.35 0.39 0.60 0.42 0.29 0.43 0.21 0.42 0.41 0.41 0.37
11. - 0.38 0.38 0.41 0.38 0.30 0.47 0.52 0.29 0.31 0.52 0.50 0.40 0.33
12. - 0.43 0.38 0.33 0.56 0.45 0.34 0.42 0.27 0.43 0.42 0.44 0.27
13. - 0.47 0.38 0.35 0.49 0.39 0.24 0.30 0.50 0.51 0.50 0.39
260
14. - 0.46 0.28 0.51 0.46 0.28 0.31 0.65 0.63 0.52 0.46
15. - 0.31 0.37 0.29 0.27 0.25 0.46 0.41 0.43 0.35
16. - 0.40 0.24 0.40 0.15 0.34 0.30 0.38 0.28
17. - 0.49 0.32 0.32 0.58 0.58 0.54 0.39
18. - 0.24 0.40 0.48 0.48 0.38 0.36
19. - 0.22 0.31 0.33 0.42 0.27
20. - 0.32 0.34 0.23 0.17
21. - 0.63 0.61 0.55
22. - 0.57 0.45
23. - 0.45
24. -
a
pentruătoateăcorela iileădinătabel, p < 0.01
Tabelul 69
Factori
Itemi IAT-II Comunalit i
I II III
1. 0.55 a 0.38 0.23 0.50
2. 0.23 0.70 0.19 0.58
3. 0.55 0.22 0.19 0.39
4. 0.30 0.44 0.22 0.34
5. 0.17 0.26 0.60 0.46
6. 0.52 0.27 0.14 0.36
7. 0.56 0.0006 0.44 0.52
8. 0.21 0.59 0.33 0.51
9. 0.0004 0.27 0.71 0.58
10. 0.28 0.72 0.17 0.62
11. 0.42 0.25 0.51 0.51
12. 0.28 0.69 0.20 0.60
13. 0.57 0.33 0.19 0.48
14. 0.75 0.16 0.23 0.65
15. 0.47 0.30 0.22 0.36
16. 0.16 0.78 0.0007 0.65
17. 0.61 0.29 0.26 0.53
18. 0.48 0.0008 0.54 0.54
19. 0.23 0.64 0.0004 0.46
20. 0.24 0.0004 0.60 0.43
21. 0.79 0.21 0.19 0.71
22. 0.73 0.20 0.28 0.66
23. 0.67 0.38 0.0007 0.61
24. 0.64 0.20 0.0002 0.46
Valori proprii 5.70 4.17 2.73
a
Valorileăscriseăcuăcifreăîngroşateă reprezint ăsatura iileăcorespunz toareăitemilor care au fost
re inu iăpentru
fiecareăfactorăînăparte.
Peădeăalt ăparte,ăitemiiă2,ă8,ă10,ă12,ă16ăşiă19ăauătinsăs ăseăgrupezeăînăfactorulăIIăpeă

care l-am apropiat de dimensiunea Îngrijorare.ăValorileăsatura iilorăînăfactorulăIIăpentruă
itemii pe care i-amăenumeratăauăfostăcuprinseăîntreă0.59ăşiă0.78.ăTo iăitemiiăseărefer ăla
preocup rileăcognitiveălegateădeăeşeculălaăunăexamen/testăşiădeăposibileleăconsecin eăaleă
acestuiaăpeăcareăleăauăînătimpulăexamenului/testuluiăeleviiăanxioşiăînăraportăcuăsitua iileă
evaluative.
Laă rândulă lor,ă itemiiă 5,ă 9ă şiă 20ă s-auă grupată înă celă de-al treileaă factor,ă avândă
valorileăsatura iilorăînăacestăfactorăegaleăcuă0.60,ă0.71,ărespectivă0.60.ăCon inutulăceloră
261
treiăitemiăseărefer ătotălaătemeăaleăpreocup rilorăcognitiveăaleăunuiăelevăanxios:ăgreşelileă
f cuteă înă rezolvareaă testuluiă sauă aăsubiecteloră examenului – itemulă 5,ă notaă posibil ă –
itemulă9,ărespectivădorin aăelevuluiăcaăexamenele/testeleăpeăcareăurmeaz ăs ăleăsus in ă
s ănuăîlămaiăîngrijorezeăatâtădeămultă– itemulă20.ăÎns ,ăspreădeosebireădeă2,ă8,ă10,ă12,ă16ă
şiă19,ăitemiiă5,ă9ăşiă20ăseărefer ălaăpreocup rileăcognitiveăcareăaparăfieădup ,ăfieăînainteă
deă confruntareaă cuă situa iaă propriu-zis ă deă examen/test.ă Aşadar,ă factorulă IIIă aă fostă
apropiat tot de dimensiunea Îngrijorare.ăAcesteărezultateăsugereaz ăc ăÎngrijorareaăar
puteaă fiă nuan at ă înă func ieă deă momentulă temporală înă careă apară simptomeleă specificeă
acesteiă dimensiuniă aă anxiet iiă fa ă deă testare.ă Înă m suraă înă careă aceast ă diferen iereă
prezint ăutilitateăpractic ăînăraportăcuăcercetareaăaspectelorăanxiet iiăfa ădeătestareăsauă
cuăinterven iaăînăvedereaăreduceriiăsimptomelorăsup r toare,ătrebuieăre inut ăşiăstudiat ă
maiăînăprofunzime.
Ordonândă descresc toră valorileă satura iiloră peă careă itemiiă le-auă prezentată înă
fiecareă dintreă ceiă treiă factoriă careă auă rezultată înă urmaă analizei,ă amă re inută urm toriiă
itemiăpentruătestareaăuneiăscaleăcuăoptăitemiădenumit ăEmotivitate:
 21 – ,,Înătimpulătestelor/examenelor,ăm ăsimtăpanicat/- ”;ă
 14 – ,,Înătimpulăunuiăexamen/test,ăm ăsimtăcompletăîncordat- ”;ă
 22 – ,,Înătimpulăunuiăexamen/test,ăsimtăc ăinima < < o ia la galop> > ”;ă
 23 – ,,Înă timpulă examenelor/testelor,ă m ă copleşescă emo iileă şiă nuă maiă suntă
capabil/- ăs reactionez”;ă
 24 – ,,Înă timpulă examenelor/testelor,ă începă s ă amă oă durereă deă stomacă
chinuitoare”;ă
 17 – ,,Înătimpulăexamenelor/testelor,ăamăunăsentimentăsup r torădeăfric ”;ă
 3 – ,,Înătimpulăunuiăexamen/test,ămâinileăîncepăs -mi tremure”;ă
 1 – ,,Înătimpulăunuiăexamen/test,ădevinăatâtădeănervos/-oas ,ăîncâtănuămaiăreuşescă
s -mi pun gândurileăînăordine”.
Pentru ansamblul format din cei opt itemi, valoarea coeficientului α-Cronbach
calculat ă pentruălotulă celoră 465ă eleviă deă liceuă peăcareă amă explorată versiuneaăparalel ă
IAT-IIăaăfostăegal ăcuă0.89ăşiăaăindicatăoăconsisten ăintern ăbun ăaăscaleiăexperimentaleă
denumit ăEmotivitate.
Pentru testarea unei alte scale cu opt itemiă denumit ă Îngrijorare,ă amă re inută
urm toriiăitemiăcareăauăprezentatăceleămaiăridicateăvaloriăaleăsatura iilorăînăunulădintreă
factoriăIIăşiăIII:
 16 – ,,Înă timpulă unuiă examen/test,ă m ă gândescă c ă suntă foarteă pu ineă şanseă s -l
trec”;
 10 – ,,Înă timpulă unuiă examen/test,ă pierdă multă timpă gândidu-m ă laă notaă foarteă
slab ăpeăcare este posibilăs ăoăiau”;ă
 9 – ,,Dup ă ceă ună examen/testă s-aă terminat,ă îmiă esteă foarteă greuă s ă nuă m ă maiă
gândescălaănota peăcareăoăvoiăob ine”;ă
 2 – ,,Gândulă c ă voiă picaă m ă împiedic ă s ă m ă concentreză înă timpulă
examenelor/testelor”;ăă
262
 12 – ,,Înătimpulăunuiăexamen/test,ăîncepăs ăm ăîntrebăceămiăs-arăputeaăîntâmplaă
dac ăîlăvoi pica;
 19 – ,,Gândurileălaăexamenele/testeleăpeăcareăle-amăpicatăînainteăm ăîmpiedic ă
s ăm ăconcentrezăînătimpulăunuiăexamen/testăpeăcareăîlăsus in”;
 5 – ,,Dup ă terminareaă unuiă examen/test,ă începă s ă m ă gândescă laă câtă deă multeă
greşeliăamăf cut”.
 8 – ,,Înă timpulă unuiă examen/test,ă începă s -miă facă grijiă c ă viitorulă meuă vaă fiă
compromis dac ănuăamăs -l trec”.
Pentru ansamblul format din cei opt itemi, valoarea coeficientului α-Cronbach
calculat ăpentruălotulăceloră465ăeleviădeăliceuăpeăcareăamăexploratăversiuneaădeălucruă
IAT-IIăaăfostăegal ăcuă0.84ăşiăaăindicat,ădeăasemenea,ăoăconsisten ăintern ăbun ăaăscaleiă
experimentaleădenumit ăÎngrijorare.
8.3. Dateă ob inuteă înă urmaă contravalid riiă versiuniiă paraleleă înă limbaă român ă aă
inventarului IAT. Versiunea IAT-III
A. DATE DESCRIPTIVE.ăTabelulă70ăprezint ăindicatoriiădescriptiviăpentruădistribu iaă

scorurilor pe care le-auă ob inutăceiă 340ă deă eleviă careă auăcompletată versiuneaăparalel ă
IAT-III.
Tabelul 70
Indicatori IAT-III (scoruri totale)
medie 35.92
median 34
mod 34
abatere standard 9.77
skewness 0.76
kurtosis 0.23
minim 20
maxim 70
testul Kolmogorov-Smirnov 2.19 ***
*** p < 0.001
Scorurileăelevilorăauăfostăcuprinseăîntreă20ăşiă70.ăJum tateădintreăeleviăauăob inută

scoruriămaiămiciădecâtă34.ăScorurileăauăprezentatăoăvaria ieămoderat ă(CVăţă27.2ă%).ă
Conform datelor referitoare la testul Kolmogorov-Smirnov, distribu ia a prezentat o
abatereă semnificativ ă deă laă normalitate.ă Distribu iaă aă prezentată oă asimetrieă moderat ă
spreă pronun at ă spreă stânga,ă echivalent ă cuă tendin aă scoruriloră deă aă seă concentraă subă
valoareaămedieiă(veziăşiăFiguraă8.3.).
263
80
76
72
68
64
60
56
52
48
44
40
36
32
28
24
20
16
12
8
4
0
20 - 25 25 - 29 29 - 34 34 - 38 38 - 43 43 - 47 47 - 52 52 - 56 56 - 61 61 - 65 65 - 70
scoruri totale inventar IAT -III
Figura 8.3.
B. COMPARA IIăÎNăFUNC IEăDEăSEX ŞIăCLAS ăŞCOLAR .ăTabelulă71ăprezint ădateleă

ob inuteă înă urmaă efectu riiă compara ieiă scoruriloră laă versiuneaă IAT-IIIă înă func ieă deă
variabila sex.
Tabelul 71
Sex m s t d-Cohen
Fete (N = 208) 37.38 10.06

3.53 *** 0.39
B ie i (N = 132) 33.60 8.86
*** p < 0.001
Caă şiă înă cazulă primeiă formeă aă versiuniiă paraleleă (IAT-II), fetele de liceu au
ob inutăoămedieăaăscorurilorălaăversiuneaăIAT-IIIăsemnificativămaiăridicat ădecâtămediaă
b ie ilorăă(deădataăaceasta,ădiferen aăînăvaloareaăabsolut ăaăfostăegal ăcuă3.78ăpuncte).ă
Din nou, valoarea coeficientului d-Cohenă aă indicată ună efectă deă m rimeă sc zut ă spreă
moderat .
Tabelulă72ăprezint ăcompara iileăîntreăscorurileălaăversiuneaăIAT-IIIăob inuteădeă
subloturileădeăeleviădiferen iateăînăfunc ieădeăclasaăşcolar .
264
Tabelul 72
Subloturi m s t d-Cohen
elevi cls. a IX-a – elevi cls. a X-a 36.71 10.47

1.92 0.29
33.98 8.32
33.71 10.47
elevi cls. a IX-a – elevi cls. a XI-a 2.24 * 0.34
33.53 8.14
33.71 10.47
elevi cls. a IX-a – elevi cls. a XII-a - 1.74 0.27
39.54 10.82
33.98 8.32
elevi cls. a X-a – elevi cls. a XI-a 0.35 0.06
33.53 8.14
33.98 8.32
elevi cls. a X-a – elevi cls. a XII-a - 3.64 *** 0.58
39.54 10.82
33.53 8.14
elevi cls. a XI-a – elevi cls. a XII-a - 3.98 *** 0.63
39.54 10.82
* p < 0.05; *** p < 0.001
Dateleăanalizeiădeăvarian ăunivariat ăauăindicatăunăefectăsemnificativădinăpunctă

de vedere statistic (F = 6.91, p < 0.001) din partea variabilei clas ă şcolar ă asupra
scorurilor pe care elevii le-auăob inutălaăversiuneaăIAT-III. Din nou, valoarea lui η 2 (=
0.058)ăaăindicatăunăefectădeăm rimeăfoarteămic .
Compara iileă detaliateă auă eviden iată ună patternă diferită deă celă pentruă versiunea
IAT-IIă ală diferen eloră înă func ieă deă clasaă şcolar . Astfel, elevii de clasa a XII-a au
ob inută ceaă maiă mareă valoareă aă medieiă scoruriloră laă IAT-III,ă aceştiaă fiindă urma iă deă
elevii de clasa a IX-a, de cei de clasa a X-aăşi,ăpeăultimulăloc,ădeăeleviiăde clasa a XI-a.
Diferen eleă dintreă mediaă ob inut ă deă c treă eleviiă deă clasaă aă XII-aă şiă mediileă
ob inuteădeăc treăeleviiădeăclaseleăaăX-a,ărespectivădeăc treăceiădeăclasaăaăXI-a au fost
semnificativeădinăpunctădeăvedereăstatisticăşiăauăfostăcaracterizateădeăvaloriăuşorăridicateă
aleăm rimiiăefectului.ăDeăasemenea,ădiferen aădintreămediaăscorurilorălaăversiuneaăIAT-
IIIăob inut ădeăc treăeleviiădeăclasaăaăIX-aăşiămediaăob inut ădeăc treăeleviiădeăclasaăaăX-
aă aă fostă semnificativ ă dină punctă deă vedereă statistic,ă îns ă m rimeaă efectuluiă aă fostă
moderat ăspreăsc zut .ăÎntreămediaăelevilorădeăclasaăaăX-aăşiăceaăaăelevilorădeăclasaăaă
XI-aădiferen aăaăfostănesemnificativ ădinăpunctădeăvedereăstatistic.
265
C. CORELA IIă CUă SCORURILE LA INVENTARUL IAT. ECHIVALEN Aă VERSIUNILOR.
Tabelulă73ăprezint ăcorela iileădintreăversiuneaăparalel ăIAT-IIIăşiăversiuneaăIAT.
Tabelul 73
IAT-total 0.84 *** 0.88 *** 0.73 ***

Îngrijorare 0.72 *** 0.77 *** 0.63 ***
Emotivitate 0.79 *** 0.83 *** 0.68 ***
** p < 0.01; *** p < 0.001
Caă şiă înă cazulă versiuniiă IAT-II,ă toateă corela iileă auă fostă pozitive,ă semnificativeă
dină punctă deă vedereă statistică şiă auă avută valoriă ridicateă sauă foarteă ridicate.ă Pentruă
sublotulădeăb ie i,ăvalorileăcorela iilorădintreăscorurileălaăversiuneaăIAT-IIIăşiăscorurileă
laăinventarulăIATăauăfostăcevaămaiăsc zuteădecâtăvalorileăcorela iilorăînregistrateăpentruă
sublotul de fete.
Atâtă pentruă întregulă lotă deă elevi,ă câtă şiă pentruă fiecareă dintreă subloturileă
diferen iateăînăfunc ieădeăvariabilaăsex,ăvalorileăcorela iilorădintreăscorurileălaăversiuneaă
IAT-IIIă şiă scorurileă laă inventarulă IATă auă fostă cevaă maiă sc zuteă decâtă valorileă
înregistrateăpentruăversiuneaăIAT-II.ă Diferen eleăauăfostăcevaămaiăaccentuateăînăcazulă
sublotuluiădeăb ie i.ăCuătoateăacestea,ădateleăpeăcareăle-amăob inutăauăfostăconsiderateă
caăoăprob ăaăechivalen eiăpsihometriceăîntreăversiuneaăIAT-IIIăşiăversiuneaăIAT.ă
Corela iaă dintreă scorurileă peă careă eleviiă le-auă ob inută laă versiuneaă IAT-IIIă şiă
mediile pe careăleăob inuser ăpeăanulăşcolarăanteriorăaăfostăegal ăcuă– 0.14 (p < 0.05).
Pentruă sublotulă deă b ie i,ă corela iaă dintreă scorurileă laă versiuneaă IAT-IIIă şiă
performan eleăşcolareăaăfostănegativ ,ăsemnificativ ădinăpunctădeăvedereăstatistică(păŢă
0.01)ă şiă aă avută oă valoareă maiă ridicat ă (ră ţă 0.23)ă decâtă corela iaă înregistrat ă pentruă
sublotulă deăfeteă (ră ţă 0.13)ăcareăaă fostătotă negativ ,ă îns ă nesemnificativ ă dinăpunctă deă
vedere statistic.
D. EXPLORAREA SCALELOR EXPERIMENTALE ÎNGRIJORARE ŞIă EMOTIVITATE. Itemii

din versiunea IAT-IIIăcareăcorespundăitemiloră2,ă5,ă8,ă9,ă10,ă12,ă16ăşiă19ădinăversiuneaă
IAT-II,ăadic ăscaleiăÎngrijorare pe care ne-amăpropusăs ăoăexplor măsunt:ă2,ă4,ă5,ă8,ă15,ă
20,ă 17,ă respectivă 19.ă Pentruă fiecareă dintreă ceiă 340ă deă elevi,ă amă însumată scorurile la
aceştiăitemi,ăob inândăunăscorăexperimentalăpentruăscalaă Îngrijorare. Scorurile au fost
cuprinseă întreă 8ă şiă 30ă (mă ţă 14.25,ăsă ţă 4.09).ă Pentruăversiuneaă experimental ă aăscaleiă
Îngrijorareă din IAT-III, valorileă coeficientuluiă deă consisten ă intern ă α-Cronbach au
fost: 0.73 – lotul de elevi total; 0.71 – b ie i;ă0.75ă– fete.
Itemii din versiunea IAT-IIIăcareăcorespundăitemiloră1,ă3,ă14,ă17,ă21,ă22,ă23ăşiă24ă
din versiunea IAT-II,ăadic ăscaleiăexperimentaleăEmotivitate sunt: 1, 3, 7, 12, 16, 18, 9,
266
respectiv 14. Pentru fiecare dintre elevii din cel de-alădoileaălot,ăamăînsumatăscorurileălaă
aceştiăitemi,ăob inândăunăscorăexperimentalăpentruăscalaăEmotivitate. Scorurile elevilor
auăvariatăîntreă8ăşiă30ă(măţă14.11,ăsăţă4.58).ăPentruăversiuneaăexperimental ăaăscalei
Emotivitate din IAT-III, valorile coeficientului α-Cronbachăauăfostămultămaiăbuneădecâtă
înăcazulăscaleiăÎngrijorare: 0.83 – lotul de elevi total; 0.79 – b ie i;ă0.84ă– fete.
Scorurileă laă celeă dou ă scaleă experimentaleă auă corelată pozitiv,ă semnificativă din
punctă deă vedereă statistică şiă cuă intensitateă uşoră ridicat ă (ră ţă 0.60,ă pă Ţă 0.01).ă Valorileă
corela iilorădintreăscorurileălaăfiecareăscal ăşiăscorulătotalălaăversiuneaăIAT-III au fost:
0.85 (p < 0.001) – scala Îngrijorare; 0.90 (p < 0.001) – scala Emotivitate.
Tabelulă 74ă prezint ă corela iileă dintreă scorurileă laă versiunileă experimentaleă aleă
scalelor Îngrijorare şiăEmotivitate din IAT-IIIăşiăscorurileălaăinventarulăIATăpeăcareăle-
auăob inutăelevii.ăCorela iileăsuntăprezentateăşiăpentruăsubloturileădeăeleviădiferen iateăînă
func ieădeăvariabilaăsex.ăDinăvalorileăcorela iilor,ăconstat măc ăvaliditateaădeăconstructă
pentruăversiuneaăexperimental ăaăscaleiăEmotivitate din IAT-IIIăaăfostămaiăconsistent ă
decâtăvaliditateaădeăconstructăpentruăscalaăÎngrijorare.ăÎntr-adev r,ăatâtăpentruăîntregulă
lotă deă elevi,ă câtă şiă pentruă subloturileă diferen iateă înă func ieă deă variabilaă sex, valorile
corela iiloră dintreă scorurileă laă scalaă Emotivitate din IAT-IIIă şiă scorurileă laă scalaă
Emotivitate dinăversiuneaăoriginal ăIATăauăfostămaiăridicateădecâtăvalorileăcorela iiloră
dintre scorurile la scala Îngrijorare din IAT-IIIă şiă scorurileă laă scalaă Îngrijorare din
IAT.
Tabelul 74
Loturi Scale experimentale IAT-total Îngrijorare Emotivitate

IAT-III
Îngrijorare 0.68 *** 0.68 ** 0.58 ***

Total (N = 340 elevi)
Emotivitate 0.81 *** 0.64 ** 0.80 ***
Îngrijorare 0.72 *** 0.73 ** 0.61 ***
Fete (N = 208)
Emotivitate 0.85 *** 0.68 ** 0.83 ***
Îngrijorare 0.61 *** 0.58 ** 0.53 ***
B ie iă(Năţă132)
Emotivitate 0.70 *** 0.56 ** 0.70 ***
** p < 0.01; *** p < 0.001
Deă asemenea,ă scalaă experimental ă Emotivitate din IAT-IIIă aă prezentată corela iiă
cuăscorurileătotaleălaăinventarulăIATămaiăridicateădecâtăcorela iileăscaleiăÎngrijorare din
IAT-III (de exemplu, pentru lotul de elevi total – 0.81 fa ă deă 0.68).ă Deă remarcată c ă
toateăcorela iileăauăfostăsemnificativeădinăpunctădeăvedereăstatisticăşiăauăavutăvaloriăcelă
pu inămoderate.ă
Tabelulă 75ă prezint ă corela iileă dintreă scorurileă laă versiunileă experimentaleă aleă
scalelor Îngrijorare şiă Emotivitate din IAT-IIIă şiă performan eleă şcolareă aleă eleviloră
(mediileăgeneraleăpeăcareăleăob inuser ăînăanulăşcolarăanterior).
267
Tabelul 75
Medii generale
Loturi Scale experimentale IAT-III
Îngrijorare - 0.15 *
Total (N = 340 elevi)
Emotivitate - 0.10 *
Fete (N = 208)
B ie iă(Năţă132)
* p < 0.05
Corela iileă scoruriloră laă fiecareă dintreă celeă dou ă scaleă experimentaleă dină
versiunea IAT-IIIăcuăperforman eleăşcolareăauăfostănegative,ăîns ăauăavutăvaloriăfoarteă
sc zuteă sauă modeste.ă Pentruă sublotulă deă fete,ă valorileă corela iiloră cuă performane eleă
şcolareă auă fostă maiă ridicateă decâtă valorileă corela iiloră înregistrateă pentruă sublotulă deă
b ie iă (înă cazulă scaleiă Emotivitate, diferen aă aă fostă pronun at ).ă Corela iaă dintreă
scorurileă laă scalaă experimental ă Emotivitate din IAT-IIIă şiă rezultateleă şcolareă aă fostă
semnificativ ădinăpunctădeăvedereăstatisticădoarăînăcazulăb ie ilor.ăÎnăschimb,ăscorurileă
la scala Îngrijorare au corelat semnificativ din punct de vedere statistic cu
performan eleă şcolareă atâtă pentruă lotulă deă eleviă total,ă câtă şiă înă cazulă fiec ruiaă dintreă
subloturileădiferen iateăînăfunc ieădeăvariabilaăsex.
E. CONSISTEN AăINTERN ăA ITEMILOR. CORELA IILEăCUăSCORUL TOTAL. Tabelul 76

prezint ă valorileă corectateă aleă corela iiloră dintreă scorurileă laă fiecareă itemă înă parteă şiă
scorul total la versiunea IAT-III,ă precumă şiă valoareaă coeficientuluiă deă consisten ă
intern ă pentruă ansamblurileă reprezentateă deă resturileă deă itemiă aiă versiuniiă IAT-III,
rezultateăprinăeliminareaăpeărândăaăcâteăunuiăitem.
Valorileăcorela iilorăîntreăscorurileălaăitemiiăinventaruluiăIAT-IIIăşiăscorulătotalăauă
fostăcuprinseăîntreă0.36ăşiă0.65ă(medianaădistribu ieiăcorela iilorăţă0.50;ămediaăţă0.50).ă
Valoriă maiă sc zuteă aleă corela ieiă cuă scorulă totală auă prezentată itemii:ă 4ă (,,Dup ă
terminareaăunuiăexamen/test,ăîncepăs ăm ăgândescălaăcâtădeămulteăgreşeliăamăf cut”),ă8ă
(,,Dup ăceăunăexamen/testăs-aăterminat,ăîmiăesteăfoarteăgreuăs ănuăm ămaiăgândescălaă
notaăpeăcareăoăvoiăob ine”),ă10ă(,,Laăînceputulăunuiăexamen/test,ăamăsenza iaădeăleşin”),ă
14 (,,Înătimpulăunuiăexamen/test,ăîncepăs ăamăoădurereădeăstomacăchinuitoare”),ă15ă(,,Înă
timpulăunuiăexamen/test,ăpierdămultătimpăgândindu-m ălaănotaăfoarteăslab ăpeăcareăesteă
posibilăs ăoăiau”)ăşiă17ă(,,Înătimpulăunuiăexamen/test,ăm ăgândescăc ăsuntăfoarteăpu ină
şanseă s -l trec”).ă Eliminareaă peă rândă aă fiec ruiaă dintreă aceştiă itemiă ară fiă crescută
valoareaăconsisten eiăinterneăaăansamblurilorăreprezentateădeărestulăitemilorădinăIAT-III
de la 0.88 la 0.89.
268
Tabelul 76
Corela ieăscorăitem-scor total α-Cronbachădac

Itemi IAT-III
(corectat ) itemul este eliminat
1. 0.57 0.88
2. 0.51 0.88
3. 0.48 0.88
4. 0.36 0.89
5. 0.53 0.88
6. 0.48 0.88
7. 0.65 0.88
8. 0.40 0.89
9. 0.57 0.88
10. 0.39 0.89
11. 0.63 0.88
12. 0.63 0.88
13. 0.64 0.88
14. 0.41 0.89
15. 0.40 0.89
16. 0.63 0.88
17. 0.39 0.89
18. 0.57 0.88
19. 0.43 0.88
20. 0.50 0.88
Pentru lotul reprezentat de cei 340 de elevi de liceu pe care am experimentat

versiunea IAT-III,ăvaloareaăconsisten eiăinterneă(coeficientulăα-Cronbach)ăaăfostăegal ă
cu 0.88.
Varia iileă consisten eiă interneă înă func ieă deă variabileleă sex, respectiv clas ă
şcolar au fost mici: 0.89 – fete; 0.87 – b ie i;ă0.89ă– elevi de clasa a IX-a; 0.86 – elevi
de clasa a X-a; 0.86 – elevi de clasa a XI-a; 0.90 – elevi de clasa a XII-a.
Şiă variabilaă vârst aă produsă varia iiă miciă aleă coeficientuluiă α-Cronbach: 0.90 –
eleviăînăvârst ădeă15ăani;ă0.88ă– eleviăînăvârst ădeă16ăani;ă0.87ă– eleviăînăvârst ădeă17ă
ani; 0.88 – eleviăînăvârst ădeă18ăani;ă0.90ă– eleviăînăvârst ădeă19ăani.ă
E. STRUCTURAăFACTORIAL .ăTabelulă77ăprezint ăcorela iileădintreăceiă20ădeăitemiă

ai versiunii IAT-III.ă Aproapeă toateă corela iileă dintreă itemiă (97.8ă %)ă auă fostă
semnificative din punct de vedereăstatistic.ăValorileăacestoraăauăfostăcuprinseăîntreă0.05ă
şiă0.57ă(mediaădistribu ieiăvalorilorăcorela iilorăţă0.29,ămedianaăţă0.29).ă
Înă vedereaă extrageriiă factorilor,ă amă utilizată totă metodaă descompuneriiă înă
componenteăprincipaleăcuărota ieăvarimax. AplicândăcriteriulăluiăCattell,ăamăre inutătreiă
269
factoriăînăurmaărota iei.ăAceştiaăauăexplicatăîmpreun ă49.05ă%ădinăvarian aăcomun ăaă
scoruriloră laă itemi.ă Primulă dintreă factoriă aă explicată 17.08ă %ă dină varian aă comun ă aă
scorurilor la itemi, al doilea – 17.06 %, iar cel de-al treilea factor – 14.9 %.
Comunalit ileă itemiloră (veziă Tabelulă 78)ă auă variată întreă 0.29ă şiă 0.68ă (mediaă
distribu ieiăcomunalit ilorăţă0.48,ămedianaăţă0.48).ăDinăTabelulă78,ăseăpoateăconstataă
c ăitemiiă4ă(,,Dup ăterminareaăunuiăexamen/test,ăîncepăs ăm ăgândescălaăcâtădeămulteă
greşeliăamăf cut”),ă8ă(,,Dup ăceăunăexamen/testăs-aăterminat,ăîmiăesteăfoarteăgreuăs ănuă
m ămaiăgândescălaănotaăpe careăoăvoiăob ine”),ă11ă(,,Peăm sur ăceăseăapropieăziuaăunuiă
examen/test,ăm ăîngrijoreaz ădinăceăînăceămai multănotaăpeăcareăoăvoiăob ine”)ăşiă13ă
(,,Înăziuaăînăcareăurmeaz ăs ăsus inăunăexamen/test,ăîncepăs -miăfacăfoarteămulteăgrijiăînă
privin aăacestuia”)ăauătinsăs ăseăgrupezeăînăfactorulăI.ăValorileăsatura iilorăpeăcareăaceştiă
itemi le-auă prezentată înă factorul I au fost superioare pragului de 0.40 pe care l-am
utilizatăpentruăselec iaăitemilorăînăcadrulămodeluluiăfactorială(auăfostăcuprinseăîntreă0.52ă
şiă077).
Valorileăsatura iilorăpeăcareăitemiiă4,ă8,ă11ăşiă13ăle-auăprezentatăînăunulăsauăaltulă
dintre factoriiă IIă şiă IIIă auă fostă multă maiă sc zuteă decâtă valorileă satura iiloră înă primulă
factor.ăPentruăitemulă8,ăvalorileăsatura iilorăînăfactoriiăIIăşiăIIIăauăfostăchiarăinfime.ăTo iă
ceiă patruă itemiă seă refer ă laă preocup rileă unuiă elevă legateă deă eşeculă laă ună examen/test
(deci la factorul Îngrijorare)ăcareăaparăfieădup ,ăfieăînainteădeăconfruntareaăcuăsitua iaă
propriu-zis ădeăexamen/test.ăAşadar,ăfactorulăIădinămodelulăfactorialăalăversiuniiăIAT-
III este echivalent cu factorul III din modelul factorial al versiunii IAT-II (a se revedea
Tabelul 69).
Peădeăalt ăparte,ăitemiiă2ă(,,Gândulăc ăvoiăpicaăm ăîmpiedic ăs ăm ăconcentrezăînă
timpul examenelor/testelor”),ă15ă(,,Înătimpulăunuiăexamen/test,ăpierdămultătimpăgândidu-
m ălaănotaăfoarteăslab ăpeăcareăesteăposibilăs ăoăiau”),ă17 (,,Înătimpulăunuiăexamen/test,ă
m ăgândescăc ăsuntăfoarteăpu ineăşanseăs -l trec”),ă19ă(,,Gândulălaăexamenele/testeleălaă
careăamăpicatăînainteăm ăîmpiedic ăs ăm ăconcentrezăînătimpulăunuiăexamen/testăpeăcareă
îlă sus in”)ă şiă 20ă (,,Înă timpulă unuiă examen/test,ă începă s ă m ă întrebă ceă miă s-ar putea
întâmplaă dac ă îlă voiă pica”)ă s-auă grupată înă factorulă IIIă peă careă l-am apropiat tot de
dimensiunea Îngrijorare.ăValorileă satura iilorăînă factorulă IIIă pentruăitemiiă peăcareăi-am
enumerată auă fostă cuprinseă întreă 0.39ă şiă 0.69.ă Înă acelaşiă timp,ă satura iileă peă careă aceştiă
itemi le-auă prezentată înă factorulă Iă şiă înă factorulă IIă auă fostă multă maiă sc zuteă caă valoareă
(uneleă chiară infime).ă To iă itemiiă peă careă i-amă enumerată seă refer ă laă preocup rileă
cognitiveălegateădeăeşeculălaăunăexamen/testăşiădeăposibileleăconsecin eăaleăacestuiaăpeă
careăleăauăînătimpulăexamenului/testuluiăeleviiăanxioşiăînăraportăcuăsitua iileăevaluative.ă
Este vorba despre factorul II din modelul factorial rezultat pentru versiunea IAT-II pe
care l-am apropiat de dimensiunea Îngrijorare.
270
Tabelul 77
Itemi 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20.
1. - 0.38 ** 0.34 ** 0.27 ** 0.29 ** 0.27 ** 0.50 ** 0.23 ** 0.51 ** 0.25 ** 0.34 ** 0.40 ** 0.36 ** 0.27 ** 0.27 ** 0.43 ** 0.27 ** 0.35 ** 0.18 ** 0.26 **
2. - 0.25 ** 0.19 ** 0.33 ** 0.24 ** 0.36 ** 0.19 ** 0.30 ** 0.16 ** 0.35 ** 0.31 ** 0.36 ** 0.19 ** 0.37 ** 0.30 ** 0.26 ** 0.29 ** 0.39 ** 0.38 **
3. - 0.17 ** 0.23 ** 0.41 ** 0.46 ** 0.18 ** 0.33 ** 0.24 ** 0.32 ** 0.38 ** 0.32 ** 0.29 ** 0.05 0.35 ** 0.18 ** 0.37 ** 0.15 ** 0.16 **
4. - 0.19 ** 0.17 ** 0.28 ** 0.33 ** 0.14 ** 0.10 0.30 ** 0.20 ** 0.32 ** 0.17 ** 0.20 ** 0.18 ** 0.15 ** 0.25 ** 0.12 * 0.19 **
5. - 0.25 ** 0.31 ** 0.24 ** 0.32 ** 0.23 ** 0.44 ** 0.45 ** 0.43 ** 0.14 ** 0.27 ** 0.28 ** 0.33 ** 0.27 ** 0.35 ** 0.40 **
6. - 0.42 ** 0.18 ** 0.30 ** 0.26 ** 0.38 ** 0.31 ** 0.32 ** 0.35 ** 0.13 * 0.31 ** 0.11 * 0.36 ** 0.23 ** 0.18 **
7. - 0.31 ** 0.43 ** 0.24 ** 0.46 ** 0.49 ** 0.52 ** 0.35 ** 0.21 ** 0.50 ** 0.19 ** 0.48 ** 0.18 ** 0.27 **
8. - 0.22 ** 0.13 * 0.38 ** 0.30 ** 0.42 ** 0.11 * 0.14 ** 0.29 ** 0.09 0.28 ** 0.09 0.20 **
9. - 0.44 ** 0.37 ** 0.35 ** 0.30 ** 0.32 ** 0.30 ** 0.43 ** 0.32 ** 0.37 ** 0.23 ** 0.30 **
10. - 0.24 ** 0.29 ** 0.15 ** 0.34 ** 0.18 ** 0.31 ** 0.19 ** 0.26 ** 0.22 ** 0.16 **
11. - 0.45 ** 0.57 ** 0.18 ** 0.28 ** 0.40 ** 0.23 ** 0.46 ** 0.23 ** 0.34 **
12. - 0.57 ** 0.30 ** 0.20 ** 0.48 ** 0.26 ** 0.39 ** 0.34 ** 0.33 **
13. - 0.19 ** 0.17 ** 0.45 ** 0.24 ** 0.48 ** 0.23 ** 0.35 **
14. - 0.22 ** 0.33 ** 0.14 ** 0.26 ** 0.24 ** 0.19 **
271
15. - 0.34 ** 0.33 ** 0.13 * 0.37 ** 0.37 **

16. - 0.28 ** 0.46 ** 0.29 ** 0.37 **
17. - 0.12 * 0.36 ** 0.40 **
18. - 0.24 ** 0.29 **
19. - 0.41 **
20. -
* p < 0.05; ** p < 0.01; testul KMO = 0.91; testul Bartlett: χă2 = 2279.06, p < 0.001
Tabelul 78
Factori
Itemi IAT-III Comunalit i
I II III
1. 0.33 0.50 a 0.26 0.43
2. 0.30 0.19 0.53 0.41
3. 0.31 0.60 - 0.0002 0.46
4. 0.52 0.0004 0.12 0.29
5. 0.42 0.12 0.50 0.45
6. 0.28 0.58 0.0002 0.42
7. 0.53 0.55 0.10 0.61
8. 0.67 0.0004 0.0004 0.45
9. 0.15 0.62 0.34 0.53
10. - 0.0007 0.64 0.21 0.46
11. 0.66 0.25 0.25 0.57
12. 0.50 0.40 0.28 0.50
13. 0.77 0.20 0.20 0.68
14. - 0.0001 0.67 0.14 0.47
15. 0.0005 0.12 0.69 0.49
16. 0.36 0.51 0.31 0.50
17. 0.0006 0.13 0.67 0.47
18. 0.52 0.46 0.0007 0.49
19. 0.0005 0.18 0.69 0.51
20. 0.28 0.0008 0.67 0.54
Valori proprii 3.41 3.41 2.98
a
Valorileăscriseăcuăcifreăîngroşateă reprezint ăsatura iileăcorespunz toareăitemilor care au fost
re inu iăpentruăfiecareăfactorăînăparte.
Aşadar,ăitemiiă2,ă4,ă8,ă11,ă13,ă15,ă17,ă19ăşiă20ădinăversiuneaăIAT-III s-auăgrupatăînă
factoriiă Iă şiă IIIă peă careă i-am asimilat dimensiunii Îngrijorare.ă Coresponden iiă loră dină
versiunea IAT-IIăsunt:ă2,ă5,ă9,ă11,ă18,ă10,ă16,ă19,ărespectivă12.ăDintreăaceştia, itemii 2, 5,
9,ă10,ă16,ă19ăşiă12ăs-auăgrupatăînăfactoriiăIIăşiăIIIădinămodelulăpentruăversiuneaăIAT-II pe
care i-am asimilat dimensiunii Îngrijorare. Înăcadrulămodeluluiăfactorialăcareăaărezultată
din reducerea scorurilor pe care elevii le-auăob inutăla itemii versiunii IAT-III, itemii 1
(,,Înătimpulăunuiăexamen/test,ădevinăatâtădeăemo ionat/- ,ăîncâtănuămaiăreuşescăs -mi pun
gândurileăînăordine”),ă3ă(,,Înătimpulăunuiăexamen/test,ămâinileăîncepăs -mi tremure”),ă6ă
(,,Înătimpulăexamenelor/testelor,ăamăsenza iaănepl cut ădeă,,nodăînăgât””),ă9ă(,,Înătimpulă
examenelor/testelor,ăm ăcopleşescăemo iileăşiănuămaiăsuntăcapabil/- ăs ăreactionez”),ă10ă
(,,Laă începutulă unuiă examen/test,ă amă senza iaă deă leşin”),ă 14ă (,,Înă timpulă
examenelor/testelor,ă începă s ă amă oă durereă de stomac chinuitoare”)ă şiă 16ă (,,Înă timpulă
testelor/examenelor,ă m ă simtă panicat/- ”)ă auă manifestată tendin aă deă aă seă grupaă înă
factorul cel de-ală doileaă dintreă factoriiă careă auă fostă extraşiă înă cadrulă modeluluiă pentruă
272
versiunea IAT-III.ă Valorileă satura iiloră auă fostă cuprinseă întreă 0.50ă (pentruă itemulă 1)ă şiă
0.67ă(pentruăitemulă14).ăÎnăacelaşiătimp,ăsatura iileăpeăcareăaceştiăitemiăle-auăprezentatăînă
factorulă Iă şiă înă factorulă IIIă auă fostă multă maiă sc zuteă caă valoareă (uneleă chiară infime).ă
Con inutulă tuturoră itemiloră seă refer ă laă st riă emo ionaleă şiă senza iiă somaticeă şiă neuro-
vegetativeăcareăaparăatunciăcândăunăelevăseăconfrunt ăefectivăcuăsitua iaădeăexamen/test.ă
De aceea, factorul II a fost asimilat dimensiunii Emotivitate (înămodelulăfactorialăpentruă
versiunea IAT-II, corespondentul s uăesteăfactorulăI). Pentruăitemiiă1,ă3,ă6,ă9,ă14ăşiă16ă
din versiunea IAT-III,ă coresponden iiă dină versiuneaă IAT-II sunt: 1, 3, 6, 23, 24,
respectiv 21 88.ăTo iăaceştiăitemiăs-auăgrupatăînăfactorulăIădinămodelulăpentruăversiuneaă
IAT-II pe care l-am asimilat dimensiunii Emotivitate.
Înăconcluzie,ămodelulăfactorialărelevatădeăscorurileăpeăcareăeleviiăle-auăob inutălaă
itemii versiunii IAT-III a fost apropiat de modelul factorial rezultat pentru versiunea
IAT-II. Cincisprezece itemi comuni celoră dou ă versiuniă s-auă grupată înă aceleaşiă
dimensiuniăaleăanxiet iiăfa ădeătestare.ăAstfel,ăitemiiă2ă(2)ă 89 – ,,Gândulăc ăvoiăpicaăm ă
împiedic ă s ă m ă concentreză înătimpulă examenelor/testelor”, 4 (5) – ,,Dup ăterminareaă
unuiăexamen/test,ăîncepăs ăm ăgândescălaăcâtădeămulteăgreşeliăamăf cut”, 8 (9) – ,,Dup ă
ce un examen/test s-aăterminat,ăîmiăesteăfoarteăgreuăs ănuăm ămaiăgândescălaănotaăpeă
careă oă voiă ob ine”, 11 (11) – ,,Peă m sur ă ceă seă apropieă ziuaă unuiă examen/test,ă m ă
îngrijoreaz ădinăceăînăceămaiămultănotaăpeăcareăoăvoiăob ine”, 13 (18) – ,,Înăziuaăînăcareă
urmeaz ă s ă sus ină ună examen/test,ă începă s -miă facă foarteă multeă grijiă înă privin aă
acestuia ”, 15 (10) – ,,Înă timpulă unuiă examen/test,ă pierdă multă timpă gândidu-m ă laă notaă
foarteăslab ăpeăcareăesteăposibilăs ăoăiau”,ă17ă(16)ă – ,,Înătimpulăunuiăexamen/test,ăm ă
gândescăc ăsuntăfoarteăpu ineăşanseăs -l trec”,ă19ă(19)ă– ,,Gândulălaăexamenele/testeleălaă
careăamăpicatăînainteăm ăîmpiedic ăs ăm ăconcentrezăînătimpulăunuiăexamen/testăpeăcareă
îlăsus in”,ărespectivă20ă(12) – ,,Înătimpulăunuiăexamen/test,ăîncepăs ăm ăîntrebăceămiăs-ar
puteaă întâmplaă dac ă îlă voiă pica”s-auă grupată înă dimensiuneaă referitoareă laă Îngrijorare
(factoriiăIăşiă IIIădină modelulăcorespunz torăversiuniiăIAT-III,ărespectivăfactoriiăIIăşiă IIIă
din modelulăcorespunz torăversiuniiăIAT-II).
Laărândulălor,ăitemiiă1ă(1)ă– ,,Înătimpulăunuiăexamen/test,ădevinăatâtădeăemo ionat/-
,ă încâtă nuă maiă reuşescă s -miă pună gândurileă înă ordine”,ă 3ă (3)ă – ,,Înă timpulă unuiă
examen/test,ămâinileăîncepăs -mi tremure”,ă6ă(6)ă – ,,În timpul examenelor/testelor, am
senza iaă nepl cut ă deă <<nodă înă gât>>”,ă 9ă (23)ă – ,,Înă timpulă examenelor/testelor,ă m ă
copleşescă emo iileă şiă nuă maiă suntă capabil/- ă s ă reactionez”,ă 14ă (24)ă - ,,Înă timpulă
examenelor/testelor,ăîncepăs ăamăoădurereădeăstomacăchinuitoare”,ărespectivă16ă(21)ă–
,,Înă timpulă testelor/examenelor,ă m ă simtă panicat/- ”ă s-auă grupată înă dimensiuneaă
referitoare la Emotivitate (factorulă IIă dină modelulă corespunz toră versiuniiă IAT-III,
respectivăfactorulăIădinămodelulăcorespunz torăversiuniiăIAT-II).
88
Reamintimăc ăitemulă10ădinăversiuneaăIAT-IIIănuăaăavutăcorespondentăînăversiuneaăIAT-II.
89
Primul num ră reprezint ă num rulă deă ordineă ală itemuluiă înă versiuneaă IAT-III,ă înă timpă ceă înă
parantez ăesteătrecutănum rulădeăordineăalăitemuluiăcorespondentădinăversiuneaăIAT-II.
273
274
9. Experimentarea unei versiuni scurte a inventarului IAT
Stabilireaăuneiăformeăscurteăaăversiuniiăînălimbaăromân ăaăinventaruluiăTAIăesteă
motivat ădeăra iuniăpractice.ăAnumiteădesign-uriădeăcercetareăimplic ăadministrareaămaiă
multorăprobe,ăînăvedereaătest riiăempiriceăaăunuiămodelăpeăcareăautorulă(autorii)ăîlăareă
(au)ă înă minte.ă Dac ă acesteaă suntă lungi,ă participan iiă laă studiuă ară puteaă manifestaă oă
atitudineă negativ ,ă mergândă deă laă plictiseal ă şiă oboseal ă (careă conducă laă varia iiă aleă
gradului de implicareă înă parcurgereaă întreb riloră chestionarelor)ă pân ă laă refuzulă deă aă
completaă chestionarele.ă Înă plus,ă activitateaă careă implic ă verificareaă validit iiă
protocoaleloră cuă r spunsuri,ă scorareă acestora,ă realizareaă bazeiă deă dateă şiă prelucrareaă
statistic ăaădatelorăarăfiăfoarteălaborioas .ă
Avândă înă vedereă c ă versiuneaă înă limbaă român ă aă inventaruluiă TAIă aă probată oă
fidelitateă bun ă subă aspectulă consisten eiă interneă aă itemiloră şiă aă fidelit iiă prină
înjum t ireă (aă seă revedeaă Capitolulă 7,ă subcapitolulă 7.3.),ă precumă şiă existen aă maiă
multorăitemiăcareăauăprezentatăsatura iiăînăunaăsauăînăaltaădintreăceleădou ădimensiuniă
aleăanxiet iiăfa ădeătestareă(aăseărevedeaăCapitolulă7,ăsubcapitolulă7.5.),ăamăconsiderată
caă fiindă posibil ă stabilireaă uneiă formeă scurteă careă s ă poat fiă utilizat ă cuă încredereă
pentruă evaluareaă (individual ă sauă colectiv )ă aă anxiet iiă fa ă deă testare,ă înă scoruriă deă
cercetareăsauădeăinterven ie.
Bazaădeădateăpornindădeălaăcareăaăfostăstabilit ăformaăscurt ăaăversiuniiăînălimbaă
român ăaăinventaruluiăTAIăa fostăreprezentat ădeă1914ăeleviădeăliceuădinăcadrulăceloră
nou ăloturiăpeăcareăamărealizatăstudiile.ăă
9.1.ăCriteriiădeăselec ieăaăitemilor
Deaneă şiă Tayloră (2002)ă vorbescă deă necesitateaă reduceriiă num ruluiă deă itemiă ală
unuiăinstrument,ăf r ădistorsionarea capacit iiăacestuiaădeăaă,,captura”ăconstructul(ele)ă
relevant(e)ăpeăcareăcercet torulădoreşteăs -lă(s ăle)ăstudieze.
Ceiădoiăautoriăauăexperimentatăoăform ăscurt ăaăinventaruluiăTAIă(aăseărevedeaă
Capitolulă 2,ă subcapitolulă 2.7.)ă prină selec iaă maiă multoră subansambluri de itemi din
variantaălung ,ăpentruăcareăauăcalculatăşiăauăcomparatăîntreăeleăvalorileăcorela iilorăîntreă
scorurileălaăcâteăunăitemăşiăscorurileălaăansamblulăformatădinărestulădeăitemiă(engl. item-
remainder correlations 90),ă precumă şiă valorileă corela iiloră întreă scorurileă laă formeleă
scurteăşiăscorurileălaăansamblurileăformateădinărestulădeăitemiă(deăexemplu,ăcorela iileă
întreăscorurileălaăsubansamblulăformatădinăcinciăitemiăşiăscorurileălaăansamblulăformată
din restul de 15 itemi ai inventarului). De asemenea, cei doi autori pe care i-am citat
parăs ăfiăf cutăselec iaăitemilorăînăcadrulăformelorămaiăscurteăastfelăîncâtăs ăreproduc ă
propor iaăînăceeaăceăpriveşteănum rulădeăitemiăcareăscoreaz ăpentruăfiecareădintreăceleă
90
A se revedea cea de-a 15-aănot ădeăsubsolă(Capitolulă2,ăsubcapitolulă2.1.).ă
275
dou ăscaleăaleăversiuniiălungiăaăinventarului.ăPeăbazaăcelorătreiăcriterii,ăautoriiăauăre inută
cinciă combina iiă alc tuiteă dină patru,ă cinci,ă şase,ă opt,ă respectivă zeceă itemiă dină formaă
lung ăaăinventaruluiăTAI.
Dup ă parcurgereaă unoră tehniciă statistice,ă autoriiă auă re inută versiuneaă cuă cinci
itemi pe care au considerat-oăcaăfiindăsimilar ăcuăversiuneaălung ,ăînăceeaăceăpriveşteă
indicatoriiăreferitoriălaăfidelitateă(consisten aăintern )ăşiălaăvaliditateă(deăconstruct).ăÎnă
Caseta 3,ă suntă reda iă itemiiă dină versiuneaă lung ă aă inventaruluiă TAIă pe careă Deaneă şiă
Taylor (2002) i-auăre inutăînăversiuneaăscurt ă(întreăparantezeăsuntătrecuteănumereleădeă
ordineăpeăcareăitemiiăleăauăînăversiuneaălung ).
Caseta 3
TAI-5 (DeaneăşiăTaylor,ă2002)
1 (11). Înătimpulătestelor,ăm ăsimtăfoarteăîncordat( ).

2 (12). Mi-aşădoriăcaăexameneleăs ănuăm ămaiăperturbeăatâtădeămult.
3 (14). Înătimpulătestelorăimportante,ăm ăgândescănumaiălaăeşec.
4 (15). Înătimpulăunuiătestăimportant,ăm ăsimtăfoarteăpanicat( ).
5 (20). Înătimpulăexamenelor,ădevinăatâtădeăagitat( ),ăîncâtăuităşiăceeaăceăştiuăîntr-adev r.
Unulă dintreă criteriileă deă selec ieă aă itemiloră înă cadrulă celoră treiă formeă scurteă aleă
versiuniiă înă limbaă român ă (IAT)ă aă inventaruluiă TAIă peă careă le-am explorat a fost
reprezentată deă valorileă corectateă aleă corela iiloră dintreă scorurileă laă itemiă şiă scorurileă
totaleă careă reprezint ă acelaşiă constructă statistică cuă celă referitoră laă corela iileă dintreă
scorurileă laă câteă ună itemă şiă scorurileă laă ansamblulă formată dină restulă deă itemiă (item-
remainder correlation). Acest criteriu a fost utilizată şiă deă Deaneă şiă Tayloră (2002)ă înă
selec iaă itemiloră versiuniloră scurteă aleă inventaruluiă TAIă peă careă le-au testat. De
asemenea,ă itemiiă dină cadrulă formeiă lungiă aă versiuniiă înă limbaă român ă aă inventaruluiă
TAIă auă fostă selecta iă astfelă încâtă s ă reproduc ă propor iaă egal ă aă itemiloră careă cotauă
pentruă fiecareă dintreă celeă dou ă scale.ă Deă exemplu,ă pentruă versiuneaă scurt ă cuă şaseă
itemi,ă amă selec ionată dină versiuneaă lung ă treiă itemiă careă opera ionalizauă dimensiuneaă
Emotivitate (esteă vorbaă despreă itemiiă 9,ă 11ă şiă 15) şiă treiă itemiă careă opera ionalizauă
dimensiunea Îngrijorareă(esteăvorbaădespreăitemiiă7,ă14ăşiă17).
Urm toareleă dou ă criteriiă peă careă le-amă utilizată înă selec iaă itemiloră formeloră
scurteăauăfostădiferiteădeăceleălaăcareăauăf cutăapelăDeaneăşiăTayloră(2002). Unul a vizat
valorile pe care le-auăavutăsatura iileăitemilorăinventaruluiăIATăînăunaăsauăînăaltaădintreă
celeă dou ă dimensiuniă aleă anxiet iiă fa ă deă testareă (aă seă revedeaă Capitolulă 7,ă
subcapitolulă 7.5.,ă punctulă I.1.).ă Cel laltă aă fostă reprezentată deă evaluareaă con inutuluiă
itemilor.ăDeăexemplu,ăauăfostăevita iăitemi,ăprecumă2ă(,,Înătimpulăexamenelor/testelor,ă
amă ună sentimentă sup r toră deă nelinişteă ”),ă 10ă (,,La un examen/test, devin foarte
276
neliniştit/- ,ă chiară înainteă deă aă daă foiaă cuă r spunsuri”)ă sauă 12ă (,,Mi-aşă doriă caă
examenele/testeleăs ănuăm ămaiăperturbeăatâtădeămult”)ăcareăauăfostăevalua iăcaăfiindă
maiă ambiguiă înă ceeaă ceă priveşteă dimensiuneaă anxiet iiă fa ă deă testareă peă careă oă
reflectau (a se revedea Capitolul 7, subcapitolul 7.5., punctul II, comentariul pentru
itemiiă 2ă şiă 10).ă Deă asemenea,ă amă evitată includereaă înă vreunaă dintreăceleă treiă versiuniă
scurte a itemilor problematici 16 (,,Îmiăfacăfoarteămulteăgrijiăînainteaăunuiăexamen/testă
important”)ăşiă20ă(,,Înătimpulăexamenelor/testelor,ădevinăatâtădeăagitat( ),ăîncâtăuităşiă
ceeaăceăştiuăîntr-adev r”).
Tabelulă 79ă prezint ă valorileă corectateă aleă corela iiloră dintreă scorurileă laă fiecareă
dintreă itemiiă versiuniiă lungiă înă limbaă român ă aă inventaruluiă TAIă şiă scorurileă totale,ă
respectivăvalorileăsatura iilorăpeăcare itemii le-auăprezentatăînăfiecareădintreăceleădou ă
dimensiuniă aleă anxiet iiă fa ă deă testareă careă auă rezultată înă urmaă analizeiă factorialeă
exploratoriiăefectuat ăpeălotulădeăeleviăgeneral.ăValorileăsatura iilorăleăreproducăpeăceleă
incluseăînăTabelulă48ă(Capitolul 7, subcapitolul 7.5., punctul I.1.).
Tabelul 79
Corela ieăscoră Satura iiă

Item item-
Observa ii
IAT scor total Factor I Factor II
(corectat ) (Emotivitate) (Îngrijorare)
Valoriămodesteăaleăsatura ieiăînă
dimensiunea Emotivitate,
1. 0.47 0.50 0.20
respectivăaleăcorela ieiăcuă
scorul total.
0.56 0.61 0.22 Con inutăevaluatăcaăfiindă

2.
ambiguu.
3. a 0.50 0.23 0.62
Con inutăevaluatăcaăfiindă
ambiguu.ăValoareămodest ăaă
satura ieiăînădimensiuneaă
4. 0.55 0.38 0.50
Îngrijorare şiănuăfoarteădiferit ă
deăsatura iaăînădimensiuneaă
Emotivitate.
5. 0.36 - 0.001 0.70
dimensiunea Îngrijorare,
6. 0.38 0.17 0.48
respectivăaleăcorela ieiăcuă
scorul total.
7. 0.60 0.31 0.66
8. 0.50 0.56 0.18
9. 0.61 0.69 0.19
10. 0.59 0.56 0.23
ambiguu.
11. 0.67 0.70 0.26
277
12. 0.50 0.61 0.12
ambiguu.
dimensiunea Emotivitate,
13. 0.45 0.46 0.23
respectivăaleăcorela ieiăcuăscorulă
total.
14. 0.54 0.24 0.67
15. 0.71 0.64 0.41
Înăversiuneaăoriginal ,ăesteă
trecut la dimensiunea
Emotivitate,ădeşi,ăprină
16. 0.56 0.69 0.11
con inutulăs uăexplicit,ăpareăs ă
trimit ăc treădimensiuneaă
Îngrijoare.
17. 0.56 0.29 0.63
18. 0.57 0.65 0.18
Deşiăprezint ăoăsatura ieămultă
maiăridicat ăînădimensiuneaă
Emotivitate decâtăvaloareaă
satura ieiăînădimensiuneaă
Îngrijorare, itemul trimite prin
19. 0.54 0.56 0.24
con inutulăs uăexplicităc treă
dimensiunea Îngrijorare.
Spielberger (1980), nu l-a
inclusăînăniciunaădintreăcele
dou ădimensiuni.
Satura iileăînăambiiăfactoriăsuntă
apropiateăcaăvaloare.ăÎnă
20. 0.65 0.48 0.52
versiuneaăoriginal ,ăesteătrecutălaă
a
Itemii aleăc rorănumereădeăordineăsuntătehnoredacta iăînăcaractareăîngroşateăşiăsubliniate au fos
incluşiăînăceleătrei versiuni scurte pe care le-am explorat.
Itemiiă3,ă5,ă7,ă8,ă9,ă11,ă14,ă15,ă17ăşiă18ăauăfostăincluşiăînăceleătreiăversiuniăscurteă
pe care le-amă explorat.ă Dintreă aceştia,ă itemiiă 5,ă 14,ă 7,ă 17ă şiă 3ă auă prezentată celeă maiă
ridicateă valoriă (înă ordineaă descresc toare)ă aleă satura iiloră înă factorulă IIă – Îngrijorare.
Cuăexcep iaăitemiloră2,ă10,ă12,ă16ăşiă19ăpeăcareăamăevitatăs -i includem, itemii 11, 9,
18,ă 15ă şiă 8ă auă prezentată celeă maiă ridicateă valoriă (înă ordineaă descresc toare) ale
satura iilorăînăfactorulăIă– Emotivitate.
Înăacelaşiătimp,ăitemiiă15,ă11,ă9,ă7,ă18ăşiă17ă(dintreăceiăincluşi)ăauăavutăceleămaiă
ridicateăvaloriăcorectateă(înăordineaădescresc toare)ăaleăcorela iilorăcuăscorurileătotaleălaă
versiuneaălung ăaăinventarului IAT.ăDeşiăauăavutăaceeaşiăvaloareămoderat ăaăcorela ieiă
cuăscorurileătotale,ăitemiiă3ăşiă8ăauăfostăincluşiăînăversiunileăscurteăpentruăc ăitemulă3ă
prezentaăoăvaloareăbun ăaăsatura ieiăînădimensiuneaăÎngrijorare, iar itemul 8 prezenta o
valoareăbun ăaăsatura ieiăînădimensiuneaăEmotivitate,ăînăafaraăitemiloră2,ă10,ă12,ă16ăşiă
278
19ăcareăauăavutăsatura iiămaiăbune,ădarăpeăcareăamăevitatăs -iăincludem.ăÎnăfine,ădeşiăaă
avutăoăvaloareămodest ăaăcorela ieiăcuăscorurileătotale,ăitemulă5ăaăfostăinclusăpentruăc ăaă
prezentatăceaămaiăridicat ădintreăsatura iileăitemilorăînădimensiuneaăÎngrijorare.
Înăversiuneaăscurt ăcuăşaseăitemiă(IAT-6),ăauăfostăincluşiăitemiiă7,ă9,ă11,ă14,ă15ăşiă
17.ăÎnăversiuneaăscurt ăcuăoptăitemiă(IAT-8),ăauăfostăad uga iăitemiiă3ăşiă18.ăÎnăfine,ăînă
versiuneaă scurt ă cuă zeceă itemiă (IAT-10),ă auă fostă incluşiă itemiiă dină TAI-8 la care am
ad ugatăitemiiă5ăşiă8.
9.2.ăCompara iiăexploratoriiăîntreătreiăversiuniăscurteăaleăinventaruluiăIAT
Tabelulă 80ă prezint ă itemii,ă satura iileă acestoraă înă dimensiuniă (factori),
comunalit ile,ăscalele,ăvalorileăpropriiăaleăfactorilor,ăprocenteleădinăvarian aăcomun ăaă
itemiloră explicateă deă fiecareă factoră înă parte,ă procentulă totală dină varian aă comun ă aă
itemiloră explicată deă factoriă împreun ,ă precumă şiă consisten aă intern ă (coeficientul α-
Cronbach) pentru fiecare dintre cele trei versiuni scurte ale inventarului IAT pe care le-
amăexplorat.ăDeăasemenea,ăauăfostăincluşiăindicatoriiăstatisticiăprinăcareăaăfostăevaluat ă
legitimitateaăfactorializ riiăscorurilorălaăitemi.
Pentru fiecare dintre cele trei versiuni scurte, valoarea coeficientului α-Cronbach
aăindicatăoăconsisten ăintern ăbun .ăValorileăconsisten eiăinterneăauăfostăcresc toareădeă
laăoăversiuneălaăalta,ădeoareceăaăcrescutănum rulădeăitemi.
Pentruăversiuneaăcuăşaseăitemiă(IAT-6),ăvalorileăconsisten eiăinterneăînăfunc ieădeă
variabila sex au fost: 0.81 – fete; 0.78 – b ie i.ăPentruăversiuneaăcuăoptăitemiă(IAT-8),
valoareaăconsisten eiăinterneăînăsublotulădeăfeteăaăfostăegal ăcuă0.84,ăiarăînăsublotulădeă
b ie iă cuă 0.81.ă Înă fine,ă pentru versiunea cu zece itemi (IAT-10),ă valorileă consisten eiă
interneăînăfunc ieădeăvariabilaăsex auăcrescutăfoarteăpu in:ă0.85ă– fete; 0.82 – b ie i.
Ceiăşaseăitemiăpeăcareăi-amăre inutăînăversiuneaăIAT-6 s-auăgrupatăîntr-un singur
factor (pe care l-am denumit Anxietateă fa ă deă testare) care a explicat 51.86 % din
varian aă comun ă aă scorurilor.ă Satura iileă itemiloră înă factorulă extrasă auă fostă cuprinseă
întreă0.67ă(itemulă9)ăşiă0.79ă(itemulă15),ămediaăvalorilorăcomunalit ilorăfiindăegal ăcuă
0.51.
Pentru versiuneaă scurt ă cuă optă itemi,ă solu iaă factorial ă s-aă îmbun t ită
considerabil.ă Înă primulă rând,ă dateleă auă eviden iată celeă dou ă dimensiuniă aleă anxiet iiă
fa ădeătestareăopera ionalizateăînăversiuneaălung ăaăinventaruluiăIAT.ăFactoriiăextraşiă
auă explicată împreun ă aproximativă 60ă %ă dină varian aă comun ă aă scoruriloră laă itemi.ă
Procenteleădinăvarian aăcomun ăaăitemilorăacoperiteădeăfiecareădintreăceiădoiăfactoriăauă
fost aproape similare. Primul dintre factori a fost identificat cu dimensiunea
Îngrijorare. Itemii cu valoriăridicateă(cuprinseăîntreă0.69ăşiă0.74)ăaleăsatura iilorăînăacestă
factorăauăfost:ă3,ă7,ă14ăşiă17.ă
279
a
Tabelul 80
Itemi IAT VERSIUNEăSCURT ăCUă6 ITEMI VERSIUNEăSCURT ăCUă8 ITEMI VERSIUNEăSCURT ăCUă10 ITEMI
Factor I Comunalit i SCAL Factor I Factor II Comunalit i SCAL Factor I Factor II Comunalit i SCAL
3. 0.69 0.18 0.51 Îngrijorare 0.22 0.65 0.47 Îngrijorare

5. 0.0001 0.69 0.48 Îngrijorare
7. 0.70 b 0.49 0.74 0.25 0.61 Îngrijorare 0.31 0.67 0.56 Îngrijorare
8. Anxietate 0.68 0.11 0.48 Emotivitate
9. 0.67 0.45 fa ădeă 0.18 0.75 0.60 Emotivitate 0.75 0.16 0.58 Emotivitate
11. 0.72 0.52 testare 0.26 0.76 0.65 Emotivitate 0.75 0.24 0.62 Emotivitate
14. 0.71 0.50 0.71 0.22 0.56 Îngrijorare 0.25 0.69 0.55 Îngrijorare
15. 0.79 0.63 0.45 0.67 0.65 Emotivitate 0.68 0.41 0.63 Emotivitate
17. 0.70 0.49 0.74 0.21 0.59 Îngrijorare 0.25 0.70 0.55 Îngrijorare
18. 0.16 0.75 0.59 Emotivitate 0.68 0.19 0.50 Emotivitate
Valori proprii factori 3.11 2.43 2.36 2.81 2.65
Procentădinăvarian aă
comun ăaăitemiloră
280
51.86 30.43 29.54 28.11 26.58

Testul KMO: 0.87
explicat de factor Testul KMO: 0.83 Testul KMO: 0.89
Testul Bartlett:
Testul Bartlett: Testul Bartlett:
χă2 = 4859.98, p <
Procent total din χă2 = 3420.06, p < 0.00001 χă2 = 5927.42, p < 0.00001
0.00001
varian aăcomun ăaă 51.86 59.97 54.7
itemilor explicat de
factoriăîmpreun
α-Cronbach
0.81 0.83 0.84
a
Dateleăauăfostăob inuteădinăprelucrareaăscorurilorăpeăcareăle-auăob inutăceiă1914ăeleviădeăliceuădinălotulăgeneral.
b
Pentru fiecare dintre cele trei modele factoriale, valorileăscriseăcuăcifreăîngroşateăreprezint ăsatura iileăcorespunz toareăitemilorăcareăauăfostăasimila iăfiec ruiăfactorăînăparte.
Înă versiuneaă lung ă (atâtă ceaă original ă înă limbaă englez ,ă câtă şiă ceaă înă limbaă
român ),ăto iăceiăpatruăitemiăauăfostăincluşiăînădimensiuneaăÎngrijorare. Cel de-al doilea
dintre factori a fost asimilat dimensiunii Emotivitate.ăItemiiă9,ă11,ă15ăşiă18ăauăprezentată
valoriăridicateă(cuprinseăîntreă0.67ăşiă0.76)ăaleăsatura iilorăînăacestăfactor.ăÎnăversiuneaă
lung ă (atâtă ceaă original ă înă limbaă englez ,ă câtă şiă ceaă înă limbaă român ),ă to iă ceiăpatruă
itemiă auă prezentată satura iiă înă dimensiuneaă Emotivitate (a se revedea Capitolul 2,
subcapitolulă 2.1.,ă Tabelulă 4,ă respectivă Capitolulă 7,ă subcapitolulă 7.5.,ă Tabelulă 48ă şiă
Tabelulă 50).ă Comunalit ileă celoră optă itemiă auă avută valoriă maiă ridicateă decâtă
comunalit ileă înregistrateă înă cazulă itemiloră incluşiă înă celelalteă dou ă versiuniă scurte.ă
Valorileăconsisten eiăinterneă(coeficientulă α-Cronbach)ăpentruăscaleleăcorespunz toareă
celorădou ădimensiuniăauăfostăsatisf c toare:ă0.75ă– Îngrijorare şiă0.74ă– Emotivitate.
Înăfine,ăpentruăceaăde-aătreiaăversiuneăscurt ă(IAT-10),ăsolu iaăfactorial ăaăfostă
maiăpu inăconvenabil ădecâtăsolu iaărezultat ăpentru versiunea cu opt itemi. Astfel, cei
doiă factoriă careă auă fostă extraşiă auă explicată împreun ă 54.7ă %ă dină varian aă comun ă aă
itemilor,ăunăprocentăcevaămaiăsc zutădecâtăînăcazulăsolu ieiăfactorialeăpentruăversiuneaă
IAT-8. Primul factor, identificat cu dimensiunea Emotivitate,ăaăexplicatăpu inăpesteă28ă
%ădinăvarian aăcomun ăaăscorurilorălaăitemi,ăiarăcelăde-al doilea factor (Îngrijorare) a
explicată26.58ă%ădinăvarian aăitemilor.ăItemiiă9,ă11,ă15ăşiă18ălaăcareăs-aăad ugatăitemulă
8ă auă prezentată satura iiă cuprinseă întreă 0.68ă şiă 0.75ă înă dimensiuneaă Emotivitate. La
rândulă lor,ă itemiiă 3,ă 7,ă 14ăşiă 17ă laă careă s-aă ad ugată itemulă 5ă auă prezentată satura iiă cuă
valoriă cuprinseă întreă 0.65ă şiă 0.70ă înă dimensiuneaă Îngrijorare.ă Valorileă consisten eiă
interne pentru scalele corespunz toareă celoră dou ă dimensiuniă aleă anxiet iiă fa ă deă
testareăauăfostăsatisf c toare:ă0.76ă– Îngrijorare şiă0.80ă– Emotivitate.
Evaluat ă(comparativăcuăcelelalteădou ăversiuniăscurte)ăînăfunc ieădeănum rulădeă
itemi,ă deă valorileă consisten eiă interneă (satisf c toareă înă raportă cuă valorileă înregistrateă
pentruă consisten aă intern ă aă versiuniiă lungi),ă dară maiă alesă înă func ieă deă solu iaă
factorial ,ă versiuneaă IAT-8 ni s-aă p rută ceaă maiă potrivit ă pentruă aă fiă re inut ă şiă
explorat ăînăcontinuare.
9.3.ăCâtevaăcaracteristici psihometrice ale versiunii scurte IAT-8
ÎnăCasetaă4,ăsuntăprezenta iăitemiiădinăversiuneaălung ăaăinventaruluiăIATăpeăcareă

i-amăinclusăînăversiuneaăscurt ăIAT-8ă(întreăparantezeăsuntătrecuteănumereleădeăordineă
peăcareăitemiiăleăauăînăversiuneaălung ăînălimbaăromân ).
Scorurileălaăitemiiă3,ă7,ă14ăşiă17ăpeăcareăle-aăob inutăfiecareădintreăceiă1914ăeleviă
deă liceuă dină lotulă generală auă fostă însumate,ă pentruă aă seă ob ineă scorulă laă dimensiuneaă
Îngrijorare. Scorul unui elev la dimensiunea Emotivitate aăfostăob inutăprinăînsumarea
scoruriloră laăitemiiă 9,ă 11,ă15ă şiă 18ă 91 .ă Laă fiecareă dintreă celeă dou ă dimensiuni,ăscorulă
91
Pentruăfiecareăitem,ăscorulăputeaăs ăvariezeăîntreă1ăşiă4,ăcaăînăcazulăversiuniiălungi.
281
puteaă s ă variezeă teoretică întreă 4ă şiă 16.ă Scorulă totală laă versiuneaă scurt ă IAT-8 a fost
ob inută prină însumareaă scoruriloră laă ceiă optă itemiă (sauă aă scoruriloră laă celeă dou ă
dimensiuni).ăAcestaăputeaăs ăvariezeăteoreticăîntreă8ăşiă32.ă
Caseta 4
Versiuneaăscurt ăIAT-8
1 (3). Gândurileălaănotaăfinal ăpeăcareăoăvoiăob ineăm ăîmpiedic ăs ăm ăconcentrezînătimpulă

examenelor/testelor.
2 (7). Gândulă c ă voiă ob ineă ună rezultată slabă m ă împiedic ă s ă m ă concentreză înă timpulă
examenelor/testelor.
3 (9). Chiarăşiăatunciăcândăsuntăbineăpreg tit( )ăpentruăunăexamen/test,ăsuntăfoarteăagitat( ).
4 (11). Înătimpulăexamenelor/testelor,ăm ăsimtăfoarteăîncordat( ).
5 (14). Înătimpulăexamenelor/testelorăimportante,ăm ăgândescănumaiălaăeşec.
6 (15). Înătimpulăunuiăexamen/testăimportant,ăm ăsimtăfoarteăpanicat( ).
7 (17). Înătimpulăexamenelor/testelor,ăm ăsurprindăgândindu-m ălaăconsecin eleăeşecului.
8 (18). Înătimpulăexamenelor/testelorăimportante,ăîmiăsimtăinimaăb tândăcuăputere.
Scorurile totale la IAT-8 pe care le-auă ob inută eleviiă dină lotulă generală auă fostă
cuprinseăîntreă8ăşiă32ă(măţă15.30,ămedianaăţă14,ăsăţă5.06).ăCaăşiăînăcazulăversiuniiălungiă
înălimbaăromân ,ădistribu iaăscorurilorătotaleălaăIAT-8 pe care elevii le-auăob inutăs-a
ab tută semnificativă deă laă normalitateă (K-Să ţă 5.23,ă pă Ţă 0.001),ă fiindă înă specială
asimetric ăspreăstângaă(skewness = 0.74, kurtosis = - 0.09)ă(aăseăvedeaăşiăFiguraă9.1.).
282
380
370
360
350
340
330
320
310
300
290
280
270
260
250
240
230
220
210
200
190
180
170
160
150
140
130
120
110
100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
8 - 10 10 - 12 12 - 15 15 - 17 17 - 19 19 - 21 21 - 23 23 - 25 25 - 28 28 - 30 30 - 32
scoruri totale versiunea IAT -8
Figura 9.1.
Tabelulă 81ă prezint ă compara iileă mediiloră laă versiuneaă IAT-8ă înă func ieă deă
variabila sex.
Tabelul 81
B ie i Fete
Scale (N = 875) (N = 1039) t d-Cohen
m s m s
IAT-8 total 14.15 4.58 16.27 5.24 - 9.42 *** 0.43

Emotivitate 7.44 2.65 9.1 3.09 - 12.62 *** 0.57
Îngrijorare 2.81 2.48 7.16 6.71 - 3.78 *** 0.83
*** p < 0.001
Laă felă caă înă cazulă versiuniiă lungiă înă limbaă român ,ă feteleă auă ob inută mediiă
semnificativă maiă ridicateă decâtă celeă aleă b ie ilor.ă Ceaă maiă ridicat ă valoareă aă m rimiiă
efectuluiă aă fostă înregistrat ă înă cazulă scaleiă Îngrijorareă (spre deosebire de versiunea
283
lung ,ăînăcazulăc reiaăm rimeaăefectuluiăaăfostăsc zut ).ăPentruăscalaăEmotivitate,ăcaăşiă
pentruăscorurileătotale,ăm rimeaăefectuluiăaăfostămoderat .
Tabelulă 82ă prezint corela iileă dintreă scorurileă peă careă eleviiă le-auă ob inută laă
versiuneaă scurt ă IAT-8ă şiă scorurileă laă versiuneaă lung ă IAT,ă respectivă scorurileă Scala
pentruăevaluareaăanxiet ii-tr s tur (STAI Y-2).
Tabelul 82
Versiuni/Scale IAT-total Îngrijorare Emotivitate STAI Y-2
IAT-8 total 0.94 *** 0.86 *** 0.88 *** 0.37 **

Îngrijorare 0.79 ** 0.91 *** 0.60 ** 0.36 **
Emotivitate 0.88 *** 0.64 ** 0.94 *** 0.31 **
** p < 0.01; *** p < 0.001
Dateleă auă indicată valoriă foarteă buneă aleă validit iiă deă construct (concurente)
pentruăversiuneaăscurt ăIAT-8ă(aăseăurm riăcorela iileătehnoredactateăcuăcifreăîngroşateă
şiă subliniate).ă Laă felă caă înă cazulă versiuniiă lungi,ă valorileă corela iiloră cuă scorurileă laă
STAI Y-2 au fost pozitive, semnificative din punct de vedereă statistică şiă auă indicată
leg turiă deăintensitateă sc zut ă spreă moderat .ă Deă asemenea,ă valoareaă corela ieiădintreă
scorurile la scala Îngrijorare şiăscorurileălaăSTAIăY-2ăaăfostăcevaămaiăridicat ădecâtăînă
cazulă corela ieiă înregistrat ă pentruă scalaă Emotivitate (pentruă versiuneaă original ,ă
diferen aădintreăceleădou ăcorela iiăaăfostăchiarămaiăaccentuat ).ă
Tabelulă83ăprezint ăcorela iileădintreăscorurileălaăinventarulăIAT-8 pe care le-au
ob inutăeleviiădinătoateăceleăoptăloturiă(aăseărevedeaăCapitolulă5)ăpentru care am dispus
deămediileăgeneraleăpeăanulăanteriorăşiăperforman eleăşcolare.
Tabelul 83
IAT-8 total - 0.11 ** - 0.17 ** - 0.15 **

Îngrijorare - 0.21 ** - 0.22 ** - 0.26 **
Emotivitate - 0.007 * ** - 0.09 ** - 0.02 **
* p < 0.05; ** p < 0.01
Pattern-ulă corela iiloră cuă performan eleă şcolareă aă fostă asem n torăcuăcelă relevată
deădateleăînregistrateăpentruăversiuneaălung ,ădovedindăexisten aăunuiăanumitănivelăală
validit iiă deă criteriuă pentruă versiuneaă scurt ă cuă optă itemi.ă Astfel,ă pentruă lotulă total,ă
corela iaădintreăscorurileătotaleălaăversiuneaăscurt ăIAT-8ăşiăperforman eleăşcolareăaăfostă
negativ ă şiă semnificativ ă dină punctă deă vedereă statistic,ă îns ă m rimeaă efectuluiă aă fostă
sc zut .ă Corela iaă dintreă scorurileă laă scalaă Îngrijorare şiă performan eleă şcolareă aă fostă
284
negativ ,ă semnificativ ă dină punctă deă vedereă statistică şiă aă avută aceeaşiă valoareă cuă ceaă
înregistrat ă înă cazulă versiuniiă lungi.ă Înă fine,ă corela iaă dintreă scorurileă laă scalaă
Emotivitate şiăperforman eleăşcolareăaăfostănegativ ,ădarănesemnificativ ădinăpunctădeă
vedereăstatisticăşiăcuăoăvaloareăinfim .ăAşadar,ăcaăşiăînăcazulăversiuniiălungi,ăscorurileălaă
scala Îngrijorare auăprezentatăoărela ieămaiăconsistent ăcuăperforman eleăşcolare.
Pentruăfiecareădintreăsubloturileădeăeleviădiferen iateăînăfunc ieădeăvariabilaă sex,
corela iileădintreăscorurileălaăversiuneaăIAT-8ăşiărezultateleăşcolareăauăfostănegativeăşiă
semnificativeădinăpunctădeăvedereăstatistică(maiăpu inăînăcazulăscaleiăEmotivitate pentru
b ie i).ă Pentruă b ie i,ă valoareaă corela ieiă dintreă scorurileă laă scalaă Îngrijorare şiă
rezultateleăşcolareăaăfostăuşorămaiăridicat ădecâtăvaloareaăcorela ieiăînregistrat ăînăcazulă
fetelor.
Înă concluzie,ă formaă scurt ă cuă optă itemiă (IAT-8) a versiuniiă înă limbaă român ă
(IAT)ă aă inventaruluiă TAIă aă dovedită caracteristiciă psihometriceă satisf c toare,ă foarteă
asem n toareăcuăceleăînregistrateăpentruăformaălung .
DeaneăşiăTayloră(2002)ărecomand ăutilizareaăversiuniiăscurteăaăinventaruluiăTAIă
doarăînăsitua iiădeăcercetareăînăcareăesteănecesar ăm surareaăniveluluiăanxiet iiăfa ădeă
testare, iar administrarea formei lungi a inventarului ar fi prea costisitoare. Ne raliem
acesteiă opinii.ă Atunciă cândă esteă necesar ă diferen iereaă întreă celeă dou ă dimensiuniă aleă
anxiet iiă fa ă deă testare,ă esteă maiă adecvat ă utilizareaă versiuniiă lungiă aă inventarului,ă
întrucâtă scaleleă careă opera ionalizeaz ă celeă dou ă dimensiuniă aleă anxiet iiă fa ă deă
testareăauăoăconsisten ăintern ămaiăbun .
285
286
10.ăLimiteămetodologiceăşiădirec iiăpentru continuarea studiilor
aplicative
Oă cercetareă realizat ă înă condi iiă idealeă presupuneă ob inereaă unuiă ansambluă deă
rezultateă valabileă dină toateă puncteleă deă vedere,ă înă raportă cuă problemaă ştiintific ă
formulat .ă Fieă c ă esteă vorbaă despreă descriereaă comportamentelor complexe ale unei
persoaneă sauă aleă unuiă grupă deă persoaneă prină metodaă observa iei,ă fieă c ă esteă vorbaă
despreăobiectivulăidentific riiărela iilorăcauzaleădintreădou ăsauămaiămulteăaspecteăaleă
func ion riiă individualeă sauă aleă func ion riiă grupuriloră deă indivizi prin metoda
experimental ăpropriu-zis ,ărezultateleăuneiăcercet riăperfectărealizat ăarăfiăconsiderateă
absolutăjusteăînăraportăcuăobiectiveleăcareăauăstatăînăaten iaăcercet torilor.ăAltfelăspus,ăară
fiăasigurat ăvaliditateaăintern ăaăcercet rii,ăf r ăniciăoărestric ie.ă
Laă rândulă ei,ă validitateă intern ă ară asiguraă posibilitateaă generaliz riiă rezultateloră
cercet rii,ă adic ă acestea,ă caă şiă concluziileă cercet rii,ă ară aveaă oă puternic ă validitateă
extern .ă Îns ă condi iileă realeă înă careă suntă realizateă cercet rileă întrunescă foarteă rară
cerin eleăperfec iunii,ădeşiăseăurm reşteăpermanentăacestălucru.
Fieăc ăimplic ăunădesign experimentalăînăsensulăstrictăalăconceptului,ăfieăc ăesteă
vorbaă despreă oă abordareă bazat ă peă completareaă maiă multoră chestionareă înă vedereaă
surprinderiiărela iilorăipoteticeădintreădiverseăconstructeăpsihologiceă– cumăesteăşiăcazulă
studiilor pe care le-amărealizat,ăoriceădemersăempirică(studiuădeăteren)ăimplic ăanumiteă
neajunsuriă careă limiteaz ă validitateaă rezultateloră şiă deă careă trebuieă s ă seă in ă cont,ă
atunciăcândăesteăevaluat ăvaloareaăteoretic ăşiăpractic ăaădemersului.
***
A. LIMITE METODOLOGICE. 1. Oă prim ă limit ă aă studiiloră peă careă le-am
realizată înă vedereaă explor riiă calit iloră psihometriceă aleă versiuniiă înă limbaă român ă aă
inventarului TAIă vizeaz ă reprezentativitateaă eşantionuluiă generală deă eleviă deă liceuă
pentruăpopula iaădeăreferin .ăAşaăcumăamăprecizatăşiăînăCapitolulă7ă(subcapitolulă7.6.,ă
punctulăB),ălotulănormativăaăfostădestulădeăextinsăşiăaăinclusăsubloturiădeăeleviă(feteăşiă
b ie i dinătoateăceleăpatruătrepteădeăşcolarizare)ăproveniteăatâtădinăliceeăteoretice,ăcâtăşiă
dină institu iiă deă înv mântă tehniceă şiă voca ionale.ă Îns ,ă gradulă deă reprezentativitateă
pentruăpopula iaăgeneral ădeăeleviădeăliceuăaălotuluiăalc tuitădinăceiă1914ăelevi nu este
acelaşiă cuă gradulă deă reprezentativitateă careă ară fiă fostă atinsă înă cazulă unuiă lotă normativă
construit printr-oă abordareă probabilist ă (deă exemplu,ă eşantionareaă înă func ieă deă
reparti iaă diverseloră variabileă socio-demograficeă înă popula iaă general ă deă elevi
combinat ăcuăeşantionareaăaleatoare).
Înă ciudaă acestuiă neajuns,ă volumulă mareă ală dateloră peă careă l-amă raportată înă tezaă
noastr ,ăcaăşiănormeleăpeăcareăle-am propus pentru inventarul TAI/IAT constituie prima
baz ă deă lucruă dină literaturaă deă specialitateă autohton ă careă vaă fiă util ă cercet toriloră şiă
practicienilorăinteresa iădeăproblematicaăanxiet iiăfa ădeăexameneăşiăteste.
287
2. Deă asemenea,ă înă demersulă deă perfec ionareă aă versiuniiă înă limbaă român ă aă
inventaruluiăIAT,ăvomăurm riăextindereaăstudiilorăînăpopula iaădeăstuden i,ăpentruăcareă
amădispusădeădateăpeăloturiărelativămiciăşiăob inuteăprinăeşantionareădeăcovenien .ăNeă
propunemărealizareaădeănoiăstudiiăpeăloturiădeăstuden iăcareăurmeaz ăşiăalteăspecializ riă
decâtă psihologia,ă întrucâtă aceştiaă suntă probabil maiă pu ină susceptibiliă deă aă intuiă
variabileleăm surateădeăitemiiăinventaruluiăIATăşiădeăaădistorsionaădateleă(rezultatele),ă
prinăconcentrareaăr spunsurilorăîntr-oăanumit ădirec ieă92.
3. Înă unaă dintreă condi iileă studiuluiă peă careă l-amă realizată înă vedereaă test riiă
echivalen eiă dintreă versiuneaă înă limbaă român ă (IAT)ă şiă versiuneaă original ă înă limbaă
englez ă aă inventaruluiăTAI,ă eleviiă deă liceuă auăcompletată maiă întâiă versiuneaă înă limbaă
englez ,ăapoiăauăînapoiatăformulareleăcuăr spunsuriăprimindăînăschimbăspreăcompletare
unăaltăformularăcuăversiuneaăînălimbaăromân .ăÎnăcealalt ăcondi ie,ăeleviiăauăcompletată
maiăîntâiăversiuneaăînălimbaăromân ,ăapoiăpeăceaăînălimbaăenglez .
Analizândă globală dateleă peă careă le-amă ob inut,ă amă constatată c ă ordineaă înă careă
elevii bilingviă completaser ă celeă dou ă versiuniă aă avută oă anumit ă influen ă asupraă
scoruriloră peă careă leă ob inuser ,ă deoareceă mediileă scoruriloră pentruă versiuneaă careă
fuseseă completat ă ultimaă (versiuneaă înă limbaă român ă – înă cazulă primeiă condi ii,ă
respectivăversiuneaăînălimbaăenglez ă– înăcazulăceleiăde-aădoua)ăauămanifestatătendin aă
deăaăfiămaiăsc zute.ăPentruăceaăde-aădouaădintreăcondi ii,ăaceast ătendin ăaăfostăchiară
semnificativ ădinăpunctădeăvedereăstatisticăînăcazulăscorurilorălaăscalaăEmotivitate (a se
revedea Capitolul 4, subcapitolul 4.2., Tabelul 18).
Tendin aăconstatat ăaăfostăexplicat ăprinăposibilaăinfluen ădinăparteaăfaptuluiăc ă
eleviiăauăcompletatăceleădou ăversiuniăimediatăunaădup ăaltaăşiănuălaăunăanumităintervală
deătimp,ăaşaăcumăs-aăîntâmplatăînăstudiulăîntreprinsădeăÖnerăşiăKaymakă(1987)ăcareăaă
constituit baza pentru design-ul,ă proceduraă şiă prelucr rileă laă careă amă f cută apelă înă
studiul nostru.
Dup ăp rereaănoastr ,ăintervalulădeătimpăîntreăadministr rileăcelorădou ăversiuniă
ară trebuiă s ă fieă suficientă deă mare,ă pentruă caă eleviiă s ă nuă aib ă ocaziaă deă aă memoraă
r spunsurileăpeăcareăleădauălaăversiuneaăanterioar .ăDinăacestăpunctădeăvedere,ăÖnerăşiă
Kaymakă(1987)ăauăprocedatăîntr-unămodămaiăadecvatădecâtănoiă 93. Este vorba despre o
alt ălimit ămetodologic ăpeăcare ne-oăasum măşiăpeăcareădorimăs ăoădep şim.
4. Numeroşiă autoriă careă auă propusă modeleă dimensionaleă aleă anxiet iiă fa ă deă
testareăşiăauăconstruităinstrumenteăpentruătestareaăacestoraăauăutilizatăanalizaăfactorial ,ă
caămetod ăpentruăreducereaădatelorăob inuteăînăurmaăadministr riiăunorăansambluriădeă
itemiă ini iale,ă precumă şiă pentruă alegereaă itemiloră careă acopereauă celă maiă bine,ă prină
92
Studen iiă laă psihologieă de ină anumiteă cunoştin eă despreă conceptulă deă anxietateă şiă despreă
probeleăpsihologiceăprinăcareăanxietateaăpoateăfiăevaluat .
93
Înă studiulă peă careă l-auă efectuat,ă Öneră şiă Kaymakă (1987)ă auă urm rită s ă testezeă şiă fidelitateaă
(test-retest)ăaăversiuniiăînălimbaăturc ăaăinventaruluiăTAI.
288
con inutulă lor,ă ună factoră sauă altulă 94 (Zeidner,ă 1998).ă Îns ,ă rezultateleă nuă auă fostă
întotdeaunaăclareăşiăconcordante.ă
Odat ăce un autor s-aăhot râtăasupraădimensiunilorăpeăcareătrebuieăs ăleăm soareă
instrumentulă peă careă şi-aă propusă s -lă construiasc ă pentruă aă evaluaă anxietateaă fa ă deă
testare,ă aă apelată laă analizaă factorial ă pentruă construireaă scaleloră careă s ă m soareă
dimensiunile.ă Itemiiă dină cadrulă unuiă ansambluă destinată evalu riiă anxiet iiă fa ă deă
testareă careă auă corelată puternică cuă unulă sauă cuă altulă dintreă factoriiă identifica iă prină
analiz ăfactorial ă(deciăcareăauăavutăvaloriăridicateăaleăsatura iilor)ăşiăcareăauăcorespunsă
unei dimensiuni (de exemplu, dimensiunea referitoare la Emotivitate sau cea referitoare
la Reac iiăcorporale),ăauăfostăconsidera iăutiliăînăconstruireaăuneiăscale.
Utilizândăanumiteă valori-limit ă pentruă satura iileăitemilorăîntr-un factor (praguri
deăselec ie aăitemilorăînăcadrulămodelelorăfactoriale)ă95, autorii au selectat seturi de itemi
careăprezentauăsatura iiăputerniceăîntr-unăfactorăsauăînăaltul.ăAcesteăseturiăauăconstituită
scaleleă relativă independenteă careă auă fostă ulterioră incluseă înă structuraă instrumentului
destinatăevalu riiăanxiet iiăfa ădeătestare.ă
Începândă cuă aniiă 1980,ă maiă mul iă autoriă careă auă fostă preocupa iă deă studiulă
anxiet iiă fa ă deă testareă auă utilizat analizaă factorial ă confirmatorieă 96 pentru a testa
gradulădeăadecvareăaăcon inutuluiăitemilorăinstrumentelorăînăraportăcuăoădimensiuneăsală
cuă altaă aă anxiet iiă fa ă deă testareă (Zeidner,ă 1998).ă Autorii au pornit de la un anumit
modelădimensionalăalăanxiet iiăfa ădeătestareăpeăcareăauădorităs -l testeze empiric. De
asemenea,ă analizaă factorial confirmatorieă aă fostă utilizat ă pentruă analizaă şiă selec iaă
itemiloră unoră noiă instrumenteă destinateă evalu riiă anxiet iiă fa ă deă testareă sauă pentruă
revizuireaăcon inutuluiăunorăinstrumenteădejaăexistente.
94
Trebuieă precizată c ă toateă instrumenteleă careă auă fostă construiteă şiă dezvoltateă înă vedereaă
evalu riiăanxiet iiăfa ă deătestareăauăpornitădeălaăpremisaă multidimensionalit iiăconstructului.ă
Prină urmare,ă acesteaă con ină una,ă dou ,ă treiă sauă maiă multeă scale,ă fiecareă corespunz toareă câteă
uneiădimensiuniăaăanxiet iiăfa ădeătestare.
95
Aceste valori minime au variat de la un autor la altul. Unii au preferat valoarea 0.30 ca limita
minim ă aă satura ieiă unuiă itemă într-ună factor,ă înă func ieă deă careă itemulă aă fostă re inută înă scalaă
destinat ă evalu riiăaceluiă factor,ăpeăcândăal iiăauăfostă maiă exigen iăutilizândăcaăpragă minimădeă
selec ieăvaloarea 0.40 sau valoarea 0.45. Spielberger (1980) a utilizat valoarea 0.40 ca prag de
selec ieăaăitemilorăînăcadrulăstructuriiăfactorialeăaăinventaruluiăTAI,ăincluzândăînăversiuneaăfinal ă
numaiăaceiăitemiăcareăauăprezentatăsatura iiăpesteăaceast ăvaloareăîn factorul Îngrijorare sauăînă
factorul Emotivitate.
96
Trebuieăprecizatăc ăanalizaăfactorial ăpoateăfiăutilizat ăpentruătestareaămodeluluiălegatădeăună
anumităconstructăpsihologic,ăfiindăasimilat ăunuiămodelădeăanaliz ăfactorial ăconfirmatorie. Înă
literatura deă limb ă englez ,ă aceastaă esteă cunoscut ă subă numeleă deă confirmatory factor
analysis/CFA.ăDeăasemenea,ăanalizaăfactorial ăpermiteăreducereaănum ruluiădeăvariabile,ăatunciă
cândăacesteaăsuntăpreaănumeroaseăşiădorimăs ăverific mădac ăpotăfiăreduseălaăunănum rămai mic
deăfactoriăcuăoăputereămareădeădescriereăaărealit iiăinvestigateă(HowittăşiăCramer,ă2006).ăÎntr-o
situa ieădeăacestăgen,ăanalizaăfactorial ăareăcaracterulăunuiăstudiuădeăexplorareă(engl.ăexploratory
factor analysis/EFA).
289
Al iă autoriă auă utilizată analizaă factorial ă exploratorieă înă vedereaă reduceriiă
num ruluiămareădeăvariabileăreferitoareălaămanifest rileăanxiet iiăfa ădeătestareălaăună
setămaiăredusădeăvariabileălatente,ăîns ăcuprinz torăşiăneredundant.
Înă cadrulă studiiloră noastre,ă reducereaă scoruriloră peă careă eleviiă şiă studen iiă le-au
ob inută laă itemiiă versiuniiă înă limbaă român ă aă inventaruluiă TAIă aă fostă efectuat ă
utilizându-seăop iunileăoferiteădeăaplica iaă SPSS 10.00 for Windows.ăAceast ăaplica ieă
(caă şiă fiecareă dintreă versiunileă eiă ulterioare)ă nuă permiteă efectuareaă uneiă analize
factorialeă confirmatorieă înă modă direct.ă Înă schimb,ă esteă adecvat ă pentruă realizareaă
analizeiăfactorialeăexploratorieă(HowittăşiăCramer,ă2006;ăLab r,ă2008).
Analizaă factorial ă conformatorieă poateă fiă realizat ă doară cuă anumiteă soft-uri
statistice specializate, precum AMOS, LISREL sau MPLUS.ă Toateă acesteă aplica iiă
permit ob inereaă unoră indiciă (RMSEA,ă RNI,ă NFI,ă CFI),ă prină careă cercet torulă poateă
evaluaăm suraăînăcareămodeleleăfactorialeărezultateăsuntăpotriviteăcuădateleădeăstartăşiăleă
poateăcomparaăîntreăeleă(deăexemplu,ăpoateăstabiliădac ăunămodelăcuăk factori oblici este
superior unuia cu k factori ortogonali).
Nede inândă licen aă deă utilizareă aă acestoră soft-uri, ne-amă aflată înă imposibilitateaă
rafin riiă dateloră referitoareă laă structuraă factorial ă aă inventarului IAT. Ne-am limitat
doarălaăcalcululăindicilorăpeăcareăîiăofer ăaplica iaăSPSSă(Kaiser-Meyer-Olkin Measure
of Sampling Adequacy/KMOă şiă Bartlett’să testă ofă sphericity/χ 2). Acest fapt a fost
consideratăoăalt ălimit ăaăstudiilorăpeăcareăle-am realizat, înăspecialăaăcelorăcareăauăvizată
structuraăfactorial ăaăversiuniiăînălimbaăromân ăaăinventaruluiăIAT.ă
***
B.ă DIREC IIă PENTRUă CONTINUAREA STUDIILOR. Inventarul TAI
permiteă m surareaă celoră dou ă dimensiuniă aleă anxiet iiă fa ă deă examin riă sauă test riă
care interfereaz ă negativă cuă eforturileă persoaneiă deă aă seă concentraă înă sarcinileă
evaluative: rumina iileăanxiogeneălegateădeăposibilulăeşecăşiădeăconsecin eleăacestuia,
respectiv reac iileăemo ionaleădisfunc ionale. Acestea nu sunt singurele dimensiuni sau
fa ete prinăcareăpoateăfiădescris ăanxietateaăfa ădeătestare.ăAutoriiăauăidentificatăşiăalteă
reac iiăcareăpotăfiăconsiderateăexpresiiăaleăanxiet iiăresim iteădeăoăpersoan ăînădiverseă
situa iiă evaluative,ă precumă (Salamé,ă 1984):ă blocajeleă produseă prină interferen eleă
cognitive,ă rumina iileă persoaneiă anxioaseă cuă privireă laă reac iileă somaticeă şiă neuro-
vegetativeăstânjenitoare,ăetc.ă
DeşiăinventarulăpropusădeăSpielbergeră(1980)ăpermiteăevaluareaădestulădeăfidel ă
doarăaăcelorădou ădimensiuniăaleăanxiet iiăfa ădeătestareădescriseădeăLiebertăşiăMorrisă
înc ădinăaniiă1960ă(înătimpăceăalteăinstrumenteăpermităoăevaluareămaiărafinat ă 97), acesta
aă fostă utilizată deă pesteă ună sfertă deă secolă într-ună num ră impresionantă deă cercet riă peă
loturiădeăeleviădeăşcoal ăelementar ăşiădeăliceu,ărespectivădeăstuden iăcareăauăprilejuită
strângereaăunuiăcumulăbogatădeăinforma iiăcuăprivireălaăcalit ileăsaleăpsihometrice.
97
De exemplu, a se revedea înăCapitolulă6ăprezentareaăinstrumentuluiăReaction to Tests/RTT
(Sarason, 1984).
290
InventarulăTAIăaăfostătradusăşiăadaptatăînănumeroaseăalteălimbi:ăgerman ,ăungar ,ă
spaniol ,ă italian ,ă japonez ,ă chinez ,ă coreean ,ă hindus ,ă turc ,ă arab ,ă egiptean ,ă
ebraic ,ă libanez .ă Toateă versiunileă ob inuteă auă dovedită calit iă psihometriceă
comparabileăcuădateleăraportateăînămanualulăedi ieiăînălimbaăenglez ăaăinventarului
InventarulăTAIăreprezint ăunăstandardădeălucruăinfluentăînădomeniulăcercet riloră
teoreticeă şiă aplicativeă privitoareă laă conceptulă deă anxietateă fa ă deă testareă De aceea,
poateă fiă utilizată cuă încredereă înă consiliereaă educa ional ă aă persoaneloră careă
experimenteaz ă simptomeleă sup r toareă aleă friciiă deă exameneă sauă deă test ri.ă Deă
exemplu,ă eleviiă sauă studen iiă cuă problemeă deă adaptareă potă fiă monitoriza iă cuă ajutorulă
inventaruluiă TAI,ă înă ceeaă ceă priveşteă efecteleă interven iiloră psihologiceă destinateă
amelior riiă simptomeloră deă anxietateă fa ă deă situa iileă evaluativeă peă careă leă resimtă şiă
careăleăafecteaz ănegativăeficacitateaăşcolar ăsauăacademic .
Înă cadrulă programuluiă deă studiuă teoretică şiă deă aplica iiă deă terenă peă careă le-am
realizat, ne-amăpropusătraducereaăînăşiăadaptareaăpentruălimbaăromân ăaăinventaruluiă
TAIă şiă experimentareaă versiuniiă deă lucruă peă loturiă deă eleviă şiă deă studen i,ă înă vedereaă
evalu riiăcalit ilorăpsihometriceăceruteăoric ruiăinstrumentăpentruăaăputeaăfiăconsiderată
utilăînăpracticaăcercet riiăşiăînăceaăaăinterven ieiăpsihologice.
Unul dintre obiectivele pe care ni le-a propus a fost analiza datelor din
perspectivaă repereloră oferiteă înă literaturaă metodologic ă pentruă calit ileă psihometriceă
aleă unuiă instrumentă destinată evalu riiă psihologiceă şiă comparareaă acestoraă cuă dateleă
raportateă înă studiileă str ineă careă auă utilizată inventarulă TAIă caă baz ă pentruă evaluareaă
anxiet iiăfa ădeătestare.ăÎnăacestăsens,ăne-auăinteresatăînămodăexplicit:ăcaracteristicileă
distribu iiloră scoruriloră laă inventară ob inuteă deă c treă eleviă şiă studen i,ă compara iileă
scoruriloră înă func ie de variabilele sex, vârst , clas ă şcolar /ană deă studiu sau
specializare,ă fidelitateaă inventaruluiă (consisten aă intern ,ă fidelitateaă test-retest,
fidelitateaă prină metodaă înjum t irii),ă grupareaă factorial ă aă itemilor,ă validitateaă deă
con inută aă itemilor,ă validitatea de construct a inventarului, respectiv validitatea de
criteriu.ă Esteă vorbaă despreă caracteristicileă psihometriceă deă baz ,ă ceruteă minimală
oric reiă probeă destinat ă evalu riiă unuiă domeniuă ală func ion riiă psihologiceă aă uneiă
persoane.
Totuşi,ă maiă sunt numeroaseă alteă direc iiă careă trebuieă explorate,ă pentruă aă
fundamentaă temeinică versiuneaă înă limbaă român ă aă inventaruluiă TAIă careă poateă fiă
utilizat ă înă cercetareă sauă înă interven iaă înă cadrulă popula iiloră şcolar ă şiă academic ă
vulnerabile.ă Deă aceea,ă înă cadrulă programului de studii pe care ni l-amă propusă înă
continuare,ăvomăurm ri:
 Îmbun t ireaă adapt riiă lingvisticeă şiă culturaleă aă itemiloră inventarului,ă prină
integrareaă observa iiloră careă ne-auă fostă prilejuiteă deă dateleă ob inuteă înă urmaă
aplic riiă peă nou ă loturiă deă eleviă deă liceu,ă respectivă peă treiă loturiă deă studen iă aă
versiuniiă deă lucruă înă limbaă român ă dejaă elaborat .ă Înă acestă sens,ă neă propunemă
replicareaă studiuluiă prină careă amă vizată testareaă echivalen eiă dintreă versiuneaă înă
limbaă român ă şiă versiuneaă original ă înă limbaă englez ă aă inventaruluiă TAI,ă prină
291
integrarea limitei metodologice la care ne-amă referită maiă sus,ă caă şiă prină
extindereaăloturilorădeăelevi,ărespectivădeăstuden i.ăComparareaădatelorăob inuteă
înă maiă multeă studiiă deă terenă neă vaă permiteă s ă identific mă mai bine itemii
problematiciăşiăs ărafin măcon inutulăacestora.ăă
 Extindereaăcercet rilorădeăterenăînăpopula iaădeăstuden iălaădiferiteăspecializ ri,ăînă
vedereaăob ineriiăunuiăcorpus maiăbogatădeădateăcareăs ăserveasc :
a. evalu riiă capacit iiă versiuniiă înă limbaă român ă aă inventaruluiă TAIă deă aă
relevaăprevalen aăanxiet iiăfa ădeătest riăşiăexameneăînăcadrulăpopula ieiă
deăstuden iăgeneral ,ăprecumăşiăaăsubpopula iilorăacesteiaădiferen iateăînă
func ieădeăvariabile,ăprecum:ăvârsta, sexul, anul de studiu, specializarea,
formaădeăînv mânt, etc.;
b. test riiă calit iloră psihometriceă aleă versiuniiă înă limbaă român ă
(sensibilitate,ăfidelitate,ăstructur ăfactorial ,ăvaliditateădeăconstructăşiădeă
criteriu)ăpentruăpopula iaăacademic ;
c. realiz riiăetalon riiăversiuniiăînălimbaăromân ăaăinventaruluiăTAIăpentruă
popula iaădeăstuden i;
d. rafin riiădatelorăprivitoareălaăversiuneaăparalel ăaăinventaruluiă(IAT-III)
pe care am stabilit-oă pornindă deă laă r spunsurileă eleviloră deă liceuă (aă seă
revedeaă Capitolulă 8),ă precumă şiă laă versiuneaă scurt ă (IAT-8)ă aleă c reiă
calit iă psihometriceă auă fostă explorateă totă peă lotulă generală deă eleviă deă
liceu (a se revedea Capitolul 9).
 Extindereaă studiiloră deă terenă înă popula iaă deă eleviă deă gimnaziu,ă înă vedereaă
evalu riiă calit iloră psihometriceă (sensibilitate,ă fidelitate,ă structur ă factorial ,ă
validitateădeăconstructăşiădeăcriteriu),ăaăetalon rii,ăprecumăşiăînăvedereaăărafin riiă
datelorăpsihometriceăreferitoareălaăformaăoriginal ă(lung ),ălaăformaăparalel ăşiălaă
ceaăscurt ăaăversiuniiăînălimbaăromân ăaăinventaruluiăTAI.
 Îmbog ireaă dateloră cuă privireă laă fidelitateaă versiuniiă înă limbaă român ă aă
inventaruluiă TAI.ă Înă acestă sens,ă neă propunemă rafinareaă studiiloră referitoareă laă
fidelitatea test-retest a inventarului (aspect pe care l-amă acoperită maiă pu ină
conving torăînăcadrul studiilor noastre), prin administrarea acestuia pe loturi mult
maiănumeroaseădeăeleviădeăliceu,ărespectivădeăstuden iăşiăapoiăreadministrareaălaă
ună intervală deă dou ă s pt mâniă sauă maiă pu ină (pentruă evaluareaă încrederiiă înă
scoruri),ăprecumăşiălaăunăintervalădeătreiăs pt mâni,ăoălun ăsauămaiămulteăluniă(înă
vedereaăevalu riiăstabilit iiăscorurilorălaăinventar,ăadic ăaătr s turiiăreferitoareălaă
anxietateaăfa ădeătestare,ărespectivăaăfa etelorăacesteia).
De asemenea, pot fi colectate date referitoare la fidelitatea prin tehnica
formeloră paraleleă (echivalente)ă careă apareă caă oă varia ieă aă fidelit iiă test-retest.
Acestădemersăimplic ăadministrareaăpeăloturiădeăeleviăşiădeăstuden iăaăversiuniiădeă
lucruă înă limbaă român ă IAT,ă iară dup ă oă anumit ă perioad ă deă timpă aă versiunii
paralele IAT-IIIă şiă asigur ă înl turareaă unoră factoriă (deă exemplu,ă reamintireaă
292
r spunsuriloră dateă cuă ocaziaă primeiă complet riă aă inventarului)ă careă potă
distorsionaămaiăalesăvaloareaăcoeficientuluiădeăîncredereăînăscorurileălaăinventar.
 Evaluarea moduluiă înă careă evolueaz ă scorurileă laă versiuneaă înă limbaă român ă aă
inventaruluiăTAIăînăraportăcuătipurileădeăsitua iiăînăcareăacestaăesteăcompletatădeă
c treă eleviă deă gimnaziuă şiă deă liceuă sauă deă c treă studen i.ă Astfel,ă seă impuneă
compararea (printr-o abordare longitudinal )ăaăscorurilorăob inuteădeăc treăeleviiă
sauă deă c treă studen iiă c roraă liă s-aă administrată inventarulă IATă înă urm toareleă
situa ii:
a. testareaăanun at ăaăniveluluiăcunoştin elorălaăoăanumit ădisciplin ;ăeleviiă
sauăstuden iiăvorăcompletaădeămaiămulte oriăinventaruluiăIAT,ădup ăcumă
urmeaz :ăcuădou ăs pt mâniăînainteădeătestareă– cuăoăs pt mân ăînainteă
de testare – cuă oă ziă înainteă deă testareă – imediată înainteă deă testareaă
propriu-zis ă– imediatădup ătestareă– laăoăziădup ătestareă– laăoăs pt mân ă
dup ătestare – laădou ăs pt mâniădup ătestare;
b. testareă neanun at ă aă niveluluiă cunoştin eloră laă oă disciplin ă (aceleaşiă
momenteătemporaleăcaăînăcazulătest riiăanun ate);
c. înainteaăini ieriiă unuiăprogramă deă interven ieă individual ăsauă deă grupă 98
destinat reducerii simptomeloră specificeă anxiet iiă fa ă deă testareă
diagnosticateă laă eleviiă sauă laă studen iiă dintr-ună grup,ă respectivă dup ă
parcurgereaă programului:ă imediată şiă laă ună intervală maiă mareă deă timpă
(follow-up-ulă pentruă evaluareaă stabilit iiă efectelor produse de
interven ie).
 Rafinareaădatelorăprivitoareălaăvaliditateaăintern ă(structuraăfactorial )ăaăversiuniiă
înă limbaă român ă aă inventaruluiă TAI.ă Înă acestă sens,ă neă propunemă administrareaă
inventaruluiăpeănoiăloturiădeăeleviădeăgimnaziuăşiădeăliceu,ărespectivăpeăloturiădeă
studen iăşiăevaluareaăsolu iilorăcuăunul,ădoiăsauăcuătreiăfactoriăutilizândăop iunileă
unor softuri specializate precum AMOS sau LISREL care permit calculul unor
indicatoriă sinteticiă utiliă înă comparareaă modeleloră factoriale.ă Pentruă solu iileă cuă
doi sau cu treiăfactori,ăvomăurm riăcomparareaămodelelorăbazateăpeărestric iaăcuă
privireălaăortogonalitateaăfactorilorăcuămodeleleăbazateăpeărestric iaăcuăprivireălaă
oblicitatea factorilor 99.
98
Deăexemplu:ătrainingădestinatăîmbun t iriiăpracticilorălegateădeăstudiulăşiădeăpreg tireaăpentruă
un examen sau pentru un test, terapie cognitiv-comportamental ,ă înv areaă unor tehnici de
relaxareă şiă deă controlă ală cogni iiloră şiă ală emo iiloră ira ionaleă şiă debilitante.ă Înă implementareaă
programeloră deă interven ieă bazateă peă terapiiă individualeă sauă deă grupă deă oă anumit ă orientare,ă
vomăapelaălaăexpertizaăoferit ădeăpsihoterapeu iăatesta i.
99
inându-seă contă deă rezultateleă unoră studiiă careă auă eviden iată corela iaă pozitiv ă întreă
dimensiunileăanxiet iiăfa ădeătestareă(Deffenbacher,ă1980;ăcitatădeăFiore,ă2003;ăBowler,ă1987;ă
Herrmann,ă Liepmannă şiă Otto,ă 1987),ă seă poateă porniă deă laă ipotezaă oblicit iiă factoriloră
(dimensiuniălatente)ăînăcareăseăpotăgrupaăitemiiăinventaruluiăTAI.ă
293
 Extinderea corpus-uluiădeădateăreferitorălaăvaliditateaăextern ăaăversiuniiăînălimbaă
român ăaăinventaruluiăTAI.ăNeăreferimălaăvaliditateaădeăconstructă(concurent ).ă
Astfel,ă neă propunemă administrareaă versiuniiă IATă împreun ă cuă Chestionarul
pentruă evaluareaă reac iiloră fa ă deă teste/Reactionsă toă Testsă – RTT (Sarason,
1984)ăşiăcuăScala pentruăevaluareaăanxiet iiăfa ădeătestare/Test Anxiety Scale –
TAS (Sarason)ă careă reprezint ă instrumenteă alternative,ă foarteă cunoscuteă înă
domeniulăevalu riiăsimptomelorăspecificeăanxiet iiăfa ădeătestare.
Deăasemenea,ăvomăurm riăadministrareaăversiuniiăIATăîmpreun ăcuăTestul
pentruă evaluareaă anxiet iiă fa ă deă succesulă (realizarea)ă şcolar( )ă sauă
academic( )/Achievement Anxiety Test – AAT (propus de R. Alpertă şiă R. N.
Haber, înă anulă 1960)ă careă evalueaz ă anxietateaă caă factoră facilitantă pentruă
realizareaă obiectiveloră şcolareă sauă academiceă (engl.ă facilitating anxiety),
respectivă anxietateaă caă factoră careă interfereaz ă negativă cuă eforturileă orientateă
c treăob inereaăunorăperforman eăşcolareăsauăacademiceăbuneă(engl.ădebilitating
anxiety). Conform lui CorcoranăşiăFischeră(1987),ăvaloareaăcelorădou ăscaleăaleă
AATă const ă înă gradulă relativă ridicată ală specificit iiă înă raportă cuă aspecteleă
anxiet iiăcareăpotăinterferaăcuărealizareaăînăplanăşcolarăsauăacademic.
Înăfine,ăneăintereseaz ăadministrareaăinventaruluiăIATăîmpreun ăcuăoăserieă
deăprobeădestinateăevalu riiăunorăfactoriăcognitiviăşiămotiva ionaliă 100, respectiv a
unoră factoriă afectiviă şiă lega iă deă personalitateă (deă exemplu:ă furie,ă depresie,ă
imaginea de sine, comportamentul/personalitatea de tip A, etc.) careăauăfostăpuşiă
înă rela ieă cuă dinamicaă manifest riloră specificeă anxiet iiă fa ă deă testareă (aă seă
vedea Zeidner, 1998).
 RafinareaădatelorăcuăprivireălaăvaliditateaădeăcriteriuăaăversiuniiăIATă(corela iaăcuă
performan eleălaătesteleădeănivelăsauădeărandamentăcognitiv-intelectual, respectiv
cuă performan eleă şcolareă şiă academice).ă Înă acestă sens,ă amă v zută înă Capitolulă 7ă
(subcapitolulă 7.4.,ă punctulă 7.4.3.)ă c ă datele pe care le-amă ob inută auă indicată ună
patternăinconsistentăalăcorela iilorădintreăscorurileăpeăcareăelevii din cadrul unuia
dintre loturi le-auă ob inută laă inventarulă IATă şiă performan eleă peă careă le-au
înregistratălaătreiădintreătesteleăBateriei factoriale PMA. Rezultatul a fost pus pe
seamaăcaracteristicilorăstatisticeăaleădistribu iilorăperforman elorăpeăcare elevii le-
auă ob inută laă celeă treiă testeă deă aptitudiniă cognitiv-intelectuale. Aceste
caracteristici au indicat ună nivelă destulă deă slabă ală performan eloră şiă efectulă deă
restrângereăaădispersieiăacestora, ambele explicabile prin nivelul intelectual real
ală elevilor,ă probabilă relativă slabă şi/sauă prină lipsaă deă experien ă aă acestoraă înă
completareaădeătesteădeăabilit iăcognitiv-intelectualeăcuălimit ădeătimp. De aceea,
100
Deă exemplu:ă percep iaă cuă privireă laă capacitateaă deă auto-control – engl. perceived self-
control, optimismul, sentimentul de neajutorare – engl. helplessness, procrastinarea – engl.
procrastination, auto-handicaparea – engl. self-handicapping,ăpercep iaătimpuluiăşiăorientareaăînă
timp, etc.
294
neăpropunemădep şireaălimitelorămetodologiceăaleăstudiuluiălaăcareăne-am referit
prin replicareaăacestuiaăpeămaiămulteăloturiădeăeleviăşiădeăstuden i,ădemersăînăcareă
s ă control mă variabilaă referitoareă laă abilitateaă cognitiv-intelectual ă (inteligen a)ă
general .
Înă cadrulă studiilor,ă neă propunemă utilizareaă altoră probeă destinateă evalu riiă
inteligen eiă generaleă şiă aă aptitudinilorăcognitiv-intelectuale specifice, cum ar fi:
Matricile Progresive Raven, Testul Wonderlic pentru evaluarea
personalului/Wonderlic Personnel Test – WPT, Testul de aptitudini
diferen iale/Differential Aptitude Tests – DAT sau Bateria de teste psihologice
de aptitudini cognitive – BTPAC.
Deă asemenea,ă amă v zută c ă rela iaă dintreă scorurileă laă inventarulă IATă şiă
performan eleă şcolareă trebuieă evaluat ă dină perspectivaă criteriuluiă referitoră laă
performan eleăşcolareăcareă rareoriă esteă obiectiv,ă adic ă neafectatădeădistorsiunileă
specificeă evalu riiă achizi iiloră şcolareă deă ansambluă sauă laă diferiteă disciplineă
realizat ă deă c treă profesoriiă dină cadrulă aceleeaşiă unit iă deă înv mântă sauă dină
cadrulăunorăunit iădiferite.ă
Amă maiă v zută c ă gradulă deă obiectivitate a mediilor generale (semestriale
sauă anuale)ă depindeă deă diferen eleă careă exist ă întreă unit ileă sauă profileleă
educa ionale,ăînăceeaăceăpriveşteăcultur ăintern ăşiăpoliticaăevalu rii,ăaspectăaflată
înărela ieădirect ăcuăimagineaăpublic ăaărespectivelorăunit iădeăînv mântăşiăcuă
cerin eleăimpuseădeăpia aăeduca ional .
inândăcontădeătoateăacesteăobserva ii,ăcaăşiădeăfaptulăc ămediileăgeneraleă
peă ună semestruă sauăpeă unăană şcolară mascheaz ă anumiteă diferen eă (uneoriă mari)ă
întreă performan eleă laă diverse discipline care pot corela diferit cu nivelul
anxiet iiăfa ădeătestareăşi,ăpeădeăalt ăparte,ăincludăatâtăperforman eleăob inuteădeă
c treăeleviălaăevalu rileăoraleăpeăcareăprofesoriiăleărealizeaz ălaădiverseădiscipline,ă
câtă şiă performan eleă ob inuteă laă evalu rileă scriseă (lucr riă deă control,ă teze),ă neă
propunemă rafinareaă dateloră privitoareă laă rela iileă dintreă scorurileă laă inventarulă
IATăşiănivelulăperforman elorăşcolare.ăAcestădemersăimplic ăcorelareaăscoruriloră
la inventarul IAT cu notele la tezele semestrialeă peă careă eleviiă leă sus ină laă
anumiteădiscipline,ăprecumăşiăcuămediileăsemestrialeăsauăanualeăpeăcareăleăob ină
la diverse discipline.
Peădeăalt ăparte,ăseăimpuneăextindereaălaăpopula iaădeăstuden iăaăstudiiloră
privitoare la validitatea de criteriu a inventaruluiăIATă(corela iaăcuăperforman eleă
academice).
Înă fine,ă validitateaă deă criteriuă aă versiuniiă înă limbaă român ă aă inventaruluiă
TAIăvaăfiăstudiat ăşiăprinăstrategiaăgrupurilorăcontrastanteăselec ionateăînăfunc ieă
de un criteriu clinic. De exemplu, vomă luaă dreptă criteriuă prezen a/absen aă
295
diagnosticuluiă deă tulburareă deă anxietateă generalizat ă 101. Este vorba despre una
dintreătulbur rileăanxioaseădinăAxaăIă(Tulbur riăclinice) din DSM-IVă(veziăedi iaă
româneasc ădină2003).
Grupurile contrastante vor fi reprezentateădeăeleviă(studen i)ădiagnostica iă
cuătulburareădeăanxietateăgeneralizat ă(înăcomorbiditateăsauănuăcuăalteăafec iuni)ă
aflat ă înă schem ă deă tratamentă sauă înă remisiuneă (grupă clinic),ă respectivă eleviă
(studen i)ă echivalen iă înă ceeaă ceă priveşteă distribu iaă dup ă vârst ,ă sex,ă clas ă
şcolar ă (ană deă studiu),ă dară f r ă diagnostică deă anxietateă generalizat ă sauă alteă
antecedenteă psihiatriceă (grupă deă control).ă Cumă esteă şiă firesc,ă neă aştept mă caă
eleviiă dină grupulă clinică s ă înregistrezeă laă versiuneaă înă limbaă român ă aă
inventaruluiă TAIă mediiă aleă scoruriloră semnificativă maiă ridicateă decâtă celeă aleă
elevilor normali din punct de vedere clinic.
Dateleă ob inuteă printr-oă astfelă deă abordareă neă voră permiteă şiă evaluareaă
senzitivit ii,ă respectivă aă specificit iiă versiuniiă înă limbaă român ă aă inventaruluiă
IAT.
 Rafinareaădatelorăcuăprivireălaăversiuneaăparalel ă(IAT-III)ăşiălaăceaăscurt ă(IAT-
8)ă aă inventaruluiă IAT,ă prină contravalidareaă acestoraă peă loturiă deă eleviă şiă deă
studen i.ă Înă acestă sens,ă vomă urm riă explorareaă tuturoră direc iilor la care ne-am
referit mai sus.
 Reevaluareaăetaloanelorăpentruăversiuneaăînălimbaăromân ăaăinventaruluiăTAI.ăÎnă
acestăsens,ăapelândălaămetodaăeşantion riiăstratificateămultistadialeăşiăcombinând-
oăcuăceaăaăeşantion riiădeătipăcluster 102, ne propunem construireaăunuiăeşantionă
normativăreprezentativăpentruăpopula iaădeăeleviădeăgimnaziu,ăaăunuiăaltăeşantionă
normativă reprezentativă pentruă popula iaă deă eleviă deă liceu,ă respectivă aă unuiă ală
treileaă eşantionă normativă reprezentativă pentruă popula iaă deă studen i,ă
administrareaă versiuniiă IAT,ă prelucrareaă r spunsurilor,ă analizaă dateloră şiă
construirea etaloanelor.
 Etalonarea versiunii paralele IAT-III,ăprecumăşiăaăversiuniiăscurteăIAT-8ăurmândă
strategia la care ne-am referit mai sus.
101
Legată deă comorbiditateaă anxiet iiă fa ă deă testare,ă Beidelă şiă Turneră (1988;ă cita iă deă Hall,ă
2005)ă auă ar tată c ă 60ă %ă dintreă şcolariiă careă prezentauă simptomeleă specificeă anxiet iiă fa ă deă
testareă îndeplineauă deă asemenea,ă şiă criteriileă dină DSM-III pentru o tulburare de anxietate (de
exemplu,ăfobiaăsocial ,ăfobieăsimpl ăsauăspecific ,ătulburareădeăanxietateăgeneralizat ).
102
De exemplu,ă pentruă elevi,ă aceast ă combina ieă presupuneă stratificareaă unit iloră deă
eşantionareăreprezentateădeăclaseleădeăeleviă(careăpotăfiăpriviteăcaă nişteăclustere,ăadic ă grupuriă
eterogeneă dejaă formateă şiă stabile)ă înă func ieă deă regiuneaă istorico-geografic ,ă jude ul,ă oraşul,ă
tipulă deă liceuă sauă profilulă (colegiuă na ional/liceuă teoretic,ă grupă şcolar,ă etc.),ă treaptaă deă
şcolarizareă(clasaăaăV-a, clasa a VI-a,... sau clasa a IX-a, clasa a X-a,...) care le sunt specifice.
Dup ăceăamărealizatăaceast ă grupare,ăseăalegă aleatorăclaseleădeăeleviădină fiecareăstratăînă parte,ă
astfelă încâtă înă eşantionulă finală s ă seă reg seasc ă reparti iaă variabileloră socio-demografice din
popula iaă deă eleviă general .ă Înă cazulă eşantion riiă stratificateă multistadiale,ă obiectivulă îlă
296
11. Valoareaăaplicativ ăaăstudiilorăpeăcare le-am realizat
Prin studiile pe care le-amă realizat,ă amă vizat,ă înă primulă rând,ă explorareaă
calit ilorăpsihometriceăaleăversiuniiăînălimbaăromân ă(IAT)ăaăinventaruluiăTAI,ăapoiăoă
serieădeăaspecteăspecificeăreferitoareălaăanxietateaăfa ădeătestareăîn popula iaădeăeleviă
deă liceuă şiă deă studen iă româniă (deă exemplu:ă prevalen a,ă diferen eleă înă func ieă deă
variabilele sex, clas ă şcolar ă şiă an de studiu, variabilele personale corelate
manifest riloră specificeă anxiet iiă fa ă deă testare,ă rela iaă cuă performan ele cognitiv-
intelectualeăşiăcuăceleăşcolare).
Valoarea rezultatelor pe care le-amăob inutătrebuieăanalizat ăatâtădinăperspectiva
relevan eiăînăraportăcuămodelulăexplicativăcareăincludeăcauzeleăşiăfactoriiăfavorizan iăaiă
anxiet iiă fa ă deă testare,ăcâtă şiă înă ceeaă ceăpriveşteă relevan aăînă raportă cuă cercetareaă
aplicativ ăşiăcuăpracticaădiagnostic riiăanxiet iiăfa ădeătestareăînăpopula iaăşcolar ăşiă
înă ceaă academic ,ă subiacent ă programeloră deă interven ieă destinateă preveniriiă acestuiă
flagel care,ăal turiădeăal iăfactori,ăafecteaz ănegativăperforman eleăşcolareăaleămultoraă
dintreăeleviăşiăstuden i.
Dinăperspectiv ăteoretic , rezultatele studiului pe care l-amăîntreprinsăsugereaz ă
c ,ăînăevaluareaăanxiet iiăfa ădeătestareăînărândulăelevilorăşiăalăstuden ilor,ătrebuieăs ă
inemă contă deă caracteristicile individuale (personale)ă careă seă asociaz ă frecventă cuă
simptomeleă specificeă anxiet iiă fa ă deătestare.ă Dintreă acestea,ă anxietateaă evaluat ă caă
tr s tur (predispozi iaă înărândulă eleviloră şiăală studen iloră orientat ă c treătr ireaăcuă oă
anumit ă regularitateă aă st riloră anxioaseă deă oă anumit ă intensitate), auto-eficien a
(credin aă eleviloră şiă aă studen iloră înă propriileă loră competen e,ă priviteă caă resurseă aleă
adapt riiălaăexigen eleăvie iiăcotidiene,ăinclusivăaăceleiăşcolareăsau academice), stima de
sine,ăinclusivăceaălegat ădeădomeniulăşcolarăsauădeăcelăacademică(gradulăînăcareăeleviiă
sauă studen iiă seă valorizeaz ă peă eiă înşişi,ă adic ă seă accept ă şiă îşiă evalueaz ă favorabilă
propriile caracteristici) locul controlului (stilulăînăatribuirea cauzelor propriilor succese
sauă eşecuri),ă stabilitateaă emo ional ă (factoră ală personalit iiă eleviloră sauă studen iloră
careă exprim ă predispozi iaă acestoraă c treă tr ireaă st riloră anxioaseă şiă depresive,ă
vulnerabilitateaăînăfa aăsitua iilorăstresanteăsau tensionate, emotivitatea, impulsivitatea
sau iritabilitatea), stilurileădeăadaptareălaăsitua iileăstresante (manieraăcaracteristic ăînă
careăeleviiăsauăstuden iiăîncearc ăs ăfac ăfa ăsitua iilorăstresanteăpeăcareăleăîntâlnesc,ă
inclusivăceleădinăvia aăşcolar ăsauăacademic ) sau deprinderileăşiăobişnuin eleălegateădeă
activitateaă deă studiuă şiă deă înv areă careă esteă specific ă fazeiă deă preg tireă aă eleviloră
constituie claseleă deă eleviă şiă nuă eleviiă înşişi.ă Înă schimb,ă eleviiă dină claseleă selectateă constituieă
eşantionulăfinal.
297
pentruădiverseătesteăsauăexameneăpotăjucaăunărolăimportant,ăaşaăcumăamăv zutăînăparteaă
aplicativ ăaăacesteiălucr riă(Capitolulă7).ă
Performan eleăşcolareăslabeăpeăcareăleăob inădeămulteăoriăeleviiăsauăstuden iiăpotă
fiăexplicateăatâtăprintr-o serie de caracteristici individuale (a se vedea cele la care ne-
amă referită maiă sus),ă câtă şiă prină factoriă careă ină deă mediulă şcolar (de exemplu,
dificultateaăcon inuturilorăşiăaăsarcinilorăşcolare/academice,ăstilulăprofesorilorălegatădeă
predareă şiă deă evaluareaă achizi iilor)ă sauă deă cel familial (atitudinileă p rin iloră fa ă deă
performan eleă şcolareă ob inuteă deă elev,ă nivelulă stimul riiă intelectualeă şiă ală celeiă
afective,ăclimatulăsocialăşiăafectivădinăcadrulăfamiliei,ăproblemeleămateriale,ăetc).ăTo iă
aceştiă factoriă interac ioneaz ă dinamică determinândă anumiteă pattern-uri
comportamentaleă relevanteă pentruă evolu iaă unuiă elevăsauă studentăînă domeniulă şcolar.
Atunciă cândă suntă disfunc ionale,ă credin ele,ă atitudinileă şiă comportamentele pe care
eleviiă sauă studen iiă leă manifest ă vis-àă -visă deă şcoal ă (printreă careă seă num r ă şiă celeă
referitoareă laă anxietateaă fa ă deă exameneă şiă teste)ă conducă laă eşecă şcolară sauă înă plană
academic.
Dinăpunctulădeăvedereăalăproiectelorădeăcercetareăaplicativ ,ăversiuneaăînălimbaă
român ă aă inventaruluiă TAI,ă caă şiă versiuneaă paralel ă (IAT-III)ă şiă ceaă scurt ă (IAT-8)
ofer ă cercet toriloră româniă interesa iă deă problematicaă anxiet iiă fa ă deă testareă şiă aă
domeniilorăconexeăacesteiaăsauăaăcelorăinteresa iădeăalteătopici,ăînăcareăanxietateaăfa ă
deătestareăesteăunaădintreăvariabileleăcareăconteaz ,ăposibilitateaăevalu riiăfidel ,ăvalid ă
şiăeconomicoas ăînărândulăelevilor,ăalăstuden ilorăsauăalăaltorăcategoriiădeăpersoaneăcareă
constituieă popula iaă int ă aă unuiă studiuă aă preocup riloră cognitiveă legateă deă eşecă şiă deă
posibileleă consecin eă aleă acestuia,ă precumă şiă aă r spunsuriloră emo ionaleă negativeă şiă
disfunc ionaleă(deciăaădimensiunilor Îngrijoare şiăEmotivitate care au fost descrise ca
fiindă bazaleă pentruă manifest rileă specificeăanxiet iiăfa ă deă testare).ăTemeleăstudiiloră
potă fiă foarteă variate,ă iară anxietateaă fa ă deă testareă poateă fiă unaă dintreă variabileleă
principale sau o variabil ă secundar ,ă înă cadrulă modeleloră aă c roră testareă constituieă
scopulăunuiăcercet tor.
Deă aceea,ă suntemă interesa iă deă dezvoltareaă unoră colabor riă cuă tineriă cercet toriă
dină ar ,ăînăvedereaăproiect riiăşiăimplement riiăstudiilorăcareăs ăvizezeăperfec ionareaă
versiuniiăînălimbaăromân ăaăinventaruluiăTAI,ăcaăşiăaăversiunilorăparalel ăşiăscurt .
Dină punctulă deă vedereă ală programeloră destinateă preveniriiă anxiet iiă fa ă deă
testareă înă popula iaă şcolar ă sauă înă ceaă deă studen i,ă rezultateleă cercet riiă peă careă amă
întreprins-o 103 sugereaz ăc ălucrulăpermanentăcuăeleviiăsauăcuăstuden iiă(prinăevaluareaă
psihologic ăaăresurselorăşiăaăperforman elor,ăprinămonitorizareaăperforman elorăşcolareă
103
De exemplu, scorurile semnificativ mai ridicate pe care le-auăob inutăeleviiădeăclasaăaăIX-aăînă
compara ieăcuăceiădeăclasaăaăX-a, cu elevii de clasa a XI-a sau cu cei de clasa a XII-a, scorurile
maiă ridicateă aleă studen iloră deă anulă Iă comparativă cuă studen iiă înă aniiă IIă sauă IVă sauă corela iileă
negativeădintreăscorurileălaăinventarulăIATăşiăperforman eleăşcolareăob inuteădeăc treăeleviiădeă
liceu.
298
sauă academiceă şiă prină consiliereaă psihologic ă individual ă şiă deă grup)ă reprezint ă oă
necesitate,ăînc ădinăprimulăanădeăliceuăsauădeăfacultate.ă
Procesulăeduca ionalăesteădinamic,ăimplicândă feed-back-uri permanente atâtădină
parteaă cadreloră didacticeă şiă aă dirigin iloră (înă cazulă elevilor),ă respectivă aă cadreloră
didacticeăuniversitareă(înăcazulăstuden ilor),ăaăp rin ilor,ăcâtăşiădinăparteaăelevilorăşiăaă
studen iloră – beneficiariiă direc iă aiă investi ieiă educa ionale.ă Bagajulă aptitudinală şiă celă
legatădeăcunoştin eăpeăcareăeleviiăsauăstuden iiăîlăposed ălaăintrareaăînăşcoal ăesteăoăbaz ă
necesar ă îns ă nuă şiă suficient ă pentruă adaptareaă optim ă laă via aă şcolar ă sauă laă ceaă
academic ă(succesulăşcolar/academic).
De aceea, interven iaă formativ permanent ă dină parteaă dasc liloră vaă stimulaă
eleviiăsauăstuden iiăs -şiăvalorificeăîntr-unămodăoptimăpoten ialulădeăcare dispun. Dar,
pentruă caă aceast ă stimulareă s ă fieă posibil ă şiă aib ă efecteleă scontate,ă esteă obligatorieă
cunoaştereaăatâtădeăc treăeleviăsauădeăc treăstuden i,ăcâtăşiădeăc treăprofesoriăaătuturoră
resurseloră şiă competen eloră de care dispun primii. Printre aceste resurse (posibile
puncteă tariă sau,ă dimpotriv ,ă slabe),ă trebuieă incluseă şiă variabileleă laă careă amă f cută
referireăînăparteaăaplicativ ăaălucr riiănoastreăaccentuândăasupraăproblematiciiălegat ădeă
anxietateaăfa ădeăexameneăşiătest ri.
Iat ădeăceăinventarulăTAI/IATăpoateăfiăutilă(iarărezultateleăcercet rilorănoastreăauă
demonstrată acestă lucru),ă înă sensulă fidelit ii,ă aă validit ii,ă aă economicit iiă şiă aă
standardiz rii,ăînăetapaădeăevaluareăspecific ădiverselorăproiecteădeăinterven ieădestinateă
controlului înă popula iaă şcolar ă şiă înă ceaă deă studen iă aă prevalen eiă simptomeloră
anxiet iiă fa ă deă evaluare.ă Pentruă psihologiiă sauă consilieriiă şcolari,ă caă şiă pentruă
psihoterapeu i,ă inventarulă TAI,ă înă versiuneaă peă careă amă experimentat-oă înă cadrulă
studiilor noastre, esteă ună instrumentă cuă buneă calit iă psihometriceă careă permiteă
evaluareaăprecis ăaăniveluluiăsimptomelorăspecificeăanxiet iiăfa ădeătesteăşiăexameneă
resim iteă deă c treă elevi,ă studen iă sauă alteă categoriiă deă persoane,ă înainteaă ini ieriiă uneiă
scheme de interven ieă înă vedereaă reduceriiă acestora,ă caă şiă dup ă implementareaă eiă (înă
vedereaăevalu riiăefectelorăinterven iei).
***
Înă vedereaă restituiriiă rezultateloră unuiă elevă careă aă completată inventarulă IAT,ă
psihologulă(consilierul)ăşcolarăsauăpsihologulăclinicianăpoate utiliza profilele pe care le
red măînăFiguaă11.1.,ărespectivăînăFiguraă11.2. Primul dintre acestea, mai tehnic, poate
fiă p strată înă fişetulă cabinetuluiă deă consiliereă psihopedagogic ,ă iară celă de-al doilea
(Profilulăt uă– Câtădeămultăteătemiădeăexamenele/testeleădeălaăşcoal ă?), mai facil de
lecturatăşiădeăîn eles,ăpoateăfiăînmânatăelevului.
Înăfunc ieădeăscorurileăstandardăpeăcareăunăelevăle-aăob inutălaăceleădou ăscaleăaleă
inventaruluiă IAT,ă seă vaă bifaă unaă dintreă c su eleădinădreptulăcoloaneloră descriptiveă 104
situateă peă primaă linieă aă profiluluiă (corespunz toareă scaleiă Îngrijorare), respectiv una
104
Prima coloan ăprezint ădescriereaăcorespunz toareăscorurilorăstandardăsc zute,ăceaăde-a doua
coloan ăcorespundeăscorurilorăstandardămoderate,ăiarăultimaă– scorurilor ridicate.
299
dintreă c su eleă dină dreptulă coloaneloră situateă peă ceaă de-a doua linie a profilului
(corespunz toareă scaleiă Emotivitate).ă Elevulă poateă citiă şiă în elegeă uşoră descrierea
profilului personal, din coloanele care au fost bifate.
Figura 11.1.
300
Iat ăunăexempluădeăinterpretareăaăscorurilorăbrute,ăpeăcareăunăelevădeăliceuăle-a
ob inutălaăinventarulăIAT.ăElevul D. N., b iatăînăclasaăaăXI-a,ăaăînregistratăurm toareleă
scoruri brute: Emotivitate – 19, Îngrijorare – 16, scor total inventar – 45. Protocolul cu
r spunsurileăpeăcareăacestaăle-aădatălaăceiă20ădeăitemiăaiăinventaruluiăIATăaăeviden iată
urm toareaăserieădestulădeăvariat :ăitemulă1ă– B, itemul 2 – C, itemul 3 – B, itemul 4 –
B, itemul 5 – A, itemul 6 – C, itemul 7 – C, itemul 8 – B, itemul 9 – B, itemul 10 – C,
itemul 11 – B, itemul 12 – C, itemul 13 – B, itemul 14 – A, itemul 15 – B, itemul 16 –
B, itemul 17 – B, itemul 18 – C, itemul 19 – Băşiăitemulă20ă– B. Scorurile brute pe care
le-aăob inutăD.ăN.ăauăfostăraportateălaăetalonulăpentruăsubpopula iaădeăb ie iăînăclaseleă
X-XII. Scorurile standard au fost: Emotivitate – IV, Îngrijorare – IV, scor total – IV.
Acesteaăauăindicatăunănivelăridicatăalăanxiet iiăfa ădeătestare exprimatăînăcazulăluiăD.ă
N. printr-oăaccentuareăatâtăaăpreocup rilorălegateădeăposibilulăeşecălaăexameneăşiătesteă
şiă deă consecin eleă acestuia,ă câtă şiă aă discomfortuluiă emo ională (încordare,ă agita ie,ă
senza iiăsomaticeăşiăfiziologiceăstânjenitoare).
Înăvedereaăsurprinderiiăgraficeăaătendin elorălaănivelulăunuiăgrup,ălotăsauăeşantionă
deă eleviă deă liceuă privitoareă laă anxietateaă fa ă deă testareă şiă laă fa eteleă acesteia,ă seă vaă
utilizaăprimulădintreăprofile.ăUtilizareaăacestuiaăimplic ăraportareaă la etalonul destinat
popula ieiăgeneraleădeăeleviădeăliceuă(Tabelulă54,ăCapitolulă7).ăÎnălocădeăscorurileăbrute,ă
se vor utiliza valorile rotunjite ale mediilor pe care elevii le-auă ob inută laă celeă dou ă
scale ale inventarului IAT, respectiv la ansamblul celor 20 de itemi. Acestea vor fi
raportateă laă etalonă rezultândă scorurileă standard,ă peă bazaă c roraă seă poateă construiă
profilul
Dac ăseădoreşteăcomparareaăprofilelorăînăfunc ieădeăvariabilaăsex, se va utiliza tot
primulădintreăprofile,ăprecumăşiănormeleăprezentateăînăTabeleleă55ăşiă56ă(Capitolulă7).
Deşiă înă literaturaă str in ă (maiă alesă ceaă deă limb ă englez ),ă anxietateaă fa ă deă
testareăaăînceputăs ăsteaăînăaten iaăcercet torilorăînc ădeălaămijloculăsecoluluiătrecut,ăînă
preocup rileăcercet torilorădină araănoastr nuăpareăs ăfiăsuscitatăpreaămultăinteres.
Considerândă aridă terenulă cercet riiă acesteiă topiciă înă araă noastr ,ă îns ă caă ună
domeniuă cuă poten ială deă explorareă (dată fiindă volumulă imensă deă studiiă raportateă înă
literaturaă deăspecialitateăinterna ional )ă şiăutilă interven iiloră dină practicaă educa ional ,ă
amăini iatăunăprogramăsistematicădeăstudiiăteoretice,ăcombinatăcuămaiămulteăaplica iiădeă
teren, prin care ne-amăpropusăexplorareaăpoten ialuluiăpsihometricăalăinventaruluiăTAI,ă
darăşiăaăunorăaspecteăaleăanxiet iiăfa ădeătestareărelevanteăpentruăîn elegereaăacestuiă
construct psihologic.
301
Figura 11.2.
302
Inventarulăpentruăevaluareaăanxiet iiăfa ădeătestare (TAI)ăreprezint ăunăreperă
înădomeniulăcercet rilorăaplicativeăprivitoareălaăconceptulădeăanxietateăfa ădeătestareăşiă
la constructeleă(re eauaănomologic )ăconexeăacestuiaăşiăaăpracticiiăevalu riiăînăscopulă
interven iilor,ă aşaă cumă inventarulă STAIă esteă ună standardă deă lucruă influentă pentruă
domeniulăcercet rilorăcuăprivireălaăanxietateăşiăaăevalu riiăacesteia,ăiarăinventarulăNEOă
PI-R reprezint ăunăcadruădeălucruăpentruădomeniulăevalu riiăpersonalit iiăindividului,ă
privităînănormalitateaăfunc ion riiăluiăînăvia aădeăziăcuăziăşiăînămediulăprofesional.
Studiile pe care le-amăîntreprinsăconstituieăprimaăîncercareădeăintroducereăînăariaă
de interesăaăcercet torilorăşiăaăpracticienilorăromâniăaăunuiădomeniuăcareăînăstr in tateă
areă oă istorieă deă pesteă 60ă deă aniă şiă aă trezită interesulă cercet toriloră dină numeroaseă ri:ă
Cehoslovacia, China, Coreea, Egipt, Germania, Japonia, India, Iordania, Iran, Israel,
Italia,ăLiban,ăOlanda,ăTurcia,ăUngaria,ăetc.ăCâtăanumeăamăreuşităs ăacoperimădinăscopulă
pe care ni l-amă propusă şiă câtă deă conving toriă amă fostă reprezint ă aspecteă careă voră fiă
evaluateă cuă siguran ă deă c treă specialiştiiă interesa i.ă Suntemă deschişiă c treă sugestiiă şiă
colabor riăconstructive.
303
304
12. Concluzii
Înă primulă capitolă ală acestei monografii,ă auă fostă sistematizateă câtevaă dintreă
direc iileă înă careă s-auă orientată studiileă privitoareă laă anxietateaă fa ă deă testare:ă
manifest rileă specifice,ăprevalen aă în func ieădeă variabileleă vârst , sex şiăras ,ă rela iaă
cuă performan eleă laă testeleă deă abilit iă şiă cuă performan eleă şcolareă sauă academice,ă
rela iaă cuă motiva iaă pentruă realizareaă şcolar ă sauă academic ,ă respectivă metodeleă şiă
tehnicileă cunoscuteă înă domeniulă interven ieiă înă vedereaă reduceriiă şi/sauă preveniriiă
simptomelor specifice.
Anxietateaă fa ă deă testareă reprezint ă ună ansambluă deă preocup riă cognitiveă
(cogni iiănegativeăcuăprivireălaăperforman ,ălaăpropriileăcompeten eăsauălaăstrategiileădeă
adaptare)ă şiă deă reac iiă neuro-vegetativeă (expresieă aă intensific riiă activit iiă sistemuluiă
nervosă autonom),ă peă careă uniiă indiviziă leă manifest ă înaintea,ă înă timpulă sauă dup ă oă
situa ieădeătestareă(testădeăaptitudiniăcognitiveăsauăexamenădeăverificareăaăcunoştin elor,ă
specific activit iiă şcolare/academice),ă înă careă esteă implicat ă ob inereaă uneiă
performan eăşiăevaluareaăsocial ăaăacesteia.ă
R. M. LiebertăşiăL. W. Morrisăauăidentificatădou ădimensiuniăaleăanxiet iiăfa ă
deă testare:ă preocup rileă cognitiveă (factorulă Îngrijorare), respectivă r spunsurileă
emo ionaleă (factorulă Emotivitate),ă careă auă fostă preluateă înă literaturaă peă aceast ă tem .ă
Liebert şiă Morris auă definită primaă dimeniuneă prină preocup rileă cognitiveă legateă deă
consecin eleăunuiăposibilăeşec,ăpeăcareăindividulăcareăseăafl ăîntr-oăsitua ieădeăevaluareă
le poate avea. Cea de-aă douaă dimensiuneă aă fostă definit ă printr-ună cortegiuă deă reac iiă
neuro-vegetative,ă careă auălaă baz ă intensificareaă activit iiă sistemuluiă nervosă autonom.ă
Uniiă autoriă auă nuan ată con inutulă factoruluiă Îngrijorare, descriind mai multe tipuri
cogni iiă careă potă apareă înă combina iiă variateă (Deffenbacher, 1978; Meichenbaum şiă
Butler;ă cita iă deă Salamé,ă 1984;ă Schwarzer şiă Quast, 1985;ă cita iă deă Herrmann,
Liepmannă şiă Otto,ă 1987).ă Celeă dou ă dimensiuniă auă fostă confirmate de numeroase
cercet riă empiriceă (Hagtvet, 1982; Schwarzer, 1984), care au utilizat ca instrument
pentruăm surareaăanxiet iiăfa ădeătestareăfie Scalaăpentruăevaluareaăanxiet iiăfa ădeă
testare/TAS, fie Inventarulăpentruăevaluareaăanxiet iiăfa ădeătestare/TAI.
Prevalen aă anxiet iiă fa ă deă testareă variaz ă înă func ieă deă sex (Hembree, 1988;
Zeidner,ă1998;ăHillăşiăSarason,ă1966;ăZeidnerăşiăNevo,ă1992;ăapudăHall,ă2005;ăBergeră
şiăShecter,ă1996;ăChang,ă1997;ăapudăMoore,ă2006),ădeăvârst ă(Hembree,ă1988;ăZeidner,
1998;ăSarasonăşiăal ii,ă1965;ăHillăşiăSarason,ă1966;ăapudăHall,ă2005),ăras ă(Hembree,ă
1988;ăTurner,ăBeidel,ăHughesăşiăTurner,ă1993;ăapudăHall,ă2005),ăetnieăşiăstatutăsocio-
economic.
Anxietateaăfa ădeătestareăinfluen eaz ănegativăperforman aăindivizilor la testele
cognitiveă sauă laă exameneleă şcolare/academice,ă înă sensulă deterior riiă (Salamé,ă 1984;ă
Hembree,ă1988;ăHillăşiăSarason,ă1966;ăNottlemanăşiăHill,ă1977;ăSchwarzer,ă1981;ăapudă
305
Bowler, 1987; Cassady, 2004; Wigfieldă şiă Eccles,ă 1989;ă apudă Hall,ă 2005) şi
interfereaz ăcuămotiva iaădeărealizareăşcolar /academic ă(Heckhausen,ă1982;ă Schmalt,
1982; Becker, 1982; apud apud Salamé, 1984).
Înă vedereaă amelior riiă simptomeloră specificeă anxiet iiă fa ă deă testare,ă auă fostă
experimentate mai multe metode (biofeed-back-ul, hipnoza, terapia cognitiv-
comportamental ,ă terapiaă ra ional-emotiv ,ă desensibilizareaă sistematic ,ă training-ul
destinatăîmbun t iriiăpracticilorălegateădeăstudiu).ăÎns ,ăuneleăstudiiăauăar tatăc ,ădintreă
toate aceste metode, terapia cognitiv-comportamental ,ă combinat ă cuă training-ul
destinatăîmbun t iriiăpracticelorălegateădeăstudiuăşiăînv are,ăpareăaăfiăceaămaiăeficient ă
metod ă pentruă reducereaă anxiet iiă fa ă deă testareă şiă îmbun t ireaă performan eloră
şcolareăsauăacademice (Algaze, 1979; citat de Spielberger, 1980; Ergene, 2003).
Inventarulă pentruă evaluareaă anxiet iiă fa ă deă testareă (IAT)ă aă fostă construită şiă
dezvoltatăcuăscopulădeăaăpermiteăm surareaădiferen elorăindividualeăînăceeaăceăpriveşteă
nivelulăanxiet iiăfa ădeătestare,ăcareăaăfostăprivit ăcaăpredispozi iaăunoraădintreăindiviziă
deă aă tr iă anumiteă simptome,ă atunciă cândă seă confrunt ă cuă oă situa ieă evaluativ ă
(Spielberger, 1980).
Inventarulă aă fostă dezvoltată înă maiă multeă etape,ă pornindu-se de la itemii Scalei
pentruăevaluareaăanxiet iiăfa ăde testare (Test Anxiety Scale – TAS, Sarason, 1972,
1978) – unulă dintreă primeleă instrumenteă careă auă fostă propuseă înă vedereaă evalu riiă
niveluluiă anxiet iiă fa ă deă testareă şiă aă dimensiuniloră acesteia.ă Analizeleă factorialeă
întreprinseăsuccesivăpeădiferiteăloturiădeăstuden iăşiăpeădiferiteăversiuniăpreliminareădeă
c treă Spielbergeră şiă colaboratoriiă s iă auă permisă diferen iereaă dină ceă înă ceă maiă clar ă aă
celorădou ădimensiuniăaleăanxiet iiăfa ădeătestare,ădescriseădeăLiebertăşiăMorris,ăînc ă
din 1967: Îngrijorarea – referitoareălaăpreocup rileăcognitiveăpeăcareăunăindivid,ăcareă
seă confrunt ă cuă oă situa ieă deă testare,ă ă leă poateă aveaă cuă privireă laă consecin eleă unuiă
posibilă eşec,ă respectivă Emotivitatea – care include simptome neuro-vegetative,
manifest riăaleăintensific riiăactivit iiăsistemuluiănervosăautonom.ă
Manualulăinventaruluiăprezint ăoăserieădeădateăprivindăcalit ileăpsihometriceăaleă
celorădou ăscaleă(fidelitate,ăvaliditateădeăconstruct,ăvaliditateădeăcriteriu).ăAcesteădateă
auăfostăob inuteăpeămaiămulteăloturi numeroaseădeăsubiec iă(eleviăşiăstuden i,ădeăambeleă
sexe).ăDateleăindic ăoăbun ăfidelitateăaăinventarului,ăînăansamblulăs u,ăprecumăşiăaăceloră
dou ă scaleă (consisten ă intern ,ă încredereaă peă careă ne-oă putemă puneă înă scoruri,ă
stabilitateaătr s turiiălegat ădeăanxietateaăfa ădeătestare).ăDateleăcuăprivireălaăvaliditateă
indic ărela iiăsemnificativeăîntreăscorurileălaăinventarăşiăscorurileălaăalteăm suriăfideleăşiă
valide,ă legateă de:ă anxietateă înă generală (anxietatea-stareă şiă anxietatea-tr s tur ),ă
anxietateaă fa ă deă testareă (scalaă luiă Sarason),ă curiozitateă (curiozitatea-stareă şiă
curiozitatea-tr s tur ),ă loculă controlului,ă predispozi iaă c treă credin eă ira ionale,ă
performan eleă laă testeă deă aptitudiniă cognitiv-intelectualeă (inteligen aă general ,ă
aptitudineaă verbal , aptitudineaă numeric ,ă deprinderileă şiă abilit ileă legateă deă studiu),ă
precumă şiă deă performan eleă laă testeă deă achizi iiă (aptitudiniă şcolare,ă aptitudiniă
profesionale)ăsauăperforman eleăşcolare/academiceă(noteăşiămediiăşcolare).
306
Manualulăofer ăetaloaneă(înăcentileăşiăcoteăT)ăpentruăpatruăcategoriiăaleăpopula ieiă
deăeleviăşiăstuden i.ăAcesteăetaloaneăsuntăutileăpentruăinterpretareaăscorurilorăob inuteă
deă ună individ,ă prină raportareaă laă rezultateleă ob inuteă deă eşantionulă deă referin ă
corespunz torătrepteiădeăşcolarizareăpeăcareăseăafl ăacesta.
InventarulăIATăaăfostătradusăşiăadaptatăînănumeroaseăalteălimbi:ăgerman ,ăungar ,ă
spaniol ,ă italian ,ă japonez ,ă chinez ,ă coreean ,ă hindus ,ă turc ,ă arab ,ă egiptean ,ă
ebraic ,ălibanez .ăVersiunileăob inuteăauădovedităcalit iă psihometrice comparabile cu
dateleăraportateăînămanualulăedi ieiăînălimbaăenglez ăaăinventarului.
Datele pe care le-amă ob inută înă urmaă administr riiă versiuniiă înă limbaă român ă
(IAT) a inventarului TAI pe mai multe loturi de elevi de liceu, respectiv pe trei loturi
deăstuden iăauărelevatăurm toareleăcaracteristiciăpsihometriceăpeăcareăle-am evaluat ca
fiind consistente:
 mediaăscorurilorăelevilorădeăliceuădinălotulăgeneralăaămanifestatătendin aădeăaăseă
situaăînăzonaăscorurilorăsc zute;ămediileăpeăcareăle-au ob inutăstuden iiăs-au situat
înăzonaăscorurilorămoderateăsauăsc zute;
 atâtă fetele,ă câtă şiă b ie iiă deă liceuă româniă auă ob inută scoruriă semnificativă maiă
sc zuteădecâtăeleviiădeăliceuăamericani;
 atâtă elevii,ă câtă şiă studen iiă auă ob inută scoruriă semnificativă maiă mari la scala
Emotivitate comparativ cu scala Îngrijorare; acest rezultat a fost echivalat cu
faptulă c ,ă înă rândulă eleviloră şiă ală studen ilor,ă fa etaă anxiet iiă fa ă deă testareă
referitoareălaăsimptomeleăemo ionaleăaămanifestatătendin aădeăaăfiămaiăaccentuat ă
comparativăcuăpreocup rileălegateădeăpotenşialulăeşec;
 întreă distribu iaă deă frecven eă aă scoruriloră totaleă laă inventarulă IATă peă careă le-au
ob inutăb ie iiăşiădistribu iaăscorurilorăpeăcareăle-auăob inutăfeteleăs-aăînregistratăoă
diferen ăsemnificativ ădin punct de vedere statistic; de asemenea, s-a constatat o
prevalen ămaiăridicat ăaăanxiet iiăfa ădeătestareăînărândulăfetelorăcomparativăcuă
celăalăb ie ilor;
 feteleădeăliceuăauăob inutălaăinventarulăIATămediiăsemnificativămaiăridicateădecâtă
celeă aleă b ie ilor;ă deă asemenea,ă pentruă fiecareă sublotă diferen iată înă func ieă deă
variabila clas ăşcolar ,ăfeteleăauăob inutăscoruriăsemnificativămaiăridicateădecâtă
celeăaleăb ie ilor;
 atâtăpentruălotulăgeneralădeăeleviădeăliceu,ăcâtăşiăpentruăfiecareădintreăsubloturile
diferen iateă înă func ieă de clasaă şcolar ,ă m rimeaă efectuluiă variabileiă sex a fost
maiă ridicat ă pentruă scalaă Emotivitate decâtă m rimeaă înregistrat ă pentruă scalaă
Îngrijorare;
 pentruă toateă celeă treiă loturiă deă studen iă peă careă amă administrată inventarulă IAT,ă
studenteleă auă ob inută mediiă semnificativă maiă ridicateă decâtă celeă înregistrateă
pentruă studen i;ă diferen eleă auă vizată înă specială scorurileă laă scalaă Emotivitate,
precumă şiă scorurileă totale;ă caă şiă înă cazulă elevilor,ă m rimeaă efectuluiă peă careă
variabila sex l-a avut asupra scorurilor la scala Emotivitate aă fostă maiă ridicat ă
decâtăm rimeaăefectuluiăpentruăscalaăÎngrijoare;
307
 dateleăanalizeiădeăvarian ăunivariat ăauăindicatăunăefectăsemnificativădinăpunctă
de vedere statistic al variabilei clas ăşcolar asupra scorurile pe care elevii le-au
ob inută laă versiuneaăînălimbaă român ă aăinventaruluiăTAI;ă compara iileă detaliateă
auă eviden iată diferen eă semnificativeă dină punctă deă vedereă statistică întreă mediileă
ob inuteă deă c treă eleviiă deă clasaă aă IX-aă şiă mediileă subloturiloră corespunz toareă
fiec reiaădintreăcelelalteătreiăclaseăşcolareă(înătoateăcazurile,ăeleviiădeăclasaăaăIX-a
auăînregistratămediiămaiăridicate);
 interac iuneaă variabileloră sex şiăclas ă şcolar a avut efecte nesemnificative din
punct de vedere statistic asupra scorurilor pe care elevii le-auă ob inută laă
inventarul IAT;
 de asemenea, s-aă constatată ună efectă nesemnificativă statistică şiă deă m rimeă
neglijabil ă dină parteaă variabileiă an de studiu asupra scorurilor totale inventarul
IATă peă careă studen iiă le-auă ob inut;ă ă studen iiă deă anulă Iă auă înregistrată ceaă maiă
ridicat ă medie,ăfiindă urma iă deă studen iiăînă anulă II,ă respectivă deă ceiă înăanulă IV;ă
diferen eleăîntreămediileăob inuteădeăc treăstuden iiăînăceiătreiăaniădeăstudiuăauăfostă
nesemnificative din punct de vedere statistic;
 deăasemenea,ăanalizaădeăvarian ăunivariat ăaăindicatăunăefectănesemnificativădină
punct de vedere statistic al variabilei vârst ,ăprecumăşiăunăefectănesemnificativăală
interac iuniiădintreăaceastaăşiăvariabilaăsex asupraăscorurilorăpeăcareăstuden iiăle-
au ob inutălaăinventarulăIAT;
 înă schimb,ă variabilaă independent ă specializare a avut un efect semnificativ din
punctădeăvedereăstatisticăasupraăscorurilorălaăinventarulăIATăpeăcareăstuden iiăle-
auăob inut;ăstuden iălaăspecializareaăPsihologie de la Facultatea de Psihologieăşiă
Ştiin eăaleăEduca iei, Universitateaă,,Al.ăI.ăCuza” auăob inutămediiăsemnificativă
maiă ridicateă decâtă celeă aleă studen iloră laă specializareaă Arhitectur de la
Universitateaă Tehnic ă ,,Gh.ă Asachi” şiă chiară decâtă celeă aleă studen iloră laă
specializarea Psihologie de la Facultateaă deă Psihologieă şiă Ştiin eleă Educa iei,
Universitateaă ,,Petreă Andrei” dină Iaşi;ă deă asemenea,ă studen iiă înă domeniulă
Psihologie de la Universitateaă ,,Petreă Andrei”auă înregistrată mediiă maiă ridicateă
decâtăceleăaleăstuden ilorălaăspecializarea Arhitectur de la UniversitateaăTehnic ă
,,Gh.ă Asachi”,ă îns ă diferen eleă auă fostă nesemnificativeă dină punctă deă vedereă
statistic;
 atâtă înă cazulă elevilor,ă câtă şiă înă celă ală studen ilor,ă valorileă consisten eiă interneă
(coeficientulă α-Cronbach) pentru scala Emotivitate au fost ceva mai ridicate
decâtă valorileă înregistrateă pentruă scalaă Îngrijorare; de asemenea, pentru
subloturileă deăsubiec iădeăsexă feminin,ă valorileă consisten eiă interneă auă fostă uşoră
maiăridicateăcomparativăcuăvalorileăînregistrateăpentruăsubloturileădeăsubiec iădeă
sexă masculin;ă înă ansamblulă lor,ă valorileă coeficientuluiă α-Cronbach au probat o
bun ăconsisten ăintern ăaăversiuniiăînălimbaăromân ăaăinventaruluiăTAI;
 auăfostăconstatateăvaloriă(corectate)ăfoarteăbuneăaleăfidelit iiăprinăînjum t ireăaă
inventaruluiăIAT;ăînăcazulăstuden ilor,ăvalorileăfidelit iiăprinăînjum t ireăauăfostă
308
uşorămaiăridicateădecâtăceleăînregistateăpentruăeleviiădeăliceu;
 înăcadrulăaădou ăstudiiăefectuateăpeăunălotădeăeleviădeăliceu,ărespectivăpeăunălotădeă
studen i,ă amă ob inută valoriă satisf c toareă aleă fidelit iiă test-retestă aă versiuniiă înă
limbaăromân ăaăinventaruluiăTAI;ăînăcazulăelevilor,ăretestulăaăfostărealizatălaăună
intervală deă timpă cuprinsă întreă 44.1ă s pt mâniă şiă 46ă deă s pt mâni;ă înă cazulă
studen ilor,ăretestulăaăfostărealizatălaăunăintervalădeătreiăs pt mâni;ă
 validitateaă deă con inută aă versiuniiă înă limbaă român ă aă inventaruluiă TAIă aă fostă
evaluat ăprinătehnicaăexper ilor;ădinăevalu rileăacestora,ăaărezultatăoăconcordan ă
total ăînăceeaăceăpriveşteădimensiuneaă(fa eta)ăanxiet iiăfa ădeătestareăreflectat ă
înăcon inutulăaă14ădintreăceiă20ădeăitemi;
 validitateaă deă constructă aă versiuniiă înă limbaă român ă aă inventaruluiă TAIă aă fostă
evaluat ă prină corelareaă scoruriloră ob inuteă deă c treă eleviiiă sauă studen iiă dină
diverse loturi cu scorurile la alte probe prin care au fost evaluate o serie de
variabileă aleă func ion riiă cognitiveă şiă emo ionale;ă astfel,ă pentruă lotulă deă eleviă
general,ă scorurileătotaleălaăinventarulă IATă auăcorelatăpozitivă şiă semnificativă dină
punct de vedere statistic cu scorurile la Scalaă pentruă evaluareaă anxiet ii-
tr s tur /STAI Y-2 (valoareaă corela ieiă aă indicată oă leg tur ă deă intensitateă
moderat );ăatâtăpentruălotulădeăeleviăgeneral,ăcâtăşiăpentruăsubloturileădiferen iateă
înăfunc ieădeăvariabilaăsex, valorile corela iilorăpozitiveădintreăscorurileălaăscalaă
Îngrijorare şiă scorurileă laă STAIă Y-2ă auă fostă maiă ridicateă decâtă valorileă
corela iiloră dintreă scalaă Emotivitate şiă anxietatea-tr s tur ;ă rezultateă
asem n toareăauăfostăob inuteăînăcazulăunuiălotădeăstuden iăcareăauăcompletatăatâtă
inventarulăIAT,ăcâtăşiăSTAIăY-2;
 scorurile totale la inventarul IAT pe care le-auăob inutăeleviiădeăliceuădinăcadrulă
unuiaădintreăceleănou ăloturiăauăcorelatăpozitiv,ăsemnificativădinăpunctădeăvedereă
statisticăşiăcuăintensitateăfoarte ridicat ăcuăscorurileătotaleălaăChestionarul pentru
evaluareaă reac iiloră fa ă deă teste/RTT; de asemenea, scorurile totale la
inventarulăIATăauăprezentatăcorela iiăpozitive,ăsemnificativeădinăpunctădeăvedereă
statistică şiă deă intensitateă foarteă ridicat ă cuă scorurile la scalele
Tensiune/Încordare, respectiv Îngrijorare din chestionarul RTT;
 deoarece sunt scale echivalente, scorurile pe care elevii le-auă ob inută laă scaleleă
Emotivitate, respectiv Îngrijorare din inventarul IAT au corelat pozitiv,
semnificativ dină punctă deă vedereă statistică şiă cuă intensitateă foarteă ridicat ă cuă
scorurile la scalele Tensiune/Încordare, respectiv Îngrijorare din chestionarul
RTT;
 dateleă ob inuteă înă cadrulă aceluiaşiă studiuă efectuată peă eleviă auă maiă eviden iată
corela iiă pozitive,ă semnificativeă dină punctă deă vedereă statistică şiă deă intensitateă
moderat ăspreăuşorăridicat ăîntreăscorurileălaăinventarulăIATăşiăscorurileălaăscalaă
Centrareaă peă emo iiă negative din Inventarul pentru evaluarea stilurilor de
adaptareălaăsitua iiăstresante/CISS;
309
 înăcadrul unui studiu efectuat pe un alt lot de elevi, scorurile la inventarul IAT au
corelată negativ,ă cuă valoriămoderateăşiă semnificativă dină punctă deă vedereă statistică
cu scorurile la Scala pentru evaluarea auto-eficien ei/SES, respectiv pozitiv,
semnificativ dină punctă deă vedereă statistică şiă cuă valoriă moderateă cuă scorurileă laă
Scala internalism-externalismă pentruă copiiă şiă tineri/IE-CT; de asemenea,
inventarulăIATăaăprezentatăcorela iiănegative,ăsemnificativeădinăpunctădeăvedereă
statistică şiă moderateă caă valoareă cu Scalaă pentruă evaluareaă deprinderiloră şiă aă
obişnuin elorălegateădeăstudiu/SSHS;
 scorurile pe care elevii dintr-un al patrulea lot le-auăob inutălaăinventarulăIATăauă
corelată negativă şiă semnificativă dină punctă deă vedereă statistică cuă scorurileă la
Subscala pentruă evaluareaă evaluareaă stimeiă deă sineă legat ă deă domeniulă şcolar
dinăETES;ăvaloareaăcorela ieiădintreăscorurileătotaleălaăinventarulăIATăşiăscorurileă
laă stimaă deă sineă legat ă deă domeniulă şcolară aă indicată oă leg tur ă deă intensitateă
sc zut ăspreămoderat ;ăvaloareaăcorela ieiădintreăscorurileălaăstimaădeăsineălegat ă
deă domeniulă şcolară şiă scorurileă laă scalaă Îngrijorare aă fostă maiă ridicat ă decâtă
valoareaăcorela ieiăcuăscorurileălaăscalaăEmotivitate;
 înă cadrulă studiuluiă efectuată peă studen iiă laă specializareaă Psihologie de la
Universitateaă ,,Petreă Andrei”ă dină Iaşi,ă amă înregistrată corela iiă negativeă şiă
semnificativeă dină punctă deă vedereă statistică întreă scorurileă laă inventarulă IATă şiă
scorurile la Scala Rosenberg pentru evaluarea stimei de sine/RSES;ă corela iaă
întreă scorurileă totaleă laă inventarulă IATă şiă scorurileă laă stimaă deă sineă aă indicată oă
leg tur ădeăintensitateămoderat ;ăpentruăscalaăEmotivitate,ăvaloareaăcorela ieiăcuă
stimaă deă sineă aă fostă maiă sc zut ă decâtă valoareaă înregistrat ă pentruă scalaă
Îngrijorare;
 înăcadrulăaceluiaşiăstudiuălaăcareăne-amăreferitămaiăsus,ăcorela iileădintreăscorurileă
laă inventarulă IATă şiă scorurileă laă Chestionarul Penn State pentru evaluarea
predispozi ieiă uneiă persoaneă deă a-şiă faceă griji/PSWQ au fost pozitive,
semnificative din punct de vedere statisticăşiăauăavutăvaloriămoderate;
 înăcadrulăstudiuluiăefectuatăpeăstuden iiălaăspecializareaăArhitectur , am constatat
corela iiănegativeăşiăsemnificativeădinăpunctădeăvedereăstatisticăîntreăscorurileălaă
inventarulă IATă şiă scorurileă laă factoriiă Stabilitateă emo ional ă şiă Caracter
conştiincios din Chestionarul Alter Ego;ă valorileă corela iiloră cuă scorurileă laă
factorul Stabilitateăemo ional ăauăfostămaiăridicateădecâtăceleăaleăcorela iilorăcuă
scorurile la factorul Caracteră conştiincios;ă peă deă alt ă parte,ă valoareaă corela ieiă
dintre scorurile la scala Emotivitate dină inventarulă IATă şiă scorurileă laă factorul
Stabilitateăemo ional aăfostămaiăridicat ădecâtăvaloareaăcorela ieiăcuăscorurileălaă
scala Îngrijorare;ă dintreă celeă dou ă dimensiuniă aleă Stabilit iiă emo ionale,
Controlulă emo iilor aă avută corela iiă moderateă caă valoareă şiă semnificativeă dină
punct de vedere statistic cu scorurile la inventarul IAT;
 înă cadrulă unuiă studiuă desf şurată peă ună lotă deă eleviă deă liceu,ă corela iileă dintreă
scorurileălaăinventarulăIATăşiăscorurile la trei dintre testele de aptitudini cognitiv-
310
intelectuale din Bateriaă factorial ă PMA au fost nesemnificative din punct de
vedereă statistică şiă auă avută m rimiă sc zuteă sauă neglijabile;ă corela iileă cuă
performan eleă laă testeleă deă aptitudineă verbal ă şiă aptitudineă numeric ă auă fostă
negative,ăînătimpăceăcorela iileăcuăperforman eleălaătestulădeăra ionamentăabstractă
şiă celeă cuă scorurileă compoziteă pentruă aptitudineaă cognitiv-intelectual ă auă fostă
pozitive;
 evaluatăpentruăoptăloturiădeăeleviădeăliceuăînăcazulăc roraăamăînregistratămediileă
peă careă leă ob inuser ă înă anulă şcolară anterior,ă pattern-ulă corela iiloră dintreă
scorurileălaăinventarulăIATăşiăperforman eleăşcolareăaăfostăinconsistent;ăastfel,ăînă
timpă ceă uneleă corela iiă auă fostă negative,ă adic ă înă sensulă aşteptat,ă altele au fost
pozitive;ănuătoateăcorela iileăauăfostăsemnificativeădinăpunctădeăvedereăstatistic;ă
valorileăcorela iilorăauăfostăcuprinseăîntreă0.008ăşiă0.26ă(efectăcelămultăsc zutăspreă
moderat);
 pentru patru dintre cele opt loturi de elevi de liceu de la care au provenit datele
referitoareă laă validitateaă deă criteriuă aă versiuniiă înă limbaă român ă aă inventaruluiă
TAI,ă valorileă corela iiloră dintreă scorurileă laă scalaă Îngrijorare şiă performan eleă
şcolareăpeăcareăeleviiăleăob inuser ăauăfostămaiăridicateădecâtăvalorileăcorela iiloră
cu scorurile la scala Emotivitate; spre deosebire de pattern-ulăcorela iilorăpentruă
scorurileă totaleă laă inventarulă IATă şiă deă celă pentruă scalaă Emotivitate, patternul
corela iiloră dintreă scorurileă laă scalaă Îngrijorare şiă performan eleă şcolare a fost
mai consistent;
 pentru lotul total de elevi de liceu, provenit din reunirea celor opt loturi separate
pentruăcareăamădispusădeădateăreferitoareălaăvaliditateaădeăcriteriu,ăcorela iaădintreă
scorurileă totaleă laă inventarulă IATă şiă performan eleă şcolareă aă fostă negativ ,ă
semnificativ ădinăpunctădeăvedereăstatistic,ăîns ăaăavutăoăvaloareăfoarteăsc zut ;ă
corela iaă dintreă scorurileă laă scalaă Îngrijorare şiă performan eleă şcolareă aă fostă
negativ ,ă semnificativ ă dină punctă deă vedereă statistică şiă aă indicată oă leg tur ă deă
intensitateăsc zut ăspreămodest ;ăcorela iaădintreăscorurileălaăscalaăEmotivitate şiă
performan eleă şcolareă aă fostă pozitiv ,ă adic ă înă sensulă contrară celuiă aşteptat,ă
nesemnificativ ă dină punctă deă vedereă statistică şiă aă indicată oă leg tur ă neglijabil ;ă
pentru fete, pattern-ulă corela iiloră dintreă scorurileă laă inventarulă IATă şiă
performan eleăşcolareăaăfostăcelămaiăconsistent;
 peădeăalt ăparte,ădiferen iindălotulădeăeleviăgeneralăînăfunc ieădeăvariabilaă clas ă
şcolar , am constatat un pattern consistent al corela iiloră dintreă scorurileă laă
inventarulăIATăşiăperforman eleăşcolare;ăceleămaiăridicateăvaloriăaleăcorela iiloră
negativeă dintreă scorurileă laă inventarulă IATă şiă performan eleă şcolareă s-au
înregistratăpentruăsublotulădeăeleviădeăclasaăaăXI-a; pentru elevii de clasa a XII-a,
pattern-ulăcorela iilorădintreăscorurileălaăinventarulăIATăşiăperforman eleăşcolareă
a fost inconsistent;
 datele pe care le-amăob inutăînăurmaăefectu riiăpeălotulădeăeleviădeăliceuăgeneralăaă
unei analize factoriale exploratorie, prin metodaă descompuneriiă înă componenteă
311
principaleăcuărota ieăvarimax,ăauăeviden iatătendin aăitemilorădeăaăseăgrupaăînădoiă
factoriăcareăauăexplicată44.33ă%ădinăvarian aăcomun ăaăscorurilorălaăitemi;ăitemiiă
1, 2, 8-13,ă15,ă16,ă18ăşiă19ăauătinsăs ăseăgrupezeăînăprimul dintre cei doi factori
careăauăfostăextraşiăşiăpeăcareăl-am apropiat de dimensiunea Emotivitate; itemii 3-
7,ă14ăşiă17ăauătinsăs ăseăgrupezeăînăfactorulăIIăpeăcareăl-am asimilat dimensiunii
Îngrijorare;ă itemulă 20ă aă prezentată satura iiă apropiateă înă ceiă doi factori (ambele
satura iiăavândăvaloriămoderate);
 pentruăb ie iiădeăliceu,ăceiădoiăfactoriăextraşiăauăexplicatăîmpreun ă39.61ă%ădină
varian aă comun ă aă itemilor,ă înă timpă ceă pentruă feteă – 45.31 %; pattern-ul
satura iilorăpeăcareăitemiiăle-auăprezentatăînăfactoriăaăfostăasem n torăpentruăfeteă
şiăb ie i;ăastfel,ăitemiiă1,ă2,ă9-12,ă15,ă16,ă18ăşiă19ăauăprezentatăsatura iiămoderateă
sauă ridicateă înă primulă dintreă ceiă doiă factoriă extraşiă (careă aă fostă asimilată
dimensiunii Emotivitate)ă şiă sc zuteă sauă foarteă sc zuteă înă cel de-al doilea; la
rândulălor,ăitemiiă3-7,ă14ăşiă17ăauăprezentatăsatura iiămoderateăsauăridicateăînăcelă
de-ală doileaă dintreă factoriiă extraşiă (acestă factoră aă fostă legată deă dimensiuneaă
Îngrijorare)ă şiă satura iiă sc zuteă sauă foarteă sc zuteă înă primulă dintreă factori;ă atâtă
pentruăfete,ăcâtăşiăpentruăb ie i,ăitemulă20ăaăprezentatăsatura iiăcuăvaloriămoderateă
şiăapropiateăînăambiiăfactoriăextraşiă(caăşiăînăcazulălotuluiăgeneral);
 modelul factorial relevat de scorurile la inventarul IAT pe care le-auăob inută199ă
de studen iiălaăspecializareaăPsihologie aăfost,ăînăliniiăgenerale,ăasem n torăcuăcelă
ob inutăpentruăeleviiădeăliceu;ăastfel,ăitemiiă8,ă9,ă11,ă12,ă13,ă15ăşiă18ăauătinsăs ăseă
grupezeăînăacelaşiăfactorăpeăcareăl-amăapropiat,ăpeăbazaăanalizeiăcon inuturilor,ăde
dimensiunea Emotivitate;ă laă rândulă lor,ă itemiiă 3,ă 7,ă 14,ă 17ă şiă 19ă auă tinsă s ă seă
grupezeăîntr-un alt factor pe care l-am asimilat dimensiunii Îngrijorare; itemii 5,
6ăşiă20ăauătinsăs ăseăgrupezeăîntr-un al treilea factor pe care l-am apropiat tot de
Înă cadrulă studiiloră deă terenă peă careă le-amă realizat,ă amă urm rită construireaă şiă
experimentareaă uneiă formeă paraleleă aă versiuniiă înă limbaă român ă aă inventaruluiă TAI.ă
Itemiiăincluşiăînăceleădou ăformeăexperimentaleăaleăversiuniiăparaleleăînălimbaăromân ăaă
inventaruluiă TAIă auă fostă formula iă astfelă încâtă s ă reflecteă celeă dou ă dimensiuniă aleă
anxiet iiă fa ă deă testareă (Îngrijorarea şiă Emotivitatea)ă înă treiă momenteă temporaleă
distincte:ăînainteădeăconfruntareaăcuăsitua iileădeăexaminareăsauădeătestare propriu-zise,
înătimpulăacestora,ărespectivădup ăterminareaăacestora.
Scorurile pe care elevii le-auă ob inută laă itemiiă uneiă primeă versiuniă paraleleă deă
lucru (IAT-II)ă auă fostă supuseă uneiă analizeă factorialeă exploratorie,ă înă vedereaă
eviden ieriiădimensiunilorăînăcareătindeauăs ăseăgrupezeăitemii.ăPeăbazaădatelorăpeăcareă
le-amăob inut,ăprecumăşiăaăevalu rilorăcon inutuluiăfiec ruiaădintreăitemi,ăamăstabilităoăaă
dou ăversiuneădeălucruă(IAT-III).ăFa ădeăversiuneaăIAT-II, IAT-IIIăcon ineănumaiă20ă
de itemi, dintreă careă 17ă auă fostă prelua iă exactă aşaă cumă fuseser ă formula iă şiă
experimenta iă înă cadrulă versiuniiă IAT-II.ă Al iă doiă itemiă auă fostă prelua iă dină versiuneaă
IAT-II,ădarăauăfostăuşorămodifica i.ăÎnăfine,ăunăitemăaăfostăcompletănou.
312
Datele pe care le-amăob inut înăurmaăexperiment riiăpeăunălotădeăeleviădeăliceuăaă
primei forme (IAT-II)ă aă versiuniiă paraleleă auă relevată urm toareleă caracteristiciă
psihometrice pe care le-am considerat ca fiind consistente:
 laăfelăcaăînăcazulăelevilorăcareăauăcompletatăversiuneaăoriginal ăînălimbaăromân ăaă
inventaruluiă TAI,ă feteleă auă ob inută scoruriă semnificativă maiă ridicateă decâtă celeă
aleăb ie iloră(m rimeăaăefectuluiăsc zut ăspreămoderat );
 dateleăanalizeiădeăvarian ăunivariat ăauăindicatăunăefectăsemnificativădinăpunctă
de vedere statistic al variabilei clas ăşcolar asupra scorurilor pe care elevii le-
auă ob inută laă versiuneaă IAT-II;ă compara iileă detaliateă auă eviden iată diferen eă
semnificativeădinăpunctădeăvedereăstatisticăîntreămediileăob inuteădeăc treăeleviiă
de clasa a IX-aăşiămediileăelevilorădinăsubloturileăcorespunz toareăclaselorăaăX-a,
a XI-aăşiăaăXII-aă(înătoateăcazurile,ăeleviiădeăclasaăaăIX-aăauăînregistratămediiămaiă
ridicate);
 corela iileă dintreă scorurileă laă versiuneaă paralel ă IAT-IIă şiă scorurileă laă versiuneaă
original ă înă limbaă român ă (IAT)ă auă fostă pozitive,ă semnificativeă dină punctă deă
vedereăstatisticăşiăauăavutăvaloriăfoarteăridicate;ăcorela iaădintreăscorurileăpeăcareă
elevii le-auăob inutălaăversiuneaăIAT-IIăşiămediileăpeăcareăleăob inuser ăpeăanulă
şcolară anterioră aă fostă egal ă cuă ă – 0.26ă şiă semnificativ ă dină punctă deă vedereă
statistic;
 valorileăcorela iilorăîntreăscorurileălaăitemiiăinventaruluiăIAT-IIăşiăscorulătotalăauă
fostăcuprinseăîntreă0.42ăşiă0.72;ăpentruăansamblulăceloră24ădeăitemiăaiăversiuniiă
IAT-II, valoarea consisten eiăinterneă(coeficientului α-Cronbach)ăaăfostăegal ăcuă
0.93ă(pentruăfete,ăvaloareaăaăfostăegal ăcuă0.93,ăiarăpentruăb ie iăcuă0.92);
 toateăcorela iileădintreăitemiiăversiuniiăIAT-II au fost semnificative din punct de
vedere statistic; valorile acestoraă auă fostă cuprinseă întreă 0.15ă şiă 0.65;ă dateleă
analizeiă factorialeă exploratorie,ă realizat ă prină metodaă descompuneriiă înă
componenteăprincipaleăcuărota ieăvarimax,ăauăeviden iatătendin aăitemilorădeăaăseă
grupaăînătreiăfactoriăcareăauăexplicată52.52ă%ădinăvarian aăcomun ăaăscorurilor;ă
itemiiă 1,ă 3,ă 6,ă 13,ă 14,ă 15,ă 17,ă 21,ă 22,ă 23ă şiă 24ă s-auă grupată înă dimensiuneaă
Emotivitate;ăpeădeăalt ăparte,ăitemiiă2,ă5,ă8,ă9,ă10,ă12,ă16,ă19ăşiă20ăs-auăgrupatăînă
dimensiunea Îngrijorare;
 ordonândă descresc toră valorileă satura iilor înă unaă sauă înă altaă dintreă celeă dou ă
dimensiuni,ă amă re inută urm toriiă itemiă pentruă testareaă aă dou ă scale,ă fiecareă
con inândăcâteăoptăitemi:ă1,ă3,ă14,ă17,ă21,ă22,ă23ăşiă24ă– pentru scala Emotivitate
(α-Cronbach = 0.89), respectiv itemii 2, 5, 8, 9, 10, 12, 16ăşiă19ă– pentru scala
Îngrijorare (α-Cronbach = 0.84).
Datele pe care le-amăob inutăînăurmaăexperiment riiă(contravalidare)ăpeăunăaltălotă
de elevi a celei de-a doua forme a versiunii paralele (IAT-III)ăauărelevatăurm toareleă
caracteristici psihometrice:
 laăfelăcaăînăcazulăprimeiăforme,ăfeteleăauăob inutăscoruriăsemnificativămaiăridicateă
decâtăceleăaleăb ie iloră(efectădeăm rimeăsc zut ăspreămoderat );
313
 analizaădeăvarian ăaăindicatăunăefectăsemnificativădinăpunctădeăvedereăstatisticăală
variabilei clas ăşcolar ăasupra scorurilor pe care elevii le-auăob inutălaăversiuneaă
IAT-III;ă compara iileă detaliateă auă eviden iată ună patternă diferită deă celă înregistrată
pentru versiunea IAT-IIăalădiferen elorăînăfunc ieădeăclasaăşcolar ; elevii de clasa
a XII-aăauăob inutăceaămaiămareăvaloareăaămediei,ăfiindăurma iădeăeleviiădeăclasaă
a IX-a, de cei de clasa a X-aăşi,ăpeăultimulăloc,ădeăeleviiădeăclasaăaăXI-a;
 caă şiă înă cazulă versiuniiă IAT-II,ă corela iileă dintreă scorurileă laă versiuneaă paralel ă
IAT-IIIăşiăscorurileălaăversiuneaăoriginal ăînălimbaăromân ă(IAT)ăauăfostăpozitive,ă
semnificativeă dină punctă deă vedereă statistică şiă auă avută valoriă ridicateă sauă foarteă
ridicate;ăpentruăb ie i,ăvalorileăcorela iilorădintreăscorurileălaăversiuneaăIAT-IIIăşiă
scorurile la inventarul IAT au fost cevaă maiă sc zuteă decâtă valorileă înregistrateă
pentruă fete;ă corela iaă dintreă scorurileă peă careă eleviiă le-auă ob inută laă versiuneaă
IAT-IIIăşiămediileăpeăcareăleăob inuser ăpeăanulăşcolarăanteriorăaăfostăegal ăcuă –
0.14ă şiă semnificativ ă dină punctă deă vedereă statistic;ă pentruă b ie i,ă corela iaă cuă
performan eleăşcolareăaăfostăsemnificativ ădinăpunctădeăvedereăstatisticăşiăaăavutăoă
valoareămaiăridicat ă(răţă- 0.23)ădecâtăcorela iaăînregistrat ăpentruăfeteă(răţă- 0.13)
care,ăîns ,ăaăfostănesemnificativ ădinăpunctădeăvedere statistic;
 pentruăversiuneaăexperimental ăaăscaleiăÎngrijorareădin IAT-III (itemii 2, 4, 5, 8,
15,ă17,ă19ăşiă20,ăcorespunz toriăitemiloră2,ă5,ă8,ă9,ă10,ă16,ă19,ărespectivă12ădină
versiunea IAT-II), valorileă coeficientuluiă deă consisten ă intern ă α-Cronbach au
fost egale cu 0.73 – lotul de elevi total, 0.71 – b ie i,ărespectivă0.75ă– fete; pentru
versiuneaăexperimental ăaăscaleiă Emotivitate (itemii 1,ă3,ă7,ă9,ă12,ă14,ă16ăşiă18ă
corespunz toriăitemiloră1,ă3,ă14,ă23,ă17,ă24,ă21,ărespectivă22ădinăversiuneaăIAT-
II), vlorile coeficientului α-Cronbachăauăfostămultămaiăbuneădecâtăînăcazulăscaleiă
Îngrijorare (0.83 – lotul de elevi total, 0.79 – b ie i,ărespectivă0.84ă– fete);
 scorurile la scale experimentale Îngrijorare şiăEmotivitate din versiunea IAT-III
au corelatăpozitiv,ăsemnificativădinăpunctădeăvedereăstatisticăşiăcuăintensitateăuşoră
ridicat ;
 pentruă versiuneaă experimental ă aă scaleiă Emotivitate din IAT-III, validitatea de
constructă aă fostă maiă consistent ă decâtă ceaă pentruă scalaă Îngrijorare;ă atâtă pentruă
întregulălotădeăelevi,ăcâtăşiăpentruăsubloturileădiferen iateăînăfunc ieădeăvariabilaă
sex,ă valorileă corela iiloră dintreă scorurileă laă scalaă Emotivitate din IAT-IIIă şiă
scorurile la scala Emotivitate dină versiuneaă original ă IATă auă fostă maiă ridicateă
decâtă valorileă corela iiloră dintreă scorurileă laă scalaă Îngrijorare din IAT-IIIă şiă
scorurile la scala Îngrijorare din IAT;
 corela iileăscorurilorălaăfiecareădintreăceleădou ăscaleăexperimentaleădinăversiuneaă
IAT-IIIă cuă performan eleă şcolareă auă fostă negative,ă îns ă auă avută valori foarte
sc zuteăsauămodeste;ăscalaăÎngrijorare a corelat semnificativ din punct de vedere
statistică cuă performan eleă şcolareă atâtă pentruălotulă deăeleviă total,ă câtă şiă înăcazulă
fiec ruiaădintreăsubloturileădiferen iateăînăfunc ieădeăvariabilaăsex;
 valorileăcorela iilorăîntreăscorurileălaăfiecareădintreăitemiiăinventaruluiăIAT-IIIăşiă
314
scorulătotală auăfostăcuprinseă întreă 0.36ă şiă 0.65;ăpentruă lotulă eleviloră peă careăamă
experimentat versiunea IAT-III,ă valoareaă consisten eiă interneă (coeficientulă α-
Cronbach) pentruă ansamlulă itemiloră aă fostă egal ă cuă 0.88;ă varia iileă consisten eiă
interneăînăfunc ieădeăvariabileleăsex, respectiv clas ăşcolar au fost mici – 0.89
(fete),ă0.87ă(b ie i),ă0.89ă(eleviădeăclasaăaăIX-a), 0.86 (elevi de clasa a X-a), 0.86
(elevi de clasa a XI-a), respectiv 0.90 (elevi de clasa a XII-a);
 aproapeătoateăcorela iileădintreăitemiiăversiuniiăIAT-III au fost semnificative din
punctădeăvedereăstatistic;ăacesteaăauăavutăvaloriăcuprinseăîntreă0.05ăşiă0.57;ădateleă
analizei factoriale exploratorie, realizat ă totă prină metodaă descompuneriiă înă
componenteă principaleă cuă rota ieă varimax,ă auă eviden iată tendin aă itemiloră
versiunii IAT-IIIă deă aă seă grupaă înă treiă factoriă careă auă explicată 49.05ă %ă dină
varian aăcomun ăaăscorurilorălaăitemi;
 itemii 2, 4, 8, 11, 13, 15, 17,ă19ăşiă20ăs-auăgrupatăînăfactoriiăIăşiăIIIăpeăcareăi-am
asimilat dimensiunii Îngrijorare;ăpeădeăalt ăparte,ăitemiiă1,ă3,ă6,ă9,ă14ăşiă16ăs-au
grupată înă factorulă IIă peă careă l-am apropiat de dimensiunea Emotivitate; modelul
factorial relevat de scorurile pe care elevii le-auăob inutălaăitemiiăversiuniiăIAT-III
a fost apropiat de modelul factorial rezultat pentru versiunea IAT-II.
Înă fine,ă stabilireaă uneiă formeă scurteă aă versiuniiă înă limbaă român ă aă inventaruluiă
TAIă aă fostă motivat ă deă ra iuniă practiceă careă ină deă facilitareaă implement riiă design-
urilor de cercetare. Pentruăversiuneaăscurt ăcuăoptăitemi (IAT-84),ăsolu iaăfactorial ăaă
fostăceaămaiăconvenabil .ăDateleăauărelevatăceleădou ădimensiuniăaleăanxiet iiăfa ădeă
testareă opera ionalizateă înă versiuneaă lung ă aă inventaruluiă IAT:ă Îngrijorare şiă
Emotivitate.ăEvaluat ă(comparativăcuăcelelalteădou ăversiuniăscurte – unaăcuăşaseăşiăaltaă
cu zece itemi)ă înă func ieă deă num rulă deă itemi,ă deă valorileă consisten eiă interneă
(satisf c toareă înă raportă cuă valorileă înregistrateă pentruă consisten aă intern ă aă versiuniiă
lungi),ădarămaiăalesăînăfunc ieădeăsolu iaăfactorial ,ăversiuneaăscurt ăIAT-8 ni s-aăp rută
ceaămaiăpotrivit ăpentruăaăfiăre inut ăşiăexplorat ăînăcontinuare.ă
***
Cea de-a doua parte a secolului al XX-lea a fost denumit ă sugestivă caă ,,epocaă
stresului”,ă ,,epocaă anxiet ii”ă şi,ă maiă târziu,ă ,,epocaă adapt rii”ă (Endler,ă 1996;ă citată deă
Zeidner,ă1998).ăÎnătimpăceăstresul,ăanxietateaăşiăîncerc rileădeăadaptareăsuntăexperien eă
universale ale individului uman, intrinseci naturiiăşiăcondi ieiăumane,ănaturaăstimuliloră
environmentaliă asocia iă condi iiloră psihologiceă careă evoc ă anxietateaă şiă stresulă s-a
schimbatădramaticăînăultimeleădecenii.
Dac ăînătimpurileămaiăvechi,ăcatastrofeleănaturale,ăpracticileăoculteă(deăexemplu:ă
vr jitoriaăsauăvampirismul),ăbolileăletaleănecunoscute,ăetc.ăreprezentauăsurseădeăstresăşiă
deăanxietateăpentruăoameni,ăînăepocaămodern ,ăputernicăindustrializat ăşiătehnologizat ,ă
stresulă şiă anxietateaă suntă evocateă maiă alesă deă situa iileă socialeă evaluativeă (înă care
performan eleăindividualeădevinăunăcriteriuăputernicădeăselec ieă– înăşcoal ăsauălaăloculă
deă munc ),ă multeă dintreă eleă ambigue.ă Referindu-seă laă acestă aspect,ă cercet toareaă
american ă Seymoură B.ă Sarasonă (1959;ă citat ă deă Zeidner,ă 1998)ă ar taă c ă tr imă într-o
315
societateă înă careă culturaă testeloră esteă foarteă puternic ,ă vie ileă indiviziloră umaniă fiindă
determinate,ăînăparte,ădeăperforman eleăpeăcareăleăob inălaădiverseăteste.
Teamaădeătesteăşiăexameneăscrise,ădeăascultareaăoral ,ăprecumăşiădeăalteăsitua iiă
sociale careă implic ă ob inereaă uneiă performan eă şiă evaluareaă acesteiaă esteă ună faptă
şcolar,ăprezentăînărândulămultorăelevi.ăDeăaltfel,ăînăsocietateaămodern ,ăanxietateaăfa ă
deă situa iileă evaluativeă (deă laă celeă specificeă mediuluiă şcolară şiă academică pân ă laă
evalu rileăprofesionaleăsauăsitua iileădeăexaminareăpsihologic )ăreprezint ăunăfenomenă
cuăoăprevalen ăîngrijor toareăînăpopula iaăgeneral ,ăcareăaăcondus,ăînăultimeleădecenii,ă
laă creştereaă semnificativ ă aă interesuluiă ştiin ifică pentruă cauzeleă (naturaă şiă
antecedentele),ă corelateleă (factoriiă careă sporescă vulnerabilitateaă sau,ă dimpotriv ,ă seă
constituieăînămecanismeăprotective),ăconsecin eleăşi,ămaiăales,ămodalit ileădeăcontrolăşiă
deăprevenireăaămanifest rilorăspecificeăanxiet iiăfa ădeăsitua iileăevaluative.
Mediulă şcolară reprezint ă unaă dintreă celeă maiă importanteă filiere,ă înă careă testele,ă
examin rileă şiă alteă formeă deă evaluareă aă achizi iiloră (cunoştin eă teoreticeă şiă practice)ă
ocup ă ună locă foarteă important.ă Evaluareaă esteă oă component ă esen ial ă aă procesuluiă
educa ional,ăadeseaăgeneratoareădeănemul umiri,ăteam ăsauăindecizieăînărândulăeleviloră
şiă ală p rin ilor,ă dară şiă ală profesorilor.ă Unulă dintreă factorii,ă careă auă fostă puşiă înă rela ieă
direct ă cuă evaluareaă performan eloră şcolareă şiă academiceă esteă anxietateaă fa ă deă
situa iileăevaluativeăpeăcareăoăresimtămul iădintreăeleviăşiăstuden i.ă
Anxietateaăfa ădeăsitua iileăevaluativeăesteăfoarteădesăcitat ăprintreăfactoriiăcareă
joac ăunărolăimportantăînăapari iaăşi/sauămen inereaăunorăefecteănefavorabileăînăplanulă
adapt riiă laă sarcinileă şcolare,ă precum:ă performan eleă şcolareă (academice)ă slabeă sauă
foarteă slabeă (subrealizareaă şcoal ă sauă eşeculă şcolar),ă teamaă deă şcoal ,ă atitudinileă deă
respingereă aă şcoliiă (deă exemplu:ă fugaă deă laă şcoal ă sauă abandonulă şcolar),ă stresulă
psihologicăînărândulăelevilorăşiăalăstuden ilor,ăînso itădeănumeroaseăperturb riăînăplanulă
s n t iiăfiziceăşiăpsihice,ăetc.
Deăaceea,ăseăimpuneăcuăstringen ăac iuneaăconcertat ădinăparteaătuturorăagen iloră
educa ionaliă (eleviiă înşişi,ă cadreleă didactice,ă psihologiiă şcolari,ă p rin ii),ă înă vedereaă
asisten eiăpsihopedagogiceăaăelevilorăcareăseăconfrunt ăcuăsimptomeleăsup r toareăaleă
anxiet iiăfa ădeăexamene,ăprecumăşiăînăvedereaăreduceriiăinciden eiăacestuiăflagel.
316
BIBLIOGRAFIE
1. Abdel-Khalek, A. M., & Alansari, B. M. (2004). Gender differences in anxiety

among undergraduates from ten arab countries. Social Behavior and Personality,
32 (7), 649-656.
2. Aero, R., & Weiner, E. (Eds.) (1981). The Mind Test. New York: William Morrow
and Company, Inc.
3. Al-Doughmi, M. A., Shuriquie, N. T., Abdulhamid, M., Al-Ghwairy, A.,
Shuneigat, W. (2006). The impact of exams on anxiety levels among university
students. Journal of the Royal Medical Services, Iordania, 13 (1), 14-19.
4. American Psychiatric Association (2003). Manuală deă diagnostică şiă statistic ă aă
tulbur rilor mentale. DSM-IV-TRTM (trad.).ăBucureşti:ăAsociatiaăPsihiatrilorăLiberiă
dinăRomânia.ă
5. Araki, N., Iwawaki, S., Spielberger, C. D. (1992). Construction and validation of a
japanese adaptation of the Test Anxiety Inventory. Anxiety, Stress, and Coping,
5(3), 217-224.
6. Arch, E. C. (1987). Differential responses of females and males to evaluative
stress: anxiety, self-esteem, efficacy, and willingness to participate. In R.
Schwarzer, H. M. Van der Ploeg, & C. D. Spielberger (Eds.). Advances in Test
Anxiety Research (Vol. 5., pp. 97-106). Lisse, The Netherlands: Swets &
Zeitlinger.
7. Bantaş,ă A.,ă R dulescu,ă M.ă (1993).ă False Friends/Capcanele limbii engleze.
Bucureşti:ăEdituraăTeora.
8. Bartram,ăD.ă(1994).ăFidélitéăetăvalidité.ăÎnăJ.ăR.ăBeechăşiăL. Harding (coord.). Tests,
modeă d’emploi.ă Guideă deă psychométrie (traducereă dină limbaă englez ).ă Paris:ă
ÉditionsăduăCentreădeăPsychologieăAppliquée.
9. Bowler, R. (1987). A brief review of test anxiety in West German schools. R.
Schwarzer, H. M. Van der Ploeg, & C. D. Spielberger (Eds.). Advances in Test
Anxiety Research (Vol. 5., pp. 85-90). Lisse, The Netherlands: Swets & Zeitlinger.
10. Bouvard, M., Cottraux, J. (1996). Protocolesă etă échellesă d’évaluationă enă
psychiatrie et en psychologie. Paris: Masson.
11. Brehm, S., Kassin, S.M. (1990). Social Psychology. Boston, MA: Houghton
Mifflin Company.
12. Caprara, G. V., Barbaranelli, C., et Borgogni, L. (2001). Alter Ego – Les conq
facteursăfondamentauxădeălaăpersonnalité.ăManuelăd’utilisation et d’interpretation.
Paris: Les Éditions et Applications Psychologiques.
13. Cassady, J. C. (2004). The impact of cognitive test anxiety on text comprehension
and recall in the absence of external evaluative pressure. Applied Cognitive
Psychology, 18, 311-325.
317
14. Chamorro-Premuzic, T., & Furnham, A. (2005). Personality and Intellectual
Competence. New Jersey: Lawrence Erlbaum Associates.
15. Chamorro-Premuzic, T., Ahmetoglu, G., & Furnham, A. (2008). Little more than
personality: dispositional determinants of test anxiety (the Big Five, core self-
evaluations, and self-assessed intelligence). Learning and Individual Differences,
18, 258-263.
16. Chelcea,ăS.ă(1994).ăLoculăcontroluluiăşiăemergen aăzvonurilor.ăÎnă Personalitateăşiă
societateăînătranzi ie.ă Studiiă deă psihologieă social . Bucureşti:ă Societateaă Ştiin ă şiă
Tehnic .
17. S. Chelcea (2004). Metodologiaă cercet riiă sociologice.ă Metodeă cantitativeă şiă
calitative.ăBucureşti:ăEdituraăEconomic .
18. Chelcea,ăS.ă(2008).ăSelful.ăCuăreferireălaăselfulăromânescăînătranzi ie.ăÎnăS.ăChelceaă
(coord.). Psihosociologie. Teorii, cercet ri,ă aplica ii (pp. 377-401).ă Iaşi:ă Edituraă
Polirom.
19. Cohen, J. (1992). A power primer. Psychological Bulletin, 112 (1), 155-159.
20. Corcoran, K., Fischer, J. (1987). Measures for Clinical Practice. A Sourcebook.
New York: The Free Press. A Division of Macmillan, Inc.
21. Costa, P. T., Jr., & McCrae, R. R. (1992). Revised NEO Personality Inventory
(NEO PI-RTM) and NEO Five-Factor Inventory (NEO-FFI). Professional Manual.
Odessa, Florida: Psychological Assessment Resources, Inc.
22. Costa, P. T. Jr., & McCrae, R. R. (1995). Domains and facets hierarchical
personalty assessment using the revised NEO Personality Inventory. Journal of
Personality Assessment, 64 (1), 21-50.
23. Costa, P. T., Jr., McCrae, R. R. et Rolland, J.-P. (1998). NEO PI-R. Inventaire de
personnalité-révisé.ă Manuelă (adaptation francaise par Jean-Pierre Rolland). Paris:
24. Costa, P. T. Jr., Terracciano, A., & McCrae, R. R. (2001). Gender differences in
personality traits across cultures. Robust and surprising findings. Journal of
Personality and Social Psychology, 81 (2), 322-331.
25. Crandal, R. (1973). The measurement of self-esteemăandărelatedăconstructs.ăÎnăJ.ăP.ă
Robinson & P. R. Shaver (eds.). Measures of Social Psychological Attitudes.
Revised Edition (pp. 80-82). Ann Arbor: Institute for Social Research.
26. Cr ciun,ăA.ă(1998).ăStimaădeăsineă – vectorăalăschimb rilorăadaptative.ăÎnă Anuarul
Universit iiă ,,Petreă Andrei”. Tomul VIII – Ştiin eă socio-umane. Iaşi:ă Funda iaă
Academic ă,,PetreăAndrei”.
27. Cristophe, A., Legeron, P. (2001). Cumăs ăneăeliber mădeăfricaădeăceilal i.ăTracul,ă
timiditatea,ăinhibi iileăşiăfobiaăsocial (trad.).ăBucureşti:ăEdituraăTrei.
28. Cucoş,ăC.ă(2000).ăPedagogie.ăIaşi:ăEdituraăPolirom.
29. Deane, F. P., Taylor, J. (2002). Development of a short form of Test Anxiety
Inventory (TAI). Journal of General Psychology, 11(2).
318
30. Derevenco, P. (1987).ăUnăbilan ăalăcercet rilorăinterna ionaleădespreăstres.ă Revista
de Psihologie,ă3.ăBucureşti:ăEdituraăAcademiei.
31. Doron, R., Parot, Fr. (1999).ă Dic ionară deă psihologie (trad.).ă Bucureşti:ă Edituraă
Humanitas.
32. Endler, S. N., Parker, M. A. (1998). CISS. Inventaire de Coping pour la Situations
Stressantes (adaptation francaise par J. P. Rolland). Paris: Les ÉditionsăduăCentreă
deăPsychologieăAppliquée.
33. Ergene, T. (2003). Effective interventions on test anxiety reduction. A meta-
analysis. School Psychology International, 24 (3), 313-328.
34. Everitt, B. S. (2002). The Cambridge Dictionary of Statistics. Second Edition.
Cambridge: Cambridge University Press.
35. Everson, H. T., Millsap, R. E., & Rodriguez, C. M. (1991). Isolating gender
differences in test anxiety: a confirmatory factor analysis of the Test Anxiety
Inventory. Educational and Psychological Measurement, 51 (1), 243-251.
36. Fiore, A. (2003). Gender differences in test anxiety. Unpublishedămaster’săthesis.
College of Human Resources and Education, West Virginia University.
37. Fresco, D. M., Heimberg, R. G., Mennin, D. S., & Turk, C. L. (2002).
Confirmatory factor analysis of the Penn State Worry Questionnaire. Behaviour
Research and Therapy, 40, 313-323.
38. Hagtvet, K. A. (1982). A construct validation study of test anxiety: a discriminant
validation of fear of failure, worry, and emotionality. Paper presented at 20 th
International Congress of Applied Psychology, Edinburgh, Scotland, July 25-31.
39. Hall, T. S. (2005). Is test anxiety a form of specific social phobia ? Unpublished
master’săthesis. University of Maryland, College Park. www.lib.umd.edu. Accesat
la 09.03.2007.
40. Hedl, J. J., Jr. (1982). A factor analytic study of the Test Anxiety Inventory and A-
state worry and emotionality items from the State-Trait Anxiety Inventory (Form
Y). Paper presented at the Annual Meeting of the Southwestern Psychological
Association, Dallas, TX, USA, April 15-17.
41. Hembree, R. (1988). Correlates, causes, effects, and treatment of test anxiety.
Review of Educational Research, 58 (1), 47-77.
42. Herrmann, C., Liepmann, D., Otto, J. (1987). Problem-solving and action control as
determinants of test anxiety. In R. Schwarzer, H. M. Van der Ploeg, & C. D.
Spielberger (Eds.). Advances in Test Anxiety Research (Vol. 5., pp. 87-96). Lisse,
The Netherlands: Swets & Zeitlinger.
43. Hill, K. T., & Wigfield, A. (1984). Test anxiety: a major educational problem and
what can be done about it. The Elementary School Journal, 85 (1), 105-126.
44. Howitt, D., Cramer, D. (2006). IntroducereăînăSPSSăpentruăpsihologie (trad.).ăIaşi:ă
Editura Polirom.
45. Hyde, J. S. (2005). The gender similarities hypothesis. American Psychologist, 60
(6), 581-592.
319
46. Kline, P. (1994).ă Choisiră leă méileureă test.ă Înă J.ă R.ă Beechă şiă L.ă Hardingă (coord.).ă
Tests,ămodeăd’emploi.ăGuideădeăpsychométrie (traducereădinălimbaăenglez ).ăParis:ă
47. Lab r,ăA.ăV.ă(2008).ăSPSSăpentruăştiin eleăeduca iei. Iaşi:ăEdituraăPolirom.
48. Levi chi,ăL.,ăBantaş,ăA.ă(1997).ăDic ionarăenglez-român.ăBucureşti:ăEdituraăTeora.
49. Matthews, G., Deary, I. J., Whiteman, M. C. (2005). Psihologiaă personalit ii.ă
Tr s turi,ăcauze,ăconsecin e (trad.).ăIaşi:ăEditura Polirom.
50. Minor, S. W., Gold, S. R. (1985). Worry and emotionally components of test
anxiety. Journal of Personality Assessmenti, 49 (1), 82-85.
51. Mitrofan, N., Mitrofan, L. (2005). Testareaăpsihologic . Inteligen aăşiăaptitudinile.
Iaşi:ăEdituraăPolirom.
52. Moore, M. M. (2006). Variations in test anxiety and locus of control orientation in
achieving and underachieving gifted and nongifted middle school students.
Unpublished doctoral dissertation. University of Connecticut.
http//www.gifted.uconn.edu. Accesat la 25.06.2007.
53. Murgule ,ă A.ă M.ă (2007).ă Competen eă socialeă şiă tr s turiă deă personalitateă aleă
studen iloră laă specializareaă psihologie.ă Lucrareă deă licen ă nepublicat . Facultatea
deă Psihologie,ă Asisten ă Social ă şiă Sociologie,ă Universitateaă ,,Petreă Andrei”ă dină
Iaşi.
54. Niculescu, A., Pamfil-Teodoreanu, L., Preda, I., Tatos, M. (1982). Dic ionară
frazeologic englez-român.ăBucureşti:ăEdituraăŞtiin ific ăşiăEnciclopedic .
55. Öner,ăN.,ăKaymak,ăD.ăA.ă(1987).ăThe transliteral equivalence and reliability of the
Turkish TAI. R. Schwarzer, H. M. Van der Ploeg, & C. D. Spielberger (Eds.).
Advances in Test Anxiety Research (Vol. 5., pp. 227-239). Lisse, The Netherlands:
Swets & Zeitlinger.
56. PAR. (2009). Catalog of Professional Testing Resources. Lutz, Florida:
Psychological Assessment Resources, Inc., 29 (2).
57. Pintrich, P. R., & De Groot, E. V. (1990). Motivational and self-regulated learning
components of classroom academic performance. Journal of Educational
Psychology, 82 (1), 33-40.
58. Popa, M. (2008). Statistic ăpentruăpsihologie.ăTeorieăşiăaplica iiăSPSS. Iaşi:ăEdituraă
Polirom.
59. R şcanu,ă R.ă (2001).ă Psihologiaă s n t ii:ă deă laăcredin eă şiă explica iiă laăsistemeă deă
promovare a ei. Înă M.ă Zlateă (coord.).ă Psihologiaă laă r spântiaă mileniilor.ă Iaşi:ă
Editura Polirom.
60. Reber, A. S. (1985). Dictionary of Psychology. London: Penguin Books.
61. Riketta, M. (2005). Gender and socially desirable responding as moderators of the
correlation between implicit and explicit self-esteem. Current research in social
psychology, 11 (2), 14-28.
62. Robu, V. (2008a). Utilitatea Bateriei Factorialeă PMAă înă predic iaă performan eloră
şcolareă aleă eleviloră afla iă înă pragulă absolviriiă cicluluiă gimnazial. În M. Milcu, R.
320
SassuăşiăA.ăBrateă(Editors). Modern Psychological Research: Trends and Prospects
(pp. 81-93). Bucureşti: EdituraăUniversitar .
63. Roşca, Al., Zorgo, B. (1972). Aptitudinile. Bucureşti: EdituraăŞtiin ific .
64. Rotter, J. (1966). Generalised expectancies for internal vs. external control of
reinforcement. Psychological Monographs, 80 (1), 1-28.
65. Rusticus, S. A., Hubley, A. M., & Zumbo, B. D. (2004). Cross-national
comparability of the Rosenberg Self-Esteem Scale. Paper presented at the 112 th
Convention of the American Psychological Association, July 28-August 1,
Honolulu, Hawaii.
66. Ryan, R. M., & Deci, E. L. (2001). On happiness and human potentials: A review
of research on hedonic and eudaimonic well-being. Annual Review of Psychology,
52, 141-166.
67. Salamé,ă R.ă Fă (1984).ă Testă anxiety:ă itsă determinants,ă manifestations,ă andă
consequences. In H. M. Van der Ploeg, R. Schwarzer, & C. D. Spielberger (Eds.)
Advances in Test Anxiety Research (Vol. 3, pp. 83-118). Lisse, The Netherlands:
Swets & Zeitlinger.
68. Salgado, J. (2001). Pourquoi faut-ilă utiliseră desă épreuvesă d’Aptitudeă Mentaleă
Généraleă enă recrutement.ăGMAă etă prédictionă deă laă performanceă auă travail.ă În Cl.
Lévy-Laboyer,ăM.ăHuteau,ăCl.ăLoche,ăşiăJ.-P. Rolland (coord.). RH. Les apports de
la psychologie du travail. Paris:ăÉditionsăd’Oganisation.
69. Sarason,ă I.ă G.ă (1978).ă Theă Testă Anxietyă Scale:ă conceptă andă research.ă Înă C.ă D.ă
Spielberger & I. G. Sarason (Eds.). Stress and anxiety (Vol. 5, pp. 193-216).
Washington, D. C.: Hemisphere Publishing Corp.
70. Sarason, I. G. (1984). Stress, anxiety, and cognitive interference: reactions to tests.
Journal of Personality and Social Psychology, 46 (4), 929-938.
71. Sava, N. (2003). Anxietate şi performan ălaătineri.ăTimişoara:ăEdituraăEurostampa.
72. Schwarzer, R. (1984). Worry and emotionality as separate components in test
anxiety. International Review of Applied Psychology, 33 (2), 205-220.
73. Seche, L., Seche M., Preda, I. (1998). Dic ionară deă sinonime. Edi iaă aă III-a
revizuit ăşiăad ugit .ăBucureşti:ăEdituraăVox.
74. Sillamy, N. (1996). Dic ionară deă psihologie (trad.).ă Bucureşti:ă Edituraă Universă
Enciclopedic.
75. Spielberger, C. D., Gorsuch, R. L., & Lushene, R. E. (1970). Manual for the State-
Trait Anxiety Inventory (Self-Evaluation Questionnaire). Palo Alto, CA: Consulting
Psychologists Press, Inc.
76. Spielberger, C. D. (1972). Anxietyă asă ană emotională state.ă Înă C.ă D.ă Spielbergeră
(Ed.). Anxiety. Current Trends in Theory and Research (Vol. 1, pp. 23-49). New
York: Academic Press, Inc.
77. Spielberger, C. D. (1980). Test Attitude Inventory. Preliminary Professional
Manual. Mind Garden, Inc.
321
78. Spielberger, C. D. (1983). Manual for the State-Trait Anxiety Inventory (Form Y).
Palo Alto, CA: Consulting Psychologists Press, Inc.
79. Spielberger, C. D., Krasner, S. S. (1988). The assessment of state and trait anxiety.
ÎnăR.ăNoyesăJr.,ăM.ăRoth,ă&ăG.ăD.ăBurrowsă(Eds.).ă Handbook of Anxiety (Vol. 2:
Classification, Etiological Factors and Associated Disturbances, pp. 31-51).
Elsevier Science Publishers B.V.
80. St nculescu,ă E.ă (2003).ă Anxietatea.ă Înă S.ă Chelcea,ă P.ă Ilu ă (coordonatori)ă (2003).ă
Enciclopedie de psihosociologie.ăBucureşti:ăEdituraăEconomic .ă
81. Stöber,ă J.,ă &ă Pekrun,ă R.ă (2004).ă Editorial:ă advancesă ină testă anxiety research.
Anxiety, Stress, and Coping, 17(3), 205-211.
82. Strickland, B. (Ed.) (2001). The Gale Encyclopedia of Psychology. Second Edition.
Farmington Hills: Gale Group.
83. Szekely,ăA.,ăDobrin,ăA.ă(2002).ăTAI.ăAnxietateaăînăsitua iiădeăexamen.ăCorela iaăcu
noteleă ob inuteă şiă cuă scorurileă laă WLCS.ă Lucrareă prezentat ă laă Conferin aă
Na ional ă deă Psihologiaă Munciiă şiă Organiza ional ,ă edi iaă aă IV-a, Cluj-Napoca,
25-27 aprilie.
84. Tippets, E., & Benson, J. (1989). The effect of item arrangement on test anxiety.
Applied Measurement in Education, 2 (4), 289-296.
85. Tudose, Fl. (2003). Orizonturile psihologiei medicale. Bucureşti:ă Edituraă
Infomedica.
86. Turner, S. M., Beidel, D. C., Dancu, C. V. (1996). SPAI – Social Phobia & Anxiety
Inventory. Manual. Multi-Health Systems, Inc.
87. Van de Vijver, F., & Hambleton, R. K. (1996). Translating tests: some practical
guidelines. European Psychologist, 1(2), 89-99.
88. Ware, W. B., Galassi, J. P., Harris-Dew, K. M. (1990). The test anxiety inventory:
a confirmatory factor analysis. Anxiety, Stress & Coping, 3 (3), 205-212.
89. Wheeler, J. M. (2005). Anxiety levels of school age students prior to and following
high-stakes testing. Unpublished dissertation submitted in partial fulfillment of the
requirements for the degree of educational specialist in school psychology.
Graduate College of Marshall University.
90. Zeidner, M. (1998). Test Anxiety: The State of the Art. New York: Kluwer
Academic Publishers.
91. Zlate, M. (1997). Eulăşiăpersonalitatea. Bucureşti:ăEdituraăTrei.
322

Psihologia Anxietatii Fata de Testari Si

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Psihologia Anxietatii Fata de Testari Si

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Viorel ROBU

PSIHOLOGIAăANXIET IIăFA ăDE

Descrierea CIP a Bibliotecii Na ionale a României

EDITUR ăACREDITAT ăDEăCNCSISăBUCUREŞTI,ă1142/30.06.2003

Parteaăîntâi. REPERE TEORETICE

1. ANXIETATEAăFA ăDEăTESTARE: UN CONCEPT STUDIAT INTENSIV. 23

2. INVENTARUL PENTRU EVALUAREAă ANXIET II FA ă DEă

Partea a doua.ă APLICA II.ă EXPERIMENTAREA

3.ă SCOPULă ŞIă OBIECTIVELE STUDIILOR PE CARE LE-AM

4.1.ăEtapeăaleăadapt riiăpentruălimbaăromân ăaăinventaruluiăTAI............................. 114

5. LOTURILE DE SUBIEC I PE CARE A FOST ADMINISTRAT

8. EXPERIMENTAREA UNEI VERSIUNI PARALELE ÎNăLIMBAăROMÂN

9. EXPERIMENTAREA UNEI VERSIUNI SCURTE A INVENTARULUI TAI.. 275

10. LIMITE METODOLOGICE ŞIă DIREC IIă PENTRUă CONTINUAREA

11. VALOAREAă APLICATIV A STUDIILOR PE CARE LE-AM

12. CONCLUZII............................................................................................................ 305

Prof. univ. dr. Mariana Caluschi

Prezentul volum are un caracteră preponderentă metodologic.ă Înă cuprinsulă lui, am

1.1. Câtevaărepereăteoreticeăgeneraleăprivind conceptul de anxietate

1.2.2.ăSemnifica iiăaleăconceptuluiădeăanxietateăfa ădeătestare

Potrivit Enciclopediei de Psihologie Gale,ăeditat ădeăB.ăStricklandă(2001),ăanxietateaă

1.2.3.ăManifest rileăspecificeăanxiet iiăfa ădeătestareă

performan elorălaătestulădeăcunoştin eăînămatematic ăaăfostămaiăslabădecâtăefectulăfactoruluiă

1.2.4.ăPrevalen aăanxiet iiăfa ădeătestareăînăfunc ieădeăvariabileleăvârst ,ăsexăşiăras

TAI - total 38.7 10.2 41.8 9.9 - 2.87 ** 0.31

Înă urmaă calculelorăsuplimentareă peăcareăle-amă întreprins,ă amă constatată c ,ă înă cazulă

ăDE TEST RIăŞIăEXAMENE

1.2.5. Anxietateaăfa ădeătestare,ăperforman aălaătesteădeăabilit iăşiăperforman aă

1.2.7.ăMetodeăşiătehnici pentruăreducerea/prevenireaăsimptomeloră specificeă anxiet iiă

Terapie cognitiv- 55.73 34.83 20.58 12.05 24.26 14.05

Terapieăra ional- 56.91 39.05 21.62 14.24 24.10 16.29

Combinat ă cuă desensibilizareaă sistematic ă sau cu training-ul destinat

B. RECOMAND RIă PENTRUă PROFESORI. Se impune adaptareaă deă c treă

Inventarulăpentruăevaluareaăanxiet iiăfa ădeătestareă13 a fost dezvoltat cu scopul

W – Îngrijorare; E – Emotivitate; B – b ie i,ăFă– fete.

Formatulăinventaruluiăcon ineăoăpaginãăcuăinstruc iuniădeăcompletare,ă20ădeăitemiă

Autorulăpropuneăoămetod ădeăponderareăaăscoruluiătotalălaăinventar,ăîn cazulăînă

Sexulă(încercui iăunaădintreăceleădou ăvariante): Masculin Feminin

1ă ţă Aproapeă niciodat ,ă ă ă ă ă ă 2ă ţă Câteodat ,ă ă ă ă ă ă 3ă ţă Deseori,ă ă ă ă ă ă 4ă ţă Aproapeă

Nuăexist ăr spunsuriă,,greşite”ăsauă,,bune”.ăNuăpierde iăpreaămultătimpăpentruăaăr spundeă

V ărug măs ăr spunde iălaăfiecareăafirma ie.ăăăă

V ărug măs ăîntoarce iăpaginaăşiăs ăîncepe i.

2.3. Date americane referitoare la fidelitatea inventarului TAI

Tabelulă5ăprezint ăvalorileăcoeficien ilorădeăfidelitate,ăcalcula iăprinămetodaătest-

Clawson (1977) 31 studen iălaămasteră 2ăs pt mâni 0.80

Wood (1979) 159 studen iălaăcolegiuăă 3ăs pt mâni 0.80

42 elevi la liceu 1ălun ă 0.81

Pentruă perioadeleă maiă scurte,ă valorileă coeficien iloră de fidelitate test-retest au

coeficientulădeăîncredere,ăseăpoateăob ineăparteaădeăvariant ăcareăseădatoreaz ăfluctua iei reale a

Pentruăstuden iiăînăultimulăan,ăcaăşiăpentruăceiăînăprimulăan,ăauăfostăob inute,ăînă

0.51- 0.51- 0.39- 0.32- 0.36- 0.41- 0.32- 0.48-

0.55- 0.55- 0.42- 0.38- 0.64- 0.56- 0.54- 0.53-

0.57- 0.56- 0.43- 0.47- 0.38- 0.45- 0.35- 0.55-

2.4. Date americane referitoare la validitatea inventarului TAI

Scalaăpentruăevaluareaăanxiet iiăfa ădeătestare (TAS – 0.82 0.79 0.83 0.77

IAT – Inventarulăpentruăevaluareaăanxiet iiăfa ădeătestare; W – scala Îngrijorare; E – scala Emotivitate.

Inventarul pentru evaluarea

Inventarul pentru evaluarea

Inventarul pentru evaluarea

IAT – Inventarulăpentruăevaluareaăanxiet iiăfa ădeătestare; W – scala Îngrijorare; E – scala Emotivitate.

Aptitudineăşcolar ă studen iălaăcolegiuă

Vocabular (N-DRT) - 0.14 - 0.15 - 0.10 - 0.20 - 0.21 - 0.15

IAT – Inventarulăpentruăevaluareaăanxiet iiăfa ădeătestare; W – scala Îngrijorare; E – scala Emotivitate.

p < 0.01; * p < 0.001

p < 0.01; * p < 0.001