Univesitatea de Nord Baia Mare

Facultatea de ştiinţe
Ingineria produselor alimentare

Proiect
Utilaje în industria
alimentarĂ

2011

1
 Tema de proiectare

Studiul şi proiectarea unei scheme şi a fluxului tehnologic de transport ul

produselor în stare solidă utilizând un elevator cu cupe de capacitate 650 kg/h şi
randament de 0,76.

Cuprins

2
1. Introducere

3
 Pentru desfasurarea procesului de productie într-o intreprindere sunt necesare material
solide de o mare diversirare, care trebuie aduse la locul de folosire prin deplasari la acelaşi nivel
sau la nivele diferite, pe distanţe ce pot varia de la metri la kilometri şi chiar mai mult.
Aceste deplasări se realizează cu mijloace de ridicat şi transportat, care trebuie să îndeplineasca
urmatoarele condiţii: să nu degradeze materialele ridicate sau transportate;
• Să transporte în timp util cantitatea necesară şi cu periodicitatea efectuarii
operaţiilor tehnologice;
• Să lucreze în locurile şi pe traseele cerute fără a întrerupe sau stanjeni
producţia;
• Să fie cât mai economice;
• Să nu necesite eforturi mari din partea muncitorilor;
• Să nu dauneze sănătăţii muncitorilor.
Maşinile şi instalaţiile de ridicat şi transportat reprezintă unul din principalele mijloace de
mecanizare şi automatizare lucrarilor de încărcare, descărcare şi de transport în interiorul
unităţilor productive şi depozitare.
În general, pentru ca un material să fie deplasat de la un loc la altul, asupra lui trebuie să
acţioneze o forţă pe direcţia şi sensul în care se doreşte să se facă deplasarea. În timpul
deplasării, între material şi suprafaţa pe care se face deplasarea se produce o frecare cu
urmatoarele consecinţe nefavorabile: degradarea materialului; creşterea consumului de energie
necesară deplasării şi producerea de nocivităţi (praf, zgomot).
După modul cum se realizează operaţia de transport şi ridicat maşinile se împart în două
categorii:
• cu funcţionare intermitentă la care funcţionarea în timp este discontinuă,
adică este compusă din perioade active de lucru şi perioade de repaus (din durata
totală de lucru numai o parte este folosită pentru transport);
• cu funcţionare continuă la care transportul materialelor se face în flux
neîntrerupt (alimentarea, transportul şi descărcarea se fac în acelaşi timp şi în mod
continuu).
Alegerea mijloacelor de transport se face în funcţie de caracteristicile materialului şi de
cerinţele impuse de aspectul său (admite sau nu degradarea prin loviri, zgârieri, strivire,
mărunţire).[5]

4
 1.1 Clasificarea şi simbolizarea marerialelor solide

Din punctul de vedere al transportului continuu, interesează două clase de material:

mareriale în vrec şi sarcini unitare.
La alegerea unui utilaj de transport sau la efectuarea unei comenzi către un producător,
utilizatorul trebuie să caracterizeze materialul din urmatoarele puncte de vedere:
- pentru materialele în vrac: granulaţie, coeziune, proprietăţi, densitate în vrac şi
temperatură.
- pentru sarcini unitare: formă, poziţie, masă şi volum unitar, natura şi proprietăţile
materialului în contact cu suprafaţa portanta a mijlocului de transport, sensibilitatea la influenţe
exterioare.
Granulaţia (dimensiunea şi forma bucăţilor). Materialele în vrac constau din granule de
diferite mărimi ale căror valori extreme şi proporţii relative în masa de transportat determină
caracteristicile utilajelor folosite.
Dintre cele trei dimensiuni (lungime, lăţime, înălţime) ale paralelipipedului care poate
înscrie particula, ca bază pentru caracterizarea granulometrică, se ia dimensiunea cea mai mare
(lungimea).
Materialele transportate în vrac se împart în:
- materiale neclasate - cele pentru care raportul dintre cea mai mare si cea mai mică bucată
este mai mare decât 2,5 adică dmax/ dmin > 2,5. Aceste materiale se definesc prin analiza
granulometrică, stabilindu-se astfel procentajul granulelor de diferite mărimi dintr-un material
în vrac.
- materiale clasate – cele pentru care raportul dintre cea mai mare şi cea mai mică bucată este
mai mic sau egal cu 2,5 (se include şi materialele cu o singură dimensiune) adica d max/ dmin ≤ 2,5.
Aceste materiale sunt definite prin valorile dmax si dmin.
Marerialele în vrac se pot clasifica şi după granulaţia caracteristică d'. Din acest punct de
vedere se deosebesc materiale:
• bulgăraşi: d' > 160 mm
• în bucăţi mijlocii: 60 mm < d' < 160 mm
• marunte: 10 mm < d' < 60 mm
• granulare: 0,5 mm < d' < 10 mm
• pulverulente: d' < 0,5 mm.

5
 Forma particulelor de material. Se defineşte prin şase tipuri de granule simbolizate
printr-o cifră romană după cum urmează:
I - cu muchii ascuţite la care cele trei dimensiuni sunt apropiate (cub);
II - cu muchii ascuţite la care una dintre dimensiuni este net superioară celorlalte două
(prisma);
III - cu muchii ascuţite la care una din dimensiuni este net inferioară celorlalte două
(placa);
IV - cu muchii rotunjite la care cele trei dimensiuni sunt apropiate (sferă);
V - cu muchii rotunjite la care una dintre cele trei dimensiuni este net superioară celorlalte
două (cilindru, baton, paiete);
VI - granule fibroase, aţoase, buclate, împletite.
Coeziunea particulelor de material. Este determinate de unghiul de taluz natural de
alunecare α, care este unghiul orizontalei cu generatoarea grămezii conice formate de produsul
în cădere liberă constanta, de la înalţime redusă.
Coeziunea este simbolizată printr-o cifră arabă, de la 1 la 6, după cum urmează:
1- produs care poate difuza în aer şi poate deveni la fel de fluid ca un lichid;
2 - produs foarte fluid cu α ≤ 30º;
3 - produs fluid cu α cuprins intre 30 si 45º;
4 - produs puţin fluid cu α cuprins intre 45 si 60º;
5 - produs compost cu α > 60º;
6 - produs care nu alunecă şi care formează bolta.
Proprietăşile materialului. Sunt simbolizate cu o literă mică de la n la x, care indică
una dintre cele 11 proprietăţi de mai jos privind transportabilitatea materialului:
n - se aglomerează sub efectul presiunii datorită umidităţii sau de la şine;
o - abraziv;
p - coroziv;
q - fragil;
r - exploziv;
s - inflamabil;
t - pulverulent;
u - umed (se indică procentul masic de apă în raport cu masa în stare uscată a
materialului);
v - lipicios;

6
 w - higroscopic;
x - rău mirositor.
Produsele care nu au proprietăţile enumerate mai sus nu au simbol. Produsele care au mai
multe proprietăţi sunt simbolizate cu mai multe litere.
Densitatea în vrac. Este raportul dintre masă şi volumul materialului în condiţiile în
care se află pe mijlocul de transport.
Temperatura materialului transportat. determină alegerea materialului din care este
confecţionată suprafaţa portantă a mijlocului de transport. Este necesară specificarea
temperaturii minime şi a temperaturii maxime. Dacă materialul are temperature mediului
ambiant aceasta nu se mai indică. [1]

1.2 Sarcini unitare

În tabelul 1. sunt prezentate proprietăţile sarcinilor unitare.

Denumirea proprietăţii
Forma geometrică
Forme tipice şi uzuale
Forme neregulate
Poziţia sarcinii în aport cu directia Paralela, perpendicular, oblica
de transport
Pozitia centrului de greutate in
raport cu baza sarcinii
Tabel 1.
Particularităţi
Sferică D, în m
Cilindrică, conică, D (diametrul bazei) x H, în m
Paralelipipedică, piramidală, L x B (laturile bazei) x H
Paleta L x B
Ladă, ballot, sac, L x B x H
Daca central de greutate nu coincide cu intersectia diagonal-
lelor se indica daca este posibil unghiul de rasturnare.

Se specifica daca central de greutate se poate deplasa

(ex. rezervoare cu lichid)
Masă unitară, kg 0 < m ≤ 2,5 125 < m ≤ 500
2,5 < m ≤ 20 500 < m ≤ 1500
20 < m ≤ 50 1500 < m ≤ 5000
50 < m ≤ 125 m > 5000

7
 Volumul unitary 0 < V ≤ 10 cm3 10 < V ≤ 100 dm3
10 < V ≤ 100 cm3 100 < V ≤1000 dm3
100 < V≤ 1000 cm3 1000 < V≤10 m3
1 < V ≤ 10 dm3 V > 10 m3
Natura materialului care vine în Metal, lemn, hartie (carton), textile, cauciuc, sticla, alte
contact cu suprafaţa portanta Materiale
Forma suprafetei de contact Plata, concave, convexa, curbata (ondulata), cu nervure etc.
Proprietatile suprafetei de contact Neteda, rugoasa, moale, (flexibila, deformabila), rezistenta
(dura), elastica
Proprietatile materialului Abrasive, corozive, care degaja praf, umede, uleioase, cu
temperatura initiala mai mare decat temperatura mediului
ambient sau mai mica decat 0º C, fragile, cu muchii, taioase
Usor imflamabile, explosive, higroscopice, lipicioase,
toxice,
rau mirositoare
Sensibilitatea la influente externe Influente mecanice (la presiune, soc, zdruncinare,
modificarea
pozitiei, accelerare - incetinire, current de aer)
Alte influente: frig, caldura, lumina, umiditate, uscare
impuritati.

2 Materialul transportat

Făina este materia primă de bază în industria panificaţiei făina se obţine prin măcinarea
boabelor de cereale, când parţile cu valoare nutritive mare se separă de parţile cu valoare
nutritive mică. parţile cu valoare nutritive mică se înlătură deoarece sunt greu de asimilat şi
reduc durata de conservare a făinii.

8
 În ţara noastră, în industria de panificaţie se foloseste, în general, făina de grâu.
Transportul şi depozitarea făinii în mori, încarcarea, transportul, descărcarea şi
depozitarea în fabricile de pâine sau de alte produse făinoase se efectuează cu diferite utilaje şi
mijloace de transport.[4]

2.1 Transportul făinii în interiorul depozitelor

De la recepţie şi până la introducerea în instalaţia de frământare a aluatului, făina

neambalată este transportata la celulele de depozitare, recirculată în siloz, transportată de-a
lungul liniei de pregătire pentru fabricaţie etc.
Acest transport al făinii se efectuează cu diferite tipuri de instalaţii, clasificate în funcţie
de direcţia transportului (în plan, orizontal sau vertical) şi după principiul de funcţionare al
transportoarelor (prin cădere liberă, acţionate mecanic pneumatice).
Din acest punct de vedere se deosebesc:
• instalaţii de transport prin cădere liberă (jgheaburi) pentru coborârea făinii;
• instalaţii de transport acţionate mecanic (transportoare melc pentru
transportul pe orizontală, elevatoare cu cupe pentru transportul pe verticală);
• instalaţii de transport cu ajutorul aerului (transport pneumatic, transport cu
aeroglisiere).[2]

2.2 Instalaţii de transport acţionate mecanic

În fabricile de păine, făina se transport ape verticală (de jos în sus sau de sus în jos) şi
pe orizontală.
Transportul pe verticala al sacilor cu făină de jos în sus se face cu ajutorul elevatorului de
saci.
Transportul făinii în vrac se efectuează pe verticală de jos în sus, cu elevatoare cu cupe,
iar pe orizontală cu transportoare melc.
Elevatoarele cu cupe execută transportul materialelor, sub formă granular, în cupe, pe
trasee vertical sau pe trasee înclinate.
Elevatoarele pot fi: fixe sau mobile, cu traseu vertical sau inclinat, cu descarcare gravitationala,
centrifugala sau combinata.

9
 3 Mecanică clasică

Mecanica clasica se bazeaza pe legi ale naturii ce au fost formulate de Isaac Newton in
anul 1686 in lucrarea sa, devenita celebra, "Principiile fundamentale ale stiintelor naturii". Mai
precis, mecanica este acea parte a fizicii care studiaza miscarea mecanica a corpurilor si
conditiile de echilibru ale acestora. Problema mecanicii este stabilirea ecuatiilor de miscare
ale corpurilor.
Ecuatiile de miscare dau forma traiectoriei micarii corpului. Traiectoria indica
pozitiile succesive în spatiu pe care le va ocupa corpul de-a lungul miscarii sale.

10
 3.1 Notiuni generale

Cunoaterea miscarii unui corp presupune stabilirea localizarii lui in spatiu si in timp.
Fie un punct material M, aflat in micare pe o traiectorie in spatiu, ca in fig. 1.

Fig. 1. Traiectoria punctului material intr-un sistem de referinta cartezian. [7]

Pozitia unei particule la orice moment de timp t este specificata de vectorul de pozitie

r (t ) a carui expresie reprezinta legea de miscare:
   
r (t ) = x (t ) i + y (t ) j + z (t ) k

Prin eliminarea timpului din ecuatiile parametrice ale traiectoriei x=x(t), y=y(t), z=z(t)
se obtin ecuatiile traiectoriei.
Vectorul viteza momentana este derivata vectorului de pozitie in raport cu timpul, iar
prin derivarea legii de miscare se obtine legea vitezei:

 dr  dx (t )  dy (t )  dz (t )    
v= , v( t ) = i + j+ k = v xi + v y j + v zk .
dt dt dt dt
Vectorul acceleratie momentana este derivata intai a vectorului viteza in raport cu
timpul, sau derivata a doua a vectorului de pozitie in raport cu timpul:

11
  
 dv d 2 r
a= = 2 ,
dt dt
 dv  dv y  dv z    
a( t ) = x i + j+ k = axi + a y j + az k .
dt dt dt

 
Impulsul este: p = m ⋅ v .

3.2 Principiile dinamicii

Dinamica este parte din mecanica, care studiaza interactiunea dintre corpuri ce duce la
sghimbarea starii de miscare. Spre deosebire de cinematica, dinamica studiaza si cauzele care
provoaca miscarea.

3.2.1 Principiul I al dinamicii (Principiul inertiei)

Un corp îşi menţine starea de repaus relativ sau de miscare rectilinie si uniforma, atâta
timp cât asupra lui nu actioneaza alte corpuri care sa-i modifice aceasta stare. Corpul se opune
oricarei actiuni exterioare care cauta sa-i schimbe starea de repaus sau de miscare rectilinie si
uniforma. Proprietatea tuturor corpurilor de a se opune schimbarii starii de echilibru în care se
afla se numeste inertie.
Masura inertiei este masa , numita si masa inerta, marime fizica scalara, fundamentala, a
carei unitate de masura în S.I. este kilogramul.
Instrumentul cu care se masoara masa este balanta / cantarul. [7]

3.2.2 Principiul al II-lea al dinamicii ( Principiul fundamental)

Interactiunea reprezinta actiunea reciproca dintre corpuri, iar marimea fizica vectoriala
ce masoara interactiunea este forta .
Unitatea de masura a fortei în S.I. este Newtonul (1N este forta care imprima unui corp
de masa 1 kg o acceleratie de 1 m/s 2 , dupa directia si în sensul fortei), iar instrumentul cu
ajutorul caruia se masoara forta se numeste dinamometru.
Efectele produse de actiunea fortelor asupra corpurilor sunt deformarile - plastice sau
elastice - si schimbarea starii de miscare.

12
 Daca rezultanta tuturor fortelor care actioneaza asupra corpului este diferita de zero,

, vectorul viteza se modifica si apare o acceleratie.

Aceeasi forta aplicata diferitelor corpuri produce variatii diferite ale vitezei, efectele depinzând
de masa corpului ce sufera actiunea fortei (a fortei rezultante);cu cât masa corpului este mai
mare, cu atât variatia vitezei este mai mica.
Acceleratia imprimata corpului este pe directia fortei aplicate, fiind invers proportionala cu
masa corpului.
Principiul al II-lea al dinamicii se enunta astfel:” Vectorul forta este egal cu produsul

dintre masa corpului si vectorul acceleratie.

Daca masa este constanta, se poate scrie :

Produsul dintre masa corpului si viteza acestuia reprezinta impulsul corpului:

Se poate scrie :

3.2.3 Principiul al III-lea al dinamicii ( Principiul actiunii si reactiunii)

Daca un corp A exercita o forta asupra corpului B (actiune), atunci corpul B

actioneaza asupra corpului A (reactiune) cu o forta , egala în modul si de sens contrar fortei

13
 Cele doua forte se manifesta simultan si sunt aplicate unor corpuri diferite , actionând
de-a lungul dreptei care uneste cele doua corpuri.
În cazul corpurilor legate între ele prin fire sau bare, conform principiului actiunii si
reactiunii, actioneaza doua forte egale ca marime si de sensuri opuse (o parte a firului / barei
actioneaza asupra celeilalte parti) ;oricare din aceste forte se numeste tensiune si poate fi
masurata cu un dinamometru inserat într-o sectiune a firului / barei.
Se defineste sistemul de referinta inertial (galilean) ca un sistem în raport cu care un
corp trebuie sa ramâna în repaus sau sa se miste rectiliniu si uniform atunci când asupra lui nu
actioneaza nici o forta (rezultanta).
În sistemele de referinta inertiale este valabil principiul inertiei.
Un sistem de referinta inertial legat de Pamânt poate fi considerat un sistem de referinta
inertial ;daca un sistem de referinta este inertial, un al doilea sistem care se misca uniform si
rectiliniu fata de el, este, de asemenea, inertial. [7]

4 Locul utilajului în gama utilajelor

asemănătoare

Elevatorul cu cupe face parte din clasa utilajelor de transportat cu funcţionare continuă.
Aceste utilaje transporta continuu asigurand concomitant alimentarea si evacuarea cu un decalaj
ce este dat de durata de deplasare a produsului intre punctele de alimentare si evacuare.
Avantajele utilajelor de transport continuu sunt:

14
 • transporta o cantitate constanta de produs, fara pauze de descarcare;
• sunt total mecanizate sau uneori automatizate;
• amplasarea lor nu impiedica desfasurarea normala a procesului tehnologic;
• asigura uneori concomitant cu transportul si dozarea produselor.
Alegerea utilajelor de transport continuu se face tinandu-se seama de particularitatile
produselor (forma, granulatia, duritatea, adezivitatea, continutul de apa etc.)

4.1 Transportoare cu banda

Transportul cu banda este utilizat pentru transport pe orizontala sau pe plan usor inclinat
(20º) a materialelor aflate sub forma de pulberi granulate sau bucati mici precum si a
materialelor ambalate in diferite forme.

Transportorul cu banda pe orizontala este format dintr-o banda flexibila, infasurata

pe doua tambure, unul motor, iar celalalt de intindere, care sunt montati pe un schelet metalic.
Din loc in loc, banda este sprijinita pe role de sustinere. Banda se incarca cu produs granular,
pulbere, bucati etc. din silozul de alimentare care se poate deplasa in lungul transportorului spre
palnia de descarcare acolo unde este necesar a se primi produse.
Actionarea tamburului motor se face de catre un grup de antrenare constand dintr-un motor
electric si reductor avand montata o frana pe cuplajul dintre ele.
Tamburul de deviere, montat in zona tamburului motor, are rolul de a mari unghiul de
infasurare a bandei pe tamburul motor. Curatitorul realizeaza curatirea benzii, in cazul in care
produsele transportate au aderat la banda. Datorita incarcaturii pe banda, apare tendinta de
alungire a benzii, astfel incat este necesara intinderea acesteia care se face cu un dispozitiv de
intindere prin deplasarea tamburului de
intoarcere in niste ghidaje cu ajutorul unui surub.
Banda se poate sprijini cu ramura superioara pe role asezate orizontal, cate una din loc in
loc sau pe doua trei role in unghi, sub forma de jgheab, realizand in acest caz o mai buna
incarcare, deci si o productivitate mai mare. Partea inferioara a benzii in orice caz, este sustinuta
numai pe role orizontale. [5]

15
16
Fig.2. Transportoare cu banda. [5]

17
 (a) transportor cu banda orizontal: 1-grup antrenare; 2-tambur motor; 3-tambur de intoarcere;
4-banda; 5- role ramura superioara; 6-role ramura inferioara; 7-tambur de deviere; 8-
alimentator; 9-palnie de descarcare; 10- curatitor de banda; 11- intinzator banda.
(b) transportor cu banda cu o portiune orizontala si o portiune inclinata: 1-grup antrenare; 2-
tambur motor; 3-tambur intoarcere; 4- banda; 5-role ramura superioara; 6-role ramura
inferioara; 7-rola deviere; 8-alimentator; 9-palnie de descarcare la capat; 10-curatitor banda; 11-
intinzator banda; 12-carucior cu tambur de intoarcere; 13-tambur de schimbare inclinatia; 14-
dispozitiv de descarcare pe intervalul transportorului.

4.2 Transportor cu banda cu o portiune inclinata si o portiune orizontala.

In principiu, partile componente sunt similare cu cele ale unui transportor orizontal.
Intinzatoril benzii consta dintr-un carucior pe care se afla montat tamburul de intoarcere si legat
de un cablu care trece peste un sistem de scripeti avand la celalalt capat o greutate.
Pe intervalul transportorului se afla montat un descarcator de materiale pe lateralul benzii.
Banda poate fi confectionata din diferite materiale in functie de utilizarea acesteia: din
impletitura textila la modelarea aluatului pentru paine; impletitura de sarma pentru cuptoarele de
paine; tabla subtire dn otel inoxidabil la transarea carnii etc.
Alimentatoarele servesc pentru o buna functionare a transportoarelor de diferite tipuri,
a ciururilor, a utilajelor de spalare etc., asigurand uniformitatea alimentarii, corespunzator
debitulti necesar.
Ele regleaza in mod mecanic scurgerea materialului din siloz si il mentin in permanenta
constant.
Descarcatorul de material de pe banda, este plasat la capatul de intoarcere a benzii.
In cazul in care descarcarea trebuie facuta in diverse puncte situate pe traseul transportorului, in
acest scop, se poate folosi: un plug montat pe un carucior care deviaza si scoate materialul de pe
banda sau un tambur de descarcare montat pe un carucior mobil imbracate intr-o carcasa cu
doua canale laterale de descarcare.

4.3 Transportoare mobile cu banda

18
 De regula cu lungimi de pana la 15 m, sunt folosite pentru transportul materialelor
pe orizontala si inclinat, pentru ridicarea materialelor la o anumita inaltime. Pentru deplasarea
transportoarelor dintr-un loc in altul acestea sunt prevazute tren de roti.
Deplasarea se face fie prin actionare manuala sau cu mijloc mecanic independent fie
prin aotopropulsare. In principiu, sunt formate din aceleasi parti componente ca si
transportoarele stationare, in plis sunt prevazute cu roti de deplasare si mecnismul de reglare a
unghiului de inclinare care poate asigura ridicarea materialelor pana la 6 m cu o banda lisa sau
10 m cu o banda cu praguri.
Transportoarele mobile cu banda pot fi de trei feluri:
• transportor mobil cu inclinatie reglabila;
• transportor mobil cu doua transoane reglabile;
• transportor mobil cu inclinatie fixa.

Fig.3. Tipuri de transportoare mobile cu banda. [5]

19
 (a) transportor mobil cu banda cu unghiul de inclinare variabil:1-tambur motor; 2-cadru
metalic; 3-banda; 4-role sustinere; 5-tambur intindere; 6-roti de sustinere si rulare; 7-mecanism
de reglare inclinare
(b) transportor mobil cu banda din doua tronsoane cu unghiul de inclinare variabil: 1-
platforma carucior; 3-grup antrenare; 4-tambur motor; 5-banda transportoare; 6-role sustinere;
7-tambur intindere; 8-cilindru hidraulic al mecanismului de reglare inclinare; 9-dispozitiv de
blocare a pozitiei.
(c) transportor mobil cu inclinare fixa a benzii avand actionare pe ramura goala a benzii;
(d) transportor mobil cu inclinare fixa a benzii avand actionare la capatul superior al benzii;
1-grup antrenare; 2-transmisia mecanica; 3-tambur motor; 4-tambur de deviere; 5-rola de
deviere; 6-role de sustinere ramura inferioara; 7-tambur superior la descarcare; 8-role de
sustinere a ramurii superioare; 9-banda; 10-tambur de intindere; 11-cadru transportorului; 12-
roti de sprijin si rulare.

4.4 Transportoare cu placute

Transportoarele cu placute se folosesc pentru transportul sarcinilor sub forma de pungi,

saci, navete, butelii de sticla, borcane, cutii, lazi, bidoane, materiale granulare in bucati
individuale.
Aceste transportoare prezinta o mare diversitate de solutii constructive in functie de natura
materialului transportat.
Transportorul cu placute pentru navete se compune dintr-un cadru metalic din profile
pe care se monteaza doua roti stelate de antrenare prin intermediul arborelui si lagarelor fixe si
doua roti stelate pentru intindere montate prin intermediul arborelui si lagarelor deplasabile in
niste glisiere. Peste rotile stelate se infasoara doua lanturi cu eclise si role, montate paralel pe
lateral. Rolele lantului preiau solicitarile din partea sarcinilor transportate si asigura deplasarea
prin rostogolire pe cale de rulare.
Antrenarea rotilor stelate se face de catre un motoreductor, montat lateral sau in interiorul
transportorului intr lanturi si ramurile transportorului. Lagarele rotilor stelate de intindere sunt
montate pe glisiere care asigura deplasarea acestora pentru intinderea lanturilor. Placutele de
transport se executa in diferite forme.

20
 Transportoarele cu placi destinate transportului materialelor sub forma de bucati mici, au
placute cu extremitatile suprapuse si cu platbande laterale de ghidare a sarcinilor transportate,
placute cu pereti laterali sau placute sub forma de cupe.

Fig.4. Transportoare cu placute. [5]

(a), (b) şi (c) transportor cu placute pentru navete: 1-roti stelate de antrenare; 2-lagar fix; 3-roti
stelate intindere; 4-lagar glisier; 5-placute; 6-cadru metalic; 7-navete; 8-postament; 9-role; 10-
eclise;
11-arbore rotilor stelate; 12- cornier suport.
(d) placute cu extremitatile suprapuse si platbande laterale;

21
 (e) placute cu pereti laterali;
(f) placute tip cupa: 1-placute; 2-platbanda laterala; 3-bolturi
(g) transportoare cu placute inguste tractate de un cablu: 1-cadru; 2-role ghidare; 3-cablul de
tractare; 4-placute; 5-ghidajele laterale; 6-butelie de sticla
(h) transportoare cu placute inguste articulate intre ele tractate de roti stelate:1-placute; 2-
furca de pe placuta; 3-bolturi; 4-suport placute; 5-proeminente pentru articulatii.

4.5 Transportor cu raclete

Transportorul cu palete este folosit pentru impingerea produselor granulare sau pulbere
prin jgheaburi fixe.
Acest transportor este alcatuit dintr-o carcasa cu sctiunea patrata sau dreptunghiulara. In
carcasa se deplaseaza un lant pus in miscare printr-un sistem de doua tambure. De placutele
lantului de fixeaza din loc in loc racletele. Racletele sunt confectionate din tabla de 4-8 mm
grosime.
Transportor cu raclete inalte cu o gura de alimentere deplasabila si mai multe guri de
evacuare, consta dintr-un cadru metelic, ghidaj superior si ghidaj inferior pentru ghidarea rolelor
lantului raclor montate pe axe. Pe cadru sunt montate rotile stelate de antrenare respectiv de
intindere pe care se infasoara rolele lanturilor.
Incarcarea cu material se face in orice pozitie de pe traseul transportorului, iar
descarcarea se poate face pe una din gurile de evacuare, avand suberul deschis.
Transportor cu raclete joase are o gura de alimentare fixa si o gura de evacuare. Racletele
sunt confundate in material si il transporta intr-un flux neintrerupt. In aceste conditii materialul
este supus faramitarii si amestecarii. Astfel de transportoare se folosesc pentru materialele
uscate granulare.

22
 Fig.5. Transportoare cu raclete. [5]

(a) schema cinematica transportorului cu raclete cu o gura de alimentare şi o gura de

evacuare;
(b) detaliu transportului de material: 1-roti intindere; 2-gura alimentare; 3-carcasa; 4-raclete; 5-
lant; 6-roti motoare; 7-gura evacuare.
(c) transportor cu raclete inalte cu o gura de alimentare deplasabila si mai multe guri de
evacuare: 1- roti stelate intindere; 2-lant; 3-gura alimentare; 4-raclete; 5-ghidaj superior; 6-roti
stelate antrenare; 7-gura evacuare activa; 8-gura evacuare inchisa; 9-suprafaţa jgheabului de
transport; 10-cadru metalic; 11-ghidaj inferior.

23
(d) transportor cu raclete joase cu o gură de alimentare fixă şi o gură de evacuare: 1-troţi de
întindere;
2-gura alimentare; 3-jgheb; 4-lant raclor; 5-ghidaj superior; 6-roti motoare; 7-gura evacuare.
(e) detaliu antrenarii lantului cu roata stelata;
(f) detaliu rotii stelate: 1-eclisa; 2-bolturile lantului; 3-role lantului; 4-roata stelata.

4.6 Transportoare cu role

Se utilizeaza pentru transportul sarcinilor individuale, cum ar fi navete, cutii, produse

ambalate, lazi etc. care se pot deplasa pe role sau bile in plan orizontal sau usor inclinate fata de
orizontala.
Sarcinile deplasate pe role au suprafete cilindrice, plane sau sunt prevazute cu niste muchii de
reazam longitudinale.
Deplasarea sarcinilor pe rolele transportorului se poate face pe role libere sau prin
actionarea rolelor. Transportoarele cu role libere permit deplasarea sarcinilor individuale prin
impingerea manuala sau datorita inclinatiilor rolelor. Transportoarele cu role actionate permit
deplasarea sarcinilor prin actionarea unui grup de role. Rolele pot fi cilindrice, sferice sau
conice. Distanta dintre role trebuie stabilita astfel ca sarcina transportata sa se reazame pe cel
putin doua role.
Transportoarele stationare cu role neactionate sunt formate din sectoare cu role libere cu
lungumi de 160-1200 mm si diametru de 40-155 mm cu pasul de 50-630 mm. rolele se rotesc
liber pe axele lor datorita montajului cu rulmenti.
Transportoarele cu role pot fi: cu traseu drept, cu traseu drept combinat cu trasee curbe de
diferite unghiuri, pana la 180º. Traseele pot fi cu un singur rand de role, cu doua randuri de role
sau mixt. Transportoarele pot avea bifurcatii, in care sunt prevazute
sectoare care functioneaza similar celor intalnite la bifurcatiile cailor ferate sau noduri de
intersectii in care sunt prevazute sectoare de transfer.
Sectoarele de transfer pot fi cu corpuri sferice pe bile, care permit deplasarea sarcinii in
orice directie sau sectoare de tip turnat, cu role cilindrice, care permit schimbarea directiei de
deplasare a sarcinii prin rotirea sectorului in plan orizontal.
Transportoarele stationare cu role actionate functioneaza independent sau intre linii de
transport cu role neactionate. Permit transportul produselor si pe pante de pana la 6º.

24
Deplasarea sarcinilor de realizeaza datorita fortelor care se imprima sarcinilor de la rolele
actionate mecanic. Rolele sunt prevazute cu lagare cu role, montate pe un cadru metalic si sunt
antrenate de grup
motor, care poate fi individual pentru fiecare rola sau pentru un grup de role utilizand, intre
rolele grupului, transmisii cu arbori si angrenaje conice sau transmisii cu lant sau curele.

Fig.6 . Transportoare stationare cu role. [5]

25
(a) transportor cu role neactionate cu trasee drepte cu role pe un singur rand, si un tronson
curb de 1800 cu doua randuri de role;
(b) transportor cu role neactionate cu un rand de role cu bifurcatie prevazuta cu mecanismul
tip „ace”
(c) transportor complex cu role neactionate care contine trasee drepte, trasee curbe si o
intersectie cu un sector de transfer de tip turnant;
(d) nod de tronsoane dintr-o intersectie cu un sector de transfer tip turnant;
(e) nod de tronsoane dintr-o intersecţie cu un sector de transfer prevazut cu corpuri sferice;
(f) un reazem cu corp sferic asezat pe un strat de bile dintr-un suport;
(g) portiune dintr-un transportor compusă dintr-un tronson drept si unul curb cu role pe un
singur rand;
(h) portiune dintr-un transportor compusa dintr-un tronson drept si unul curb cu doua
randuri de role;
(i) portiune dintr-un transportor compusa dintr-un tronson drept si unul curb cu un rand de
role si doua randuri de role in curba;
(j) transportor cu role neactionate cu traseu drept;
(k) şi (l) sector curb de 900 cu role cilindrice;
(m) sector curb de 90 cu role tronconice;
(n) sector curb de 900 cu role cilindrice duble;
(o) şi (p) sector curb de 900 cu role cilindrice si rola disc antrenata printr-o transmisie cu
curea;
(q) transportor cu grup de role actionate printr-un mecanism de antrenare si transmisii cu
angrenaje conice: 1-cadru metalic; 2-mecanism de antrenare; 3-arbore; 4-angrenaje conice; 5-
rola antrenata
(r) transportor cu grup de role actionate printr-un mecanism de antrenare si transmisii cu
lant: 1-cadru metalic; 2-mecanism de antrenare; 3-lant de transmitere; 4-roata de curea; 5-rola
antrenata.

26
 Transportoare suspendate tip conveier

Conveierele asigura un transport mecanizat pe un traseu complex inchis, cu o cale de

ghidare suspendata la o anumita inaltime, pe care ruleaza niste carucioare cu role trase de un
lant cu eclise fara sfarsit. Sarcinile transportate sunt agatate prin carlige sau suspendate in
anumite dispozitive si se deplaseaza odata cu lantul pe traseul transportorului. Intr-un anumit loc
al traseului este instalata statia de antrenare a lantului care consta dintr-un motor electric, un
reductor, o roata dintata de lant si dispozitive de protectie si siguranta.
Intr-un alt loc al traseului transportorului se afla statia de intindere a lantului, constand
dintr-o roata dintata de lant cu posibilitatea de deplasare a lagarelor acesteia in niste glisiere. In
punctele de sshimbare a directiei transportorului sunt montate rotile de lant pentru ghidare.
Incarcarea cu sarcini se poate face in orice punct al traseului, deasemenea, descarcarea
sarcinilor de pe conveiere se poate face in orice punct.

Fig. 7. Transportoare suspendate - conveiere. [5]

(a) partile componente ale unui conveiersi caracteristicile principale ale unui traseu complex:
1- statia intindere; 2- portiuni de traseu cu panta; 3- lantul de tractiune; 4- roti de schimbare

27
directie; 5- statia de antrenare; 6- platforme pentru sarcini; 7- carucioarele lantului; 8- cale de
rulare; 9- sarcina transportata.
(b) schema incarcarii automatizatea a sarcinilor de transportat pe platforme de transport ale
conveierului: 3- lant de tractiune; 7- carucior; 6- platforma pentru sarcini; 8- cale de rulare; 9-
sarcina;10- transportor cu role alimentator.
(c) conveierul pentru transportul carcaselor in abatoare: 1- lant de tractiune; 2- cadru carucior;
3- carlig; 4- suport carlig;5- linie ghidare suporti; 6- profile susrinere; 7- ghidaj lant.
(d) detalii cu forme si elmente componente ale lantului de tractiune: 1- linia de ghidare; 2- role
carucior;
3- lantul de tractiune; 4- eclisa exterioara; 5- boltul articulatiei; 6- eclisa interioara.
(e) detalii cu forme ale elementelor componente ale carucioarelor si imbinarea lor cu lant: 1-
linia de ghidare carucioare; 2- role carucior; 3- lantul de tractiune; 4- cadru furca al caruciorului.
(f) detalii cu forme si elemente componente ale lantului de tractiune cardanic: 1- splint; 2-
eclise; 3- role carucior; 4- cruce cardanica.
Conveierul are un traseu inchis foarte complex continand portiuni orizontale si portiuni
in panta. Statia de antrenare este instalata la nivelul superior in punctul de intoarcere al lantului,
pentru a asigura o antrenare mai buna a rotii de lant cu bolturile lantului. La nivelul inferior, in
punctul de intoarcere, este instalata statia de intindere. In celelalte puncte de intoarcere sunt
instalate roti de intoarcere. Sarcinile se incarca pe platforme, suspendate pe carucioare, rolele
caruciorului ruleaza pe o cale de rulare si sunt tractate de un lant.
Sarcinile se incarca pe platforme, la baza traseului si apoi ajung la nivelul superior al
conveierului unde sunt descarcate.
Pentru conveiere situate intr-un singur plan orizontal, elementul de tractiune poate fi
orice tip de lant sau cablu, iar pentru conveiere cu portiuni orizontale si inclinate se folosesc
lanturi speciale ale caror elemente componente eclise, role si cruci cardanice se pot roti atat in
plan orizontal cat si in plan vertical.

28
 Transportoare cu cupe articulate

Transportoarele cu cupe articulate se utilizeaza pentru transportul materialelor in vrac, cu

descarcare automata, deplasarea executandu-se pe directie orizontala si verticala. La aceste
transportoare, de lant se articuleaza cupe pentru transportul materialelor. Mecanismul de
actionare, format din motor electric si transmisie mecanica, pune in miscare lanturile
transportorului prin intermediul rotilor de lant montate pe un arbore comun.
Transportorul cu cupe se compune dintr-o structura metalica cu portiuni orizontale si
verticale pe care sunt fixate caile de ghidare, grupul de antrenare cu roata de lant de antrenare,
roata de intindere si rotile de schimbare a directiei lantului. De doua ramuri ale lanturilor cu
eclise, avand articulate cupele de transport, se infasoara rotile de lant si se deplaseaza pe calea
de ghidare a structurii metalice.
Pe pereţii laterali ai cupelor sunt fixate role şi umeri, prin interacţionarea cărora cu
ghidajul de basculare se realizează răsturnarea si descarcarea cupelor. Incarcarea cupelor se face
in orice punct al traseului transportorului. Datorita fixarii articulate a cupelor pe lant, acestea isi
pastreaza pozitia neschimbata, in plan vertical, pe tot traseul.
Transportorul cu cupe utilizat pentru transportul pe orizontala si pe portiuni inclinate a
pastelor fainoase in industria de panificatie. Partea mobila a transportorului se compune din
doua ramuri paralele de lanturi intre care se monteaza cupele pentru transport. Pe peretii laterali
ai cupelor sunt fixate bucse cu nervuri in care se monteaza bolturile care sunt solidare cu placa
fixata pe eclisa lantului. Eclisele lantului se articuleaza pe un bolt impreuna cu rolele, care le
distanteaza pe doua randuri, formand un lant cu eclise pe doua randuri.

29
 Fig. 8. Transportoare cu cupe. [5]

(a) schema transportorului cu cupe;

(b) o portiune din partea mobila a transportorului: 1- umar; 2- ghidaj de basculare a cupelor; 3-
roata de lant motoare; 4- cupe; 5- ramurile lantului de transport; 6- structura metalica cu
ghidaje; 7- roata de lant de intindere; 8- roti de lant de schimbare a directiei traseului; 9- rola.
(c) schema transportorului cu cupe utilizat in industria de panificatie;
(d) o portiune din lant imbinat cu cupe;
(e) detaliul imbinarii lanturilor cu cupa;
(f) vedere in spatiu a detaliului de imbinare a lanturilor cu cupa: 1- ghidaj lant; 2- cupe; 3- roti
de lant; 4- eclise; 5- role lant; 6- bucsa cu nervuri; 7- bolt pantru cupa; 8- placa; 9- bolt lant.

30
 Transportoare cu melc

Transportoarele cu melc se utilizeaza pentru transportul diverselor produse de dimensiuni

mici (granule, pulbere, bucati mici) cu continut de umiditate destul de ridicat, se poate folosi si
pentru aluat de faina, creme sau lichide vascoase pe trasee orizontale, inclinate sau verticale.
Melcul este format dintr-o spira (elice) fixata pe un arbore care se roteste in lagare montate
la capete si este antrenat de o transmisie mecanica de actionare. Cand jgheabul si axul au
lungimi foarte mari, axul trebuie sustinut in extremitati, dar si la distante de 2-2,5 m, prin
lagarele intermediare cu cuzineti.
Diametrul elicei (confectionta din tabla) variaza de la 100 la 800 mm in functie de
productivitatea pe
care trebuie sa o asigure. Melcul poate fi montat si vertical, asigurand in acest fel impingerea
produsului pe verticala, de jos in sus.
Forma, constructia si marimea melcului depind de felul produselor transportate. In unele cazuri,
constructii adecavate cu melci permit ca acestea sa realizeze si amestecarea produsului
concomitent cu transportarea.
Transportorul cu melc orizontal este alcatuit dintr-o carcasa, in care se roteste melcul,
sprijinit pe lagare de capat, montate in peretii de capat ai carcasei si pe un lagar intermediar din
motive de lungime mare a melcului. Carcasa este acoperita cu un capac si este prevazuta, la un
capat, cu o gura de alimentare, iar la celalalt capatcu o gura de evacuare.
Alimentarea transportorului cu melc se poate face fie pe o gura si evacuarea pe o alta
gura, fie pe o gura si evacuarea pe doua guri, divizand fluxul de alimentare in doua, fie pe doua
guri, cu materiale diferite, si evacuarea pe o singura gura, adunand cele doua fluxuri intr-unul.
Melcul poate fi executat cu o spira continua, cu o spira din banda, cu o spira profilata sau
cu o spira segmentata, din palete.
Transportorul cu melc inclinat serveste la ridicarea materialelor la o anumita inaltime.
Transportorul mobil cu melc inclinat este dotat cu un mecanism din bare articulate pentru
schimbarea unghiului de inclinare. Actionarea mecanismului se face cu ajutorul unui surub.
Transportorul cu melc vertical. Alimentarea acestuia se poate face cu o palnie simpla sau
cu o palnie si un disc rotativ cu elice.

31
 Fig. 9. Transportoare cu melc. [6]

(a) constructia transportorului cu melc orizontal: grup antrenare; 2- lagar de capat; 3- capac; 4-
lagar intermediar; 5- gura alimentare; 6- gura evacuare; 7- melc; 8- carcasa.
(b) schema cinematica a unui transportor cu melec orizontal: 1- alimentare; 2- carcasa; 3- melc;
4- arborele melc; 5- lagar intermediar; 6- aerisitor; 7- carcasa; 8- evacuare; 9- lagar capat.
(c) schema transportorului cu melc cu o singura gura de alimentare si doua guri de evacuare.

32
(d) schema transportorului cu melc cu doua guri de alimentare si o singuta gura de evacuare.
(e) melc cu spira continua.
(f) melc cu spira banda.
(g) melc cu spira profilata.
(h) melc cu palete.
(i) schema transportorului cu melc inclinat.
(j) transportor mobil cu melc inclinat: 1- motor; 2- transmisia de antrenare; 3- melc; 4- carcasa;
5- bara articulata de schimbare a unghiului; 6- surub;
(k) schema unui amestecator de fainuri cu melci care realizeaza amestecare si transport: 1-
carcasa; 2- melc extractor; 3- evacuare; 4- melc amestecator si transportor; 5- transmisie
de antrenare; 6- tren angrenaje.
(l) schema cinematica a unui transportor cu un melc orizontal si un melc vertical: 1- gura
alimentare; 2- arborele melcului orizontal; 3- spira melcului; 4- arborele melcului vertical; 5-
spira melcului vertical; 6- carcasa melcilor; 7- lagar melc vertival; 8- lagar melc orizontal.
(m) constructia unui transportor cu un melc orizontal si un melc vertical: 1- mecanism
antrenare melc vertical; 2- melc vertical; 3- carcasa melcului vertical; 4- melc orizontal; 5-
carcasa melcului orizontal; 6- mecanism de antrenare melc orizontal.
(n) alimentarea melcului vertical cu o palnie.
(o) alimentarea melcului vertical cu o palnie si un disc cu elice: 1- palnie; 2- carcasa; 3- elice;
4- arbore; 5- lagar inferior arbore; 6- transmisia; 7- disc rotativ cu elice; 8- lagar disc.

33
 Transportoare oscilante

Realizeaza transportul materialului pulverulent pe orizontala sau pe suprafete usor inclinate

si sunt folosite in cazul cand concomitent cu transportarea materialului se urmareste a se realiza
si racirea sau uscarea.
Transportorul oscilant este alcatuit dintr-un jgheab montat articulat pe suporturi.
Mecanismul de antrenare este pus in functiune de un electromotor, realizeaza vibrarea
jgheabului prin manivela-biela sau excentric. Acest transportor trbuie montat pe fundatie cu un
strat de material de amortizare a vibratiilor, pentru a nu le transmite cladirii.
Un alt tip de transportor oscilant este format dintr-un jgheab sustinut de mai multe elemente
elastice rezemate pe un suport fix. Jgheabul este realizat dintr-un fund plat si pereti laterali care
formeaza o sectiune dreptunghiulara. Miscarea oscilatorie a jgheabului este imprimata de
motorul electric prin transmisia de curele, excentric si biela. Pentru atenuarea trepidatiilor este
montata o contrabreutate pe arborele excentricului.
Transportorul oscilant cu jgheab tubular suspendat. Jgheabul, cu sectiune rotunda, este
suspendat pe elemente elastice si este prevazut cu un racord de alimentare si un racord de
evacuare. Din cauza oscilatiilor racordurile contin un tub flexibil.
Transportorul oscilant cu jgheab tubular sprijinit. Jgheabul cu sectiune patrata, este
sprijinit pe elemente elastice si este prevazut cu un racord de alimentare si un racord de
evacuare.

34
 Fig. 10. Transportoare oscilante. [5]

(a) transportor oscilant: 1- jgheab; 2- suport element elastic; 3- mecanism antrenare; 4-

mecanism manivela-biela.
(b) transportor oscilant: 1- motor; 2- transmisia cu curele; 3- excentric; 4- biela; 5- jgheab; 6-
elemente sustinere; 7- suport fix; 8- contragreutate.
(c) transportor oscilant cu jgheab tubular suspendat: 1- jgheab tubular patrat; 2- elemente
elastice; racord alimentare; 4- tub flexibil; 5- racord de evacuare.
(d) transportor oscilant cu jgheab tubular sprijinit: 1- jgheab; 2- elemente elastice; 3- racord
alimentare; 4- tub flexibil; 5- racord de evacuare. [5]

35
 4. Elevatorul cu cupe

Elevatoarele realizeaza transportul pe verticala sau pe trasee inclinate. Din punct de

vedere constructiv se aseamana cu banda transportoare, avand insa pozitie verticala, iar pe lant
sau banda se monteaza din loc in loc, cu ajutorul unor organe de fixare suporturi pentru sarcini.
Elevatoarele sunt instalatii de transport continuu cu organ flexibil de tractiune ce
permit deplasarea materialelor in vrac, pe verticala sau pe o directie apropiata de verticala
(65o – 90o). Organul de tractiune este banda sau lantul, iar ca organe purtatoare de sarcina
sunt folosite niste cupe fixate de organul de tractiune.
Elevatoarele pot fi: fixe sau mobile, cu traseu vertical sau inclinat, cu descarcarea
gravitationala, centrifugala sau combinata. Elevatoarele mobile sunt executate dintr-un cadru
metalic, din profile sudate, prevazut cu roti de rulare. Elevatoarele mobile se utilizeaza mai rar.
[5]
Elevatorul cu cupe executa transportul materialelor, sub forma granulara, in cupe, pe
trasee verticale sau pe trasee inclinate. Cupele sunt fixate pe elementul de tractiune, care este
format din lanturi articulate sau banda cu insertii, numita si chinga. Chinga este infasurata pe
tamburul de actionare si tamburul de intindere. Tamburul de actionare, de regula montat in
partea superioara, este pus in miscare de un grup motor, format din motor si reductor, iar
tamburul de intindere, de regula montat la baza elevatorului, este prevazut cu un dispozitiv de
intindere, pentru mentinerea lantului intins.
Elementele de miscare sunt inchise in carcasa confectionata din lemn sau din tabla,
prevazuta cu gura de alimentare la partea inferioara si gura de descarcare la partea superioara.
Carcasa elevatorului are ferestre de control, folosite si pantru aerisirea elevatorului in timpul
repausului.
Materialele se incarca prin gura de alimentare iar cupele, in miscarea lor, se incarca cu
materialul, pe care il transporta pe verticala pana la gura de descarcare.
Descarcarea materialelor din cupe se poate face in 3 moduri, in functie de marimea raportului
dintre greutatea proprie si forta centrifuga a materialuli transportat in cupe: descarcare
gravitationala, descarcare gravitationala dirijata, descarcarea sub actiunea fortelor centrifuge.
Cupele sunt montate pe un organ de tractiune flexibil confectionat in urmatoarele variante:
lant cu zale calibrate, lant cu eclise, banda cauciucata cu insertie textila, cablu.

36
 Banda cauciucata se foloseste la elevatoarele cu productivitate sub 60 t/h si inaltimi de
ridicare sub 30 m, pentru transportul materialelor cu granulatie mica si care nu solicita mult
organul de tractiune in timpul umplerii cupelor.
Lanturile si cablul se folosesc la elevatoarele cu productivitate peste 60 t/h si inaltimi de
ridicare superioare lui 30 m, pentru transportul materialelor cu granulatie mare sau cu densitate
in vrac mare.
Se deosebesc elevatoare rapide, la care viteza organului de tranzactie este de 1-1,6 m/s si
elevatoare lente cu viteze mai mici de 1 m/s.
Cupele au forma si capacitatea diferita si se deplaseaza odata cu chinga cu o viteza mica(0,3-3,5
m/s) in functie de produsul ce se transporta. Elevatoarele pot fi prevazute si cu alte tipuri de
accesorii de deplasare, in functie de produsul transportat. De exemplu, se foloseste elevator cu
bare (pentru saci cu faina, zahar etc.), elevator cu leagane (pentru dospirea aluatului in timpul
transportarii
spre cuptor).
Cupele se confectioneaza prin sudare sau stantare din foi de otel de 2...8 mm si se
fixeaza de banda prin suruburi. Forma cupelor este determinata de proprietatile produsului si
metoda de incarcare.
Incarcarea cupelor se face: exterior direct, exterior cu cupe screper sau interior.
Eficienta procesului de alimentare determina productivitatea elevatoarelor. Se intalnesc
2 tipuri de alimentare:
• echicurent;
• contracurent.
In cazul alimentarii echicurente cupa se incarca cu produs de la fundul sabotului. La
aceasta incărcare se obtine un coeficient de umplere relativ mic ( ϕ depinde de viteza). La
incarcare contracurent, produsul nimereste nemijlocit in cupa. Cupele se umplu mai bine si ϕ
practic nu depinde de viteza. In schimb apar rezistente adaugatoare la incarcare. Aceasta
metoda se foloseste pentru produsele abrazive.
Din punct de vedere al formei se deosebesc doua tipuri de cupe: cu fundul rotunjit
si cu fundul ascutit.
Cupele cu fundul rotunjit se executa in doua variante: executie adanca cu
unghiul la varf de 65o si cu adancimea redusa, unghiul la varf de 45 o. Primele se folosesc
la transportul materialelor cu granulatie fina si care curg usor, iar celelalte pentru
materiale care curg greu si au tendinta de a adera la peretii cupei. [7]

37
 Cupele cu fundul ascutit sunt prevazute cu fata anterioara sub forma de
jgheab ce usureaza descarcarea cupei. Se folosesc la transportul materialelor cu granulatie
mijlocie si mare.

Fig. 11. Elevator cu cupe. [6]

1- capac; 2- tambur motor; 3- arbore motor; 4- transmisia mecanica; 5- gura de evacuare; 6-

tambur intoarcere; 7- gura de alimentare; 8- carcasa; 9- lant purtator cupe; 10- cupe.

38
 Tipuri de cupe:

Cupele cu fundul rotunjit se fixeaza pe organul de tractiune la un pas p = (2-3)h

iar cele cu fundul ascutit la un pas p = h.
Organul de tractiune este banda sau lantul de acelasi tip cu cel folosit la
transportoarele cu banda sau cu raclete. Latimea benzii este cu 35-40 mm mai mare
decat laimea cupei.
Elevatoarele cu banda au un mers mai linistit, ceea ce permite viteze mari, pana la
2 m/s. In schimb banda se uzeaza repede, iar in atmosfera umeda scade coeficientul de
frecare dintre bandă si tamburul de antrenare.
Se folosesc numai pentru materiale cu granulatie mica, uscate si care nu au componenti
ce se lipesc de banda, cand inaltimea de ridicare nu depaseste 40 - 50 m si cand cupele nu
au o capacitate mai mare de 15 l.
Elevatoarele cu lanturi fac zgomot, iar pentru reducerea eforturilor dinamice si a uzurii
lanturilor au viteza mica, de 0,3-0,6 m/s.
Ele pot lucra in atmosfera cu umiditate ridicata si cand materialele sunt tari si in
bucati mari, iar cupele pot avea capacitatea pana la 130 l. Aceste elevatoare pot ridica
pana la inaltimea de 75 m. Pentru cupele cu latimea mica (pana la 350 mm) se utilizeaza
un singur lant, iar pentru cele mai mari doua lanturi.
Prinderea cupelor pe banda se face cu 2 – 8 suruburi M6 sau M8 cu capul inecat
dispuse pe unul sau doua rânduri.
Dispozitivul de intindere este in majoritatea cazurilor cu surub si are o cursa de
200–250 mm, respectiv de 1 – 2 paşi de lant. Tamburul de intindere are, uneori, diametrul
mai mic decat tamburul de antrenare.
Corpul elevatorului este format din mai multe tronsoane cu lungimea de 2
– 3 m, asamblate prin flanse cu suruburi si sunt executate din tabla de 2–4 mm grosime.
Carcasa inferioara cuprinde dispozitivul de intindere si sistemul de alimentare cu
material. Carcasa superioara trebuie sa aiba o forma corespunzatoare modului de
descarcare a cupelor, astfel incat să fie asigurata scurgerea materialului prin fereastra de
evacuare, fara posibilitatea de cadere de-a lungul ramurii incarcate sau descarcate a
benzii cu cupe.

39
 Elevatoarele cu lanturi sunt prevazute in mai multe puncte cu clicheti, care
intra in actiune, oprind lantul, in cazul in care se produce ruperea lantului.
Avantajele utilizarii elevatoarelor cu cupe sunt: gabaritul transversal minim
si inaltimea de ridicare mare iar dezavantajele constau in incarcarea pe metru liniar
redusa si pret de cost ridicat.

Solutii constructive de elevatoare

Elevatoare cu lanturi si cupe tip:ELcA-M; ELcR-M; ELcT-M

Elevatoarele cu cupe sunt utilaje destinate transportului pe verticala a diverselor

materiale, avand variate intrebuintari in diferite ramuri industriale: industria metalurgica,
industria miniera, industria chimica, industria materialelor de constructii,industria alimentara
etc.
In functie de tipul cupei elevatoarele se clasifica:
- ELcA-M - elevatoare cu cupe adanci;
- ELcR-M - elevatoare cu cupe semiadanci;
- ELcT-M - elevatoare cu cupe ascutite.

40
 Elevator tip: ELcR-M; [7]

La elevatorul cu cupe, faina se introduce pe la partea inferioara, prin gura de alimentare.

Faina astfel varsata cade in interiorul piciorului elevatorului, de unde este luata de cupe fixate pe
chinga de transport, care, prin deplasarea lor, o ridica pe verticala, iar prin schimbarea pozitiei
acestora si datorita fortei centrifuge de la capatul superior al elevatorului este varsata la locul de
utilizare prin gura de evacuare.
Elevatoarele cu cupe pot fi simple sau duble. Cele duble au capacitate mare de transport
si sunt mai economice in ceea ce priveste constructia, exploatarea, intretinerea si consumul de
energie.
Capacitatea de transport a elevatorului depinde de viteza chingii cu cupe, de coeficientul
de umplere al cupei, de numarul de cupe pe metru si de greutatea specifica a fainii care se
transporta.

41
 5. Calculul elevatorului cu cupe

Elevatorul cu cupe este utilizat pentru transportul făinii pentru depozitare sau în interiorul
unei secţii de panificaţie. Tipul de elevator cu cupe ales este cu descarcare centrifugală.

Cupa este de capacitate mijlocie cu fundul rotunjit şi în execuţie adâncă având unghiul de
vârf de cca 65º.

Viteza medie pentru transportul făinii şi descărcarea acesteia este de 2.5-3 m/s.

Banda de cauciuc cu inserţii textile variază în funcţie de capacitatea necesară a

elevatorului de la 60-300mm.

Viteza se calculează în funcţie de diametrul tamburului conducator după formula urmatoare

specifica cerealelor:

w [m/s]

unde: D - diametrul tamburului.

Pentru determinarea diametrului tamburului există o formulă empirică în care se leagă

dimensiunile acestuia de înălţimea de ridicare şi de lăţimea cupelor:

Unde: H - inaltimea cupei, in m;

B - lăţimea cupei, in m.

42
 Valoarea înălţimii, H, în acest caz este de 14 m.

Valoarea lăţimii cupei, b, este de 75 mm.

Alte valori utile calculului tehnologic sunt:

Lăţimea benzii este 100 mm;

Lăţimea tamburului este 110 mm.

Capacitatea de transport a elevatorului se calculează cu relaţia:

Q = 3600Vizγvk [kg/h]
unde: Vi - volumul unei cupe [m3]
z - numarul de cupe pe un metru liniar de lanţ
γ - masa volumică [kg/m3]
v - viteza de deplasare a lanţului [m/s], pentru descarcarea gravitaţionala v = 0,25÷1,6
[m/s] iar pentru descarcare centrifugală v = 0,8÷3,2 [m/s]
k - coeficientul de umplere a cupei, k = 0,5÷0,9

Puterea necesara pentru acţionarea lanţului elevatorului se determină cu formulă:

P = 0,736 [Kw]

unde: Q - capacitatea de transport [kg/h]

H – înălţimea de ridicare a materialului [m]
η - randamentul mecanic al transmisiei, η = 0,7÷0,8.

Calculul formulelor specifice a utilajului

1. Calculul diametrului tamburului

43
 Lăţimea cupei este 75 mm, iar pentru calcul trebuie transformatin metri, deci avem 0,075m.

D=0,05 + 0,112 + 0,14= 0,302 m

2. Calculul vitezei in functie de diametrul tamburului

w [m/s]

w =3,3 0,55= 1,818 m/s

3. Calculul capacităţii unei cupe (volumul)

Din formula productivităţii avem:

v [m3]

v m3

Am considerat urmatoarele valori:

z - pasul cupei adică numarul de cupe pe 1 m liniar de lanţ, deci a = 2;
Q = 650kg/h şi este capacitatea elevatorului;
w- viteza elevatorului, w =2.15 m/s;
ρ = 550kg/m3- masa volumică a făinii;
φ = 0.85- coeficient de umplere.

44
 4. Calculul puterii necesare acţionării lanţului elvatorului

P = 0,736 [kW]

Am considerat urmatoarele valori:

Q = 650kg/h - capacitatea elevatorului;

H = 14m - înălţimea elevatorului;

η = 0,76 - randamentul mecanic al transmisiei.

45
 6. Schema tehnologica in care apare un elevator cu cupe

Recepti e calitativa si
candtitativa

P recuratire I1 ( impuritati 1)

Uscare

Depo zitare

I2 ( impuritati 2)
Curatire

Decojire

Conditionare

Macinare

Cernere

Macinare

Cernere

Macinare

Cernere

Tarate Sroturi sau crupe Grisuri Dunsturi Faina

Elevator cu cupe

Dep ozitare

46
7. Schema de flux tehnologic ce include elevatorul cu
cupe

1- celula de rezerva
2- transportator melcat (snec)
3- elevator
4- cantar automat
5- separator aspirator
6- magnet permanent
7- baterie de trioare
8- trior spiral
9- decojitor de desprafuire
10- masina de spalat cereale
11- aparat de udat
12- transportor dublu
13- celula de odihna

47
14- transportor melcat
15- decojitor propriu-zis
16- masina de periat cereale.

8. Bibliografie

48
 1. Banu C.: MANUALUL INGINERULUI DE INDUSTRIE ALIMENTARA, Editura
Tehnica, Bucuresti, 1998.
2. Ghe. Moldoveanu; Maistru B. Farkas; Ing. N. I. Niculescu: TEHNOLOGIA
PANIFICATIEI, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1963.
3. Ghe. Moldoveanu; N. I. Niculescu; N. Margaritar: CARTEA MORARULUI, Editura
Tehnica.
4. Florentina Radu; Ing. M. Crisan: TEHNOLOGIA PANIFICATIEI, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1963.
5. Vasile Tisan: UTILAJE IN INDUSTRIA ALIMENTARA, vol. I, Editura Risoprint,
Cluj Napoca, 2007.
6. Vasile Tisan: UTILAJE IN INDISTRIA ALIMENTARA, vol. II, Editura Risoprint,
Cluj Napoca, 2009.
7. www. referate. ro

49