ASAMBLĂRI PRIN PENE LONGITUDINALE

1. Scopul lucrării

Lucrarea are drept scop cunoaşterea tipurilor depene longitudinale standardizate şi stabilirea
momentelor de torsiune ce se pot transmite de îmbinările cu pene.

2. Consideraţii teoretice

Penele longitudinale fac parte din categoria organelor de maşini demontabile.

Se utilizează la asamblarea a două piese coaxiale, montându-se paralel cu axa pieselor
respective. Au rolul de a transmite mişcarea de rotaţie şi momentul de torsiune de la o piesă a îmbinării
la cealaltă piesă. Se folosesc în asamblări fixe pentru montarea diferitelor roţi (dinţate, de lanţ, de curea),
volanţi, tamburi etc. pe arbori sau în asamblări mobile ca pene de ghidare, reglare poziţionare.
Principalelel tipuri de pene şi îmbinări cu pene longitudinale sunt prezentate în tabelul 1.

Îmbinarea prin pană Pana

Tip Reprezentare Confor Tip Denumire Reprezentare Confor
m m STAS
STAS
1 2 3 4 5 6 7
Îmbinar 1007-81 Pene Fără nas Pană 1007-81
e cu înclinate înclinată
strânger obişnuite A
e Pană
înclinată
B
Pană
înclinată
C
Cu nas Pană
înclinată
cu nas
Îmbinar 31-81 Pene Fără nas Pană 431-81
e cu îmclinate înclinată
strânger subţiri subţire A
e Pană
înclinată
subţire B
Pană
înclinată
subţire C
Cu nas Pană
înclinată
subţire cu
nas
1
Îmbinar 9234-80 Pene Fără nas Pană 433-80
e cu înclinate înclinată
strânger concave concavă
e A
Pană
înclinată
concavă
B
Pană
înclinată
concavă
C
Cu nas Pană 434-80
înclinată
concavă
cu nas
Îmbinar 1010-80 Pene Pentru Pană 101-80
e cu tangenţial solicitări tangenţial
strânger e constante ă
e Pentru
solicitări
alternativ
e sau cu
jocuri
Îmbinar 1004-81 Pene Obişnuite Pană 1004-81
e fără paralele paralelă A
strânger
e
Pană
paralelă B

Pană
paralelă C

Îmbinar 9501-81 Pene Subţiri Pană 9501-81

e fără paralele paralelă
strânger subţire A
e
Pană
paralelă
subţire B

Pană
paralelă
subţire C

2
 1012-77 Pene disc Pană disc 1012-77

4.2.1. Asamblări prin pene longitudinale montate cu strângere

La această categorie de pene suprafeţele active sunt faţa superioară înclinată în general cu 1:100
şi faţa inferioarp.
Realizarea îmbinării şi transmiterea
momentelor de torsiune se fae sub
acţiunea presiunilor de contact (strângeri
radiale) ce apar ca urmare a baterii penei
în locaşul său, între feţele active ale
penei şi canalul din arbore şi butuc.
Calculul acestor asamblări ţine
seama de faptul că datorită forţei de
prestrângere radială se produc deformaţii
elastice care sub acţiunea momentului de torsiune se modifică. Teoretic se pot considera următoarele
patru cazuri de variaţie a presiunilor de contact (fig. 4.1):
- când pana nu transmite moment de torsiune presiunile de contact pe feţele active se pot
considera uniform distribuite (fig. 4.1,a);
- când pana este nouă şi nerodată şi transmite moment de torsiune (Mt), presiunile de contact
se repartizează trapezoidal (fig. 4.1,b);
- când pana este rodată, uzată normal şi transmite moment de torsiune (Mt) presiunile de
contact se repartizează triunghiular (fig.4.1,c);
- când pana este uzată foarte mult şi transmite moment de torsiune (M t) se ajunge la un contact
pe muchie (fig. 4.1,d), caz care trebuie evitat.
Calculul va avea în vedere cazul trei ce corespunde uzurii normale (fig. 4.1,c) a penei.

4.2.1.1. Asamblări prin pene înclinate

Penel înclinate de uz general sunt destinate pentru îmbinări pe arbori sau capete de arbore
(cilindrice şi conice) cu diametrul de 6...500 mm.
Forma şi dimensiunile penelor înclinate şi ale canalelor corespunzătoare din arbore şi butuc sunt
prezentate în figura 4.2 (pene înclinate fără nas), figura 4.3 (pene înclinate cu nas), figura 4.4 (canal
pentru pană) şi tabelul 4.2. conform STAS 1007-81

3
 Tabelul 4.2
d Pana Canal
b h hi l c b (în arbore t1 (în t2 (în r
şi în butuc) arbore) butuc)
peste

până la

nominal

limita h9
abateri

nominal

limită
ataberi

de la

până la

max

min

nominal

limită D10
abateri

nominal

limită
abateri

nominal

limită
abateri

max

min
6* 8 2 0 2 0 - 6 20 0,25 0,16 2 +0,060 1,2 +0,10 0,5 +0,10 0,1 0,08
8 10 3 -0,025 3 -0,025 6 36 3 +0,020 1,5 0,9 6
10 12 4 0 4 0 7 8 45 4 +0,078 2,5 1,2
12 17 5 -0,030 5 -0,030 8 10 56 0,40 0,25 5 +0,030 3,0 1,7 0,2 0,16
17 22 6 6 10 14 70 6 3,5 2,2 5
22 30 8 0 7 0 11 18 90 8 +0,098 4,0 +0,20 2,4 +0,20
30 38 10 -0,036 8 -0,090 12 22 110 0,60 0,40 10 +0,040 5,0 0,4 0,25
38 44 12 0 28 140 12 +0,120 0
44 50 14 -0,043 9 14 36 160 14 +0,050 5,5 2,9
50 58 16 10 15 45 180 16 6,0 3,4
58 65 18 11 0 18 50 200 18 7,0
65 75 20 0 12 -0,110 20 56 220 0,80 0,60 20 +0,149 7,5 3,9 0,6 0,40
75 85 22 -0,052 14 22 63 250 22 +0,065 9,0 4,4 0
85 95 25 14 22 70 280 25 9,0 4,4
95 110 28 16 25 80 320 28 10,0 5,4
* inclusiv d = 6 mm

Relaţiile de calcul şi schema de solicitare a asamblării dunt indicate în tabelul 4.7.

4
 Se menţionează faptul că aceste pene pot transmite momente de torsiune şi prin acţiunea
flancurilor , ca şi penele cu joc radial (paralele, disc), dacă M tcap < M t , unde Mt este momentul de
torsiune de transmis, iar Mtcap este momentul capabil al penei.

4.2.1.2. Asamblări prin pene înclinate subţiri

Penele înclinate subţiri

(plate) se recomandă a fi
utilizate în cazuri particulare (de
exemplu: îmbinări în pereţi
subţiri), pentru îmbinări pe
arbori sau capete de arbori
cilindrice cu diametrul de
22...230 mm.
Forma şi dimensiunile
acestor pene şi ale canalelor
corespunzătoare din arbore şi
butuc sunt redat în figura 4.5
(pene fără nas), figura 4.6 (pene
cu nas), figura 4.7 (canal pentru pană şi tabelul 4.3 conform STAS 431-81.

5
 Tabelul 4.3
d Pana Canal (în butuc) Lamaj (în
arbore)
b h hi l c b t1 r t1

abateri limita

ataberi limită

abateri limită

abateri limită

abateri limita
Nominal
nominal

nominal

nominal

nominal
până la

până la
peste

de la

max

D10

max
min

min
h9
0,2
22* 30 8 5 8 20 70 0,40 0,25 8 1,7 5 0,16 3
0 +0,098
30 38 10 -0,036 25 90 10 +0,040
38 44 12 32 125 12
0
44 50 14 6 -0,75 10 36 140 14 2,2 +0,10 3,5 +0,10
50 58 16 45 180 16
0 +0,120 0,4
58 65 18 -0,043 7 11 50 200 0,60 0,40 18 +0,050 0 0,25 4
65 75 20 8 12 56 220 20 2,4 5
75 85 22 63 250 22
85 95 25 9 14 70 280 25 2,9 5,5
0 0 +0,149 0,6
95 110 28 -0,052 10 -0,090 16 80 320 0,80 0,60 28 +0,065 3,4 +0,20 0 0,40 6 +0,20
*inclusiv d = 22 mm

Relaţiile de calcul şi schema de solicitare a asamblării sunt indicate în tabelul 4.7.

4.2.1.3. Asamblări prin pene înclinate concave

Penele înclinate concave sunt îngropate numai în butuc, deci nu slabesc arborele. Transmit
momente mici şi se utilizează pentru asamblări pe arbori cu diametre de 22...150 mm.
Forma şi dimensiunile penelor înclinate concave sunt prezentate în figura 4.8 (pene fără nas) şi
tabelul 4.4, respectiv figura 4.9 (pene cu nas) şi tabelul 4.5 conform STAS 433-80.

Tabelul 4.4

6
 b nominal 8 10 12 14 16 18 20 22 25 28 32 36
abateri 0 0 0 0
limită h9 -0,036 -0,043 -0,052 -0,062
h nominal 3,5 4 4,5 5 6 7 7,5 8,5 9
abateri 0 0
limită h11 -0,075 -0,090
f min. 0,25 0,40 0,60
max. 0,40 0,60 0,80
r1 15 19 23 25 29 33 38 43 48 55 65 75
Lungimea penelor l, în mm:
De la: 20 25 32 36 45 50 56 63 70 80 90 100
până la: 70 90 125 140 180 200 220 250 280 320 360 400

Tabelul 4.5
b nominal 8 10 12 14 16 18 20 22 25 28 32 36
abateri 0 0 0 0
limită h9 -0,036 -0,043 -0,052 -0,062
h nominal 3,5 4 4,5 5 6 7 7,5 8,5 9
abateri 0 0
limită h11 -0,075 -0,090
f min. 0,25 0,40 0,60
max. 0,40 0,60 0,80
h1 7,5 89 9 11 14 15 18 20 22 25
r1 15 19 23 25 29 33 38 43 48 55 65 75
Lungimea penelor l, în mm:
De la: 20 25 32 36 45 50 56 63 70 80 90 100
până la: 70 90 125 140 180 200 220 250 280 320 360 400

Secţiunile penelor înclinate concave şi canalele corespunzătoare din butuc sunt redate în figura
4.10 şi tabelul 4.6, conform STAS 9234-80

7
 Tabelul 4.6
Diametrul arborelui Dimensiunile Dimensiunile canalului, mm
d, mm penelor bxh Lăţime Adâncime Rază
b tz r
peste până la niminal abateri nominal abateri max. min.
limită limită
D10
22 30 8x3,5 8 +0,098 3,2 +0,10 0,25 0,16
30 38 10x4 10 +0,040 3,7 0,40 0,25
38 44 12x4 12 +0,120 ,37 0,40 0,25
44 50 14x4,5 14 +0,050 4,2 0,40 0,25
50 58 16x5 16 4,4 +0,20 0,40 0,25
58 65 18x5 18 4,4 0,40 0,25
65 75 20x6 20 +0,149 5,4 0,60 0,40
75 85 22x7 22 +0,065 6,4 0,60 0,40
85 95 25x7 25 6,4 0,60 0,40
95 110 28x7,5 28 6,9 0,60 0,40
110 130 32x8,5 32 +0,180 7,9 0,60 0,40
130 150 36x9 36 +0,080 8,4 1,00 0,70
Relaţiile de calcul şi schema de solicitare a asamblării sunt indicate în tabelul 4.
Tabelul 4.7
Tipul asamblării şi schema de solicitare Relaţiile de calcul

8
Forţa de batere a penei (Fb) şi forţa de strângere din asamblare

Observaţii: - Forţa de strângere din asamblare este valoarea minimă dintre forţa F* şi F ( σ as )
- pentru determinarea forţei de batere admisibile se utilizează indicaţia: σ as ≤ 0,8 ⋅ R02 ;
'

R02 – pentru materialul penei;

- l 0 este lingimea de calcul a penelor sau laţimea butucului ( l 0 ≤ l STAS )
Presiunile de contact admisibile se aleg în funcţie de materialul cel mai puţin rezistent al cuplului
arbore-pană-butuc şi de caracterul solicitării. În acest sens se pot utiliza indicaţiile din tabelul 4.8.
Tabelul 4.8.
Materialul STAS Rm
2
R02
2
σ as . N/mm2
N/mm N/mm
Caracterul solicitării
statică pulsatorie Alternant
simetrică
OL 60 500-80 590-710 310-330 100...150 70...100 35...50
N 610 360 100 70 35
OLC 880-80
CR 700-840 480 150 100 50
Oţel călit - - - 150...180 90...120 40...60
Oţel turnat sau de - - - 80...100 53...67 27...33
rezistenţă mică
Fontă prelucrată 568-82 - - 70...80 47...53 23...27
* în special pentru pene de ghidare.
9
 Dacă materialul respectiv nu este cuprins în tabelul 4.8, σ as se va determina în funcţie de limita
de curgere a materialului cu ajutorul relaţiei:
σ as = ( 0,3...0,5 ) R0,2 (4.1)
unde limita minimă (inferioară) va fi pentru solicitare alternant simetrică, iar limita maximă (superioară)
pentru solicitare statică.
Coeficientul de frecare µ poate lua valor în intervalul: µ = 0,1...0, 2 după cum suprafeţele de
frecare sunt unse sau neunse. Practic se poate lucra cu valoarea µ = 0,15 .
N
Materialul penelor va fi oţel cu rezistenţa minimă de rupere la tracţiune: Rmmin ≥ 590 . Se
mm 2
utilizează: Ol 60.1.k (frecvent), OLC 45 şi mai rar oţelul aliat.
Secţiunea transversală a penei ( B x h) se alege în funcţie de diametrul arborelul ţi tipul penei,
din tabelele 4.2...4.6.
Alegerea tipulu de pană se va face în funcţie de posibilităţile tehnologice de execuţie a canalului
din arbore, de condiţiile de montaj şi exploatare, având în vedere în primul rând valoarea momentului de
torsiune de transmis.
La momente mici secţiunea penei poate fi mai mică decât cea indicată pentru diametrul
arborelui. În acest fel şi slăbirea secţiunii arborelui va fi mai redusă.
Dacă o singură pană înclinată nu poate transmite integral momentul, se vor utiliza pene dispuse
la 90o sau 120o. Se va evita dispunerea penelor la 180o, deoarece momentul transmis va fi mai mic decât
cel transmis de o singură pană.
Din punct de vedere al indicaţiilor de utilizare a penelor înclinate se pot menţiona următoarele:
- se folosesc în asamblări fixe tensionate;
- permit transmiterea eforturilor axiale;
- provoacă deplasări axiale a piesei montate pe arbore şi deformaţii de contact;
- măresc bătaia radială a pieselor montate pe arbori, producând ovalizări şi dezaxări;
- introduc concentratori de tensiune şi slăbesc secţiunea arborelul (excepţie face pana
concavă);
- se folosesc în general la producţia în serie mare.
Notarea penelor longitudinale cu strângere se face indicând:
- denumirea (pană)
- simbolul formei (numai pentru penele fără nas)
- dimensiunile b x h x l , în mm
- numărul standardului
Exemple de notare:
- pană înclinată fora nas forma B, cu dimensiunile :
b = 25 mm, h = 14 mm şi l = 100 mm
Pană B 25x14x100 STAS 1007-81
- pană înclinată subţire cu nas, cu dimensiunile:
b = 10 mm, h = 6 mm şi l = 28 mm
Pană 10x6x28 STAS 431-81
- pană înclinată concavă fără nas, forma A, cu dimensiunile
b = 16 mm, h = 5 mm şi l = 50 mm
Pană A 16x5x50 STAS 433-80

4.2.2. Asamblări prin pene longitudinale montate fără strângere

Penele longitudinale cu joc radial fac parte din categoria asamblărilor prin formă.

10
 Transmit mişcarea de rotaţie şi momentele de torsiune prin intermediul suprafeţelor de contact
dintre forţele laterale ale penei şi canalul din arbore şi butuc, limitarea momentului transmis fiind
impusă tot de presiunile de contact dintre aceste suprafeţe.
Penele sunt ajustate în canalul din arbore şi butuc, iar jocul radial este prevăzut între faţa
superioară a penelor şi fundul canalului din butuc.
Datorită modului de realizare a îmbinării aceste pene sunt solicitate la presiune de contact pe
feţele laterale şi la forfecare în secţiune longitudinală (în planul de separaţie arbore-butuc).

4.2.2.1. Asamblări prin pene paralele

Penele paralele de uz general sunt destinate pentru îmbinări pe arbori sau capete de arbori
(cilindrice sau conice) cu diametrul de 6...500 mm.
Se utilizează în asamblări fixe sau mobile.
Forma şi dimensiunile penelor paralele şi ale canalelor corespunzătoare din arbore şi butuc sunt
prezentate în figurile 4.11, 4.12 şi tabelul 4.9, conform STAS 1004-81.
Relaţiile de calcul şi schema de solicitare sunt indicate în tabelul 4.13.

11
 4.2.2.2. Asamblări prin pene paralele subţiri

Aceste pene se recomandă a fi utilizate în cazuri particulare (de exemplu: îmbinări în pereţi
subţiri).
Sunt destinate pentru îmbinări pe arbori sau capete de arbore cilindrice cu diametrul de 12...500
mm.
Se utilizează în general pentru asamblări fixe.
Forma şi dimensiunile penelor paralele subţiri şi ale canalelor corespunzătoare din arbore şi
butuc sunt prezentate în figurile 4.11 şi 4.12 şi tabelul 4.10, conform STAS 9501-81.
Relaţiile de calcul şi schema de solicitare sunt identice cu cele indicate la penele paralele pentru
asamblări fixe (tabelu 4.13).

4.2.2.3. Asamblări prin pene paralele cu găuri de fixare

Se folosesc în general ca pene de ghidare în asamblări mobile. Şuruburile de fixare a penei e

arbore evită smulgerea penei din canal datorită apăsărilor laterale, dar reduc rezistena la oboseală a
arborelul sau axei.
Forma şi dimensiunile acestor pene sunt redate în figura 4.13 şi tabelul 4.11, conform STAS
1006-80

12
 Tabelul 4.11
b 6 8 10 12 14 16 18 20 22 25 28 32
h 6 7 8 8 9 10 11 12 14 14 16 18
f sau r max 0,25 0,40 0,60
min 0,40 0,60 0,80
h1 2,4 3,2 4,0 6,8 9 11
d1 3,4 4,5 5,5 6,6 9 11
d2 6 8 10 11 15 18
d M3 M4 M5 M6 M8 M10
c 0,3 0,5
l2 5 6,5 8 9 8 12 11 13 16 20 18
Şurub de M3x6 M3x8 M3x10 M4x10 M5x10 M6x12 M6x16 M816 M10x20
fixare dxl1
Lungimea penelor l, mm
de la 25 25 25 28 36 45 50 56 63 70 80 90
până la 70 90 110 140 160 180 200 220 250 280 320 360
Relaţiile de calcul şi schema de solicitare sunt identice cu cele prezentate pentru penele paralele
obişnuite folosite în asamblări mobile (tabelul 4.13).

4.2.2.4. Asamblări cu pene disc

Se utilizează pentru tansmiterea unor momente de torsiune mici sau

ca pene de fixare a poziţiei.
Au dezavantajul că introduc un puternic concentrator de tensiune în
arbore şi necesită pentru prelucrarea canalului din arbore o freză specială
funcţie de mărimea penei.
Forma şi dimensiunile penelor disc şi ale canalelor din arbore şi butuc sunt redate în figurile 4.14
şi 4.15 şi tabelul 4.12, conform STAS 1012-77.

13
 Relaţiile de calcul şi schema de colicitare sunt indicate în tabelul 4.13.
Presiunile admisibile de contact se vor alege din tabelul 4.8 sau se vor calcula cu relaţia 4.1.
Pentru penele utilizate în asamblările mobile σ as va fi:
N
σ as = 10...30 (4.2)
mm 2
sau
σ as = ( 0,1...0, 2 ) R02
Tabelul 4.13
Tipul asamblărilor şi schema de solicitare Relaţiile de calcul

Observaţii: l , l C sunt lungimea respectiv lungimea de calcul a penelor ( l C ≤ l STAS )

Verificarea la forfecare este necesară în cazul în care arborele este executat dintr-un material mai
rezistent decât materialul penei.
Rezistenţa admisibilă la forfecare, funcţie de materialul penei, se poate lua din tabelul 4.14 sau se
poate calcula cu relaţia:
τ af = ( 0, 2...0,3) R02 (4.3)
Tabelul 4.14
Materialul STAS Rm
2
R02
2
σ af N/mm2
N/mm N/mm
Caracterul solicitării
statică pulsatorie Alternant
simetrică
OL 60 500-80 590-710 310-330 96...144 64...96 32...48
OLC 45 880-80 610 360 96...144 64...96 32...48
Oţel turnat sau oţel - - - 72...95 48...64 24...32
de rezistenţă mică
Fontă prelucrată - - - 30...35 20...23 10...12

La momente de transmis mari, se pot utiliza două sau trei dispuse la 180o, respectiv 120o.
Pe cât posibil se pot utiliza pene de lungime cât mai mare, deoarece scade neuniformitatea
repartizării presiunilor de contact.

14
 Materialul penelor paralele şi disc este identic cu cel indicat la penele înclinate (OL 60.1.k, OLC
45 etc.)
Notarea penelor fără strângere se face indicând:
- denumirea (pană)
- simbolul formei
- dimensiunile, b x h x l
- numărul standardului
Exemple de notare:
- pană paralelă forma A cu dimensiunile b = 10 mm, h =8 mm şi l = 25 mm
Pană A 10x8x25 STAS 1004-81
- pană paralelă cu găuri de fixare forma BS cu dimensiunile:
b = 20 mm, h = 12 mm şi l = 125mm
Pană BS 20x12x125 STAS 1006-80
- pană paralelă subţire, forma A, cu dimensiunile:
b = 8 mm, h = 7 mm şi l = 45 mm
Pană A 8x7x45 STAS 9501-81
- pană disc cu dimensiunile b = 5 mm, şi h = 7,5 mm
Pană disc 5x7,5 STAS 1012-77.

Din punctul de vedere al indicaţiilor de utilizare, avantajelor şi dezavantajelor, se menţionează

următoarele:
- pentru pene paralele: se utilizează în ansamblări netensionate fixe sau mobile
- permit înclinarea butucului şi concentrarea presiunilor pe muchii
- prezintă dificultăţi la asigurarea interschimbabilităţii, necesitând ajustări
sau sortarea lor (în asamblări puternic solicitate)
- scoaterea penelor de pe arbori la demontare, în cazul unor gabarite
restrânse, crează dificultăţi
- re recomandă proiectarea arborilor în trepte pentru ca piesele să poată fi
scoase fără scoaterea penelor
- folosirea lor în producţia de serie mare sau masă este limitată
- costul penei scăzut
Alegerea tipului de pană (cu capete drepte sau rotunde) se face în funcţie
de posibilităţile tehnologice de execuţie a canalului din arbore, seria de
fabricaţie, condiţii de montaj, etc.
- pentru pene disc: - se utilizează în asambnlări netensionate fixe
- nu necesită ajustări manuale
- asigură ghidarea stabilă a penei în arbore, excluzându-se înclinarea şi
concentrarea presiunii
- permit demontarea uşoară în condiţii de gabarit restrâns
- se utilizează în producţia de serie mare, în general.
Lungimile standardizate pentru toate categoriile de pene (exceptând penele disc sunt indicate în
tabelul 4.15.
Tabelul 4.15
6; 8; 10; 12; 14; 16; 18; 20; 22; 25; 28; 32; 36; 40; 45; 50; 56; 63; 70; 80; 90; 100; 110; 125; 140; 160;
180; 200; 220; 250; 280; 320; 360; 400; 450; 500.

4.3. Utilajul şi aparatura necesară

Pentru efectuarea lucrării sunt necesare:

- un set de pene de diferite tipuri;
15
 - instrumente de măsurat (şublere, micrometre).

4.4 Desfăşurarea lucrării

Lucarea se poate desfăşura pe două căi distincte şi anume:

1. Se dă: o pană oarecare.
Se cere: - desenul de execuţie a penei;
- identificare penei şi notarea STAS;
- stabilirea materialului penei;
- stabilirea materialului arborelui şi butucului;
- alegerea diametrului arborelui (d) în funcţie de secţiunea penei (b x h);
- calcului momentului capabil al penei (Mtcap), alegând în prealabil σ as
- calcului momentului capabil al arborelui (Mt), alegând în prealabil τ at
- compararea celor două momente şi prescrierea măsurilor adecvate
- verificarea la forfecare a penelor fără strângere ( τ f ≤ τ af ) , dacă este cazul
Observaţie: Se va considera că Mt variază după un ciclu pulsator, cazul cel mai frecvent

2. Se dau: momentul de transmis (Mt), tipul penei şi tipul asamblării (dacă este cazul)
Se cere: - stabilirea materialului arborelui
- stabilirea materialului penei
- predimensionarea arborelui la torsiune (d)
- alegerea secţiunii penei (b x h) în funcţie de diametrul arborelui (d)
a) lăţimea butucului impusă:
- alegerea unei lungimi standardizate a penei în funcţie de tipul penei şi lăţimea
butucului
- notarea penei conform STAS
- calcularea Mtcap pană, alegând σ as
- compararea celor două momente şi prescrierea măsurilor adecvate
- verificarea la forfecare a penelor fără strângere dacă este cazul ( τ f ≤ τ af )
b) lăţimea butului nu este impusă
- se determină l c şi se alege o lungime standardizată corespunzătoare
- notarea penei conform STAS
- calcularea Mtcap pană, alegând σ as
- verificarea M tcap ≥ M t
- verificarea la forfecare (dacă este cazul).
4.5 Prelucrarea datelor
Datele alese şi cele calculate se vor înscrie în tabelul 4.16
Tabelul 4.16
Nr. Pană Arbore Comparare OBS
crt. momente
σ as τ af τ ef l c ( l STAS ) τ at M tcap
Notare Material Mtcap d Material Mt
STAS STAS Nm mm STAS Nm
2 2
N/mm N/mm 2
N/mm 2 N/mm Mt

16