Sunteți pe pagina 1din 17

Poluarea cu metale

Omul a inceput sa inteleaga mai ales in ultimele decenii ca progresul societatii umane s-a
transformat treptat in instrument de distrugere, cu efecte dezastruoase asupra naturii.

Odata cu aparitia civilizatiei umane a aparut si interventia brutala a omului prin exploatarea
nerationala a naturii si alterarea mediului prin poluarea produsa de activitatile industriale, agricole,
menajere. Efectul de sera, distrugerea stratului de ozon, ploile acide au avut consecinte din ce in ce mai
dramatice in ultimii ani.

1. Poluarea naturala - are importanta secundara in conditiile in care aportul antropic de poluanti devine
tot mai grav:

a) eruptiile vulcanice elimina gaze, vapori, particule solide, care sunt transportate pe mari distante de
vant si curenti de aer.

b) Eroziunea solului, eoliana sau cauzata de ploi, este cu atat mai intensa cu cat solul este lipsit de
vegetatie, in panta sau intr-o zona cu retea hidografica bogata

c) Reziduurile vegetale si animale degaja in urma descompunerii o serie de substante gazoase poluante.
Polenul sau fungii pot constitui arosoli naturali care sa influenteze negativ sanatatea populatiei umane.

2. Poluarea artificiala

Initial produsele poluante erau de natura organica si


usor biodegradate de bacterii si ciuperci. Pe masura
dezvoltarii industriale si exploziei demografice au
aparut deseuri nebiodegradabile, pentru care nu exista
in natura enzime capabile sa le descompuna. Poluarea
artiiciala este de natura: fizica (sonora, radioactiva,
termica), chimica, biologica (agenti patogeni (virusuri,
bacterii, fungi))

-dupa mediul in care actioneaza:

-a aerului, solului, apei. 27189bpt42equ4j

a) poluarea aerului a cunoscut o mare amploare odata cu cresterea productiei industriale, intensificarea
circulatiei rutiere, incinerarii deseurilor menajere.

Un fenomen foarte grav il reprezinta ploile acide cauzate de combinarea apei cu oxizi de S si N
ce se transforma in acizi puternic corozivi. Astfel de ploi, inregistrate in anii '80 au avut efecte dramatice
asupra padurilor din Europa Occidentala (in Elvetia 1/3 din paduri sunt afectatae, iar in Olanda 40%).

b) poluarea solului

Caracteristicile solului sint legate direct de productivitatea agricola. Chimizarea in exces a


agriculturii duce la tulburarea echilibrului solului ca si la acumularea in sol si in apa freatica a unor
substante minerale (ex.: nitriti care au efect methemoglobinizant pentru om si amnimale si distrug
bacteriile fixatoare de azot atmosferic)

Pesticidele, nebiodegradabile in majoritatea lor, se concentreaza de-a lungul lanturiloe trofice, fiind toxice
pentru plante si animale. De asemenea, daunatorii devin rezistenti la pesticide, fiind necesara crearea de
noi substante de sinteza, eficiente dar mai toxice pentru mediu. Combaterea biologica a daunatorilor e o
solutie pentru reducerea poluarii solului.

In natura energia exista sub diferite forme: mecanica, termica, chimica, electrica, nucleara.
Acoperirea consumului de energie in continua crestere determina preocuparea permanenta pentru
descoperirea de noi surse de energie, de identificare a modalitatilor pentru protejarea surselor
neregenerabile, a surselor naturale, de control al emisiilor de CO2.

Carbunele, titeiul si gazele naturale reprezinta surse de energie neregenerabile sau


conventionale.

Efectele energiei s-au facut simtite datorita cresterii sporite a productiei si consumului de
energie, urmate totdeauna de efecte adverse asupra mediului si sanatatii umane.

Arderea combustibililor solizi contribuie esential la poluarea atmosferica prin aportul de oxizi de
sulf si azotati, metale grele, monoxid de carbon si suspensii care se degaja alaturi de alte elemente
daunatoare sanatatii umane.

Poluarea creste continuu nu numai datorita arderii combustibilului solid in centralele termice sau
in industrie cat si datorita autovehiculelor si consumului casnic de energie al populatiei.

In mediul urban, transportul este una din principalele cauze de contaminare a aerului cu gaze
poluante si particule ultrafine produse de motoarele pe benzina sau motorina. De asemenea foarte
periculos pentru sanatate este plumbul degajat in urma procesului de combustie de la autovehiculele ce
utilizeaza combustibil cu plumb.

Acidificarea este procesul prin care suprafata pamantului este "saracita" in baze si sufera continuu o
crestere a aciditatii, ducand la degradarea solului si a apelor precum si la deteriorarea ecosistemelor
aferente. pq189b7242eqqu

Emisiile de dioxid de sulf , oxizi de azot si amoniac provenite din depozitele de minereuri, de la
spalarea combustibililor solizi, reactiile chimice si transport sunt principalele surse de acidificare.

Prognozele arata ca acidificarea solului produce importante daune in special asupra agriculturii.
Metode de combatere a efectelor acesteia exista, dar costurile sunt foarte ridicate. Impactul cel mai
puternic se face simtit asupra agriculturii, ceea ce afecteaza in mod special populatia saraca. Statisticile
indica o degradare globala de 2000 milioane de hectare de pamant, o suprafata echivalenta cu o treime
din suprafata agricola globala si suprafata ocupata de padure.

Peste 300 de milioane de hectare se gasesc la un nivel de degradare astfel incat se considera ca
fenomenul este ireversibil.

Productia de energie (incluzand biomasa si biogazul) nu sunt cauze majore ale degradarii solului,
dimpotriva aceasta poate juca un rol pozitiv in stoparea fenomenului. De exemplu introducerea unui
sistem modern de producere a energiei pe baza de biomasa ar putea actiona asupra pretului de piata al
biomasei si al face profitabil pentru restaurarea unor zone cu potential productiv afectate de degradarea
si transformarea acestora in asa numite " ferme energetice"

Schimbarile climatice sunt datorate cresterii in atmosfera a concentratiilor de gaze cu efecte de


sera, datorate dezvoltarii industriale globale, acestea reflectandu-se asupra balantei energetice a
pamantului in general.

Contributia cea mai insemnata la producerea schimbarilor climatice o are sectorul energetic. In mod
curent sistemul energetic este bazat pe arderea combustibilor solizi, ceea ce insumeaza aproximativ 76I
din energia primara a lumii. Combustia acestor combustibili solizi conduce la trei sferturi din productia
anuala de dioxid de carbon.

Poluarea atmosferei cu pulberi in suspensie are multe surse. In primul rand, industriile
metalurgica si siderurgica care elibereaza in atmosfera cantitati insemnate de pulberi, apoi centralele
termice pe combustibili solizi, fabricile de ciment, transporturile rutiere, haldele si depozitele de steril,
etc.

Natura acestor pulberi este foarte diversificata. Ele contin fie oxizi de fier, in cazul pulberilor din
jurul combinatelor siderurgice, fie metale grele (plumb, cadmiu, mangan, crom), in cazul intreprinderilor
de metale neferoase, sau alte noxe.

Valorile concentratiilor medii anuale au depasit CMA anuala (0,075 mg/m3) in 23 localitati (Reia,
Caransebes, Moldova, Otelu Rosu, Brasov, Cluj, Ploiesti, Floresti, Azuga, Miercurea Ciuc, Gheorghieni,
Odorheiu Secuiesc, Arad, Rm. Valcea, Zalau, Suceava, Copsa Mica, Medias, Alba Iulia, Zlatna, Baia Mare,
Petrosani, Brad ). Cele mai mari valori s-au inregistrat la Zlatna - 0,186 mg/m3; Arad – 0,188 mg/m3 si
Brasov - 0,156 mg/m3.

La nivelul judetului Sibiu, poluarea chimica cea mai extinsa si cu efecte agresive, deosebit de
puternice asupra solului este poluarea cu metale grele (plumb, zinc, cadmiu) si dioxid de sulf din zona
Copsa Mica.

Desi, la ora actuala, este de remarcat reducerea concentratiei de metale grele din sol, fata de anii
precedenti, acestea se regasesc in sol in concentratii peste limita pragului de alerta.

De remarcat, deasemenea, si reducerea arealului de maxima poluare si a celui de poluare medie.

Natura complexa a emisiilor si actiunea sinergica a poluantilor afecteaza activitatea microbiologica, fapt
ce duce la incetinirea pana la disparitie a proceselor de humificare. Poluarea solurilor din zona Copsa
Mica afecteaza ecosistemele agricole si forestiere. Astfel, solurile au fertilitate scazuta, incadrandu-se in
clase inferioare de fertilitate. Suprafata afectata insumeaza 18.630 ha teren agricol si 3.245 ha fond
forestier.

Cele opt halde urbane de deseuri existente in judetul Sibiu ocupa o suprafata totala de 17 ha, iar
rampele rurale 2 ha.

Dat fiind amenajarea si exploatarea necorespunzatoare a acestora, ele constituie zone cu poluare critica.

Metale grele au invadat Delta Dunarii; In primele zile ale acestui an, cercetatorii Institutului
National de Cercetare - Dezvoltare Delta Dunarii au dat publicitatii concluziile unei investigatii efectuate
pe parcursul intregului an 2000 in vederea cuantificarii impactului poluarii in Delta Dunarii. Studiul
intreprins de cercetatorii de la institutul tulcean a avut ca obiectiv si determinarea prezentei metalelor
grele in apa de pe teritoriul Deltei Dunarii, precum si din sedimentele depuse pe canale si de pe fundurile
de lac sau de balti. S-au facut cercetari si in privinta determinarii existentei metalelor grele in tesuturile
pestilor si ale molustelor din zona deltaica. Trebuie spus ca specialistii de la Institutul din Tulcea
efectueaza astfel cercetari la solicitarea Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului inca din anul
1997. O prima concluzie si cea mai alarmanta a respectivului studiu este aceea ca in apa din Delta
Dunarii aproape toate metalele grele inregistreaza depasiri semnificative ale valorilor maxime admise de
legislatia din tara noastra. Doar manganul este singurul metal greu care se afla, in zonele acvatice din
Delta, sub nivelul maxim admis. Trebuie spus insa ca metalele rare nu inregistreaza concentratii foarte
mari in toate zonele din Delta. Conform studiului citat cele mai mari concentratii de fier se afla in apele
lacurilor Iacub, Raduculet si Sinoe. Zincul depaseste concentratia maxima admisa in lacurile Nebunu,
Miazazi, Furtuna si Raduculetu, iar nichelul a inregistrat cresteri alarmante in apele lacurilor Rosu,
Rosulet, Rotundu, Raduculet, Erexciuc si Iacub. De asemenea, cadmiul a fost depistat in cantitati
alarmant de mari in apa lacurilor Samova, Rotunda, Rosu, Merhei, Sinoe si Razelm. Semnificativ este si
faptul ca respectivele concentratii de metale grele nu

s-au diminuat nici pe parcursul ultimului an, dupa concentratiile foarte mari inregistrate pe parcursul
anului 1999. Concluzia specialistilor tulceni este ca aceasta poluare masiva cu metale grele, cu toate ca
aceasta a fost semnalata cu cativa ani in urma, s-a accentuat brusc in urma razboiului din Iugoslavia si,
mai ales ca urmare a bombardamentelor uzinelor chimice situate pe malul Dunarii in zona iugoslava.

Grav este ca respectivele metale se regasesc deja si in sedimentele de pe fundul lacurilor din Delta.
Cantitati mari de nichel, de exemplu, se afla pe fundul lacurilor Nebunu, Furtuna si Erexciuc, iar cadmiul
depaseste valorile maxime admise in sedimentele Rosu, Rosulet, Furtuna, Raduculet, Merhei. Ingrijorator
este si faptul ca unele metale grele, cum este cadmiul, au patruns peste limetele maxime admise si in
tesuturile unor specii depistati de catre cercetatorii tulceni in zonele Caraorman si Matita. Aceeasi
specialisti sustin ca respectivele metale aflate in cantitati mari in organismul pestilor, ca si in al altor
vietuitoare pot conduce la malformatii semnificative. Respectivele metale afecteaza mai ales sistemul
osos al pestilor si pe cel muscular. La unele specii de peste cum este carasul, de exemplu, au fost
depistate in organism cantitati de cadmiu de peste 3 ori mai mari decat nivelul maxim admis de legislatia
din tara noastra. Asa stand lucrurile, cercetatorii institutului tulcean trag un serios semnal de alarma
asupra efectelor pe care le poate avea poluarea cu metale grele asupra Deltei Dunarii.

Astfel putem zice ca degradarea mediului inconjurator afecteaza vietile a sute de milioane de
oameni si intarzie dezvoltarea multor tari.

. Consideratii generale 3
2. Poluarea cu metale grele in Romania 6
3. Poluarea cu metale grele in Copsa Mica 8
3.1. Date generale privind S.C. Sometra SA 8
3.2. Tipul si caracteristicile produselor cu potential de poluare 9
3.3. Evaluarea riscului asupra populatiei si a ecosistemului 11
4. Depoluarea zonelor afectate 14
5. Blibliografie 17

Extras din Document

Consideratii generale
Poluarea reprezinta o modificare daunatoare pentru om, pentru speciile din ecosistemele naturale sau artificiale a factorilor
de mediu , ca rezultat al introducerii in mediu a poluantilor , care reprezinta deseurile activitatii umane .
Poluarea este un fenomen complex cu urmatoarele caracteristici
-poluarea creste datorita cresterii numerice a omenirii ,− cresterii necesitatilor umane si dezvoltarii de noi tehnologii
-cresterea− poluarii este exponentiala ca si factorii care o genereaza
-limitele− admisibile ale poluarii nu se cunosc , deoarece nu cunoastem capacitatea de suport a ecosferei
-exista o tendinta generala de subestimare a efectelor− poluarii , cauzele fiind multiple : costul ridicat , ignoranta , intarzierea
in aparitia efectelor ecologice ale patrunderii poluantilor .
Poluarea este evidenta in cazul solului . Reziduurile care nu au fost evacuate in apa si in aer acopera uscatul, terenurile sunt
intens si multiplu solicitate, se degradeaza terenurile agricole tocmai acolo unde sunt mai fertile .
Solul este supus actiunii poluarilor din aer si apa, fiind locul de intalnire al poluantilor :
-pulberile din aer si gazele toxice dizolvate de ploaie in− atmosfera se intorc pe sol .
-apele de infiltratie impregneaza solul cu− poluanti, antrenandui spre adancime
-raurile poluate infecteaza suprafetele− inundate sau irigate .
Reziduurile industriale degradeaza solurile prin:
-halele de reziduuri industriale care blocheza mari suprafete de teren− ce devin inutilizabile , amplasarea nerationala
producand accidente .
-raspandirea petrolului pe sol in zonele de extractie si prelucrare−
-halele de cenusi provenite din industria metalelor neferoase ce contin− urne de metale grele toxice (Cu , Zn , Cd , Pb ) ,
bioxid de sulf si arsen .
Solul contaminat prezinta un risc deosebit atat asupra populatiei cat si asupra ecosistemului. Contaminarea solului cu
pesticide, metale grele, hidrocarburi, substante chimice duce la aparitia unor boli la populatia care vine in contact prin solul.
Contactul populatie cu solul contaminat poate avea loc prin:
-cultivarea planatelor pentru consum pe sol poluat−
-locuirea− in apropierea sau pe un sol contaminat
-contaminarea apei− potabile
-inhalarea de particule ce sol contaminat−
Pot exista diferite consecinte legate de sanatatea poulatiei, acestea depind de: tipul poluantului, traseul acestuia,
vulnerabilitatea populatiei afectate. Cromul si multe din pesticide si ierbicide sunt cancerigene pentru populatie. Plumbul este
in special periculos pentru copii, in acest caz exista un mare risc ca plumbul sa provoace boli ale creierului si sistemului
nervos, in timp ce la intreaga populatie pot aparea boli ale rinichilor.
Nu in mod neasteptat, contaminarea solului poate avea consecinte vatamatoare pentru ecosistem. Schimbari radicale ale
chimiei solului pot surveni ca urmare a prezentei unor substante chimice, chiar si in cantitati foarte mici. Aceste schimbari
pot aparea in alerarea metabolismului unor microorganisme endemice sau a unpr artropode cu habitatul in solul poluat.
Rezultatul poate fi disparitia unor lanturi trofice primare care apoi are consecinte asupra consumatorilor si pradatorilor din
nivelele trofice superioare. Acest lucru duce la o mortalitate ridicata a indiviziilor unei specii sau chiar la extinctia unei specii
de plante sau animale.
Efecte pot aparea si pe terenurile agricole care au un anume tip de contaminare. Contaminare duce in mod obijnuit la
modificarea metabolismului plantelor fapt ce poate provoca reducerea recoltelor. Ca efect secundar eroziunea solului se
intensifica.
Plantele absorb poluanti din sol care apoi pot ajunge in organismul oamenilor prin consumul alimentelor contaminate, fapt ce
duce la imbolnavirea populatiei.
Metalele grele care polueaza in mod fecvent solul sunt: mercurul, cadmiul, plumbul, zincul, arseniul.
Mercurul
Unii compusi ai mercurului precum sublimatul corziv (HgCl2) este cunoscut de mult timp ca fiind toxic.
O toxicitate mare o au compusii organomercurici, ca metilmercurul si dimetilmercurul (CH 3Hg si (CH 3) 2Hg. Mercurul este
singrul metal care se gasete in toate cel trei medii majore - apa, sol, atmosfera.
Mercurul este folsit mai ales in industria chimica la fabricarea vopselelor, a hirtiei, a unor pesticide si fugnicide, a produselor
farmaceutice, a dezinfectantilor.
Zeci, chiar sute de hectare de terenuri agricole din jurul unitatilor industriale de prelucrare a minereurilor
neferoase sunt afectate de emisii poluante cu metale grele, punand in pericol sanatatea plantelor, a animalelor si a
oamenilor, potrivit unui studiu al Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si
Protectia Mediului (ICPA). In localitatea Copsa Mica s-a inregistrat in sol o cantitate medie de circa 171 miligrame
plumb (Pb) pe kilogram de sol (mg/kg), in timp ce intr-o zona nepoluata cantitatea medie a fost de 15 mg/kg. In
planta, la Copsa Mica, valoarea medie a Pb a fost de 134 mg/kg, iar in laptele de vaca 0,25 mg/litru. Spre
deosebire, intr-o zona "martor" valorile au fost: 8 mg/kg, la planta, si zero cantitate de plumb, in lapte.

Noxele se degaja pe sute de hectare

Centrele majore in care s-a inregistrat sau se inregistreaza o poluare semnificativa cu metale grele (plumb, cupru,
zinc, cadmiu) sunt Copsa Mica, Baia Mare, Zlatna. In zona uzinelor Acumulatorul si Neferal din Capitala, sunt
afectate de plumb, in special, circa 25 de hectare.

"Precipitatiile acide care se formeaza in urma emisiilor de gaze incarcate cu bioxid de sulf si metale grele cad pe
plante, provocandu-le arsuri, si pe sol, contaminandu-l cu metale grele. Sunt afectate astfel zeci, chiar sute de
hectare in jurul unitatii industriale", a explicat, pentru "Curierul National", Radu Lacatusu, prof. dr. la Academia
de Stiinte Agricole si Silvice din Bucuresti.

Persistenta metalelor grele

Desi unele unitati au luat masuri pentru reducerea poluarii, "datorita faptului ca metalele grele raman in sol
pentru perioade istorice de timp, de ordinul zecilor, sutelor si chiar al miilor de ani, procesul de absorbtie a
metalelor grele din sol in planta va continua. Important este ca pe solurile poluate sa nu se cultive plante furajere,
legume, pomi, deoarece metalele grele ajung din sol in planta, inclusiv in partea lor comestibila", ne-a precizat
prof. Radu Lacatusu. Potrivit acestuia, in legume, in plantele de pe pasuni din zona de influenta a acestor unitati
poluatoare, se pot intalni cantitati de doua, pana la zece ori mai mari de metale grele decat cele normale. Culturile
care rezista cel mai bine la atac sunt cartoful, graul si porumbul.

Plumb in cereale, la Constanta si Hunedoara

Potrivit datelor furnizate de Autoritatea Nationala Sanitar- Veterinara si pentru Protectia Alimentelor, judetele in
care s-au descoperit cantitati de plumb in cereale, in urma probelor prelevate in semestrul I - 2005, in cadrul
Programului de supraveghere si control, sunt Hunedoara si Constanta.

In Hunedoara, din totalul de 46 de probe recoltate din cereale, una a fost gasita necorespunzatoare, iar in
Constanta, din cele 53 de teste, trei au relevat cantitati mari de plumb in cereale.
In ceea ce priveste fructele si legumele, au fost recoltate probe din judetele Braila si Brasov, iar rezultatele
analizelor au fost corespunzatoare cu normele.

PROGRAM COMPLEX DE ASIGURARE A CALITATII SI SECURITATII


MEDIULUI IN ZONE RURALE SPECIFICE,

POLUATE CU PESTICIDE SI METALE GRELE CU IMPACT ASUPRA CALITATII


VIETII (acronim MESAR)

Proiectul este inclus in Planul National de Cercetare, Dezvoltare si Inovare II (PNCDI II),
pentru perioada 2007-2013 care reprezinta principalul instrument prin care Autoritatea
Nationala pentru Cercetare Stiintifica (ANCS) implementeaza Strategia Nationala pentru
CDI.

Directiile de cercetare ale Programul 4 – Parteneriate sunt :

1. Tehnologia Informatiei si Comunicatii;


2. Energie;
3. Mediu;
4. Sanatate;
5. Agricultura, siguranta si securitate alimentara;
6. Biotehnologii;
7. Materiale, procese si produse inovative;
8. Spatiu si securitate;
9. Cercetare socio-economica si umanista.

Consortiul proiectului este format din:

Coordonator: Centrul de Mediu si Sanatate Cluj Napoca - Director proiect: Prof. Asoc. Dr.
Eugen Stelian Gurzau
Partener 1: Universitatea POLITEHNICA din Bucuresti – Centrul de Cercetari si Expertizari

Eco-Metalurgice
Partener 2: Universitatea Babes-Bolyai (Institutul de Studii Internationale) Cluj Napoca
Partener 3: Centrul de Integrare pentru Sanatate Rurala, Saliste, Jud.Sibiu
Partener 4: Consiliul Local Copsa Mica, Jud.Sibiu
Partener 5: Centrul Regional de Evaluare a Riscului de Mediu si Sanatate Cluj Napoca
Durata Proiectului : 27 luni
Directia de Cercetare: 3 - Mediu

Cercetarea bolilor relationate mediului este un proces continuu, ce trebuie imbunatatit la nivel
national cu scopul intelegerii mai exacte vis a vis de masurile si deciziile care trebuie
implementate in domeniul vast al sanatatii mediului. Exista trei aspecte generale care trebuie
luate in considerare: incorporarea mediului si a sanatatii intr-o politica macroeconomica;
analiza cost-beneficiu si asistenta primara de sanatatea mediului.
Poluarea mediului cu pesticide si metale grele este o problema recunoscuta a perioadei
actuale, cu extindere la scara globala si tendinta de amplificare. Este necesar un urias efort
pentru o definire mai precisa a relatiei mediu-sanatate, iar prezentul proiect se constituie ca o
contributie la indeplinirea acestui deziderat. Atat din punct de vedere stiintific cat si
economic/administrativ si al strategiei de dezvoltare durabila, problematica expunerii la
metale grele si pesticide in zone rurale reprezinta o prioritate mondiala, la nivelul Uniunii
Europene, dar mai ales la nivel national.
Activitatea colaborativa desfasurata in cadrul acestui proiect reprezinta o excelenta
oportunitate de intarire a legaturilor intre institutii publice si private in vederea abordarii unei
teme de cercetare complexe si originale, avand drept rezultat si cresterea competitivitatii
cercetarii stiintifice romanesti.

Proiectul abordareza aspecte integrate ale calitatii si securitatii mediului, principalul scop
fiind reducerea impactului negativ generat de pesticide si metale grele prin realizarea si
promovarea unui program complex pentru prevenirea si combaterea poluarii in scopul
asigurarii calitatii si securitatii mediului in zonele rurale Saliste si Copsa Mica.
Obiectivele generale ale proiectului sunt:

• Diminuarea impactului asupra calitatii vietii prin crearea unor mecanisme complexe
(sociale si economice) bazate pe evaluarea calitatii factorilor de mediu in zone rurale
specifice poluate cu pesticide si metale grele
• Optimizarea mecanismelor de preventie prin eficientizarea si cresterea competitivitatii
si creativitatii in sistemele educationale si ale administratiei publice din zonele rurale
specifice, poluate cu pesticide si metale grele.
• Promovarea unor programe complexe privind combaterea si controlul poluarii
factorilor de mediu in scopul asigurarii calitatii si securitatii mediului din zone rurale
specifice, poluate cu pesticide si metale grele, in conformitate cu prioritatile strategice
europene de mediu si siguranta.
• Formarea, dezvoltarea si consolidarea parteneriatelor in domeniul ecologiei si
protectiei Mediului, cu scopul dezvoltarii si promovarii activitatii de cercetare in
conformitate cu cerintele europene de mediu.
• Diseminarea rezultatelor

Proiectul prezinta un grad ridicat de complexitate, constand in principal in multiplele


interdependente dintre datele de monitorizare a calitatii si securitatii mediului si datele de
supraveghere medicală.
Se va dezvolta si implementa un mecanism complex, social si economic bazat pe principii si
strategii europene in domeniul mediului si sanatatii rurale. In acest cadru se va elaborara
modelul conceptual al mecanismelor sociale si economice de prevenire si combatere a
poluarii pe principalii factori de mediu in scopul asigurarii calitatii si securitatii mediului.
Experimentarea si optimizarea modelului privind distributia spatiala si temporala a
pesticidelor si metalelor grele in factorii de mediu din cele doua zonele rurale investigate
(Saliste si Copsa Mica) vor fi fundamentate de conceptele si metodologiile asumate de analiza
integrata a pesticidelor si metalelor grele, incluzand modelarile privind transferul sursa- factor
de mediu (noutate).
Pe baza rezultatelor obtinute din analiza pesticidelor si metalelor grele in factorii de mediu
(sol, apa, praf) se vor crea bazele de date, se vor intocmi harti digitale si se va implementa
sistemul de evaluare si asigurare a calitatii pentru modelul elaborat si utilizat. Toate aceste
activitati implica un numar de peste 1200 probe de aer, sol, apa, material biologic care vor fi
analizate si caracterizate cu metode standardizate, la nivelul cerintelor europene.
Perfectionarea modelului experimental prin integrarea informatiilor cu caracter populational
(date demografice, screeningul starii de sanatate asociate expunerii la pesticide, plumb si alte
metale grele) se vor corela cu activitatile de diminuare a impactului asupra calitatii vietii in
zonele rurale Saliste si Copsa Mica. Astfel, se va experimenta modelul in teren pentru
colectarea, depozitarea, transportarea, analiza si evaluarea bioindicatorilor specifici
(plumbemie) ai grupurilor populationale expuse la metale grele din zonele rurale investigate.
Se va realiza reprezentarea spatiala si temporala a indicatorilor de biomonitorizare prin
tehnica GIS (noutate in Romania).
Aplicabilitatea imediata a proiectului consta in elaborarea si dezvoltarea strategiei de
implementare a modelului functional, cu scopul demonstrarii functionalitatii si utilitatii
acestuia in sistemul administratiei publice si educatiei, pentru prevenirea si combaterea
poluarii prin asigurarea calitatii si securitatii mediului in zonele rurale, in conformitate cu
politicile si strategiile UE. Se va demonstra functionalitatea si utilitatea modelului elaborat in
scopul validarii lui prin stabilirea unor indicatori masurabili pentru evaluarea functionalitatii
mecanismului socio-economic elaborat. Se vor elaborara procedurile de transfer ale modelului
in situatii similare care necesita solutii de rezolvare asemanatoare pentru asigurarea calitatii si
securitatii mediului in alte zone rurale poluate cu pesticide si metale grele. Alaturi de
autoritatile locale consortiul va participa la organizarea si desfasurarea activitatilor de
stimulare si implicare a grupurilor comunitare in aplicarea masurilor de asigurarii calitatii si
securitatii mediului in zonele rurale si va contribui la cresterea capacitatii de intelegere si
constientizare a grupurilor comunitare privind aceste aspecte. In scopul promovarii masurilor
specifice asigurarii calitatii si securitatii mediului in zone rurale prin educatie pentru sanatate
a grupurilor cu susceptibilitate crescuta la actiunea pesticidelor si metalelor grele se vor
organiza ateliere de lucru la nivel zonal, ceea ce va conduce la cresterea abilitatii privind
utilizarea mai eficienta si eficace a resurselor comunitatii (costuri comunitare) in termenii
durabilitatii. In premiera nationala proiectul va contribui la organizarea Eco-info-
centrului de educatie ecologica impreuna cu autoritatile locale din Saliste si Copsa Mica.

Impactul economic al proiectului


Se evidentiaza un impact pozitiv in ceea ce priveste imbunatatirea conditiilor de mediu prin
realizarea si implementarea unui program complex ce constituie un mecanism socio-economic
de prevenire si combatere a poluarii mediului, inclusiv prin cresteri economice, si a starii de
sanatate a unui segment important al populatiei, zonele rurale. Se va optimiza si obiectiviza
procesul de culegere, stocare si prelucrare a datelor de contaminare a factorilor de mediu cu
pesticide si metale grele.
Impactul social al proiectului
Stabilirea acelor indicatori descrisi si utilizarea lor in programele de sanatate, presupun si
elaborarea unor strategii de educatie pentru sanatate si chiar de marketing social avand drept
scop modificarea unor atitudini si comportamente ale celor expusi la pesticide si metale grele.
Acest lucru presupune dezvoltarea unor programe de educatie si implicarea intregii
comunitati, “lectia invatata” putand fi transferata in zone cu probleme similare. Se va oferi o
mai buna si mai completa informare a publicului asupra problemelor create de contaminarea
cu pesticide si metale grele. Va creste increderea populatiei in datele referitoare la poluarea
mediului din zonele de risc.
Impactul asupra mediului
Rezultatele acestui proiect vor ajuta factorii decizionali in realizarea unui plan de
management privind incadrarea factorilor in parametrii prevazuti de normele romanesti si UE.
Pe toata perioada derularii acestui proiect nici una dintre activitatile desfasurate nu va afecta
calitatea mediului si vor fi respectate normele de etica si biosecuritate.

Diseminarea rezultatelor obtinute in cadrul proiectului

• Organizarea unor ateliere de lucru la nivel zonal;


• Organizarea unui Eco-info-centru de educatie ecologica impreuna cu autoritatile locale
din Saliste si Copsa Mica;
• Cresterea nivelului de perceptie a grupurilor populationale tinta prin intermediul
programelor educationale pentru sanatate din institutiile de invatamant: gradinite;
scoli, e-learning
• Elaborare si lansare pagina web;
• Diseminarea nationala si internationala a rezultatelor in cadrul conferintelor si
simpozioanelor. Publicare articole; Publicare carte;
• Organizarea de cursuri de formare si perfectionare privind scaderea morbiditatii
generate de poluarea cu pesticide si metale grele;
• Organizarea unui Workshop in aria tematica abordata cu invitati din domeniul
protectiei mediului si sanatatii umane
• Schimburi de buna practica cu cercetatori din aria europeana implicati in proiecte de
reducere a impactului in zonele poluate cu pesticide si metale grele, in conformitate cu
prioritatile strategice europene de mediu si siguranta

TEHNOLOGII NOI DE TRATARE-RECUPERARE A METALELOR GRELE


DIN DESEURILE REZULTATE DIN PROCESELE DE ACOPERIRI METALICE

OBIECTIVELE :

Obiectivele generale ale proiectului au fost elaborarea, testarea si implementarea unor tehnologii noi
de recuperarea metalelor grele reciclabile (cupru, nichel) rezultate din liniile de acoperiri metalice

DOMENII DE UTILIZARE:

Tehnologia de tratare a apelor reziduale galvanice poate fi implementata, cu adaptarile specifice, de


catre toate societatile comerciale care detin ateliere de acoperiri metalice.

Performante:

Aplicand aceasta tehnologie de tratare a apelor reziduale galvanice concentratiile remanente de


nocivitati vor fi:

 cupru (Cu2+ ) 0.1 … 0.15 mg/dm3

 crom hexavalent (Cr6+) 0.1 … 0.15 mg/dm3

 nichel (Ni2+) 0.5 … 0.7 mg/dm3

 zinc (Zn2+) 0.5 … 0.7 mg/dm3

 materii in suspensie 200 … 250 mg/dm3

 consum chimic de oxigen - metoda cu dicromat


300 … 350 MgO2/dm3
de potasiu

 sulfati (SO2-4) 380 … 420 mg/dm3

 pH 6.5 … 8.5
Principiul tehnologiei de tratare propus este reprezentat schematic mai jos:

Efecte economice

• reducerea costurilor de productie prin rationalizarea consumurilor energetice si de materiale;


• cresterea calitatii produselor realizate, la nivelul exigentelor Comunitatii Europene.

Efecte sociale

• reducerea riscului de imbolnavire a populatiei orasului prin reducerea poluarii sursei de apa
potabila a acestuia;
• reducerea riscului de imbolnavire a personalului angajat prin crearea unui climat favorabil de
munca;
• crearea de noi locuri de munca si cresterea nivelului de calificare a personalului muncitor.

S.C. ICTCM S.A.

Gradul de competitivitate a rezultatelor obţinute în cadrul proiectului

În cadrul proiectului pentru laboratorul acreditat s-au propus şi s-au achiziţionat echipamente
performante pentru determinarea parametrilor alesi din lista indicatorilor de calitate,
menţionaţi în directivele de mediu comunitare.

Pentru determinarea clorofilei a şi a nutrienţilor ( azotat şi amoniu) din apa de mare în vederea
aprecierii eutrofizării apelor marine costiere s-a achiziţiona :

Spectrofotometru UV-VIS dublu fascicol , model UV 1700, produs de firma SHIMAZU,


controlat integral de un microprocesor.
Caracteristicile principale sunt: domeniul lungimii de undă : 190 – 1100nm, reproductibiltatea
lungimii de undă : ± 0,1 nm, repetabilitatea fotometrică : ± 0,002 Abs. Echipamentul este
dotat cu un holdăr pentru o celulă de probă şi una de referinţă şi de asemenea este dotat
standard cu un portal serial pentru conectare la un computer (RS232).

Datorită caracteristicilor echipamentul conduce la obţinerea unor rezultate calitative.

Pentru determinarea metalului mercur ( Hg) din organisme şi sedimente marine, care indică
gradul de poluare al mediului marin, s-au achiziţionat următoarele echipamente :
1. Sistem de digestie cu microunde, model Speedwave MWS-3+, producător: Berghof
Laborprodukte Instruments

În prelucrarea probelor pentru determinarea conţinutului de metale grele respectiv mercur, o


etapă importantă este mineralizarea lor. Sistemul achzitionat permite o mineralizare bună,
controlată, rapidă şi foarte performat faţă de sistemul folosit anterior compus din plite
electrice şi bombe de teflon.

Caracteristicile tennice principale : este dotat cu un generator de microunde cu puterea de


1450 W, sistem de masurare a temperaturii probei fără contact pentru toate probele , evitând
contaminarea introdusă prin senzorii interni de temperatură. Este prevăzut cu carcasă din
oţel inoxidabil cu acoperire de PTFE pentru o rezistenţă îmbunătăţită la coroziune şi este
dotat cu cuptor cu presiune stabilă , controlată. Are sistem de exhaustare a gazelor cu debit
mărit, capac de securitate masiv cu trei sisteme de siguranţă, software de control
MicroWaveCpontrol, afişarea individuală a fiecărei probe în timp real şi o masă rotativă cu
opt vase DAC-100, cu volum 100 ml, presiune maximă de lucru 100 bar, temperatură
maximă 260° C.
2. Spectrofotometrului cu absorţie atomică cu flacără şi cuptor de grafit şi accesoriu
pentru mercur SOLAR M6 DUAL Zeeman, producător Thermo Electron Corporation -
UNICAM

Caracteristici tehnice principale: este prevăzut cu sistem dual de atomizare ( flacără şi


cuptor) , două compartimente distincte, corecţie de fond Zeeman sau Quadline, sistem optic
Stockdale dublu fascicul, monocromator Echelle cu retea de difractie si prisma post-
monocromator cu 0.1, 0.2, 0.5 si 1 nm latime de banda, cu autocalibrare pe lungimea de unda,

domeniu spectral extins 180-900 nm.Toate oglinzile sunt protejate prin acoperire cu quartz,
iar intregul sistem optic este etansat impotriva depunerilor de praf si a coroziunii iar turela
automata pentru 6 lampi, cu autoaliniere,fiecare lampa are sursa de alimentare proprie.

Software SOLAAR AA permite controlul total automatizat al spectrometrului, inclus si


pachetul software AutoQC pentru controlul calitatii şi pachet de validare VALIDATOR;
Are un sistem automat pentru controlul gazelor, dispune de optimizare automata a inaltimii
arzatorului, debitului gazelor si parametrilor spectrometrului

Camera de amestec si pulverizare universala, nebulizator universal, ajustabil, din material


inert. Arzator universal din titan şi Sistem GFTV ce permite vizualizarea proceselor din
interiorul cuvetei de grafit. Cuptor de grafit GF95, compartiment fix, separat de
compartimentul flacara. Incalzire longitudinala a cuvetei de grafit, senzor optic de
temperatura, senzori de presiune pentru apa de racire a cuptorului si pentru gazul inert, senzor
de prezenta pentru cuveta de grafit. Schimbator automat de probe FS95, cu functionare
automata, programabila software,

Acuratetea volumului injectat + / - 0,5 μL, Dotat cu generator de vapori in flux continuu
VP100, sistem automat, controlat software, pentru generarea vaporilor in flux continuu şi
pompa peristaltica cu 4 canale, cu viteza variabila controlata software. Debite solutii: canal
agent reducator 3,2 ml/min, canal probe 7,8 ml/min.

Echipamentul achiziţionat permite determinarea mercurului din sedimente şi organisme


marine cu mare exactitate chiar şi la valori foarte mici de poluare.

Pentru determinarea pesticidelor organoclorurate şi hidrocarburilor poliaromatice din


organisme marine care indică gradului de poluare marină s-au achiziţionat :

1. Sistem de extracţie automat tip Soxhlet Sx-6

Determinarea pesticidelor organoclorurate şi a hidrocarburilor poliaromatice in biota,


care au făcut obiectul extinderii acreditarii sunt procedee ce necesita intr-o prima etapa
extractia cu solventi a compusilor de interes, din materialul biologic.

Laboratorul dispunea de un sistem de extractie clasic de tip Soxhlett, care necesita un timp
lung de extracţie (8-10 h) şi volume mari de solventi (250 ml/proba).
In prezent, metodele folosite pe plan international s-au orientat catre folosirea unor sisteme de
extractie mult mai performante de tipul celui menţionat mai sus, care permit extractia acestor
compuşi cu volume mult mai mici de solvent (25 ml) şi timp de extractie de 30 – 60 minute.
Aceste caracteristici reduc costul analizelor, îmbunătaţind în acelaşi timp randamentul
extractiei.

Achizitionarea unui astfel de sistem permite imbunatatirea performantelor


laboratorului si alinierea metodologiilor la nivelul cerut pe plan international.

2.Gaz cromatograf cu detectori ECD şi MS, Clarus 500.

Gazul cromatograf produs de firma Perkin Elmer este complet automatizat şi controlat prin
microprocesor cu ajutorul touch screenului sau al softului. Este prevăzut cu cuptor care
asigură un excelent control şi o viteză foarte mare de răcire pentru o productivitate maximă.
Este dotat cu cu un sistem automat de injectare a probelor lichide controlabil atât din touch
screenului gaz cromatografului cât şi din soft. Are în componenţă doi detector şi anume

- Detector de masa –Mass Spectrometer cu posibilitate de scanare simultană în modul SIM


şi Full Scan cu următoarele performanţe:

domeniul liniar : concentraţie 105

Electronica :106 - 107 în funcţie de viteza de achiziţie


Senzitivitate : sensibilitate în modulul EI Scan 1pg octafluoranaftalen

cu raport semnal zgomot 10:1RMS

sensibilitate în modulul EI Sim 100 fg octafluoranaftalen

cu raport semnal zgomot 25:1RMS

- Detector cu Captură de Electroni (ECD) cu următoarele performanţe

Senzitivitate înaltă

Excelentă selectivitate

Liniaritate >104

Cantitatea minimă detectabilă < 0,05 pg percloretilenă

Gradul de competitivitate a rezultatelor obţinute în cadrul proiectului, datorită dotării


laboratorului cu echipamentele menţionate mai sus, este reflectat şi în participarea activă la
programe naţionale, studii şi programe internaţionale:

In cadrul programului Nucleu „Conservarea Ecosistemului Marin şi promovarea utilizării sale


durabile” se desfăşoară următaorele proiecte care utilizează gama de încercări acreditate:

• Evaluarea stării actuale a nivelului de eutrofizare a apelor de tranziţie ,costiere şi


marine, componentă prioritară a strategiei de mediu comunitar;
• Inventarierea şi reconsiderarea în conformitate cu cerinţele de integrare în UE a
surselor terestre de poluare din zona costieră a Mării Negre;
• Evaluarea aportului de metale grele şi poluanţi organici persistenţi ai Dunării în zona
de imediată influenţă în contextul situaţiilor extreme declanşate de schimbările
climatice şi interacţiile acestor compusi â;
• Efectele influenţelor antropice asupra stării populaţiilor de moluşte din apele marine
româneşti;
• Dinamica factorilor de mediu şi influenţa lor asupra stării resurselor pescăreşti marine;

Studiile efectuate pentru MMDD, direct s-au ca perteneri:

• Studiul privind monitoringul integrat şi supravegherea mediului zonei costiere (ape de


tranziţie, costiere şi marine);
• Studiul privind evaluarea nivelului de conformare a calităţii apelor pentru moluşte de
la litoralul românes, cu obiectivele specifice de calitate prevăzute de legislaţia
naţională şi a UE;
• Studiul privind eleborarea sistemelor de clasificare şi evaluare globală a stării apelor
de suprafaţă ( respectiv ape tranzitorii şi costiere) conform Directivei Cadru pentru
Apă 2000/60/CCE pe baza elementelor biologice, chimice şi hidromorfologice.
În cadrul proiectelor internaţionale menţionăm:

• Proiect ESTROM „ Evaluarea impactului antropic asupra lacului Taşaul, România şi


reabilitarea ecosistemică”
• Proiectul GOCE „ Modul de viaţă european şi ecosistemul marin” , acronim ELME
din PC6
• Proiect IASON „Acţiuni internaţionale pentru întreţinerea mediului înconjurător în
Marea Mediterană şi Marea Neagră” acronim IASON din PC6
• Din proiecte prntru refacerea ecosistemelor Mării Negre – „Pilot Monitoring of the
Black See Phase 2-Romania” - GEF

Fumul încărcat cu dioxină şi metale grele învăluie un tânăr care păzeşte mormane de cabluri de computer arzând în
Accra, Ghana. Cumpărătorii de metal nu acceptă cablurile de cupru decât dacă izolaţia de plastic a fost arsă şi
îndepărtată.