Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Omul a inceput sa inteleaga mai ales in ultimele decenii ca progresul societatii umane s-a transformat treptat
in instrument de distrugere, cu efecte dezastruoase asupra naturii.
Odata cu aparitia civilizatiei umane a aparut si interventia brutala a omului prin exploatarea nerationala a
naturii si alterarea mediului prin poluarea produsa de activitatile industriale, agricole, menajere. Efectul de sera,
distrugerea stratului de ozon, ploile acide au avut consecinte din ce in ce mai dramatice in ultimii ani.
1. Poluarea naturala - are importanta secundara in conditiile in care aportul antropic de poluanti devine tot mai grav:
a) eruptiile vulcanice elimina gaze, vapori, particule solide, care sunt transportate pe mari distante de vant si curenti de
aer.
b) Eroziunea solului, eoliana sau cauzata de ploi, este cu atat mai intensa cu cat solul este lipsit de vegetatie, in panta
sau intr-o zona cu retea hidografica bogata
c) Reziduurile vegetale si animale degaja in urma descompunerii o serie de substante gazoase poluante. Polenul sau
fungii pot constitui arosoli naturali care sa influenteze negativ sanatatea populatiei umane.
2. Poluarea artificiala
a) poluarea aerului a cunoscut o mare amploare odata cu cresterea productiei industriale, intensificarea circulatiei
rutiere, incinerarii deseurilor menajere.
Un fenomen foarte grav il reprezinta ploile acide cauzate de combinarea apei cu oxizi de S si N ce se
transforma in acizi puternic corozivi. Astfel de ploi, inregistrate in anii '80 au avut efecte dramatice asupra padurilor din
Europa Occidentala (in Elvetia 1/3 din paduri sunt afectatae, iar in Olanda 40%).
b) poluarea solului
Caracteristicile solului sint legate direct de productivitatea agricola. Chimizarea in exces a agriculturii duce la
tulburarea echilibrului solului ca si la acumularea in sol si in apa freatica a unor substante minerale (ex.: nitriti care au
efect methemoglobinizant pentru om si amnimale si distrug bacteriile fixatoare de azot atmosferic)
Pesticidele, nebiodegradabile in majoritatea lor, se concentreaza de-a lungul lanturiloe trofice, fiind toxice pentru plante
si animale. De asemenea, daunatorii devin rezistenti la pesticide, fiind necesara crearea de noi substante de sinteza,
eficiente dar mai toxice pentru mediu. Combaterea biologica a daunatorilor e o solutie pentru reducerea poluarii solului.
In natura energia exista sub diferite forme: mecanica, termica, chimica, electrica, nucleara. Acoperirea
consumului de energie in continua crestere determina preocuparea permanenta pentru descoperirea de noi surse de
energie, de identificare a modalitatilor pentru protejarea surselor neregenerabile, a surselor naturale, de control al
emisiilor de CO2.
Carbunele, titeiul si gazele naturale reprezinta surse de energie neregenerabile sau conventionale.
Efectele energiei s-au facut simtite datorita cresterii sporite a productiei si consumului de energie, urmate
totdeauna de efecte adverse asupra mediului si sanatatii umane.
Arderea combustibililor solizi contribuie esential la poluarea atmosferica prin aportul de oxizi de sulf si azotati,
metale grele, monoxid de carbon si suspensii care se degaja alaturi de alte elemente daunatoare sanatatii umane.
Poluarea creste continuu nu numai datorita arderii combustibilului solid in centralele termice sau in industrie
cat si datorita autovehiculelor si consumului casnic de energie al populatiei.
In mediul urban, transportul este una din principalele cauze de contaminare a aerului cu gaze poluante si
particule ultrafine produse de motoarele pe benzina sau motorina. De asemenea foarte periculos pentru sanatate este
plumbul degajat in urma procesului de combustie de la autovehiculele ce utilizeaza combustibil cu plumb.
Acidificarea este procesul prin care suprafata pamantului este "saracita" in baze si sufera continuu o crestere a aciditatii,
ducand la degradarea solului si a apelor precum si la deteriorarea ecosistemelor aferente. pq189b7242eqqu
Emisiile de dioxid de sulf , oxizi de azot si amoniac provenite din depozitele de minereuri, de la spalarea
combustibililor solizi, reactiile chimice si transport sunt principalele surse de acidificare.
Prognozele arata ca acidificarea solului produce importante daune in special asupra agriculturii. Metode de
combatere a efectelor acesteia exista, dar costurile sunt foarte ridicate. Impactul cel mai puternic se face simtit asupra
agriculturii, ceea ce afecteaza in mod special populatia saraca. Statisticile indica o degradare globala de 2000 milioane
de hectare de pamant, o suprafata echivalenta cu o treime din suprafata agricola globala si suprafata ocupata de
padure.
Peste 300 de milioane de hectare se gasesc la un nivel de degradare astfel incat se considera ca fenomenul
este ireversibil.
Productia de energie (incluzand biomasa si biogazul) nu sunt cauze majore ale degradarii solului, dimpotriva
aceasta poate juca un rol pozitiv in stoparea fenomenului. De exemplu introducerea unui sistem modern de producere a
energiei pe baza de biomasa ar putea actiona asupra pretului de piata al biomasei si al face profitabil pentru restaurarea
unor zone cu potential productiv afectate de degradarea si transformarea acestora in asa numite " ferme energetice"
Schimbarile climatice sunt datorate cresterii in atmosfera a concentratiilor de gaze cu efecte de sera, datorate
dezvoltarii industriale globale, acestea reflectandu-se asupra balantei energetice a pamantului in general.
Contributia cea mai insemnata la producerea schimbarilor climatice o are sectorul energetic. In mod curent sistemul
energetic este bazat pe arderea combustibilor solizi, ceea ce insumeaza aproximativ 76I din energia primara a lumii.
Combustia acestor combustibili solizi conduce la trei sferturi din productia anuala de dioxid de carbon.
Poluarea atmosferei cu pulberi in suspensie are multe surse. In primul rand, industriile metalurgica si
siderurgica care elibereaza in atmosfera cantitati insemnate de pulberi, apoi centralele termice pe combustibili solizi,
fabricile de ciment, transporturile rutiere, haldele si depozitele de steril, etc.
Natura acestor pulberi este foarte diversificata. Ele contin fie oxizi de fier, in cazul pulberilor din jurul
combinatelor siderurgice, fie metale grele (plumb, cadmiu, mangan, crom), in cazul intreprinderilor de metale neferoase,
sau alte noxe.
Valorile concentratiilor medii anuale au depasit CMA anuala (0,075 mg/m3) in 23 localitati (Reia, Caransebes,
Moldova, Otelu Rosu, Brasov, Cluj, Ploiesti, Floresti, Azuga, Miercurea Ciuc, Gheorghieni, Odorheiu Secuiesc, Arad, Rm.
Valcea, Zalau, Suceava, Copsa Mica, Medias, Alba Iulia, Zlatna, Baia Mare, Petrosani, Brad ). Cele mai mari valori s-au
inregistrat la Zlatna - 0,186 mg/m3; Arad – 0,188 mg/m3 si Brasov - 0,156 mg/m3.
La nivelul judetului Sibiu, poluarea chimica cea mai extinsa si cu efecte agresive, deosebit de puternice asupra
solului este poluarea cu metale grele (plumb, zinc, cadmiu) si dioxid de sulf din zona Copsa Mica.
Desi, la ora actuala, este de remarcat reducerea concentratiei de metale grele din sol, fata de anii precedenti, acestea se
regasesc in sol in concentratii peste limita pragului de alerta.
Natura complexa a emisiilor si actiunea sinergica a poluantilor afecteaza activitatea microbiologica, fapt ce duce la
incetinirea pana la disparitie a proceselor de humificare. Poluarea solurilor din zona Copsa Mica afecteaza ecosistemele
agricole si forestiere. Astfel, solurile au fertilitate scazuta, incadrandu-se in clase inferioare de fertilitate. Suprafata
afectata insumeaza 18.630 ha teren agricol si 3.245 ha fond forestier.
Cele opt halde urbane de deseuri existente in judetul Sibiu ocupa o suprafata totala de 17 ha, iar rampele
rurale 2 ha.
Dat fiind amenajarea si exploatarea necorespunzatoare a acestora, ele constituie zone cu poluare critica.
Metale grele au invadat Delta Dunarii; In primele zile ale acestui an, cercetatorii Institutului National de
Cercetare - Dezvoltare Delta Dunarii au dat publicitatii concluziile unei investigatii efectuate pe parcursul intregului an
2000 in vederea cuantificarii impactului poluarii in Delta Dunarii. Studiul intreprins de cercetatorii de la institutul tulcean
a avut ca obiectiv si determinarea prezentei metalelor grele in apa de pe teritoriul Deltei Dunarii, precum si din
sedimentele depuse pe canale si de pe fundurile de lac sau de balti. S-au facut cercetari si in privinta determinarii
existentei metalelor grele in tesuturile pestilor si ale molustelor din zona deltaica. Trebuie spus ca specialistii de la
Institutul din Tulcea efectueaza astfel cercetari la solicitarea Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului inca din
anul 1997. O prima concluzie si cea mai alarmanta a respectivului studiu este aceea ca in apa din Delta Dunarii aproape
toate metalele grele inregistreaza depasiri semnificative ale valorilor maxime admise de legislatia din tara noastra. Doar
manganul este singurul metal greu care se afla, in zonele acvatice din Delta, sub nivelul maxim admis. Trebuie spus insa
ca metalele rare nu inregistreaza concentratii foarte mari in toate zonele din Delta. Conform studiului citat cele mai mari
concentratii de fier se afla in apele lacurilor Iacub, Raduculet si Sinoe. Zincul depaseste concentratia maxima admisa in
lacurile Nebunu, Miazazi, Furtuna si Raduculetu, iar nichelul a inregistrat cresteri alarmante in apele lacurilor Rosu,
Rosulet, Rotundu, Raduculet, Erexciuc si Iacub. De asemenea, cadmiul a fost depistat in cantitati alarmant de mari in
apa lacurilor Samova, Rotunda, Rosu, Merhei, Sinoe si Razelm. Semnificativ este si faptul ca respectivele concentratii de
metale grele nu
s-au diminuat nici pe parcursul ultimului an, dupa concentratiile foarte mari inregistrate pe parcursul anului 1999.
Concluzia specialistilor tulceni este ca aceasta poluare masiva cu metale grele, cu toate ca aceasta a fost semnalata cu
cativa ani in urma, s-a accentuat brusc in urma razboiului din Iugoslavia si, mai ales ca urmare a bombardamentelor
uzinelor chimice situate pe malul Dunarii in zona iugoslava.
Grav este ca respectivele metale se regasesc deja si in sedimentele de pe fundul lacurilor din Delta. Cantitati mari de
nichel, de exemplu, se afla pe fundul lacurilor Nebunu, Furtuna si Erexciuc, iar cadmiul depaseste valorile maxime
admise in sedimentele Rosu, Rosulet, Furtuna, Raduculet, Merhei. Ingrijorator este si faptul ca unele metale grele, cum
este cadmiul, au patruns peste limetele maxime admise si in tesuturile unor specii depistati de catre cercetatorii tulceni
in zonele Caraorman si Matita. Aceeasi specialisti sustin ca respectivele metale aflate in cantitati mari in organismul
pestilor, ca si in al altor vietuitoare pot conduce la malformatii semnificative. Respectivele metale afecteaza mai ales
sistemul osos al pestilor si pe cel muscular. La unele specii de peste cum este carasul, de exemplu, au fost depistate in
organism cantitati de cadmiu de peste 3 ori mai mari decat nivelul maxim admis de legislatia din tara noastra. Asa stand
lucrurile, cercetatorii institutului tulcean trag un serios semnal de alarma asupra efectelor pe care le poate avea poluarea
cu metale grele asupra Deltei Dunarii.
. Consideratii generale 3
2. Poluarea cu metale grele in Romania 6
3. Poluarea cu metale grele in Copsa Mica 8
3.1. Date generale privind S.C. Sometra SA 8
3.2. Tipul si caracteristicile produselor cu potential de poluare 9
3.3. Evaluarea riscului asupra populatiei si a ecosistemului 11
4. Depoluarea zonelor afectate 14
5. Blibliografie 17
Consideratii generale
Poluarea reprezinta o modificare daunatoare pentru om, pentru speciile din ecosistemele naturale sau artificiale a factorilor
de mediu , ca rezultat al introducerii in mediu a poluantilor , care reprezinta deseurile activitatii umane .
Poluarea este un fenomen complex cu urmatoarele caracteristici
-poluarea creste datorita cresterii numerice a omenirii , cresterii necesitatilor umane si dezvoltarii de noi tehnologii
-cresterea poluarii este exponentiala ca si factorii care o genereaza
-limitele admisibile ale poluarii nu se cunosc , deoarece nu cunoastem capacitatea de suport a ecosferei
-exista o tendinta generala de subestimare a efectelor poluarii , cauzele fiind multiple : costul ridicat , ignoranta , intarzierea
in aparitia efectelor ecologice ale patrunderii poluantilor .
Poluarea este evidenta in cazul solului . Reziduurile care nu au fost evacuate in apa si in aer acopera uscatul, terenurile sunt
intens si multiplu solicitate, se degradeaza terenurile agricole tocmai acolo unde sunt mai fertile .
Solul este supus actiunii poluarilor din aer si apa, fiind locul de intalnire al poluantilor :
-pulberile din aer si gazele toxice dizolvate de ploaie in atmosfera se intorc pe sol .
-apele de infiltratie impregneaza solul cu poluanti, antrenandui spre adancime
-raurile poluate infecteaza suprafetele inundate sau irigate .
Reziduurile industriale degradeaza solurile prin:
-halele de reziduuri industriale care blocheza mari suprafete de teren ce devin inutilizabile , amplasarea nerationala
producand accidente .
-raspandirea petrolului pe sol in zonele de extractie si prelucrare
-halele de cenusi provenite din industria metalelor neferoase ce contin urne de metale grele toxice (Cu , Zn , Cd , Pb ) ,
bioxid de sulf si arsen .
Solul contaminat prezinta un risc deosebit atat asupra populatiei cat si asupra ecosistemului. Contaminarea solului cu
pesticide, metale grele, hidrocarburi, substante chimice duce la aparitia unor boli la populatia care vine in contact prin solul.
Contactul populatie cu solul contaminat poate avea loc prin:
-cultivarea planatelor pentru consum pe sol poluat
-locuirea in apropierea sau pe un sol contaminat
-contaminarea apei potabile
-inhalarea de particule ce sol contaminat
Pot exista diferite consecinte legate de sanatatea poulatiei, acestea depind de: tipul poluantului, traseul acestuia,
vulnerabilitatea populatiei afectate. Cromul si multe din pesticide si ierbicide sunt cancerigene pentru populatie. Plumbul este
in special periculos pentru copii, in acest caz exista un mare risc ca plumbul sa provoace boli ale creierului si sistemului
nervos, in timp ce la intreaga populatie pot aparea boli ale rinichilor.
Nu in mod neasteptat, contaminarea solului poate avea consecinte vatamatoare pentru ecosistem. Schimbari radicale ale
chimiei solului pot surveni ca urmare a prezentei unor substante chimice, chiar si in cantitati foarte mici. Aceste schimbari
pot aparea in alerarea metabolismului unor microorganisme endemice sau a unpr artropode cu habitatul in solul poluat.
Rezultatul poate fi disparitia unor lanturi trofice primare care apoi are consecinte asupra consumatorilor si pradatorilor din
nivelele trofice superioare. Acest lucru duce la o mortalitate ridicata a indiviziilor unei specii sau chiar la extinctia unei specii
de plante sau animale.
Efecte pot aparea si pe terenurile agricole care au un anume tip de contaminare. Contaminare duce in mod obijnuit la
modificarea metabolismului plantelor fapt ce poate provoca reducerea recoltelor. Ca efect secundar eroziunea solului se
intensifica.
Plantele absorb poluanti din sol care apoi pot ajunge in organismul oamenilor prin consumul alimentelor contaminate, fapt ce
duce la imbolnavirea populatiei.
Metalele grele care polueaza in mod fecvent solul sunt: mercurul, cadmiul, plumbul, zincul, arseniul.
Mercurul
Unii compusi ai mercurului precum sublimatul corziv (HgCl2) este cunoscut de mult timp ca fiind toxic.
O toxicitate mare o au compusii organomercurici, ca metilmercurul si dimetilmercurul (CH 3Hg si (CH 3) 2Hg. Mercurul este
singrul metal care se gasete in toate cel trei medii majore - apa, sol, atmosfera.
Mercurul este folsit mai ales in industria chimica la fabricarea vopselelor, a hirtiei, a unor pesticide si fugnicide, a produselor
farmaceutice, a dezinfectantilor.
Zeci, chiar sute de hectare de terenuri agricole din jurul unitatilor industriale de prelucrare a minereurilor
neferoase sunt afectate de emisii poluante cu metale grele, punand in pericol sanatatea plantelor, a animalelor si a
oamenilor, potrivit unui studiu al Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si
Protectia Mediului (ICPA). In localitatea Copsa Mica s-a inregistrat in sol o cantitate medie de circa 171 miligrame
plumb (Pb) pe kilogram de sol (mg/kg), in timp ce intr-o zona nepoluata cantitatea medie a fost de 15 mg/kg. In
planta, la Copsa Mica, valoarea medie a Pb a fost de 134 mg/kg, iar in laptele de vaca 0,25 mg/litru. Spre
deosebire, intr-o zona "martor" valorile au fost: 8 mg/kg, la planta, si zero cantitate de plumb, in lapte.
Centrele majore in care s-a inregistrat sau se inregistreaza o poluare semnificativa cu metale grele (plumb, cupru,
zinc, cadmiu) sunt Copsa Mica, Baia Mare, Zlatna. In zona uzinelor Acumulatorul si Neferal din Capitala, sunt
afectate de plumb, in special, circa 25 de hectare.
"Precipitatiile acide care se formeaza in urma emisiilor de gaze incarcate cu bioxid de sulf si metale grele cad pe
plante, provocandu-le arsuri, si pe sol, contaminandu-l cu metale grele. Sunt afectate astfel zeci, chiar sute de
hectare in jurul unitatii industriale", a explicat, pentru "Curierul National", Radu Lacatusu, prof. dr. la Academia
de Stiinte Agricole si Silvice din Bucuresti.
Desi unele unitati au luat masuri pentru reducerea poluarii, "datorita faptului ca metalele grele
raman in sol pentru perioade istorice de timp, de ordinul zecilor, sutelor si chiar al miilor de
ani, procesul de absorbtie a metalelor grele din sol in planta va continua. Important este ca pe
solurile poluate sa nu se cultive plante furajere, legume, pomi, deoarece metalele grele ajung
din sol in planta, inclusiv in partea lor comestibila", ne-a precizat prof. Radu Lacatusu.
Potrivit acestuia, in legume, in plantele de pe pasuni din zona de influenta a acestor unitati
poluatoare, se pot intalni cantitati de doua, pana la zece ori mai mari de metale grele decat
cele normale. Culturile care rezista cel mai bine la atac sunt cartoful, graul si porumbul.
Potrivit datelor furnizate de Autoritatea Nationala Sanitar- Veterinara si pentru Protectia Alimentelor, judetele in
care s-au descoperit cantitati de plumb in cereale, in urma probelor prelevate in semestrul I - 2005, in cadrul
Programului de supraveghere si control, sunt Hunedoara si Constanta.
In Hunedoara, din totalul de 46 de probe recoltate din cereale, una a fost gasita necorespunzatoare, iar in
Constanta, din cele 53 de teste, trei au relevat cantitati mari de plumb in cereale.
In ceea ce priveste fructele si legumele, au fost recoltate probe din judetele Braila si Brasov, iar rezultatele
analizelor au fost corespunzatoare cu normele.
Proiectul este inclus in Planul National de Cercetare, Dezvoltare si Inovare II (PNCDI II),
pentru perioada 2007-2013 care reprezinta principalul instrument prin care Autoritatea
Nationala pentru Cercetare Stiintifica (ANCS) implementeaza Strategia Nationala pentru
CDI.
Coordonator: Centrul de Mediu si Sanatate Cluj Napoca - Director proiect: Prof. Asoc. Dr.
Eugen Stelian Gurzau
Partener 1: Universitatea POLITEHNICA din Bucuresti – Centrul de Cercetari si Expertizari
Eco-Metalurgice
Partener 2: Universitatea Babes-Bolyai (Institutul de Studii Internationale) Cluj Napoca
Partener 3: Centrul de Integrare pentru Sanatate Rurala, Saliste, Jud.Sibiu
Partener 4: Consiliul Local Copsa Mica, Jud.Sibiu
Partener 5: Centrul Regional de Evaluare a Riscului de Mediu si Sanatate Cluj Napoca
Durata Proiectului : 27 luni
Directia de Cercetare: 3 - Mediu
Cercetarea bolilor relationate mediului este un proces continuu, ce trebuie imbunatatit la nivel
national cu scopul intelegerii mai exacte vis a vis de masurile si deciziile care trebuie
implementate in domeniul vast al sanatatii mediului. Exista trei aspecte generale care trebuie
luate in considerare: incorporarea mediului si a sanatatii intr-o politica macroeconomica;
analiza cost-beneficiu si asistenta primara de sanatatea mediului.
Poluarea mediului cu pesticide si metale grele este o problema recunoscuta a perioadei
actuale, cu extindere la scara globala si tendinta de amplificare. Este necesar un urias efort
pentru o definire mai precisa a relatiei mediu-sanatate, iar prezentul proiect se constituie ca o
contributie la indeplinirea acestui deziderat. Atat din punct de vedere stiintific cat si
economic/administrativ si al strategiei de dezvoltare durabila, problematica expunerii la
metale grele si pesticide in zone rurale reprezinta o prioritate mondiala, la nivelul Uniunii
Europene, dar mai ales la nivel national.
Activitatea colaborativa desfasurata in cadrul acestui proiect reprezinta o excelenta
oportunitate de intarire a legaturilor intre institutii publice si private in vederea abordarii unei
teme de cercetare complexe si originale, avand drept rezultat si cresterea competitivitatii
cercetarii stiintifice romanesti.
Proiectul abordareza aspecte integrate ale calitatii si securitatii mediului, principalul scop
fiind reducerea impactului negativ generat de pesticide si metale grele prin realizarea si
promovarea unui program complex pentru prevenirea si combaterea poluarii in scopul
asigurarii calitatii si securitatii mediului in zonele rurale Saliste si Copsa Mica.
Obiectivele generale ale proiectului sunt:
Diminuarea impactului asupra calitatii vietii prin crearea unor mecanisme complexe
(sociale si economice) bazate pe evaluarea calitatii factorilor de mediu in zone rurale
specifice poluate cu pesticide si metale grele
Optimizarea mecanismelor de preventie prin eficientizarea si cresterea competitivitatii
si creativitatii in sistemele educationale si ale administratiei publice din zonele rurale
specifice, poluate cu pesticide si metale grele.
Promovarea unor programe complexe privind combaterea si controlul poluarii
factorilor de mediu in scopul asigurarii calitatii si securitatii mediului din zone rurale
specifice, poluate cu pesticide si metale grele, in conformitate cu prioritatile strategice
europene de mediu si siguranta.
Formarea, dezvoltarea si consolidarea parteneriatelor in domeniul ecologiei si
protectiei Mediului, cu scopul dezvoltarii si promovarii activitatii de cercetare in
conformitate cu cerintele europene de mediu.
Diseminarea rezultatelor
OBIECTIVELE :
Obiectivele generale ale proiectului au fost elaborarea, testarea si implementarea unor tehnologii noi
de recuperarea metalelor grele reciclabile (cupru, nichel) rezultate din liniile de acoperiri metalice
DOMENII DE UTILIZARE:
Performante:
Aplicand aceasta tehnologie de tratare a apelor reziduale galvanice concent ratiile remanente de
nocivitati vor fi:
cupru (Cu2+ )
0.1 … 0.15 mg/dm3
nichel (Ni2+)
0.5 … 0.7 mg/dm3
zinc (Zn2+)
0.5 … 0.7 mg/dm3
materii in suspensie
200 … 250 mg/dm3
sulfati (SO2-4)
380 … 420 mg/dm3
pH
6.5 … 8.5
Efecte economice
Efecte sociale
reducerea riscului de imbolnavire a populatiei orasului prin reducerea poluarii sursei de apa
potabila a acestuia;
reducerea riscului de imbolnavire a personalului angajat prin crearea unui climat favorabil de
munca;
crearea de noi locuri de munca si cresterea nivelului de calificare a personalului muncitor.
În cadrul proiectului pentru laboratorul acreditat s-au propus şi s-au achiziţionat echipamente
performante pentru determinarea parametrilor alesi din lista indicatorilor de calitate,
menţionaţi în directivele de mediu comunitare.
Pentru determinarea clorofilei a şi a nutrienţilor ( azotat şi amoniu) din apa de mare în vederea
aprecierii eutrofizării apelor marine costiere s-a achiziţiona :
Spectrofotometru UV-VIS dublu fascicol , model UV 1700, produs de firma SHIMAZU,
controlat integral de un microprocesor.
Are un sistem automat pentru controlul gazelor, dispune de optimizare automata a inaltimii
arzatorului, debitului gazelor si parametrilor spectrometrului
Acuratetea volumului injectat + / - 0,5 μL, Dotat cu generator de vapori in flux continuu
VP100, sistem automat, controlat software, pentru generarea vaporilor in flux continuu şi
pompa peristaltica cu 4 canale, cu viteza variabila controlata software. Debite solutii: canal
agent reducator 3,2 ml/min, canal probe 7,8 ml/min.
Laboratorul dispunea de un sistem de extractie clasic de tip Soxhlett, care necesita un timp
lung de extracţie (8-10 h) şi volume mari de solventi (250 ml/proba).
In prezent, metodele folosite pe plan international s-au orientat catre folosirea unor sisteme de
extractie mult mai performante de tipul celui menţionat mai sus, care permit extractia acestor
compuşi cu volume mult mai mici de solvent (25 ml) şi timp de extractie de 30 – 60 minute.
Aceste caracteristici reduc costul analizelor, îmbunătaţind în acelaşi timp randamentul
extractiei.
Gazul cromatograf produs de firma Perkin Elmer este complet automatizat şi controlat prin
microprocesor cu ajutorul touch screenului sau al softului. Este prevăzut cu cuptor care
asigură un excelent control şi o viteză foarte mare de răcire pentru o productivitate maximă.
Este dotat cu cu un sistem automat de injectare a probelor lichide controlabil atât din touch
screenului gaz cromatografului cât şi din soft. Are în componenţă doi detector şi anume
- Detector de masa –Mass Spectrometer cu posibilitate de scanare simultană în modul SIM
şi Full Scan cu următoarele performanţe:
Senzitivitate înaltă
Excelentă selectivitate
Liniaritate >104
Fumul încărcat cu dioxină şi metale grele învăluie un tânăr care păzeşte mormane de cabluri de computer arzând în
Accra, Ghana. Cumpărătorii de metal nu acceptă cablurile de cupru decât dacă izolaţia de plastic a fost arsă şi
îndepărtată.