MINISTERUL EDUCAȚIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

Proiect
pe tema: Analiza-diagnostic social-economică a
localităţii “Ialoveni” în vederea includerii acesteia în
circuitul turistic rural al Republicii Moldova

Chișinău 2011

Plan
Introducere

Capitolul I. Scurt istoric al localităţii rurale

Capitolul II. Situaţia social-economică a localităţii rurale

Capitolul III. Inventarierea resurselor turistice (naturale şi

antropice) ale localităţii rurale

Capitolul IV. Avantajele şi deficienţele dezvoltării produsului

turistic în localitatea rurală

Capitolul V. Plan de acţiuni privind valorificarea resurselor

turistice din localitatea rurală

Concluzii şi recomandări

Bibliografie

Anexe

Introducere
 Ialoveni este un oraș în Republica Moldova, reședința raionului Ialoveni. Orașul Ialoveni
este situat în suburbia capitalei, la 12 km distanță de Chișinău.

Acestă localitate a fost fondată în anul 1436, însă statutul de oraș l-a primit în anul 1994.
Suprafața totală a orașului Ialoveni este de 31,65 km2.

De-a lungul orașului traversează rîul Ișnovăț, care, împreună cu încă 2 iazuri, formează
resursele acvatice ale orașului Ialoveni.
Sărbătoarea localităţii – Hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, 27 octombrie
În Ialoveni se află unica fabrică din Republica Moldova care produce vin pelicular de tip Heres.

Ialoveni are un potenţial puternic economic şi cultural, deoarece, fiind amplasat în

nemijlocita apropiere de capitala republicii, oferă agenţilor economici din republică şi de peste
hotare posibilitatea de a desfăşura diverse activităţi, de a investi în construcţii, unităţi comerciale
şi industriale pe teritoriul localităţii.

În Ialoveni activează întreprinderi cu renume atît în ţară cît şi peste hotare - „Sadriliona”,
„Vinuri Ialoveni”, „Ialtexgal Aurica”, II”Viteza Ceapchin”,ş.a. 

Potenţialul cultural are ca bază Biblioteca publică orăşenească „Petre Ştefănucă”, care este
cea mai bună bibliotecă din raionul Ialoveni şi una dintre cele mai bune în republică, cu filiala de
carte romînă „Nicolae Titulescu”, filiala de carte pentru copii, Sala de calculatoare„Multimedia”,
Sala de limbă engleză şi Pinacoteca, unde se organizează diverse expoziţii de pictură, ceramică,
artă populară.
Şcoala de arte din localitate obţine performanţe puternice în activitatea sa, discipolii ei sunt
cunoscuţi în republică şi peste hotare. Ansamblul de dansuri sportive „Enigma” este premiantul
multiplelor concursuri internaţionale.  
 Capitolul I
Scurt istoric
al localităţii rurale

Scurt istoric al oraşului Ialoveni

 Ce interes mare trebuie să aibă istoria pentru noi!
Ea ne arată întîmplările, faptele strămoşilor noştri,
care prin moştenire sunt ale noastre”.
M.Kogâlniceanu

Pînă în anul 2006 se considera că prima atestare documentară a localităţii Ialoveni a fost la
11 martie 1502. Însă documentele existente dovedesc că localitatea a fost atestată mai timpuriu.

Documentele istorice confirmă, că iniţial localitatea s-a numit Cheile Işnovăţului (Işnovăţ –
râul care traversează localitatea). Conform Dicţionarului explicativ al limbii române, „chei”
înseamnă „o vale îngustă, lipsită de albie majoră, între doi pereţi înalţi şi abrupţi, acolo, unde apa
râului, întâlnind roci compacte, exercită o puternică eroziune în adâncime”. În acest loc albia
râului, îngustându-se parcă se încuie, iar când trece de chei râul se descuie, adică albia lui se
lărgeşte. Anume la Ialoveni se atestă acest fenomen, de aici şi denumirea – Cheile Işnovăţului.

Denumirea Ialoveni a localităţii apare mult mai târziu, atestat într-un document din 16
aprilie 1639. De unde provine denumirea? Primii moştenitori ai acestor locuri au primit pământ
pustiu, de ţelină. Este posibil ca denumirea să vină de aici, deoarece cuvântul „ialoviţa” de
provenienţă sârbo-harvată are şi sens de pământ înţelenit.
Toponimiştii consideră, că acest nume ar însemna şi „steril, „sterp”, formă atestată în majoritatea
limbilor slave. Pomenită pentru prima dată sub numele de Ialoveni în prima jumătate a sec.
XVII-lea, localitatea îşi va păstra numele până la 25 martie 1977, când satul Ialoveni se
transformă administrativ în aşezare de tip orăşenească numită Kutuzov şi devine reşedinţa
raionului omonim. La 31 martie 1989 localitatea abandonează acest nume şi revine la vechea
denumire – Ialoveni.

Evoluţia administrativ-teritorială a localităţii.

Cronicile indică, că în anul 1566 Moldova feudală a fost împărţită pentru prima dată în 24 de
ţinuturi, iar începând cu sec XIX – în judeţe. Recesământul din anul 1774 arată, că localitatea
Ialoveni intra în ţinutul Orhei-Lăpuşna a Moldovei. În anii 1812-1918 Ialoveni era parte
componentă a judeţului Chişinău. De la 27 martie 1918 până la 26 iunie 1940, precum şi între
iulie 1941 – august 1944, localitatea Ialoveni făcea parte din judeţul Lăpuşna. Pe timpul
regimului sovietic, localitatea a fost des supusă schimbărilor administrativ-teritoriale, şi anume:
    1944 – 1956 Ialoveni se află în componenţa judeţului Chişinău;
    1956 – 1962 – în componenţa raionului Kotovsc;
    1963 - 1964 – în componenţa raionului Anenii Noi;
    1964 – 1977 – în componenţa raionului Străşeni;
    1977 - 1999 – în componenţa raionului Kutuzov, apoi Ialoveni;
    1999 – martie 2003 – în componenţa judeţului Chişinău;
    martie 2003 - prezent - oraşul de reşedinţă al raionului Ialoveni.

Stema şi drapelul oraşului Ialoveni

 "Şi-un fir de iarbă îşi are rădăcina lui"
M.Sadoveanu

Stema şi drapelul oraşului Ialoveni a fost aprobate de

Consiliul orăşenesc la şedinţa din 27 martie 2002 şi la
Comisia Naţională de Heraldică a Republicii Moldova.
Autorul simbolicii localităţii este dr. Silviu Andrieş-Tabac;
pictor – Veaceslav Racov

Blazonare

Stema - un câmp fascinat în burele ondulate, roşu-vişiniu şi argint alternîndu-se, o cupă de vin de
aur. Scutul timbrat de o coroană murală de aur cu trei turnuri.

Drapelul – pânză drepunghiulară (3x2) fasciată în 15 brîie, roşu-vişinii şi albe alternându-se.

Nu există o moştenire heraldică a localităţii. Singura încercare de creare a unui blazon pentru
Ialoveni aparţine heraldistului Constantin Bogatov, care în anul 1986 propune un şir de proiecte
de steme pentru oraşele de atunci ale RSSM. Pentru oraşul Kutuzov el propune un scut timbrat în
furcă răsturnată, roşu, verde şi albastru şi o compoziţie formată dintr-o jumătate de spic de aur,
un fragment dintr-o roată neagră şi un fragmente de cheie pentru piuleţe, având imprimată secera
şi ciocanul.

Iniţiativa creării unor simboluri adecvate pentru oraşul Ialoveni aparţine primarului Anatol
Moldovan. Pregătindu-se pentru sărbătorirea semimileniului localităţii Ialoveni, în anul 2001 a
fost anunţat un concurs local pentru elaborarea stemei. La concurs au participat doar două
proiecte prezentate de Sergiu Golovco, spercialist RP la
consiliul judeţean şi Olga Golban, directorul grădiniţei de copii
nr. 3. Ambele proiecte au fost publicate anonim în buletinul
informativ al primăriei „Curierul de Ialoveni”. Apoi primarul s-
a adresat la Comisia Naţională de Heraldică, de la care i-a fost
remis chestionarul heraldic obligator la elaborarea stemelor în
RM. El a fost completat de către Tatiana Ungureanu, profesoară
de istorie a liceului „Petre Ştefănucă” şi Tamara Castraşan,
specialist relaţii cu publicul la primăria Ialoveni. În baza acestui
chestionar dr. Silviu Andrieş-Tabac a elaborat stema oraşului
Ialoveni.

După examinarea detaliată a chestionarului heraldic, a surselor istorice şi heraldice, au fost

selectate două idei care au putut individualiza maximal urba, transpuse în limbaj heraldic ele au
fost:

-referirea la vechea denumirea a localităţii Cheile Işnovăţului;

-referirea la producerea heresului în localitate, SA ”Vinuri-Ialoveni” fiind unica fabrică
producătoare de vin tip heres din Republica Moldova.
 Din combinarea simbolurilor heraldice ale celor două idei a rezultat stema localităţii, care a
fost pusă apoi şi la baza elaborării drapelului. Pentru a se referi la vinul heres, dl S. Tabac a
cercetat heraldica patriei acestui vin – oraşul Jerez de la Frontera din provincia spaniolă
Andaluzia, oraş de la care provine numele vinului. Acest oraş are o stemă foarte veche.
Compoziţia heraldică de pe acesastă stemă – valurile mării – a fost preluată pentru stema
oraşului Ialoveni. Ele simbolizează constanţa, perseverenţa, fidelitatea, consecvenţa, statornicia,
stabilitatea. Valurile pot fi liniştite şi paşnice, dar pot fi năpraznice şi zbuciumate ca şi firea
omului. Personificarea şi individualizarea acestor valuri în stema or. Ialoveni s-a făcut prin
înlocuirea valurilor de culoare albastră cu valurile de culoare roşie-vişinie. Scopul a fost
simbolizarea denumirii râului Işnovăţ, care vine de la vişiniu (Vâşnovăţ). În acelaşi timp şi
valurile argintii, argintul fiind simbolul heraldic al apei, prin îngustarea lor să facă referire la
ideia de Chei ale unui râu, aici ale Işnovăţului. Un alt simbol – cupa - este legat de producerea
vinului. Cupa de aur din simbolica Ialovenilor (aurul fiind simbolul heraldic al soarelui,
intelegenţiei, măririi, prestigiului, virtuţiei şi grandorii) pe lângă faptul că întruchipează produsul
finit – vinul heres, este în acelaşi timp un vas, care conţine elexirul vieţii, nemuririi, cunoaşterii,
încrederii în viitor. Coroana murală de aur, care timbrează scutul, marchează statutul oraşului de
reşedinţăraională.

Drapelul oraşului a fost elaborat în baza stemei. Într-o formă simplificată, conform regulilor
vexilologiei, el poartă aceeaşi simbolică. A fost păstrată doar o singură idee, cea mai valoroasă
ca vechime şi importanţă – referirea la denumirea de Cheile Işnovăţului. S-a renunţat la ondulaţia
valurilor în pânza drapelului, deoarece aceasta se poate obţine în mod natural atunci cînd
drapelul flutură în bătaia vântului.
Aşezarea geografică a oraşului
"Nu pentru noi, ci pentru copiii noştri
ne iubim moşia din care am răsărit"
V.Branişte

Oraşul Ialoveni este situat la nord de ecuator şi la est de meridianul 0 (Londra), în sud-estul
Europei; în partea centrală a Republicii
Moldova, la 46° 56' latitudine nordică şi 26° 27'
longitudine estică. Localitatea se află
aproximativ în mijlocul continentului şi se
plasează cam la jumătatea distanţei de la
Oceanul Atlantic la vest şi munţii Ural la est, la
distanţe aproximativ egale de la Ecuator şi Polul
Nord. Localitatea este situată pe Câmpia Europei
de Est, pe Podişul Central Moldovenesc,
Înălţimea Codrilor, subraionul de sud-est. Vatra
localităţii se întinde pe o suprafaţă de 31,4 km
patraţi.

Ialoveni se află la o depărtare de 35 km de

râul Nistru şi 12 km de municipiul Chişinău,
capitala Republicii Moldova. Se învecinează cu
localităţile Costeşti, Mileştii Mici, Piatra Albă,
Dănceni, Sociteni, Durleşti şi orăşelul Codru.

Relieful localităţii s-a format după

regresiunea Mării Sarmatice, dispărute în urmă
cu circa 5 milioane de ani. El este variat: şesuri
alternând cu coline, văi cu rîpe, povârnişuri,
platouri. Valea cea mai mare aparţine râului
Işnovăţ, care traversează oraşul în direcţia de la
nord-vest spre sud-vest. Dealul Comarnic, care
se află în partea de sud-vest a localităţii, este cel
mai înalt din împrejurimi – 190 m deasupra
nivelului Mării Negre.

Clima în zona localităţii Ialoveni este temperat-continentală, caracterizându-se prin veri

calde şi lungi (temperatura medie în iulie – 20-30 °C) cu cantităţi scăzute de precipitaţii, iernile
cu temperatura medie în ianuarie – 5,5 °C.

Numărul anual al zilelor de vară se apropie în medie de 79, înregistrând un maxim în luna
iulie şi un minimum în luna octombrie.
 Capitolul II
Situaţia social-economică
a localității rurale

Aspectul economic al oraşului Ialoveni

 Economia durabilă este
Siguranţa socială a populaţie

În oraşul Ialoveni activează circa 1300 de agenţi economici, cea mai mare parte a lor o
constituie întreprinderile cu drept de persoane fizice, dintre care 155 activează în bază de patent
de întreprinzător şi 860 sunt gospodării ţărăneşti. Întreprinderile cu drept de persoană juridică
sunt 210 întreprinderi individuale, 28 societăţi cu răspundere limitată, 10 societăţi pe acţiuni, 6
cooperative, 3 întreprinderi de stat şi o asociaţie de gospodării ţărăneşti.

Oraşul are o economie diversificată, sectorul industrial fiind prezent prin întreprinderi din
industria alimentară, uşoară şi a materialelor de construcţe.

În Ialoveni activează circa 50 întreprinderi în sfera comerţului, 3 întreprinderi în domeniul

transportului, una în domeniul telecomunicaţiilor. Pe teritoriul oraşului funcţionează filiale ale
trei bănci comerciale şi 2 companii de asigurare.

SRL ”Sandriliona” - Întreprinderea şi-a început activitatea în anul 1998 şi oferă locuri de
muncă pentru 500 de persoane. Aici se produce 38 tipuri de îngheţată şi 5 tipuri de torte, care
sunt realizate pe întreg teritoriul Moldovei şi peste hotare. Materia primă este achiziţionată de la
firme cu renume din Olanda şi Israil. În anul 2005 au fost invitaţi experţi din Franţa care au
elaborat reţete noi la unele tipuri de îngheţată. Secţiile de produce ale întreprinderii sunt
înzestrate cu cel mai modern şi mai performant aparataj în domeniu. 80% din îngheţata mai
scumpă de 3 lei care se vinde în Moldova este fabricată de “Sandriliona”.
Contacte: 6800, Republica Moldova, oraşul Ialoveni, str. Alexandru cel Bun 30
Tel/fax: (+373 22) 738 379

SA ”Vinuri-Ialoveni” – Întreprinderea a fost fondată în anul 1953. Este unica fabrică de

vin din Republica Moldova care produce vinuri peliculare de tip Heres. Mulţi ani fabrica a fost
condusă de academicianul Gheorghe Cozub, vinificator emerit al republicii, unicul cetăţean al
Moldovei care este vinificator emerit al Franţei. În anul 1996 întreprinderea a devenit sociatate
pe acţiuni. Producţia fabricii a fost apreciată la diverse concursuri internaţionale, colecţia de
medalii fiind de circa 50.
Contacte: 6800, Republica Moldova, oraşul Ialoveni, str. Alexandru cel Bun 4
Tel: (+373 22) 73 78 25; (+373 268) 22297
Web: www.wineialoveni.com

SA ”Ialtexgal-Aurica” – Iniţial, prin anii 50 ai sec.XX, era o secţie de achiziţionare şi

prelucrare a peilor. În aprilie 1966 aici a fost creată fabrica textilă şi de galanterie “Aurica” cu
secţiile de ţesetorie, galanterie şi imprimare. În anul 1984 fabrica avea în asortiment 56 feluri de
producţie. Actualmente întreprinderea produce vestimentaţie pentru adulţi şi copii, articole
specializate – saci de dormit pentru civili şi militari, vestimentaţie sportivă, cojoace şi veste
moderne pentru femei şi bărbaţi. La producerea lor colaborează cu firme din ţările Austria,
Slovacia, Italia, Marea Britanie.
Contacte: 6800, Republica Moldova, oraşul Ialoveni, str. Alexandru cel Bun 30
Tel: (+373 268) 22260

SA ”Drumuri-Ialoveni” – fondată în anul 1977, deserveşte reaţeaua de drumuri naţionale

– 75,63 km şi drumuri locale – 178,82 km.
Contacte: 6800, Republica Moldova, oraşul Ialoveni, str. Chilia 2a
Tel: (+373 268) 22262
 SRL ”Ialoveni-Gaz” – a fost fondată în anul 1999, întreprinderea deserveşte reţelele de
gaze naturale cu o lungime de 1685 km din raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Ialoveni,
Străşeni.
Contacte: 6800, Republica Moldova, oraşul Ialoveni, str. Hînceşti 30
Tel:( +373 268) 21430

SA ”Telecom”, filiala Ialoveni – o întreprindere modernă, dotată cu cel mai modern utilaj,
unde în regim non-stop sunt prestate toate serviciile în domeniul telecomunicaţiilor.
Contacte: 6800, Republica Moldova, oraşul Ialoveni, str. Alexandru cel Bun, 17
Tel: (+373 268) 22470, 22475

ÎI ”Viteza-Ceapchin” – produce piese de construcţie din beton armat: plăci pentru pavarea
trotuarelor, plăci din beton.
Contacte: tel: (+373 268) 24943, 24944

SRL ”Agro-Ialovenenii” – fondată în anul 1999, activitatea de bază este arendarea

pământului şi patrimoniului de la deţinătorii nominali, achiziţionarea produselor agricole şi
acordarea serviciilor ţăranilor împroprietăriţi. În incinta societăţii este deschis un magazin
agricol şi creat un Centru de consultanţă pentru fermieri.
Contacte: 6800, Republica Moldova, oraşul Ialoveni, str. Alexandru cel Bun 47
Tel: (+373 268) 22289

ÎI ”Nataliţa Caracuian” – produce şi realizează în magazinul specializat produse de

panificaţie în asortimant, dispune de utilaj modern. Aici se coc cei mai frumoşi şi mai gustoşi
colaci din raionul Ialoveni. Primeşte comenzi pentru ceremoniile de familie.
Contacte: 6800, Republica Moldova, oraşul Ialoveni, str. Ştefan cel Mare 1a
Tel: (+373 268) 22346

Uniunea de consum “Raritas” – activează în dimeniul comerţului.

Contacte: 6800, Republica Moldova, oraşul Ialoveni, str. Alexandru cel Bun 43
Tel: (+373 268) 22536, 22451

ÎI ”Viorica Ciobanu” – activează în domeniul comerţului.

Contacte: tel: (+373 268) 23197

ÎI ”Işnovăţ” – activează în domeniul comerţului.

Contacte: 6800, Republica Moldova, or. Ialoveni, str. Alexandru cel Bun 43a
Tel: (+373 268) 21201, 22683

Alţi agenţi economici: SRL”Izodrom-gaz”, SRL”August”, SRL”Ivancons”, ÎI"M.Căstrăşanu",

ÎI”Izvoraş”, SA”Ialtrans-auto”, ÎI”Sanda-Cociu” ş.a.

Instituţii de învăţămînt și de cultură în orașul Ialoveni

 “Cunoașterea este fericire, fiindcă
doar prin cunoaștere cuprinzătoare
și profundă ești în stare
să deosebeşti adevărul de minciună,
lucrurile măreţe de cele de factură joasă.”
Helen Keller

Rețeaua de învățămînt de toate gradele din orașul Ialoveni cuprinde peste 2.700 de elevi, iar
școala specială internat pentru copii cu hadicap locomotor anttenează 150 de copii.

- Liceul Teoretic „Petre Ştefănucă”

- Liceul Teoretic „Ana Muntean”

- Gimnaziu

- Şcoala primară

- Şcoala specială internat pentru copii cu hadicap locomotor

- Şcoala de arte

- Biblioteca publică orăşenească „Petre Ştefănucă” (cu filiala de carte română „Nicolae
Titulescu”

- Casa raională de cultură

- Grădiniţa de copii nr.1 „Andrieş”

- Grădiniţa de copii nr.3 „Lăstărel”

- Camere-muzeu – 3

Infrastructura orașului Ialoveni

 “Calitatea vieții este mai
importantă decît viața
în sine”
Alexis Carrel

- Drumuri – drumurile auto – 57,3 km, drumuri cu acoperire rigidă – 24, 32 km.
În ultimii ani au fost construite 1,2 km drumuri.
Drumurie de importanţă republicană sunt întreţinute de SA”Drumuri-Ialoveni”, cele locale – de
primărie.
Majoritatea dintre ele necesită reparaţie capitală, trebuie construite trotuare.

- Comunicaţii – SA”Telecom”, filiala Ialoveni asigură cu servicii de telefoane, Internet în

măsura necesităţilor. Reţelele de curent electric sunt deservite de „Union Fenosa”.
Unele staţii de tensiune înaltă necesită renovare.

- Apeduct şi canalizare – Apeductul central şi sitemul de canalizare au fost construite 30 de

ani în urmă. Majoritatea ţevilor sunt uzate şi trebuie schimbate.
De sistemul de canalizare beneficiază doar o parte din locuitorii oraşului.
Renovarea sistemului de apeduct şi canalizare este una dintre problemele stringente ale
comunităţii. Cu ajutorul SA”Apă-Canal Chişinău” şi primăriei, a fost reparat capital apeductul pe
str. Ştefan cel Mare, str. Alexandru cel Bun (sectorul SA”Vinuri-Ialoveni”), iar cu mijloacele
financiare ale APL, Proiectului USAID şi cetăţenilor a fost construit apeductul pe str. Ion
Creangă.

- Gazificare – Oraşul Ialoveni este gazificat în proporţie de 95%, fiind conectat la conducta
de gaze naturale din Chişinău în anul 1979. Cartierele noi se gazifică în măsura construţiei
caselor. Pentru a asigura localitatea cu cantitatea necesară de gaze naturale, oraşul Ialoveni a fost
conectat la conducta de gaze de mare capacitate Bacioi-Ialoveni, localitate avînd astfel două
surse de alimentare cu gaze naturale.

Potențialul localității
 Ialoveni are un potenţial puternic economic şi cultural, deoarece, fiind amplasat în
nemijlocita apropiere de capitala republicii, oferă agenţilor economici din republică şi de peste
hotare posibilitatea de a desfăşura diverse activităţi, de a investi în construcţii, unităţi comerciale
şi industriale pe teritoriul localităţii.

În Ialoveni activează întreprinderi cu renume atît în ţară cît şi peste hotare - „Sadriliona”,
„Vinuri Ialoveni”, „Ialtexgal Aurica”, II”Viteza Ceapchin”,ş.a. 

Potenţialul cultural are ca bază Biblioteca publică orăşenească „Petre Ştefănucă”, care este
cea mai bună bibliotecă din raionul Ialoveni şi una dintre cele mai bune în republică, cu filiala de
carte romînă „Nicolae Titulescu”, filiala de carte pentru copii, Sala de calculatoare„Multimedia”,
Sala de limbă engleză şi Pinacoteca, unde se organizează diverse expoziţii de pictură, ceramică,
artă populară.

Şcoala de arte din localitate obţine performanţe puternice în activitatea sa, discipolii ei sunt
cunoscuţi în republică şi peste hotare. Ansamblul de dansuri sportive „Enigma” este premiantul
multiplelor concursuri internaţionale.  

Cercetările arhiologice efectuate recent pe teritoriul localităţii au adunat un bogat material

arhiologic din perioada medievală, ce constituie baza unui viitor muzeu.

Populaţia orașului Ialoveni

 ”Cîți oameni sunt într-un singur om?
Tot atîția cite stele sunt cuprinse într-o
picătură de rouă sub cerul
cel impede al nopții.”
Mihai Eminescu

Oraşul Ialoveni are o populaţie de 17.500 locuitori, dintre care populaţia economic activă
constituie circa 60%. Oraşul Ialoveni este o localitate multinaţională unde peste 80% din
populaţie o constituie moldovenii, restul fiind ruşi, ucraineni, bulgari etc.
În tabelul de mai jos este prezentată structura populației orașului pe sexe și pe vîrste:

Categoria de vîrstă/ Ambele sexe Masculin Femenin

sexul

0-14 2594 1332 1262

15-59 11335 5506 5829

60+ 1271 515 756

%
Categoria de vîrstă/ Ambele sexe Masculin Femenin
sexul
0-14 17,1 18,1 16,1
15-59 74,6 74,9 74,3
60+ 8,4 7,0 9,6

Cultura oraşului Ialoveni

“Cultura fiecărui popor astăzi
 e măsura fericirii și a singurătății lui.”
Simion Bărnuțiu

Activitatea culturală se desfăşoară în cele 3 biblioteci orăşeneşti, şcoala de arte, 4 camere-

muzeu şi alte 2 instituţii culturale.

Cele mai importante evenimente culturale sunt:

„Hramul Oraşului” la 27 octombrie, în cadrul căruia se desfăşoară diferite festivaluri ale
cântecului şi dansului polular, expoziţii.

În această zi la biserica ce-I poartă numele se slujeşte un serviciu divin, iar pe parcursul
zilei sunt organizate diverse activităţi cultural-sportive, sărbătoarea finalizează cu hora de
sărbătoare cu participarea artiştilor locali şi din republică.
Un element deosebit al sărbătorii este focul de artificii. A devenit o frumoasă tradiţie ca anume
în această zi semnificativă pentru localitate să fie sfinţite şi date în exploatare diverse obiecte de
menire social-culturală, să fie organizate expoziţii şi concursuri. La activităţile organizate
participă oaspeţi din localităţile vecine şi de peste hotare.
Locuitorii oraşului Ialoveni sunt invitaţi să se implice şi să participe cât mai activ la manifestările
organizate de Primăria Ialoveni şi să se bucure din plin de sărbătorirea hramului.

La primăria Ialoveni se organizează sărbătoarea „Nunta de aur".

„Nunţile de aur” sunt marcate la primăria Ialoveni din anul 2002.

În luna mai se desfăşoară Concursul orăşenesc al perechilor de dans sportiv.

Oraşul dispune de o publicaţie locală: Buletin informativ al primăriei.

Localităţi înfrăţite cu oraşul Ialoveni

 “Prin colaborare, problemele
neînsemnate capătă importanță;
prin dezbinare chiar și cele
mai importante se pierd.”
Sallustius

Fiind conştienţi de importanţa şi rolul dezvoltării relaţiilor dintre diferite localităţi,

colaborării în diferite domenii, administraţia publică locală a oraşului Ialoveni a întreprins
acţiuni de colaborare şi înfrăţire cu următoarele localităţi:

- comuna Topraisar, judeţul Constanţa, România (acordul de înfrăţire a fost semnat la 26

iulie 2001);

- comunele Force şi Montefortino din Italia (acordul de înfrăţire a fost semnat la 2 august
2002);

- gmina Lesznowola, Polonia (acordul de înfrăţire a fost semnat la 30 iunie 2004);

- oraşul Pocheon, Republica Coreea (acordul de înfrăţire a fost semnat la 20 noiembrie

2005);

- comuna Tomeşti, România (acordul de înfrăţire a fost semnat la 27 octombrie 2008);

- oraşul Radnevo, Republica Bulgaria (acordul de înfrăţire a fost semnat la13 decembrie
2008).

Aceste acorduri de au fost ratificate de Consiliul orăşenesc Ialoveni.

Finanțele publice locale

 “Finanţele sunt arta de a plimba
banii din mână în mână
până când dispar.”
Robert W. Sarnoff

Veniturile bugetului local pentru anul 2002 au constituit 8.447 mii lei.
Datorită întreprinderilor din teritoriu și vieții economice relativ stabile, orașul Ialoveni are
o pondere destul de semnificativă a veniturilor proprii și defalcărilor în totalul veniturilor.
Transferurile constituie circa 15% din totalul veniturilor bugetului local.
Dacă analizăm structura cheltuielilor bugetului orășenesc putem constata ca în anul 2002
ponderea cheltuielilor pentru educație a constituit 73% din totalul cheltuielilor sau 5.802 mii lei.
Restul fiind repartizate astfel: pentru construcția, întreținerea și reparația drumurilor 1.159,2 mii
lei, pentru întreținerea aparatului primăriei 631,1 mii lei.
 Capitolul III
Inventarierea resurselor turistice
(naturale şi antropice)
ale localităţii rurale

Atracții turistice în orașul Ialoveni

  Biserica "Sfînta Cuvioasa Parascheva"

Potrivit documentelor istorice, în anul 1612 in localitatea Ialoveni exista o biserică din
lemn. În anul 1802 biserica mai exista, dar era intr-o stare deteriorată. Ialovenenii doreau sa aibă
o biserică nouă, care a și fost construită în nemijlocita apropiere a bisericii vechi, temelia careia
se pastrează și astăzi. Ea a fost sfințită la 14 octombrie (stil vechi) 1819 cu hramul Sfintei
Cuvioase Parascheva. În anul 1869 ea a fost reconstruita si largita pe banii enoriasilor, iar încă
peste 10 ani a fost reparata. Actuala biserica din Ialoveni a fost zidita din piatra in anul 1897. Pe
locul sfintului altar al vechii biserici este ridicat un pristol.

În perioada regimului sovietic autoritățile nu de la enoriași, iar 76 mii lei au fost alocați
o singură data au încercat să închidă din bugetul local.
biserica, dar s-au ciocnit de rezistența
localnicilor. Pe cînd în satele învecinate
lacașele de cult au fost închise sau
transformate în depozite și cluburi, la
Ialoveni slujbele religioase se înfaptuiau
regulat, aici veneau și oamenii din
localitățile invecinate. Din luna iunie 1948 si
pîna în anul 1981 serviciul divin la biserica a
fost înfăptuit de preotul Stefan Botezatu, el a
slugit in aceasta biserica timp de 33 de ani.
Actualmente aici activeaza preotii Dumitru
Damian si Oleg Ursu.
În anul 1989 clădirea bisericii a fost
reparata pe banii enoriașilor, iar în anul 1989
a fost renovata pictura din interior. În anul
2002 a fost efectuata reparația capitală a
clădirii pe mijloacele financiare acumulate

 Biserica "Acoperămîntul Maicii Domnului"

La 26 noiembrie 2005 a fost sfințită o

nouă biserică cu hramul Acoperamintul
Maicii Domnului.

Biserica este deschisă pentru slujbele

religioase, iar zvonul clopotniței răsună peste
întreaga localitate.
  Fabrica de vinuri „Vinuri Ialoveni”

Întreprinderea a fost fondată în anul 1953

"Vinuri Ialoveni" este unica uzină vinicolă din Moldova specializată în producerea vinurilor tip
Heres.
buchet nuanţat de nuci şi migdale, care
Heresul este un vin care se produce încîntă pe amatorii acestui vin.
după o tehnologie specială în butoaie mari
de stejar sub o peliculă de mucegai şi are un

Întreprinderea "Vinuri Ialoveni" se află la circa 10 km la sud de Chişinău şi este cea mai
mare întreprindere  producătoare a vinului Heres din Europa de Est, avînd o capacitate de circa 1
milion decalitri de vin şi o colecţie unică de vinuri de această marcă.

Zeci de medalii de aur, argint şi bronz sunt distincţiile binemeritate obţinute de către
vinificatorii din Ialoveni pentru aceste vinuri.
Producţia fabricii a fost apreciată la diverse concursuri internaţionale, colecţia de medalii
fiind de circa 50.

 Arta populară

Arta populară este reprezentată de orchestra de muzică populară, colectivul de dansuri

populare din Ialoveni.
 Mileștii Mici
Mileştii Mici este situat în valea râului Işnovăţ şi pârâiaşului Râpa Satului,
coord.geografice: 46.53’, long.27.28’, distanţa de la Chişinău: 18 km.

Scurt istoric
Primele ştiri despre sat sunt foarte confuze. Câteva opinii privind geneza satului sunt:
-30 martie 1528- Petru Rareş, voievodul Ţării Moldovei, dăruieşte slugii sale Luca şi
surorilor lui dreptul de a-şi  întemeia moşii în regiunea r.Işnovăţ. Printre nepoţii acestuia
menţionăm pe un oarecare ’’Miile fiul Muşii’’, care primeşte şi el o parte din ocină. Probabil
avem de a face cu strămoşul satului, din ’’Miile fiul Muşii’’ formîndu-se pe parcursul vremii
denumirea actuală a localităţii Mileştii Mici.

-1600- la acest an avem altă variantă de fondare a satului. Mare moşier era pe atunci boierul
Bantâş (avea moşii în satele Costeşti, Pojorăni, Hansca etc.) care lasă moştenire fiului său, Milea,
moşia de lângă satul nostru. Fiindcă era mic de statură i s-a zis ’’cel mic’’, de aici denumirea
satului Mileştii Mici, fapt atestat şi de legenda despre fondarea satului (de remarcat că Ana
Bantâş, fiica boierului Bantâş, va fi mama iluminatului domnitor D.Cantemir.)
-1655- satul este atestat documentar pentru prima dată cu denumirea de Mileşti (sau
Nileşti/Nileaşti), fără să dispunem de amănunte. Satul e o moşie răzăşească (răzeşi-foşti boieri),
şi ţinând cont de aceasta considerăm că Mileştiul s-ar fi creat mult mai devreme (1400-1450).
Actele insuficiente, distruse de stăpânirea turco-tătară şi rusă, nu ne permit să ne pronunţăm
concret.

La 1742 s-a ridicat de către răzeşi prima biserică a satului (din lemn), având drept hram
Sf.Nicolae. La 1862 pe lângă biserică este construită o şcoală având ca învăţător pe preotul din
sat, iar drept elevi 4 băieţi şi o fată din sat. Ulterior, la 29 martie 1876 la iniţiativa tăranilor, este
fondată o şcoală primară de o clasă ce va funcţiona pînă la 1914 (în care se predau de regulă 4
discipline: citirea, scrierea, aritmetica şi religia). Ceva mai devreme la 1870 s-a construit (în
piatră) actuala biserică păstrând vechiul hram Sf.Nicolae.
Cultura sătenilor va câştiga şi prin deschiderea la 8 decembrie 1898 a unei biblioteci publice cu
320 volume. Din nenorocirile care au invadat satul până la Prima Conflagraţie Mondială
enumerăm 2 epidemii: -la 1866,9 oameni vor deceda ca urmare a epidemiei de holeră, iar în
1872,23 săteni vor plăti cu viaţa în faţa aceleiaşi cumplite boli.

În 1949, este creat colhozul ’’Znamia Pobedâ’’, în frunte cu preşedinţii Budac şi ulterior
Oleinicenco. Acesta va exista pâna în 1958 când se va fonda colhozul comun Ialoveni-Mileşti
’’Moldova Socialistă’’. Pînă în 1973, comuna nu a dispus de primărie proprie, primăria fiind
situată în Ialoveni. În anul 1970-1989  în sat se va construi un local nou de primărie, în funcţie de
primar fiind numit Josan L.D (1974-1989), iar secretar-Vicol I.V. (1974-1995).
În scurt timp satul a ajuns unul din primele în fosta RSSM, fireşte datorită eforturilor sătenilor a
fost fondată fabrica de păstrare şi prelucrare a vinului (1971), grădiniţa de copii, scoală medie
generală (1976).

În prezent în localitate activează ÎS Combinatul de vinuri de calitate, ÎS Mina de piatră. Din

rezerva funciară a fostului sovhoz s-au format 890 de gospodării ţărăneşti care activează separat.
Satul mai dispune de o policlinică, magazine, o casă de nunţi, un teren de fotbal standart
european etc. Mileştii Mici, pe parcursul anilor a fost o localitate carea a oferit ’’carne de tutun’’
pentru conflictele armate ce au avut loc. Astfel avem 5 veterani ai războiului Afganistan, 85
veterani ai conflictului armat de pe Nistru, cât şi un veteran de la Cernobâl.

Satul este baştina personalităţii culturii basarabene interbelice Mihail Bârcă (1888-1973)
mare compozitor, dirijor, profesor de muzică, prozator, publicist, autor al romanului
’’Morozenii’’ şi a nuvelei ’’Cerşetorul’’.

Atracţii turistice în Mileştii Mici sunt:

 Vatra istorică a satului, care a păstrat sistemul tradiţional de ulcioare, pieţe şi străzi;

 Fântâni seculare cu cumpănă (7 sunt amplasate în ’’Larga’’, altele 7 în ’’Stoian’’ );

 Biserica ’’Sf.Nicolae’’ din 1870;

 Cimitirul cu o vârstă de circa 1000 de ani:

 Moara de vânt:

 Brazda Cazacului;

 Mina de piatră;

 Combinatul de Vinuri ’’Mileştii

Mici’’ care a devenit celebru dupa
includerea în Cartea Recordurilor
Guiness ca cea mai mare colecţie de
vinuri din lume, cu peste 1,5
milioane sticle. Complexul de galerii
(pivniţe) de aici este cel mai mare
din Europa, întinzându-se pe
aproximativ 200 km, din care doar
60 km sunt folosiţi.
 Horești
Satul Horești este localizat la 25 km depărtare de capitală, în regiune de coline cu vii și
livezi. Are hotar cu moșiile satelor Tîpala (la est), Răzeni și Cigîrleni (la sud), Zîmbreni și Bacioi
(la nord –vest).
Cel mai înalt deal din zona e de cealaltă  parte a Botnei, el urcă la o altitudine de 194 m. e
îmbrăcat cu plantații multianuale  și e numit de baștinași  „La 5 plopi”.

Cea mai timpurie menționare documentară a acestei așezări este în 1617 , cînd voievodul
Radu Mihnea în prima sa domnie dăruiește vornicului Ureche , mare demnitar în divanul țării,
satul Horeștii de pe Botna.

Horești  adună  1234 de gospodarii si 3.700 de locuitori. O parte din horesșteni au trecut cu
traiul în alte localități, dar continua strînse legaturi cu bastina. Moșia satului se extinde pe o
suprafață de 4.032  ha,  dintre care 2.104 ha pamânt arabil, 397 ha plantate cu vii și livezi, fondul
forestier cuprinde 407 ha. Răcoresc meleagul apa Botnei și 4 iazuri, asigură lumea cu apă
potabilă 5 izvoare și 200 fîntîni. La apeduct sunt conectate  870 gospodării, la gazoduct 620 de
case. Stația digitală de telefoane dispune de 1000 de numere. Lucrează moara, oloinița, brutăria.  
În teritoriu activează 32 de agenți economici și peste 1000 de gospodarii țărănești. De o
buna reputație se bucură Cooperativa de Intreprinzator "Horea-Service", societățile cu
raspundere limitata "Menavit-Lux", "Ghilencom", "Limaj-Cons", "VARM-Malcoci",
întreprinderile individuale "Ghiocel-Gore", "Iovu Ion", "Marislav-Gore", "Carabet Svetlana",
"Solomon Andrei", "Leu Augustina", uscatoria de prune a lui Vladimir Munteanu, ferma de
porcine a lui Gheorghe Gore, filialele asociatilor "Ialoveni-GAZ", "Fertilitate", "Moldtelecom".
Horeștenii se mîndresc cu Casa de Cultura, Liceul Teoretic, Centru de sanatate, gradinița de
copii.
Biserica de piatra din sat, moștenită din sec. XIX, a activat în toți anii de regim draconic
antihrist, acum e în reconstrucție capitală. Către jubileul de 2.000 de ani de la naștereaa lui Isus
Hristos o fost fondata o mănăstire cu 7 călugări.

Ce merită de vazut:

• Iazul pitoresc Chihnicea, aflat in apropiere de autostrada Chisinau-Cimislia, un loc superb

pentru odihna cu alei, casute si  piste pentru pescari;

• Biserica „ Sf. Nicolai de vara ” cu turnuri falnice si cruci aurite;

• Manastirea  „ Sf. Cneaz Vladimir ”  plasata intr-un peisaj coplesitor de frumos;

• Muzeul satului (in constructie) care pastreaza legende despre aparitia acestei asezari si o
bogata colectie de folclor local.

• Cei „cinci plopi” care au devenit o emblema a Horestiului.

 Ruseștii Noi

Ruseştii Noi este o localitate-centru de comună în Raionul Ialoveni, Republica Moldova.

Potrivit documentelor în care se conţine cea mai timpurie dată cu privire la existenţa satului,
el a aparut la începutul secolului XIV şi anume la 10 aprilie 1524. În cele mai vechi documente
satul apare sub denumirea de: Ruşi, Ruseşti. Numele lui de Ruseşti desigur că e în legatură cu
numele de Rus,Rusu,Ruşii. S-a relatat faptul că satul înca la întemeiere ar fi avut un preot venit
de peste Nistru. Nu se poate şti dacă a fost chiar rus, poate să fi fost şi român, dar faptul că era de
peste Nistru a determinat lumea să-i spună Rus, iar de aici şi satului întreg: Satul lui Rusu, apoi
Ruseşti. Numele adevărat al acestui preot nu se poate şti. Locuitorii erau moldoveni, spun
bătrinii. Pîna în prezent s-au păstrat unele nume de familie iniţiate de recensămînt ca: Ghimp,
Stăvilă, Meşină, Cucu, care pot fi numite ca cele mai vechi familii din sat.

Comuna Ruseştii Noi este aşezat pe panta de nord-vest a unui deal nu prea înalt şi pe şesul
ce se întinde pîna pe malul drept al rîului Botna, prelungindu-se şi pe panta de nord-vest a altui
deal aşezat la sud-est de primul şi despărţit printr-o lăsătură, prezintă un loc pitoresc destul de
frumos. Deci teritoriul satului reprezintă o regiune de deal. Este cunoscută toponimica dealurilor:
Chicla, Cuftea, Holm, Purcariu, dealul lui Matei, denumirea lor este mentionata în ‘’Dicţionarul
statistic al Basarabiei’’.

Numărul locuitorilor este de 6000 de oameni. 

Î În fruntea satului se află Administraţia Publică Locală cu primarul şi consilierii, care îşi are
sediul în primăria comunei Ruseştii Noi.

În comună activează 4 instituţii de învăţămînt : Grădiniţa de copii ,,Albinuţa " – cu un

contingent de  120 copii, Şcoala Primară care are la activ 268 de elevi şi Liceul Teoretic Ruseştii
Noi în care îşi fac studiile 456 elevi la treapta gimnazială şi 74 de elevi, în clasele liceale. În
liceu activează 46 de cadre didactic care contribuie la educarea şi instruirea tinerei generaţii.

Atracții turistice:

 Ansamblul etnofolcloric ,,Cimbrişor”

 Ansamblul de fluierişti “Fluieraşii”

 Pe o colină a satului  se înalţă o

biserică veche- mîndria satului.
 Malcoci
Malcoci este un sat din raionul Ialoveni. Satul este situat la 47.025488 - latitudine Nordică
și 28.633669 - longitudine estică. Malcoci are o suprafață totală de 12.14 kilometri patrati, fiind
cuprinsa intr-un perimetru de 19.85 km patrati.
Relieful localității s-a format după regresiunea Mării Sarmatice, dispărute în urmă cu circa
5 milioane de ani. El este variat: șesuri alternînd cu coline, văi cu rîpe, povîrnișuri, platouri.
Moșia localității o constituie 1211 ha. Suprafața terenurilor pe lîngă casa o constituie 296 ha.

Anul 1710 e considerat anul de înființare a satului Malcoci. Intemeietorul așezării de pe

Valea Catargii este Mihail Frunza, oștean basarabean. În 1797 a fost ridicată prima biserică în
partea locului. Construită din nuiele tencuite, fiind captușită și cu scînduri. 

Autoritatea reprezentativa ai axecutiva a satului este primarul

Autoritatea reprezentativa si deliberativa este Consiliul Local
Consiliul local este alcatuit din 13 consilieri din partea a 3 formatiuni politice. De regula
consiliul isi desfasoara sedintele in sediul primariei, la fel ca si primarul. Aparatul primariei este
compus din 6 fuctionari.

Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația satului constituie 2448 de oameni,
48.45% fiind bărbați iar 51.55% femei. Structura etnică a populației în cadrul satului arată astfel:
98.37% - moldoveni/români, 0.20% - ucraineni, 0.45% - ruși, 0.08% - găgăuzi, 0.65% - țigani,
0.25% - alte etnii.
În satul Malcoci au fost înregistrate 758 de gospodarii casnice la recensămîntul din anul
2004. Membrii acestor gospodării alcătuiau 2448 de persoane, iar mărimea medie a unei
gospodării era de 3.2 persoane. Gospodăriile casnice erau distribuite, în dependență de numărul
de persoane ce le alcătuiesc, în felul urmator: 17.15% - 1 persoană, 17.81% - 2 persoane, 18.47%
- 3 persoane, 26.91% - 4 persoane, 13.85% - 5 persoane, 5.80% - 6 si mai multe persoane.

Principalele instituții:
Învățămint – Școala medie de cultură generală
Grădinița de copii
Cultura – Casa de cultură
Sănătate – Oficiul medicului de familie
Restaurant “Stejăriș”, care include și un Hotel ***

Ce merită de văzut în Malcoci:

 Biserica “Nașterea Domnului” și “Sf. Ahranghel Mihail și Gavril”;

 Monument de arhitectură din  mijlocul sec.XX;

 Atelier de tîmplărie;

 Oloiniță veche.
 Văsieni
Văsieni este o comună în Raionul Ialoveni.
În această localitate sunt aproximativ 1500 de gospodării. Numărul exact al populație nu se
poate stabili cu exactitate din cauza celor plecați peste hotare.
Economia comunei este majoritar agrară cu toate ca se întîlnesc aici și diverse alte producții.

Istoric
Comuna Văsieni documentar este atestată în prima jumatate a secolului al XVI-lea, din
perioada lui Ștefan cel Tânăr (Ștefăiță Vodă) și Petru (Petru Rareș sau Petru Șchiopu) voievozi ai
Moldovei, alaturi de satul Manoilești și satele Policeni și Cumpănești (care actualmente
formeaza comuna Ulmu, r-nul Ialoveni). Moșia Văsieni, Manoilești, Policeni și Cumpănești din
cele mai vechi timpuri au curs din trei batrâni: Onciul, Baicul și Băbac care sunt atestați
începând cu secolul al XVII-lea. De-a lungul timpului aceasta a fost stăpânită în parte de răzeși
(stăpâni devălmași) și de mari latifundiari din neamurile boierești cum ar fi Prăjescu pe parcursul
secolului al XVII-lea, Roset (sfârșitul secolului al XVII-lea - secolul al XVIII), Miclescu
(sfârșitul secolului XVIII - prima jumătate a secolului al XIX-lea), din 1872 moșia Văsieni a fost
cumpărată de la Anastasia și Iordache Vârnav-Liteanu, de frații Ion și Petru fii lui Kaetan
Oganovici, urmașii cărora au stăpânit cea mai mare parte, până la începutul reformei agrare din
anii 20 ai secolului al XX-lea.

Hramul satului:
- 21 noiembrie (Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril)

Instituţii:
Liceul Teoretic, Constantin Pogor
Gimnaziu, Liuba Calestru
Grădiniţa nr.1, N.Mihaila
Grădiniţa nr.2, V.Darie
Casa de cultură, L.Guţu
Oficiu poştal, V.Dumitraşco
Centrul de sănătate, Alexei Petcu

Atracții turistice în Văsieni:

 Vatra meşteşugarilor (vizitatorii pot lua cunoştinţă cu tradiţiile seculare ale meşterilor
populari în broderie, croşetat, meşteşugul butnăritului);

 Muzeul de istorie şi etnografie (aici puteţi lua cunoştinţă de istoria plaiului, reprezentată
de vestigii şi obiecte de artizanat).
 Suruceni

Satul Suruceni se află la 7 km de orașul Ialoveni, centrul raionului Ialoveni. El este situat
de-a lungul traseului internaţional Balcani.

Apariţia satului Suruceni datează din anul 1462. Primele menţiuni documentare ale satului
le întîlnim la 1528. Denumirea satului are la rădăcină cuvîntul “surici”, ceea ce, conform
cercetătorilor, însemna în limba cotropitorilor turci din evul mediu “pădure”, ori “ocrotitor al
pădurii”.

Suruceni are în jur de 3000 de locuitori îi circa 1000 de gospodării.

Economia este preponderent agricolă cu întreprinderi de prelucrare a produselor agricole.
Satul este telefonizat şi electrificat.
Hramul satului - 21 noiembrie, Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril

Principalele instituţii (învăţămînt, cultură, economie):

Liceul teoretic „I.Suruceanu” ;
Grădiniţa de copii ;
Casa de cultură ;
SRL „Victoraş” ;
COOP „Luceafărul” ;

Atracții turistice în Suruceni:

 Mănăstirea Suruceni (construită în secolul XIX, în stil arhitectural moldovenesc)

Mănăstirea Suruceni este o mănăstire de călugărițe din Republica Moldova. Initial aici a
fost un mic schit, intemeiat de ieromonahul Iosif, sustinut materialiceste de pitarul Casian
Suruceanu. Pitarul daruise locul pentru schit si a finantat construirea primei biserici de vara de
lemn cu hramul Sf. Gheorghe (1794) refacuta in piatra in 1828. Manastirea a fost inchisa in anul
1959. Aici a fost infiintat un spital de boli de piele si de boli venerice. Redeschiderea manastirii a
avut loc in 1991.
  Atelierul de țesut covoare

Bardar
Bardar este un sat şi comună din raionul Ialoveni. Satul are o suprafaţă de aproximativ 1.91
kilometri pătraţi, cu un perimetru de 8.02 km pătrați.

Referitor la provenienţa denumirii există câteva legende. Una din ele spune că în vremuri
îndepărtate, când pământurile moldoveneşti erau ocupate de hoardele tătăreşti, acest ţinut era
împânzit de păduri. Adesea oamenii căutând să se apere de cotropitorii străini, îşi părăseau vatra
şi luau calea codrului. Odată un gospodar hotărî să nu se mai întoarcă în cătunul pârjolit şi
pustiit, ci să-şi facă o nouă casă cu barda pe care o avea la îndemână – întrebuinţată la cioplitul
lemnului, dar şi ca armă de luptă. Era meşter iscusit acest Bărdar, căci locuinţa lui le-a plăcut şi
altor ţărani de prin părţile celea, încât au început să vină la el după ajutor. Astfel, în preajma
casei lui au început să apară alte case noi. Astfel a luat naştere satul Bardar de la cuvântul
„bărdar”, adică meseriaş care lucrează cu barda.

Conform datelor recensământului din anul 2004, populaţia satului constituie 5010 de
oameni, 49.80% fiind bărbaţi iar 50.20% femei.
În satul Bardar au fost înregistrate 1586 de gospodării casnice la recensământul din anul 2004(4).

În apropierea localităţii s-a descoperit vatra unui sat din mileniul IV î. Hr. Pe locul fostei
aşezări s-a găsit un ac de aramă şi ceramică specifică pentru epoca de aramă în sud-estul
Europei. Lângă Bardar au mai fost descoperite două staţiuni de la sfârşitul mileniul II î.Hr. Tot
aici s-au depistat fragmente de oale de lut specifice epocii bronzului târziu. În apropierea satului
s-au mai descoperit multe fragmente, obiecte din sec. IV-III î.Hr. şi a sec. VIII-XIV e.n.

Obiective turistice:

 Ferma de struţi

Ferma de struţi de la Bardar prezintă interes

deosebit pentru turiştii moldoveni, dar şi
pentru cei din afară. Aici turiştii pot admira
cai sălbatici, ponei, păuni, fazani, lebede
negre, răţuşte şi şoimi.
 Vinăria Bardar

La vinăria Bardar își exercită activitatea peste 150 de personae, iar cifra de afaceri a
întreprinderii vinicole este de peste 3,5 milioane USD.

Capitolul IV
Avantajele şi deficienţele
dezvoltării produsului turistic
în localitatea rurală
 Avantajele dezvoltării produsului turistic:

 Bogăția și varietatea peisajelor din localitatea rurală;

 Prezența valorilor artizanale (prelucrarea artistică a lemnului, împletitul în lozie, țesutul

covoarelor, broderie, croșetat, tricotare, etc.);

 Cultură bogată, tradiții și obiceiuri;

 Fond cultural-istoric diversificat;

 Factorii naturali de cură (ape minerale şi termale, nămoluri şi gaze terapeutice,

topoclimat şi microclimat etc.);

 Flora şi fauna atractive.

Deficiențele dezvoltării produsului turistic:

 Lipsa amenajării sau amenajarea insuficientă a majorității monumentelor naturale, a

monumentelor de istorie și cultură, care ar putea fi vizitate de către turiști;
  Starea nesatisfăcătoare a infrastructurii de acces în sate (drumuri nereparate și
neamenajate, telefonizare slabă);

 Starea ecologico-sanitară nesatisfăcătoare a localității (gunoiști neautorizate, deficitul de

apă potabilă calitativă);

 Înzastrarea slabă a localității rurale cu servicii comunale (cu sisteme de canalizare,

blocuri sanitar-igienice, băi, etc.);

 Numărul scăzut al structurilor de primire turistică în mediul rural, precum şi lipsa unui
cadru legislativ ce ar reglementa condiţiile de creare şi dezvoltare a acestora

 Lipsa serviciilor turistice de specialitate în teritoriu, care ar contribui la coordonarea

activităţilor de turism rural.

Itinerar turistic “Descoperă Orașul Ialoveni”

Tipul transportului: Mini-bus.

Ruta : Cuprinde tipul de drum rutier, autostradă, drum local.

Locul geografic: Zona de centru a R. Moldova.

Tipul sejurului: de tip itinerant.

Durata sejurului: o zi.

Locurile de vizită:
- importanţă religioasă: Biserica “Sfînta Cuvioasa Paraschiva”
Biserica “Acoperămîntul Maicii Domnului”
- importanţă culturală: Casa de cultură a orașului
- importantă arhitecturală : Arhitectura or. Ialoveni

Distanţa parcursă: 40km.

Data desfășurării: 03.05.2011

Servicii incluse:
- Serviciile de ghid;
- Transportul cu mini-busul;
- Excursiile incluse în program;
- Tururil oraşului;

Program turistic
09:00 – 09:30 Turul orașului Ialoveni
09:45 – 11:00 Vizitarea Bisericii “Sfînta Cuvioasa Paraschiva” și participarea la slujbă
11:15 – 12:15 Vizitarea Bisericii “Acoperămîntul Maicii Domnului”
12:30 – 14:00 Servirea mesei la restaurantul „Praga” din Ialoveni
14:15 – 16.00 Vizitarea fabricii de vinuri „Vin-Ialoveni”
16:15 – 18:00 Participarea la festivalul de muzică și dans popular la Casa de Cultură Ialoveni
16:30 Vizitarea Bisericii “Acoperămîntul Maicii Domnului”

Itinerar turistic „Raionul Ialoveni”

Chișinău-Ialoveni-Mileștii Mici-Horești-Văsieni-Bardar-Chișinău

Tipul transportului: Mini-bus.

Ruta : Cuprinde tipul de drum rutier, autostradă, drum local.

Locul geografic: Zona de centru a R. Moldova.

Tipul sejurului: itinerar.

Durata sejurului:3 zile.

Locurile de vizită:
- importanţă religioasă: Mănăstirea Suruceni, Biserica „ Sf. Nicolai de vara ”; Manastirea  „ Sf.
Cneaz Vladimir ”; Biserica ’’Sf.Nicolae’’ din 1870;

- importanţă cultural-istorică: Vatra meşteşugarilor; Muzeul de istorie şi etnografie;

Vatra istorică a satului Milestii Mici; Fântâni seculare cu cumpănă; Cimitirul cu o vârstă de circa
1000 de ani; Moara de vânt;
-ruta vinului: Fabrica de vinuri “Mileștii-Mici”, Vinăria “Bardar”

Distanţa parcursa: 150 km.

Preţ: 160 euro.

Datele desfăsurării: 09.06.2011-12.06.2011.

Servicii incluse:
- Cazare pentru 3 nopţi;
- Pensiunea completă.
- Transportul cu mini-busul;
- Serviciile de ghid;
- Excursiile incluse în program;

Program turistic
1 zi
9:00- Sosirea în orașul Ialoveni
09:00-12:00 Tur pietonal al oraşului Ialoveni. Vizitarea Bisericii “Sfînta Cuvioasa Paraschiva”
și Bisericii “Acoperămîntul Maicii Domnului”

12:00-13:00 Prînzul la restaurantul "Praga".

13:00-13:30 Plecarea spre satul Mileștii Mici
13:30-14:30 Vizitarea Minei de piatră din Mileștii Mici
14:45-17:00 Vizitarea Fîntînii secular cu cumpănă și a Morii de vînt
Vizitarea Casei-muzeu “Vatra istorică a satului”
17:00-19:00 Vizitarea orașului vinicol subteran “Mileștii Mici”
Servirea cinei
19:15- Cazare. Timp liber

2 zi
8:00- Servirea micului dejun
8:30-9:00 Plecarea spre Horești
9:00-10:00 Vizitarea “Celor cinci plopi”
10:00-12:30 Vizitarea Bisericii Sf. Nicolai
Vizitarea Manastirii Sf. Cneaz Vladimir
12:30-13:30 Servirea prînzului
13:45-15:00 Vizitarea Muzeului satului
15:15-17:30 Picnic pe malul iazului pitoresc Chihnicea
17:30- Cazare. Servirea cinei. Timp liber

3 zi
8:00- Servirea micului dejun
8:30-9:00 Plecare spre satul Văsieni
9:00-10:30 Vizitarea Muzeului de Istorie şi Etnografie
10:15-12:30 Vatra meșteșugarilor, unde vizitatorii pot lua cunoștință cu cu tradiţiile seculare ale
meşterilor populari în broderie, croşetat, meşteşugul butnăritului
12:30- 13:30 Servirea prînzului
13:30-14:00 Sosirea în satul Bardar
14:00- 15:30 Vizitarea fermei de struți
15:45-18:00 Vizitarea fabricii de vin Bardar
Servirea cinei
18:00- Cazare. Timp liber.
A 4-a zi întoarcerea în Chișinău.

Capitolul V
Plan de acţiuni privind
valorificarea resurselor turistice
din localitatea rurală
 Consiliul raional Ialoveni a aprobat, în şedinţa din 29 mai curent, decizia (nr. 02-08)
privind aprobarea Planului de dezvoltare durabilă a turismului rural în raion pe perioada de
până în anul 2015. Autorul acestui proiect este Svetlana Lazăr, preşedintele Asociaţiei Naţionale
de Turism Rural, Ecologic şi Cultural, prescurtat - „ANTREC-Moldova”.
Planul de Dezvoltare Durabilă a Turismului, este o strategie de ansamblu pentru Consiliul
raional Ialoveni, ce vizează dezvoltarea turistică a raionului, în scopul consolidării acestui sector
într-un domeniu economic prosper. Beneficiari ai acestui document strategic sunt reprezentanţii
autorităţilor publice locale de nivelul I şi II, precum şi persoanele fizice, juridice, axate pe
dezvoltarea turismului în regiune. 

În Planul dezvoltării durabile a turismului în raionul Ialoveni s-a propus delimitarea a două
zone turistice. Prima zonă turistică include, pentru început, localităţile Ialoveni, Costeşti, Hansca,
Moleşti, Bardar, Mileştii Mici, Rezeni. În zona dată se conturează 3 trasee turistice, diferite ca
tematică şi clientelă. Şi anume: traseul „La cumpăna veşniciei”, cu tematică istorică majoră;
traseul cu tematică viti-vinicolă „La un păhar de vorbă bună” şi o micro-zonă „Mini-safari Park”.

Traseul turistic „La cumpăna veşniciei” poate avea ca motivaţie turistică odihna cognitivă.
În localităţile traseului dat au fost descoperite vestijii ale civilizaţiilor anterioare, de valoare
internaţională. În oraşul Ialoveni se propune de a crea un Complex Cultural Istoric „La Cheile
Işnovătului ”. Acest obiectiv se propune a fi amplasat într-un spatiu natural de valoare unica în
Moldova, amfiteatrul natural, apărut în urma extragerii de la suprafaţă a blocurilor de piatra.
Amfiteatrul dat este situat la cheile Işnovăţului. Actualmente, aici este o gunoişte neautorizată.
În spaţiul preconizatului Complex, urmează să fie create:

a) Muzeul raional de Etnografie şi Istorie Naturală.

Un loc aparte in acest Muzeu urmează sa fie dedicat etnografului, autorului unei serii de
lucrări de unicat, cu tematică etno-folclorico-lingvistică basarabiană, savantului Petru Ştefănucă. 

b) Arenă cu terase pentru spectatori.

 Acest nucleu al Complexului urmează a fi utilizat pentru desfăşurarea (organizarea)
evenimentelor cu divers caracter: turistic, sportiv, cultural, economic. Cu atît mai mult, cu cât
astăzi oraşul nu dispune de stadion sau alte spaţii amenajate pentru activităţi sportive. 

c) Galerii în care pot fi organizate diverse spaţii de recreare şi distracţii.  

Drept o marcare specifică, de unicat, a rutei turistice „La cumpăna veşniciei” în anumite
spaţii, menţionate de către arheologi, se recomandă a scoate în evidenţa un mic segment din
şantierul arheologic, cu anumite obiecte (pot fi copiile celor din muzeu) descoperite în procesul
săpăturilor. Spre exemplu, conservarea sub sticla a unor atare segmente, cu suprafeţe de pînă la 8
metri pătraţi, ar ridica esenţial nivelul atractivităţii acestui traseu. Implementarea acestei
recomandări va constitui o atracţie de unicat.

Acțiuni pe termen scurt:

 Deschiderea unui centru de informare despre atractivitățile turistice;

 Atragerea sponsorilor și investitorilor în valorificarea și crearea atractivităților turistice;

 Implimentarea, către populația rurală, ideia dezvoltării unei afaceri prin promovarea
resurselor atractive din punct de vedere turistic din localitatea sa;

 Desfășurarea acțiunilor de amenajare a monumentelor naturale, de istorie și cultură, a

obiectivelor economice, etc.

 Inserarea în ziare, reviste, emisiuni radio şi de televiziune, pe site-ul Ministerului Culturii

şi Turismului a unor materiale cu caracter promoţional;

Acțiuni pe termen mediu:

 Dezvoltarea infrastructurii;

 Atragerea în localitatea dată a personalului calificat;

 Lărgirea spectrului de produse în localitatea rurală;

 Construirea de noi structuri de cazare, alimentație publică în regiunea rurală;

 Elaborarea unui plan de reciclare și adunare a deșeurilor;

 Înzestrarea localității rurale cu dotările tehnico-etilitare necesare

 Asigurarea raportului real calitate / preţ în scopul garantării competitivităţii;

  Dezvoltarea în cadrul localităţilor rurale prioritare a agrementului specific: drumeţii,
echitaţie, vânătoare şi pescuit sportiv, vizitarea parcurilor şi rezervaţiilor naturale din
apropierea localităţilor, participarea la diferite manifestări etnofolclorice etc.;

Acțiuni pe termen lung:

 Dezvoltarea economică a regiunii;

 Crearea locurilor de muncă;

 Susținerea dezvoltării producției ecologic pure;

 Crearea unui agrosistem echilibrat și durabil de producție fără folosirea substanțelor

chimice;

 Continuarea planificării, amenajării, dezvoltării şi modernizării altor localităţi turistice

rurale, identificate pe parcurs ca prioritare.

Concluzii
și
recomandări
 Cultura unei națiuni este mai întîi expresia conștiinței naționale, iar valorile materiale și
spirituale create de reprezentanții de vază, constituie memoria colectivă a neamului.

Turismul rural este una din cele mai utile activități pentru o dezvoltare sigură și
durabilă, și mai ales ecologie, economice și sociale create în Republica Moldova. El se poate
dezvolta cu success numai în medii favorabile din toate punctele de vedere.

Recreerea în mediul rural urmărește nu numai scopul de a admira patrimonial natural,

etno-cultural și economic de la sate de către turistul local și cel străin, ci este și un bun prilej
de a practica un consum alimentar de produse ecologic pure, atît întru sănătatea fizică și
morală a călătorilor, cît și pentru sănătatea mediului însuși, contribuind nemijlocit la
prosperarea bunăstării săteanului.

Pentru dezvoltarea turismului rural, este necarsară elaborarea unui program special, la
nivel de stat, dar și la nivel de cetățean aparte, în care să fie schițate posibilitățile reale
existente ce ar putea contribui la crearea treptată a acestor subramuri ale turismului modern.

În dezvoltarea și promovarea turismului rural în localitatea rurală, există atît posibilități

promițătoare, cît și obstacole serioase.
Mediul rural este încă slab prgătit pentru a primi turiști, în special pe cei străini. Însă
lichidarea acestor obstacole (infrastructura slab dezvoltată, dotarea tehnico-etilitară
necorespunzătoare, ș.a.) necesită timp și resurse financiare considerabile. Situația poate fi
schimbată spre bine prin promovarea activă a reformelor economice, juridice, sociale, atît la
nivel de țară, cît și la nivel de individ.

Raionul Ialoveni reprezintă un adevărat izvor de resurse turistice antropice și naturale

care ar prezenta interes atît pentru turiștii locali cît și pentru cei internaționali. Emanciparea
turismului rural în această localitate necesită depășirea unor deficiențe care reprezintă o
serioasă piedică în desfășurarea activității de turism. Depășirea problemelor de ordin tehnic
ar deschide noi oportunități și perspective pentru această localitate care ascunde în sine un
vast patrimoniu ce necesită a fi descoperit și valorificat.

Bibliografie:

A. Jolondovschi, „Turismul ecologic și rural: realități și perspective”, ed.Prometeu, Chișinău

2001;

Florina Bran, “Ecoturism”, București 2000;

Maria Stoian, “Natura”, 2000

V. Glăvan, „Strategii de valorificare a potenţialului rural şi de dezvoltare a agroturismului”,

1997.

www.statistica.md

www.il.md

www.wikipedia.org

www.regielive.ro

www.google.md

www.milestii-mici.md
Anexa 1