Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Unitatea de Învăţare 2
Unitatea de Învăţare 2
2.1. Obiective:
După abordarea acestei unităţi de învăţare, veţi fi capabili să:
✓ clasificaţi activele imobilizate;
✓ înţelegeţi şi explicaţi regulile de bază ale evaluării;
✓ înregistraţi amortizarea folosind diferitele metode de amortizare;
✓ înregistraţi principalele operaţiuni privind activele imobilizate.
1
O.M.F.P. nr. 1802/2014, privind situaţiile financiare individuale şi situaţiile financiare consolidate, M.Of nr.
963/2014, secţiunea 4.4.
1
Contabilitate financiară
Costul istoric reprezintă suma plătită în numerar sau echivalente de numerar, ori valoarea
justă a contraprestaţiei oferite pentru a dobândi activul imobilizat la data achiziţiei sau
construcţiei sale sau valoarea atribuită activului atunci când este recunoscut iniţial.
Valoarea contabilă este valoarea la care un activ este recunoscut după ce se deduce
amortizarea cumulată şi ajustările cumulate din depreciere.
Pierderea din depreciere este reprezentată de valoarea cu care valoarea contabilă a unui
activ depăşeşte valoarea sa recuperabilă.
2
Contabilitate financiară
Valoarea recuperabilă este cea mai mare valoare dintre valoarea justă a unui activ minus
costurile generate de vânzare şi valoarea sa de utilizare.
Contabilitatea imobilizărilor se ţine pe categorii şi pe fiecare obiect de evidenţă.
Prezentarea2 activelor ca imobilizate sau active circulante depinde de scopul căruia îi
sunt destinate şi intenţia de păstrare potrivit politicilor contabile aprobate, prin care se stabileşte,
de asemenea, natura diferitelor categorii de imobilizări. Modificarea naturii unui activ în baza
deciziei managementului trebuie susţinută de elemente precum: existenţa unui contract,
modificarea destinaţiei activului, etc.
Natura diferitelor categorii de active imobilizate determină împărţirea acestora pe grupe
reprezentative, respectiv:
2
Idem 9
3
Contabilitate financiară
3
D.Mateş, D. Matiş, D. Cotleţ, C. Pereş, A.Domil, A.Dumitrescu, M.Şteţ, Contabilitatea financiară a entităţilor
economice, Editura Mirton, Timişoara, 2006, pag. 115
4
Contabilitate financiară
Recunoaşterea este procesul încorporării în bilanţ sau contul de profit sau pierdere a unui
element care îndeplineşte criteriile de recunoaştere stabilite în Cadrul general.
Tratamentul contabil alternativ permite entităţilor să opteze pentru regula potrivit căreia ulterior
recunoaşterii iniţiale ca activ, o imobilizare corporală, trebuie înregistrată în bilanţ la valoarea
reevaluată care reprezintă valoarea justă la momentul evaluării, mai puţin orice amortizare ulterioară
cumulată aferentă şi ajustările pentru deprecierile sau pierderile de valoare cumulate ulterior.
Reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate în aşa fel încât valoarea contabilă (valoarea
de intrare) să nu difere în mod semnificativ de valoarea care poate fi determinată pe baza valorii juste la
data bilanţului. Valoarea rezultată din reevaluare se substituie valorii de intrare a imobilizărilor corporale.
În aceste cazuri, regulile privind amortizarea se vor aplica activului având în vedere valoarea acestuia,
determinată în urma reevaluării.
Reevaluarea imobilizărilor corporale se face la valoarea justă la data bilanţului, fiind
determinată pe baza unei evaluări efectuate, de regulă, de evaluatori autorizaţi, membri ai unui organism
profesional din domeniu, recunoscut atât la nivel naţional cât şi internaţional.
Elementele dintr-o grupă de imobilizări corporale se reevaluează simultan pentru a se evita
reevaluarea selectivă şi raportarea în situaţiile financiare anuale a unor valori care sunt o combinaţie de
costuri şi valori calculate la date diferite.
5
Contabilitate financiară
6
Contabilitate financiară
7
Contabilitate financiară
entităţii , iar pe creditul contului se înregistrează terenurile scoase din gestiunea entităţii. SFD
reprezintă valoarea terenurilor, respectiv costul amenajărilor la terenuri existente în gestiunea
entităţii la un moment dat.
Contul 212 „Construcţii” este un cont de activ cu ajutorul căruia se ţine evidenţa
existenţei şi mişcării construcţiilor. Pe debitul contului se înregistrează construcţiilor intrate în
gestiunea entităţii, iar pe creditul contului se înregistrează construcţiile scoase din gestiunea
entităţii. SFD reprezintă valoarea construcţiilor existente în gestiunea entităţii la un moment dat.
Contul 213 „Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii” este un cont de activ
cu ajutorul căruia se ţine evidenţa existenţei şi mişcării instalaţiilor tehnice, mijloacelor de transport,
animalelor şi plantaţiilor. Pe debitul contului se înregistrează instalaţiile tehnice, mijloacele de
transport, animalele şi plantaţiile intrate în gestiunea entităţii, iar pe creditul contului se
înregistrează instalaţiile tehnice, mijloacele de transport, animalele şi plantaţiile scoase din gestiunea
entităţii. SFD reprezintă valoarea instalaţiile tehnice, mijloacele de transport, animalele şi plantaţiile
existente în gestiunea entităţii la un moment dat.
Contul 214 „Mobilier, aparatură birotică, sisteme de protecţie a valorilor umane şi materiale şi
alte active corporale” evidenţiază subgrupele de imobilizări corporale enunţate în titlul contului fiind un
cont de activ Pe debitul contului se înregistrează mobilierul, aparatura birotică, sistemele de protecţie
a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale intrate în gestiunea entităţii, iar pe creditul
contului se înregistrează mobilierul, aparatura birotică, sistemele de protecţie a valorilor umane şi
materiale şi alte active corporale scoase din gestiunea entităţii. SFD reprezintă valoarea mobilierul,
aparatura birotică, sistemele de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale existente
în gestiunea entităţii la un moment dat.
Contul 231 „Imobilizări corporale în curs de execuţie” este un cont de activ. Pe debitul contului se
înregistrează valoarea imobilizărilor corporale în curs facturate de furnizori sau realizate pe cont propriu şi
pe creditul contului se înregistrează imobilizările corporale finalizate şi recepţionate, sau în cazul în care
au fost cedate sau distruse de calamităţi. SFD evidenţiază producţia neterminată de imobilizări corporale, sau
producţie de imobilizări finalizată dar nerecepţionată.
Contul 232 „Avansuri acordate pentru imobilizări corporale”, este un cont de activ. Pe debitul
contului se înregistrează valoarea avansurile acordate furnizorilor de imobilizări şi pe creditul
contului se înregistrează decontarea acestora cu furnizorii. SFD reprezintă avansuri acordate
furnizorilor de imobilizări corporale, nedecontate.
8
Contabilitate financiară
9
Contabilitate financiară
creditul contului se înregistrează valoarea titlurilor imobilizate cedate sau retrase. SFD reprezintă
valoarea titlurilor imobilizate deţinute de entitate.
Contul 267 „Creanţe imobilizate”, este un cont de activ. Pe debitul contului se înregistrează
valoarea împrumuturilor acordate şi a dobânzilor aferente cuvenite, cu garanţiile şi depozitele depuse la
terţi, cu valoarea bunurilor acordate în regim de leasing financiar şi pe creditul contului se
înregistrează valoarea împrumturilor şi a dobânzilor aferente încasate, cu garanţiile şi depozitele
restituite de terţi, şi cu valoarea creanţelor reprezentând ratele aferente leasingului financiar şi cu
valoarea pierderilor din creanţe imobilizate. SFD reprezintă valoarea împrumuturilor acordate şi a altor
creanţe imobilizate.
4
Ineovan F. şi Domil A., “Contabilitate financiară. Concepte teoretice şi aplicaţii practice”, Ed Solness, Timişoara,
2011
5
Belverd E. Needles. Jr., Henry R. Anderson, James C. Caldwel „Principii de bază ale contabilităţii” Ediţia a 5- a
Ed. Arc 2000.
10
Contabilitate financiară
b) numărul unităţilor produse sau a unităţilor similare ce se estimează că vor fi obţinute din
folosirea activului respectiv.
Entităţile amortizează imobilizările corporale utilizând unul din următoarele regimuri de
amortizare:
a) amortizare liniară;
b) amortizare degresivă;
c) amortizare accelerată;
d) amortizarea calculată pe unitate de produs sau serviciu, atunci când natura imobilizării justifică
utilizarea unei astfel de metode.
Amortizarea lineară se realizează prin includerea în cheltuielile de exploatare a unor sume fixe,
stabilite proporţional cu duratele de utilizare.
Amortizarea anuală lineară se calculează prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de
intrare.
Cota de amortizare se determină făcând raportul dintre 100 şi durata de utilizare a activului
imobilizat.
De exemplu, la o durată de utilizare de 10 ani, cota de amortizare este de 100/10 =10% sau pentru
un activ cu o durată de utilizare de 5 ani, rata de amortizare este 100/5 =20%. Dacă valoarea de intrare
este în primul caz 50.000 lei şi 30.000 lei în al doilea caz, amortizarea anuală va fi:
- cazul 1 Amortizarea anuală = 50.000 x 0,10 = 5.000 lei
- cazul 2 Amortizarea anuală = 30.000 x 0,20 = 6.000 lei
Amortizarea imobilizărilor corporale se calculează pe baza unui plan de amortizare, de la data
punerii în funcţiune a acestora şi până la recuperarea integrală a valorii de intrare.
Data de începere a amortizării este data punerii în funcţiune a bunului. Dacă această dată nu
corespunde cu începutul anului sau dacă bunul iese din funcţiune înainte de închiderea exerciţiului
financiar amortizarea anuală este calculată proporţional cu timpul efectiv de funcţionare.
În consecinţă, calculul amortizării are în vedere numărul lunilor de funcţionare şi nu cel al zilelor
şi se înregistrează în contabilitate din luna următoare punerii în funcţiune.
Amortizarea degresivă- presupune o amortizare mai accentuată a imobilizărilor corporale în
primii ani de la punerea în funcţiune. Utilizarea acestui regim de amortizare presupune calcularea cotei de
amortizare degresive prin multiplicarea cotei de amortizare lineare cu un coeficient k astfel:
- 1,5 dacă durata normală de utilizare este între 2 şi 5 ani;
- 2 dacă durata normală de utilizare este cuprinsă între 6 şi 10 ani;
- 2,5 dacă durata normală de utilizare este mai mare de 10 ani.
Această cotă de amortizare degresivă se aplică la o bază de calcul degresivă (valoarea netă
contabilă).
Amortizarea degresivă poate fi aplicată în două variante:
- fără a se lua în calcul influenţa uzurii morale;
- cu luarea în calcul a uzurii morale.
Amortizarea degresivă fără influenţa uzurii morale
În primul an de funcţionare amortizarea se calculează:
11
Contabilitate financiară
Se continuă în acest mod până când amortizarea anuală degresivă este mai mică sau egală cu
amortizarea calculată raportând valoarea rămasă de amortizat la numărul de ani de utilizare rămaşi.
Începând cu anul respectiv şi până la expirarea duratei de utilizare, se trece pe amortizarea lineară,
raportând valoarea rămasă la numărul anilor rămaşi de funcţionare.
Amortizarea accelerată constă în includerea în primul an de funcţionare, în cheltuieli de
exploatare a unei amortizării de 50% din valoarea de intrare a imobilizărilor corporale. Amortizările
anuale pentru exerciţiile următoare sunt calculate după sistemul linear, prin raportarea valorii rămase la
numărul de ani de funcţionare rămaşi.
Contuile 281 „Amortizări privind imobiliuările corporale” este un cont de pasiv fiind un cont
rectificativ, substractiv al valorii imobilizărilor corporale. Pe creditul contului se înregistrează
valoarea amortizării imobilizărilor corporale înregistrată lunar pe cheltuielile de exploatare, iar pe
debitul contului se înregistrează amortizarea aferentă imobilizărilor ieşite prin cedare sau prin casare.
SFC reprezintă amortizarea cumulată aferentă imobilizărilor corporale existente în unitate.
6
Ineovan F. şi Domil A., “Contabilitate financiară. Concepte teoretice şi aplicaţii practice”, Ed Solness, Timişoara,
2011
12
Contabilitate financiară
şi 296 „Ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare” sunt conturi de pasiv, fiind
conturi specifice de ajustare care rectificǎ prin scǎdere valoarea activelor imobilizate. Se creditează la
închiderea exerciţiului, pe seama cheltuielilor pentru constituire sau majorarea ajustǎrilor, se debiteazǎ în
cursul sau la închiderea exerciţiului cu ocazia diminuǎrii sau anulǎrii ajustǎrilor efectuate pe seama
veniturilor. SFC reflectǎ ajustǎrile realizate pentru rectificarea valorii activelor imobilizate.
c) descărcarea gestiunii:
2801 = 201 2.000
13
Contabilitate financiară
6811 = % 683,33
2805 350
2808 333,33
An II
6811 = % 683,33
2805 350
2808 333,33
d) vânzarea, conform facturii :
461 = % 744
7583 600
4427 144
e) descărcarea gestiunii:
% = 208 1.000
2808 666,66
6583 333,37
2805 = 205 700
f) încasarea prin casierie a creanţei:
5311 = 461 744
B. Imobilizări corporale
1. Valoarea in vama+taxa vamala+comisionul vamal+accize = cost de achiziţie*19%=TVA în
vamă
Valoarea în vamă = 9.000$*3,57lei/$=32.130 lei
Taxa vamală = 872$*3.57lei/$=3.113,04 lei
Comision vamal = 32.130*0.5%=160,65 lei
14
Contabilitate financiară
15
Contabilitate financiară
C. Imobilizări financiare
Înregistrări în contabilitatea societatea TOTAL Înregistrări în contabilitatea societatea
S.A. INFANTIS S.A.
- acordarea împrumutului: - încasarea împrumutului în exerciţiul N:
2673 = 5121 50.000 5121 = 1663 50.000
- înregistrarea dobânzii cuvenite pentru anul N: - înregistrarea dobânzii datorate pe primul an:
2674 = 7642 5.000 666 = 1686 5.000
- încasarea primei rate şi a dobânzii: - achitarea primei rate la împrumut şi a dobânzii:
5121 = % 30.000 % = 5121 30.000
2673 25.000 1663 25.000
2674 5.000 1686 5.000
- înregistrarea dobânzii cuvenite pentru al doilea
exerciţiu:
2674 = 763 2.500
- includerea pe pierderi a ratei doi, nerecuperate şi a
dobânzii:
663 = % 27.500
2673 25.000
2674 5.000
16
Contabilitate financiară
2.5. Rezumat
În cadrul acestui capitol am urmărit clasificarea activelor imobilizate, denumite şi
active pe termen lung, imobilizări sau bunuri imobile, acestea cuprimzând toate acele valori
economice de investiţie care au o perioadă de utilitate şi lichiditate mai mare de un an.
În structura imobilizărilor sunt cuprinse : imobilizarile necorporale,
imobilizarile corporale şi imobilizările financiare. Specific imobilizărilor necorporale şi
corporale este faptul că ele se supun amortizării.
Amortizarea reprezintă alocarea sistematică, pe cheltuieli a valorii amortizabile a
unui activ pe întreaga sa durată de viaţă utilă.
Imobilizările financiare reprezintă investiţii financiare pe termen lung care pot
înregistra pierderi de valoare.
17
Contabilitate financiară
18