Sunteți pe pagina 1din 5

Studiu de caz

În clasa a II-a, un elev (8 ani) cu CES, este permanent neastâmpărat, răstoarnă în


jurul său rechizite, scaune, nu-și poate concentra atenția la activitate. Face zgomot
insistent. Când cineva dintre copii vorbește, strigă și spune ce vrea el. Situația
creată este tratată de către părinții elevilor ca rezultat de incompetenței cadrului
didactic de sprijin.

1. Care pot fi consecințele situației date?


2. Ce se poate face pentru soluționarea problemei?
3. Care sunt acțiunile recomandate pentru soluționarea problemei?

I. Definirea problemei

Problema constatată în studiul de caz este una extinsă și profundă și anume este
vorba despre faptul că

 elevul nu înțelege mesajul profesorului în cadrul orelor, are nevoie de


suport de la maturi pentru că este elev cu CES,
 nu au fost sensibilizați părinții elevilor din clasă cum trebuie să se
comporte elevii din clasă cu elevul cu CES,
 se manifestă impulsivitate care îi provoacă o instabilitate în
comportamentul și acțiunile sale, emotivitate exagerată și caracter
exploziv în particular pentru copii cu dizabilități, care necesită
curriculum individualizat.
II. Documente de politici educaționale
 Codul Educației al Republicii Moldova nr.152 din 17.07.2014
 Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului, 29.11.1989;
 Programul național de incluziune socială a persoanelor cu
dizabilități pentru anii 2017-2022, aprobat prin Hotărîrea
Guvernului nr.723 din 8 septembrie 2017
 Strategia Educație 2020
 Curriculum învățământ primar, 2018
 Standardele de calitate pentru instituțiile de învățământ
primar și secundar general din perspectiva școlii prietenoase
copilului, din 11 octombrie 2013
 Metodologia de evaluare a dezvoltării copilului, Ordinul Nr. 99
din 26 februarie 2015
 Metodologia cu privire la organizarea și funcționarea
Centrului de Resurse pentru Educația din instituția de învățământ
preuniversitar, Ordinul nr. 100 din 26 februarie 2015
 Reperele metodologice privind activitatea cadrului didactic de
sprijin în instituțiile de învățământ general, ordinul
Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr.209 din
27.02.2018

III. Modul de aplicare a prevederilor actelor reglatorii în contextul


soluționării problemei

● În Codul Educației este reglementat că învățământul pentru copiii cu CES


este parte integrantă a sistemului de învățământ şi are drept scop educarea,
reabilitarea şi/sau recuperarea şi incluziunea educaţională, socială şi
profesională a persoanelor cu dificultăţi de învăţare, de comunicare şi
interacţiune senzoriale şi fizice, emoţionale şi comportamentale, sociale.
Capitolul 6, este destinat învățământului pentru copiii şi elevii cu cerinţe
educaţionale speciale și educaţiei incluzive.
● În baza Convenţiei cu privire la drepturile copilului, Art. 28,
învățământul trebuie să fie accesibil oricărui copil, pentru care se vor oferi
soluții. În cazul dat, se va aplica disciplinarea pozitivă într-un mod
compatibil cu demnitatea copilului ca ființă umană. La fel și Art. 29, ce are
ca scop de a dezvolta personalitatea copilului, a aptitudinilor și a
capacităților sale mentale; pregătirea copilului pentru a-și asuma
responsabilitățile vieții.
 În baza Programului național de incluziune socială a persoanelor cu
dizabilități pentru anii 2017-2022, vom aplica prevederile cadrului legal
pentru:
1. îmbunătățirea accesului persoanelor cu dizabilități la măsuri de protecție
socială  în comunitate;
2. asigurarea dreptului la educație de calitate a copiilor și tinerilor cu
diferite tipuri de dizabilități în instituțiile de învățământ, în condiții de
egalitate cu ceilalți;
● În baza Strategiei Educație 2020 Obiectivul specific 1.6.:, se
preconizează creșterea anuală cu cel puțin 10% a accesului copiilor cu CES
la învățământul general vom include copilul în activități individualizate și
diferențiate.
● Curriculum învățământ primar, 2018 în baza căruia se elaborează
curriculumul individualizat al copilului.
 În baza Standardelor de calitate din perspectiva școlii prietenoase
copilului, dimensiunea 3 Incluziune educațională: vom stabili politicile și
practicile din instituția de învățământ să fie incluzive, nediscriminatorii și
care respectă diferențele individuale.

 În baza Metodologiei de evaluare a dezvoltării copilului, punctul 5,


Cerințele educaționale speciale sunt necesități educaționale ale copilului,
care implică o școlarizare adaptată particularităților individuale sau
caracteristice unei dizabilitali ori tulburări de invățare, precum și o
intervenție specifică prin acțiuni de reabilitare sau recuperare
corespunzătoare se vor selecta strategii de învățare în funcție de nivelul de
dezvoltare intelectuală și particularitățile individuale ale copilului;.
 În baza Metodologiei cu privire la organizarea și funcționarea
Centrului de Resurse pentru Educația Incluzivă de vor dezvolta și presta
servicii psihopedagogice pentru copiii cu cerințe educaționale speciale;
sensibilizarea și informarea cadrelor didactice despre particularitalile de
dezvoltare și cerințele educaționale speciale ale copiilor în scopul creării în
comun a unui mediu școlar incluziv;
vom desfășura programe de educație parentală și responsabilizarea
părinților;
 În temeiul Reperelor metodologice privind activitatea cadrului didactic
de sprijin în instituțiile de învățământ general, vor fi stipulate Atribuții și
responsabilități ale cadrului didactic de sprijin.
Documentele de politici educaționale prezentate reglementează
dezvoltarea unui învățământ orientat spre performanța fiecărui
copil prin promovarea conceptului de educație incluzivă și a
principiiloir școlii prietenoase copilului dar și la asumarea
responsabilităților actorilor educaționali și părinților în acceptarea
și implementarea schimbării, aplicarea strategiilor centrate spre
copil.
IV. Posibile riscuri

- Inadaptarea în grupul de copii, copilul va fi izolat, deoarece colegii nu vor


comunica cu el.

- Performanțe slab dezvoltate în mai multe domenii de activitate

- Tulburări emoţionale a copiilor / stresuri, fobii, conflicte.

- Sănătatea fizică şi psihologică a elevului va devein dereglată.

- Ardere profesională a cadrului didactic de sprijin / conflicte cu pedagogii,


părinţii, şi cu familia proprie/.

V. Intervenția personală

- Organizarea ședințelor comune cadre didactice – părinți – specialiști cu privire la

sensibilizarea și acordarea suportului în procesul de incluziune socio-școlară a


elevilor cu CES.

- Organizarea activităţilor de informare pentru părinţi/educație parentală, axate pe

diverse tematici relaţionate cu educaţia copilului și cu incluziunea copiilor cu CES.

- CDS să apeleze la CMI pentru a interveni cu programe simplificate pentru a capta


atenția copilului și înțelegerea sarcinilor la ore.

- Implicarea tuturor părților în soluţionarea unor situaţii dificile prin organizarea

ședințelor pentru identificarea așteptărilor tuturor părților față de situația familiei

/reprezentanților legali faţă de incluziunea copilului;

- Consultaţie cu psihologul şcolar sau din SAP.

- De diversificat activitățile individuale în Centrul de Resurse Educaționale


Individualizate pentru a motiva elevul la studierea materialului, diverse jocuri
pentru concentrarea atenției, discuții cu copilul despre emoții, sentimente.

-Elaborarea unui Plan de intervenție individualizat unde vom trasa activități care
vor ajuta la includerea elevului la ore și dezvoltarea competențelor copilului.

VI. Recomandări
– De respectat regimul zilei.

- Diversificarea activităților individuale în CREI și lucrul diferențiat în cadrul


orelor în clasă.

- Utilizarea în lucru recomandărilor psihologului, pentru corectarea şi educarea


comportamentului.

- Lucrul individual psihologului, CDS, învăţătorului cu elevul.

- De respectat regulile de interacţiune cu elevul dat.

- Consultare colectivă cu părinţii din toată clasa, efectuat de dirigintele.

- Jocuri şi acţiuni comune cu elevii din clasă.

- Consultarea medicului – specialist.

VII. Argument

Deoarece personal lucrez cu așa elev zilnic, pot argumenta că în sala de clasă toți
elevii sunt diferiți deaceia ne putem confrunta cu probleme de gen comportamental
dar prin discuții și activități suplimentare se poate cuceri atenția elevilor și dornța
lor de învățare în deosebi a celor cu CES. Elevul dat trebuie antrenat mai mult în
activități individuale în cadrul CREI diversificând sarcinile și folosind diverse
materiale didactice și softuri educaționale pentru a motiva copilul și pentru
satisfacția cadrului didactic de sprijin de rezultatul obținut prin acesta evitând
arderea profesională și conflictele cu părinții. Pedagogizarea părinților are un rol
esențial în valorificarea muncii cadrului didactic cu acest elev.

S-ar putea să vă placă și