ăsările (din latină passer „vrabie“[3]) sunt un grup de vertebrate cu sânge cald care

constituie clasa Aves, grup caracterizat prin pene, cioc fără dinți o înaltă rată metabolică, o inimă
cu patru compartimente, se reproduc prin ouă și au un schelet puternic dar ușor. Păsările trăiesc
în întreaga lume și au o dimensiune de la 5,5 cm (colibriul-albină) până la 2,8 m (struț). Există
aproximativ zece mii de specii vii, dintre care mai mult de jumătate sunt cântătoare. Păsările au
aripi a căror dezvoltare variază în funcție de specie; singurele grupuri cunoscute fără aripi sunt
păsările dispărute moa și pasărea-elefant. Aripile, care au evoluat de la membrele anterioare, au
dat păsărilor capacitatea de a zbura, deși la unele păsări, evoluția ulterioară a dus la pierderea
zborului, inclusiv la ratitae, pinguini și diverse specii insulare endemice. Sistemul digestive și
sistemul respirator ale păsărilor sunt, de asemenea, adaptate în mod unic pentru zbor. Unele
specii de păsări din mediul acvatic, în special păsările marine și unele păsări de apă, au evoluat
în continuare pentru înot. ăsările (din latină passer „vrabie“[3]) sunt un grup de vertebrate cu
sânge cald care constituie clasa Aves, grup caracterizat prin pene, cioc fără dinți o înaltă rată
metabolică, o inimă cu patru compartimente, se reproduc prin ouă și au un schelet puternic dar
ușor. Păsările trăiesc în întreaga lume și au o dimensiune de la 5,5 cm (colibriul-albină) până la
2,8 m (struț). Există aproximativ zece mii de specii vii, dintre care mai mult de jumătate sunt
cântătoare. Păsările au aripi a căror dezvoltare variază în funcție de specie; singurele grupuri
cunoscute fără aripi sunt păsările dispărute moa și pasărea-elefant. Aripile, care au evoluat de la
membrele anterioare, au dat păsărilor capacitatea de a zbura, deși la unele păsări, evoluția
ulterioară a dus la pierderea zborului, inclusiv la ratitae, pinguini și diverse specii
insulare endemice. Sistemul digestive și sistemul respirator ale păsărilor sunt, de asemenea,
adaptate în mod unic pentru zbor. Unele specii de păsări din mediul acvatic, în special păsările
marine și unele păsări de apă, au evoluat în continuare pentru înot.
ăsările (din latină passer „vrabie“[3]) sunt un grup de vertebrate cu sânge cald care
constituie clasa Aves, grup caracterizat prin pene, cioc fără dinți o înaltă rată metabolică, o inimă
cu patru compartimente, se reproduc prin ouă și au un schelet puternic dar ușor. Păsările trăiesc
în întreaga lume și au o dimensiune de la 5,5 cm (colibriul-albină) până la 2,8 m (struț). Există
aproximativ zece mii de specii vii, dintre care mai mult de jumătate sunt cântătoare. Păsările au
aripi a căror dezvoltare variază în funcție de specie; singurele grupuri cunoscute fără aripi sunt
păsările dispărute moa și pasărea-elefant. Aripile, care au evoluat de la membrele anterioare, au
dat păsărilor capacitatea de a zbura, deși la unele păsări, evoluția ulterioară a dus la pierderea
zborului, inclusiv la ratitae, pinguini și diverse specii insulare endemice. Sistemul digestive și
sistemul respirator ale păsărilor sunt, de asemenea, adaptate în mod unic pentru zbor. Unele
specii de păsări din mediul acvatic, în special păsările marine și unele păsări de apă, au evoluat
în continuare pentru înot. ăsările (din latină passer „vrabie“[3]) sunt un grup de vertebrate cu
sânge cald care constituie clasa Aves, grup caracterizat prin pene, cioc fără dinți o înaltă rată
metabolică, o inimă cu patru compartimente, se reproduc prin ouă și au un schelet puternic dar
ușor. Păsările trăiesc în întreaga lume și au o dimensiune de la 5,5 cm (colibriul-albină) până la
2,8 m (struț). Există aproximativ zece mii de specii vii, dintre care mai mult de jumătate sunt
cântătoare. Păsările au aripi a căror dezvoltare variază în funcție de specie; singurele grupuri
cunoscute fără aripi sunt păsările dispărute moa și pasărea-elefant. Aripile, care au evoluat de la
membrele anterioare, au dat păsărilor capacitatea de a zbura, deși la unele păsări, evoluția
ulterioară a dus la pierderea zborului, inclusiv la ratitae, pinguini și diverse specii
insulare endemice. Sistemul digestive și sistemul respirator ale păsărilor sunt, de asemenea,
adaptate în mod unic pentru zbor. Unele specii de păsări din mediul acvatic, în special păsările
marine și unele păsări de apă, au evoluat în continuare pentru înot.
ăsările (din latină passer „vrabie“[3]) sunt un grup de vertebrate cu sânge cald care
constituie clasa Aves, grup caracterizat prin pene, cioc fără dinți o înaltă rată metabolică, o inimă
cu patru compartimente, se reproduc prin ouă și au un schelet puternic dar ușor. Păsările trăiesc
în întreaga lume și au o dimensiune de la 5,5 cm (colibriul-albină) până la 2,8 m (struț). Există
aproximativ zece mii de specii vii, dintre care mai mult de jumătate sunt cântătoare. Păsările au
aripi a căror dezvoltare variază în funcție de specie; singurele grupuri cunoscute fără aripi sunt
păsările dispărute moa și pasărea-elefant. Aripile, care au evoluat de la membrele anterioare, au
dat păsărilor capacitatea de a zbura, deși la unele păsări, evoluția ulterioară a dus la pierderea
zborului, inclusiv la ratitae, pinguini și diverse specii insulare endemice. Sistemul digestive și
sistemul respirator ale păsărilor sunt, de asemenea, adaptate în mod unic pentru zbor. Unele
specii de păsări din mediul acvatic, în special păsările marine și unele păsări de apă, au evoluat
în continuare pentru înot. ăsările (din latină passer „vrabie“[3]) sunt un grup de vertebrate cu
sânge cald care constituie clasa Aves, grup caracterizat prin pene, cioc fără dinți o înaltă rată
metabolică, o inimă cu patru compartimente, se reproduc prin ouă și au un schelet puternic dar
ușor. Păsările trăiesc în întreaga lume și au o dimensiune de la 5,5 cm (colibriul-albină) până la
2,8 m (struț). Există aproximativ zece mii de specii vii, dintre care mai mult de jumătate sunt
cântătoare. Păsările au aripi a căror dezvoltare variază în funcție de specie; singurele grupuri
cunoscute fără aripi sunt păsările dispărute moa și pasărea-elefant. Aripile, care au evoluat de la
membrele anterioare, au dat păsărilor capacitatea de a zbura, deși la unele păsări, evoluția
ulterioară a dus la pierderea zborului, inclusiv la ratitae, pinguini și diverse specii
insulare endemice. Sistemul digestive și sistemul respirator ale păsărilor sunt, de asemenea,
adaptate în mod unic pentru zbor. Unele specii de păsări din mediul acvatic, în special păsările
marine și unele păsări de apă, au evoluat în continuare pentru înot.
ăsările (din latină passer „vrabie“[3]) sunt un grup de vertebrate cu sânge cald care
constituie clasa Aves, grup caracterizat prin pene, cioc fără dinți o înaltă rată metabolică, o inimă
cu patru compartimente, se reproduc prin ouă și au un schelet puternic dar ușor. Păsările trăiesc
în întreaga lume și au o dimensiune de la 5,5 cm (colibriul-albină) până la 2,8 m (struț). Există
aproximativ zece mii de specii vii, dintre care mai mult de jumătate sunt cântătoare. Păsările au
aripi a căror dezvoltare variază în funcție de specie; singurele grupuri cunoscute fără aripi sunt
păsările dispărute moa și pasărea-elefant. Aripile, care au evoluat de la membrele anterioare, au
dat păsărilor capacitatea de a zbura, deși la unele păsări, evoluția ulterioară a dus la pierderea
zborului, inclusiv la ratitae, pinguini și diverse specii insulare endemice. Sistemul digestive și
sistemul respirator ale păsărilor sunt, de asemenea, adaptate în mod unic pentru zbor. Unele
specii de păsări din mediul acvatic, în special păsările marine și unele păsări de apă, au evoluat
în continuare pentru înot. ăsările (din latină passer „vrabie“[3]) sunt un grup de vertebrate cu
sânge cald care constituie clasa Aves, grup caracterizat prin pene, cioc fără dinți o înaltă rată
metabolică, o inimă cu patru compartimente, se reproduc prin ouă și au un schelet puternic dar
ușor. Păsările trăiesc în întreaga lume și au o dimensiune de la 5,5 cm (colibriul-albină) până la
2,8 m (struț). Există aproximativ zece mii de specii vii, dintre care mai mult de jumătate sunt
cântătoare. Păsările au aripi a căror dezvoltare variază în funcție de specie; singurele grupuri
cunoscute fără aripi sunt păsările dispărute moa și pasărea-elefant. Aripile, care au evoluat de la
membrele anterioare, au dat păsărilor capacitatea de a zbura, deși la unele păsări, evoluția
ulterioară a dus la pierderea zborului, inclusiv la ratitae, pinguini și diverse specii
insulare endemice. Sistemul digestive și sistemul respirator ale păsărilor sunt, de asemenea,
adaptate în mod unic pentru zbor. Unele specii de păsări din mediul acvatic, în special păsările
marine și unele păsări de apă, au evoluat în continuare pentru înot.
ăsările (din latină passer „vrabie“[3]) sunt un grup de vertebrate cu sânge cald care
constituie clasa Aves, grup caracterizat prin pene, cioc fără dinți o înaltă rată metabolică, o inimă
cu patru compartimente, se reproduc prin ouă și au un schelet puternic dar ușor. Păsările trăiesc
în întreaga lume și au o dimensiune de la 5,5 cm (colibriul-albină) până la 2,8 m (struț). Există
aproximativ zece mii de specii vii, dintre care mai mult de jumătate sunt cântătoare. Păsările au
aripi a căror dezvoltare variază în funcție de specie; singurele grupuri cunoscute fără aripi sunt
păsările dispărute moa și pasărea-elefant. Aripile, care au evoluat de la membrele anterioare, au
dat păsărilor capacitatea de a zbura, deși la unele păsări, evoluția ulterioară a dus la pierderea
zborului, inclusiv la ratitae, pinguini și diverse specii insulare endemice. Sistemul digestive și
sistemul respirator ale păsărilor sunt, de asemenea, adaptate în mod unic pentru zbor. Unele
specii de păsări din mediul acvatic, în special păsările marine și unele păsări de apă, au evoluat
în continuare pentru înot. ăsările (din latină passer „vrabie“[3]) sunt un grup de vertebrate cu
sânge cald care constituie clasa Aves, grup caracterizat prin pene, cioc fără dinți o înaltă rată
metabolică, o inimă cu patru compartimente, se reproduc prin ouă și au un schelet puternic dar
ușor. Păsările trăiesc în întreaga lume și au o dimensiune de la 5,5 cm (colibriul-albină) până la
2,8 m (struț). Există aproximativ zece mii de specii vii, dintre care mai mult de jumătate sunt
cântătoare. Păsările au aripi a căror dezvoltare variază în funcție de specie; singurele grupuri
cunoscute fără aripi sunt păsările dispărute moa și pasărea-elefant. Aripile, care au evoluat de la
membrele anterioare, au dat păsărilor capacitatea de a zbura, deși la unele păsări, evoluția
ulterioară a dus la pierderea zborului, inclusiv la ratitae, pinguini și diverse specii
insulare endemice. Sistemul digestive și sistemul respirator ale păsărilor sunt, de asemenea,
adaptate în mod unic pentru zbor. Unele specii de păsări din mediul acvatic, în special păsările
marine și unele păsări de apă, au evoluat în continuare pentru înot.
ăsările (din latină passer „vrabie“[3]) sunt un grup de vertebrate cu sânge cald care
constituie clasa Aves, grup caracterizat prin pene, cioc fără dinți o înaltă rată metabolică, o inimă
cu patru compartimente, se reproduc prin ouă și au un schelet puternic dar ușor. Păsările trăiesc
în întreaga lume și au o dimensiune de la 5,5 cm (colibriul-albină) până la 2,8 m (struț). Există
aproximativ zece mii de specii vii, dintre care mai mult de jumătate sunt cântătoare. Păsările au
aripi a căror dezvoltare variază în funcție de specie; singurele grupuri cunoscute fără aripi sunt
păsările dispărute moa și pasărea-elefant. Aripile, care au evoluat de la membrele anterioare, au
dat păsărilor capacitatea de a zbura, deși la unele păsări, evoluția ulterioară a dus la pierderea
zborului, inclusiv la ratitae, pinguini și diverse specii insulare endemice. Sistemul digestive și
sistemul respirator ale păsărilor sunt, de asemenea, adaptate în mod unic pentru zbor. Unele
specii de păsări din mediul acvatic, în special păsările marine și unele păsări de apă, au evoluat
în continuare pentru înot. ăsările (din latină passer „vrabie“[3]) sunt un grup de vertebrate cu
sânge cald care constituie clasa Aves, grup caracterizat prin pene, cioc fără dinți o înaltă rată
metabolică, o inimă cu patru compartimente, se reproduc prin ouă și au un schelet puternic dar
ușor. Păsările trăiesc în întreaga lume și au o dimensiune de la 5,5 cm (colibriul-albină) până la
2,8 m (struț). Există aproximativ zece mii de specii vii, dintre care mai mult de jumătate sunt
cântătoare. Păsările au aripi a căror dezvoltare variază în funcție de specie; singurele grupuri
cunoscute fără aripi sunt păsările dispărute moa și pasărea-elefant. Aripile, care au evoluat de la
membrele anterioare, au dat păsărilor capacitatea de a zbura, deși la unele păsări, evoluția
ulterioară a dus la pierderea zborului, inclusiv la ratitae, pinguini și diverse specii
insulare endemice. Sistemul digestive și sistemul respirator ale păsărilor sunt, de asemenea,
adaptate în mod unic pentru zbor. Unele specii de păsări din mediul acvatic, în special păsările
marine și unele păsări de apă, au evoluat în continuare pentru înot.