Sunteți pe pagina 1din 53

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Activitatea unei firme. Analiza aconomico financiara

CAPITOLUL 1. ANALIZA ACTIVITATII S.C. ARTECH SA UTILIZAND


PRINCIPALII INDICATORI VALORICI

Productia si comercializarea reprezinta obiectivele importante ale oricarui agent


economic deoarece prin aceste activitati el ajuta la satisfacerea cat mai buna a nevoilor
indivizilor si ale societatii. Problematica analizei activitatii de productie si de comercializare
este vasta si difera in functie de scopul urmarit. Daca se urmareste imbunatatirea activitatii de
productie se va pune accent pe analiza productiei fizice pe total si pe sortimente. Daca insa se
urmareste penetrarea pietei cu un produs sau categorie de produse, se va pune accentul pe
analiza potentialului de productie si pe echilibrul dintre acest potential si cererea de pe piata.

Analiza activitatii S.C. Artech SA

Corelatiile de echilibru economico-financiar

Denumire 1998 1999


Val. Ctb Val. ctb Val. Comp.
indicator
Cifra de afaceri 12.135.732 16.794.436 11.719.774
Productia 16.629.447 24.459.603 17.068.809
fabricata
Productia 17.299.638 24.286.239 16.947.829
exercitiului
Valoarea 7.793.052 9.877.018 6.892.546
adaugata

ICA si IQf :
11 .719 .774
ICA = 12 .135 .732 = 0,9657
17 .068 .809
IQf = 16 .629 .447 = 1,0264

Pagina 3 din 54
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Se observa ca IQf > ICA, desi amandoua tind la 1. Atunci se va observa ca se


inregistreaza o crestere a ponderii stocului de produse finite, crestere datorata sporirii bruste a
productiei fabricate de la 16629447 la 17068809, adica cu 2,6% in 1999 fata de 1998, pe
cand cifra de afaceri inregistreaza o scadere, in valori comparate, destul de accentuata, adica
cu 3,4%. Aceasta scadere, a cifrei de afaceri la SC Artech SA, este determinata de micsorarea
volumului de activitate. La aceasta societate se pune problema astfel: “De ce societatea a
acumulat stocuri?”, “De ce nu le-a vandut in anul anterior astfel incat sa-si asigure o cifra de
afaceri in crestere?”.
Stocurile necesita cheltuieli de intretinere si de conservare foarte mari, costuri care
sunt mult mai greu de suportat de catre o intreprindere. Societatea trebuie sa-si extinda piata
de desfacere, mai ales ca in acest sector de activitate sunt putini producatori care se afla la
distante mari unii de altii (cumpararea de produse de la unul dintre ei necesita1ta cheltuieli de
transport foarte mari). Aceasta extensiune a pietei de desfacere ar putea duce la o crestere a
vanzarilor si deci a volumului de activitate realizat.

IQf si IQex
16 .947 .829
IQex = 17 .299 .638 = 0,9797
17 .068 .809
IQf = 16 .629 .447 = 1,0264
Se observa ca IQf > IQex, de unde vom trage concluzia ca se inregistreaza o scadere a
ponderii productiei neterminate si a productiei imobilizate in total productia exercitiului.
Societatea a realizat produse finite, in cantitati destul de mari, care pot fi vandute si, deci,
transformate in lichiditati, care se vor intoarce inapoi in procesul de productie.
Aceasta situatie se datoreaza, in principal, cresterii in dinamica a productiei
exercitiului cu 2,6%, crestere data de sporirea veniturilor realizate din vanzarea produselor pe
piata.

IQex si IVA
VA calculata prin metoda substractiva (deductiva)

VA = MC + Qex – CI
Unde:
MC = Venituri din vanzare marfuri - Costul marfurilor vandute

Pagina 4 din 54
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Ci = ch mat totale + lucrari si servicii prestate de terti + alte ch exploatare


MC – marja comerciala
Ci – consumuri intermediare

In anul 1998:
MC0 = 4.430.093 – 4.328.942 = 101.151
Ci 0 = 8.466.017 + 250.052 + 891.688 = 9.607.737
VA0 = 101.151 + 17.299.638 - 9.607.737 = 7.793.052

In anul 1999:
MC1 = 7.240.992 – 7.247.315 = - 6323
Ci 1 = 11.265.460 + 2.351.671 + 785.767 = 14.402.898
VA1 = - 6323 + 24.286.239 – 14.402.89998 = 9.877.018

VA calculata prin metoda aditiva

VA = ch cu pers total + amortizari + ch cu dobanzi + impz, taxe + profit brut + alte


elemente ale valoarii adaugate

In anul 1998:
VA0 = 5.289.701 + 347.437 + 10.854 + 114.837 + 1.695.157 + 335.066 = 7.793.052

In anul 1999:
VA1 = 8.338.688 + 89.341 + 12.139 + 148.327 +765.063 + 523.460 = 9.877.018

9.877 .018
VAcmp = 1,433 = 6.892.546
6.892 .546
IVA = 7.793 .052 = 0,8845
16 .947 .829
IQex = 17 .299 .638 = 0,9797
Se observa ca IQex > IVA, in oricare dintre cele doua cazuri, deci se va inregistra o
crestere a ponderii consumului de la terti, adica o scadere a profitului.

Pagina 5 din 54
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Amandoi indicatorii, Qex si VA, scad in dinamica in anul 1999 fata de 1998, dar cu
ponderi diferite: productia exercitiului scade cu 2%, pe cand valoarea adaugata scade cu
aproape 12%, o scadere mult prea mare.
Deoarece valoarea adaugata reprezinta capacitatea firmei de a crea avere tragem
concluzia ca SC Artech SA nu a reusit sa produca nici macar atat cat sa-si poata acoperi
necesarul propriu de finantare a activitatii curente, se pune problema “Ce se va intampla cu
cheltuielile generate de activitatea viitoare?”, “Din ce va acoperi societatea aceste cheltuieli?”
Productia exercitiului va trebui sa inregistreze o crestere accentuata, dublata de
cresterea vanzarilor si deci de inregistrarea unei majorari a surselor de finantare ale societatii.
Societatea a ajuns in aceasta situatie deoarece utilajele invechite nu-i permit sa-si realizeze
planul si in nici un caz sa-l depaseasca si, de asemenea genereaza cheltuieli de productie
foarte mari, generate de intretinerea in stare de functionare cat mai apropiata de normal a
acestor utilaje aflate intr-un avansat grad de uzura fizica si morala.
Scaderea acestor indicatori mai este datorata si cresterii cheltuielilor cu materiile
prime si materialele, crestere ce se datoreaza majorarii pretului de catre furnizor. Datorita
cresterii atat de mari si rapide a inflatiei furnizorul trebuie sa-si asigure un pret care sa poata
acoperi o noua crestere a inflatiei pe perioada in care materialele stau la el in magazie
(perioada de timp dintre data incheierii contractului si data livrarii).

1.2. Raportul static intre acesti indicatori

Pagina 6 din 54
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

In anul 1998:

CA 12 .135 .732
Qf = 16 .629 .447 = 0,7298 → 1

Qf 16 .629 .447
Qex = 17 .229 .638 = 0,9613 → 1
VA 7.793 .052
Qex = 17 .299 .638 = 0.4505 → 0

In anul 1999:

CA 11 .719 .774
Qf = 17 .068 .809 = 0,6866 → 0

Qf 17 .068 .809
Qex = 16 .947 .829 = 1,0071 → 1
VA 9.877 .018
Qex = 16 .947 .829 = 0,5828 → 0

Pagina 7 din 54
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

CA 1 CA 0
Qf 1 = 0,6866 < Qf 0 = 0,7298 ⇒ desi creste ponderea stocului de produse finite,

nu s-au indeplinit cerintele calitative ale acestor produse. Calitativ produsele sunt inferioare,
dar ele sunt absorbite pe piata deoarece SC Artech este singurul producator in aceasta zona a
tarii si clientilor le convine sa cumpere produse la care nu vor fi obligati sa plateasca
transportul.
Qf 1 Qf 0
Qex 1 = 1,0071 > Qex 0 = 0,9613 ⇒ scade productia neterminata in fiecare an in

parte, dar in 1999 se observa o oarecare redresare a situatiei, datorita cresterii productiei
finite, corelata cu scaderea productiei exercitiului, deci creste productia stocata. Societatea va
trebui sa vanda produsele stocate pentru a crea mijloace de finantare a activitatii.
VA 1 VA 0
Qex 1 = 0,4598 < Qex 0 = 0.5289 ⇒ cresc consumurile de la terti. Datorita faptului
ca valoarea adaugata scade cu 12% in anul 1999 fata de 1998, iar productia exercitiului abia
cu 2%, se observa ca situatia societatii are o evolutie in scadere, deci se apropie tot mai mult
de lichidare. Societatea va trebui sa sporeasca volumul de activitate si de comercializare
pentru a se apropia de starea de echilibru economico-financiar.
CAPITOLUL 2. ANALIZA CIFREI DE AFACERIA

Analiza financiara este o componenta a diagnosticului global strategic si presupune


investigarea unor aspecte complexe ale societatii, cum ar fi performantele globale ale
intreprinderii, printre care si cifra de afaceri.

2.1. Analiza dinamicii cifrei de afaceri:

Cifra de afaceri este un indicator esential atat pentru stabilirea locului intreprinderii pe
piata cat si in cadrul sectorului de activitate, dar si pentru stabilirea strategiei de dezvoltare a
societatii respective. Analiza cifrei de afaceri presupune raportarea permanenta la pozitia
strategica a societatii pe piata. Daca o intreprindere nu are forta strategica atunci rezultatele
sale vor fi negative. In stabilirea dinamicii cifrei de afaceri se folosesc marimi absolute si
relative, ca: ritmuri si indici. Din evolutia acestor rimuri si indici vom stabili evolutia
intreprinderii intr-o anumita perioada de timp. O intreprindere poate avea o crestere rapida
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

sau lenta, poate stagna sau se poate confrunta cu o regresie lenta sau rapida. Amprenta asupra
acestor evolutii mai este lasata si de evolutia vanzarilor.

INDICATOR 1997 1998 1999


Cifra de afaceri 7.481.297 16.565.825 24.035.428
Ip(%) - 1,595 2,287
CAcomp 7.481.297 10.386.097,18 10509588,11
Rb fixa - 0,388 0,405
Rb lant - 0,388 0,012
10 .509 .588 ,11
Rmediu = 7.481 .297 - 1 = 0,185
Se observa o crestere continua a volumului activitatii societatii pe cei trei ani luati in
studiu. Aceasta crestere, cu 38,8% in anul 1998 fata de 1997, se datoreaza cresterii mai mari a
veniturilor din vanzarea de marfuri fata de cheltuielile realizate cu marfurile vandute. Acesta
crestere este nesemnificativa in anul 1999 fata de 1998, abia cu 1,2%, ceea ce dovedeste
situatia destul de dificila in care se afla societatea in prezent. Societatea nu a realizat vanzari,
adica nu a inregistrat venituri din vanzari, pe masura cheltuielilor efectuate cu produsele
vandute. Cifra de afaceri este influentata de o multitudine de factori, cum ar fi:

Factori interni ca:


Gradul de cunoastere a necesitatilor clientilor, pe care societatea nu are de unde sa le
cunoasca din moment ce ea nu realizeaza nici un studiu de piata referitor la acest lucru.
Societatea ar trebui sa comande din cand in cand un studiu de marketing prin care sa afle cum
au evoluat nevoile clientelei, pentru a sti ce se cauta pe piata si pentru a sti ce produse ar
trebui introduse in fluxul tehnologic.
Forta de vanzare sau efortul promotional pe care societatea ar trebui sa-l sustina
pentru promovarea produselor sale pe piata, mai ales a produselor noi, despre care clientul nu
are cum altfel sa afle. Societatea ar trebui sa detina in incinta ei un birou de publicitate,
cercetare si management.
Elementele comerciale, gama sortimentala, serviciile, avantajele pe care firma le ofera
clientilor pentru a-i atrage. Acestea ar trebui sa intre in grija departamentului de publicitate,
sa creeze o serie de pliante si fluturase care sa informeze populatia despre ofertele de la SC
Artech SA. Daca omul nu stie nimic sau nu a auzit vorbindu-se despre o societate, nu va
cumpara de la ea, chiar daca ar fi cea mai buna intr-un domeniu de activitate.
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Factorii tehnici. Societatea ar trebui sa-si imbunatateasca si sa-si reinnoiasca dotarea


tehnica, utilajele sunt vechi, cu un inalt grad de uzura fizica si morala; ar trebui sa introduca
in productie utilaje modernizate si automatizate (deci progres tehnic), chiar daca va trebui sa
reduca numarul de salariati. Aceste utilaje ar putea asigura cresterea puterii economice a
firmei pe piata.

Factori externi, care pot fi:


Concurenta. Cu cat concurenta este mai puternica in sector cu atat societatea va trebui
sa-si creasca numarul si calitatea produselor, pentru a rezista pe piata.
Evolutia nevoilor clientelei, de care societatea trebuie sa tina seama intotdeauna.
Orice modificare asupra situatiei financiare si geografice a clientului poate influenta
capacitatea lui de a cumpara de la societatea studiata.
Legislatia economico-financiara, care daca inregistraza modificari duce la o situatie
instabila si a societatii.
Societatea va trebui sa realizeze produsele la costuri de productie cat mai mici, si deci
sa creasca veniturile realizate din vanzari, sau sa produca cat mai multe produse inferioare
calitativ, care prin vanzare poate ar reusi sa aduca veniturile asteptate (metoda riscanta
deoarece aceste tipuri de produse este posibil sa nu fie absorbite de piata, fiind prea inferioare
calitativ in comparatie cu alti concurenti).
Putem concluziona ca societatea are o situatie buna pe piata deoarece inregistreaza o
crestere economica, desi lenta. Identificarea starii generale de dezvoltare a intreprinderii
prezinta o foarte mare importanta pentru stabilirea strategiei de dezvoltare, care nu va fi
aceeasi pentru toate intreprinderile aflate pe piata. Intreprinderile care inregistreaza cresteri
economice, cum este si SC Artech SA trebuie sa adopte urmatoarele obiective strategice:
Sa identifice sursele financiare necesare pentru acoperirea nevoilor financiare
Sa aplice un control permanent al costurilor pentru ca altfel vor exista costuri fixe
mari care nu vor putea fi acoperite din veniturile ce se vor obtine prin vanzare.

2.2. Analiza poziţiei concurenţiale a întreprinderii

Marimea vanzarilor conditioneaza existenta societatii intr-un mediu concurential, dar


sunt determinate de mediul in care firma isi desfasoara activitatea comerciala. O intreprindere
intretine doua categorii de relatii economice in mediul in care activeaza:
Relatii de piata, cu clientii, furnizorii si concurentii;
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Relatii in afara pietei, cu puterea politica, organismele financiare si grupurile sociale.


Eficienta deciziilor manageriale va fi conditionata de cunoasterea acestor aspecte.
Cunoasterea mediului concurential necesita investigarea urmatoarelor aspecte:
Pozitiei concurentiale a firmei utilizand cota de piata
Structura concurentei
Avantajul concurential, national si international
Pentru aprecierea poziţiei concurenţiale a întreprinderii se apeleaza la informatii
externe interpriderii cum ar fi: anuare statistice, presa de specialitate, documente contadile de
sinteza ale agentilor concurenti, studii de piata ale diferitelor organisme financiare.
Pozitia concurentiala a societatii se stabileste cu ajutorul cotei de piata. Se poate
calcula o cota de piata absoluta(pi) si o cota de piata relativa(pr).

2.2.1. Calculul cotei de piaţă absolută

Cota de piata absoluta reprezinta segmentul din vinzarile pietei satisfacut de


societatea luata in studiu.
Cota de piata absoluta se calculeaza cu ajutorul relatiei:

CA i
* 100
Pi = CA t

CAi = cifra de afaceri a SC Artech SA


CAt = cifra de afaceri pe total agenti economici

Indicator 1997 1998 1999


CA Artech 7.481.297 16.565.825 24.035.428
CA totală 164.063.312 348.021.534 481.671.904
PI 4,56 % 4,76 % 4,99 %
Cota de piata absoluta este conditionata pe de o parte de dinamismul vinzarilor firmei
in total vinzari si pe de alta parte de gradul de satisfacere a clientelei. Societatea inregistreaza
o crestere a cotei de piata absoluta, cu aproape 4,6% in fiecare an luat in calcul (in anul 1998
este de 4,4%, iar in 1999 de 4,8%). Cresterea nu este prea semnificativa dar este importanta
pentru clienti si mai ales pentru furnizori. SC Artech SA, ca situatie economica pe piata,
ocupa locul 5 pe piata, o pozitie buna pentru societatea analizata, intr-un sector in continua
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

schimbare (sector dinamic). Societatea poate evalua pe piata daca va aplica strategii de
crestere economica.

2.2.2. Calculul cotei de piaţă relative

Cota de piaţă relativa se calculeaza pentru stabilirea gradului de rivalitate in sector.


Relatia folosita pentru calcul este:

CAi
* 100
P = CA m
r

CAi =cifra de afaceri a SC Artech SA


CAm=cifra de afaceri a celui mai bun concurent in ramura

Indicator 1997 1998 1999 98c/97 99c/97 99c/98c


CA Artech 7.481.297 10.386.097 10.509.588 0,388 0,405 0,012
CA Arieş 11.566.464 16.625.538 15.530.920 0,437 0,343 -0,0666
Pir 64,68 % 62,47 % 67,66 % - - -

R Artech = 0,185 si R Aries = 0,159


Cota de piata relativa scade in 1998 fata de 1997, dar inregistreaza o crestere mai
puternica in anul 1999. Variatia cotei de piata relativa se datoreaza cresterii continue a
vinzarilor la SC Artech SA, care are o situatie economica buna pe piata si scaderii vinzarilor
la SC Ariesul in anul 1999 fata de anul 1998, cu 6,6% adica 1094618 mii lei. SC Ariesul
tinde sa scada ca pozitie pe piata, datorita conjuncturii economice sau probabil cresterii
necontrolate a preturilor si a necompetivitatii produselor pe piata.
Situatia economica la SC Artech SA creste in medie cu 18,5%, pe cand la SC Ariesul
cresterea inregistrata este mai lenta, de 15,9%. Deci SC Artech SA are o situatie economica
mult mai buna decat cea a celui mai mare producator de pe piata (SC Ariesul).
In interpretarea valorilor cotei de piata trebuie sa se tina cont de faptul ca ea scade
relativ o data cu aportul unui agent economic nou in sector indiferent de volumul de activitate
realizat.

2.2.3. Gradul de rivalitate


Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pozitia concurentiala a unei societati se afla sub influenta rivalitatii dintre agentii
economici din sector, in ceea ce priveste pretul, produsele noi, gama de servicii acordate
clientilor.
Gradul de rivalitate din sector depinde de o serie de factori cum ar fi:
Numarul agentilor economici cu forte relativ echilibrate ce actioneaza in sectorul
respectiv. Intre acesti agenti economici se genereaza rivalitate concurentionala, pentru
acapararea unui segment cat mai bun pe piata sau a unei piete de desfacere cat mai extinse;
Cresterea lenta a sectorului de activitate, care presupune existenta rivalitatii in
realizarea unor produse calitativ superioare si cu o cerere cat mai mare pe piata;
Marimea cheltuielilor fixe si a celor de stocare. Cu cat cresc cheltuielile fixe, cu atat
mai mult va creste concurenta agentilor economici de pe piata, deoarece cresterea
cheltuielilor fixe determina cresterea capacitatii de prodictie a firmei, deci ea va obtine un
numar mult mai mare de produse, care prin vinzare genereaza resurse financiare utilizate in
activitatea viitoare;

2.3 Analiza puterii de negociere a firmei cu agenţii economici

Pentru analiza puterii de negociere a firmei cu agentii economici se foloseste metoda


ABC care determina situatia vanzarilor pe clienti si furnizori.

2.3.1 Analiza puterii de negociere a firmei cu clienţii

In analiza se foloseste metoda ABC pentru structurarea clientilor cat si a furnizorilor.


Prima etapa de determinare a puterii de negociere a firmei cu clientii este aceea de a incadra
clientii si furnizorii in grupe A, B sau C.
In grupa A intra 16% din numarul total al clientilor care conditioneaza 60% din cifra
de afaceri. Pentru calcul se vor ordona datele in ordine descrescatoare, iar grupa care
cuprinde cei 15 agenti economici sub 2% este trecuta ultima.

In anul 1998

Nr. Denumire client Anul 1998


Volum Structură
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

crt. vânzări vânzări


1 Arcif SA 2.319.21 14
6
2 Arcom SA 1.987.89 12
9
3 Comnord SA 1.905.07 11,5
0
4 Rematif SA 1.659.89 10,02
6
5 Baza Aprov Carpaţi 1.510.80 9,12
4
6 Bz. Constr. Ţăndărei 1.244.09 7,51
4
7 Bază de constr. 1.028.73 6,21
Urziceni 8
8 Coral Prodexim 859.767 5,19
Giurgiu
9 Bog’Art Bucureşti 745.463 4,5
10 Artland Bucureşti 704.048 4,25
11 Alţii (15 ag. ec. sub 2.600.83 15,7
2%) 0
Total vânzări SC Artech 16.565.8 1
SA 25

In anul 1999

Nr. Denumire client Anul 1999


Volum Structură
crt.
vânzări vânzări
1 Arcif SA 3.845.66 16
9
2 Comnord SA 3.773.56 15,7
3
3 Arcom SA 3.725.49 15,5
2
4 Rematif SA 3.004.42 12,5
9
5 Bz. Constr. Ţăndărei 2.523.72 10,5
0
6 Baza Aprov Carpaţi 2.043.01 8,5
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

2
7 Artland Bucureşti 1.153.70 4,8
1
8 Bog’Art Bucureşti 1.108.03 4,61
4
9 Coral Prodexim 891.715 3,71
Giurgiu
10 Bază de constr. 841.240 3,5
Urziceni
11 Alţii (15 ag. ec. sub 1.124.85 4,68
2%) 3
Total vânzări SC Artech 24.035.4 1
SA 28

La SC Artech SA se constata ca primii patru clienti importanti, care reprezinta 16%


din numarul lor total, indeplinesc conditia (conditioneaza 60% din cifra de afaceri), atunci
firma nu va putea sa impuna pretul, conditiile de livrare sau de contractare si, deci, ea nu are
putere de negociere si implica un risc mare datorat in general faptului ca daca acesti clienti
parasesc firma, ea se redreseaza foarte greu, deci este generat un risc mare al blocajului
financiar, risc compensat de o rentabilitate crescuta a vanzarilor.
Grupa C reprezinta 60% din clienti (16 clienti) care conditioneaza doar 16% din cifra
de afaceri. Asupra acestor clienti firma poate impune conditii, dar de aici rezulta o
rentabilitate mica cu tendinte de scadere, deoarece cheltuielile de livrare cresc mai rapid decat
veniturile. Acesti clienti implica un risc mai mic al blocajului financiar.
Societatea ar trebui sa stimuleze clientii din grupa C sa cumpere produse astfel incat
sa migreze in grupa B, dar nu atat de mult incat ei sa migreze in A. De asemenea, pentru cei
din grupa A ar trebui sa ia masuri pentru a-i determina sa migreze tot in B.

2.3.2 Analiza puterii de negociere a firmei cu furnizorii

Nr. Denumire furnizor 1998 (%) 1999 (%)


crt.
1 Exploatare argilă Medgidia 45 42
2 Exploatare minieră Valea Jiului 28 31
3 Solar construct Urziceni 10 15
4 Alţi 10 fz. Sub 2 % 17 12
Total vânzări SC Artech SA 100 100
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Furnizorii se situeaza si ei in diferite zone A, B sau C. Influenta furnizorului din zona


A se determina ca raport intre vanzarile pe fiecare furnizor si vanzarile totale.
Furnizorul din zona A cu o influenta de 8% din numarul de furnizori corespunzatoare
la 42% din cifra de afaceri. Riscul financiar este foarte mare, puterea de negociere este
foarte mica cu acest furnizor,desi rentabilitatea este mare, deoarece societatea nu mai plateste
cheltuieli suplimentare de transport si este posibil sa beneficieze de anumite facilitati din
partea furnizorului.
Deoarece furnizorul din zona A este atat de important, la o eventuala neindeplinire a
cererii SC Artech risca sa nu-si poata realiza produsele la timp. Trebuie deci sa se ia masuri
restrangerea aprovizionarilor de la acest furnizor.
Furnizorii din zona C reprezinta 77% din numarul total de furnizori si conditioneaza
12% din cifra de afaceri. Rentabilitatea inregistrata este redusa iar rscul de asemenea mic.
In zona B se afla numai doi furnizori care totalizeaza 15% din numarul total si care
conditioneaza 46% din cifra de afaceri. In aceasta zona curba practica depaseste curba
teoretica, deci furnizori din aceasta categorie tind spre prima zona .Trebuie sa se ia masuri de
reducere a comenzilor la acesti furinizori astfel incat sa se poata pastra o situatie de echlibru
pe piata. Piata tinde spre monopol din partea acestor furnizori in materie de materii prime
pentru productia de materiale de constructie.

2.4 Analiza structuri cifrei de afaceri

2.4.1 Coeficientul Gini-Struck


Coeficientul Gini-Struck, calculat pe produs

Nr. Denumire client Anul 1998 Anul 1999


Volum Structură Volum Structură
crt.
vânzări vânzări(% vânzări vânzări(%
) )
1 Cărămizi GV 4.141.45 25 6.249.212 26
240x115x88 (1,4FN) 7
2 Cărămizi GV 2.766.49 16,7 4.086.023 17
280x140x88 (1,4FN) 3
3 Cărămidă plină 2.070.72 12,5 2.523.720 10,5
240x115x63 (1FN) 9
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

4 Blocuri ceramice GV 911.121 5,5 1.201.772 5


290x140x138
(3,2FN)
5 Blocuri ceramice GO 960.818 5,8 1.321.949 5,5
290x240x138
(5,5FN)

6 Ţigle trase solzi mici 1.590.32 9,6 1.802.658 7,5


350x170x11 0
7 Ţigle trase jgheab 1.540.62 9,3 2.764.075 11,5
390x220x11 2
8 Ţigle presate 1.673.14 10,1 3.004.429 12,5
420x240x12 9
9 Blocuri ceramice GV 911.121 5,5 1.081.595 4,5
290x240x138
(5,5FN)
Total vânzări SC Artech 16.565.8 100 24.035.42 100
SA 25 8
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

n∑ g i − 1
2

G= n −1
gi = ponderea elementelor structurale în întreg
n = nr. unităţilor structurale

G1998 = 0,1908684
G1999=0,207951
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Coeficientul Gini-Struck, calculat pe clienti, in 1998

Nr Volum Structură
. Denumire client vânzări vânzări
crt
.
1 Arcif SA 2.319.21 16,6
6
2 Arcom SA 1.987.89 14,2
9
3 Comnord SA 1.905.07 13,6
0
4 Rematif SA 1.659.89 11,9
6
5 Baza Aprov Carpaţi 1.510.80 10,8
4
6 Bz. Constr. Ţăndărei 1.244.09 08,9
4
7 Bază de constr. 1.028.73 07,4
Urziceni 8
8 Coral Prodexim 859.767 06,2
Giurgiu
9 Bog’Art Bucureşti 745.463 05,3
10 Artland Bucureşti 704.048 05,0
Total vânzări SC Artech 16.565.8 100
SA 25

Coeficientul Gini-Struck, calculat pe clienti, in 1999

Nr. Denumire client Anul 1999


Volum Structură
crt.
vânzări vânzări
1 Arcif SA 3.845.66 16,8
9
2 Comnord SA 3.773.56 16,5
3
3 Arcom SA 3.725.49 16,3
2
4 Rematif SA 3.004.42 13,1
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

9
5 Bz. Constr. Ţăndărei 2.523.72 11,0
0
6 Baza Aprov Carpaţi 2.043.01 8,9
2
7 Artland Bucureşti 1.153.70 5,0
1
8 Bog’Art Bucureşti 1.108.03 4,8
4
9 Coral Prodexim 891.715 3,9
Giurgiu
10 Bază de constr. 841.240 3,7
Urziceni
Total vânzări SC Artech 24.035.4 100
SA 28

G1998 = 0,127451951
G1999 = 0,172864687

2.4.2 coeficientul Herfindhal

Coeficientul Herfindhal, calculat pe produse


H1998 = 0,143494
H1999 = 0,14955

Coeficientul Herfindhal, calculat pe clienti


H1998 = 0,114692
H1999 = 0,117483

Centralizator coeficienti Gini-Struck si Herfindhal


Anul Coeficient Gini-Struck Coeficient Herfindhal
Pe produse Pe clienti Pe produse Pe clienti
1998 0,1908684 0,127451951 0,143494 0,114692
1999 0,207951 0,172864687 0,14955 0,117483

Deoarece H tinde la 1 in dinamica si H1 > H0, atunci in societate exista un element


structural care conditioneaza in jur de 50% din cifra de afaceri. Intr-o astfel de situatie
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

societatea se confrunta cu un risc accentuat, compensat numai de rentabilitatea mare pe care o


are. Oricand poate interveni blocajul financiar (care daca este provocat de astfel de elementa
duce la pierderi enorme, de jumatate din vanzari).
Se observa, de asemenea, ca si G1 > G0 (in ambele situatii). De aici putem deduce ca
societatea nu are putere de negociere fata de acel client care-i conditioneaza 50% din cifra de
afaceri. Societatea trebuie sa-i stimuleze pe ceilalti clienti astfel incat acestia sa incerce sa
depaseasca limitarile si conditiile puse de ceilalti.

Coeficientul Gini-Struck, calculat pe produs :

G1998 =

9[(0,25) 2 + (0,167) 2 + (0,125) 2 + (0,055) 2 + (0,058) 2 + (0,096) 2 + (0,093) 2 + (0,101) 2 + (0,055) 2 ] − 1


9 −1
=

9[0,0625 + 0,027889 + 0,0115625 + 0,003025 + 0,003364 + 0,009216 + 0,008649 + 0,010201 + 0,003025] − 1


8
=
9 * 0,143494 − 1 1,2191446 − 1 0,291446
8 8 8 0,03643075 = 0,1908684
= = = =

G1999 =

9[(0,26) 2 + (0,17) 2 + (0,105) 2 + (0,05) 2 + (0,055) 2 + (0,075) 2 + (0,115) 2 + (0,125) 2 + (0,045) 2 ] − 1


9 −1
=
=

9[0,0676 + 0,0289 + 0,011025 + 0,0025 + 0,003025 + 0,005625 + 0,013225 + 0,015625 + 0,002025] − 1


8
=
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

9 * 0,14955 − 1 1,34595 − 1 0,34595


8 8 8 0,04324375 = 0,207951
= = = =
Coeficientul Gini-Struck, calculat pe clienti:

G1998 =

10[(0,166) 2 + (0,142) 2 + (0,136) 2 + (0,119) 2 + (0,108) 2 + (0,089) 2 + (0,074) 2 + (0,062) 2 + (0,053) 2 + (0,051)
10 − 1
=
=

10[0,027556 + 0,020164 + 0,018496 + 0,01461 + 0,011664 + 0,007921 + 0,005476 + 0,003844 + 0,002809 + 0


9
=
10 * 0,114692 − 1 1,14692 − 1 0,14692
9 9 9 0,016244 = 0,127451951
= = = =
G1999 =

10[(0,168) 2 + (0,165) 2 + (0,163) 2 + (0,131) 2 + (0,110) 2 + (0,089) 2 + (0,050) 2 + (0,048) 2 + (0,039) 2 + (0,037)
10 − 1
=
=

10[0,028224 + 0,027225 + 0,026569 + 0,017161 + 0,0121 + 0,007921 + 0,0025 + 0,002304 + 0,001521 + 0,001
9
=
10 * 0,126894 − 1 1,26894 − 1 0,26894
9 9 9 0,0298822 = 0,172864687
= = = =
2.5 Analiza factoriala a cifrei de afaceri

2.5.1 CA = Σ q*p 1. p
2. q
1. q = productia vanduta
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

2. p = pretul pe produs
1. Stabilim evolutia pe produs :
∆ CA = CA1 – CA0 = 24.035.428 – 16.565.825 = 7.469.603 mii lei
2. Stabilim influenta cantitatii de produse vandute asupra cifrei de afaceri :
∆ q = ∑q1p0 - ∑q0*p0 = 16.772.804 – 16.565.825 = 206.979 mii lei
3. Stabilim influenta pretului asupra cifrei de afaceri :
∆ p = ∑q1*p1 - ∑q1*p0 = 24.035.428 – 16.772.804 = 7.262.624 mii lei
4. Verificarea calculelor :
∆ CA = ∆ q + ∆ p = 206.979 + 7.262.624 = 7.469.603 mii lei

Se stie ca : Ip 99/98 = 1,433

∑q 1 * p1 CA1 CA1 24 .035 .428


Ip = ∑q 1 * p0
= ∑q1 * p0 ⇒ ∑q1*p0 = Ip 99 / 98 = 1,433

(q1*p0 = 16.772.804 (CA recalculata)

Qf CA Qf CA
*
Ns Qf Qf
CA = Ns * unde : W = N s si S=
F Fa Qf F Fa Qf
* *
W= N s F Fa unde : G = N s ; fa = F si η = Fa
G = grad de inzestrare tehnica
fa = grad de ocupare al capacitatii tehnice
Fa = valoarea mijloacelor fixe active efectiv utilizate
η = productia fabricata la 1 leu mijloc fix activ

Stabilim evolutia cifrei de afaceri :


∆ CA = CA1 – CA0
Stabilim influenta numarului de salariati asupra cifrei de afaceri :
∆ Ns=Ns1*W0 * S0 – Ns0 * W0 * S0
3. Stabilim influenta productivitatii asupra cifrei de afaceri :
∆ W = NS1*W1*S0 – NS1*W0*S0

3.1 Stabilim influenta gradului de inzestrare tehnica asupra cifrei de afaceri :


Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

(G = Ns1*G1*fa1*(0*S0 – Ns1*G0*fa0*(0 * S0
Stabilim influenta gradului de ocupre al capacitati tehnice asupra cifrei de afaceri :
(fa = Ns1*G1*fa1*(0*S0 - Ns1*G1*fa0*(0*S0
Stabilim influenta productiei fabricate la 1 leu mijloc fix activ asupra cifrei de afaceri:
∆ η = Ns1*G1*fa1*η 1*S0 - Ns1*G1*fa1*η 0*S0
4. Stabilim influenta .............. asupra cifrei de afaceri :
∆ S = Ns1*W1*S1 - Ns1*W1*S0
CA
Ae *
CA = Ae

1. Stabilim evolutia cifrei de afaceri :


∆ CA = CA1 – CA0
2. Stabilim evolutia activelor din exploatare asupra cifrei de afaceri:
CA0 CA0
Ae1 * Ae 0 *
∆ Ae = Ae 0 - Ae 0

3. Stabilim evolutia gradului de eficienta a activelor din exploatare asupra cifrei de


afaceri:

CA CA1 CA 0
Ae1 * Ae1 *
∆ Ae = Ae1 - Ae 0

4. Verificarea calculelor:
CA
∆ CA = ∆ Ae + ∆ Ae

2.5.4 CA = cah * T
1. Stabilim evolutia cifrei de afaceri :
∆ CA = CA1 – CA0
Stabilim evolutia timpului asupra cifrei de afaceri:
∆ T = cah0 * T1 – cah0 * T0
Stabilim evolutia cifrei de afaceri medie orara asupra cifrei de afaceri totale:
∆ cah = cah1 * T1 – cah0 * T1
4. Verificarea calculelor:
∆ CA = ∆ T + ∆ cah
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

2.6 Reflectarea modificarii cifrei de afaceri in principalii indicatori de performanta


economica

2.6.1 Influenta cifrei de afaceri asupra profitului

∆ CA = (CA1 – CA0)*r0 = (24.035.428 – 16.565.825)*0,041963 = 313.449,334 mii lei


Pb 0 1.695 .157
unde r = CA 0 = 16 .565 .825 = 0,041963

Se observa o crestere a cifrei de afaceri cu 313.449,3 mii lei, crestere ce va determina


sporirea profitului brut; 4,19 lei corespunde la 1 leu vanzari in anul 1998, iar in 1999 scade la
3,18 lei. Scaderea este consecinta micsorarii cu 54,8% a profitului. Societatea are o situatie a
vanzarilor pe piata destul de slaba, desi produsele sunt absorbite de piata integral.

Influenta cifrei de afaceri asupra ratei rentabilitati activelor

(CA1 − CA0 ) * r0 313 .449 ,334


∆ CA = A1 = 11 .952 .287 = 0,026225
Cresterea cifrei de afaceric cu 1,25% determina cresterea activelor cu 2,62%, adica o
crestere cu 1.221.087 mii lei. Cresterea este datorata in special cresterii accentuate a
stocurilor, cu 28,5% in 1999 fata de 1998.
Influenta cifrei de afaceri asupra rentabilitatii capitalului

(CA1 − CA0 ) * r0 313 .449 ,334


∆ CA = K 1 = 8.048 .315 = 0,038945
Cresterea vanzarilor a determinat cresterea capitalurilor totale ale societatii cu 3,89%.
Cresterea capitalurilor se datoreaza in principal cresterii profitului nerepartizat. Profitul din
1998 nu a fost folosit. Ar fi indicat ca societatea sa-l foloseasca mai repede, pana nu se
devalorizeaza.

Influenta cifrei de afaceri asupra vitezei de rotatie a stocurilor :

S0 S 3.131 .098 3.131 .098


*T − 0 *T = * 360 − * 360 =
∆ CA= CA1 CA0 24 .035 .428 16 .565 .825
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

= 360*(0,13027 – 0,189009) = -21,14604 zile


Se observa o accelerare (la viteza de rotatie, intotdeauna, minusul matematic are
semnificatie de plus economic) a vitezei de rotatie a stocurilor cu 21,146 zile, totusi stocurile
au o perioada destul de mare de retentie la sediul societatii, desi se observa o imbunatatire a
situatiei in 1999 fata de anul anterior.

2.6.5 Influenta cifrei de afaceri asupra eficientei mijloacelor fixe :

CA1 − CA0 24 .035 .428 − 16 .565 .825


* 1000 = * 360 = 720 ,0577
∆ CA = F1 3.734 .502

Cresterea cifrei de afaceri a determinat o dublare a eficientei mijloacelor fixe. Desi


mijloacele fixe sunt vechi si ar trebui schimbate ele mai sunt inca eficiente in procesul de
productie.

Infuenta cifrei de afaceri asupra eficientei muncii :

(CA1 − CA0 ) * r0 313 .449 ,334


= = 1119 ,462
∆ CA = N s1 280

Salariatul in plus din anul 1999 aduce un aport de 1119,462 mii lei/salariat la 1 leu
vanzari si deci determina cresterea eficientei muncii.

Influenta cifrei de afaceri asupra cheltuielilor fixe :

CF0 CF0
* 1000 − * 1000 = 3.524 .269 * 1000 − 3.524 .269 * 10000 =
∆ CA = CA1 CA 0 24 .035 .428 16 .565 .825

= 1000*(0,146628 – 0,212743) = -66,115


Cresterea cifrei de afaceri determina scaderea eficientei cheltuielilor cu amortizarea
cu 6,5 lei corespunzatoare la 1000 lei cifra de afaceri. Aceasta scadere se datoreaza pe de o
parte maririi valorii vanzarilor, iar pe de alta parte si in cea mai mare masura scaderii
accentuate a

Influenta cifrei de afaceri asupra cheltuielilor cu amortizarea :


Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

A0 A 347 .437 347 .437


* 1000 − 0 * 1000 = * 1000 − * 1000 =
∆ CA = CA 1 CA 0 24 .035 .428 16 .565 .825

=1000*(0,014455 – 0,020973) = -6,518

2.7 Analiza factoriala a indicatorilor de eficienta calculati cu ajutorul cifrei de afaceri

Rata de eficienţă a mijloacelor fixe

CA
* 1000
Rf = F
Stabilim evoluţia ratei de eficienţă a mijloacelor fixe : ∆ Rf = ∆ Rf1 - ∆ Rf0 =

CA1 CA0 24 .035 .428 16 .565 .825


* 1000 − * 1000 = * 1000 − * 1000 =
F1 F0 3.734 .502 3.704 .048
=(6,43605 - 4,47236)*1000= 1963,69
2. Stabilim influenţa mijloacelor fixe asupra ratei de eficienţă:
CA 0 CA 0 16 .565 .825 16 .565 .825
* 1000 * 1000 * 1000 − * 1000
F
∆ F= 1 F
- 0 = 3.734 .502 3.704 .048 =
= ( 4,435886 – 4,472357 )*1000 = - 0,036471*1000 = - 364,71
3. Stabilim influenţa cifrei de afaceri asupra ratei de eficientă a mijloacelor fixe:

CA1 CA 0 24 .035 .428 16 .565 .825


* 1000 * 1000 * 1000 − * 1000
∆ CA = F1 - F1 = 3.734 .502 3.734 .502 =
= ( 6,436046 – 4,435886 )*1000 = 2,00016*1000 = 2000,16
4. Verificarea calculelor:
(Rf = (F + (CA = - 364,71+ 2000,16 = 1963,69

Rata de eficienţă a activelor circulante

CA
* 1000
RAC = AC
Stabilim evoluţia ratei de eficienţă a activelor circulante :
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

∆ RAc = ∆ RAC1 - ∆ RAC0 = =

CA1 CA 24.035.428 16.565.825


*1000 − 0 *1000 = * 1000 − *1000 =
AC 1 AC 0 5.261.499 4.144.769
=(4,568171 – 3,996803)*1000= 571,368
2. Stabilim influenţa cifrei de afaceri asupra ratei de eficienţă a activelor circulante:
CA 0 CA 0 16 .565 .825 16 .565 .825
* 1000 * 1000 * 1000 − * 1000
Ac Ac
∆ Ac = 1 - 0
= 5.261 .499 4.144 .769 =
= ( 3,148499 – 3,996803)*1000 = - 848,304
3. Stabilim influenţa cifrei de afaceri asupra ratei de eficienţă a activelor circulante:
CA1 CA 0 24 .035 .428 16 .565 .825
* 1000 * 1000 * 1000 − * 1000
∆ CA = Ac 1 - Ac 1 = 5 .261 .499 5.261 .499 =
= (4,568171 – 3,148499)*1000 = 1419,672
4. Verificarea calculelor:
∆ RAc = ∆ Ac + ∆ CA = - 848,304 + 1419,672 = 571,368

productivitatea

∑g i * Wi N si
* 100
CA i
W= 100 unde : gi = N s si Wi = N s1

Nr.crt. Denumire sector Nr.salariati CA pe sector


1998 1999 1998 1999
activitate
1. Comert 59 53 4.430.093 7.240.992
2. Productie 220 227 12.135.732 16.794.436
Total 279 280 16.565.825 24.035.428
Nr. Denumire sector WI gi
1998 1999 1998 1999
crt. activitate
1. Comert 75.086,322 136.622,491 21,15 18,93
2. Productie 55.162,418 73.984,3 78,85 81,07
Total 59.376,324 85.841,3 100 100
Stabilim evolutia fenomenului :
∆ W = W1 – W0 = 85.841,71 – 59.376,324 = 26.465,386
Stabilim influenta ponderii salariatilor din fiecare sector asupra productivitatii:

∑g W i i0

∑g Wi 0
i0
=
18 ,93 * 75 .086 ,322 + 81,07 * 55 .162 ,418
∆ gi = 100 100 100 -
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

21,15 * 75 .086 ,322 + 78 ,85 * 55 .162 ,418 1.421 .384 ,075 + 4.472 .017 ,227
= −
100 100
1.558 .075 ,71 + 4.349 .556 ,6
= 58 .934 ,013
- 100 - 59.376,324 = -442,311
3. Stabilim influenta productivitatii din fiecare sector asupra productivitatii totale :

∑g i1Wi1

∑g Wi 0
i1
=
18 ,93 * 136 .622 ,491 + 81,07 * 73 .984 ,3

∆ WI = 100 100 100

18 ,93 * 75 .086 ,322 + 81,07 * 55 .162 ,418 2.586 .263 ,754 + 5.997 .907 ,201
= −
100 100
1.421 .384 ,075 + 4.472 .017 ,227
- 100 = 85.841,71 – 58.934,013 = 26.907,697

4. Verificarea calculelor :
∆ W = ∆ gi + ∆ Wi = - 442,311 +26.907,679 = 26.465,386

Analiza factoriala a vitezei de rotatie a stocurilor

S
* 360
V = CA
Stabilim evoluţia în timp a vitezei de rotaţie a stocurilor
∆ V = V1 – V0 = 60,268 – 68,043 = - 7,775 zile ≅ - 8 zile
Stabilim influenta cifra de afaceri asupra vitezei de rotatie a stocurilor :
S0 S 3.131 .098 3.131 .098
* 360 − 0 * 360 * 360 − * 360
∆ CA = CA1 CA0 = 24 .035 .428 16 .565 .825 = -
21,146172 zile ≅ - 21 zile
Stabilim influenta stocurilor asupra duratei de rotatie a stocurilor :
S1 S 4.023 .815 3.131 .098
* 360 − 0 * 360 * 360 − * 360
∆ S= CA 1 CA1 = 24 .035 .428 24 .035 .428 = 13,3713482
zile ≅ 13 zile
4. Relaţiile de calcul se verifică prin ecuaţia:
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

∆ V = ∆ S + ∆ CA = 13 – 21 = - 8 zile

Indicator 1998 (0) 1999 (1)


S (stocuri) 3.131.098 4.023.815
CA (cifra de afaceri) 16.565.825 24.035.428
V (viteza de rotaţie a 68,04 60,27
stocurilor)

S0 3.131 .098
* 360 * 360
V0 = CA 0 = 16 .565 .825 = 68,04341347 ≅ 68 zile
S1 4.023 .815
* 360 * 360
V1 = CA 1 = 24 .035 .428 = 60,26859005 ≅ 60 zile
2.7.5 Analiza factoriala a vitezei de rotatie a activelor circulante
Ac
*T
Vac = CA
1. Stabilim evolutia vitezei de rotatie a activelor circulante :
Ac1 A 5.261 .499 4.144 .769
Vac1 − Vac 0 = * 360 − c 0 * 360 = * 360 − * 360 =
∆ V= CA1 CA0 24 .035 .428 16 .565 .825

= (0,218906 – 0,2502)* 360 = -11,266 zile


2. Stabilim influenta activelor circulante asupra vitezei de rotatie :
Ac1 A 5.261 .499 − 4.144 .769
* 360 − c 0 * 360 = * 360 = 24 ,268
∆ Ac = CA 0 CA 0 16 . 565 . 825 zile
3. Stabilim influenta cifrei de afaceri asupra vitezei de rotatie a activelor :
Ac1 A 5.261 .499 5.261 .499
* 360 − c1 * 360 = * 360 − * 360 =
∆ CA = CA1 CA 0 24 . 035 . 428 16 . 565 . 825

= (0,218906 – 0,317612)*360 = -35,534 zile


4. Verificarea calculelor :
∆ Vac = ∆ Ac + ∆ CA = 24,268 – 35,534 = -11,266 zile

2.7.6 Analiza factoriala a vitezei de rotatie a obligatiilor


Ob
*T
Vobl = CA unde: Ob = obligatii
1. Stabilim evolutia vitezei de rotatie a obligatiilor:
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Ob1 Ob 0 3.903 .972 3.052 .534


*T − *T = * 360 − * 360 =
∆ Vobl = CA1 CA 0 24 .035 .428 16 . 565 .825

= (0,162426 – 0,184267)*360 = - 7,86276 zile


2. Stabilim influenta variatiei obligatiunilor asupra vitezei de rotatie:
Ob1 Ob 0 3.903 .972 3.052 .534
*T − *T = * 360 − * 360 =
∆ Ob = CA0 CA0 16 .565 .825 16 .565 .825

= (0,235664 – 0,184267)*360 = 18,50292 zile


3. Stabilim influenta cifrei de afaceri asupra vitezei de rotatie a obligatiilor:
Ob1 Ob1 3.903 .972 3.903 .972
*T − *T = * 360 − * 360 =
∆ CA = CA1 CA0 24 .035 .428 16 .565 .825

= (0,162426 - 0,235664)* 360 = - 26,36568


4. Verificarea calculelor:
∆ Vobl = ∆ Ob + ∆ CA = 18,50292 – 26,36568 = - 7,86276 zile

CAPITOLUL 3. ANALIZA VALORII

Valoarea adaugata reprezinta capacitatea firmei de a crea avere (valoare nou creata)
intr-o perioada delimitata. Valoarea adaugata este un indicator semnificativ al activitatii
firmei care sta la baza construirii unor rate de eficienta a utilizarii potentialului tehnic.
Indiferent de specificul activitatii firmei mecanismul de formare al valorii adaugate este
acelasi.
Consumurile intermediare intra in procesul de productie in vederea transformarii in
urma careia rezulta plusul de valoare sau averea societatii, apoi procesul continua cu
comercializarea prin intermediul careia se obtin venituri care vor trebui sa acopere
consumurile.
Diferenta dintre ceea ce se obtine si ceea ce s-a consumat reprezinta valoare adaugata.
Consumurile intermediare reprezinta in fapt consumurile provenite de la terti:
Cheltuieli materiale totale (chm)
Lucrari si servicii executate tertilor (lserv)
Alte cheltuieli din exploatare

3.1 Metoda aditiva de determinare a valorii adaugate


Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Metoda aditiva presupune calcularea VA ca suma a factorilor de remunerare ai


participantilor la desfasurarea activitatii firmei.
VA = ch pers + amz + dob + impz, taxe + Pb + alte elemente de valoare adaugata
In anul 1998:
VA = 5.289.701 + 347.437 + 10.854 + 114.837 + 1.695.157 + 335.516=7.793.052 mii
lei
In anul 1999:
VA = 8.338.688 + 89.341 + 12.139 + 148.327 + 765.063 +532.460 = 9.877.018 mii
lei

3.2 Metoda sustractiva de determinare a valorii adaugate

Anul MC Din care: Qex Ci Din care: VA


1998 101.151 Vmf: 4.430.093 17.299.638 9.607.737 Chm: 8.466.017 7.793.052
Cmf: 4.328.942 Lserv: 250.052
Altechex: 891.668
1999 - 6.323 Vmf: 7.240.992 24.286.239 14.402.898 Chm: 11.265.460 9.877.018
Cmf: 7.247.315 Lserv: 2.351.671
Altechex: 785.767

VA1 9.877 .018


= = 1,2674
IVActb = VA 0 7.793 .052

In analiza se utilizeaza o serie de rate de remunerare a factorilor participanti la


desfasurarea activitatii firmei. Ratele de remunerare sunt:
ch. pers
Rata de remunerare a fortei de munca = VA

5.289 .701
= 0,67877
RFM0 = 7.793 .052
8.338 .688
= 0,84425
RFM1 = 9.877 .018
Rata de remunerare a fortei de munca reprezinta ponderea fortei de munca in valoarea
adaugata. In 1998 aceasta pondere este de 67,88%, pe cand in 1999 ea a crescut la 84,42%,
crestere datorata majorarii cheltuielilor cu personalul, in special pe fondul scaderii valorii
adaugate, in valori comparate.
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Amz
Rata de remunerare a capitalului tehnic = VA
347 .437
= 0,04458
RKT0 = .793 .052
7

89 .341
= 0,009045
RKT1 = 9.877 .018
Rata de remunerare a capitalului tehnic reprezinta ponderea acestui tip de capital in
valoarea adaugata. Ponderea este in scadere, de la 4,46% la 0,9%.scaderea este marcata de
reducerea consistenta a cheltuielilor cu amortizarea.
ch . fin
Rata de remunerare a creditorilor = VA
10 .854
= 0,001393
RCrd0 = 7.793 .052
12 .139
= 0,00123
RCrd1 = 9.877 .018
Creditorii nu beneficiaza nici ei de o situatie mai buna. Rata de achitare a datoriilor
fata de ei este in scadere si are valori foarte mici. Societatea isi achita datoriile fata de
creditori cu o rata de 1,39% in 1998 si cu 1,2% in 1999.
ITVA
Rata de remunerare a statului = VA unde ITVA = impozite, taxe si varsaminte
asimilate
114 .837
= 0,014736
RRS0 = 7.793 .052
148 .327
= 0,015017
RRS1 = 9.877 .018
Firma trebuie sa plateasca o cota de 1,47% din valoarea adaugata in 1998 ca datorie
fata de stat, sub forma impozitelor, taxelor si varsamintelor asimilate, pondere ce va creste in
1999 la 1,5%, adica cu 33.490 mii lei.
Pn
Rata de remunerare a intreprinderii = VA unde Pn = profit net
1.695 .157
= 0,21752
RRI0 = 7.793 .052
765 .063
= 0,07746
RRI1 = 9.877 .018
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Firma inregistreaza un profit de 21,75% din valoarea adaugata in 1998 si de abia 7,7%
in 1999. Scaderea ratei de remunerare a profitului se datoreaza micsorarii profitului cu
54,8%, adica firma va inregistra o pierdere de aproximativ 930 mil lei.
Rata de remunerare pe total elemente ale unei intreprinderi:
7.457 .986
= 0,957005
RT0 = 7.793 .052
9.353 .558
= 0,947002
RT1 = 9.877 .018
Factorii de remunerare ai unei intreprinderi au, pe total elemente, o pondere insemnata
in valoarea adaugata: 95,7% in 1998 si 94,7% in 1999. Scaderea aceasta este determinata in
principal de micsorarea profitului brut, care determina scaderea ratei de remunerare a
intreprinderii si deci pe cea a ratei totale. Scaderea poate fi determinata si de reducerea
cheltuielilor cu amortizarea. Aceste cheltuieli scad datorita faptului ca mijloacele fixe au fost
recuperate integral ca valoare contabila,sau au fost trecute la casare. Totusi aceasta scadere se
compenseaza cu cresterea cheltuielilor cu personalul.
Indici de dinamica ai ratelor de remunerare
0,84425 0,015017
=1,24379 =1,019068
IFM = 0,67877 IRS = 0,014736
0,009045 0,07746
= 0,202894 = 0,356105
IKT = 0,04458 IRI = 0,21752
0,00123 0,947002
= 0,882986 = 0,98955
ICrd = ,001393
0 IT = 0,957005

Simboluri folosite :
FM – forta de munca
KT – capital tehnic
Crd – creditori
RS – remunerarea statului
RI – remunerarea intreprinderii

Se observa ca :
IFM < IVA
IKT < IVA
ICrd < IVA
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

IRS < IVA


IRI < IVA ?
IT < IVA
Interpretarea modificarilor acestor rate de la un exercitiu la altul in cadrul SC Artech
SA trebuie facuta cu prudenta.
O intreprindere are o situatie favorabila atunci cand dinamica elementelor de
cheltuieli este inferioara dinamicii valorii adaugate. Aproape toti indicatorii se incadreaza in
aceasta regula, deci societatea va avea o situatie economica favorabila.
Singurul dezechilibru inregistrat de societate este la rata de remunerare a
intreprinderii, pentru profitul ramas nerepartizat, care se afla in scadere ca pondere in
valoarea adaugata, ceea ce determina o deficienta a investitiilor, gradul de reinvestire a
disponibilului financiar scade.
Rata de integrare pe verticala
In analiza se utilizeaza corelat cu aceste rate si rata de integrare pe verticala (Rva),
care este o rata de structura, calculata ca raport intre doua fluxuri: VA si CA.
VA1 6.892 .546
= = 0,88445
IVAcmp = VA 0 7 .793 . 052

VA
* 100
RVA = CA
In anul 1998 :
7.793 .052
* 100 = 47 ,0294 %
RVA = 16 .565 .825
In anul 1999 :
6.892 .546
* 100 = 58,81125 %
RVA = 11 .719 .774

IVA = 0,88445 IVA < ICA

ICA = 0,9657
Si interpretarea acestei rate trebuie sa se faca cu prudenta. Rata valorii adaugate
reprezinta bogatia creata la nivelul intreprinderii, prin urmare este dependenta de natura
activitatii firmei. SC Artech SA este o societate industriala productiva, cu o rata de 58,8%.
Intreprinderea nu poate sa realzeze singura ciclul de exploatare si apeleaza la serviciile
furnizorilor.
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

3.3 Analiza factoriala a valorii adaugate

M
) = Qex * VA
3.3.1 VA = Qex – M = Qex (1 - Qex

VA = Qex* VA 1.1.1 Ns
T = NS*th 1.1 T 1.1.2
1.Qex ∆ th
VA =
∑ g VA
i i

100 valoarea adaugata unitara


1.2 Wh
M
Qex - consumuri intermediare la2.1 ∆g
un leui productia exercitiului
Stabilim evolutia valorii adaugate :
2. 2.2 ∆
∆ VA = VA1 – VA0
2. Stabilim influenta productiei exercitiului asupra valorii adaugate :

∆ Qex = Qex1* VA 0 - Qex0* VA 0


Stabilim influenta timpului asupra valorii adaugate :

∆ T = T1*Wh0* VA 0 - T0*Wh0* VA 0
Stabilim influenta numarului de salariati asupra valorii adaugate :

∆ Ns =Ns1*th0* Wh0* VA 0 - Ns0*th0* Wh0* VA 0


2.1.2 Stabilim influenta numarului de ore lucrate de un salariat intr-un an asupra cifrei
de afaceri:

∆ th = Ns1*th1* Wh0* VA 0 - Ns1*th0* Wh0* VA 0


Stabilim influenta productivitatii asupra valorii adaugate :

∆ Wh = T1*Wh1* VA 0 - T1*Wh0* VA 0
3. Stabilim influenta valorii adaugate unitare asupra valorii adaugate :

∆ VA = Qex 1 * VA 1 − Qex 1 * VA 0
3.1 Stabilim influenta structurii productiei asupra valorii adaugate :
1 1
Qex 1 * ∑( g i1 * VA i 0 ) * − Qex 1 * ∑( g i 0 * VA i 0 ) *
∆ gi = 100 100

3.2 Stabilim influenta valorii adaugate unitare pe produs :


1 1
Qex 1 * ∑( g i1 * VA i1 ) * − Qex 1 * ∑( g i1 * VA i 0 ) *
∆ VA i = 100 100
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Qex VA
VA =
3.3.2 VA = T * W * VA unde: W = T si Qex

Qex 1 16 .947 .829


= = 32 ,9099
W1 = T1 514 .976

Qex 0 17 .299 .638


= = 32 ,3402028
W0 = T0 534 .926 ,7

VA1 6.892 .546


VA 1 = = = 0,40669197
Qex 1 16 .947 .829

VA0 7.793 .052


VA 0 = = = 0,450474859
Qex 1 17 .299 .638

Stabilim evolutia valorii adaugate:


∆ VA = VA1 – VA0 = 6.892.546 – 7.793.052 = -900.506
Stabilim influenta timpului asupra valorii adaugate:
∆ T = T1 *W0 * VA 0 – T0 *W0 * VA 0 = (514.976 – 534.926,7)*32,34*0,45=
= - 19.950,7 * 32,34 * 0,45 = - 290.650,768
Stabilim influenta productivitatii asupra valorii adaugate:
∆ W = T1 *W1 * VA 0 – T0 *W0 * VA 0 = 514.976 * (32,91 – 32,34) *0,45 =
132.169,6399
Stabilim influenta valorii adaugate unitare asupra valorii adaugate:
∆ VA = T1 *W1 * VA 0 – T0 *W0 * VA 0 = T1 *W1 * VA 1 – T0 *W0 * VA 0 =
514.976 *32,91 * (0,4067 – 0,45047) = - 742.025,109
Verificarea calculelor:
∆ VA = ∆ T + ∆ W + ∆ VA = -290.650,7 + 132.169,6 – 74.025,1 = - 900.506

Qex VA
3.3.3 VA = Ae * η * VA unde: η = Ae si VA = ex
Q

Qex 1 16 .947 .829


= = 3,40852675
η 1 = Ae1 4.972 .186

Qex 0 17 .299 .638


= = 3,66694964
η 0= Ae 0 4. 717 . 719

Stabilim evolutia valorii adaugate:


∆ VA = VA1 – VA0 = 6.892.546 – 7.793.052 = - 900.506
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Stabilim influenta activelor din exploatare asupra valorii adaugate:


∆ Ae = Ae 1* η 0 * VA 0 - Ae 0* η 0 * VA 0 = (4.972.186 – 4.717.719) *
3,6669496*0,4504749
= 420.346,0863
Stabilim influenta randamentului activelor din exploatare asupra valorii adaugate:
∆ η = Ae 1* η 1 * VA 0 - Ae 0* η 0 * VA 0 = 4.972.186 * (3,40852675 – 3,666949) *
0,4504749 =
= - 578.827,2158
Stabilim influenta valorii adaugate unitare asupra valorii adaugate:
∆ VA = Ae1* η 1 * VA 1 - Ae 0* η 0 * VA 0 = 4.972.186 *3,40852675 *(0,40669197
– 0,450474859) = - 742.024,9153
Verificarea calculelor:
∆ VA = ∆ Ae + ∆ η + ∆ VA = 420.346 – 578.827,2 – 742.024,9 = - 900.506

Fa Qex VA
3.3.4 VA = F * fa* η * VA unde: fa = F ; η = Fa si VA = ex
Q

Fa 1 2.875 .566 ,54


= 0,77
F
fa1 = 1 = 3.734 .502
Fa 0 2.778 .036
= = 0,75
fa0 = F0 3 . 704 . 048

Qex 1 16 .947 .829


= = 5,8937356
η 1= Fa 1 2 . 875 . 566 ,54

Qex 0 17 .299 .638


= = 6,2272908
η 0= Fa 0 2. 778 . 036

1. Stabilim evolutia valorii adaugate:


∆ VA = VA1 – VA0 = 6.892.546 – 7.793.052 = - 900.506
Stabilim influenta mijloacelor fixe asupra valorii adaugate:
∆ F = F1* fa0 * η 0 * VA 0 - F0 * fa0 * η 0 * VA 0 = (3.734.502 – 3.704.048) * 0,75 *
6,2272908 * *0,4504749 = 64.073,043
Stabilim influenta...........asupra valorii adaugate:
∆ fa = F1* fa1 * η 0 * VA 0 – F1 * fa0 * η 0 * VA 0 = 3.734.502*(0,77 –
0,75)*6,2272908*0,4504749 = 209.523,3534
4. Stabilim influenta randamentului mijloacelor fixe asupra valorii adaugate:
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

∆η = F1*fa1*η 1* VA 0 – F1*fa1*η 0* VA 0 = 3.734.502*0,77* (5,8937356-


6,2272908)*0,4504749 =
= - 432.077,5827
5. Stabilim influenta valorii adaugate unitare asupra valorii adaugate:
∆ VA = F1*fa1*η 1* VA 1 – F1*fa1*η 1* VA 0 =
3.734.502*0,77*5,8937356*(0,406692 - 0,450478) = = - 742.024,9109
6. Verificarea calculelor:
∆ VA = ∆ F + ∆ fa + ∆ η + ∆ VA = 64.073 + 209.523,3 – 432.077,6 – 742.024,9 =
- 900.506

3.4 Consecintele modificarii valorii adaugate asupra principalilor indicatori


economico-financiari

3.4.1 asupra profitului


pr = VA* pr

pr
∆ VA = (VA1 – VA0)* 0

Pb0
pr 0 =
VA0
1.695 .157
∆ VA = (9.877.018 – 7.793.052)* 7.793 .052 = 453.307,5812 mii lei
Cresterea valorii adaugate influenteaza favorabil, cu o sporire de 453.307,58 mii lei,
cresterea ratei profitului.

3.4.2 asupra ratei de rentabilitate a activelor


Pb VA * pr
* 100 *100
rA = A , dar Pb = VA* pr ⇒ rA = A

Pb0
(VA1 − VA0 ) *
VA1 * pr 0 VA0 * pr 0 VA0
* 100 *100 * 100 =
∆ VA = A1 - A1 = A1 =

1.695 .157
(9.877 .018 − 7.793 .052 ) *
7.793 .052 = 0,037926
11 .952 .287
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Rata rebtabilitatii activelor este afectata in pondere de 3,79% de catre profitul


societatii, deci va rezulta tot o influenta pozitiva.

3.4.3 asupra rentabilitatii capitalului


Pb
rK = * 100
K
VA * pr
rK = * 100
K
1.695 .157
(9.877 .018 − 7.793 .052 ) *
(VA1 − VA0 ) * pr 0 7.793 .052 = 0,05632
* 100 =
∆ VA = K1 8.048 .315

Cresterea valorii adaugate a participat favorabil la cresterea ratei profitului cu 5,6%


din valoarea adaugata.

3.4.4 asupra eficientei muncii exprimata prin profitul pe salariat


Pb
eFM = Ns
VA * pr
eFM = Ns

1.695 .157
(9.877 .018 − 7.793 .052 ) *
(VA1 − VA0 ) * pr 0 7.793 .052 = 1.618 ,9556
=
∆ VA = Ns 1 280

Salariatii sunt influentati si ei de variatia valorii adaugate: 1618,9556 mii lei/salariat.

3.4.5 asupra eficientei activelor din exploatare


VA
* 1000
eAe = Ae
VA1 VA 0
* 1000 * 1000 9.877 .018 − 7.793 .052 * 1000 = 419 ,1247
∆ VA = Ae 1 - Ae 1 = 4.972 .186

Valoarea adaugata duce la sporirea eficientei activelor din exploatare cu 419,1247 lei
la o mie lei valoare adaugata.

3.4.6 asupra eficientei mijloacelor fixe


VA
* 1000
eMF = MF
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

VA1 VA 0
* 1000 * 1000
∆ VA = MF1 - MF1 = =

9.877 .018 − 7.793 .052


* 1000 = 0,5580304 * 1000 = 558 ,0304
3.734 .502
Cresterea valorii adaugate influenteaza favorabil si cresterea eficientei mijloacelor
fixe, la 558 mii lei corespunde 1000 lei valoare adaugata.

Simboluri utilizate
pr = profit
pr = profit mediu
Pb = profit brut
r = rentabilitate
A = active
K = capital
e = eficienta
FM = factor munca
Ae = active din exploatare
MF = mijloace fixe

3.5 Analiza factoriala a indicatorilor de eficienta calculati cu ajutorul valorii adaugate

3.5.1 eficienta activelor din exploatare


VA
* 1000
eAe = Ae
1. Stabilim evolutia eficientei activelor din exploatare :
VA1 VA0
* 1000 * 1000
eAe = eAe1 - eAe0 = Ae 1 - Ae 0 =

9.877 .018 7.793 .052


* 1000 − * 1000 =
4.972 .186 4.717 .719
= 1986.4538 – 1651,8686 = 334,5852
2. Stabilim influenta activelor din exploatare asupra eficientei :
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

VA0 VA
*1000 − 0 * 1000 = 7.793 .052 *1000 − 7.793 .052 *1000 =
∆ Ae = Ae1 Ae 0 4.972 .186 4.717 .719

1.567,3291 – 1.651,8686 = - 84,5394


3. Stabilim influenta valorii adaugate asupra eficientei activelor din exploatare :
VA1 VA
*1000 − 0 *1000 = 9.877 .018 *1000 − 7.793 .052 *1000 =
∆ VA= Ae1 Ae1 4.972 .186 4.972 .186 1.986,45
38-1.567,3291 = 419,1247
4. Verificarea calculelor :
∆ eAe = ∆ Ae + ∆ VA = 419,1247 – 84,5394 = 334,585

3.5.2 Eficienta mijloacelor fixe :


VA
* 1000
eMF = MF
Stabilim evolutia eficientei mijloacelor fixe :
VA1 VA0
*1000 − *1000 =
∆ eMF = eMF1 - eMF0 = MF1 MF0

9.877 .018 7.793 .052


* 1000 − * 1000
3.734 .502 3.704 .048 = (2,664802-2,103298)*1000 = 0,54087*1000 =
540,87
Stabilim influenta mijloacelor fixe asupra eficientei :
VA0 VA0
*1000 − *1000 = 7.793 .052 * 1000 − 7.793 .052 * 1000
∆ MF = MF 1 MF 0 3.734 .502 3.704 .048 =
=(2,08677-2,10393)*1000 = - 0,01716*1000 = - 17,16
3. Stabilim influenta valorii adaugate asupra eficientei mijloacelor fixe:
VA1 VA 0 9.877 .018 7.793 .052
* 1000 * 1000 * 1000 − * 1000
∆ VA = MF 1 - MF 1 = 3.734 .502 3.734 .502 =
=(2,6448-2,08677)*1000 = 0,55803*1000 = 558,03
4.Verificarea calculelor :
∆ eMF = ∆ MF + ∆ VA = -17,16 + 558,03 = 540,87

3.5.3 Eficienta activelor circulante :


VA
* 1000
eMF = MF
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Stabilim evolutia eficientei activelor circulante :


VA1 VA0
* 1000 − * 1000 =
∆ eAC = eAC1 – eAC0 = AC 1 AC 0

9.877 .018 7.793 .052


* 1000 − * 1000
5.261 .499 4.144 .769 =
=(1,87723-1,88021)*1000 = - 0,00298*1000 = - 2,98
Stabilim influenta mijloacelor fixe asupra eficientei :
VA0 VA0
* 1000 − * 1000 = 7.793 .052 * 1000 − 7.793 .052 *1000
∆ AC = AC 1 AC 0 5.261 .499 4.144 .769 =
=(1,481146-1,880213)*1000 = - 0,39906*1000 = - 399,06
3. Stabilim influenta valorii adaugate asupra eficientei mijloacelor fixe:
VA1 VA 0 9.877 .018 7.793 .052
* 1000 * 1000 * 1000 − * 1000
∆ VA = AC 1 - AC 1 = 5 . 261 . 499 5 .261 .499 =
=(1,877225 – 1,481146)*1000 = 0,396079*1000 = 396,079
4.Verificarea calculelor :
∆ eAC = ∆ AC + ∆ VA = - 399,06 + 396,079 = - 2,981

3.5.4 Eficienta muncii :


VA
eNs = Ns
Stabilim evolutia eficientei factorului munca:
VA1 VA0
− = 9.877 .018 − 7.793 .052
∆ eNs = eNs1 – eNs0 = Ns 1 Ns 0 280 279 =35.275,06428 -
- 27.932,08602 = 7.342,97826
Stabilim influenta mijloacelor fixe asupra eficientei :
VA0 VA0
− = 7.793 .052 − 7.793 .052
∆ Ns = Ns 1 Ns 0 = 280 279 = 27.832,32857 -
- 27.932,08602 = - 99,75745

3. Stabilim influenta valorii adaugate asupra eficientei mijloacelor fixe:


VA 1 VA 0 7.793 .052 7.793 .052

∆ VA = Ns 1 - Ns 1 = 280 279 = 35.275,06428 –
- 27.832,32857 = 7.442,7357
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

4.Verificarea calculelor :
∆ eNs = ∆ Ns + ∆ VA = - 99,75745 + 7.442,7357 = 7.342,97826

CAPITOLUL 4. ANALIZA PRODUCTIEI FIZICE (FABRICATE)

4.1 Analiza coeficientului de sortiment si asortiment

Utilizarea indicilor individuali de indeplinire a programului de productie permite


realizarea productiei comparativ cu planul pe fiecare sortiment in parte sau la nivelul
intreprinderii si respectiv proportia lor de realizare.
Cu ajutorul procedeelor utilizate in analizaeconomico-financiara se poate obtine o
imagine de ansamblu a programului de fabricatie pe fiecare produs sau pe sortimente. In acest
scop se foloseste coeficientul de sortiment.

4.1.1 Analiza coeficientului de sortiment

Principiul de baza al coeficientului de asortiment este principiul necompensarii unei


realizari la anumite sortimente, cu depasirile realizate la alte sortimente.

∑q min * p0

Ks = ∑q 0 * p0

Sort Valoare produsa (mii lei) g% ∑q min * p0 ∑( ∆q * p ) i* q


Planificat Realizat Planificat Realizat
(%)
(0) (1) (0) (1)
A 6.067.196 6.249.212 26 26 6.067.196 - 103
B 4.005.905 4.086.023 17,16 17 4.005.905 - 102
C 2.601.773 2.523.720 11,15 10,5 2.523.720 78.053 97
D 1.465.576 1.201.772 6,28 5 1.201.772 263.804 82
E 1.391.525 1.321.949 5,96 5,5 1.321.949 69.576 95
F 2.002.953 1.802.658 8,58 7,5 1.802.658 200.295 90
G 1.733.875 2.764.075 7,43 11,5 1.773.875 - 160
H 2.974.682 3.004.429 12,74 12,5 2.974.682 - 101
I 1.091.881 1.081.595 4,6 4,5 1.081.595 9.286 99
Total 23.335.366 24.035.428 100 100 22.713.352 621.014 -
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

22 .713 .352
= 0,9733
Ks = 23 .335 .366
Programul nu a fost respectat pe societatea SC Artech SA (Ks < 1), dar a fost realizat
pentru cateva sortimente, la care planul a fost realizat si chiar depasit. Stabilirea programului
de productie se face in functie de coeficientul de asortiment.

4.1.2 Analiza coeficientului de asortiment

∑q * p
min 1

Ka = ∑ q* p
r
0

Sortime q0*p0 q1*p1 g% ∆g r


q*p0 qmin*p0
0 1
nt
A 6.067.196 6.249.212 26 26 - 6.249.211,28 6.249.211,28
B 4.005.905 4.086.023 17,16 17 -0,16 4.124.479,445 4.086.023
C 2.601.773 2.523.720 11,15 10,5 -0,65 2.679.950,222 2.523.720
D 1.465.576 1.201.772 6,28 5 -1,28 1.509.424,878 1.201.772
E 1.391.525 1.321.949 5,96 5,5 -0,46 1.432.511,509 1.321.949
F 2.002.953 1.802.658 8,58 7,5 -1,08 2.062.239,722 1.802.658
G 1.733.875 2.764.075 7,43 11,5 4,07 1.785.832,3 1.785.832,3
H 2.974.682 3.004.429 12,74 12,5 -0,24 3.062.113,527 3.004.429
I 1.091.881 1.081.595 4,6 4,5 -0,1 1.105.629,688 1.081.595
Total 23.335.366 24.035.428 100 100 24.011.393,57 23.057.189,58
q*p0 =g0* ∑
r q1 * p1

qmin*p1 = min (rq*p0 si q1*p1)

23 .056 .087
Ka = 24 .008 .994 = 0.96% ⇒ Ka <1
Ks <1

Cum Ka <1 deducem ca la nivelul SC Artech SA, fie nu s-a realizat programul la nici
unul dintre produse, fie s-a realizat la o parte a sortimentelor, avand proportii diferite de
realizare. El nu s-a realizat la 55% din produse scoase de pe liniile de productie ale SC Artech
SA. Desi programul nu s-a realizat la toate sortimentele, pe total societate s-a indeplinit, ba
chiar s-a depasit.
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

4.2 Consecintele modificarii volumului productiei asupra principalilor indicatori


economico-financiari

4.2.1 asupra cifrei de afaceri


CA = (q*p
1. q – factor cantitativ
2. p – factor calitativ
∆ CA = CA1 – CA0 = ∑q1*p1 - ∑q0*p0 =24.035.428–16.565.825=7.469.603 mii lei
∆ q = ∑q1*p0 - ∑q0*p0 = 16.772.804 – 16.565.825 = 206.979 mii lei
Cifra de afaceri a crescut cu 206.979 mii lei in 1999 fata de 1998, ca urmare a
cresterii cantitatii de produse vandute.

∑q 1 * p1 ∑q 1 * p1
24 .035 .428
Se stie ca : Ip= ∑
q 1 * p0 Ip 1.433
⇒∑q1*p0= = =16.772.804 mii lei

4.2.2 asupra profitului pe produs


P = q(p – c) unde : p – c = p

∆ q = q1 * p 0 − q 0 * p 0 = q1 ( p 0 − c0 ) − q 0 ( p 0 − c0 )

Cresterea cantitatii realizate din produsul i determina cresterea cu X mii lei a


produselor din nomenclator, iar descresterea reprezinta scaderea cu X mii lei a profitului
aferent cantitatii realizate din produsul i.

4.2.3 asupra profitului la nivelul intreprinderii


∆ q = (∑q*p)* p - (∑q*p)* p =
 ∑ q0 c0  − ∑ q1 * p1 1 − ∑ 0 0
  q c 
∑q 1 * p1 1 −
 ∑q p   ∑q p


=  0 0   0 0 
Rezultatul pozitiv poate fi interpretat ca fiind o crestere a profitului la nivelul
intreprinderii cu +X mii lei, iar rezultatul negativ invers.

asupra ratei cheltuielilor fixe


F0 F0
*100 − *100 = 1.566 .474 *100 − 1.566 .474 * 100
∆ q= ∑ 1 ∑ 0 0
q * p q * p 16 .772 .804 16 .565 .825
0
=
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

= (93,39 – 94,56) 100 = (-1,16)*100 = -116%

∑q * p1 ∑q * p1 24 .035 .428
∑q
1 1
* p0 = =
Se stie ca : Ip = ∑q 1 * p0

1
Ip 1,433
=16.772.804
Profitul inregistreaza o scadere de 1,16 ori, scadere datorata micsorarii valorii
vanzarilor in anul 1999 si sub influenta inflatiei.

4.2.5 asupra ratei cheltuielilor cu amoztizarea


A0 A0
* 100 − * 100 = 

347 .437

347 .437 
 * 100
∆ q= ∑ q1 * p0 ∑ 0 0
q * p 16 .565 .825 16 .772 .804 

=(20,97-20,71)*100 =0,26*100 = 26%


Cheltuielile cu amortizarea determina cresterea cifrei de afaceri cu 26% in anul 1999
fata de anul anterior.

4.3 Consecintele modificarii structurii productiei fizice asupra principalilor indicatori


economico-financiari

4.3.1 asupra ratei cheltuielilor totale

∑q * c1 0
* 100 −
∑q 0 * c0
* 100
∆ g= ∑q * p
1 0 ∑q 0 * p0

Daca rezultatul este un minus matematic, atunci el va reprezenta un plus economic


inregistrat de societate, iar plusul matematic reflecta scaderea de valoare a cheltuielilor fixe.

4.3.2. asupra ratei cheltuielilor variabile

∑ q * cv
1 0
* 100 −
∑q 0 * cv 0
* 100
∆ g= ∑q * p1 0 ∑q 0 * p0

Daca rezultatul este un minus matematic ( - X%), atunci el va reprezenta un plus


economic inregistrat de societate, iar plusul matematic reflecta scaderea de valoare a
cheltuielilor variabile, cu X%.

4.3.3. asupra profitului la nivelul intreprinderii


Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

(∑ q

* p1 )1 −
∑ q1 * c0 
 (∑ q

* p1 )1 −
∑ q 0 * c0 

1  ∑q * p  1  ∑q * p 
∆ g=  1 0 -  0 0 

Profitul la nivelul intreprinderii variaza in functie de cantitatea, pretul de la vanzare si


de costul de productie.

4.3.4. asupra ratei resurselor consumate


 ∑ q1 * p 0   ∑ q0 * p0 
 − 1 * 100  − 1 *100
∆ g= ∑ 1 0
 q *c   ∑q *c 
 -  0 0 

Rata resurselor consumate in procesul de productie sunt dependente de profitul


realizat din vanzari. Acest profit trebuie sa acopere resursele ce au fost consumate, dar si pe
cele ce se vor consuma.

4.4. Analiza factoriala a principalilor indicatori ai productiei fabricate

4.4.1 Qf = Ns*Nz*Wz

Date 1998 1999


necesare
Indic
Ns 279 280
Nz 249 242
Nh 7,7 7,6
Wz 239,37250076 360,97407
Qf 16.629.447 24.459.603

Wz 0 239 ,37250076
= = 31,08733775
Wh0 = N h 0 7,7

W z1 360 ,97407
= = 47 ,49658815
Wh1 = N h1 7,6

Studiem evolutia productiei fizice:


∆ Qf = Qf1 – Qf0 = 24.459.603 – 16.629.447 = 7.830.156
Stabilim influenta numarului de salariati asupra productiei fizice:
∆ NS = NS1 * NZ0 * WZ0 – NS0 * NZ0 * WZ0 = 280 * 249 * 239,37250076 - 279* 249 *
239,37250076 = 16.689.050,74 – 16.629.447 = 59.603,74
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Stabilim influenta numarului de zile lucrate de un salariat intr-un an asupra productiei


fizice:
(NZ = NS1 * NZ1 * WZ0 – NS1 * NZ0 * WZ0 = 280 * 242 * 239,37250076 - 280*
249 * 239,37250076 = 16.219.880,64 – 16.689.050,74 = - 469.170,1
Stabilim influenta productivitatii zilnice asupra productiei fizice:
(WZ = NS1 * NZ1 * WZ1 – NS1 * NZ1 * WZ0 = 280 * 242 * 360,97407 - 280* 242
* 239,37250076 = 24.459.603 – 16.219.880,64 = 8.239.722,36
Verificarea calculelor:
(Qf = (NS + (NZ +(WZ = 59.603,74 - 469.170,1 + 8.239.722,36 = 7.830.156

4.4.2. Qf = NS * NZ *Nh *Wh


Sistemul de factori care contribuie la evoluţia producţiei fabricate şi influenţa fiecărui
factor se determină prin analiza factorială.
1. Studiem evolutia productiei fizice:
∆ Qf = Qf1 – Qf0 = 24.459.603 – 16.629.447 = 7.830.156
2. Stabilim influenta numarului de salariati asupra productiei fizice:
∆ NS = NS1 * NZ0 *Nh0 * Wh0 – NS0 * NZ0 * Nh0 * Wh0 = 280 * 249 * 7,7 * 31,08733 -
279* 249 * 7,6 * 31,08733775 = 16.689.050,74 – 16.629.447 = 59.603,74 mii lei
3. Stabilim influenta numarului de zile lucrate de un salariat intr-un an asupra
productiei fizice:
∆ Nz = NS1 * NZ1 *Nh0 * Wh0 – NS1 * NZ0 * Nh0 * Wh0 = 280 * 242 * 7,7 * 31,08733 –
280 * 249 * 7,6 * 31,08733775 = 16.219.880,64 - 16.689.050,74 = - 469.170,1 mii lei
4. Stabilim influenta numarului de ore lucrate de un salariat intr-o zi asupra productiei
fizice:
∆ Nh = NS1 * NZ1 *Nh1 * Wh0 – NS1 * NZ1 * Nh0 * Wh0 = 280 * 249 * 7,6 * 31,08733 –
280 * 242 * 7,7 * 31,08733775 = 16.009.232,844–16.219.880,64 = -210.647,8 mii lei
5. Stabilim influenta productivitatii orare asupra productiei fizice:
∆ Wh = NS1 * NZ1 *Nh1 * Wh1 – NS1 * NZ1 * Nh1 * Wh0 = 280 * 249 * 7,6 * 47,49658815
– 280 * 242 * 7,6 * 31,08733775 =24.459.603 - 16.009.232,844 = 8.450.370,16 mii lei
Verificarea calculelor:
∆ Qf = ∆ NS + ∆ NZ +∆ Nh + ∆ Wh = 59.603,74 - 469.170,1 – 210.647,8 +
8.450.370,16 = 7.830.156
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Concluzii generale
La SC Artech SA producţia a crescut cu 7.830.156 mii lei. La această creştere au
contribuit, cu intensităţi diferite, toţi cei patru factori componenti ai relatiei, astfel:
numărul de salariaţi reprezintă factorul cantitativ care a avut o influenţă favorabilă
asupra producţiei, determinând creşterea acesteia cu 59.604 mii lei. Această creştere s-a
datorat măririi cu un salariat a valorii indicatorului, pe parcursul perioadei analizate.
Numărul de zile lucrate de un salariat într-un an, care reprezintă factor cantitativ ce a
determinat scăderea producţiei cu 469.170 mii lei ca urmare a micşorării valorii sale de la 249
zile în anul 1998 la 242 zile în anul 1999 pe parcursul perioadei analizate.
Numărul de ore lucrate de un salariat într-un an, care reprezintă factor cantitativ ce
determina scăderea producţiei cu 210.647,8 mii lei ca urmare a micşorării valorii sale de la
7,7 zile în anul 1998 la 7,6 zile în anul 1999 pe parcursul perioadei analizate.
Productivitatea muncii, reprezintă factorul calitativ al relaţiei care are o influenţă
pozitivă asupra modificării producţiei cu + 8.450.370,6 mii lei, are influenţa cea mai intensă
determinată de creşterea factorului de la 239,373 mii lei/salariat/zi la 360,974 mii
lei/salariat/zi, în anul curent faţă de anul de bază.

Factorii care determină evoluţia elementelor componente ale fenomenului sunt:


Numărul de salariaţi s-a modificat în sensul creşterii cu un salariat în 1999 faţă de
1998 (279 salariaţi în 1998 şi 280 în 1999). În general, un salariat poate opta pentru condiţiile
de viaţă necesare.
Numărul de zile lucrate de un salariat într-un an care are o influenţă nefavorabilă
asupra evoluţiei producţiei. Timpul de lucru este utilizat cu 7 zile mai puţin în 1999 faţă de
1998. Neutilizarea completă a timpului de lucru se poate datora multor factori care ţin sau nu
de decizia managementului SC Artech SA Bucureşti.
Numărul de ore lucrate de un salariat într-un an care are o influenţă nefavorabilă
asupra evoluţiei producţiei. Timpul de lucru pe ora nu este utilizat integral.
productivitatea muncii este factorul cu influenţa cea mai intensă asupra evoluţiei
producţiei, ceea ce conduce la ideea că în întreprinderea luată în studiu (SC Artech SA) pune
accent pe cresterea W deoarece va putea sa-si indeplineasca planul la timp.

Măsurile care să contribuie la îmbunătăţirea situaţiei în întreprindere, ar putea fi, la


SC Artech SA, următoarele:
retehnologizarea instalaţiilor
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

mecanizarea/automatizarea muncii
controlarea eficientă a timpului de muncă
urmărirea ritmică a furnizorilor
monitorizarea activităţilor desfăşurate pe parcursul fluxului tehnologic (CTC→
Controlul Tehnic de Calitate)
mărirea pieţei de desfacere şi pe plan intern si deci si a clientelei
să producă ceea ce secauta pe piata
Toate aceste măsuri de creştere a producţiei şi de extindere trebuie adoptate numai în
condiţiile existenţei unei pieţe de desfacere pentru producţia fabricată.

Qf Qf
Qf = Tu * Tu unde : Tu = η
1. Studiem evolutia productiei fizice:
∆ Qf = Qf1 – Qf0
2. Stabilim influenta timpului de lucru pe utilaj asupra productiei fizice :
Qf 0
∆ .TU = Tu1*η 0 – Tu0*η 0 = (Tu1 – Tu0) * η 0 = (Tu1 – Tu0) * Tu 0
3. stabilim influenta randamentului utilajelor asupra productiei fizice :
∆ η = Tu1*η 1 – Tu1*η 0 = (η 1 - η 0) * Tu1
4. Verificarea relatiilor :
∆ Qf = ∆ Tu + ∆ η

Analiza factoriala a principalilor indicatori de eficienta cu ajutorul productiei fizice:

4.5.1 Eficienta mijloacelor fixe:

Qf
* 1000
eF = F
Stabilim evolutia eficientei mijloacelor fixe:
 Qf 1 Qf 0 
 −  * 1000 = 6.549 ,629 − 4.489 ,53 = 2060 ,1
F F
∆ eF = eF1 - eF0 =  1 0 

Stabilim influenta mijloacelor fixe asupra eficientei:


Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Ns 0 * Nz 0 * Wz 0 Ns 0 * Nz 0 * Wz 0 279 * 249 * 239 ,37250076


∆ F=( F1 - F0 ) * 1000 = ( 3.734 .502 -
279 * 249 * 239 ,37250076
3.704 .048 ) *1000 = (4,4529 – 4,4895)*1000 = -36,6
Stabilim influenta productiei fizice asupra eficientei mijloacelor fixe:
Qf 1 Qf 0 24 .459 .603 16 .629 .447
∆ Qf = ( F1 - F0 ) * 1000 = ( 3.734 .502 - 3.704 .048 ) *1000 =

(6,549629107– 4,452922237)*1000 = 2096,7


3.1 Stabilim influenta numarului de salariati asupra eficientei mijloacelor fixe:
Ns1 * Nz 0 * Wz 0 Ns 0 * Nz 0 * Wz 0 280 * 249 * 239 ,37250076
∆ Ns = ( F1 - F1 ) * 1000 = ( 3.734 .502 -
279 * 249 * 239 ,37250076
3.734 .502 ) *1000 = (4,468882528 – 4,452922234)*1000 = 15,96
Stabilim influenta numarului de zile lucrate de un salariat intr-un an asupra eficientei
mijloacelor fixe:
Ns 1 * Nz 1 * Wz 0 Ns 1 * Nz 0 * Wz 0 280 * 242 * 239 ,37250076
∆ Nz = ( F1 - F1 ) * 1000 = ( 3.734 .502 -
280 * 249 * 239 ,37250076
3.734 .502 )*1000=(4,343251292-4,468882528)*1000= -125,63
Stabilim influenta productivitatii zilnice asupra eficientei mijloacelor fixe:
Ns 1 * Nz 1 * Wz 1 Ns 1 * Nz 1 * Wz 0 280 * 242 * 360 ,97407
∆ Wz = ( F1 - F1 ) * 1000 = ( 3.734 .502 -
280 * 242 * 239 ,37250076
3.734 .502 )*1000=(6,549629107 - 4,343251292)*1000 = 2206,37
Verificarea calculelor:
(eF = (F + (Ns + (Nz + (Wz = 15,96 – 125,631236 + 2.206,37 = 2.096,7

4.5.2 Eficienta activelor circulante:

Qf
* 1000
eAc = Ac
Stabilim evolutia eficientei activelor circulante:
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

 Qf 1 Qf 0 
 −  *1000 = (4,648789 − 4,012152 ) * 1000 = 636,637
 Ac1 Ac 0 
∆ eAc=eAc1-eAc0=
Stabilim influenta activelor circulante asupra eficientei:
Qf 0 Qf 0 16 .629 .447 16 .629 .447
∆ Ac = ( Ac 1 - Ac 0 ) * 1000 = ( 5.261 .499 - 4.144 .769 ) *1000 = (3,160591-
4,012152)*1000 = -851,561
3. Stabilim influenta productiei fizice asupra eficientei mijloacelor fixe:
Qf 1 Qf 0 24 .459 .603 16 .629 .447
∆ Qf = ( Ac 1 - Ac 1 ) * 1000 = ( 5.261 .499 - 5.261 .499 )*1000 = (4,648789 –
3,160591)*1000 = 1488,198
3.1 Stabilim influenta numarului de salariati asupra eficientei activelor circulante:
Ns1 * Nz 0 * Wz 0 Ns 0 * Nz 0 * Wz 0 280 * 249 * 239 ,37250076
∆ Ns = ( Ac 1 - Ac 1 ) * 1000 = ( 5.261 .499 -
279 * 249 * 239 ,37250076
5.261 .499 ) *1000 = (3,171919 – 3,1605911)*1000 = 11,3279
3.2 Stabilim influenta numarului de zile lucrate de un salariat intr-un an asupra
eficientei activelor circulante:
Ns 1 * Nz 1 * Wz 0 Ns 1 * Nz 0 * Wz 0 280 * 242 * 239 ,37250076
∆ Nz = ( Ac 1 - Ac 1 ) * 1000 = ( 5.261 .499 -
280 * 249 * 239 ,37250076
5.261 .499 )*1000=(3,0812748-3,171919)*1000= - 891,71
3.3 Stabilim influenta productivitatii zilnice asupra eficientei activelor circulante:
Ns 1 * Nz 1 * Wz 1 Ns 1 * Nz 1 * Wz 0 280 * 242 * 360 ,97407
∆ Wz = ( Ac 1 - Ac 1 ) * 1000 = ( 5.261 .499 -
280 * 242 * 239 ,37250076
5.261 .499 )*1000=(4,6487898 – 3,0827489)*1000 = 1566,0408
4. Verificarea calculelor:
(eAc = (Ac+(Ns+(Nz+(Wz= -851,561–11,3279 -891,71+1566,0408=1488,198

4.5.3 Eficienta activelor din exploatare:


Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Qf
* 1000
eAe = Ae
Stabilim evolutia eficientei activelor circulante:
 Qf 1 Qf 0 
 −  * 1000 =  24 .459 .603 − 16 .629 .447  *1000
Ae Ae 0 
∆ eAe=eAe1-eAe0 =  1  4.972 .186 4.717 .719  =
= (4,919286 – 3,528914)*1000 = 1394,3946
Stabilim influenta activelor din exploatare asupra eficientei:
Qf 0 Qf 0  16 .629 .447 16 .629 .447 
 −  * 1000 =
∆ Ae = ( Ae 1 - Ae 0 ) * 1000 =  4. 972 . 186 4717 .719 

=(3.3445 – 3,5249)*1000 = - 180,4


3. Stabilim influenta productiei fizice asupra eficientei activelor din exploatare:
Qf 1 Qf 0 24 .459 .603 16 .629 .447
∆ Qf = ( Ae 1 - Ae 1 ) * 1000 = ( 4.972 .186 - 4.972 .186 ) 1000 = (4,919286 -
3,3445)*1000 = 1574,79
3.1 Stabilim influenta numarului de salariati asupra eficientei activelor circulante:
Ns1 * Nz 0 * Wz 0 Ns 0 * Nz 0 * Wz 0 280 * 249 * 239 ,37250076
∆ Ns = ( Ae 1 - Ae 1 ) * 1000 = ( 4.972 .186 -
279 * 249 * 239 ,37250076
4.972 .186 ) *1000 = (3,35648 – 3,3445)*1000 = 11,98
3.2 Stabilim influenta numarului de zile lucrate de un salariat intr-un an asupra
eficientei activelor din exploatare:
Ns 1 * Nz 1 * Wz 0 Ns 1 * Nz 0 * Wz 0 280 * 242 * 239 ,37250076
∆ Nz = ( Ae 1 - Ae 1 ) * 1000 = ( 4.972 .186 -
280 * 249 * 239 ,37250076
4.972 .186 )*1000=(3,26212 -3,35648)*1000= - 94,36
3.3 Stabilim influenta productivitatii zilnice asupra eficientei activelor din exploatare:
Ns 1 * Nz 1 * Wz 1 Ns 1 * Nz 1 * Wz 0 280 * 242 * 360 ,97407
∆ Wz = ( Ae 1 - Ae 1 ) * 1000 = ( 4.972 .186 -
280 * 242 * 239 ,37250076
4.972 .186 )*1000=(4,919286 – 3,262122)*1000 = 1657,17
4. Verificarea calculelor:
∆ eAe=∆ Ac+∆ Ns+∆ Nz+∆ Wz= -180,4 + 111,98 – 94,36 + 1657,17 = 1574,79
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.