Politica de lobby în reglementarea standardelor contabile - SUA,Marea Britanie și la nivel

internațional

1. Definitii
2. Cine?
3. De ce?
4. Cum se intampla?
- procesul de elaborare a normelor are în spate și presiunea unor factori
- Manifestare
- Proces de elaborare
5. Exemple – practica
- Influentele răspândite, obiectivitate in Contabilitate
 1.

Atat IASB, FASB, cat si ASB si-au propus sa actioneze in interesul investitorilor, in contextul
utilizarii cadrelor conceptuale* si pentru convertirea acestora.

*Declarația de concepte nr. 1 descrie obiectivele fundamentale ale financiare raportare pentru
întreprinderi; o declarație separată (nr. 4) prezintă obiectivele pentru organizațiile non-business. l
Declarația de concepte nr. 2 descrie calitățile care fac ca informațiile contabile să fie utile. l Declarația de
concepte nr. 3, înlocuită ulterior de nr. 6, oferă definiții pentru elementele principale ale situațiilor
financiare: componente precum active, pasive, venituri si cheltuieli. l Declarația de concepte nr. 5
tratează criteriile de recunoaștere și măsurare a elemente ale situațiilor financiare și cu unele dintre
problemele care apar în raportat la prezentarea informatiilor in rapoartele financiare

Lobby-ul este considerat astăzi ca profesie cu vechime, o activitate naturală şi inevitabilă, care a
luat naştere odată cu societatea: ori de câte ori un grup a exercitat puterea într-o organizaţie, alte
persoane sau alte grupuri au încercat să influenţeze deciziile conducătorilor. Lobby-ul este privit ca o
practică inerentă într-o societate democratică deschisă, care poate chiar contribui la sporirea
răspunderii guvernanţilor şi determina creşterea participării cetățenilor în procesul de luare a deciziilor.
Termenul este privit cu o conotatie negativa la nivelul opiniei publice, perceptia eronata fiind cauzata de
diseminarea si distorsionarea unor repere incomplete, oferite de mass-media si de confuziile provocate
de catre membrii guvernului.

*Orice acţiune făcută cu scopul de a influenţa acţiunile instituţiilor guvernamentale

Lobby-ul politic este o provocare, deoarece este condus de interesul personal al guvernului si al
institutiilor sale. Este un proces de influentare prin informarea celor care iau decizii privind politicile
publice.

Lobby-ul se bazeaza pe scrierea de scrisori sau depunerea marturiilor orale la audierile

organizate de membrii IASB/FASB/ASB in scopul expunerii opiniilor provizorii la comentariile publice.

Politica de lobby presupune campanii sustinute impotriva unei/unor propuneri in cadrul carora
lobbyistii prezinta amenintarile si solicita interventii pentru a schimba standardul propus sau pentru a
compromite reputatia, independenta, puterea acelui care a stabilit referentialele.

Lobby in SUA

In SUA, inca din anii 40 pot fi observate presiuni facute asupra standardelor contabile si a
comisiilor de stabilire a acestora. Diversitatea politicii a fost dezvoltata prima data pe acest teritoriu
deoarece este guvernată de un organism strict de reglementare (SEC). Securities and Exchange
Commission, de la infiintarea sa, a luat masuri in mod regulat pentru a preveni companiile de la abaterea
de la principiile contabile. Nicio alta tara nu detine, pana in momentul de fata, autoritatea sau
personalul necesare pentru a asigura o astfel de conformitate precum GAAP.

In putine cazuri, schimbarile economice au dus la modificarea standardelor pentru a permite

companiilor sa isi prezinte situatiile financiare intr-o maniera mai favorabila.

Lobby-ul politic a fost in SUA, pentru o perioada lunga de timp, un fenomen. De exemplu, (Sutton,
1984) IASB a avut o conftruntare cu lobyistii pe tema contabilitatii pentru plati, ce se bazeaza pe actiuni
si instrumente financiare, existand posibilitatea de aparitie si in viitoarele standarde, care se refera la
Contabilitatea pensiilor, asigurariilor, leasing-ului.

Cel mai celebru caz de politica de lobby in contextual standardelor de contabilitate a avut loc in
3 etape intre anii 1962 si 1971. Introducerea creditului fiscal pentru investitii pentru stimularea
achizitiilor de bunuri de capital a atras intrebari la inceputul anilor 60. Acest credit permitea unei
companii sa cumpere echipamente sau utilaje in valoare de 1.000.000 USD din care se deduceau 10%
din pretul de cumparare drept credit din impozitul pe venit pentru anul current. Cei 100.000 USD urmau
sa fie contabilizati in 2 metode: “ flux-through” si metoda amanarii. Sustinatorii primei metode
considerau ca suma trebuie repartizata la castiguri, in favoarea companiilor care doreau sporirea
castigurilor raportate. Pe de alta parte, sustinatorii metodei amanarii au subliniat faptul ca o companie
realizeaza profit prin vanzare, nu prin cumparare. Tot acestia sustin ca cei 100.000 de dolari reprezinta in
realitate o subventie care ar trebui scazuta din pretul de achizitie in scoputi contabile, iar pretul net de
900.000 de dolari ar trebui tratat ca un cost efectiv al activului achizitionat, pentru a fi amortizat si
depreciat. In final, dupa ce Firmele de contabilitate Big-8 si alti membri ai APB (institutorul de standard
de la acea vreme) au fost supuse la vot, s-a luat hotararea ca metoda amanarii sa fie cea folosita.

Lobby in UK

In anul 1990, au avut loc controverse intre SUA si UK pe baza cresterii incidentei sustinerii standardelor
de contabilitate la valoare justa.

Lobby international

2.

Lobby-ul politic ar putea produce amenintari de retragere a finantarii si a altor sprijine vitale sau
poate recurge la opinia publica prin mass-media. Spre exemplu, in SUA, dar si in Europa impedimente au
fost dezvoltate in IAS 39.