Curs S12 Biochimie

Capitolul 4: BIOCHIMIE CLINICĂ

4.2. BIOCHIMIA DIGESTIEI

 Saliva
- compoziţie - apă – 99,5%
- substanţe organice (amilaza salivară, mucus, lizozim)
- substanţe anorganice: NaCl, KCl, bicarbonați
- pH = 6-7,5
- Roluri: -amilaza salivară hidrolizează amidonul preparatdextrine+maltoză
- mucusul contribuie la formarea bolului alimentar și favorizează deglutiția
- acțiune antiseptică prin lizozim

 Sucul gastric
- compoziţie - apă - 99%
- reziduu uscat - substanţe organice (mucus, enzime)
- substanţe anorganice: HCl, NaCl, KCl, CaPO4, MgPO4
- pH = 1 – 2,5

HCl
- activează enzimele proteolitice din sucul gastric
- inactivează amilaza salivară
- acţionează asupra proteinelor alimentare făcându-le mai uşor digerabile
- stimulează evacuarea gastrică
- împiedică dezvoltarea germenilor introduşi în stomac o dată cu alimentele ingerate
(acţiune antiseptică, efect bactericid)

Enzimele
- pepsina – este secretată sub formă inactivă de pepsinogen şi activată de HCl;
hidrolizează proteinele până la peptide de dimensiuni mai mici
- labfermentul (chimozină)– secretat la sugari, absent la adulţi; determină coagularea
laptelui prin transformarea cazeinogenului solubil în paracazeină care în prezenţa
1
Curs S12 Biochimie

ionilor de Ca se transformă în paracazeinat de Na. Are importanţă la sugar,

împiedicând trecerea rapidă a laptelui în intestine
- gelatinaza – lichefiază gelatina
- lipaza gastrică – desface lipidele fin emulsionate (din lapte, gălbenuş de ou, frişcă)

Mucusul gastric
- protejează mucoasa gastrică de acţiunea HCl, a pepsinei

Sucul gastric se recoltează prin tubaj gastric. Se poate analiza d.p.d.v. macroscopic,
microscopic, al chimismului, bacteriologic, parazitologic.

 Sucul pancreatic din stomac rezulta chimul gastric

- compoziţie - apă
- reziduu uscat - substanţe organice (enzime)
- substanţe anorganice: bicarbonatul – contribuie la
neutralizarea acidității chimului gastric
- pH = 7 – 8

Enzimele- sunt secretate de acinii pancreatici

- amilaza pancreatică – are acţiune mai puternică decât cea salivară; hidrolizează
amidonul până la dizaharide (maltoză)
- lipaza pancreatică – hidrolizează lipidele neutre (trigliceridele) până la acizi graşi şi
glicerol
- proteaze:
- tripsina – secretată sub forma inactivă de tripsinogen şi activată de enterochinază
(enzimă secretată de enterocitele din mucoasa duodenală)
- chimotripsina – secretată sub formă inactivă de chimotripsonogen şi activată de
tripsină
Tripsina şi chimotripsina acţionează asupra proteinelor neatacate de pepsina
gastrică şi asupra produşilor de scindare ai pepsinei gastrice pe care îi degradează
până la oligopeptide (di, tri şi tetrapeptide)

2
Curs S12 Biochimie

- carboxipeptidazele – activate de tripsină; degradează oligopeptidele în peptide

mai mici
- elastaza – activată de tripsină, degradează proteinele fibroase

 Sucul intestinal
- este bogat în mucus şi bicarbonat (NaHCO3); pH=7,5-8,5
- mucusul protejează mucoasa intestinală de acţiunea HCl
- enzimele – nu sunt eliberate în lumenul intestinal ci sunt asociate celulelor mucoasei
intestinale
- peptidaze – desfac di, tri, tetrapeptidele până la aminoacizi
- dizaharidazele – acționează asupra dizaharidelor ( zaharoză, lactoză, maltoză)
transformându-le în monozaharide (glucoză, fructoză, galactoză)
- lipaza – acţionează asupra lipidelor transformându-le până la acizi graşi şi
glicerol

 Bila
- este secretată de hepatocite (250 – 1100ml/zi)
- este un lichid galben sau verde, pH = 7 – 8
- este necesară pentru digestia şi absorbţia lipidelor şi pentru excreţia unor substanţe
insolubile în apă (colesterol, bilirubină)
- este secretată continuu şi depozitată în perioadele interdigestive în vezica biliară
- este eliberată în duoden în perioadele digestive, numai după ce chimul gastric a
declanşat secreţia de colecistochinină (un enterohormon) care determină relaxarea
sfincterului Oddi şi contracţia vezicii biliare.
Compoziţie:
- 97 % apă
- substanțe minerale
- pigmenţi biliari – bilirubină şi biliverdină (produşi de degradare ai hemoglobinei)
- săruri biliare
- colesterol, lecitină
Roluri:
- prin sărurile biliare determină emulsionarea lipidelor
- sărurile biliare stimulează peristaltismul intestinal
3
Curs S12 Biochimie

- activează lipazele din intestin

- favorizează absorbţia acizilor graşi și a vitaminelor liposolubile (A, D, K)
- pigmenţii biliari - dau colorația materiilor fecale, a urinei
- colesterolul, lecitina – asigură absorbţia lipidelor
- eliminarea unor substanţe (colesterolul)

 Biochimia materiilor fecale

Materiile fecale sunt materii neabsorbabile de către organism, formate din reziduuri
ale digestiei şi excretate la sfârşitul tranzitului digestiv.
Fecalele sunt formate din:
- apă
- materii uscate - reziduuri alimentare (în special celulozice)
- celule intestinale descuamate
- leucocite
- bacterii
Greutate normală: 100 – 150g
Analiza: - coprocultura – depistarea germenilor/agenților patogeni
- fecalograma – analiza chimică pentru a decela tulburări de absorbţie şi ale
digestiei intestinale.