Curs 14 Benchmarking

DINCOLO DE BENCHMARKING

Superioritatea atinsă

Există implicaţii din benchmarking ce trec peste procesul însuşi şi

beneficiile care rezultă din acestea. Acestea se referă la implicaţiile
managementului, simplificarea afacerii şi influenţa benchmarking-ului în
schimbarea initiaţivei. Benchmarking-ul necesită atenţie continuă a
managementului pentru a realiza rezultate optime - în particular pentru
interpretarea şi aplicarea descoperirilor. Folosirea benchmarking-ului combinată
cu alte consideraţii trece dincolo de bazele benchmarking-ului şi duce la un
standard prin care să se judece simplificarea efectivă a oricărei afaceri.
Concentrarea pe benchmarking ne-competitiv sau funcţional dă oportunitatea
pentru schimbări strategice. La fel ca şi pentru acceptarea noilor practici cu
performanţă superioară.

Influenţa managementului şi benchmarking-ului

Multele exemple prezentate în această lucrare dau o imagine reală a

beneficiilor benchmarking-ului. Fiecare funcţie, a fiecărei afaceri, ar trebui
considerată candidat pentru acest tip de investigaţie comparativă şi poate
conduce la îmbunătăţiri operaţionale. Datorită potenţialului enorm pentru
imbunătăţire pe care benchmarking-ul îl poate da, există o nevoie critică de
manageri cu experienţă care să orchestreze acest efort.
Benchmarking-ul ar trebui condus de cei ce îl vor folosi. Această practică
ar completa instituţionalizarea benchmarking-ului dar, la acest stagiu, necesită
suport managerial cu experienţă. Managerii cunosc cel mai potrivit moment de
folosire a datelor şi informaţiei. În final, cunoştinţe asupra locului de muncă, cu

1
 Curs 14 Benchmarking

interes managerial în planurile de acţiune, îi vor motiva în implementarea în

mod inovator şi creativ. Însăşi procesul de benchmarking poate fi îmbunătăţit.
Un alt motiv pentru care benchmarking-ul necesită a fi direcţionat de un
management superior este acela că subfuncţiile realizate de o organizaţie (de
exemplu, serviciile) poate diferi semnificativ de la o firmă la alta. Aderenţa la
comparaţii strict funcţionale poate să nu dea rezultatul optim. Fie intern,
competitor sau necompetitor, benchmarking-ul ar trebui să fie general,
cuprinzător, controlat, continu si parte integrantă a procesului de planificare.

Simplificarea afacerii

Ce este dincolo de benchmarking? Dacă benchmarking-ul descoperă cele

mai bune practici industriale, dar nu satisface cerinţele clientului, atunci
benchmarking-ul conferă standardul faţă de care să stabileşti eficienţa de cost a
operaţiilor. El trebuie sa devina vehicolul pentru simplificarea afacerii. O
comparare a caracteristicilor benchmarking-ului şi simplificării afacerii este
prezentată în tabelul 1.

Benchmarking Benchmarking extins

Obiective Eficienţă Efectivitate?

Îndeplinirea cerinţelor Definite intern Ultimul utilizator

definit
Proces Curent Standardul industriei

Practici şi tehnologii Cele mai bune Cele mai bune

Costul neconformării Parţial redus Eliminate

Rezultate Productivitate Simplificarea

afacerii

Tab. 1 Folosirea benchmarking-ului pentru simplificarea afacerii

2
 Curs 14 Benchmarking

Simplificarea afacerii prin benchmarking este o adoptare a aceluiaşi

progres unde activităţile necesare pentru a realiza cerinţele clientului sunt
identificate şi acelea ce nu sunt necesare sunt eliminate.
Caracteristicile proceselor afacerii simplificate includ urmatoarele:
întâlneşte cerinţele consumatorului, este uşor de folosit, face ca firma să devină
mai uşor adaptabilă pentru afaceri, este eficientă din punct de vedere al costului,
are cât mai puţini paşi posibili, minimizează toate pierderile posibile,
accentuează controlul procesului şi este sensibilă la schimbarea cererilor
clienţilor.
Realizarea acestor avantaje ale simplificării afacerii derivă din faptul că
cele mai bune practici contribue la îmbunătăţirea satisfacerii consumatorilor şi a
rezultatelor afacerii (tabelul 2).

Elementele Operaţiile Benchmark-uri Simplificarea

costului curente afacerii
unitar

Activităţi Niveluri curente Niveluri curente Niveluri

schimbate
Practici Curente Cele mai bune Cele mai
practici din bune
industrie

Tab. 2 Ajustarea operaţiilor curente pentru a creea

benchmark-uri şi simplifica operaţia

Benchmarking-ul şi schimbarea iniţiativei

3
 Curs 14 Benchmarking

Schimbarea iniţiativei de la compararea strictă cu competitivitate extinsă a

unei industrii, la căutarea celor mai bune practici funcţionale, adesea elimină
refuzul managerilor de a considera util şi adopta ideile altora.
Consideraţiile cheie ce ar trebui să primească atenţie pentru atingerea unei
performanţe superioare prin benchmarking sunt arătate în tabelul 3. Atenţia se
va acorda celor mai bune practici industriale şi unde este posibil, sprijinul va fi
pe tehnologiile dovedite - cele care se găseşte, cel mai probabil, în altă industrie.
Atenţia ar trebui să fie orientată în satisfacerea cerinţele oricărui
consumator. Acestea ar fi setul care îndeplineşte dar nu depăşeşte aceste cerinţe.
Cu acestea, trebuie să existe o viziune a modului în care se va arăta operaţia
după ce va asimila cele mai bune practici industriale.
Dacă există multe practici ce ar trebui şi pot fi schimbate, ele ar trebui
tratate cu prioritate faţă de cele ce afectează costul şi satisfacerea clientului.
Reprezentarea sub formă de diagramă a calităţii produsului, prin metoda cauză-
efect ca şi analiza câmpului de forţă şi creşterea ponderii lor va fi importantă în
sortarea practicilor pe care să se realizeze concentrarea.
Metoda de benchmarking funcţional, ca o căutare pentru cele mai bune
practici industriale, învinge în multe momente sindromul "ne-inventat aici" de
concentrare numai pe competiţie. Dacă practicile s-au dovedit a fi superioare în
diverse industrii, acolo a existat considerare şi aceptare mai activă.

4
 Curs 14 Benchmarking

CONSIDERAţII CHEIE

● Concentrarea pe realizarea satisfaceii clientului

● Concentrarea pe cele mai bune practici
● Includerea tehnologiilor recunoscute
● Concentrarea pe simplificarea afacerii
- Simplificarea procesului
- Simplificarea practicilor afacerii

● Concentrarea pe contribuţiile majore la costul de bază

● Definirea termenilor îndepărtaţi şi a strategiilor de migrare
● Folosirea mijloacelor de îmbunătăţire a calităţii

Tab. 3 Scopul benchmarking-ului care asigură

performanţa superioară