ELEMENTE DE REABILITARE SI PREVENTIE

SECUNDARA LA PACIENTUL CU
INSUFICIENTA CARDIACA
 Insuficienta cardiaca
Def: incapacitatea cordului de a asigura un debit
cardiac adecvat nevoilor tisulare.
Cauze:
Debit cardiac ↓
- umplere ventriculara ↓(IC diastolica)

- contractilitate ventriculara ↓(IC sistolica)

Nevoi tisulare ↑
 Insuficienta cardiaca - clasificare
In functie de modul de debut IC aceasta poate fi
• Acuta – IM, rupturi valvulare
• Cronica – ischemie cronica cardiaca
In functie de localizare IC poate fi
• Dreapta – cu efecte in circulatia venoasa
sistemica
• Stanga – cu efecte in circulatia pulmonara si
arteriala sistemica
• Globala
 Insuficienta cardiaca - Etiologie
• Valvulopatii – SM/IM/IA/SA
• Malformatiile congenitale cardiace
• Afectiunile pulmonare (BPOC) – ICD
 IC – programul de reabilitare
Reabilitarea cardiaca (RC) este un program supervizat de
personalul medical ce stabilizeaza, incetineste sau chiar
amelioreaza evolutia afectiunii cardiace ajutand pacientii sa-si
imbunatateasca performatele fizice, mentale si sociale.
Componentle programului de RC
• o evaluare medicala completa – stabileste nevoile si limitele
• un program de activitate fizica
• programe de consiliere si educatie
• Suport si training – reluarea activitatii profesionale
• Interventia asupra factorilor de risc – dieta, nutritie, medicatie
 IC – programul de reabilitare
Echipa de reabilitare
• Medicul de familie
• Cardiolog
• Asistente medicale(cardiologie/MF)
• Fizioterapeuti sau Specialiati in terapie ocupationala
• Dieteticieni
• Angajati ai serviciilor de asistenta sociala
• Familia
 IC – programul de reabilitare
Simptome IC : dispnee & fatigabilitate la effort
Prognosticul IC : legat de functia ventricului
stg/capacitatea de efort/riscul aritmogen

NU exista o corelatie intre functia sistolica a VS si

toleranta la efort > putem avea ameliorari ale
capacitatii de efort chiar daca parametrii ce
descriu functia VS raman neschimbati
IC – programul de reabilitare
 IC – programul de reabilitare
 Contraindicatiile programului de reabilitare la
pacientii cu IC
• IC Acuta
• Angina instabila
• Aritmii ventriculare complexe
• PAP > 60 mmHg in repaos
• Trombi intracardiaci
• Revarsat pericardica moderat-sever
• Miocardita evolutiva
• Cardiomiopatie hipertrofica obstructiva (CMHO) sau stenoza aortica (SA)
• Tromboza venoasa
• Afectiuni neurologice sau ortopedice
 IC – programul de reabilitare
 Evaluarea pacientului > includerea in programul de reabilitare
 Scopurile programului de reabilitare fizica

• Identificarea limitelor fizice proprii

• Familiarizarea pacientului cu modurile de a depasi limitele
fizice
• Depasirea fricii de efort fizic
• Dezvoltarea, implementarea si mentinerea unui stil de viata
activ
IC – programul de reabilitare
 Efortul fizic
 - programe personalizate (precedate de un
 test de efort cardio-respirator > VO2 “maximal
 oxygen consumption”)
 - ciclo ergometru/covor rulant – efort maxim limitat la 60 –
80% din valoarea max a VO2 obtinut initial – sub
supraveghere medicala
 - plimbari in aer liber & inot
 - intre 3 – 5 sesiuni de antrenament pe saptamana
 - beneficiile apar dupa 8 – 40 de saptamani -
IC – programul de reabilitare
• Pacientii cu forme severe de IC vor incepe
programul de reabilitare in centre medicale
specializate
• Programul de reabilitare in ambulator – pentru
pacientii forme usoare de IC(risc redus) si la
pacientii cu forme severe dar care au prezentat o
perioada lunga de reabilitare fara evenimente
adverse
IC – programul de reabilitare
• Trainingul muschilor inspiratori
 - creste presiunea inspiratorie maxima(pimax)
 - reduce senzatia de dispnee
 - 2x15min/d 3-4 zile/sapt, 8 – 12 sapt
• Terapia de relaxare
 - calmarea pacientului, respiratii mai lente (controlul
 respiratiilor) > reduce senzatia de dispnee & ↑QL
 - se incepe cu sedinte de proba, daca acestea dau
 rezultate – 6 – 8 sesiuni de 60 – 90 minute
IC – programul de reabilitare
 Modificarea stilului de viata & modificarea
factorilor de risc
• Renuntarea la fumat – dupa 5 – 15 ani mortalitatea
globala a persoanelor ce au renuntat la fumat devine
egala cu a nefumatorilor
• Consiliere nutritionala – reducerea aportului de
colesterol (< 200 mg/d) si de grasimi saturate
(<7%). Cresterea aportului de grasimi polinesaturate
si mononesaturate.
IC – programul de reabilitare
• Consiliere nutritionala – distributie adecvata a surselor de
calorii: 50-60% din carbohidrati, 15% din proteine si 25 –
35% din lipide. Cresterea aportului de fibre: 20 – 30g/d
• Scaderea in greutate: ideal pana la un IMC de 18.5 – 24.9
kg/m2 si o circumferinta in talie < 100 cm la barbati si 89 cm
la femei
• Managementul problemelor psihosociale si profesionale ale
pacientului - depresie, anxietate, disfunctii sexuale, probleme
sociale
• Oprirea consumului de alcool
IC – preventia secundara
A. Stilul de viata CU Medicatie
• Controlul TA
• Tratamentele pt fumat
• Managementul nivelurilor lipidelor
• Managementul diabetului
• Screening ul depresiei
IC – preventia secundara
 B. Medicatie
• Antiagregante si anticoagulante
• Beta blocante
• Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei sau
sartani
• Analgezice (atentie la AINS!)
• Imunizari
IC – preventia secundara
 C. Stilul de viata
• Activitate fizica
• Scaderea in greutate
• Nutritie adecvata
• Suplimente

 D. Interventii chirurgicale - stenturi

PARTICULARITATILE PREVENTIEI
SI RECUPERARII BOLILOR
CARDIOVASCULARE LA FEMEI
 Femeile pre-menopauza = protejate hormonal
 FR – fumatul, DZ, HTA – mai putin prezenti pre-
menopauza; ! Contraceptive orale
 Sedentarism – activitate casnica mai mult ca
barbatii
 Femei post-menopauza = egalizarea riscului
 Programul de recuperare
 Aderenta mai scazuta ca barbatii
 Considera activitatea casnica = activitate fizica
suficienta
 Varsta de pensionare mai scazuta ca a barbatilor &
numar mai mare de femei casnice = viata socio-
profesionala mai redusa
 Depresie & anxietate legate de boala – mai accentuate
Programul de recuperare
 Neglijarea propriei persoane in favoarea familiei,
suport familial mai redus
 Mai putin compliante la tratamentul factorilor de
risc asociati
 Intensitatea si progresia programelor de
antrenament = mai reduse ca la barbati
 Femeile tinere cu boli cardiovasculare = acelasi
regim de antrenament cu al barbatilor