Sunteți pe pagina 1din 3

MUNȚII COZIA

Munții Cozia se înalță pe stânga râului Olt, în dreptul stațiunii


balneoclimaterice Călimănești și reprezintă o asociere de culmi aproape radiale
ce se desprind din vârful Cozia alcătuind un masiv unitar, un monolit stâncos, în
partea central-sudică a Carpaților Meridionali.

AŞEZARE ŞI LIMITE

Masivul face parte din prelungirile sudice ale Munților Făgăraș, alături de


masivele Frunții si Ghițu.

Masivul Cozia este mărginit astfel:

- spre nord de depresiunea intracarpatică Țara Loviștei, una din cele mai


întinse depresiuni intramontane din Carpaţii Meridionali;
- spre nord-est de pârâul Băiașul;
- spre vest de defileul Oltului;
- spre sud și sud-est de dealurile subcarpatice ale depresiunii Jiblea-
Călimănești.

SUPRAFAȚĂ

Masivul Cozia are o suprafața de cca 77 km².

ÎNĂLȚIME

Masivul Cozia se încadrează în munții cu altitudine mijlocie din România.


Altitudinile cele mai mari se găsesc în partea centrală:

 Vf. Cozia 1668 m


 Ciuha Mică 1629 m
 Durducul 1568 m
 Bulzu 1560 m.

CARACTERIZARE FIZICO - GEOGRAFICĂ

Culmile muntoase sunt cunoscute frecvent sub numele de Culmea Coziei,


Creasta Coziei, Munţii Coziei, dar mai ales de Masivul Cozia. Asociere de culmi
aproape radiare ce se desprind din vârful Cozia şi separate de văi adânci,
aproape complet împădurite, păstrează, datorită izolării lor de munţii şi de
dealurile înconjurătoare, aspectul unui masiv unitar, al unui monolit stîncos.

GEOLOGIA

Din punct de vedere al constituției geologice, masivul Cozia este alcătuit


din roci cristaline (gnaise oculare şi rubanate ce conţin biotit şi muscovit) și din
roci sedimentare (calcare, conglomerate și gresii).

Datorită acestor componente minerale de mari dimensiuni, fărâmiţării


tectonice a rocilor, precum şi numeroaselor fisurări şi falieri ale complexului
cristalin, gnaisul de Cozia a permis puternice dezagregări.

RELIEFUL

Masivul Cozia are o pronunţată asimetrie între versantul nordic, foarte


abrupt de-a lungul faliei Brezoiului, şi versantul sudic mai prelung, cu pante mai
domoale. Condiţionările tectonice, structurale şi climatice, sub care au avut loc
formarea şi evoluţia reliefului, au impus conturarea în cadrul Masivului Cozia a
două sectoare, cel central-nordic şi cel sudic.

REŢEAUA HIDROGRAFICĂ

Râul Olt, care mărgineşte Masivul Cozia în partea sa vestică, îl străbate pe


o lungime de circa 14 km (între Văratica şi Călimăneşti).
Pârâul Băiaşu drenează partea de sud a Ţării Loviştei, precum şi versanţii
nord-estici şi nordici ai Coziei, având în total o lungime de 17 km şi o suprafaţă
a bazinului de 89 km2 .

Pârâul Sălătrucel, al doilea pârâu de centură al Coziei, ce drenează apele


de pe versanţii sud-estici şi sudici ai masivului Cozia având o suprafaţă a
bazinului de 95 km2 şi o lungime de 15 km.

CONDIŢII CLIMATICE

Prin aşezarea sa în apropierea paralelei de 45° latitudine nordică, Masivul


Cozia se încadrează în plină zonă temperată. Amplitudinea de 1000–1200 m faţă
de ariile depresionare limitrofe impune o etajare evidentă a climei, surprinsă în
modificarea valorilor temperaturilor aerului, precipitaţiilor etc., o dată cu
creşterea înălţimii reliefului.

VEGETAȚIA

Vegetaţia dominantă a Coziei o constituie pădurile care acoperă circa 80%


din suprafaţa masivului muntos precum: gorunul, fagul, teiul, frasinul,
mesteacănul, molidul, pinul și bradul.

Păşunile şi fîneţele, care nu au o extindere prea mare în masivul Cozia


(doar 8% din suprafaţă), apar sub forma unor mici poieni în interiorul pădurilor
de fag şi molid, ele rezultând în urma defrişării acestora. De primăvara până
toamna târziu poienile Coziei sunt frumos împodobite cu flori multicolore:
brânduşa de munte, ochiul găinii, stânjeneii de munte, garofiţa, ciuboţica
cucului, toporaş multicolor, usturoi sălbatic, cimbrişor, etc.

FAUNA

Datorită faptului că Masivul Cozia este aproape complet împădurit, cu


puţine pajişti şi poieni, fauna este şi ea adaptată acestor condiţii, îndeosebi
asupra prezenţei şi repartiţiei insectelor.

Animalele sunt, în general, cele care îşi duc viaţa în pădurile de foioase şi
conifere: veveriţa, jderul de copac, iepurele, vulpea, mistreţul, cerbul, căprioara,
ursul , pisica sălbatică, râsul și lupul.

TURISMUL

Potenţialul turistic al Masivului Cozia este determinat de valoarea şi


estetica propriului peisaj, de prezenţa frumosului defileu al Oltului, de
numeroasele monumente istorice şi de arhitectură, care, deşi nu se găsesc în
interiorul masivului, sunt concentrate în imediata lui apropiere sau în staţiunea
balneoclimaterică Călimăneşti – Căciulata.