Microcipul implantat în mână: de ce ar trebui să ne îngrijoreze? Analiză de Dr.

Joseph Mercola

Un microcip implantabil conține identitatea digitală a posesorului, datele sale

medicale și financiare. Cipul este implantat chiar sub pielea mâinii și
funcționează fie prin comunicare în câmp apropiat, fie pe bază de identificare prin
radiofrecvență, arată dr. Joseph Mercola într-o analiză preluată de publicația The
Defender.

Microcipurile implantabile sunt prezentate ca fiind cele mai practice dispozitive

din câte există, însă scopul urmărit prin efortul de generalizare a acestora este
crearea Internetului corpurilor, descris de Forumul Economic Mondial (FEM) ca un
ecosistem format dintr-un „număr nemaiîntâlnit de senzori”, inclusiv senzori
emoționali, „atașați de, implantați în, sau ingerați de corpurile umane pentru a
monitoriza, analiza și chiar modifica organismul și comportamentul uman”.

Suedia este unul dintre primele state care au recurs la folosirea microcipurilor
implantabile. Cipul este implantat chiar sub pielea mâinii și funcționează fie prin
comunicare în câmp apropiat - aceeași tehnologie utilizată la smartphone-uri -, fie
pe bază de identificare prin radiofrecvență (RFID), ca în cazul cardurilor de
credit contactless.

Cipurile implantate destinate plăților sunt o extensie a internetului lucrurilor;

ele reprezintă o modalitate de conectare și de schimb de date, dar beneficiile
trebuie puse în balanță cu potențialele riscuri.

În prezent, țări din întreaga lume pregătesc un sistem bazat pe o monedă digitală
emisă de o bancă centrală (CBDC), o monedă fiduciară în formă digitală, care poate
fi programată în așa fel încât banii să poată fi cheltuiți numai pe anumite lucruri
sau numai în anumite locuri, după bunul plac al emitentului. În final, totul va fi
conectat la un singur dispozitiv implantabil care va conține identitatea digitală,
datele privind starea de sănătate și monede digitale programabile emise de o bancă
centrală. La rândul său, identitatea digitală a persoanei va include tot ceea ce se
poate ști despre aceasta ca urmare a supravegherii prin biosenzorii implantați,
prin intermediul computerului, al smartphone-ului, al GPS-ului, al rețelelor de
socializare, al căutărilor online, al achizițiilor și al obiceiurilor de consum.
Algoritmii vor decide apoi ce anume poate face un individ și ce nu, în funcție de
profilul său.

Deși microcipurile implantabile sunt promovate ca fiind dispozitivele cele mai

avantajoase, scopul acestei tendințe nu se limitează doar la a facilita deschiderea
ușilor fără chei și la a permite cumpărături fără portofel.

Scopul este de a crea ceea ce se numește „Internetul corpurilor”, descris de FEM ca

fiind un ecosistem format dintr-un „număr fără precedent de senzori”, inclusiv
senzori emoționali, „atașați de, implantați în, sau ingerați de corpurile umane
pentru a monitoriza, analiza și chiar modifica organismul și comportamentul uman”.

Cuvintele-cheie din această propoziție pe care mașina de PR le omite apar în

obiectivul declarat de a „modifica organismul și comportamentul uman”. Și cine se
va ocupa de operarea acestor modificări?

Nu se precizează, dar putem presupune fără să greșim că responsabili vor fi cei

care au ceva de câștigat de pe urma modificării acțiunilor și comportamentului
oamenilor.

Suedia deschide calea spre microcipare

După cum se arată în materialul NBC News din 2019 redat mai jos, Suedia este una
dintre primele țări care au recurs la microcipuri implantabile, de mărimea unui bob
de orez.

Suedia a devenit deja, mai mult sau mai puțin, o societate fără numerar. Acum,
acest implant mic va înlocui complet cardurile de debit sau de credit, precum și
actele de identitate și cheile.

Pentru a plăti un produs, este suficient să-ți apropii mâna stângă de cititorul de
carduri fără contact, pentru ca plata să fie înregistrată.

Se estimează că între 5.000 și 10.000 de suedezi și-au implantat cipuri până acum,
deși autoritățile suedeze susțin că nu știu numărul exact, deoarece nu există
niciun registru central.

În prezent, se susține că cipurile nu pot fi urmărite, dar asta nu înseamnă că nu

vor putea fi urmărite nici în viitor.

Și, deși aceste microcipuri de început conțin un număr limitat de informații, știm
că Forumul Economic Mondial visează să implementeze un sistem global de
identificare digitală care să includă tot ceea ce se poate imagina despre
dumneavoastră, de la istoricul căutărilor online și datele personale de sănătate,
până la datele bancare, scorul de credit social și multe altele.

Oamenii vor putea deveni ținte directe ale atacurilor informatice

După cum subliniază expertul în tehnologie financiară Theodora Lau, cipurile

implantabile pentru plăți sunt „o extensie a internetului lucrurilor”; ele
reprezintă o modalitate de conectare și de schimb de date, dar avantajele trebuie
evaluate în raport cu potențialele riscuri.

Acest lucru devine valabil mai ales dacă și atunci când acestea vor conține un
volum mai mare de date personale, expunându-i pe utilizatori la atacuri informatice
și acțiuni de urmărire. Ea a declarat pentru BBC News:

„Cât de mult suntem dispuși să plătim de dragul confortului? Unde tragem linia când
vine vorba de viața privată și securitate? Cine va proteja infrastructura critică
și oamenii care fac parte din ea?”

Un aspect important este acela că aproape orice smartphone poate citi cipul dacă
are instalat scannerul corespunzător și „oricine ar putea să-l spargă/acceseze
neautorizat”, potrivit Dr. Geoff Watson, un anestezist consultant care a făcut
echipă cu inventatorul cipului „pentru a se asigura că procedura de implantare se
desfășoară conform standardelor medicale”.

Deși mulți spun că nu îi îngrijorează chestiunea vieții private în legătură cu

microcipurile actuale, este justificat să bănuim că acest subiect îi va preocupa
tot mai mult odată cu creșterea volumului de informații personale stocate pe cipuri
și a numărului de persoane care poartă astfel de implanturi.

La început, furtul de carduri de credit era rar întâlnit și consta, de obicei, în

pierderea fizică a cardului. În prezent, este tot mai greu să păstrezi un card de
credit mai mult de câțiva ani înainte ca acesta să fie cumva furat, chiar dacă,
fizic, este încă în posesia ta.

Furtul de identitate este, de asemenea, un fenomen răspândit și se accentuează pe

zi ce trece, odată cu înmulțirea numărului de migranți ilegali care au nevoie de o
identitate nouă și fac rost de acte în mod fraudulos, prin furt de identitate.

Nu avem niciun motiv să credem că furturile și fraudele nu vor apărea odată cu

răspândirea microcipării.

Iar acest risc se adaugă riscurilor pe care le implică spionajul și controlul

guvernului asupra comportamentului și cheltuielilor noastre, din momentul în care
microcipurile vor fi conectate la finanțele personale și la monedele digitale
programabile.

Într-un interviu acordat în noiembrie 2019 postului CNN, Yuval Noah Harari,
profesor de istorie și consilier al fondatorului FEM, Klaus Schwab, a avertizat că
„oamenii sunt acum animale hackuibile”, în sensul că există tehnologia prin care o
companie sau un guvern poate ajunge să te cunoască mai bine decât te cunoști tu
însuți, iar acest lucru poate deveni foarte periculos.