MONITORUL OFICIAL
ROMANIEI
foul 790011) Ne 15808 egy, neeRere ABTA gi ALTE AcTE Viner A mane 2011
sumag
Pagina
ve Zopo10 pots sobtos Retort ence
Jeanine naa ND SUN gg
Volumut it 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEAI, Nr. 158 bis/4.lI]2014
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE
ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL DEZVOLTARII REGIONALE $I TURISMULUI
ORDIN
pentru aprobarea Reglementarii tehnice ,,Normativ privind proiectarea geotehnica a lucrarilor
de sustinere, indicativ NP 124: 2010")
In conformitate cu prevederile art, 10 gi art, 38 alin, 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea in construc, cu modificarile
uterioare, ale art 2 alin. (3) gi (4) din Regulamentul privind tipurile de reglementdri tehnice si de cheltuiali aferente activitatii de
reglementare fn constructil, urbanism, amenajarea teritoriulu! si habitat, aprobat prin Hotarérea Guvernului nr. 203/2003, cu
modificarile si completarile ulterioare, si ale Hotararii Guvernului nr, 1.016/2004 privind masurile pentru organizarea si realizarea
‘schimbulul de informatii in domeniul standardelor si reglemientarilor tehnice, precum si al regullorreferitoare la serviille societati
informationale intre Romania gi statele membre ale Uniunii Europene, precum si Comisia Europeana, cu modificarile ulterioare,
‘avand in vedere Procesul-verbal de avizare nr. § din 22 octombrie 2010 al Comitetului tehnic de coordonare generala din
cadrul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului,
in temeiul art. 5 pet. Illit.e) si al art. 13 alin, (6) din Hotararea Guvernului nr, 1.631/2009 privind organizarea gi functionarea
Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului, cu modificarile si completarile ulterioare,
ministrul dezvoltarii regionale gi turismului emite prezentul ordin
Arl. 1. — Se aprobé Reglementarea tehnicd .Normativ
privind proiectarea geotehnica a lucrarilor de sustinere, indicativ
NP 124: 2010", elaborata de Universitatea Tehnica de
Constructii Bucuresti, prevazuta in anexa care face parte
integranta din prezentul ordin.
Art. 2. — Prezentul ordin se publica tn Monitorul Oficial al
Roméniei, Partea I, si intra In vigoare la 30 de zile de la data
publicarit
Art, 3, — La data intrarii in vigoare a prezentului ordin,
cap. 1—3 din Reglementarea tehnicd ,Normativ privind
proiectarea, execufia, monitorizarea gi receptia perefilor
ingropali, indicativ NP 113-2004", aprobata prin Ordinul
ministrului transporturilor, constructilor si turismului
nr. 279/2005, publicata in Monitorul Oficial al RomAniei, Partea |
nr. 458 si 458 bis din 30 mai 2005, se abroga.
Prezenta reglementare a fost adoptaté cu respectarea
procedurii de notificare nr. RO/469 din 11 octombrie 2010,
prevazuta de Directiva 98/34/CE a Parlamentului European sia
Consiliului din 22 iunie 1998 de stabilire a unel proceduri pentru
furnizarea de informafii tm domeniul standardelor si
reglementarilor tehnice, publicata in Jurnalul Oficial al
Comunitatilor Europene L204 din 21 julie 1998, modificata prin
Directiva 98/48/CE a Parlamentului European si a Consilului din
20 iulie 1998, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor
Europene L217 din 5 august 1998.
p. Ministrul dezvoltari regionale gi turismului,
Gheorghe Nastasia,
secretar general
Bucuresti, 29 decembrie 2010.
Nr. 2.689)
) Ordinul nr. 2.688/2010 a fost publiat In Manterul Ofcial al Romaniel,Parta Ire 158 din 4 marie 2011 gi este reprodus sin acest numa bis. MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 158 bis/4.II.2014
ANEXA
NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A
LUCRARILOR DE SUSTINERE
Indicativ NP 124:2010 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 158 bis/4.II.2014
CUPRINS
I. OBIECT $I DOMENIU DE APLICARE
II. TERMINOLOGIE $I SIMBOLURI
IL1 Terminologie
12 Simboluri
Ill. GENERALITATI. TIPURI DE LUCRARI DE SUSTINERE
ILA Ziduri de sprijin
1.2 Sprijiniri simple
cu dulapi orizontali
cu dulapi verticali
. simple din elemente metalice de inventar
1.3 Sprijniri de tip mixt
IIL.4 Peroti de sustinere din palplanse
.1.Palplange metalice
.2.Palplange din beton armat sau beton precomprimat
.3.Palplange din lemn
ILS Pereti ingropati
IL5.1.Pereti ingropati din panouri
.2.Pereti ingropati din piloti forati
IIL6 Sisteme de sprijin pentru pereti de sustinere a excavatiilor
IL6.1. Pereti de sustinere in consola
IIL.6.2,Pereti de sustinere rezemati
IIL.6.3.Sisteme de rezemare a peretilor de sustinere
117 Pereti de sustinere realizati prin injectare cu presiune inalt(tehnologia , jet grouting”)
IV. PRESCRIPTII GENERALE DE PROIECTARE
IV.1 Prescriptii privind elaborarea proiectului
W.2 Stari limi
IV.3 Actiuni si situatii de proiectare
IV.4 Metode de proiectare si modele de calcul
V. _ EVALUAREA PRESIUNII MASIVELOR DE PAMANT ASUPRA
LUCRARILOR DE SUSTINERE
V.1 Generalitati
V.2 Presiunea paméntului in stare de repaus
V.3 Valori limita ale presiunii pamantului
V.4 Valori intermediare ale presiunii pamantului
V.5 Evaluarea presiunii pamantului in conditii seismice
V.6 Evaluarea presiunii pamantului in cazul zidurilor de sprijin
V.7 Evaluarea presiunii pamantului pe lucrarile de sustinere a excavatiilor
Vi. ZIDURI DE SPRIJIN
V1 Predimensionarea zidurilor de sprijin
VI.2 Calculul la starea limita ultima
VI.3 Proiectarea structurala a zidurilor de sprijin
V4 Calculul la starea limita de exploatare MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 158 bis/4.II.2014
Vil. PERETI DE SUSTINERE A EXCAVATIILOR
VIl.1 Prevederi comune
VIl.2 Actiuni asupra peretilor de sustinere a excavatiilor
VIL2.1 incarcari laterale
VIL2.2. Incarcari verticale
VIL.3 Calculul la starea limita ultima a peretilor de sustinere a excavatiilor
VIL.3.1, Generalitati
VIl.3.2.Cedarea in teren a peretilor de sustinere
VIL.3.3.Cedarea structurala a peretilor de sustinere
VIL.3.4. Ruperea hidraulica a terenului
VILS Prevederi specifice pentru sprijinirile simple si de tip mixt
VIL.5.1. Sprijinirile simple
. Sprijinirile de tip mixt
VIL6 Prevederi specifice pentru peretii
VIL.6.1. Standarde aplicabile
Elemente constructive
VIL7 Prevederi specifice pentru pere!
VIL7.1, Standarde aplicabile
. Dimensiuni uzuale ale peretilor ingropati
Elemente constructive specifice peretilor mulati din beton armat
.3.1. Materiale
3.2. Elemente de proiectare
VIL7.4 Elemente constructive specifice peretilor ingropati din elemente prefabricate
lansate in noroi autointaritor
VIL7.4.1. Materiale
VIl.7.4.2, Elemente de proiectare
VIL7.5. Elemente constructive specifice peretilor ingropati di
VIL7.5.1. Materiale
VIL7.5.2. Elemente de proiectare
in palplanse
ingropati
piloti forati
Anexa A (informativa):Evaluarea presiunii pamantului asupra lucrarilor de
sustinere
AA Teoria Rankine
A114 Presiunea activa
A.1.2 Presiunea pasiva
A2 Teoria Coulomb
A21 Presiunea activa
A.2.2. Presiunea pasiva
A3 Probleme practice de calcul
3.1 Efectul unei suprasarcini uniform distribuite
A3.2_ Efectul prezentei apei subterane
A.3.3 Calculul presiunii in masive stratificate
A3.4 _ Efectul solicitarilor seismice
A4 Parametri utilizati in calculul presiunii pamantului
AS Grafice pentru determinarea coeficientilor presiunii pamantului
A Cazuri particulare de evaluare a presiunii pamantului asupra zidurilor de sprijin
A.6.1 Cazul paramentului amonte frant
A6.2 Cazul suprafetei inclinate sau frante a terenului
6.3. Cazul zidului cornier cu talpa cu consola lunga
A.6.4 Cazul zidului cornier cu talpa cu consola scurta
A6.5 Cazul zidului cornier cu consola de descarcare
A6.6 Cazul umpluturii inguste MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 158 bis/4.II.2014
A.6,7 Efectul compactarii
AT Evaluarea presiunii pamantului pe lucrari de sustinere a excavatiilor
A.7.1 Calculul peretilor autoportanti
A.7.2. Calculul peretilor ancorati
AT. 3. Calculul peretilor rezemati cu spraituri
A.7.4 Efectul suprasarcinilor aplicate la suprafata terenului asupra presiunilor de
contact perete-teren
Anexa B (informativa):Aspecte specifice proiectarii geotehnice prin calcul a
peretilor de sustinere
B.1 Avantaje si limitari ale diferitelor tipuri de pereti de sustinere
B.2 Metode de calcul utilizate in proiectarea peretilor de sustinere
B.2.1 Metode care considera echilibrul limita
B.2.2 Metode care iau in considerare interactiunea teren — structura
B.2.3. Parametrii geotehnici necesari diferitelor metode de calcul
B.3 Metode de modelare a contrabanchetei de pamant
8.3.1 Modelarea contrabanchetei printr-o suprasarcina echivalenta
B.3.2 Modelarea contrabanchetei prin ridicarea nivelului excavatiei
5.3.3. Modelarea contrabanchetei prin metoda penelor de pamént de tip Coulomb
B.3.4 Modelarea contrabanchetei in element finit
B.4 Analiza stabilitatii trangeei excavate sub protectie de noroi bentonitic
B.4.1. Metoda suprafetei cilindrice de alunecare
B.4.2. Stabilitatea trangeei cu lungime infinita
B.4.3 Calculul stabilitatii trangeei pe baza echilibrului volumelor de pamant
B.4.4 Calculul stabilitatii trangeelor de lungime finita
B.5_ Presiunea apei asupra peretilor de sustinere MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 158 bis/4.II.2014
I. OBIECT $I DOMENIU DE APLICARE
1.1, Prezentul normativ stabileste prescripjiile generale de proiectare a lucririlor de susjinere a
pAmdntului de tipul zidurilor de sprijin, sprijinirilor simple, palplangelor gi peretilor ingropati.
1.2. Prevederile prezentului normativ sunt corelate cu sistemul de standarde europene pentru
constructii - EUROCODURI si sunt in concordant cu principiile expuse in Sectiunea 7 din SR EN 1997-
1:2004,,Eurocod 7: Proiectarea geotehnicd Partea 1: Reguli generale”, si SR EN 1997-1:2004/NB:2007
»Eurocod 7: Proiectarea geotehnic’ Partea 1: Reguli generale. Anexa nafionala”, si dupa caz, cu eratele gi
amendamentul asociate.
1.3, Prevederile prezentului normatiy nu se aplicd lucratilor de sprijin din pamdnt armat cu materiale
geosintetice si metalice. Pentru aceste lucrari se vor aplica prevederile privind utilizarea materialelor
geosintetice la lucrarile de construcfii, in vigoare si GP 093-2006 ,,Ghid privind proiectarea structurilor de
pimant armate cu materiale geosintetice si metalice”
14, De asemenea, nu sunt incluse in acest normativ lucriile de consolidare a pantelor cum ar fi
pilofii sau baretele pentru consolidarea pantelor instabile, lucrri cu giruri multiple de ancoraje sau {inte etc.
1.5. Prezentul normativ nu se aplici lucrarilor de ancoraje pentru care se vor avea in vedere
prevederile NP 114-2004 ,,Normativ privind proiectarea si executia ancorajelor”.
16. Aplicarea prezentului normativ se face in corelare cu prevederile reglementirilor tehnice
nationale conexe urmatoare:
NP 074-2007 Normativ privind documentatiile geotehnice pentru constructii.
NP 114-2004 Normativ privind proiectarea si executia ancorajelor
NP120-2006 Normativ privind cerinjele de proiectare si execuie a excavatiilor adanci in
zone urbane
‘NP 122-2010 Normativ privind determinarea valorilor caracteristice gi de calcul ale
paramettilor geotehnici
‘NP 123-2010 Normativ privind proiectarea geotehnic’ a fundatiilor pe pilot
P100-1:2006 Cod de proiectare seismiciPartea I-Prevederi de proiectare pentru clidiri
si ale urmatoarelor standarde romane armonizate
- SR EN 1536:2004 Executia lucrarilor geotehnice speciale. Pilofi forati.
- SRE!
1537:2002 Executia lucravilor geotehnice speciale. Ancoraje in teren
- _ SREN 1537:2002/AC:2002 Execufia lucratilor geotehnice speciale. Ancoraje in teren
- SR EN 1538:2002 Executia lucrarilor geotehnice speciale. Pereti mulati
- SR EN 1990:2004 Eurocod. Bazele proiectarii structurilor
- SR EN 1990;2004/A1:2006 Eurocod. Bazele proiectarii structurilor
- SR EN 1990:2004/NA:2006 Eurocod. Bazele proiectirii structurilor. Ane:
Nationala
1990:2004/A1:2006/AC:2009 Eurocod: Bazele proiectirii structurilor
= SR EN 1990:2004/A1:2006/NA:2009 Furocod: Bazele proiectarii structurilor. Anexa A2:
Aplicatie pentru poduri, Anexa nationals,
= SREN 1991-1-1:2004 Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 1-1; Actiuni generale,
Greutati specifice, greutiti proprii, incdrcari utile pentru cladiri
= SR EN 1991-1-1:2004/AC:2009 Furocod 1: Actiuni asupra structurilor. Partea I- 1: Actiuni
generale - Greutati specifice, greutafi proprii, incarcari din exploatare pentru constructii
- SRE! MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 158 bis/4.II.2014
SR EN 1991-1-1:2004/NA:2006 Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor, Partea I=L: Acfiuni
generale. Greutiti specifice, greutdti proprii, incdrcdri utile pentru clidiri. Anexa Nationala
SR EN 1991-1-6:2005 Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 1-6: Actiuni generale.
Actiuni pe durata executici
SR EN 1991-1-6:2005/AC:2008 Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 1-6: Actiuni
generale. Actiuni pe durata execu}
SR 1991-1-6:2005/NB:2008 Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 1-6: Actiuni
generale. Actiuni pe durata execufici. Anexa Nafionala
SR EN 1993-1-10:2006 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de ofel, Partea 1-10: Alegerea
claselor de calitate a ofelului
SR EN 1993-1-10:2006/AC:2009 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de ofel, Partea 1-10:
Alegerea claselor de calitate a ofelului
SR EN 1993-1-10:2006/NA:2008 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de ofel, Partea 1-10:
Alegerea claselor de calitate a ofelului Anexa Nafionala
SR EN 1993-5:2007 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de ofel. Partea 5: Piloti si palplange.
SR EN 1993-5:2007/AC:2009 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de ofel. Partea 5: Pilo(i si
palplanse.
SR EN 1994-1-1:2004 Eurocod 4: Proicctarea structurilor compozite de otel si beton. Partea
1-1: Reguli generale si reguli pentru cladiri.
SR EN 1994-1-1:2004/NB:2008 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de otel si
beton, Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru cladiri, Anexa Nationala
SR EN 1994-1-1:2004/AC:2009 Eurocod 4: Proiectares structurilor compozite de ofel yi
beton, Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru cladiri
SR EN 1997-1:2004 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic3. Partea 1: Reguli generale
SR EN 1997-1:2004 /AC: 2009 Eurocod 7: Proiectarea geotehnicd. Partea 1: Reguli
generale.
SR EN 1997-1:2004/NB:2007 Et
Anexa national.
rocod 7: Proiectarea geotehnica. Partea 1: Reguli generale
SR EN 1997-2:2007 Eurocod 7: Proiectarea geotehni
terenului
SR EN 1997-2:2007/NB:2009 Eurocod 7: Proiectarea geotehnica, Partea 2: investigarea si
fincercarea terenului. Anexa National
Partea 2: Investigarea si incercarea
SR EN 1998-1:2004 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenga la cutremur. Partea
1: Reguli generale, acjiuni seismice gi reguli pentru cladiri.
SR EN 1998-1:2004/NA:2008 Eurocod 8: Proiectarca structurilor pentru rezistenfa la
cutremur. Partea 1: Reguli generale, actiuni seismice gi reguli pentru cladiri. Anexa Nationala.
SR EN 1998-5:2004 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenfa la cutremur. Partea
5: Fundatii, structuri de sustinere si aspecte geotehnice
SR EN 1998-5:2004/NA:2007 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenfa la
cutremur. Partea 5: Fundafii, structuri de sustinere gi aspecte geotehnice. Anexa Nationald
SR EN 10248-1:1996 Palplanse laminate la cald din ofeluri nealiate. Partea 1: Conditii
tehnice de livrare.
SR EN 10248-2:1996 Palplanse laminate la cald din ofeluri nealiate. Partea 2:Tolerange de
forma si la dimensiuni.
SR EN 10249-1:1996 Palplange formate la rece din ofeluri neal
tehnice de livrare.
e. Partea 1: Condit MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 158 bis/4.II.2014
SR EN 10249-2:1996 Palplanse formate la rece din ojeluri nealiate, Partea 2: Toleranje de
forma gi la dimensiuni.
- SR.
12063:2003 Execufia lucratilor geotehnice speciale, Perefi din palplanse
- SR EN 12716:2002 Executia lucrarilor geotehnice speciale. Injectarea cu presiune inalta a
terenurilor (Jet grouting).
- SREN |
31-1:2004 Sisteme pentru sprijinirea sanfurilor. Partea 1: Specificajii de produs.
= SR EN 13331-2:2004 Sisteme pentru sprijinirea santurilor. Partea 2: Evaluare prin calcul
sau incereare..
= SR EN 14653-1:2005 Sisteme hidraulice actionate manual pentru sprijinirea santurilor.
Partea 1: Specificatii de produs .
= SR EN 14653-2:2005 Sisteme hidraulice actionate manual pentru sprijinirea santurilor.
Partea 2: Evaluare prin calcul sau incereare
- SR EN ISO 14688-1:2004 Cercetari si incercati geotehnice, Identificarea si clasificarea
paménturilor. Partea 1: Identificare si descriere.
- SR EN ISO 14688-1:2004/AC:2006. Cercetari si incercari geotehnice. Identificarea si
clasificarea piménturilor, Partea 1: Identificare si descriere
- SR EN ISO 14688-2:2005 Cercetari si incercdri geotehnice. Identificarea si clasificarea
pamanturilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare.
- SR EN ISO 14688-2:2005/C91:2007 Cercetiri si incercdri geotehnice. Identificarea si
clasificarea piménturilor, Partea 2: Principii pentru o clasificare.
IL. TERMINOLOGIE $I SIMBOLURI
ILI. Terminologie
in cuprinsul prezentului normativ se utilizeaz& urmatorii termeni, cu definifiile aferente:
1. diduri de sprijin — lucrari de sustinere continui, realizate din piatra, beton simplu sau beton
armat, avénd o tapi de fundare, cu sau ffrd caledi, umar sau contraforti, utilizate pentru
susfinerea unui masiv de pimant.
2, perefi de sustinere — pere{i relativ subjiri din ofel, beton armat sau lemn, susfinufi de
ancoraje, spraituri si/sau de presiunea pasiva a pamantului, utilizati pentru sprijinirea
excavatiilor.
3. sprijiniri simple — perefi de sustinere a excavatiilor, cu rol temporar, neetansi, realizati din
elemente din lemn sau elemente metalice de inventar.
4. perefi din palplanse — perefi de susfinere din elemente prefabricate din metal, beton armat
sau lemn, introduse in teren prin batere, vibrare sau presare cu rol de rezistenfd si etangare.
5. perefi ingropati— pereji de susfinere a excavatiilor realizati din beton armat; pot fi sub
forma de pereti mulai, pereti din piloti forafi sau perefi din elemente prefabricate,
6 perete mulat — perete ingropat din panouri realizate in trangee excavate in teren sub
protectie de fluid de foraj
7. perete ingropat din piloti forati — perete format prin aliturarea de pilofi forafi dispusi la
distanfe inter-ax mai mari decdt diametrul (piloti cu interspatii), egale cu diametrul (piloti
joantivi) sau mai mici decat diametrul (pilofi secanti).
8. pilot forat — pilot la care gaura se realizeaza prin excavare.
9. perete din elemente prefabricate — perete realizat din elemente prefabricate din beton
armat care sunt lansate in trangeea umplut cu un fluid de foraj autointaritor.
10. pereti de sustinere de tip mixt — pereti temporari de sprijinire a excavatiilor care utilizeaza
combinafii intre diferite materiale. 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 158 bis/4II.2011
IL2 Simboluri
Litere latine
A’ suprafata efectiva a bazei (talpii) fundatiei
A> suprafata bazei unui pilot
A; suprafafa totala a bazei supusi la compresiune
a4 valoarea de calcul a datelor geometrice
rom valoarea nominala a datelor geometrice
Aa modificare adusd valorii nominale a datelor geometrice pentru anumite cerinje particulare ale
proiectirii
b ——Lafimea unei fundagii
b’ Tagimea efectiva a unei fundatii
Co valoare de calcul limita a efectului unei actiuni
© coeziunea
c coeziunea efectiva
© coeziunea nedrenaté
Gug Valoare de calcul a coeziunii nedrenate
4 —_valoarea de calcul a efectului actiunilor
Esta valoarea de calcul a efectului actiunilor stabilizatoare
East valoarea de calcul a efectului acjiunilor destabilizatoare
Fy valoare de calcul a unei actiuni
F, _ valoare caracteristied a unei actiuni
Frey valoare reprezentativa a unei acfiuni
H _ incarcare orizontala sau componenta orizontala a unei actiuni totale aplicata paralel cu baza
fundatiei
Hg valoarea de calcul a lui H
h indltimea unui zid
Ko _coeficient al presiunii in stare de repaus a pamantului
Kop coeficient al presiunii in stare de repaus intr-un masiv de pamint a cirui suprafata este
{nclinata cu unghiul f faya de orizontal’ MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 158 bis/4II.2011 "
k ——raportul &4/ Peet
J lungimea fundasiei
1 Iungimea efectiva a fundatiei
Grx —_valoare caracteristic’ a presiunii pe baz
Ra valoarea de calcul a rezistenfei fata de o actiune
Roa valoarea de calcul a forfei datorata presiunii piméntului asupra fefei unei fundagii
u__ presiunea apei din pori
V___ incarcare vertical sau component normala a rezultantei actiunilor aplicate asupra bazei
fundatici
Va valoarea de calcul a lui ¥
Via__valoarea de calcul a actiunii verticale efective sau componenta normali a rezultantei
acfiunilor efeetive aplicate asupra bazei fundatici
Vesta valoarea de calcul a actiunii verticale destabilizatoare aplicat asupra unei structuri
Vastx Valoarea caracteristica a actiunii verticale destabilizatoare aplicat asupra unei structuri
X4 _valoarea de calcul a proprietijii unui material
X —_valoarea caracteristicd a proprietajii unui material
Z —— distanja verticala
Litere grecesti
@ —_ inclinarea fata de orizontala a bazei unei fundagii
8 unghiul pantei terenului in spatele unui zid (se considera pozitiv cdnd este in sus)
unghi de frecare la interfafa structurd-teren
6% valoarea de caleul a lui d
greutatea volumi
greutatea volumica submersati
ye cocficient parfial pentru cocziunea efectiva
Yo: —_coeficient partial pentru coeziunea nedrenat&
ye _coeficient partial pentru efectul unei actiuni
coeficient partial pentru acfiuni, care tine cont de posibilitatea unor devieri nefavorabile ale
valorilor actiunilor prin raport cu valorile lor reprezentative 2
West
esto
™
MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 158 bis/4.II.2014
coeficient partial pentru o actiune
coeficient partial pentru o acfiune permanent
coeficient partial pentru o actiune permanent destabilizatoare
factor permanent pentru o actiune permanent destabilizatoare
coeficient de importanga in functie de durata de existent& a luerarii de susfinere
coeficient parfial pentru un parametru al pimantului (o proprictate a materialului)
coeficient partial pentru un parametrul al piméntului in stratul /
coeficient parfial pentru un parametru al piméntului (o proprietate a materialului), jinand cont
de asemenea de incertitudinile asupra modelului
0
eu
R
coeficient partial pentru o actiune variabila
coeficient partial pentru rezistenfa la compresiune monoaxiala
coeficient partial pentru o rezistenti
coeficient partial pentru o incertitudine intr-un model de rezistenfai
coeficient partial pentru rezistenfa pamantului
coeficient partial pentru rezistenta la Iunecare
coeficient partial pentru capacitate portant
greutatea volumica a apei
coeficient partial pentru unghiul de frecare interna (tg ¢')
coeficient partial pentru greutatea volumic&
unghiul de inclinare a lui H
valoarea de calcul pentru efortul total vertical stabilizator
componenta orizontali a presiunii efective a pamantului in stare de repaus
efortul normal asupra unei lucrari de sustinere la addncimea Z
fort tangengial in lungul unei luerari de susfinere la adincimea z
unghiul de frecare intema in termeni de eforturi efective
unghiul de frecare interna la starea critic&
valoarea de calcul a lui gy
valoarea de calcul a lui gf MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 158 bis/4.II.2014 8
ILGENERALITATL TIPURI DE LUCRARI DE SUSTINERE
Luerarile de susjinere sunt lucrari care au ca scop refinerea terenului (p’mant, roci, umpluturi) gi a
apei. in aceasta categorie sunt incluse toate tipurile de lucrari si sisteme de sprijin in care elementele
structurale sunt supuse forfelor generate de materialul re{inut (teren, ap’).
in prezentul normativ sunt tratate urmitoarele categorii de lucrari
* ziduri de sprijin
~ ziduri de sprijin de greutate din piatra sau beton simplu, inclusiv gabioane,
= ziduri de sprijin tip comnier din beton armat,
- ziduri de sprijin din casoaie,
* perefi de sprijin
+ sprijiniri simple din lemn si din elemente metalice de inventar pentru sustinerea
excavatiilor,
- pere{i din palplange,
= pereti ingropati,
= perefi de susfinere de tip mixt,
= perefi de susfinere realizafi prin injectie cu presiune inalta (tehnologia ,jet-grouting”).
MLA. Ziduri de sprijin
Zidurile de sprijin sunt lucrati de sustinere, in general definitive, utilizate de regula pentru a asigura
trecerea intre dou cote, atunci cAnd spatiul nu este suficient pentru o sipaturd taluzata.
Zidurile de sprijin sunt lueréri de sustinere cu caracter continuy, la care presiunea pamantului se
transmite integral, pe toatd suprafafa de contact dintre lucrare si teren.
Zidurile de sprijin sunt realizate din zidarie de piatr’, beton, beton armat, cdsoaie sau gabioane,
Zidurile de sprijin de greutate sunt lucrai de susjinere masive care rezista presiunii pamantului prin
propria lor greutate,
in Figura III.1 sunt prezentate, cu caracter de exemplu, cateva tipuri constructive de ziduri de sprijin
de greutate din beton.
1 > L I
ts, pr
Figura IIL.1. Exemple de tipuri de ziduri de greutate
Zidurile de greutate din heton sunt indicate pentru inaljimi de pana la 6 m, peste accasta valoare alte
tipuri de ziduri fiind probabil mai economice. Pentru a se face economie de material se adopt sectiuni in
trepte sau inclinate (Figura III.1 ¢, ¢, f). Sectiunea simpli din Figura III.1 d) este indicata pentru inaltimi
mici, de pand la 1.5 m. 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 158 bis/4.II.2014
Zidurile de greutate din zidarie de piatri sunt indicate pentru inalfimi mai mici de 4.5 m. Pentru
inalimi mai mici de cca 1.5 m se poate adopta o secfiune simpla, ca cea din Figura IlI.1 d), iar pentru
indljimi cuprinse intre 1.5 m gi 4.5 m sectiuni in trepte sau cu contraforti (Figura 1.2).
Za
Figura IIL2. Exemple de ziduri de greutate din zidarie de piatré nearmaté
x
Pentru imbunatajirea stabilitatii zidurilor de greutate se adopta de regula o talpa inclinata (Figura
UIL3 a) sau un pinten (Figura IIL3 b).
fe Ep
® »
Figura II1.3. Exemple de metode de imbundtagire a stabilitipii zidurilor de greutate
Tot in categoria zidurilor de greutate intra si cele realizate din gabioane (cutii din plas de sarma
umplute cu piatra) - Figura IIT.4, Ele se pot realiza cu trepte spre amonte sau spre aval.
Figura IIL4, Exemple de ziduri de sprifin din gabioane
Zidurile de greutate pot fi realizate si din elemente prefabricate de tip cisoaie, Casoaiele sunt
construcfii ale&tuite din dulapi sau grinzi de lemn asamblate prin stivuire, delimiténd incinte patrate sau
rectangulare care se umplu cu piatré sparta sau pimant necoeziv (Figura IILS). Prin inlocuirea elementelor
de lemn cu elemente prefabricate din beton armat (Figura IIL.6) se pot realiza ziduri de inaltimi mari, de
peste 10 m (Figura III.7). Tipul de cisoaie utilizat pentru zidul din Figura IIL.7 b) este indicat in general
pentru situafii in care nu exist suprasarcini MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 158 bis/4.IN,2011 15
et wanaverte
=.
See -
SBE
SS at
Figura IIL7. Exemple de ziduri de sprijin din citsoaie de beton
Zidurile comier sunt Iucrari de sprijin realizate din beton armat, cu structurd mai sveltd, care
utilizeazi greufatea pimdntului aflat deasupra consolei amonte pentru preluarea presiunii pimantului,
reducand astfel greutatea proprie a zidului.
in Figura 111.8 sunt prezentate exemple de tipuri de sectiuni de zid comier. 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 158 bis/4.II.2014
Pentru miesorarea consumului de armatura, la inaltimi de peste 6 m se recomanda utilizarea de
contraforfi (Figura III.8 c, d). Pentru aceasta situafie este mai economic adoptarea unci solufii de pimént
armat cu geosintetice sau, eventual, armaturi metalice,
Stabilitatea zidurilor de sprijin poate fi imbunatafita prin prevederea de console de descarcare
(Figura 111.9).
Figura IIL8. Exemple de ziduri de sprijin cornier
}
Figura IIL.9. Exemple de ziduri de sprijin tip cornier cu consol de desearcare
Zidutile de sprijin sunt prevazute cu sisteme de drenaj in amonte pentru colectarea apei subterane si
apelor provenite din infiltrafia precipitajiilor
II1.2.Sprijiniri simple
Sprijinirile simple sunt lucriri de sustinere cu caracter temporar, utilizate pentru sprijinirea
excavatiilor, atunei cand:
adancimea sapaturii este mai mare decat inalsimea la care pAméntul s-ar menjine la verticala
nesprijinit,
realizarea unei sipituritaluzate ar fi imposibilé (din ragiuni de spatiu disponibil) sau
neeconomica,
Ele au forma unor pereti de susfinere verticali neetansi, MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 158 bis/4.II.2014
Elementul principal al unei sprijiniri simple este constituit de dulapi, care sunt cei care vin in
contact direct cu paméntul. Ei pot fi orizontali sau verticali. in primul caz, dulapii orizontali sunt montati
dup’ ce a fost realizati excavatia (pe tronsoane). Ei sunt utilizaji atunei ind paméntul se poate menfine la
verticala nesprijinit pe adancimea unui tronson de excavare (pamanturi cu coeziune suficienta). Dulapii
verticali sunt introdusi in teren inaintea realizarii sApaturii (utilizand un sistem de ghidare), fiind utilizagi in
cazul pimanturilor necoezive.
Elementele sprijinirilor simple sunt realizate de regula din lemn si/sau metal.
Avantajul acestor sprijiniri este dat de simplitatea executiei si de costul relativ redus. Datorita
faptului ca nu sunt etanse nu pot fi folosite sub nivelul apelor subterane.
MI.2.1. Sprijiniri cu dulapi orizontali
Sprijinirea cu dulapi orizontali este aledtuita din urmatoarele elemente (Figura III.10):
> dulapi orizontali, dispusi joantiv, in cazul pamanturilor cu coeziune redusd sau eu interspatii,
daca pamantul are o coeziune mai mare;
> filate, elemente verticale de solidarizare a dulapilor, dispuse discontinuu pe indltime;
> spraituri, elemente de sprijinire a filatelor, dispuse orizontal sau inclinat, fixate prin impanare.
Sprat
Figura III.10, Schema tip a nei sprijiniri cu dulapi orizontali
Dulapii si filatele sunt realizate din grinzi de lemn, iar spraigurile din lemn rotund (bile) sau
clemente metalice.
in cazul unei sipituri de ltime mare, in general peste 6 m, spraiturile orizontale trebuie
contravantuite prin grinzi si contrafige in plan orizontal si sprijinite pe verticala in dreptul nodurilor (cu
clemente numite popi) pentru a evita cedarea prin flambaj sau incovoiere sub greutate proprie (Figura
1.41).
Figura IIL.11. Exemplu de sprijinire cu dulapi orizontali cu spraituri rezemate intermediar (popi)
Tot pentru sapaturile de layime mare se pot utiliza spraiguri inclinate (Figura I.12).
7 18 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 158 bis/4.II.2014
Figura III. 12. Sprijinire cu dulapi orizontali cu spraituri inclinate
Dezavantajul acestui sistem este obstruarea suprafefei de lucru de catre contrafige, Pentru a
impiedica alunecarea pe grinzile orizontale, precum si ridicarea acestora, contrafigele trebuie si aiba 0
inclinare redusa fata de orizontala.,
UL.2.2. Sprijiniri cu dulapi verticali
Sprijinirea cu dulapi verticali este aledtuita din urmatoarele elemente (Figura III.13)
> dulapi vertical, dispusi joantiv;
> filate, elemente orizontale de solidarizare a dulapilor, dispuse discontinuu pe inaljime;
> spraituri, elemente de sprijinire a filatelor, dispuse orizontal, fixate prin impiinare.
Was
Figura IIL 13. Schema tip a unei sprijiniri cu dulapi verticali
Dulapii verticali sunt introdusi in teren prin batere, treptat, pe misura avansirii sipaturii,
devansind-o pe aceasta. Vérful dulapilor trebuie intotdeauna si se glseasc& la cel putin 0.30 m sub nivelul
fndului sipaturii
Sistemul de susinere din Figura IL13 se utilizeazi in cazul unor sipaturi continue, in spafii
inguste, a ciror adincime mu depaseste Iungimea dulapilor. Pentru spatii largi, filatele gi spraiturile se
inlocuiese cu cadre orizontale din bile sau grinzi ecarisate legate pe verticald prin popi (Figura III.14). Daci
dimensiunile cadrelor sunt mari, ele se contravéntuiese in plan orizontal (Figura III.15). MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 158 bis/4.IN,2011
ave “
Figura Il.14, Exemplu de sprijinire cu dulapi verticali cu cadre orizontale
Figura IIL15, Exemplu de sprijinire cu dulapi verticali si cadre contravantuite
UL.2.3. Sprijiniri simple din elemente metalice de inventar
Sprijinirile din elemente metalice de inventar se trateazi din punct de vedere al alcdtuirii si al
caleulului precum sprijinirile simple din lemn,
Toate cele trei elemente ale unei sprijiniri simple (dulapi, filate si spraiquri) se regasese sub forma
melalicd, cu dimensiuni in general modulate, Spraijurile sunt telescopice, permifand adaptarea lor la diferite
dimensiuni.
in Figura III.16 este prezentata, cu titlu de exemplu, o astfel de sprijinire.
Figura II1.16. Sprijiniri cu elemente metalice de inventar
19 20 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 158 bis/4.II.2014
IIL.3. Sprijiniri de tip mixt
Sprijinirile de tip mixt formeaza pereti temporari de sustinere a unor excavatii care utilizeaz
combinajiile intre diferite materiale pentru alcatuirea structurii de susjinere: metal cu lemn, metal cu beton,
beton cu metal si Jemn.
Dintre aceste tipuri de sprijiniri, cel mai rispandit este asa numitul ,sistem berlinez”. Sistemul
berlinez combina metalul cu lemnul, elementele de rezistenta verticale fiind alcatuite din profile metalice
laminate (1) amplasate la diferite distanfe (circa 1 ... 3 m) pe conturul viitorului perete de susfinere, intre
care, pe masura avansirii lucrdrilor de excavare, se introduc dulapi orizontali care vor forma peretele
propriu-zis de sprijinire. in Figura III.17 este prezentata o sectiune orizontala printr-un astfel de perete de
sprijin.
Data fiind tehnologia de executie a unei astfel de sprijiniri, aceasta nu poate fi utilizata decdt in
terenuri care au o suficienti coeziune pentru a se menfine nesprijinite pe o anumiti indltime pana la
montarea dulapilor si deasupra apei subterane.
Figura IIL17. Schema tip a unui sistem de sprijinire berlinez
excavatiei profilele metalice pot fi introduse prin batere sau vibrare, sau pot
incastrate prin betonare sub cota final de excavare.
in functie de adncim
fi introduse in gauri forate si
Totodati, in functie de adancimea de excavare, peretele poate fi realizat autoportant sau sprijinit
prin spraifuri, respectiv, ancoraje (paragraful II1.6),
IIL. Pereti de sustinere din palplanse
Palplangele sunt elemente prefabricate din metal, beton armat sau lemn, introduse in pimdnt prin
batere, vibrare sau presare astfel incat sa formeze pereti continui cu rol de sustinere si ctangare.
Palplangele sunt prevazute cu imbinari care asigura continuitatea peretelui din punet de vedere al
rezistentei si etansarii
Palplansele pot fi utilizate pentru lucrari definitive sau temporare.
M1.4.1.Palplanse metalice
Palplangele metalice, in sectiunile cele mai utilizate sunt in forma de Z, S, U (Figura 111.18).
Acestea pot fi combinate rezultand sectiuni compuse in functie de conditiile de stabilitate si rezistenga pe
care trebuie sa le indeplineasca (Figura III.19).
Palplangele laminate la cald sunt utilizate in cele mai multe cazuri, fiind foarte versatile, Gratie
formei lor simetrice se pot reutiliza cu usurinf& si permit o fixare facil a tirantilor, chiar si sub nivelul apei.
Palplansele de tip Z sunt adaptate solicitarilor severe, grajie unui modul de inerfie mare, iar raportul
rezistenja/greutate le face si economice.
Palplansele profilate la rece au grosimi limitate, dar litimi mari. Forma specified este dati prin
pliere. Aceast& gama de produse ofera solutii foarte economice pentru lucrari de mic’ anvergura
Palplangele combinate sunt indicate lucrarilor mari, care necesita moduli de inertie si de rezistemta
mari (cheuri maritime, excavatii de dimensiuni foarte mari). MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 158 bis/4.II.2014 24
vip Tipz nips
ef ep fo Sf SS
Z Ambinari.
imbinii Lo
Tipuri de imbindri
se -e
Figura IIL.18. Exemple de palplanse metalice si de tipuri de imbinari
= tuburi + papange .U"
bb chesoane din profile ,U"+palplanse ,U"
«¢~ chesoane din profile 2" ~ palplanse ,2”
<— profiles palplange 2”
Figura II1.19. Exemple de pereti de palplange mixte
Utilizarea palplanselor metalice neprotejate in medii foarte corozive (ex: in contact cu substanje
chimice agresive) nu este indicatd. in cazul utilizarii palplangelor metalice pentru lucrari definitive sunt
necesare misuri de protectie anticoroziva in functie de agresivitatea mediului.
I114.2.Palplanse din beton armat sau beton precomprimat
Palplangele din beton armat sau beton precomprimat sunt utilizate, de regula, pentru luet&ti
definitive, Utilizarea lor pentru lucrari temporare nu este indicat din cauza recuperarii dificile din cauza
‘greutajii proprii mai
Transportul, manipularea gi introducerea in teren ale palplanselor din beton armat sau precomprimat
presupun masini si utilaje specializate, Introducerea in teren se realizeazi prin batere sau vibrare. 22. MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 158 bis/4.II.2014
Palplangele din beton armat sau precomprimat au sectiuni dreptunghiulare si sunt prevazute cu
imbindri pentru asigurarea etanseititii (Figura IlI.20). Etanseitatea asigurat de aceste imbiniri este in
general slaba, fiind necesare masuri suplimentare de impermeabilizare
Figura 111.20.
emple de palplanse din beton armat sau precomprimat si de tipuri de imbinari
111.4.3.Palplanse din lemn
Palplansele din lermn sunt confectionate din dulapi sau grinzi ecarisate,
Palplangele din lemn sunt introduse in teren prin batere. Pentru a nu se deteriora la introducerea in
teren, palplansele din lemn sunt protejate la capete cu platbande metalice.
Utilizarea palplanselor de lemn este limitata la lucrari temporare (ex: sprijinirea perefilor gropilor
de fundare). in funetie de gradul de etangare necesar se pot adopta diferite tipuri de imbinari intre palplanse
(Figura 1.21).
CSS oti jouniv
a a a
ST E17 Dip suprapagi
Imbinare in jumatatea lemnului
Imbinare in coada de randunica
SSS SESS SESS SSP imbinare cu lamba gi ulue
Figura IIL21. Exemple de palplanse din lemn si de tipuri de imbinari
ILS. Pereti ingropati
Peretii ingropaji sunt perefi de susfinere a excavatiilor realizati din beton armat.
Dupa criteriul aledtuirii constructive, peretii ingropafi examinati in cuprinsul prezentului normativ
se clasificd in: perefi din panouri gi pereti din piloti forati
Dupi criteriul functiilor indeplinite de peretele ingropat in lungul aceleiasi verticale, perctii
ingropati se clasificd in: pereti omogeni si perei compusi.
Perefii omogeni sunt acei perefi la care atit materialul cat si functia pe care o indeplinesc (de
susfinere, de portangi sau de etansare) sunt identice in lungul accleiasi verticale.
Perefii compusi sunt acei pereti Ja care functiile de rezistenf, portanta si de etansare se separ’ pe
vertical
In Anexa B, Tabelul B-1 sunt prezentate avantaje si limitari pentru principalele tipuri de pereti de
sustinere a excavatiilor MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr, 18 bis/4.I,2011 23
IILS.1.Pere(t ingropati din panouri
111.5.1.1.Pereti mulati
Peretii mulati sunt realizati prin turnarea in teren a betonului dupa ce in prealabil a fost realizati
prin forare, sub protectia noroiului bentonitic, o trangee de dimensiuni stabilite prin proicctare. in Figura
I1L.22 este prezentatd o sectiune printr-un astfel de perete
Panourile sunt armate cu carcase de armatura iar legatura dintre panouri trebuie tratata astfel incdt
si asigure continuitatea peretelui din punet de vedere al rezistenfei gi etansitii
lungimea panoului
r
grosime
panow
\ seat ; \
\ rost intre panouri \ carcasa armatura
Figura II1.22. Perete din panowri - exemplu
MILS.1.2. Pereti din elemente prefabricate
Perefii ingropati din panouri prefabricate sunt realizafi prin lansarea in transeea excavati a unor
elemente prefabricate prevazute cu margini profilate care s4 asigure imbinarea intre acestea. in Figura
TI1.23 sunt prezentate doua exemple de realizare a perefilor din elemente prefabricate.
ine eee
Figura II1.23. Perei din panouri prefabricate - exemple
Legitura ferma intre perete si teren, precum si ctansarea peretelui sunt asigurate prin intirirea
noroiului de foraj autointaritor care este utilizat in astfel de eazuri (noroi bentonitic in care se introduce si o
cantitate de ciment si un aditiv intarzietor de priza).
UL.S.2.Pereti ingropati din pilofi forati
in functie de conditiile de rezistenfa si etansare pe care trebuie sa le indeplineasca peretele, pilotii
pot fi dispusi cu distanfe intre ei, joantivi sau secanti
Peretii realizati din piloti sunt recomandati, de regula, atunci cand stabilitatea transeelor necesare
pentru panouri nu este asigurati (de exemplu, cand in vecinitatea peretelui se gisesc fundatiile unor 24 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 158 bis/4.II.2014
construcfii cu inedreari mari) sau dacd in cuprinsul stratificatiei se intélnese méluri sau nisipuri antrenate
de curentul de apa. in astfel de situatii se recurge la pilofi foragi cu tubaj recuperabil.
in Figura 111.24 sunt prezentate céteva tipuri de perefi ingropafi din piloji, diferentiate dupa modul
de dispunere, materialul din care sunt alc&tuifi si de armarea pilofilor.
in cazul peretilor din piloti secanti se poate recurge la armarea tuturor pilotilor, dac& peretele este
supus la incdredri mari care impun o rezistenf& ridicati a acestuia, sau la armarea numai a pilosilor
secundari, daca peretele nu este supus la solicitiri importante dar este important indeplinirea conditiei de
etansare,
jn functie de conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca peretele, pilotii nearmati (primari) pot fi
realizafi din material cu slabe rezistenfe care asigurd numai condifia de etansare (amestec de noroi
bentonitic cu ciment la care se poate adauga si nisip) sau din beton simplu care are o rezistenf mai ridicata,
OOOOO
perete din plot armati cu interpati
OOOOOO
perete din plot armati tangent
CBOBOHOEO
perete din pilot secant pilot rezistenti armati)
piloti nearmati (beton sau alte materiale)
COBOSOBOLO
CIOIOIOIO
‘peree din plot secanti armati (pilot pari pot fi armati
‘cu carcase dreptunghiulare sau eu profile metalice)
Figura IIL 24. Pereti din piloti forati
{in cazul realizarii peretelui din pilofi secanfi, se va avea in vedere corelarea intre adancimea de
intersectare a pilofilor cu toleranfele in execufie ale acestora si cu diametrul lor, astfel ineat si fie asigurati
interseojia pe toaté lungimea pilotului, iar pilotul primar s& nu se distruga la forarea pilosilor secundari
punandu-se astfel in pericol etanseitatea peretelui
IIL6, Sisteme de sprijin pentru pereti de sustinere a excavatiilor
Dupi criteriul modului de preluare a solicitirilor la care sunt supusi, perefii de susfinere pentru
in: pereti de sustinere in consol si perefi de sustinere rezemati
1116.1. Perefi de sustinere in consol
Stabilitatea unui perete de susfinere in consola pe parcursul lucririlor de excavare este asigurata
prin incastrarea acestuia in teren.
in Figura IIL.25 sunt ilustrate etapele de execufie a unui perete de susfinere in consol. MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 158 bis/4.II.2014 25
T+
Etapa 1 Etapa 2 Etapa 3
executia peretelui excavare realizarea structutii
permanente
Figura 111.25, Etapele de execusie a unui perete de sustinere in consold
I11.6.2.Pereti de sustinere rezemati
Rezemarea peretelui de sustinere pe misura realizirii excavatiei reprezinta 0 alternativa care
permite reducerea adancimii de incastrare a peretelui, precum si limitarea deplasarilor orizontale ale
peretelui, comparativ cu solugia peretelui in consol’.
Sistemele de rezemare de tip spraituri sau ancoraje sunt descrise in paragraful 111.6.3
Pe misura avansirii lucrarilor de excavare sunt amplasate sistemele de rezemare la cotele si
intervalele rezultate in urma calculelor de proiectare.
in Figura 111.26 sunt ilustrate etapele de executie a unei astfel de lucriri
<—
—
Etapa 1 Etapa 2 Etapa3 Etapa 4 Etapa 5
executia peretclui excavare partiala—continuatea finalizarca excavarii _demontarea
si instalarea excavarii si si construire (eventuala) a
primului nivel montarea nivelului structuriiingropate__rezemarilor
de rezemare turmator de rezemare temporare
temporara
Figura II126. Etapele de executie a unui perete de sustinere rezemat
O variant de rezemare a pere{ilor de susfinere prin insagi structura ingropata realizata sub protectia
acestora o reprezint& procedeul de sus in jos” sau top — down”, cunoscut si sub numele de ymetoda
‘milanez&”, Structura subterana este realizata de sus in jos, pe masura avansirii lucrarilor de excavare, iar
planseele acesteia devin pe rand rezemari ale peretelui de susjinere. incircirile verticale sunt preluate de
stalpi si transmise unor barete sau piloti executati in prealabil. Procedeul permite realizarea, simultan cu
subsolurile, a unui numar de niveluri din suprastructura constructiei. Executia Iuerdrilor este ins mai
complex si mai anevoioas’; spajiile de Iucru sunt reduse - sparea terenului are loc sub fiecare plangeu pe
o inaltime egal cu cea a viitorului nivel; trebuie asigurate goluri pentru evacuarea pamantului spat; sunt
necesare utilaje cu gabarit redus ete.
in Figura II1.27 sunt ilustrate etapele de executie in procedeul de sus in jos. 26 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 158 bis/4.II.2014
IEF
Etapa 1 Etapa 2 Etapa 3 Etapa 4 Etapa 5
cexccutia peretelui _exeavare partial realizarea primului continuarea excavarii__finalizarea
planseu al structurii si construirea excavarii sia
care arerolside planseului urmator _strueturii
rezemare a peretelui ingropate
Figura II1.27. Etapele de executie in procedeul de sus in jos (top-down)
11.6.3. Sisteme de recemare a peretilor de sustinere
111.6.3.1.Solutia cu spraituri
$praijurile sunt in general elemente metalice (profile H, secfiuni rectangulare sau tuburi) avand
rolul de a prelua eforturile din presiunea pamantului asupra peretelui. Funetia acestui sistem de rezemare,
de regula provizoriu, este de a asigura stabilitatea perefilor de susfinere pana in momentul in care este
construita structura definitiva. Dupi ce intreaga excavajie a fost re incepe de jos in sus construirea
structurii, spraifurile fiind indepartate pe misura ce structura avanseazi.
Dezavantajul major al acestui sistem de rezemare a sustinerilor il reprezint& ,aglomerarea”
exeavafiei, ceea ce complicd atat lucririle de excavare, care trebuie realizate printre si pe sub spraifuri, cat
si lucratile ulterioare de construire a structurii subterane.
in cazul unor deschideri mari ale excavafiei, spraifurile pot fi realizate sub forma de contrafige care
asigura rezemarea peretelui prin sprijinirea de fundul excavafici. in acest az este necesara dimensionarea
adecvati a elementelor in care se sprijind contrafisele.
II1.6.3.2. Solutia cu ancoraje
Solufia cu ancoraje are avantajul cd Iasi libera incinta excavata. Accasti solufie poate fi utilizati
complementar cu alte solufii (spraijuri sau contrabanchete de pamant)..
Ancorajele, in general, mu sunt indicate in cazul unor terenuri slabe sau atunci cfind exit
constructii in vecinatate care ar putea fi afectate de executia ancorajelor.
Sistemul de rezemare cu ancoraje poate fi realizat in doud solufii:
* cu tiranji pasivi care transmit solicitarea din reazem la o plac& de ancoraj (Figura 111.28) sau la un
bloc din beton (blocul de beton poate fi fixat printr-o capra de pilofi in cazul unor solicitari mari)
(Figura 111.29) ;
= cu tiranfi forafi,injectati si pretensionati MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 158 bis/4.II.2014 ar
tirant
placa de ancoraj
sau bloc de beton
in spatele acestor lini
=H
NN’ +oR
/
/
Figura IIL 28. Tirant pasiv care transmite incdrcarea unei placi de ancoraj
Ll yoy
ween i\
P eal
pm
Figura II1.29. Tirant pasiv care transmite i
ircarea unui bloc de beton fundat pe o capra de piloti
Tiranjii forati, injectati si pretensionati (Figura III.30) sunt indicafi atunci cand nivelul apei
subterane este deasupra nivelului de ancorare si cAnd terenul din spatele peretelui este abrupt. Nu este
recomandat folosirea acestora in cazul in care nivelul hidrostatic se afl deasupra punctului de pornire a
forajului, daca acest nivel nu poate fi coborat sau daci nu se dispune de o tehnologie adecvata care si
previna curgerea apei. in cazurile in care nivelul de ancorare necesar este apropiat de suprafafa terenului,
varianta tirantilor pasivi poate fi mai cconomicd, cu conditia si existe suficient spatiu liber in spatele
peretelui.
Tiranjii forati, injectati si pretensionaji au avantajul cA pot fi instalafi pe mai multe nivele. La
stabilirea tipului de tirant trebuie avuti in vedere durata de lucru estimata pentru acesta, 28 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 158 bis/4.II.2014
ee
‘nab pore de
bulb do ancorare
Figura 111.30. Exemplu de tirant forat, injectat si pretensionat
La proiectarea tirangilor forafi, injectafi gi pretensionati se vor respecta prevederile reglementi
tehnice specifice acestui tip de luerari.
in Tabelul IL-1 sunt prezentate cdteva din avantajele si limitarile tiranyilor forafi, injectati si
pretensionati
ile
Tabelul IlI-1. Avantaje si limitdri ale tirangilor forati,
injectati si pretensionati
‘Avantaje
Limitari
‘dupa executie, incinta excavati este libera__* timpul necesar instalarii si pretensionarii
permijind accesul pentru lucrrile de ancorajelor duce la mérirea duratei de executie a
constructie lucrarii de sustinere
= ancorajele pretensionate pot reduce * ancorajele se extind adesea pe o distanya
deplasirile peretelui sitasirile terenului in —_considerabila in afara incintei protejate de perefii
spatele peretelui, in functie de valoarea de sustinere
forfei de pretensionare .
uncori este necesard fnliturarea tensiunii din
ancoraje sau chiar a ancorajului la sfargitul
lucrarilor de construire
execufia ancorajelor poate conduce la slabirea
terenului strabatut
111.6.3.3.Solufia cu contrabanchete
Contrabanchetele din pimant pot fi utilizate pentru a ajuta stabilitatea unui perete de susfinere si
pentru reducerea deplasitilor acestuia.
Utilizarea contrabanchetelor adiacente peretelui de sus{inere are avantajul ci excavajia poate atinge
adéncimi mai mari (chiar cota final’) in partea centrala, fird a fi impiedicate lucraile de spraituire.
in combinatie cu contrabanchetele poate fi utilizati solutia cu contrafise. in Figura |II.31 sunt
prezentate schematic etapele de executie a unei astfel de Tucrari de sustinere.
Se interzice inliturarea prematura a contrabanchetei sau micsorarea acesteia, intrucét poate si
condued la cedarea peretelui de susfinere.
Contrabanchetele pot fi utilizate si in combinatie cu rezemarea peretelui de susfinere direct prin
structura reali in incinta excavat3. in Figura III.32 este prezentati schematic aceasta posibilitate.
Contrabancheta este indepartat’ numai in momentul in care structura poate prelua solicitirile date de
peretele de sustinere, MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 158 bis/4.II.2014 29
TEEPE
Buapa 1 Btapa 2 Btapa3 Btapa 4 Etapa 5
executia _excavareasiformarea—instalarea_—excavarea completa_—_inlaturarea
peretelui contrabanchetei contrafisei si executia reaemelor
infrastructurii ‘temporare
Figura III.31. Utilizarea contrabanchetelor din pamant in combinatie cu sistemul de rezemare prin
contrafise
It
Etapa 1 Btapa 2 Btapa 3 Etapa 4 Btapa $
executia _excavarea si formatea_executia unei parti —_rezemarea de executia
peretelui ‘contrabanchetei ainfrastructurii _inffastructurasi_-—_completa a
‘excavarea infrastructuri
contrabanchetei
Figura IIL 32, Utilizarea contrabanchetelor din pamant in combinatie cu rezemarea peretelui de
infrastructura construita in incinta excavaté
in Figura III.33 sunt prezentate elementele geometrice ale unei contrabanchete.
8
Figura III,33. Elementele geometrice ale contrabanchetei de pamant
in conditii de teren date, gradul de asigurare a stabilit3tii oferit de contrabancheta depinde de
{indlgimea II, de latimea B gi de panta 1:m (Figura 111.33), Panta I:m este guvernata de parametrii geotehnici
ai terenului, in timp ce H si B sunt limitate de consideratii legate de spatiul gi accesul din excavatie. 30 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 158 bis/4.II.2014
Daca, pentru a se instala reazemul permanent al peretelui, contrabancheta este indepartata pe 0
1¢, poate fi necesari o analiza tridimensionala pentru estimarea stabilitifii $i deplasdrilor
ui. Dificultatea analizei determina, in general, utilizarea contrabanchetelor de pamant impreund cu
metodele observationale.
Jn anexa B, paragraful B-3 sunt prezentate cdteva posibilitéqi de modelare a contrabanchetelor de
pAmént utilizate pentru asigurarea stabilitatii perefilor ingropati
IIL7. Pereti de sustinere realicati prin injectare cu presiune inalti (tehnologia ,jet-grouting")
© posibilitate de realizare a unor perefi de susfinere a excavafiilor o reprezinté injectarea unui
mortar de ciment in teren prin tehnologia ”jet-grouting”
Aceasti tehnologie const in fracturarea hidraulica a terenului cu ajutorul unui jet de fluid de mare
presiune gi injectarea terenului cu un liant (in general pe baz de ciment). Jetul de fluid poate fi constituit
chiar de liantul de injeofie. Rezulta astfel coloane, panouri sau alte tipuri de elemente injectate. Tehnologia
de execusie este descrisa in $R EN 12716:2002
Dispunerea secant sau tangent a unor astfel de clemente (coloane sau panouri) permite realizarea
nor perefi care pot avea gi rol de susfinere (Figura 111.34). Aceasti tehnica este folositd mai ales in cazuri
unor lucrari speciale (realizarea unor lucrari de subzidire, consolidari ete.)
4 Ridicarea coloanei de injectare
5 = Reluarea etapelor in foraje invecinate
Figura II1.34. Principiul de realizare a unor pereti de sustinere prin injectare cu presiune inaltd (,,jet-
grouting”) MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 158 bis/4.II.2014 a
IV. PRESCRIPTI GENERALE DE PROIECTARE
IV.1. Prescriptii privind elaborarea proiectului
IV.1.1. Categoria geotehnicé
(1) incadrarea lucrarilor de sustinere in categoriile geotehnice trebuie sA respecte prevederile
generale ale SR EN 1997-1:2004, paragrafil 2.1, si dupa caz, cu eratele, amendamentul si anexa national
asociate.
(2) Lucrarile de sustinere sunt incadrate astfel in categoriile geotehnice:
Categoria geotehnicd 1: structuri mici sau relativ simple, care pot fi proicctate folosind
experienta acumulata si date si analize calitative. in aceasta categorie intra lucririle de sustinere cu inaltime
mai mic de 1.5 m, la care cedarea ar duce la distrugeri minime si la blocarea accesului.
Categoria geotchnicd 2: structuri conventionale fird riscuri deosebite, fra conditii de incircare
sau de teren speciale, care pot fi proiectate utilizind date si analize cantitative obignuite. in aceasta
categorie intra lucrarile de sustinere a cBror cedare poate provoca pagube moderate.
Categoria geotehnied 3: structuri care implica riscuri datorate condifiilor deosebite de teren,
incdreailor si vecinatatilor, care trebuie proiectate utilizand metode speciale.
(3) incadrarea preliminara a unei lucrari de sustinere intr-una din categoriile geotehnice trebuie
si se faci, in mod normal, inainte de cercetarea geotehnici terenului. incadrarea poate fi ulterior schimbat’
in cursul procesului de proiectare si execusie.
(4) Pentru evaluarea riscurilor si incadrarea lucratilor de susfinere in categoriile geotehnice se
va fine seama de clasele de consecinje CC1, CC2, CC3 definite in SR EN 1990:2004-Anexa B, si dupa caz,
cu eratele, amendamentele si anexele nationale asociate.
IV.1.2, Investigarea geotehnicé a amplasamentului
(1) Investigarea geotehnicd se realizeaza cu ajutorul forajelor si sondajelor, ca si a incercarilor in
situ. Se vor respecta prevederile NP 074-2007,
(2) Investigatiile geotebnice trebuie realizate in functie de incadrarea pe categorii geotehnice.
Pentru categoria geotehnica | nu sunt necesare investigafii geotchnice specifice. in timpul lucrarilor
de executie trebuie si se verifice ipotezele avute in vedere la proiectare
Categoria geotehnica 2 presupune studii de arhiva si realizarea de investigatii geotehnice specifice,
conform NP 074-2007
(3) © etapa importanté este determinarea informatiilor privind regimul apei subterane. Trebuie
realizate urmatoarele:
- observarea nivelului apei in foraje si piezometre, precum si a fluctuatilor acestuia,
preferabil in timpul iernii gi a primaverii;
- estimarea hidrogeologiei amplasamentului, incluznd miscdrile apei subterane si variatiile
presiunilor;
- determinarea nivelurilor extreme ale apei libere (proveniti din diferite cauze) care pot
influenta presiunea apei subterane.
(4) Categoria geotehnicd 3 presupune investigafii adifionale fayi de cele impuse la categoria
geotehnicd 2, cum ar fi de exemplu: incercari geotehnice complexe pentru determinarea unor parametri
caracteristici utilizati intr-un calcul de interactiune teren ~ structura prin metode numerice. Acestea se pot
referi la determinarea coeficientului de presiune in stare de repaus, Ko, prin incercari de teren, determinarea 32 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 158 bis/4.II.2014
relafiei efort — deformatie ale terenului cu luarea in considerare a fenomenului de ceruisaj, incereari
dinamice ete.
(5) in cazul in care sunt suspectate contaminari chimice, trebuie realizata o investigare pentru
determinarea compusilor chimici si a modului in care ar putea afecta structura de sprijin.
(6) in elaborarea programului de investigatii geotehnice, pentru fiecare tip de lucrare de susfinere
se vor avea in vedere parametrii geotehnici specifici necesari fie pentru aplicarea unei anumite metode de
calcul, fie pentru alegerea unei anumite metode de executie. Se vor avea in vedere standardele specifice de
execufie existente pentru unele tipuri de lucrari de sustinere (de exemplu: SR EN 12063:2003
lucrarilor geotehnice speciale. Perefi din palplanse”, SR EN 12716:2002 ,Execufia lucririlor geotehnice
speciale. Injectarea cu presiune inalta a terenurilor (jet grouting)”, SR EN 1536:2004 ,,Executia lucrarilor
geotehnice speciale, Pilofi foraji.”, SR EN 1538:2002 ,Execufia lucritilor geotehnice speciale. Perefi
mulaji”, SR-EN 1537:2002 ,,Exccufia lucratilor geotehnice speciale, Ancoraje in teren”) care prevad
determinarea unor parametri geotehnici specifici,
De asemenea, se vor avea in vedere prevederile SR EN 1997-2:2007 ,Eurocod 7: Proiectarea
geotehnicd. Partea 2: Investigarea si incerearea terenului”, si dup caz, cu anexa nafionala asociat, precum
si ale SR EN 1998-5:2004 ,,Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenfa la cutremur. Partea 5:
Fundafii, structuri de sustinere si aspecte geotehnice”, si dupa caz, cu anexa nafionala asociatd.
In capitolele prezentului normativ, ca si in Anexele acestuia sunt date, acolo unde este cazul, cu
caracter informativ, care sunt parametrii geotehnici necesari aplicarii anumitor metode de calcul
IV.2. Stitvi limi
IV.2.1. in metoda starilor limita sunt analizate: starea limita ultima (SLU) si starea limita de
exploatare (SLE). Acest tip de metoda de calcul are ca obiectiv aplicarea unor coeficienti de siguranfa
potriviti, acolo unde ei sunt necesari - de exemplu, cei mai mari factori de siguranfi trebuie aplicati acolo
unde incertitudinile sunt si ele mari. Aplicarea factorilor partiali de siguranta are avantajul de a putea
distribui diferit marja de siguranfi pentru diferitii parametr
IV.2.2. Starea limitd ulti
oamenilor si a structurii.
Starea limit ultima se referd la pierderea echilibrului static sau la ruperea unui component critic al
structurii sau al intregii structuri. Cu alte cuvinte, se definesc criterii astfel incdt si nu survind 0 cedare a
construct.
Starea limita ultima este atinsi cdnd forjele perturbatoare devin egale sau depasese fortele
rezistente. Marja de sigurang% fai de atingerea SLU este objinuti prin aplicarea de factori partiali ai
{incarcarilor gi ai materialelor.
Forfele perturbatoare sunt marite prin multiplicarea cu factorii inc&rcdrilor, objinand astfel valori de
proiectare ale acestor forte. Forfele rezistente sunt diminuate prin impirfirea la factorii parjiali de material,
objinnd rezistenfele de proiectare, Daca rezistenta de proiectare este egal sau mai mare decat solicitarea
de proiectare, se estimeazi ci exist o marja suficienti de siguranga fafi de cedarea la starea limita ultima.
A se defineste ca fiind acea stare limita care se refera la siguranta
IV.2.3. in conformitate cu SR EN 1997-1:2004, si dupa caz, cu eratele, amendamentele si anexele
nationale asociate, trebuie luate in considerare urmitoarele situatii:
= pierderea echilibrului structurii sau terenului, considerate ca un corp rigid, in care rezistenja
materialelor structurale si a terenului este nesemnificativa in asigurarea rezistentei (EQU);
= cedare intern sau deformayii excesive ale structurii sau elementelor structurale, in care
rezisten{a materialelor structurale este semnificativa in asigurarea rezistengei (STR);
= cedarea sau deformaii excesive ale terenului, in care rezistenfa terenului este semnificativa
in asigurarea rezistenjei (GEO);
= pierderea echilibrului structurii sau terenului datorita ridicdrii de catre presiunile interstitiale
(UPL);
= antrenare hidrodinamicd, croziune interna a terenului datorata gradientilor hidraulici (HYD). MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 158 bis/4.II.2014 33
1V.2.4, Starea limita de exploatare se refer’ la conditiile care due la pierderea utilitatii funcyionale
a unui component sau a intregii structuri. Aceasta poate fi provocata de deformatiile terenului sau ale
structurii
Starea limit de exploatare este atins’ atunci cand deformatiile aparute in timpul duratei de viata a
constructiei depagesc limitele previzute sau daca exploatarea normal’ a structurii este afectatd
IV.2.5. Pentru calculul la st&ri limita a lucrarilor de sustinere trebuie avute in vedere starile limita
precizate in SR EN 1997-1:2004, si dup& caz, cu eratele, amendamentele si anexele nationale asociate,
patagraful 9.2, respectiv:
- pierderea stabilitatii generale,
- cedarea unui element structural sau cedarea legaturii dintre elemente,
- cedarea combinati in teren si in elementul structural,
- ruperea prin ridicare hidraulica si eroziune regresiva,
- miscdri ale luerarii de sustinere care pot produce prabusirea sau pot afecta aspectul sau
utilizarea eficienta a lucrarii propriu-zise sau a celor invecinate,
- pierderi inacceptabile de apa prin sau pe sub perete,
: transport inaceeptabil de particule de pamdnt prin sau pe sub perete,
- modificari inacceptabile ale regimului apei subterane.
IV.2.6. Pentru Iucririle de sustinere de tip gravitational (ziduri de sprijin) si pentru luerarile
compozite (cum ar fi, de exemplu, lucrarile de sustinere din pimant armat) trebuie luate in considerare si
urmatoarele stiri limit:
- pierderea capacitatii portante a paméntului sub talpa,
- cedarea prin alunecare pe talpa zidului,
- cedarea prin rasturnarea zidului.
1V.2.7, Pentru lucrarile de susfinere ingropate (pere{i din palplanse, pereti ingropafi) trebuie luate in
considerare si urmatoarele stiri limita:
- cedarea prin rotirea sau translajia peretelui sau a unor parfi ale acestuia;
- cedarea prin pierderea echilibrului vertical al peretelui
IV.2.8, Pentru toate tipurile de lucrati de susfinere trebuie analizate si combinafii intre starile limita
mentionate.
IV.IM. Actiuni si situatii de proiectare
1V.3.1. Actiunile si situatiile de proiectare pentru calculul 1a stiri limita al lucrarilor de sustinere
sunt cele precizate in SR EN 1997-1:2004, paragraful 9.3, $i dupa caz, cu eratele, amendamentele si
anexele nationale asociate.
1V.3.2. Acfiunile vor fi considerate in conformitate cu prevederile paragrafului 2.4.2 (4) din SR EN
1997-1:2004, si dupa caz, cu eratele, amendamentele gi anexele nationale asociate, respectiv se vor include
ca actiuni de baz urmitoarele:
- greutitile pimantului, rocilor, apei
- eforturile din teren
- presiunea pimantului si presiunile apei subterane
- presiunea apei libere, inclusiv valurile
- presiunea apei din pori
- forfe hidrodinamice
- incdrcdri permanente si incdredri transmise de constructii
- suprasarcini
- forfe de amarare
- descirearea sau excavarea terenului
- incireitile din trafic
- migciri cauzate de exploatiri miniere, tuneluri, cavitayi subterane,
- umflarea si contractia produse de vegetatie, clim sau variatii de umiditate, 34 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 158 bis/4.II.2014
: miscdri datorate curgerii sau alunecdrii, precum gi tasarii masivelor de pamant,
- miscari datorate degradarii, dispersici, auto-compactirii si dizolvarii
- miscAri datorate cutremurelor, exploziilor, vibrafiilor si incarcarilor dinamice,
- efectele produse de temperatura, inclusiv inghet
- ‘incircarea din gheafi,
: eforturi de precomprimare in ancoraje sau spraituri
- frecarea negativa.
IV.3.3. Actiunile sunt definite in conformitate cu SR EN 1990:2004, si dup’ caz, cu eratele,
amendamentele si anexele nationale asociate.
IV.3.4. La stabilirea valorilor actiunilor se vor avea in vedere prescripfiile si recomandatile cuprinse
in SR EN 1997-1:2004, paragrafele de la 9.3.1.2 la 9.3.1.8, si dupa caz, cu eratele, amendamentele si
anexele nagionale asociate.
'V.3.5. Orice interacjiune teren — structura trebuie Iuaté in considerare atunci cand se determina
actiunile de proiectare.
1V.3.6, Calculul lucratilor de sustinere se face, dupa caz, in fimetie de una sau mai multe combinafii
posibile de actiuni si/ sau situatii de proiectare,
1V.3.7. Valotile de calcul ale datelor geometrice vor fi stabilite pe baza prevederilor cuprinse in
paragraful 9.3.2. al SR EN 1997-1:2004, tindndu-se seama de posibilele variatii in teren, si dupa caz, cu
eratele, amendamentele si anexele nationale asociate,
IV.3.8. Nivelele de apa considerate pentru proiectare se vor baza pe datele locale
findnd cont de efectul variatiilor acestora.
in amplasament,
1V.3.9. Situafiile de proiectare ce trebuie Iuate in considerare pentru lucrarile de susfinere sunt:
- variafia in spajiu a proprietajilor pamanturilor, nivelelor apei gi presiunilor apei din pori,
- -variatiile anticipate in timp ale proprietatilor pimanturilor, nivelelor apei si ale presiunilor
apei din pori,
- variatiile actiunilor si ale modului in care acestea se combina,
- excavatia, afuierea sau crodarea pamantului in fafa lucrarii de susfinere,
- efectele compactarii materialului umpluturii din spatele lucrarii de susfinere,
- efectele viitoarelor lucrari si ale unor incarcari si desc4rcari prevazute asupra materialului
retinut sau in apropierea lui,
- miscarile anticipate ale terenului datorate, de exemplu, subsidenfei sau aciunii inghefului
IV.3.10. Pentru structurile de susinere realizate in zone seismice se vor respecta prevederile SR EN
1998-1:2004, SR EN 1998-1:2004/NA:2008, paragraful 2.1, si dup’ caz, cu eratele, si amendamentul
asociate, precum si SR EN 1998-5:2004, sectiunea 7, si dup caz, cu eratele, si amendamentul asociate. De
je P100-1:2006.
IV.4, Metode de proiectare si modele de calcul
1V.4.1. Metodele prin care se verificd starile limita sunt cele prevazute la paragraful 2.1 (4) din SR
EN 1997-1:2004, si dupa caz, cu eratele, amendamentul si anexa nafionali asociate, respectiv:
- prin calcul (conform 2.4 din SR EN 1997-1:2004)
- pe baz de masuri prescriptive (conform 2.5 din SR EN 1997-1:2004)
- pe bazi de modele experimentale (conform 2.6 din SR EN 1997-1:2004)
: metode observationale.
Metodele de proiectare prin calcul sunt descrise in prezentul normativ pentru fiecare tip de lucrare
de sustinere in parte, in capitolele respective. MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 158 bis/4.II.2014 35
Metodele de proiectare pe baza de masuri prescriptive sunt prevazute pentru lucratile de sprijiniti
simple ale excavatiilor, pentru adincimi de pani la 3 m (a se vedea paragraful VILS.1
Metodele bazate pe modele experimentale sunt indicat a se utiliza la luerari de sustinere complexe,
la care comportarea lucririi de sustinere in interacjiune cu terenul nu este cunoscuti sau nu este corect
‘modelat& prin metodele de calcul curente. Din aceasta categorie se pot aminti modele de laborator (clasice
sau centrifugate) sau la scar reala. Se vor avea in vedere prevederile SR EN 1997-1:2004, paragraful 2.6,
si dupa caz, cu eratele, amendamentul si anexa najionala asociate.
Aplicarea metodelor observationale presupune monitorizarea lucririi de susfinere si corectarea
proiectului pe parcursul executiei. Dac mésuritorile realizate in timpul execufiei indic& valori diferite de
cele din proiect pentru anumite marimi (deplasati, forfe in spraifuri, nivelul apei ete.) se aplica prevederile
SR EN 1997-1:2004 paragraful 2.7, si dupa caz, cu eratele, amendamentele si anexa nafionala asociate.
1VA.2. Rezultatele calculelor se vor compara ori de cate ori este posibil cu experienta comparabila
1V.4.3. La proiectare, pentru verificarea starilor limit’ se vor aplica procedeele descrise in SR EN
1997-1:2004, paragrafele 2.4.7 (pentru starea limita ultima) si 2.4.8 (pentru starea limit de exploatare), cu
eratele, amendamentul si anexa national asociate.
IV.4.4, La proiectare se vor avea in vedere prevederile si recomanditile paragrafului 9.4 din SR EN
1997-1:2004, si dup’ caz, cu eratele, amendamentele si anexele nationale asociate.
IVS. Valorile coeficientilor parfiali pentru acfiuni, efectele actiunilor si rezistenfe sunt cei din
Anexa A a SR EN 1997-1:2004, corelat cu Anexa Nationala SR EN 1997-1:2004/NB:2007, si dupa caz, cu
eratele, si amendamentul asociate.
1V.4.6. in conformitate cu Anexa ‘Nationala SR 1997-1:2004/NB:2007, si dupa caz, cu eratele,
si amendamentul asociate, valorile coeficientilor parfiali pentru acfiuni si efectele acfiunilor in situatiile
accidentale sunt egale cu 1.0.
1V.47. Este indicat ca valorile cocficienfilor parfiali pentru rezisten{e si fie stabilite jindnd seama
de conditiile particulare ale situafiei accidentale.
IVA8. Determinarea valorilor de proiectare a paramettilor geotehmici se face in conformitate cu
prevederile Normativului NP 122-2010 privind determinarea valorilor caracteristice si de calcul ale
paramettilor geotehnici,
IV.4.9. La proiectarea prin calcul se vor respecta exigentele fundamentale ale SR EN 1990:2004, si
dup’ caz, cu eratele, amendamentul si anexele nationale asociate, precum si prevederile paragrafului 2.4 al
SREN 1997-1:2004, si dupa caz, cu eratele, amendamentul si anexa najionala asociate.
1V.4.10, Modelul de calcul utilizat trebuie si descrie comportarea prezumata a terenului, pentru
starea limita considerata,
IVA.11. Daci pentru o stare limit nu existi modele de calcul fiabile, calculul trebuie realizat
pentru o alta stare limita folosind coeficienti care si asigure c& depasirea stiri limite considerate este
suficient de improbabila. in astfel de cazuri, proiectarea se poate face si pe bazi de misuri prescriptive,
modele, incereari de proba sau metode observationale.
1V.4.12. Modelul de caleu! considerat poate fi: analitic, semi-empirie sau numeric. 36 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 158 bis/4.II.2014
V. EVALUAREA PRESIUNI MASIVELOR DE PAMANT ASUPRA LUCRARILOR DE
SUSTINERE
V.1. Generalitati
V.1.1, La determinarea valorilor de calcul ale presiunilor pamantului se vor lua in considerare
moduri si amplitudini acceptabile ale deplasitilor si deformafiilor lucrarii de susfinere, care sunt posibil a
se produce pentru starea limita considerata
V.1.2. La evaluarea presiunilor piméntului asupra lucririlor de susfinere trebuie si se tind cont de
urmatorii factori:
- existenfa unei suprasarcini la suprafafa terenului,
- panta suprafefei terenului,
- unghiul pe care il face peretele de susfinere cu verticala,
-nivelele de apa gi fortele hidrodinamice in teren,
- miirimea, direcfia si sensul deplasérii lucrarii de susfinere in raport cu masivul de pimént sprijinit,
= caracteristicile geotehnice ale masivului de pamént sprijinit, respectiv greutatea volumica si
parametrii rezistentei la forfecare,
- rigiditatea peretelui de sustinere gi a sistemului de sprijin,
- mugozitatea suprafetei lucritii de sprijin aflata in contact cu terenul,
n cazul lucrarilor care sustin masive de roc se va lua in considerare si efectul discontinuitagilor,
respectiv. orientarea, deschiderea si rugozitatea acestora, precum si caracteristicile mecanice ale
materialului care eventual umple discontinuitatile,
V.1.3. La evaluarea parametrilor de frecare la interfafa lucrare de sprijin/masiv de pamant, respectiv
a frecdrii si adeziunii mobilizate se va tine seama de:
- paramettii de rezisten{S ai terenului,
- proprietatile de frecare la interfafa Iucrare — teren,
- directia si amplitudinea deplasdrii lucrarii de sprijin fata de masivul de pamant,
- capacitatea lucratii de susfinere de a prelua fortele verticale ce rezult& din frecarea si adeziunea la
contactul dintre aceasta si teren.
Se presupune ci frecarea maxima pe peretele de sprijin nu poate apare simultan cu rezistenta
maxima la forfecare de-a lungul suprafejei de rupere.
in Anexa A, Tabelele A-1 si A-2 sunt prezentate, cu caracter orientativ, valori din literatura ale
unghiului de frecare peretelteren, 8.
La evaluatea acestor parametri se vor avea in vedere recomanditile si prescripiiile cuprinse in SR
EN 1997-12004, paragraful 9.5, si dup caz, cu eratele, amendamentul si anexa nationala asociate.
V.1.4, Valoatea presiunii pamantului pentru calculul 1a starea limita ultima este in general diferita
de valoarea acesteia la starea limita de exploatare, ea neavand o singurd valoare caracteristica,
V.L5. La evaluarea presiunii pimantului se va tine seama de eventualul potential de umflare a
paméntului, precum si de efectul compactarii umpluturii din spatele lucrarii de sprijin (a se vedea Anexa
A, paragraful A.6.7),
V.2. Presiunea pimintului in stare de repaus
V.2.1. Atunci cnd lucrarea de sprijin este foarte rigid’, nu se deplaseaza si nu se roteste, presiunea
paméntului este caleulaté pe baza eforturilor in stare de repaus,
Pentru un pimant normal consolidat se considera a fi indeplinite condifiile de repaus atun:
deplasarea lucrarii de susfinere este mai mica de 5 x 10 x h, unde h este inaljimea structurii de sprijin,
V.2.2. Presiunea in stare de repaus, oo’ se calculeaz& ca find:
oy =Koyz, unde: (Ee. V-1) MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 158 bis/4.II.2014 37
Ko ~coeficientul presiunii in stare de repaus,
y- greutatea volumicd a piméntului susfinut,
z—adincimea punetului de calcul.
V.2.3, Pentru o suprafaja orizontald a terenului din spatele lucritii de sprijin, cocficientul presiunii
in stare de repaus, Ko se calculeaza cu:
Ko =(1-sing’)xV/RSC , unde: (Ec. V-2)
(9° — unghiul de frecare interna in termeni de eforturi efective pentru pamantul susfinut,
RSC - raportul de supraconsolidare pentru paméntul susfinut,
Aceasti formuld nu este indicat a fi utilizat& pentru un raport de consolidare, RSC mai mare de 3.
V.2.4, Pentru o suprafafa inclinata a terenului cu un unghi fi fafa de orizontala, deasupra acesteia,
daca B
S-ar putea să vă placă și
- Caiet de Sarcini Piloti ForatiDocument6 paginiCaiet de Sarcini Piloti ForatiVieru GabrielÎncă nu există evaluări
- 14063978Document2 pagini14063978Vieru Gabriel100% (1)
- 06-30-0035 Avk905 RomDocument3 pagini06-30-0035 Avk905 RomVieru GabrielÎncă nu există evaluări
- 25 06.11 DTA6 - 11 Plan - Detaliu - Subtraversari DTA11Document1 pagină25 06.11 DTA6 - 11 Plan - Detaliu - Subtraversari DTA11Vieru GabrielÎncă nu există evaluări
- Bilka Fisa Tehnica ClasicDocument1 paginăBilka Fisa Tehnica ClasicVieru GabrielÎncă nu există evaluări
