Pdf24 Merged

1.
Care din variabilele urmatoare este dihotomica:

a. Data nasterii
b. Sexul
c. Greutatea
d. Inaltimea
e. Culoarea ochilor
2. Ce este o variabila continua?

a. O variabila care are un numar fix de valori
b. O variabila care permite ca intre 2 valori succesive sa se poata interpune o alta
valoare intermediara
c. O variabila care accepta doar numere intregi
3. Care din urmatoarele variabile poate fi considerata nominala:

a. Inaltimea
b. Culoare ochilor
c. Stadiul dezvoltarii inteligentei
d. Piramida nevoilor umane
e. Rangurile unor scolari intr-o clasa
4. Care din urmatoarele forme de distributie discrimineaza cel mai bine subiectii cu
rezultate foarte bune la o examinare psihologica
a. Distributia cu asimetrie de dreapta
b. Cu asimetrie de stanga
c. Distributia normala
5. In ce tip de distributie media, mediana si valoarea mod se identifica:

a. Asimetrie de dreapta
b. Asimetrie de stanga
c. Normala
6. Riscul de eroare apare la nivelul:

a. Parametrilor
b. Estimatiilor
c. Parametrilor si estimatiilor
7. Cuantilul este:
a. Un interval valoric
b. O borna valorica care separa doua couantumuri procentuale complementare
c. O valoare a variabilei care se repeat
8. Care din urmatorii indicatori statistici se refera la nivelul boltirii:
a. Varianta
b. Abaterea quartila
c. Sckwenes
d. Kurtosis
e. a+b
f. c+d
9. In ce zona discrimineaza mai bine clasele standard construite prin procedeul cunatilelor:
a. In zona central a distributiei
b. In zona extrema superioara
c. In zona extrema inferioara
10. Abaterea standard este:

a. Radacina patrata din variant
b. Media asimetrica a abaterilor abs. de la medie
c. Media aritm. a patratelor abaterilor de la medie
d. Radacina patrata din abaterea de la medie
11. Variatia intraindividuala este:

a. Seria de valori care exprima rezultatele aceluiasi individ la o anumita solicitare in
diferite moment temporal
b. Seria de valori care este exprimata prin valori represent. a diferite grupuri
c. Seria de valori care provine de la indivizi diferiti si exprima rezultatele la acelasi
tip de solicitare
12. Reprezentativitatea este o caracteristica a:

a. Grupului
b. Esantionului
c. Populatiei
13. Esantioanele dependente sunt constituite din:

a. Aceeasi indivizi inainte si dupa aplicarea unui tratament experimental
b. Ansambluri de indivizi diferite dar care au fost anterior egalizate
c. Indivizi diferiti aflati in situatii distinct
d. a+c
e. a+b
14. Operatia prin care dintr-o scala cu m categorii obtinem o scala cu n categorii in care m>n
se numeste:
a. ordonare
b. grupare
c. rafinare
d. cumulare
15. Care este valoarea indicelul Sckwenes la o distributie normala:

a. 1
b. 0
c. 3,5
16. Entropia este un indicator spefici pentru:

a. Scala nominala
b. Scala de raport
c. Scala de interval
17. Care din urmatoarele exigente ale contruirii unor tabele statistice este falsa:
a. Sa cuprinda numai informatii strict necesare
b. Sa admita rubric incomplete
c. Notele explicative trebuie sa indice sursa datelor
d. Sa faciliteze perceptia rapida si exacta a informatiilor prezentate
18. Daca valoarea indicelui Kurtosis este semnificativ < 3 atunci avem o distributie:
a. Asimetrica pozitiva
b. Asimetrica negative
c. Platicurtica
d. Leptocurtica
19. Intr-o distributie cu o asimetrie pozitiva, care este ierarhia valorica a indicatorilor de
nivel:
a. 1 media, 2 valoarea mod, 3 mediana
b. 1 valoarea mod, 2 mediana, 3 media
c. 1 media, 2 mediana, 3 valoarea mod
20. In urma unei operatii de cvintilare obtinem:

a. 4 intervale
b. 5 intervale
c. 6 intervale
d. oricate intervale in functie de situatie
21. Scorul care imparte distributia in doua parti egale sau cat mai aproape ca valoare se
numeste:
a. Valoare mod
b. Media aritmetica
c. Mediana
d. Decila
22. Amplitudinea semnifica:

a. Numarul de variante de variatie care exista
b. Numarul de variante de variatie care pot exista intre doua scoruri
c. Centrul intervalului
d. Numarul care ne indica de cate ori se repeta un scor
23. Care din urmatoarele scale de masura pot fi considerate slabe:

a. Nominala
b. Ordinala
c. De interval
d. De raport
e. a+b
f. c+d
24. Care este nivelul maxim de masurare pentru variabila tipul de temperament:
a. nominal
b. ordinal
c. de interval
d. de raport
25. Un cercetator raporteaza ca rezultatele obtinute pe esantionul studiat pot fi extrapolate la

nivelul intregii populatii. Acest rationament apartine statisticii:
a. Descriptive
b. Inferentiale
c. a+b
26. Amplitudinea este un indicator de:

a. Nivel
b. Imprastiere
c. Asimetrie
d. Exces
27. In cazul scorurilor aberante indicatorul statistic care isi pierde relevanta este:
a. Amplitudinea
b. Media
c. Mediana
d. b+c
28. Pentru a folosi clase nominalizate folosim:

a. Media
b. I.V.C
c. Abaterea standard
d. a+c
e. b+c]
29. Frecventele relative incrucisate se obtin prin:

a. Divizarea fiecarei frecvente absolute la totalul general N
b. Divizarea fiecarei frecvente relative la totalul general N
c. Inmultirea frecventei absolute cu totalul general
d. Aditia in coloana
30. Varianta de variatie reprezinta:

a. Proprietatea a lua anumite valori
b. Oscilatiile valorice a unei variabile
c. Valoriile particulare a unei variablie
GRILE REZOLVATE-STATISTICA
1.Sporul mediu absolut arata:

-> modificarea medie absoluta, pe tea de timp, inregistrata de un fenomen, intr-o anumita perioada de timp.
2. La aruncarea unui zar, probabilitatea de aparitie a unei fete cu numar mai mare decat patru este:
-> 0.66
3.Probabilitatea este o valoare:

-> pozitiva;
-> mai mica sau cel mult egala cu unu.
4.Eroarea maxim admisibilia arata:

-> eroarea cu care estimam un parametru pentru o probabilitate fixata.
5.Aplicand metoda ANOVA s-au obtinut urmatoarele rezultate:
Sursa variatiei Suma patratelor Grade de libertate Estimatori ai variantei

Explicata(intergrupe) 200 2 100
Reziduala(intragrupe) 120 16 7.5
Variabila numerica este “Venitul”, iar variabila (factorul) de grupare este “Regiunea”. In aceasta situatie se
poate:
-> volumul esantionului este 19;
-> se garanteaza cu o probabilitate de 0,95 ca exista diferente semnificative intre veniturile populatiilor;
-> valoarea teoretica a statisticii F, considerand un risc de 0,05 este 3,634.
6.Un politician la inceputul mandatului afirma in mass –media ca va creste salariul mediu net pe economie la
300 Euro. La sfarsitul mandatului se face un sondaj pe n=900 de respondenti prin care se urmareste
estimarea salariului mediu net pe economie (X). Se cunosc urmatoarele rezultate: 𝑥̅ = 294 𝐸𝑈𝑅 𝑠𝑖 𝜎 = 90.
Selectati care din afirmatiile de mai jos sunt valide:
-> putem afirma pentru un prag de semnificatie de 5% ca politicianul nu s-a tinut de cuvant.
8.Intr-un sondaj aleator simplu de 400 angajati, pentru variabila venitul lunar s-au obtinut rezultatele de mai
jos:
Venitul lunar
MEAN 1020
STANDARD DEVIATION 158.11
Pentru o probabilitate de 0.95 intervalul de incredere pentru parametrul media este:
-> volumul esantionului este 19
-> se garanteaza cu o probabilita
te de 0,95 ca exista diferente semnificative intre veniturile medii pe regiuni
-> valoarea teoretica a statisticii F, considerand un risc de 0,05, este 3,634
-> [1004,51; 1035,49].
10.Volumul esantionului poate fi estimat daca se cunoaste:
11.Functia de repartitie se defineste astfel:

-> F(x)=P(X<x)
12.In legatura cu eroarea de testare de tip II, sunt adevarate afirmatiile:

-> probabilitatea de producere a erorii de tip 2 se noteaza cu β;
-> eroarea de testare de tip 2 reprezinta eroarea dde a accepta ipoteza nula H0 atunci cand….
13.Nivelul cifrei de afaceri (mld lei) a unei firme pe trimeste a inregistrat in perioada 2014-2015:
2014 2015
Trim. I 6 10
Trim. II 2 5
Trim. III 5 4
Trim. IV 3 2
Stiind ca 𝑖̅=0.85 sunt corecte informatiile:
-> cifra de afaceri medie a firmei a fost de 4,625 mld. lei pe trimestru.
Suma variatiei Suma patratelor Grade de libertate

variatiei
Explicata(intergrupe) 1100 7
Reziduala(intragrupe) 2700 34
Sunt corecte afirmatiile:
->numarul de grupare ale factorul de grupare este 8;

-> numarul gradelor de libertate este 41
15.Pentru aplicarea metodei ANOVA trebuie indeplinite urmatoarele conditii:

-> conditia de independenta
16.Distributia mediei de selectie se caracterizeaza prin:

-> µ ̴ N(µ, 𝜎 2 )
17.Pentru o variabila X~𝑁(20,16), P(18<X<22) este:

-> 0,383
18.Se verifica daca exista diferente semnificative intre castigul mediu salarial (sute lei) din regiunea de Nord-
Est a Romaniei si castigul mediu salarial la nivel national, de 14 sute lei. In urma prelucrarii datelor, s-au
obtinut urmatoarele rezultate:
Column 1
MEAN 9.918
STANDARD ERROR 0.376
MEDIAN 9.000
MODE 9.000
SAMPLE VARIANCE 6.910
KURTOSIS 1.217
SKEWNESS 1.161
RANGE 11.000
MINIMUM 7.000
MAXIMUM 18.000
SUM 486.000
COUNT 49.000
CONFIDENCE LEVEL 0.755
(95%)
Pentru 𝛼 = 0.05 sunt adevarate afirmatiile:
-> exista diferente semnificative intre castigul mediu salarial din regiunea de Nird-Est a Romaniei si
castigul mediu salarial la nivel national, in conditiile riscului asumat de 5%;
->valoarea calculata a statisticii test este t= - 10,86.
19.Precizia estimarii creste atunci cand:

-> varianta esantionului este mica;
-> volumul esantionului creste.
20.Pentru testarea semnificatiei mediei unei populatii se foloseste:
-> testul F.
21.In urma observarii si prelucrarii datelor la nivelul unui esantion extras aleator simplu repetat de volum
n=100 s-au obtinut urmatoarele valori: 𝑥̅ = 40 𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖, 𝑠′2 = 25
Considerand un risc de 0.05, limitele intervalului de incredere pentru media populatiei din care a fost extras
esantionul sunt:
-> [39,02 mii lei; 40,98 mii lei].
22.Considerand v numarul gradelor de libertate intr-un test statistic bilateral, ipoteza nula se respinge daca:
-> |tcalculat|> 𝑡𝛼,𝑣
2
23.Atunci cand se cunoaste dispersia 𝜎 2 testarea ipotezelor asupra mediei unei populatii se face cu:
-> statistica Z.
24.Ipoteza statistica reprezinta:

-> o presupunere cu privire la un parametru;
-> o presupunere cu privire la legea de distributie a unei populatii;
25.a estima punctual inseamna:

-> a calcula o valoare posibila a estimatorului pe baza datelor inregistrate la nivelul esantionului observat;
26.Potrivit datelor Eurostat, in Romania exporturile de bunuri si servicii (exprimate in euro/locuitor) in

perioada2000-2010 s-au inregistrat urmatoarele valori : 600, 700, 800, 800, 100,1200, 1500, 1700, 2000, 1700,
2100. Sunt corecte urmatoarele afirmatii:
-> volumul exporturilor Romaniei a crescut in anul 2010 comparativ cu anul 2000 de 3,5 ori;
-> volumul mediu annual al exporturilor Romaniei, in perioada 2000-2010. a fost 1281, 81 euro/loc.
27.Sporul absolut cu baza fixa exprima:

-> cu cat s a modificat in marime absoluta nivelul unei variabile corespunzator momentului curent t,
comparativ cu nivelul aceleiasi variabile corespunzator momentului de referinta;
28.In legatura cu eroarea de testare de tip I sunt adevarate afirmatiile:

-> eroarea de testare de tip 1 reprezinta eroarea de a respinge ipoteza nula H0, atunci cand in realitate aceasta
este adevarata;
-> probabilitatea asociata erorii de testrae de tip 1 este numita prag de semnificatie si se noteaza cu α.
29.Intr-o ancheta prin sondaj asupra unui esantion de angajati s-a observat cuantumul bonurilor oferite cu
ocazia Sarbatorilor de Paste, rezultatele fiind prezentate mai jos:
Column 1
MEAN 173
MEDIAN 180
MODE 180
KURTOSIS 1.175597901
SKEWNESS -0.584473684
RANGE 130
MINIMUM 100
MAXIMUM 230
SUM 1730
COUNT 10
(99%)
-> eroarea maxima admisibila este 28,97
30.Rata (ritmul) sporului cu baza in lant exprima:

-> cu cat s-a modificat in marime relativa nivelul unei variabile corespunzator momentului curent, aceleiasi
variabile corespunzator anului anterior t-1.
31.Esantionul reprezinta o subpopulatie sau un subansamblu extras din populatia de referinta care:
-> din motive de cost are un volum mai mic decat volumul populatiei
->poate fi extras aleator, cu revenire sau fara revenire
32. Eficienta estimatorului vizeaza:

-> abaterea standard a estimatorului este minima
33.La alegerile municipale s-a dorit identificarea alegatorilor care nu pot fi trecuti pe lista electorala. Din lista
electorala s-a extras aleatoriu un esantion de 317 nume si s- a determinat ca 38 de nume nu indeplinesc
conditiile de alegator. Municipalitatea doreste sa estimeze intervalul pentru proportia alegatorilor exclusi de
pe lista electorala pentru o probabilitate de 99%. Rezultatele corecte sunt:
-> intervalul de incredere este [ 0,073; 0,167]
34. In legatura cu testele parametrice sunt adevarate afirmatiile:
35.La un examen punctajele obtinute de studenti sunt distribuite normal cu media 600 si abaterea standard
100. Un student a obtinut punctajul X=800. Ce procent din studenti au obtinut un punctaj mai mare decat el?
-> 97,7%
36.Estimatia este:
-> o valoare a estimatorului calculata la nivelul esantionului observat;
-> o valoare calculata pe baza datelor de sondaj;
38.Din doua populatii cu variantele 𝜎 2 1 = 𝜎2 2 se extrag esantioanele de volum 𝑛1 = 10 𝑠𝑖 𝑛2 = 15. In

vederea testarii ipotezei de egalitate a mediilor celor doua populatii , valoarea teoretica a statisticii test
pentru un prag de semnificatie 𝛼 = 0.05:
-> v= 23 grade de libertate
39.Intr-un test statistic bilateral in care se foloseste statistica t, considerand v numarul gradelor de libertate,
ipoteza nula nu se va respinge daca:
-> |tcalculat| < 𝑡𝛼,𝑣
2
40.In urma prelucrarii datelor privind venitul lunar (sute euro) realizat pentru un esantion de persoane s-au
Column 1
MEAN 10
MEDIAN 9
MODE 9
KURTOSIS 1.36942
SKEWNESS 1.082532
RANGE 8
MINIMUM 7
MAXIMUM 15
SUM 100
COUNT 10
(95%)
Pentru un risc de 0.05 sunt corecte afirmatiile:
-> intervalul de incredere pentru venitul mediu al populatiei este (8,35; 11,65);
-> exista diferente semnificative intre venitul mediu al populatiei si venitul mediu al tarilor din UE, de 15 sute
euro;
-> eroarea maxima admisibila este de 1,652;
-> se rspinge ipoteza 𝐻0 : µ = 15.
41.Se testeaza diferentele dintre veniturile medii din 2 regiuni, A si B, si se obtin urmatoarele rezultate :
𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐 = 8.23, numarul gradelor de libertate=25. Pentru un risc de 5% sunt adevarate afirmatiile:
-> exista diferente semnificative intre veniturile medii din cele 2 regiuni
42.Un estimator este nedeplasat daca:
-> are dispersia egala cu zero;
-> M(θ)=θ
Sursa variatiei Suma patratelor Grade de libertate

variatiei
Reziduala(intragrupe) 25
Totala 450 32
Variabila numerica este “Salariul”, iar variabila (factorul) de grupare este “Regiunea”. In aceasta situatie, se
poate afirma ca:
->pentru un risc asumat de 5% salariile difera semnificativ pe regiuni.
-> se garanteaza cu o probabilitate de 0,95 ca factorul de grupare are o influenta semnificativa asupra
variatiei salariului.
44.Dintr-o populatie de 10 studenti se pot extrage aleator:

-> 100/1000 esantioane de studenti, dupa schema de revenire;
45.Sporul absolut cu baza in lant se calculeaza ca:

-> diferentele intre 2 niveluri ale aceleasi variabile corespunzatoare a doua momente de timp consecutive.
46.Intr-un sondaj aleator de 400 de studenti pentru variabila nota la test s-a obtinut o medie de 8 si o abatere
standard modificata de 2, IC pentru parametrul medie , cu o probabilitate de 0.95 este:
-> [7,804;8,196]
47.Un producator de cereale realizeaza o ancheta privind comportamentul de consum al adultilor din SUA. S-
a extras aleator un esantion de 900 de persoane si s-a identificat ca 25% dintre persoane sunt preocupate de
consumul de alimente sanatoase. Pentru 90% incredere s-a estimat intervalul pentru proportia adultilor din
SUA care acorda atentie alimentatiei sanatoase. Care afirmatii sunt adevarate?
-> [intervalul de incredere este [0,22263; 0,2737]
-> valoarea teoretica utilizata este de 1,645
48.La un examen profesorul a stabilit ca elevii care vor obtine un punctaj cuprins intre 80 si 90 vor primi
calificativul B. Pentru anul curent , distributia punctajelor este normala X-N (83,25). Care este procentul
elevilor care primesc calificativul B?
-> 64,5%
49.Parametrul reprezinta:
-> o valoare fixa si necunoscuta la nivelul unei populatii.
50.Dintr-o ancheta de opinie asupra unui esantion de 900 persoane, a rezultat ca in medie, la 100 de
persoane, 85 voteaza favorabil pentru un candidat la functia de primar. Intervalul de incredere al procentului
de voturi a candidatului la nivelul intregii populatii, considerand o incredere de 95% este:
51.Media calculata la nivelul unui esantion reprezinta:

-> un parametru;
52.Pentru o variabila X-N(10,4), P(X>11) este:

-> 0,3085
53.La acelasi nivel de incredere si aceeasi varianta pentru a mari precizia rezultatelor este necesar:
-> sa reducem eroarea de reprezentativitate;
-> sa marim volumul esantionului
54.Pentru testarea diferentei dintre doua medii ale unor populatii se foloseste :
-> statistica t, cand nu se cunoaste varianta populatiei;
-> statistica Z, atunci cand se cunoaste varianta populatiei.
55.Pentru o variabila X-N(0,1), P(X≥-1,22) este:
->0,889
56.In urma prelucrarii datelor privind veniturile familiilor inregistrate la nivelul unui esantion de volum
n=625 s-au obtinut urmatoarele rezultate: 𝑥̅ = 12 𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖, 𝑠 ′ = 2𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖. Sa se testeze daca exista diferente
semnificative intre veniturile medii ale familiilor la nivelul populatiei din care a fost extras esantionul si
venitul mediu pe tara, 𝜇0 = 13𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖, considerand un risc de 5%. Pentru exemplul dat sunt corecte
afirmatiile:
-> exista diferente semnificative intre cele 2 medii;
->se respinge ipoteza 𝐻0 .
57.In vederea testarii ipotezei de egalitate a salariului mediu cu o valoare fixa 𝜇0 = 46 s-a inregistrat un
esantion de volum n=10 persoane. In acest caz se pot formula urmatoarele ipoteze statistice:
58.Se studiaza daca exista diferente semnificative intre speranta medie de viata a femeilor din Europa de
Est, egala cu 68 ani si speranta medie de viata a femeilor la nivel mondial egala cu 70 ani. Se cunosc
urmatoarele date: n=16, s’=1.75. Sunt adevarate afirmatiile:
-> exista diferente semnificative intre speranta medie de viata a femeilor din Europa de Est si media la nivel
mondial, in conditiile riscului asumat de 5%;
-> cu o probabilitate de 95%, nivelul mediu al sperantei medii de viata a femeilor din Europa de Est este
acoperit de intervalul de incredere (67,068; 68,932).
59.Pentru testarea diferentei dintre trei si mai multe medii ale unor populatii se foloseste:
-> statistica Fisher;
-> metoda ANOVA.
60.In metoda ANOVA variatia explicata (VE) masoara:
-> variatia sub influenta factorilor esentiali(de grupare)
61.Pentru o variabila X-N(10,4), P(9<X<11) este:

-> 0,383
62.Pentru o variabila 𝑋 − 𝑁 (𝜇, 𝜎 2 ) se cere sa se calculeze probabilitatea 𝑃(𝜇 − 2 ∗ 𝜎 < 𝑋 < 𝜇 + 2 ∗ 𝜎).
Aceasta probabilitate este:
-> 0,954 sau 95,4%
63.Dintr-o populatie de 5 firme se pot extrage aleator:

-> 25 esantioane grupate cate 2 firme, dupa schema de revenire.
64.La un examen profesorul a stabilit ca elevii care vor obtine un punctaj cuprins intre 60 si 80 puncte vor
primi calificativul C. Pentru anul curent , distributia punctajelor este normala X-N (75,25). Procentul elevilor
care primesc calificativul C este de:
->84%.
65.Intr-un sondaj simplu de 400 produse, 250 au fost gasite expirate. Intervalul de incredere pentru
proportia produselor expirate cu o probabilitate de 0.90 este:
-> [0,58; 0,66]
66.Intr-un sondaj de opinie, 𝜎 2 =0.18 volumul esantionului care estimeaza parametrul proportie cu o eroare
maxim admisibila de ±3% si o probabilitate de 0.95 este:
-> 768 persoane
67.La aruncarea unui zar, probabilitatea de aparitie a unei fete cu numar mai mic decat patru este:
-> 0,5

variatiei
Explicata(intergrupe) 2
Totala 440 202
Variabila numerica este “Salariul”, iar variabila (factorul) de grupare este “Regiunea”. In aceasta
situatie, considerand un risc de 0.05 se poate afirma ca:
-> se garanteaza cu o probabilitate fr 0,95 ca factorul de grupare are o influenta semnificativa asupra
salariului.
-> se respinge ipoteza 𝐻0 ;
-> ipoteza 𝐻0 𝑒𝑠𝑡𝑒 µ1 = µ2 = µ3 .

variatiei
Totala 500 24
Variabila numerica este “Salariul”, iar variabila (factorul) de grupare este “Regiunea”. In aceasta situatie se
poate afirma ca:
-> ipoteza 𝐻0 𝑒𝑠𝑡𝑒 µ1 = µ2 = µ3 = µ4 ;
-> 640
71.Distributia de selectie (distributia unui estimator) admite:

-> o medie
-> lege de repartitie
-> set de valori posibile
72.In vederea testarii diferentei dintre o medie 𝜇 si o valoare fixa 𝜇0 pentru un esantion de volum n=50 se
obtine o valoare calculata statisticii z=1.52. In cazul unui test bilateral, daca valoarea teoretica este z=1.645,
riscul asumat de a respinge pe nedrept ipoteza 𝐻0 este:
-> α=0,10
73.Variatia explicata masoara:

-> variatia sub influenta factorilor esentiali ( de grupare).
74.Nivelul vanzarilor unei firme (mld. Lei) a inregistrat, in perioada 2007-2011, urmatoarea evolutie:
Anul Vanzari
2007 2
2008 3
2009 5
2010 4
2011 7
Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate?
-> valoarea vanzarilor firmei in anul 2011 fata de anul 2008 a crescut cu 4 mld;
-> cresterea medie anuala a vanzarilor in perioada 2011-2007 este de 1,25 mld. lei
-> media vanzarilor este de 4,2 mld. lei
75.Pentru a verifica daca femeile sunt supuse riscului de cancer mamar doctorii au dezvoltat o metoda noua
de detectare a cancerului. Pentru a proba aceasta metoda au alcatuit un esantion de 140 de femei cu cancer
mamar si au observat ca, in urma aplicarii noii metode, pentru 12 femei nu s-a reusit detectarea cancerului .
Stiind ca metoda veche are o rata de esec de 20%, pentru un risc asumat de 5% care sunt afirmatiile
adevarate?
-> rata de esec a noii metode difera semnificativ de rata de esec a vechii metode
76.La nivelul unui esantion de 306 persoane, 5% dintre acestea nu folosesc niciodata mijloace de transport in
comun. Stiind ca anul trecut ponderea era de 8% ,care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate?
-> pentru un risc asumat de 5% se respinge ipoteza de egalitate a proportiilor
77.Intr-un sondaj aleator simplu de 400 de studenti, privind opinia cu privire la decizia de a schimba sistemul
de evaluare. 250 au fost de acord cu aceasta optiune.intervalul de incredere pentru parametrul proportie , cu
o probabilitate de 0.90 este:
-> [0,5851;0,6649]
78.intr-un sondaj de opinie, 𝜎 2 =0.15 volumul esantionului care estimeaza parametrul proportie cu o eroare
maxim admisibila de ±3,5% si o probabilitate de 0.95 este:
-> 472
79.pentru a analiza profitabilitatea firmelor dintr-un judet, s-a extras un esantion de judete si s-a inregistrat
cifra acestora (mld. Lei) . Rezultatele obtinute in urma prelucrarii datelor de la nivelul esantionului sunt
prezentate mai jos:
C.A.
MEAN 42
MEDIAN 40
MODE 40
STANDARD DEVIATION 7
SAMPLE VARIANCE 49
KURTOSIS 2.233
SKEWNESS 1.114
RANGE 50
MINIMUM 10
MAXIMUM 60
SUM 3507
COUNT 78
(95%)
Care afirmatii sunt adevarate?
-> media esantionului este de 42 mld. lei
-> intervalul de incredere este [40,447;43,553]
81.Pentru o variabila 𝑋 − 𝑁 (𝜇, 𝜎 2 ) se cere sa se calculeze probabilitatea 𝑃(𝜇 − 𝜎 < 𝑋 < 𝜇 + 𝜎). Aceasta
probabilitate este:
-> 68,2%
82.Dintr-o populatie s-a extras un esantion de volum n=900 persoane. Pentru o variabila X-consumul
saptamanal de paine (kg), s-au obtinut rezultatele: 𝑥̅ = 3𝑘𝑔, 𝑠 ′ = 1𝑘𝑔. Considerand un risc de 5% se poate
considera ca nivelul consumului mediu saptamanal de paine:
-> difera semnificativ de µ0 = 3,5 𝑘𝑔
jos:
Venitul lunar
MEAN 1200
-> [1183,83; 1216,17]
85.Nivelul cifrei de afaceri (mld lei) a unei firme pe trimestre a inregistrat in perioada 2010-2011:
2010 2011
Trim. I 3 4
Trim. II 4 5
Trim. III 3 4
Trim. IV 7 11
Stiind ca 𝑖̅=1.20 sunt corecte afirmatiile:
➔ cifra de afaceri medie a firmei a fost de 5,125 mld. lei pe trimestru;
➔ cifra de afaceri medie a firmei a crescut in medie cu 20% pe trimestru.
86.Din doua populatii cu variantele 𝜎 2 1 = 𝜎2 2 se extrag esantioanele de volum 𝑛1 = 15 𝑠𝑖 𝑛2 = 17. In

-> v=30 grade de libertate
87.Estimatorul este convergent daca pentru un esantion suficient de mare:

-> media sa tinde catre parametru.
88.Intr-un sondaj aleator simplu de 900 de studenti prin variabila nota la un test, s-a obtinut o valoare medie
standard de8.5 . Cunoscand ca abaterea standard la nivelul populatiei totale are valoarea egala cu 2.
Intervalul de incredere pentru parametrul medie, cu o probabilitate medie de 0.97 este:
->[8,356;8,644]
ANII 2010 2011 2012 2013
VOLUMUL 2 8 10 12
VANZARILOR
(MLD.LEI)
-> vanzarile firmei au crescut in 2013 fata de 2011 cu 50%;
-> vanzarile firmei au crescut in 2012 fata de 2011 de 1,25 ori;
-> vanzarile firmei au crescut in medie cu 3,33 mld. lei pe an.
90.Stiind ca o variabila 𝑋 − 𝑁 (𝜇, 𝜎 2 ), sa se afle 𝑃(𝜇 − 2𝜎 < 𝑋 < 𝜇 + 2𝜎):

->0,9544
91.In vederea studierii optiunii studentilor din anul I de la FEAA privind specializarea pe care o vor urma se
extrage simplu un esantion format din 25 de studenti si se observa proportia celor care prefera specializarea
Alpha este de 15%. Stiind ca proportia inregistrata in anul universitar precedent este de 𝜋 = 20%, iar
pentru un risc de 0.05 se poate afirma ca:
->nu exista diferente semnificative intre populatia studentilor care prefera specializarea Alpha in anul curent
si proportia inregistrata in anul universitar precedent, in conditiile riscului asumat de 5%.
92.A estima inseamna:

93.La un examen sustinut in anul universitar curent, un student (Mihai) a obtinut un punctaj de 700 puncte.
La acest examen, punctajul mediu a fost de 550 de puncte iar abaterea standard de 100 de puncte. In anul
universitar precedent , un alt student, George, a obtinut 40 de puncte. Pentru acel an punctajul mediu a fost
de 34 puncte si abaterea standard de 5 puncte. Care dintre cei doi studenti a ocupat un loc mai bun in
clasament?
- mihai
95.se verifica daca exista diferente semnificative intre productivitatea medie a muncii (lei/ora) din regiunea
Romaniei si productivitatea medie a muncii la nivel national, de 45 lei ora. In urma prelucrarii datelor s-au
obtinut:
Column
MEAN 39.918
MEDIAN 39.000
MODE 33.000
KURTOSIS 1.217
SKEWNESS 1.161
RANGE 19.000
MINIMUM 29.000
MAXIMUM 48.000
SUM 3991.8
COUNT 100.000
(95%)
-> exista diferente semnificative intre productivitatea medie din regiunea de nord-est a Romaniei la
nivel national in conditiile riscului asumat de 5%;
-> valoarea calculata a statisticii test este t= - 19.33;
-> productivitatea medie din regiunea de nord-est este acoperita de intervalul [39.403; 40.433] cu o
probabilitate de 95%.
96.La aruncarea unui zar, probabilitatea de aparitie a unei fete cu numar par este:
->0,66
100. Un student a obtinut punctajul X= 650. Ce procent din studenti au obtinut un punctaj mai mare decat el?
-> 1.5%
-> 0,532
99.Dintr-o ancheta de opinie asupra unui esantion de 500 persoane, extras aleator separate, a rezultat ca in
medie, la 100 de persoane, 85 voteaza favorabil pentru un candidat la functia de primar. Intervalul de
incredere al procentului de voturi a candidatului la nivelul intregii populatii, este de 95%:
->?
-> 13,59%

variatiei
Variabila numerica este “Venitul”, iar variabila (factorul) de grupare este “Regiunea”. In aceasta situatie
se poate afirma ca:
->valoarea teoretica a statisticii F, considerand un risc de 0,05 este 3,073.

variatiei
poate afirma ca:
-> se garanteaza cu o probabilitate de 0,95 ca exista diferente semnificative intre veniturile medii pe
regiune la nivelul populatiei;
-> valoarea teoretica a statisticii F, considerand un risc de 0,05 este de 3.634;
-> volumul esantionului este 19.
103.Intr-un sondaj ales aleator simplu de 625 studenti privind opinia cu privire la decizia de a schimba
sistemul de evaluare, 400 au fost de acord cu aceasta optiune. Intervalul de incredere pentru parametrul
proportiei, cu o probabilitate de 0.90 este:
-> [0,588;0,691]

variatiei
Totala 440 202
Variabila numerica este “Salariul”, iar variabila (factorul) de grupare este “Regiunea”. In aceasta situatie,
considerand un risc de 0.05 se poate afirma ca:
-> ipoteza 𝐻0 𝑒𝑠𝑡𝑒 µ1 = µ2 = µ3 ;
->se respinge 𝐻0 ;
-> se garanteaza cu o probaboilitate de 0,95 ca factorul de grupare are o influenta semnificativa asupra
salariului.
106.Pentru un esantion de judete s-a analizat variatia venitului pe regiuni ale Romaniei. S-a aplicat metoda
ANOVA si s-a obtinut:

variatiei
Reziduala(intragrupe) 368 23 16
Sunt adevarate afirmatiile:
-> valoarea teoretica a lui F este 2,528;
-> exista diferente semnificative intre venituri.
-> 0,5328
108.Pentru a analiza profitabilitatea firmelor dintr-un judet, s-a extras un esantion de judete si s-a
inregistrat profitul acestora (mld. Lei) . Rezultatele obtinute in urma prelucrarii datelor de la nivelul
esantionului sunt prezentate mai jos:
Profit
MEAN 21
MEDIAN 20
MODE 20
SAMPLE VARIANCE 49
KURTOSIS 2.233
SKEWNESS 1.114
RANGE 30
MINIMUM 10
MAXIMUM 40
SUM 1507
COUNT 78
(95%)
➔ media esantionului este de 42 mld. lei;
➔ intervalul de incredere este [40,447; 43,553].
2010 2011
Trim. I 1 2
Trim. II 5 4
Trim. III 2 5
Trim. IV 4 8
-> cifra de afaceri medie a firmei a fost in medie de 3,875 mld. lei pe trimestru;
-> cifra de afaceri medie a firmei a crescut in medie cu 34% pe trimestru.
-> 95,4 %
112.Se verifica daca proportia 𝜋 a clientilor care prefer produsul A, in anul current, difera in mod semnificativ
de proportia 𝜋 a clientilor din anul precedent . in acest caz ipotezele statistice sunt:
-> 𝐻0 : 𝜋 = 𝜋0
𝐻1 : 𝜋 ≠ 𝜋0
113.Se studiaza daca e𝑥ista diferente semnificative intre nivelul mediu al PIB-ului/locuitor al tarilor din OECD
sic el al tarilor din Europa de Est, in conditiile unui risc de 5%. Se stie ca variantele celor doua populatii sunt
egale si se cunosc urmatoarele rezultate:
𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡 =0.732
𝑛𝑢𝑚𝑎𝑟𝑢𝑙 𝑔𝑟𝑎𝑑𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑑𝑒 𝑙𝑖𝑏𝑒𝑟𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑒𝑠𝑡𝑒 25
obtine o valoare calculata statisticii z=1.45. in cazul unui test bilateral, daca valoarea teoretica este z=1.96,
-> α=0,05
115.O banca doreste sa verifice corectitudinea informatiilor asupra clientilor sai. S-a extras un esantion
aleator de 200 de dosare si s-au identificat 18 dosare cu informatii gresite. Proportia dosarelor cu greseli ale
bancii pentru o incredere de 95% este acoperita de intervalul:
-> [0,051;0,129]
116. Estimatorul reprezinta:

->-> o variabila aleatoare;
117.Un producator de cereale realizeaza o ancheta privind comportamentul de consum al adultilor din SUA.
S-a extras aleator un esantion de 1250 de persoane si s-au identificat 250 de persoane preocupate de
consumul de alimente sanatoase. Sa se estimeze prin interval de incredere 95% proportia adultilor din SUA
care acorda atentie alimentatiei sanatoase:
->[0,1778;0,2221]
118.Estimatorul nedeplasat:
119.Intr-un sondaj aleator simplu de 900 de studenti prin variabila nota la un test, s-a obtinut o valoare
medie standard de7.5 si o abatere standard de esantion modificata (corectata) egala cu 1.6. intervalul de
incredere pentru parametrul medie 0.95 este:
-> [7,3955; 7,6045]
120.In vederea testarii semnificatiei diferentei dintre o medie 𝜇 si o valoare fixa 𝜇0 pentru un esantion X se
obtine o valoare calculata statisticii z=1.52. in cazul unui test bilateral, daca valoarea teoretica este z=1.645
-> α=0,10
120.b..In vederea testarii semnificatiei diferentei dintre o medie 𝜇 si o valoare fixa 𝜇0 pentru un esantion de
volum n=50 se obtine o valoare calculata statisticii z=1.45. in cazul unui test bilateral, daca valoarea teoretica
este z=1.96 riscul asumat de a respinge pe nedrept ipoteza 𝐻0 este:
-> α= 0,05
121.Se verifica daca media unei populatii, 𝜇 difera in mod semnificativ de o valoare fixa 𝜇0 . In acest caz
ipotezele statistice sunt:
-> 𝐻0 : µ = µ1
𝐻1 : µ ≠ µ1
122.Demersul testarii cuprinde:

->formularea ipotezelor statistice;
-> regula de decizie
gresit: alegerea valorii calculate a statisticii test
123.Intr-un sondaj aleator de 400 de studenti pentru variabila nota la test s-a obtinut o medie de 8.25 si o
abatere standard modificata de 1.8, IC pentru parametrul medie , cu o probabilitate de 0.95 este:
-> [8,0736; 8,4264]
124. Potrivit datelor Eurostat, in Romania in 2009, PIB/locuitor a fost de 5500 euro, fata de 6000 euro in
2008. Astfel in anul 2009, s-a inregistrat o scadere a pib ului pe locuitor cu 1000 euro sau cu 15,38% fata de
2008. In afirmatiile de mai sus, s-au folosit urmatorii indicatori ai seriilor de timp:
-> rata(ritmul) sporului.
125.
MEAN 173
MEDIAN 180
MODE 180
KURTOSIS 1.17559..
SKEWNESS -0.5844…
RANGE 130
MINIMUM 100
MAXIMUM 230
SUM 1730
COUNT 10
CONFIDENCE 28.9799368
LEVEL(99.0%)
->volumul esntionului este 10;
->riscul asumat in estimarea prin interval de incredere a mediei este de 1%

-> intervalul de incredere care acopera valoarea mediei a bonusurilor la nivelul tuturor angajatilor firmei,
pentru o incredere de 99% este [144.021; 201.979].
126. Un producator de cereale realizeaza o ancheta privind comportamentul de consum al adultilor din SUA.
S-a extras aleator un esantion de 1225 de persoane si s-au identificat 28% dintre persoane preocupate de
->valoarea teoretica utilizata este 2,576
127. Varianta explicata masoara:
-> variatia sub influenta factorilor esentiali (de grupare) acel ESS.
Grile statistica
1. Dintr-o populatie s-a extras un esantion de volum n=900

persoane. Pentru o variabila X, consumul saptamanal de
paine(kg), s-au obtinut urmatoarele rezultate: 𝑥̅ =3 kg, s’=1kg.
Considerand un risc de 5% (0,05) se poate considera ca nivelul
consumului mediu saptamanal de paine:
a. Este egal cu µ0=3,5kg;
b. Nu difera semnificativ de µ0=3,5kg;
c. Difera semnificativ de µ0=3,5kg.
2. Se verifica daca media unei populatii, µ, difera in mod
semnificativ de o valoare fixa µ0 . In acest caz, ipotezele
statistice sunt:
a. H0: µ ≠µ0, H1: µ =µ0;
b. H0: µ =µ0, H1: µ >µ0;
c. H0: µ =µ0, H1: µ≠µ0.
3. Esantionul reprezinta o subpopulatie sau un subansamblu
extras din populatia de referinta care:
a. Respecta proprietatea de reprezentativitate;
b. Din motive de cost, are un volum mai mic decat
volumul populatiei;
c. Poate fi extras aleator, cu revenire sau fara revenire.
4. Ipoteza statistica reprezinta:
a. O teorie care se verifica statistic;
b. O presupunere cu privire la un parametru;
c. O presupunere cu privire la legea de distributie a unei
populatii.
5. Parametrul reprezinta:
a. O valoare fixa si necunoscuta la nivelul unei populatii;
b. O functie a variabilelor de selectie;
c. O statistica.
6. Demersul testarii statistice cuprinde etapele:
a. Calculul valorii statisticii test;
b. Regula de decizie;
c. Formularea ipotezelor statistice.
7. Se studiaza daca exista diferente semnificative intre speranta
medie de viata a femeilor din Europa de Est, egala cu 68 de
ani, si speranta medie de viata a femeilor la nivel mondial,
egala cu 70 de ani. Se cunosc urmatoarele date: n=16, s’=1,75.
a. Cu o probabilitate de 95%, nivelul mediu al sperantei
de viata a femeilor din Europa de est este acoperit de
intervalul de incredere (67,068 ; 68,932);
b. Se garanteaza cu o prbabilitate de 90% ca nu exista
diferente semnificative intre speranta medie de viata a
femeilor din Europa de Est si media la nivel mondial;
c. Exista diferente semnificative intre speranta medie de
viata a femeilor din Europa de Est si media la nivel
mondial, in conditiile riscului asumat de 5%.
8. In urma prelucrarii datelor privind veniturile familiilor
inregistrate la nivelul unui esantion de volum n=625, s-au
obtinut urmatoarele rezultate: : 𝑥̅ =12 mii lei, s’=2 mii lei. Sa se
testeze daca exista diferente semnificative intre veniturile
medii ale familiilor la nivelul populatiei din care a fost extras
esantionul si venitul mediu pe tara: µ0=13 mii lei:
a. Se accepta ipoteza H0;
b. Exista diferente semnificative intre cele doua medii;
c. Se respinge ipoteza H0.
9. Pentru o variabila X-N(µ,σ2), se cere sa se calculeze
probabilitatea P(µ-σ<X< µ+σ). Acesta probabilitate este:
a. 75%;
b. 95%;
c. 68,2%.
10. Pentru o variabila X-N(10,4), P(X>11) este:

a. 0,1915;
b. 0,3085;
c. 0,5915.
11. Intr-un sondaj aleator simplu de 400 studenti, pentru
variabila nota la un test, s-a obtinut o valoare medie de 8,25 si
o abatere standard de esantion modificata egala cu 1,5.
Intervalul de incredere pentru parametrul medie, cu o
probabilitate de 0,95, este:
a. [7,5260 ; 9,3424];
b. [8,0736 ; 8,2464];
c. [8,1260 ; 9,2020].
12. In vederea testarii ipotezei de egalitate a salariului mediu cu

o valoare fixa, µ0=46, s-a integistrat un esantion de volum
n=10 persoane. In acest caz se pot formula urmatoarele
ipoteze statistice:
a. H0: µ0=46, H1: µ0<46;
b. H0: µ=10, H1: µ≠10;
c. H0: µ=46, H1: µ≠46.
13. Precizia estimarii creste atunci cand:
a. Varianta esantionului este mare;
b. Varianta esantionului este mica;
c. Volumul esantionului creste.
14. Sporul absolut cu baza mobila se calculeaza ca:
a. Raport intre doi termeni consecutivi
b. Diferenta intre oricare termen si termenul initial al
seriei
c. Diferenta intre doi termeni consecutivi
15. Sporul absolut cu baza fixa exprima:
a. Cu cat s-a modificat, in marime absoluta, nivelul unei
variabile Y din momentul curent comparative cu
momentul de referinta;
b. Cu cat s-a modificat, in marime relativa, nivelul unei
c. De cate ori s-a modificat nivelul unei variabile Y din
momentul curent comparativ cu momentul de
referinta.
16. Pentru un esantion de 100 zile extras din activitatea unei
firme, s-a observat valoarea zilnica a vanzarilor (mii lei). La
nivelul esantionului s-a obtinut o medie de 550 mii lei si o
abatere standard de 40 mii lei. Pentru un risc asumat de 5%
este valabil rezultatul:
a. Se accepta ipoteza nula (H0);
b. Testul folosit este testul Z;
c. Valoarea teoretica a testului este 0,05;
d. Valoarea medie a vanzarilor difera semnificativ de
valoarea inregistrata anul trecut, de 650 mii lei.
17. La nivelul unui esantion de 250 de pacienti ai unui spital,
30% sunt de sex feminin. Pentru o probabilitate de 99%,
intervalul de incredere pentru ponderea pacientilor de sex
masculine este:
a. [22,6 ; 37,4]%;
b. [62,2 ; 77,4]%;
c. [11,5 ; 25,7]%.
18. Pentru a estima proportia la nivelul unei populatii in
conditiile unei increderi de 95%, a unei variante de 0,24
si a unei erori maxim admisibile de +/- 3,5
este necesar un volum al esantionului de:
a. 2350
b. 753
c. 1060
19. La nivelul unui esantion de 25 de tari, observate dupa
valoarea exporturilor (mil. Euro), se cunoaste ca media este
150 mil. euro, iar varianta este de 100. Pentru o probabilitate
de 90%, intervalul de incredere pentru valoarea medie a
exportului la nivelul populatiei tarilor este:
a. [146,57 ; 153,42] mil. euro;
b. [50; 250] mil. euro;
c. [115,78 ; 184,22] mil.euro.
20. Pentru X-N(-1; 1), ponderea valorilor cuprinse intre -0,5 si
0,5 este:
a. 24,17%;
b. 50%;
c. 62,47%.
21. Se doreste verificarea compatibilitatii dintre performanta
portofoliului firmei ALPHA comparative cu cel al principalei
concurente, care are o rata de rentabilitate de 68% a
investitiilor. Pentru acest lucru, se extrage un esantion de 100
de investitii ale firmei ALPHA si se obtine, la nivelul
esantionului, o rentabilitate medie de 63% si o abatere
standard de 4%. Pentru un risc 0,05, care afirmatie este
adevarata:
a. Intre cele doua companii exista o compatibilitate in
ceea ce priveste rentabilitatea investitiilor;
b. Se respinge ipoteza H0;
c. Se testeaza H0: π= π0.
22. Din clientii a doua magazine au fost extrase doua
esantioane, iar clientii au fost observati dupa varsta. Pentru
un risc de 5% si o valoare Sig=0,002, este adevarata afirmatia:
a. Testul folosit este testul F;
b. Exista diferente semnificative de varsta intre clientii
celor doua magazine;
c. Nu se poate lua o decizie cu privire la diferenta de
varsta intre clientii magazinelor;
d. Se accepta ipoteza H0.
23. Pentru un esantion de 300 de studenti, extras dintr-o serie
de studenti din anul curent, s-a observant o rata de
promovabilitate de 78%. Pentru un risc de 5% si cunoscand ca
rata de promovabilitate inregistrata anul trecut a fost de 82%,
este adevarata afirmatia:
b. Ipoteza nula este H0: µ1=µ2;
c. Promovabilitatea din anul curent difera semnificativ de
promovabilitatea din anul trecut;
d. Proportia la nivelul esantionului este de 0,82.(este
0,78)
24. Pentru firmele din Iasi se cunoaste ca cifra de afaceri(X, mil.
lei) este normal distribuita: X-N(250, 400). Probabilitatea ca o
firma sa aiba o cifra de afaceri de cel mult 200 mil. lei este:
a. 0,75;
b. 0,0062;
c. 0,9938.
25. La un examen, punctajele obţinute de studenţi sunt
distribuite normal cu media 500 şi abaterea standard 100. Un
student a obţinut punctajul X = 650. Ce procent din studenţi
au obţinut un punctaj mai mare decât el?
a) 4,3%
b) 1,5%
c) 6,7%
26. Pentru o variabilă X ~ N(12,4), P(10<X<13) este:
a) 0,289
b) 0,532
c) 0,341
27. Într-un sondaj aleator simplu de 400 studenţi, pentru
variabila nota la un test, s-a obţinut o valoare medie de 8,25 şi
o abatere standard de eşantion modificată egală cu 1,8.
Intervalul de încredere pentru parametrul medie, cu o
a) (7,5260 - 9,3424)
b) (8,1280 - 9,2020)
c) (8,0736 - 8,4264)
28. Se testează diferenţele dintre veniturile medii din 2 regiuni,
A şi B, şi se obţin următoarele rezultate: tcalc=8,23, numărul
gradelor de libertate=25. Pentru un risc de 5%, sunt adevărate
afirmaţiile:
a) valoarea teoretică a statisticii test este egală cu 1,960 ;
b) suma volumelor celor două eşantioane este 27 ;
c) există diferenţe semnificative între veniturile medii din

cele 2 regiuni ;
d) ipoteza H0 este µ1=µ2=µ3.
29. Un estimator este nedeplasat dacă:

a). M (θ̂)=θ
b). V (θ̂)→θ când n→N
c). are varianţa cea mai mică posibil faţă de varianţa
oricărui alt estimator calculat pentru acelaşi eşantion
30. Pentru aplicarea metodei ANOVA, trebuie îndeplinite
următoarele condiţii:
a) condiţia de normalitate
b) condiţia de homoscedasticitate
c) condiţia de independenţă
31. Variaţia explicată măsoară:
a) variaţia sub influenţa factorilor esenţiali (de grupare)
b) variaţia sub influenţa factorilor aleatori (întâmplători)
c) variaţia sub influenţa factorilor esenţiali şi aleatori
(întâmplători).
32. Aplicând metoda ANOVA s-au obţinut următoarele rezultate:
Sursa variatiei Suma patratelor Gradele de Estimatori ai

variatiei libertate variantei
Explicata 150 (ESS) 2 (K-1) 75 ESS/(k-1)
(intergrupe)
Reziduala 65 (RSS) 17 (n-k) 3,823 RSS/(n-k)
(intragrupe)
Variabila numerică este "Venitul", iar variabila (factorul) de
grupare este "Regiunea". În această situaţie, se poate afirma că:
a. există diferenţe semnificative între veniturile
medii pe regiuni la nivelul populaţiilor, pentru un
risc de 5%;
b. valoarea teoretică a a statisticii F, considerând un
risc de 0,05, este 3,592;
c. se respinge ipoteza H0: µ1=µ2=µ3
variatiei
Explicata 350 3
(intergrupe)
Reziduala 150 21
(intragrupe)
Totala 500 24
Variabila numerică este "Salariul", iar variabila (factorul) de
a. valoarea calculată a statisticii F este 16,33

b. ipoteza H0 este: H0: µ1=µ2=µ3=µ4
c. se garantează cu o probabilitate de 0,95 că factorul de
grupare are o influenţă semnificativă asupra variaţiei
salariului
34. Aplicând metoda ANOVA, s-au obţinut următoarele
rezultate:
variatiei
Explicata 130 4
(intergrupe)
Reziduala 250 95
(intragrupe)
Sunt corecte afirmaţiile:
a. volumul eşantionului este de 95 unităţi
b. numărul de grupe ale factorului de grupare este 5
c. numărul gradelor de libertate asociate variaţiei totale
este 99.
35. Pentru un eşantion de persoane se cunosc următoarele
rezultate:
Frequency Percent Valid Cumulative
percent percent
Valid Masculin 4 40.0 40.0 40.0
Feminin 6 60.0 60.0 100.0
Total 10 100.0 100.0
Considerând un risc de 0,10, să se calculeze limitele intervalului de
încredere pentru proporţia persoanelor de sex feminin la nivelul
populaţiei.

variatiei
Intergrupe ESS 120 2
Intragrupe RSS 320 200
Totala TSS 440 202
grupare este "Regiunea". În această situaţie, considerând un risc
de 0,05, se poate afirma că:
a. se garantează cu o probabilitate de 0,95 că
factorul de grupare are o influenţă semnificativă
asupra variaţiei salariului
b. ipoteza H0 este µ1=µ2=µ3
c. se respinge ipoteza H0
37. Nivelul vânzărilor unei firme a înregistrat în perioada 2010 -
2013 următoarea evoluţie:
Anii 2010 2011 2012 2013
Volumul vanzarilor(mld. lei) 2 8 10 12
a. vânzările firmei au crescut în 2013 faţă de 2011
cu 50%
b. vânzările firmei au crescut în 2013 faţă de 2011
cu 150%
c. vânzările firmei au crescut în 2012 faţă de 2011
de 1,25 ori .
38. Nivelul cifrei de afaceri (mld.lei) a unei firme pe trimestre a
înregistrat în perioada 2010-2011 următoarea evoluţie:
2010 2011
Trim. I 1 3
Trim. II 3 5
Trim. III 2 4
Trim. IV 4 7
Ştiind că 𝑖̅=2,98 , sunt corecte afirmaţiile:
a. cifra de afaceri medie a firmei a fost de 3,625
mld. lei pe an;
b. cifra de afaceri medie a firmei a crescut în medie
cu 0,85 mld. lei pe trimestru;
c. cifra de afaceri a firmei a crescut în medie cu
198% pe trimestru.
39. La un examen, profesorul a stabilit ca elevii care vor obtine
un punctaj cuprins intre 65 si 70 in anul curent, distributia
punctajelor este normala, X-N(55,25). Care este procentul
elevilor:
a. 47,72%
b. 12,28%
c. 2,15%.
40. Pentru o variabila X-N(0,1), se cunoaste P(-a<X<a)=0,6424. In
acest caz:
a. a=0,1331
b. a=0,0675
c. a=0,92.
lOMoARcPSD|7897807
Tipuri grile EVP Bazele statisticii an I ID 2020-rezolvate
Bazele statisticii (Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași)
StuDocu nu este sponsorizat sau avizat de nicio universitate

Desc?rcat de Lorena Mocanu (lorenamocanu198@gmail.com)
lOMoARcPSD|7897807
---------------------------------------------------------------------
1) Se consideră distribuţia firmelor dintr-o localitate după numărul de
salariaţi înregistraţi în luna ianuarie 2018. Variabila statistica, în acest
caz, este reprezentată de
a) ansamblul firmelor
b) o firmă
c) numărul de salariaţi
---------------------------------------------------------------------
2) Care din următoarele variabile sunt variabile numerice (cantitative)?
a) talia, greutatea, salariul
b) sexul persoanelor, starea civilă, domiciliul
c) nivelul de studii absolvite
---------------------------------------------------------------------
3) Sunt discrete următoarele variabile:
a) sexul persoanelor, starea civilă, domiciliul
b) numărul de membri ai unei gospodării, numărul de angajaţi ai unei
firme
c) salariul lunar, venitul gospodăriilor, PIB/locuitor
---------------------------------------------------------------------
4) Pentru un eşantion de angajaţi repartizaţi după variabila salariul anual ($)
s-au obţinut rezultatele din tabelul de mai jos.
Statistics
Current Salary
N Valid 474
Missing 0
Mean $34,000.00
Median $28,000.00
Mode $30,500
Std. Deviation $17,000.000
Percentiles 25 $24,000.00
50 $28,000.00
75 $37,000.00

lOMoARcPSD|7897807
Sunt valabile interpretările:

a) în medie, un angajat câştigă anual 34000$ Me=Q3
b) jumătate dintre angajaţi câştigă între 24000$ şi 37000$ Q3-
Q1=50%
c) un sfert dintre angajaţi au salariul între 24000$ şi 28000$ Q2-
Q1=25%
d) jumătate din salariaţi câştigă mai puţin de 28000$ annual Q2=Me
---------------------------------------------------------------------
5) Pentru un eşantion de angajaţi s-au obţinut următoarele rezultate cu
privire la nivelul salariului ($):

lOMoARcPSD|7897807
Statistics
Current Salary
N Valid 474
Missing 0
Mean $34,419.57
Std. Error of Mean
$784.311
Median $28,875.00
Mode $30,750
Std. Deviation
$17,075.661
Variance 291578214,453
Skewness 2,125
Std. Error of Skewness
,112
Kurtosis 5,378
Std. Error of Kurtosis
,224
Range $119,250
Minimum $15,750
Maximum $135,000
Sum $16,314,875
50 $28,875.00
75 $37,162.50
Se poate aprecia că:

a) repartiţia angajaţilor după salariu este asimetrică la
dreapta(Mo<Me<x(media=mean))
b) repartiţia angajaţilor după salariu este asimetrică la stânga(Mo>Me>x)
c) repartiţia angajaţilor după salariu este leptocurtică K=5,37>0 Adevarat
---------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------
6) 25% din salariaţii unei întreprinderi au un salariu de cel mult 2500 lei.
Această valoare reprezintă
a) quartila unu
b) mediana
c) quartila trei
---------------------------------------------------------------------
7) Distribuţia a n familii dintr-un bloc, după numărul de copii (X), la un
moment dat, se prezintă astfel :
xi 0 1 2 3 4
ni 5 15 20 10 5
Ponderea familiilor care au cel mult 2 copii este :
a) 72,7%(5+15+20)/ni => 40/55(se calc Fi crescator-care reprezinta cel mult)
b) 40%/
c) 2%
---------------------------------------------------------------------
8) Pentru două judeţe, A şi B, s-a înregistrat rata şomajului (%) în perioada
1990-2011. Rezultatele sunt reprezentate in figura de mai jos.

lOMoARcPSD|7897807
judetul_B
judetul_A
4 6 8 10 12 14 16 18 20 22
Care dintre afirmaţiile următoare sunt adevărate?

a) Judeţul B are o distribuţie a şomajului asimetrică la dreapta
b) Rata mediană a şomajului pentru judeţul A este mai mică decât cea pentru
judeţul B
c) Judeţul A este mai omogen decât judeţul B din punctul de vedere al ratei
şomajului
d) Mediana pentru judeţul B este de 14%
---------------------------------------------------------------------
9) Cheltuielile lunare (milioane lei) pentru plata serviciilor şi a dobânzilor la
creditele luate de un eşantion format din 8 familii sunt: X: (4, 6, 12, 7, 8,
10, 27, 16)
Pentru această distribuţie sunt valabile rezultatele:
a) Mo = 27
b) x = 11,25 milioane lei(90/8)
c) Me = 9( serie cu nr par (4,6,7,8,10,12,16,27) (8+10)/2
---------------------------------------------------------------------
10). Distribuţia unui eşantion de 200 de firme din judeţul Iaşi după profitul
lunar, obţinut in anul 2012, este caracterizată prin următoarele valori: x = 180
milioane şi s2= 361. Abaterea medie pătratică (abaterea standard) arată
că=>abaterea S= =19 mil
a) o firmă obţine un profit lunar care se abate de la profitul mediu cu 19
milioane lei
b) o firmă obţine un profit lunar care se abate, în medie, de la profitul mediu, cu
19 milioane lei, în sens pozitiv şi negativ
c) o firmă obţine un profit lunar care se abate, în medie, de la profitul mediu, cu
d) o firmă obţine un profit lunar mai mare decât profitul mediu cu 19 milioane
lei
---------------------------------------------------------------------
11) Distribuţia familiilor dintr-un bloc după numărul de copii se prezintă astfel:
Număr 0 1 2 3 4
copii
Număr 3 10 18 3 2
familii

lOMoARcPSD|7897807
Pentru exemplul dat, valoarea modului este:

a) Mo = 2 copii(xi cu valoare ni cea mai mare)
b) Mo = 18 copii
c) Mo = 32 copii
---------------------------------------------------------------------
12) Diagramele box-plot obţinute pentru distribuţia angajaţilor a două firme
după salariul lunar (euro) obţinut sunt prezentate mai jos:
Care dintre interpretările următoare sunt corecte?

a) Angajaţii de la firma A obţin un salariu mediu lunar mai mare decât angajaţii
de la firma B
b) Distribuţia angajaţilor după salariul obţinut este mai omogenă în cazul firmei
B decât în cazul firmei A
c) 50% dintre angajaţii firmei A obţin un salariu lunar mai mic de 400 euro în
timp ce 50% din angajaţii firmei B obţin un salariu lunar mai mic de 350 euro
d) 75% dintre angajaţii firmei B obţin un salariu mediu lunar mai mare de 250
euro
---------------------------------------------------------------------
13) În urma prelucrării datelor privind vârsta, înregistrate pentru o populaţie
formată din 100 de persoane, s-au obţinut următoarele rezultate:
x 25 ani s 2 9.
; Valoarea şi interpretarea corectă a coeficientului de variaţie
sunt:
a) v=12% şi arată că media distribuţiei este reprezentativă(v=s/x=3/25)
b) v=36% şi arată că media distribuţiei este reprezentativă
c) v=8,33% şi arată că media distribuţiei este nereprezentativă
--------------------------------------------------------------------
14) Un coeficient de boltire (k) egal cu - 4 arată:
a) o distribuţie leptocurtică
b) o distribuţie mezocurtică
c) o distribuţie platicurtică
1) 25% din salariaţii unei întreprinderi au un salariu de cel mult 1000 RON.
a) quartila unu
b) mediana
c) quartila trei

lOMoARcPSD|7897807

Număr copii 0 1 2 3 4
Număr familii 3 10 32 18 2
Pentru exemplul dat valoarea modului este

a) Mo 2 copii
b) Mo 18 familii
c) Mo 32 familii

x 30 ani s 2 16.
sunt:
a) v=13,33% şi arată că media distribuţiei este reprezentativă
b) v=1,2% şi arată că media distribuţiei este reprezentativă
4) Un coeficient de variaţie egal cu 56% arată că:

a) media este reprezentativă
b) distribuţia se caracterizează printr-o dispersie mare
c) media este nereprezentativă
5) Sunt variabile discrete

a) PNB/locuitor, speranţa de viaţă
b) numărul de copii pe familie, numărul de camere ale unui apartament
c) sexul persoanelor, starea civilă, domiciliul
6) Distribuţia studenţilor dintr-o serie după nota obţinută la un examen în sesiunea

iunie 2009 se prezintă astfel:
Nota Nr. Ni cresc-cel
9(xi) Studenţi(ni) mult
4 10 10
5 25 10+25=35
6 40 10+25+40=75
7 55 75+55=130
8 60 130+60=190
9 15 190+15=205
10 5 205+5=210
TOTAL 210
Numărul studenţilor care au obţinut cel mult nota 8 la examen este:
a) 130 studenţi

lOMoARcPSD|7897807
b) 190 studenţi
c) 80 studenţi
7) Distribuţia studenţilor dintr-o serie după nota obţinută la un examen în

sesiunea iunie 2009 se prezintă astfel:
Nota Nr. fi =ni/n Fi desc -
studenţi cel
putin=pest
e
4 10 10/210*10 95,24+4,7
0=4,76 6=100
5 25 25/210*10 83,33+11,
0=11,91 91=95,24
6 40 40/210*10 64,28+19,
0=19,05 05=83,33
7 55 55/210*10 38,09+26,
0=26,19 19=64,28
8 60 60/210*10 9,52+28,5
0=28,57 7=38,09
9 15 15/210*10 2,38+7,14
0=7,14 =9,52
10 5 5/210*100 2,38
=2,38
TOTAL 210 100
Ponderea studenţilor care au obţinut peste nota 7 la examen este
a) 64,28%
b) 28,57%
c) 38,09%
8) Valoarea vânzărilor (mld. lei) înregistrate de niste firme se prezintă astfel:

10, 12, 15, 18, 10. Pentru exemplul dat, sunt corecte afirmaţiile:
Seria. 10,10, 12, 15, 18.
a) vânzările medii sunt de 13 mld .lei----media arit x=suma(xi)/n=65/5=13 mil
b) jumătate din firme au vânzări de până la 10 mld. lei, iar jumătate din firme au
peste 10 mld. Lei===Me=> Ume=(n+1)/2=6/2=3, x3=12
c) cele mai multe firme au vânzări de 10 mld. Lei=> Mo=xi cu ni max, ni=2 pt
xi=10
9) Distribuţia firmelor dintr-o localitate după valoarea cifrei de afaceri realizate

în anul 2010 este caracterizată prin următoarele valori: x 17 mld . lei ;
Mo 10 mld . lei ; Me 12 mld . lei ; s 2 9 . Pentru exemplul dat, sunt corecte
afirmaţiile:
a) distribuţia este asimetrică la dreapta(Mo<Me<x)
b) media distribuţiei este reprezentativă(v=s/x=3/17*100=17.64<50%)

lOMoARcPSD|7897807
c) cele mai multe firme au înregistrat o cifră de afaceri de 12 mld.

Lei(Mo=10mil)
10) Distribuţiile studenţilor din două serii (seria 1 şi seria 2) după nota obţinută
la un examen în sesiunea ianuarie 2012 se prezintă astfel:
NOTA_1
NOTA_2
3 4 5 6 7 8 9 10 11
Pentru exemplul dat, sunt corecte afirmaţiile:

a) 50% din numărul total al studenţilor din prima serie au obţinut o notă de
până la 6

lOMoARcPSD|7897807
b) 75% din numărul total al studenţilor din a doua serie au obţinut o notă de
până la 8
c) distribuţia studenţilor din prima serie se caracterizează printr-o dispersie
mai mare
d) 50% din studenţii din prima serie au luat note între 5 şi 9.
11. Se cunosc următoarele rezultate privind vârsta înregistrată pentru un

eşantion de persoane:
Mean 23.57
Standard Error 0.45
Median 23.00
Mode 22.00
Standard Deviation 2.46
Sample Variance 6.05
Kurtosis(K) -1.06
Skewness(Sk) 0.33
Range 8.00
Minimum 20.00
Maximum 28.00
Sum 707.00
Count 30.00
Indicatorii formei (Skewness-pt asimetrie, Kurtosis-pt boltire).

Dupa cum stiti forma unei distributii poate fi identificata atat prin intermediul
graficelor, cat si
prin intermediul unor indicatori. Asadar:
-
pentru asimetrie avem coeficientul Skewness = 0.33(din tabel) (daca SK < 0 =>
distributia este asimetrica la stanga, intrucat SK > 0- distributia noastra este
asimetrica la
dreapta, iar daca Sk= 0 – distributia este simetrica);
-
pentru boltire avem coefiecientul de boltire Kurtosis = -1.06 (daca K>0 ->
distributia este
leptocurtica, intrucat k<0 – distributia este platicurtica, iar k=0 -> distributia
este
mezocurtica).
a) cele mai multe persoane au o vârstă de 23 de ani;(Mo)
b) coeficientul de variaţie este 10,44% şi arată că media este reprezentativă;
(v=s/x=2.46/23.57=10.44
c) distribuţia este asimetrică şi platicurtică.? Mo<Me<x---asimerica la dreapta,
SK=0.33>0, platicurtica K=-1,06<0

lOMoARcPSD|7897807
12. Pentru un eşantion de angajaţi repartizaţi după variabila salariul anual

($) s-au obţinut rezultatele din tabelul de mai jos.
Statistics
Current Salary
N Valid 474
Missing 0
Mean $34,000.00
Median $28,000.00
Mode $30,500
50 $28,000.00
75 $37,000.00

a) în medie, un angajat câştigă anual 34000$ Me=Q3=37000$
b) jumătate dintre angajaţi câştigă între 24000$ şi 37000$ Q3-Q1=50%
c) un sfert dintre angajaţi au salariul între 24000$ şi 28000$ Q2-Q1=25%
d) jumătate din salariaţi câştigă mai puţin de 28000$ anual Q2=Me
13. Pentru două judeţe, A şi B, s-a înregistrat rata şomajului (%) în perioada

lOMoARcPSD|7897807
judetul_B
judetul_A
4 6 8 10 12 14 16 18 20 22

judeţul B
şomajului
12. Se consideră distribuţia persoanelor pe medii de rezidenţă după salariul

lunar obţinut (sute lei) prezentată astfel:
Mediul Salariu
9 12 15 20
Urban 1 5 7 15
Rural 6 4 2 1

a) ponderea persoanelor din mediul rural este de 31,7%;
b) ponderea persoanelor din mediul rural este de 68,3%;
c) ponderea persoanelor cu un salariu de 12 sute lei este de 21,95%;
Rezolvare

lOMoARcPSD|7897807

lOMoARcPSD|7897807

lunar obţinut (sute lei), prezentată astfel:
Mediul Salariu
8-10 10-12 12-14 14-16
Urban 1 5 7 15
Rural 6 4 2 1

a) salariul mediu al persoanelor din mediul urban este de 9,27 sute lei;
b) salariul mediu al persoanelor din mediul rural este de 10,69 sute lei;
c) salariul mediu al persoanelor din eşantion este de 12,66 sute lei;
d) coeficientul de variaţie a salariilor din mediul urban faţă de salariul mediu
este de 12,98%.
Rezolvare

lOMoARcPSD|7897807

lOMoARcPSD|7897807

lOMoARcPSD|7897807

lOMoARcPSD|7897807

Recapitulare test EVP
1. Se considera urmatoarea distributie:
Nr.copii 0 1 2 3 4
Nr. familii 9 7 10 0 4
Sa se precizeze populatia, volumul populatiei, unitatea statistica, variabila si tipul

variabilei.
Rezolvare
Populatia este reprezentata de ansamblul familiilor. Volumul populatiei este de 30

familii. Unitatea statistica este familia. Variabila este numarul de copii ai unei familii.
Variabila este numerica, discreta.
2. În 2001, pentru un eşantion de familii, mediana venitului pe gospodărie era de

44.517$, iar media era 60.512$. Cum e distribuţia: simetrică, asim la stg sau asim la
dreapta?
Rezolvare
Media este mai mare decat mediana, deci distributia este asimetrica la dreapta.
3. Pentru o distribuţie a studenţilor după nota obţinută la Statistică se cunoaşte: D1=

2,5, Q1 = 4, Me=6,5, Q3 = 7, D9=8. Să se interpreteze valorile indicatorilor si a
amplitudinii intervalului interquartilic.
Rezolvare
D1 = 2.5
10% din studenti au obtinut note de cel mult 2.5, iar restul de 90% au obtinut note de
cel putin 2.5 puncte.
Q1 = 4
25% din studenti au obtinut note de cel mult 4, iar restul de 75% au obtinut note de
cel putin 4 puncte.
Me = 6.5
50% din studenti au obtinut note de cel mult 6.5, iar restul de 50% au obtinut note de
cel putin 6.5 puncte.
Q3 = 7
cel putin 7 puncte.
1
D9 = 8
cel putin 8 puncte.
Amplitudinea intervalului interquartilic

IQ = Q3 – Q1 = 7 – 4 = 3
Pentru 50% din studenti, diferenta de punctaj este de maxim 3 puncte.
4. Se consideră distribuţia locuitorilor unei localităţi după sexul persoanei, prezentată

în tabelul de mai jos.
xi ni fi %
Masculin 70 45
Feminin 85 55
Total 155 100
Sa se interpreteze modul.
Rezolvare
Modul este Feminin (valoarea variabilei cu cea mai mare frecventa de apartiei, 85).
Cele mai multe persoane sunt de sex feminin.
5. Se considera distributia angajatilor unei firme dupa nivelul de educatie (ani), pe

sexe.
Se cere sa se caracterizeze asimetria celor doua distributii si sa se compare nivelurile
medii si de dispesie pentru cele doua sexe.
2
Female
Respondent's Sex
735 765 621897 1,412 961 757
Male
75 244
0 5 10 15 20
Highest Year of School Completed
Rezolvare
Evaluarea asimetriei
Ambele distributii ale nivelului de educatie sunt asimetrice la dreapta.
Evaluarea nivelului mediu

Nivelul mediu de educatie al barbatilor este usor mai mare decat cel al femeilor
(mediana nivelului de educatie al barbatilor este mai mare decat mediana nivelului de
educatie al femeilor)
Evaluarea nivelului de dispersie

Dispersia nivelului de educatie al femeilor este mai mica decat cel al barbatilor (exista
diferente mai mici intre femei decat intre barbati, nivelul de educatie al femeilor este
mai omogen decat cel al barbatilor).
6. Valoarea cifrei de afaceri (mld. lei) înregistrată de un eşantion de firme se prezintă astfel:
10, 12, 15, 18, 9. Sa se calculeze si sa se interpreteze mediana si coeficientul de variatie.
Mediana
9, 10, 12, 15, 18
Mediana este 12 mld.lei.
50% din firme au o cifra de afaceri de cel mult 12 mld. lei, iar 50% din firme au cifra
de afaceri de cel putin 12 mld. lei.
Coeficientul de variatie
3
Media aritmetica
64
x  12.8
5
(9  12.8) 2  (10  12.8) 2  (12  12.8) 2  15  12.8  18  12.8
2 2
s =3.31
5
v=(3.31/12.8)*100=25.85%
Dispersia este mica, populatia este omogena, media este reprezentativa.
7. Pentru sirul de valori
1, 5, 6, 3, 4, 5, 7, 5, 300
care este cel mai potrivit indicator pentru a caracteriza tendinta centrala?
Rezolvare
Mediana este mai potrivita, deoarece sirul de valori prezinta o valoare atipica si
media aritmetica ar fi influentata de aceasta valoare.
8. Pentru distributia unui esantion de angajati dupa educatie, prezentata in figura

de mai jos, identificati si interpretati valorile decilelor si quartilelor care sunt
folosite in construirea diagramei.
22
20
18
16
14
12
10
Educational Level (years)
4
D1=8 ani
Q1=12 ani
Q2=15 ani
Q3=16 ani
D9=21 ani
9. Se considera distributia studentilor unei grupe dupa nota obtinuta la un test.
xi-1, xi ni
2-4 10
4-6 12
6-8 20
8-10 8
Total 50
Sa se calculeze si sa se interpreteze media aritmetica.
Rezolvare
xi-1, xi ni xi’ xi’*ni

2-4 10 3 30
4-6 12 5 60
6-8 20 7 140
8-10 8 9 72
Total 50 302
302
x  6.04 puncte
50
In medie, un student a obtinut la test 6.04 puncte.
10. Se considera distributia studentilor unei serii dupa mediul de rezidenta si numarul
de frati/surori.
Numarul de frati/surori Urban Rural

Media 1.7 2.3
Abaterea standard 0.46 1.55
Nr. studenti 50 30
Se cere:
1. Sa se precizeze variabila X si variabila Y
2. Sa se determine care din cele doua grupuri este mai omogen
3. Sa se calculeze media totala la nivelul seriei de studenti
4. Sa se calculeze varianta inter-grupe si varianta intra-grupe
5. Sa se calculeze varianta totala la nivelul seriei
5
6. Sa se precizeze cat % din variatia variabilei X este explicata prin factorul de
grupare.
Rezolvare
1. Variabila X este numarul de frati/surori.

Variabila Y este mediul de rezidenta.
2. vU=(0.46/1.7)*100=27.05%
vR=(1.55/2.3)*100=67.39%
Coeficientul de variatie este mai mic pentru mediul urban, deci grupul studentilor din
urban este mai omogen decat cel al studentilor din rural.
1.7 * 50  2.3 * 30
3. x   1.92
80
4.
Numarul de frati/surori Urban Rural

Media 1.7 2.3
Abaterea standard 0.46 1.55
Nr. studenti 50 30
Varianta inter-grupe
(1.7  1.92) 2 * 50  2.3  1.92 * 30
2
sx j 
2
 0.084
80
Varianta intra-grupe
0.462 * 50  1.552 * 30
s 
2
 1.03
80
5. Varianta totala
s X2  0.084  1.03  1.114
6. Calculam coeficientul factorului de grupare (esential), k1.
k1=(0.084/1.114)*100=7.54%
6
11. Se considera distributia notelor unei grupe de studenti pe sexe.
Nota Masculin Feminin Total

4 5 4 9
6 8 6 14
8 10 20 30
10 4 5 9
Total 27 35 62
Se cere:
1. Cat % din totalul studentilor sunt de sex feminin si au nota 6? Ce tip de
frecventa este aceasta?
(6/62)*100=9.67%
Aceasta este o frecventa relativa partiala.
2. Cat % din totalul studentilor de sex feminin au nota 6? Ce tip de frecventa este
aceasta?
(6/35)*100=17.14%
Aceasta este o frecventa relativa conditionata, de tipul fi|j
3. Cat % din totalul studentilor cu nota 6 sunt de sex feminin? Ce tip de frecventa
este aceasta?
(6/14)*100=42.85%
Aceasta este o frecventa relativa conditionata, de tipul fj|i
4. Cat % din totalul studentilor sunt de sex feminin? Ce tip de frecventa este
aceasta?
(35/62)*100=56.45%
Aceasta este o frecventa relativa marginala, de tipul f.j.
5. Cat % din totalul studentilor au nota 6? Ce tip de frecventa este aceasta?
(14/62)*100=22.58%
Aceasta este o frecventa relativa marginala, de tipul fi..
7
12. Se considera distribuţia unui eşantion de 150 de angajaţi ai unei firme A după nr
de ore suplimentare facute zilnic la locul de munca
xi fi (%)
1 13.34
2 53.34
3 24.66
4 8.66
Total 100
Se cere sa se determine:
1. Câţi angajaţi fac zilnic 3 ore suplimentare?
0.2466*150=37 angajati
2. Câţi angajaţi fac cel mult 3 ore suplimentare?
((13.44+53.34+24.66)*150)/100=137 angajati
3. Cât % dintre angajaţi fac cel puţin 3 ore suplimentare?

24.66+8.66=33.32%
4. Cât % dintre angajaţi fac maxim 3 ore suplimentare?

13.44+53+34+24.66=91.34%
5. Cât % dintre angajaţi fac 2 ore suplimentare?

53.34%
6. Câţi angajaţi fac minim 2 ore suplimentare?

((100-13.34)*150)/100=130 angajati
7. Media aritmetica, mediana, modul, abaterea medie patratica, coeficientul de

variatie, Q3 si D6.
xi fi (%)
ni (fi*150) xi*ni Ni↓ xi  x x i x  x  x   n
2
i
2
i
1 13.34 20 20 20 -1.28 1.63 32.76

2 53.34 80 160 100 -0.28 0.07 6.27
3 24.66 37 111 137 0.72 0.51 19.18
4 8.66 13 52 150 1.72 2.96 38.45
Total 100 150 343 - 96.66
Media aritmetica
343
x  2.28 ~ 2ore
150
In medie, un angajat face zilnic 2 ore suplimentare.
Mediana
UMe=151/2=75.5
Ni=100, deci Me=2 ore
8
50% din angajati fac cel mult 2 ore suplimentare, iar restul de 50% fac cel putin 2 ore
suplimentare.
Modul
ni maxim = 80, deci Mo=2 ore
Cei mai multi angajati fac 2 ore suplimentare.
Abaterea medie patratica

96.66
s  0.802 ~ 1ora
150
In medie, numarul de ore suplimentare facute de un angajat se abate de la numarul

mediu de ore suplimentare cu o ora.
v=(0.802/2.28)*100=35.17%
Dispersia este mica, populatia este omogena, media este reprezentativa.
Q3
UQ3=3*(151/4)=113.25
Ni=137, deci Q3=3 ore
suplimentare.
D6
UD6=6*(151/10)=90.6
Ni=100, deci D6=2 ore
suplimentare.
9
Seminar 6 - Distribuții bidimensionale
Distribuția unui eșantion de 750 de firme din Iași după cifra de afaceri, X, și tipul
firmei, Y, (mici, mijlocii și mari) este prezentată în tabelul de mai jos.
Tabelul 6.1. Distribuția firmelor din Iași după cifra de afaceri și tipul firmei
xi yj mici mijlocii mari TOTAL

(mii lei)
10 132 30 8 170
20 42 60 13 115
30 20 90 40 150
40 6 70 239 315
TOTAL 200 250 300 750
Q: Ce trebuie sa imi arate datele astfel incat eu sa zic ca dimensiunea firmei influenteaza cifra
de afaceri (adica Y este factor de influenta pentru X)?
A: DIFERENTELE DIN INTERIORUL GRUPELOR TREBUIE SA FIE MAI MICI DECAT
DIFERENTELE DINTRE GRUPURI!!!
2 CONDITII TREBUIE INDEPLINITE: GRUPURILE TREBUIE SA FIE OMOGENE IN

INTERIOR & SA FIE ETEROGENE INTRE ELE!!!!
AM DOI INDICATORI CARE IMI ARATA DACA CELE DOUA CONDITII SUNT
INDEPLINITE:
- varianta intra-grupe, care imi arata cat de omogene sunt grupele in interior, adica cat
de omogene sunt firmele de aceeasi dimensiune;
- varianta inter-grupe, care imi arata cat de diferit se comporta grupurile intre ele, adica
cat de diferite sunt fimele de dimensiune diferita intre ele.
DECI, TREBUIE CA VARIANTA INTRA-GRUPE SA FIE MAI MICA DECAT
VARIANTA INTER-GRUPE!!!
Se cere:
1. Puneți în evidență distribuția marginală a variabilei X și distribuția marginală a
variabilei Y
2. Puneți în evidență distribuțiile condiționate. Câte distribuții condiționate sunt?
3. Să se interpreteze frecvențele absolute parțiale
1
4. Să se interpreteze frecvențele absolute marginale
5. Să se calculeze și să se interpreteze frecvențele relative parțiale
6. Să se calculeze și să se interpreteze frecvențele relative marginale
7. Să se calculeze și să se interpreteze frecvențele relative condiționate
8. Să se calculeze și să se interpreteze mediile condiționate (mediile pe grupe) -
OPTIONAL
9. Să se calculeze varianțele condiționate (varianțele de grupă) - OPTIONAL
10. Să se calculeze și să se interpreteze media pe total
11. Să se calculeze media varianțelor de grupă (varianta intragrupe)
12. Să se calculeze varianța între grupe (varianța intergrupe)
13. Să se calculeze varianța generală
14. Să se calculeze coeficientul de influență a factorului de grupare și coeficientul de
influență a factorilor aleatori/întâmplători
Forma generală a unei distribuții bidimensionale poate fi prezentată astfel:

xi yj y1 y2 yj yp TOTAL
x1 n11 n12 n1 j n1 p n1.

x2 n21 n22 n2 j n2 p
n2.
xi ni1 ni 2 nij nip ni.
xm nm1 nm 2 nmj nmp nm.
TOTAL n.1 n.2 n.j n.p n..
2
În cazul problemei noastre, avem:
xi yj y1 y2 y3
TOTAL
(ni.)
x1 n11 n12 n13 n1.
x2 n21 n22 n23 n2.
x3 n31 n32 n33 n3.
x4 n41 n42 n43 n4.
TOTAL
n.1 n.2 n.3 n..
(n.j)

(mii lei)
10 132 30 8 170
20 42 60 13 115
30 20 90 40 150
40 6 70 239 315
TOTAL 200 250 300 750
3
1. Puneți în evidență distribuția marginală a variabilei X și distribuția marginală a variabilei
Y
O distribuție a unei variabile empirice poate fi pusă în evidență prin prezentarea
valorilor variabilei și a frecvențelor lor de apariție.
Sunt două distribuții marginale constituite din valorile variabilei și frecvențele marginale.
Tabelul 6.2. Distribuția firmelor din Iași după cifra de afaceri
xi ni.
(mii lei)
10 170
20 115
30 150
40 315
TOTAL 750
Tabelul 6.3. Distribuția firmelor din Iași după tipul firmelor

yj n.j
mici 200
mijlocii 250
mari 300
TOTAL 750
2. Puneți în evidență distribuțiile condiționate. Câte distribuții condiționate sunt?

Sunt m+p=4+3=7 distribuții condiționate
Tabelul 6.4 Distribuția cifrei de afaceri a firmelor din Iași condiționată de tipul firmei să fie
“mică”  X / Y  y1 
xi ni1
(mii lei)
10 132
20 42
30 20
40 6
TOTAL 200
“mijlocie”  X / Y  y2 
xi ni 2
(mii lei)
10 30
20 60
30 90
40 70
TOTAL 250
4
“mare”  X / Y  y3 
xi ni 3
(mii lei)
10 8
20 13
30 40
40 239
TOTAL 300
Distribuțiile prezentate în tabelele 6.2, 6.4, 6.5 și 6.6 sunt distribuții ale unei variabile
cantitative, discrete. Prin urmare pentru acestea putem determina nivelul mediu prin media
aritmetică, dispersia prin abaterea standard etc.
Tabelul 6.7 Distribuția firmelor din Iași după tipul firmei condiționată ca cifra de afaceri să
fie 10 mii lei Y / X  x1 
yj n1 j
mici 132
mijlocii 30
mari 8
TOTAL 170
yj n2 j
mici 42
mijlocii 60
mari 13
TOTAL 115
yj n3 j
mici 20
mijlocii 90
mari 40
TOTAL 150
yj n4 j
mici 6
mijlocii 70
mari 239
TOTAL 315
5
3. Să se interpreteze frecvențele absolute parțiale

(mii lei)
10 132 30 8 170
20 42 60 13 115
30 20 90 40 150
40 6 70 239 315
TOTAL 200 250 300 750
n11  132 . 132 de firme sunt mici și au cifra de afaceri egală cu 10 mii lei
n41  6 . 6 firme sunt mici și au cifra de afaceri egală cu 40 mii lei
n12  30 . 30 de firme sunt mijlocii și au cifra de afaceri egală cu 10 mii lei
n13  8 . 8 firme sunt mari și au cifra de afaceri egală cu 10 mii lei
n23  13 . 13 firme sunt mari și au cifra de afaceri egală cu 20 mii lei
n33  40 . 40 de firme sunt mari și au cifra de afaceri egală cu 30 mii lei
n43  239 . 239 de firme sunt mari și au cifra de afaceri egală cu 40 mii lei
4. Să se interpreteze frecvențele absolute marginale

xi ni.
(mii lei)
10 170
20 115
30 150
40 315
TOTAL 750
n1  170 . 170 de firme au cifra de afaceri de 10 mii lei

n2  115 . 115 firme au cifra de afaceri de 20 mii lei
n3  150 . 150 de firme au cifra de afaceri de 30 mii lei
n4  315 . 315 firme au cifra de afaceri de 40 mii lei
6
yj n.j
mici 200
mijlocii 250
mari 300
TOTAL 750
n 1  200 . 17 firme sunt mici

n 2  250 . 250 de firme sunt mijlocii
n 3  300 . 300 de firme sunt mari
5. Să se calculeze și să se interpreteze frecvențele relative parțiale
nij
fij  100
n
Tabelul initial
(mii lei)
10 132 30 8 170
20 42 60 13 115
30 20 90 40 150
40 6 70 239 315
TOTAL 200 250 300 750
Frecventele relative partiale (%)
xi yj mici mijlocii mari

(mii lei)
10 17.6 4 1.07
20 5.6 8 1.73
30 2.67 12 5.33
40 0.8 9.33 31.87
n11 132
f11  100  100  17,6% . 17,6% din firme sunt mici și au cifra de afaceri egală cu 10 mii lei
n 750
n 42
f 21  21 100   100  5,6% . 5,6% din firme sunt mici și au cifra de afaceri egală cu 20 mii lei
n 750
n 20
f31  31 100  100  2,67% . 2,67% din firme sunt mici și au cifra de afaceri egală cu 30 mii lei
n 750
n 6
f 41  41 100   100  0,8% . 0,8% din firme sunt mici și au cifra de afaceri egală cu 40 mii lei
n 750
7
n12 30
f12  100  100  4,00% . 4,00% din firme sunt mijlocii și au cifra de afaceri egală cu 10 mii
n 750
lei
n22 60
f 22  100  100  8,00% . 8,00% din firme sunt mijlocii și au cifra de afaceri egală cu 20 mii
n 750
lei
n32 90
f32  100  100  12,00% . 12,00% din firme sunt mijlocii și au cifra de afaceri egală cu 30
n 750
mii lei
n 70
f 42  42 100  100  9,33% . 9,33% din firme sunt mijlocii și au cifra de afaceri egală cu 40 mii
n 750
lei
n13 8
f13  100   100  1,07% . 1,07% din firme sunt mari și au cifra de afaceri egală cu 10
n 750
mii lei
n23 13
f 23  100  100  1,73% . 1,73% din firme sunt mari și au cifra de afaceri egală cu 20
n 750
mii lei
n33 40
f33  100  100  5,33% . 5,33% din firme sunt mari și au cifra de afaceri egală cu 30
n 750
mii lei
n43 239
f 43  100  100  31,87% . 31,87% din firme sunt mari și au cifra de afaceri egală cu
n 750
40 mii lei
8
6. Să se calculeze și să se interpreteze frecvențele relative marginale
xi ni.
(mii lei)
10 170
20 115
30 150
40 315
TOTAL 750
Frecventele relative marginale dupa X

xi fi.
(mii lei)
10 (170/750)*100=22.67
20 (115/750)*100=15.33
30 (150/750)*100=20
40 (315/750)*100=42
TOTAL 100
ni
fi  100
n
n1 170
f1  100  100  22, 67% . 22,67% dintre firme au cifra de afaceri de 10 mii lei
n 750
n 115
f 2  2 100  100  15,33% , 15,33% dintre firme au cifra de afaceri de 20 mii lei
n 750
n 150
f3  3 100  100  20, 00% , 20% dintre firme au cifra de afaceri de 30 mii lei
n 750
n 315
f 4  4 100  100  42, 00% , 42% dintre firme au cifra de afaceri de 40 mii lei
n 750

yj n.j
mici 200
mijlocii 250
mari 300
TOTAL 750
Frecvente relative marginale dupa Y

yj f.j
mici (200/750)*100=26.67
mijlocii (250/750)*100=33.33
mari (300/750)*100=40
TOTAL 100
9
nj
fj 100
n
n1 200
f1  100  100  26, 67% , 26,67% dintre firme sunt mici
n 750
n 250
f 2  2 100  100  33,33% , 33,33% dintre firme sunt mijlocii
n 750
n 300
f 3  3 100  100  40, 00% , 40% dintre firme sunt mari
n 750
7. Să se calculeze și să se interpreteze frecvențele relative condiționate

nij
fi j  100 , j valoare fixă (mărimea firmei)
nj
Firme Mici
ni1
fi 1  100
n1
“mică”  X / Y  y1 
xi ni1
(mii lei)
10 132
20 42
30 20
40 6
TOTAL 200
Frecventele conditionate pentru grupul firmelor mici

xi fi1
(mii lei)
10 (132/200)*100=66
20 (42/200)*100=21
30 (20/200)*100=10
40 (6/200)*100=3
TOTAL 100
f1/1 reprezintă frecvența relativă a firmelor mici condiționate ca valoarea cifrei de afaceri să fie de
10 mii lei
n11 132
f1 1  100  100  66, 00% . 66% dintre firmele mici au cifra de afaceri egală cu 10 mii lei
n1 200
10
n21 42
f2 1  100  100  21, 00% . 21% dintre firmele mici au cifra de afaceri egală cu 20 mii lei
n1 200
n 20
f3 1  31 100  100  10, 00% . 10% dintre firmele mici au cifra de afaceri egală cu 30 mii lei
n1 200
n 6
f 4 1  41 100  100  3, 00% . 3% dintre firmele mici au cifra de afaceri egală cu 40 mii lei
n1 200
**********************************************************************************
Firme Mijlocii
xi ni 2
(mii lei)
10 30
20 60
30 90
40 70
TOTAL 250
Frecventele conditionate pentru grupul firmelor mijlocii

xi fi2
(mii lei)
10 (30/250)*100=12
20 (60/250)*100=24
30 (90/250)*100=36
40 (70/250)*100=28
TOTAL 100
ni 2
fi 2  100
n2
f1/ 2 -reprezintă frecvența relativă a firmelor mijlocii condiționate ca valoarea cifrei de afaceri să fie
de 10 mii lei
n12 30
f1 2  100  100  12, 00% . 12% dintre firmele mijlocii au cifra de afaceri egală cu 10 mii
n2 250
lei
n22 60
f2 2  100  100  24, 00% . 24% dintre firmele mijlocii au cifra de afaceri egală cu 20
n2 250
mii lei
n32 90
n2 250
mii lei
n42 70
n2 250
mii lei
11
********************************************************************************
Firme Mari
ni 3
fi 3  100
n3
“mare”  X / Y  y3 
xi ni 3
(mii lei)
10 8
20 13
30 40
40 239
TOTAL 300
Frecventele conditionate pentru grupul firmelor mari

xi fi3
(mii lei)
10 (8/300)*100=2.67
20 (13/300)*100=4.33
30 (40/300)*100=13.33
40 (239/300)*100=79.67
TOTAL 100
n13 8
f1 3  100  100  2, 67% . 2,67% dintre firmele mari au cifra de afaceri egală cu 10 mii
n3 300
lei
n23 13
f2 3  100  100  4,33% . 4,33% dintre firmele mari au cifra de afaceri egală cu 20 mii
n3 300
lei
n33 40
f3 3  100  100  13,33% . 13,33% dintre firmele mari au cifra de afaceri egală cu 30 mii
n3 300
lei
n43 239
f4 3  100  100  79, 67% . 79,67% dintre firmele mari au cifra de afaceri egală cu 40
n3 300
mii lei
nij
fi j  100 , i valoare fixă (cifra de afaceri)
ni
**********************************************************************************
12
Firme cu cifra de afaceri de 10 mii lei
n1 j
f1 j  100
n1
yj n1 j
mici 132
mijlocii 30
mari 8
TOTAL 170
Frecvente conditionate pentru grupul firmelor care au CA de 10 mii lei

yj f1j
mici (132/170)*100=77.65
mijlocii (30/170)*100=17.65
mari (8/170)*100=4.7
TOTAL 100
n11 132
f1 1  100  100  77, 65% . 77,65% dintre firmele ce au cifra de afaceri egală cu 10 mii lei
n1 170
sunt mici
n12 30
n1 170
sunt mijlocii
n13 8
n1 170
sunt mari
*********************************************************************************
13
n2 j
f2 j  100
n2
yj n2 j
mici 42
mijlocii 60
mari 13
TOTAL 115
Frecvente conditionate pentru grupul firmelor care au o CA de 20 mii lei

yj f2j
mici (42/115)*100=36.52
mijlocii (60/115)*100=52.17
mari (13/115)*100=11.31
TOTAL 100
n21 42
f2 1  100  100  36,52% . 36,52% dintre firmele ce au cifra de afaceri egală cu 20 mii lei
n2 115
sunt mici
n22 60
f2 2  100  100  52,17% . 52,17% dintre firmele ce au cifra de afaceri egală cu 20 mii
n2 115
lei sunt mijlocii
n23 13
n2 115
sunt mari
*********************************************************************************
14
n3 j
f3 j  100
n3
yj n3 j
mici 20
mijlocii 90
mari 40
TOTAL 150
Frecvente conditionate pentru grupul firmelor care au o CA de 30 mii lei

yj f3j
mici (20/150)*100=13.33
mijlocii (90/150)*100=60
mari (40/150)*100=26.67
TOTAL 100
n31 20
n3 150
sunt mici
n32 90
n3 150
sunt mijlocii
n33 40
f3 3  100  100  26, 67% . 26,67% dintre firmele ce au cifra de afaceri egală cu 30 mii
n3 150
lei sunt mari
*********************************************************************************
15
n4 j
f4 j  100
n4
yj n4 j
mici 6
mijlocii 70
mari 239
TOTAL 315
Frecvente conditionate pentru grupul firmelor care au CA de 40 mii lei

yj f4j
mici (6/315)*100=1.91
mijlocii (70/315)*100=22.22
mari (239/315)*100=75.87
TOTAL 100
n41 6
n4 315
sunt mici
n42 70
f4 2  100  100  22, 22% . 22,22% dintre firmele ce au cifra de afaceri egală cu 40 mii
n4 315
lei sunt mijlocii
n43 239
n4 315
sunt mari
16
8. Să se calculeze și să se interpreteze mediile condiționate (mediile pe grupe)
Mediile condiționate pot fi calculate pentru fiecare din distribuțiile condiționate ale variabilei
cantitative, cifra de afaceri.
m m
x n i ij x n i ij
xj  i 1
p
 i 1
nj
n
j 1
ij
“mică”  X / Y  y1 
xi ni1 xi ni1
(mii lei)
10 132 1320
20 42 840
30 20 600
40 6 240
TOTAL 200 3000
m m
x n i i1 x n i i1
3000
x1  i 1
p
 i 1
  15 mii lei
n1 200
n
j 1
ij
Cifra medie de afaceri a firmelor mici este de 15 mii lei.
xi ni 2 xi ni 2
(mii lei)
10 30 300
20 60 1200
30 90 2700
40 70 2800
TOTAL 250 7000
m m
x n i i2 x n i i2
7000
x2  i 1
p
 i 1
  28 mii lei
n2 250
n j 1
ij
Cifra medie de afaceri a firmelor medii este de 28 mii lei.
17
“mare”  X / Y  y3 
xi ni 3 xi ni 3
(mii lei)
10 8 80
20 13 260
30 40 1200
40 239 9560
TOTAL 300 11100
m m
 xi ni 3 x n i i3
11100
x3  i 1
p
 i 1
  37 mii lei
n3 300
n
j 1
ij
Cifra medie de a faceri a firmelor mari este de 37 mii lei.
9. Să se calculeze varianțele condiționate (varianțele de grupă)

Varianțele de grupă pot fi calculate pentru fiecare din distribuțiile condiționate ale
variabilei cantitative, cifra de afaceri.
 x  x j  nij  x  x j  nij
m m
i i
s 2j  i 1
m
 i 1
n
n j
ij
i 1
“mică”  X / Y  y1 
xi ni1 xi ni1 xi  x1  xi  x1 
2
 xi  x1 
2
ni1
(mii lei)
10 132 1320 -5 25 3300
20 42 840 5 25 1050
30 20 600 15 225 4500
40 6 240 25 625 3750
TOTAL 200 3000 - - 12600
m m
  xi  x1   x  x1  ni1
2 2
ni1 i
s12  i 1
m
 i 1
n
n1
i1
i 1
12600
s12   63
200
18
xi ni 2 xi ni 2 xi  x2  xi  x2 
2
 xi  x2 
2
ni 2
(mii lei)
10 30 300 -18 324 9720
20 60 1200 -8 64 3840
30 90 2700 2 4 360
40 70 2800 12 144 10080
TOTAL 250 7000 - - 24000
m m
  xi  x2   x  x2  ni 2
2 2
ni 2 i
s22  i 1
m
 i 1
n
n2
i2
i 1
24000
s22   96
250
“mare”  X / Y  y3 
xi ni 3 xi ni 3 xi  x3  xi  x3 
2
 xi  x3 
2
ni 3
(mii lei)
10 8 80 -27 729 5832
20 13 260 -17 289 3757
30 40 1200 -7 49 1960
40 239 9560 3 9 2151
TOTAL 300 11100 - - 13700
m m
 x  x3  ni 3  x  x3  ni 3
2 2
i i
s32  i 1
m
 i 1
n
n3
i3
i 1
13700
s32   45,67
300
In sinteza, mediile si variantele conditionate sunt prezentate in tabelul de mai jos.
Firme mici Firme mijlocii Firme mari

Mediile de grupa 15 28 37
Variantele de grupa 63 96 45.67
Volumul grupelor 200 250 300
10. Să se calculeze și să se interpreteze media pe total

p p
 xjn j
j 1
x n
j 1
j j
x p

n
n
j 1
j
15  200  28  250  37  300 3000  7000  11100 21100

x    28,13 mii lei
750 750 750
19
Cifra medie de afaceri a tuturor firmelor este de 28.13 mii lei.
Media pe total poate fi calculată și cu ajutorul distribuției marginale a variabilei X.

xi ni. xini.
(mii lei)
10 170 1700
20 115 2300
30 150 4500
40 315 12600
TOTAL 750 21100
m m
 xi ni xn i i
x i 1
m
 i 1
n
n
i
i 1
21100
x  28,13 mii lei
750
11. Să se calculeze media varianțelor de grupă (varianța intragrupe sau varianta datorata
factorilor intamplatori)
p p
 s 2j n
j 1
j s n
j 1
2
j j
s2  p

n
n
j 1
j
Varianta intra-grupe trebuie sa-mi arate care e valoarea diferentelor de CA intre firmele de aceeasi
dimensiune.

63  200  96  250  45,67  300 12600  24000  13700

s2  
750 750
50300
s2   67,067
750
20
12. Să se calculeze varianța între grupe (varianța intergrupe sau varianța datorata factorului
de grupare – tipul firmei)
 x  x n j  x  x n j
p p
2 2
j j
j 1 j 1
sx2j  p

n
n
j 1
j
Varianta inter-grupe imi da o valoare a diferentelor de CA intre firmele de dimensiuni diferite.

xj  x x  x x  x n
2 2
xj n j j j j
15 200 -13,13 172,48 34496,89

28 250 -0,13 0,02 4,44
37 300 8,87 78,62 23585,33
TOTAL 750 58086,67
Media generala este 28.13.
s x2j 
15  28.132  200  28  28.132  250  37  28.132  300
750
58086,67
sx2j   77,45
750
13.Să se calculeze varianța generală

xi ni xi  x  xi  x 
2
 xi  x 
2
ni
(mii lei)
10 170 -18,13 328,82 55899,02
20 115 -8,13 66,15 7607,38
30 150 1,87 3,48 522,67
40 315 11,87 140,82 44357,60
TOTAL 750 -12,53 539,27 108386,67
m m
  xi  x   x  x  ni
2 2
ni i
s X2  i 1
m
 i 1
n
n
i
i 1
108386,67
sX2   144,52
750
21
Dar, daca avem deja cele doua componente ale variantei generale, varianta intergrupe si varianta
intragrupe, calculam varianta generala ca suma a celor doua.
sX2  sx2j  s 2
144,52=77,45+67,07
14. Să se calculeze coeficientul de influență a factorului de grupare și coeficientul de

influență a factorilor aleatori/întâmplători
sx2j 77, 45
k1  2
 100   100  53,59%
s X 144,52
2
s 67,07
k2  2
100   100  46, 41%
sX 144,52
Deoarece coeficientul factorului de grupare k1 este mai mare decât coeficientul influenței factorilor
întâmplători k 2 , factorul de grupare, tipul firmelor (mici, mijlocii și mari) are influență asupra cifrei de
afaceri a firmelor din Iași.
53,59% din variatia totala a cifrei de afaceri este explicata de factorul de grupare, tipul firmelor.
Restul de 46.41% din variatia totala a cifrei de afaceri este datorata factorilor intamplatori (alti factori
decat factorul de grupare).
22
PROBLEME
1. Pentru lotul olimpic de sărituri în înălţime al unei ţări s-a înregistrat înălţimea săriturii (X) şi sexul atletului (Y).
S-au obţinut datele de mai jos.
Sexul persoanei
Înălţimea săriturii
Masculin Feminin
Media xM  2.1 xF  1.85

Varianţa s M2  0.037 s F2  0.026
Volumul grupei j 25 15
Se cere:
a. Să se calculeze înălţimea medie a săriturii la nivelul lotului

b. Să se calculeze media varianţelor condiţionate (varianta intra-grupe)
c. Să se calculeze varianţa mediilor condiţionate (varianta inter-grupe)
d. Să se calculeze varianţa înălţimii săriturii
e. Să se determine dacă sexul persoanei influentează inălţimea săriturii
2. Se consideră distribuţia unui eşantion de persoane după statusul de fumator (Da sau Nu) şi greutate (kg.).
Status fumat Da Nu Total

Greutate
50 2 0 2
55 0 2 2
60 0 3 3
63 3 2 5
68 2 0 2
70 1 0 1
Total 8 7 15
Se cere:
1. Să se construiască distribuţiile marginale

2. Să se construiască distribuţiile condiţionate
3. Să se calculeze frecvenţele relative marginale
4. Să se calculeze frecvenţele relative condiţionate
5. Să se calculeze frecvenţele relative parţiale
6. Cât la sută din persoanele din eşantion sunt fumătoare şi au 63 de kg?

7. Cât la sută din persoanele nefumătoare au 55 de kg?
8. Cât la sută din persoanele cu greutatea de 68 de kg sunt fumătoare?
23
Seminar analiza descriptiva univariata a unei serii
I. Se inregistreaza numarul de zboruri in ultimul an pentru un esantion de 5 persoane: 6, 7, 10, 12, 15.
Sa se calculeze si sa se interpreteze media aritmetica si mediana.
Rezolvare
6  7  10  12  15 50
x   10 zboruri
5 5
In medie, o persoana a efectuat 10 zboruri in ultimul an.
Me= 10 zboruri
Jumatate din persoane au efectuat cel mult 10 zboruri in ultimul an, iar 50% au efectuat cel putin 10
zboruri in ultimul an.
II. Se considera distributia unui eşantion de angajaţi ai firmei X după numărul de mijloace de
transport în comun folosite zilnic până la locul de muncă. Datele sunt prezentate in tabelul de mai jos.
Tabelul 1. Distribuţia unui eşantion de angajaţi ai firmei X după numărul de mijloace de transport în
comun folosite zilnic până la locul de muncă
xi ni
1.00 5
2.00 75
3.00 27
4.00 3
Total 110
1. Sa se calculeze si sa se interpreteze frecventele absolute si relative, simple si cumulate (doar

pentru nivelul (xi=2), media aritmetica, modul si mediana.
2. Sa se calculeze si sa se interpreteze Q1, Q3 si D7.
3. Sa se calculeze si sa se interpreteze varianta, abaterea medie patratica si coeficientul de variatie.
4. Sa se reprezinte grafic distributia, folosind curba frecventelor
5. Stiind ca γ1 = 0.761 si γ2 = 1.056, sa se intrepreteze asimetria si boltirea distributiei.
1
Rezolvare
Calculul si interpretarea frecventelor
xi ni fi (%) Ni↓ Ni↑ Fi↓ Fi↑

1 5 4,55 5+0=5 5+105=110 4.55+0=4.55 4.55+95.45=100
2 75 68,18 75+5=80 75+30=105 68.18+4.55=72.73 68.18+27.27=95.45
3 27 24,55 27+80=107 27+3=30 24.55+72.73=97.28 24.55+2.72=27.27
4 3 2,72 3+107=110 3+0=3 2.72+97.28=100 2.72+0=2.72
Total 110 100,0 - - - -
Interpretare frecvente pentru nivelul xi=2
- 75 angajati folosesc zilnic 2 mijloace de transport pentru a ajunge la locul de munca

- 68.18% dintre angajati folosesc zilnic 2 mijloace de transport pentru a ajunge la locul de munca
- 80 angajati folosesc cel mult 2 mijloace de transport pentru a ajunge la locul de munca
- 105 angajati folosesc cel putin 2 mijloace de transport pentru a ajunge la locul de munca
- 72.73% dintre angajati folosesc cel mult 2 mijloace de transport pentru a ajunge la locul de munca
- 95.45% dintre angajati folosesc cel putin 2 mijloace de transport pentru a ajunge la locul de munca
Calculul si interpretarea mediei aritmetice
xi ni xi*ni
1 5 5
2 75 150
3 27 81
4 3 12
Total 110 248
x
x n
i i

248
 2.25  2 mijloace de transport
n i 110
In medie, un angajat foloseste zilnic 2 mijloace de transport pentru a ajunge la locul de munca.
Calculul si interpretarea modului
Algoritm:
- se identifica frecventa maxima: nimax = 75
- in dreptul frecventei maxime se citeste, din coloana valorilor xi, valoarea modala: Mo=2
mijloace de transport
Cel mai frecvent, angajatii folosesc 2 mijloace de transport pentru a ajunge la locul de munca.
2
Calculul si interpretarea medianei
xi ni Ni
1.00 5 5
2.00 75 80
3.00 27 107
4.00 3 110
Total 110 -
Algoritm:
1. Aflam pozitia ocupata de Me in sirul celor 110 valori
UMe = (110+1)/2 = 55.5
Prima valoare Ni care acopera valoarea 55.5, adica prima valoare Ni ≥ UMe este 80.
2. Identificam Me ca fiind valoarea variabilei corespunzatoare valorii Ni aflata de la pasul

anterior, deci Me = 2. Prin urmare, jumatate din angajati folosesc cel mult 2 mijloace de
transport, iar jumatate folosesc cel putin 2 mijloace de transport.
2.
xi ni Ni
1.00 5 5
2.00 75 80
3.00 27 107
4.00 3 110
Total 110 -
Pentru Q1 aplicam algoritmul de identificare a acesteia.

3. Aflam pozitia ocupata de Q1 in sirul celor 110 valori
UQ1 = (110+1)/4 = 27.75
Prima valoare Ni care acopera valoarea 27.75, adica prima valoare Ni ≥ UQ1 este 80.
4. Identificam Q1 ca fiind valoarea variabilei corespunzatoare valorii Ni aflata de la pasul

anterior, deci Q1 = 2. Prin urmare, 25% din angajati folosesc cel mult 2 mijloace de transport,
iar 75% folosesc cel putin 2 mijloace de transport.

3
UQ3 = 3*(110+1)/4 = 83.25

anterior, deci Q3 = 3. Prin urmare, 75% din angajati folosesc cel mult 3 mijloace de transport,
Pentru D7 aplicam algoritmul de identificare a acesteia.

1. Aflam pozitia ocupata de D7 in sirul celor 110 valori
UD7 = 7*(110+1)/10 = 77.7
Prima valoare Ni care acopera valoarea 77.7, adica prima valoare Ni ≥ UD7 este 80.
2. Identificam D7 ca fiind valoarea variabilei corespunzatoare valorii Ni aflata de la pasul

anterior, deci D7 = 2. Prin urmare, 70% din angajati folosesc cel mult 2 mijloace de transport,
4
3. Sa presupunem distributia a 5 persoane dupa cantitatea de Cola (l) consumata intr-o saptamana.
In medie, cantitatea de Cola consumata de o persoana se abate de la media grupului cu 2.96 l.
v = (s/medie)*100
v > 50%, atunci dispersia este mare, populatia este eterogena, media este nereprezentativa
v<= 50%, atunci dispersia este mica, populatia este omogena, media este reprezentativa
Pentru noi, v = (2.96/4) * 100 ~ 75%

v > 50%, atunci dispersia este mare, populatia este eterogena, media este nereprezentativa
Pentru seria noastra:
xi ni xi  x ( xi  x ) 2 ( x i  x ) 2  ni
1.00 5 -1.25 1.5625 7.8125
2.00 75 -0.25 0.0625 4.6875
3.00 27 0.75 0.5625 15.1875
4.00 3 1.75 3.0625 9.1875
Total 110 - - 36.875
Varianţa
5
Abaterea medie patratica (abaterea standard)
In medie, numarul mijloacelor de transport folosite de un angajat se abate de la media grupului cu 1

mijloc de transport.
Daca v ≤ 50% (abaterea standard este cel mult jumatate din valoarea mediei) dispersia este mica,
populatia este omogena si media este reprezentativa.
Daca v > 50% (abaterea standard este peste jumatate din valoarea mediei) dispersia este mare,
populatia este eterogena si media este nereprezentativa.
In cazul nostru, v<50%, deci dispersia este mica, populatia este omogena si media este
reprezentativa.
4.
6
5.
7
8
Coeficientul de asimetrie γ1 este pozitiv, deci distributia este asimetrica la dreapta.
Coeficientul de boltire γ2 este pozitiv, deci distributia este leptocurtica.
III. Pentru o distributie s-au inregistrat valorile: D1=5, Q1=12, Q2=20, Q3=22, D9=25. Sa se
interpreteze asimetria distributiei folosind diagrama box-plot.
9
IV. Pentru doua serii de studenti s-au reprezentat grafic distributiile notelor obtinute la un test. Sa se
interpreteze quartilele si decilele. Sa se precizeze sensul asimetriei. Sa se specifice care serie a
obtinut note mai mari.
NOTA _1
NOTA _2
3 4 5 6 7 8 9 10 11
Distributia primei serii de studenti (reprezentata la Nota_1)

D1 = 4: 10% dintre studenti au obtinut cel mult 4, 90% cel putin 4
Q1 = 5: 25% dintre studenti au obtinut cel mult 5, 75% dintre studenti au obtinut cel putin 5
Q2 = 6: 50% dintre studenti au obtinut cel mult 6, 50% cel putin 6
D9=10: 90% dintre studenti au obtinut cel mult 10, 10% au obtinut cel putin 10
Distributia celei de-a doua serii de studenti (reprezentata la Nota_2)

Q1 = 6.5: 25% dintre studenti au obtinut cel mult 6.5, 75% dintre studenti au obtinut cel putin 6.5
Distributia primei serii este asimetrica la dreapta, distributia celei de-a doua serii este asimetrica la
stanga.
Prin urmare, in urma analizarii tuturor acestor informatii, a doua serie a obtinut note ai mari decat
prima.
10
Variabila continua
I. Se considera distribuţia unui eşantion de reclame difuzate într-o zi la TV, observate după durata
reclamei în secunde. Datele sunt prezentate in tabelul urmator.
Tabelul 1. Distribuţia unui eşantion de reclame difuzate într-o zi la TV după durata reclamei în
secunde – elemente de calcul
xi-1-xi ni
8-12 20
12-16 55
16-20 15
20-24 10
Total 100
Se cere:
1. Sa se reprezinte grafic distributia folosind histograma si curba frecventelor
2. Sa se calculeze si sa se interpreteze media aritmetica
3. Sa se aprecieze reprezentativitatea mediei, stiind ca s=3.42.
Rezolvare
1.
Histogram
60
50
40
Frequency
30
20
10
Mean = 14.60
Std. Dev. = 3.42893
0 N = 100
5.00 10.00 15.00 20.00 25.00
Cases weighted by n
11
2.
Tabelul 2. Distribuţia unui eşantion de reclame difuzate într-o zi la TV după durata reclamei în
secunde – elemente de calcul
xi-1-xi
ni xi’ Ni xini xi  x ( xi  x )  ni ( xi  x ) 2 ( x i  x ) 2  ni
8-12
20 10 20.00 200 -4.60 -92.00 21.16 423.20
12-16
55 14 75.00 770 -0.60 -33.00 0.36 19.80
16-20
15 18 90.00 270 3.40 51.00 11.56 173.40
20-24
10 22 100.00 220 7.40 74.00 54.76 547.60
Total 100 1460 0.00 1164.00
Pentru a calcula indicatorii descriptive in cazul unei serii continue, pentru care valorile acesteia sunt grupate
pe intervale de variatie, se va proceda mai intai la “discretizarea” seriei, adica la folosirea mijloacelor
intervalelor de variatie a variabilei, ca valoare considerate reprezentativa pentru tot intervalul.
Mijloacele intervalelor sunt calculate in coloanal a treia din table (coloana xi’).
Din acest punct, toate calculele se vor face folosind coloanele 2 si 3, deci se va urma exact acelasi
procedeu de calcul ca in cazul variabilelor discrete.
In medie, durata unei reclama este de 14.6 secunde.
In software-urile de analiza statistica, rezultatele apar ca in tabelul prezentat mai jos, in care:
- N este volumul esantionului

- Mean este media artimetica
- Median este mediana
- Mode este modul
- Std. deviation este abaterea standard sau abaterea medie patratica
- Variance este varianţa
- Skewness este coeficientul de asimetrie Fisher
- Kurtosis este coeficientul de boltire Fisher
- Percentile 10 este D1
- Percentile 20 este D2
- Percentile 25 este Q1
- Percentile 50 este mediana sau Q2 sau D5
- Percentile 75 este Q3 etc.
12
Statistics
X
N Valid 100
Missing 0
Mean 14.6000
Median 14.2857a
Mode 14.00
Std. Deviation 3.42893
Variance 11.758
Skewness .686
Kurtos is .086
Percentiles 10 10.0000b
20 11.0667
25 11.6000
28 11.9200
30 12.1333
40 13.2000
50 14.2857
60 15.4286
70 16.5714
75 17.1429
80 17.7143
90 20.4000
95 22.0000
a. Calculated from grouped data.
b. Percentiles are calculated from grouped data.
3.Pentru reprezentativitatea mediei se calculeaza coeficientul de variatie.
Valoarea coeficientului de variatie este inferioara pragului de 50%, deci dispersia este mica, populatia este
omogena iar media este reprezentativa.
13
Variabile calitative
I. Se consideră distribuţia după regiunea de provenienţă a angajaţilor unei firme, prezentată în tabelul
următor.
xi ni
Nord-Est 40
Sud 22
Vest 12
Centru 4
Total 78
Să se interpreteze frecvenţele absolute şi relative, modul şi să se reprezinte grafic distribuţia.
Rezolvare
xi ni fi(%)
Nord-Est 40 51.28
Sud 22 28.21
Vest 12 15.38
Centru 4 5.13
Total 78 100
Interpretare frecvente relative

51.28% dintre angajati provin din regiunea de NE, 28.21% din regiunea de S etc.
Modul este valoarea variabilei (regiunea) cel mai frecvent observata. Frecventa maxima este
inregistrata de regiunea de NE, deci modul este regiunea NE. Prin urmare, puteam afirma ca cel mai
frecvent, angajatii provin din regiunea de NE.
14
Reprezentarea grafica a unei variabile nominale se realizeaza folosind diagrame prin bare. Coloane
su diagrame de structura, cum ar fi cercul de structura.
II. Se consideră distribuţia după nivelul de studiu al angajaţilor unei firme, prezentată în tabelul
următor.
xi ni
Medii 72
Universitare 30
Post-universitare 15
Total 117
Să se interpreteze frecvenţele absolute şi relative, simple şi cumulate, modul si mediana.
Rezolvare
xi ni fi Ni Ni Fi Fi

Medii 72 61.54 72 117 61.54 100
Universitare 30 25.64 102 45 87.18 38.46
Post-universitare 15 12.82 117 15 100 12.82
Total 117 100
15
Interpretare frecvente pentru nivelul de studii universitare (al doilea nivel de variatie a lui X):
30 de angajati au studii universitare
25.64% din angajati au studii universitare
102 angajati au cel mult studii universitare
45 angajati au cel putin studii universitare
87.18% din angajati au cel mult studii universitare
38.46% din angajati au cel putin studii universitare
Modul este studii medii, intrucat acesta este nivelul de studii cu cea mai mare frecventa de aparitie.
Prin urmare, cei mai multi angajati au studii medii.
Pentru mediana aplicam algoritmul de identificare a acesteia.

3. Aflam pozitia ocupata de mediana in sirul celor 117 valori
UMe = (117+1)/2 = 59
Prima valoare Ni care ajunge in mijloc, adica prima valoare Ni ≥ UMe este 72.
4. Identificam mediana ca fiind valoarea variabilei corespunzatoare valorii Ni aflata de la pasul
anterior, deci mediana este studii medii. Prin urmare, 50% din angajati au cel mult studii
medii, iar 50% au cel putin studii medii.
16
Tema – optional 😊
Concepte si notiuni fundamentale

- Populatie
- Esantion
- Unitate statistica
- Variabila statistica
- Scala de masurare
1. Intr-o comuna cu 2300 de gospodarii s-a studiat suprafata de pamant arabil (ha) si numarul de
animale (bucati) detinute de fiecare gospodarie.
- Identificaţi populaţia studiată, unitatea statistică, variabila observată, tipul variabilei şi al
scalei.
- Precizaţi tipul cercetării (totală sau parţială).
2. Un eşantion de angajaţi ai unei firme a răspuns la câteva întrebări cu caracter personal şi

profesional. Precizaţi natura următoarelor variabile şi tipul de scală specific:
- numărul de animale al familiei
- locul naşterii
- anul naşterii
- vârsta în ani împliniţi
- fumator (da, nu)
- nivelul ultimei diplome de studii obţinută (liceu, facultate, master, doctorat, post-
doctorat)
- tipul de maşină deţinut: autohton sau de import
- distanţa, în km, de acasă până la locul de muncă
- valoarea IQ-ului
- poziţia ierarhică ocupată în firmă (funcţionar, middle management, top management)
- calificativul obţinut la ultima evaluare la locul de muncă
- poziţia privind politica firmei de a reduce salariile în locul reducerii personalului existent
(acord total, acord, indiferent, dezacord, dezacord total)
- numărul de ore petrecute zilnic navigând pe internet
3. Pentru ţările din U.E. s-a înregistrat rata de creştere a PIB-ului în 2012. Se cere:
- Identificaţi populaţia studiată, unitatea statistică, variabila observată si tipul acesteia.
4. Precizaţi domeniul (setul de valori) pentru următoarele variabile:

- nr. de litri de combustibil din rezervorul unei maşini
- statusul marital al unei persoane
- nr. de cărţi de pe raftul unei biblioteci
- suma punctelor obţinute prin aruncarea simultana a două zaruri
- regiune din România
17
Analiza statistica univariata a unei serii numerice
Analiza numerica
1. Indicatori medii: media aritmetica, modul, mediana, quartile, decile
2. Indicatori ai variatiei (dispersiei): varianţa, abaterea medie patratica, coeficientul de
variatie, amplitudinea intervalului interquartilic
3. Indicatori ai formei: asimetrie (coeficientul de asimetrie Fisher) şi boltire (coeficientul de
boltire Fisher)
Analiza grafica
- Histograma
- Poligonul frecventelor
- Curba frecventelor
- Diagrama box-plot
I. Se inregistreaza numarul de ore de pregatire la matematica efectuate de un grup elevi in vederea

pregatirii pentru BAC: 10, 2, 7, 46, 15. Sa se calculeze si sa se interpreteze media aritmetica, modul,
mediana si coeficientul de variatie.
II. Se considera distributia unui eşantion de studenti după numărul de ore de voluntariat efectuate in
ultima saptamana. Datele sunt prezentate in tabelul de mai jos.
Tabelul 1. Distribuţia unui eşantion de student dupa numarul de ore de voluntariat efectuate in ultima
saptamana
xi ni
1.00 10
3.00 19
4.00 80
7.00 25
Total 134
1. Sa se calculeze media aritmetica, modul si mediana.

4. Stiind ca valoarea coeficientului de asimetrie este 0.38 si valoarea coeficientului de boltire este
0.31, sa se interpreteze forma distributiei.
III. Pentru o distribuţie a studenţilor după nota obţinută la Statistică se cunoaşte: D1= 2,5, Q1 = 4,
Me=6,5, Q3 = 7, D9=8. Se cere:
a. Să se construiască diagrama box-plot.
b. Să se precizeze sensul asimetriei.
c. Să se calculeze şi interpreteze intervalul interquartilic.
18
IV. Se considera distribuţia unui eşantion firme din judetul Iasi, observate după valoarea profitului
acestora (milioane lei). Datele sunt prezentate in tabelul urmator.
Tabelul 2. Distribuţia unui eşantion de firme după valoarea profitului (milioane lei) – elemente de
calcul
Se cere:
5. Sa se calculeze si sa se interpreteze media artimetica
6. Sa se interpreteze indicatorii prezentati in tabelul de mai jos. Apreciati gradul de
reprezentativitate al mediei.
Statistics
profit
Valid 120
N
Missing 0
Mean 21.2500
Median 20.0000
Mode 15.00
Variance 132.878
Skewness .442
Std. Error of Skewness .221
Kurtosis -.484
Std. Error of Kurtosis .438
Sum 2550.00
25 15.0000
Percentiles 50 20.0000
75 25.0000
19
V. Pentru o companie, s-a observat distributia salariului femeilor si a barbatilor. Sa se interpreteze
rezultatele obtinutwe in urma analizei.
20
Aplicaţii
Concepte si notiuni fundamentale

- Populatie
- Esantion
- Unitate statistica
- Variabila statistica
o reprezintă însuşirea, trăsătura esenţială purtată de unităţile statistice ale unei
populaţii.
o se notează cu X. Valorile (categoriile) variabilei se notează cu xi.
o De exemplu, o intrebare dintr-un chestionar este o variabila, raspunsurile oferite la
intrebare sau raspunsurile posibile ce pot fi oferite la intrebare sunt valorile
variabilei.
 Intrebare: “Care este varsta dumneavoastra?”
 Variabila este varsta persoanei
 Valorile variabilei sunt raspunsurile posibile sau oferite, adica
valori de la 0 la 120.
 Intrebare: “Care este sexul dumneavoastra?”
 Variabila este sexul persoanei
 Valorile variabilei sunt rapunsurile posibile sau oferite, adica
masculin sau feminin.
Tipuri de variabile
1. Variabile numerice (cantitative):
- variabile discrete – variabila poate avea ca valori doar numere intregi, respectiv unitatea
de masura a variabilei nu admite subdiviziuni. De exemplu, numarul de copii ai unei
familii, numarul de angajati ai unei firme etc.;
- variabile continue – variabila poate avea ca valori orice fel de numar, respectiv unitatea
de masura a variabilei admite subdiviziuni. De exemplu, pretul unui produs, salariul unei
persoane, rata somajului unei tari, inaltimea unei persoane etc.
2. Variabile nenumerice (calitative):
- variabile nominale. Caz particular: variabile alternative (dummy), adica variabile care pot
avea doar doua valori posibile. Valorile variabilei nominale nu pot fi ordonate dupa un
criteriu de intensitate a raspunsurilor oferite. De exemplu, religia unei persoane, judetul
de rezidenta al unei persoane, domeniul de activitate a unei firme etc.
- variabile ordinale. Daca valorile variabilei trebuie insiruite intr-o anumita ordine data de
gradul de intensitate care face diferenta intre ele, atunci variabila este ordinala. De
exemplu, nivelul de studii al unei persoane, gradul de acord sau dezacord cu o afirmatie
etc.
OBS. In functie de cum se prezinta valorile variabilei, putem determina tipul variabilei.
- Scala de masurare
Scala este un continuum de cifre sau de simboluri, plasate ierarhic, de la inferior la
superior.
1
Tipuri de scale
1. Variabile calitative
Scala nominală presupune acordarea de numere (coduri) fiecărei categorii a unei populaţii
(doi indivizi care aparţin unor categorii distincte au valori diferite).
 este caracteristică variabilelor nominale
Scala ordinală presupune ca atribuirea de coduri numerice pentru fiecare categorie să se
realizeze în ordine descrescătoare, după importanţa lor.
 este caracteristică variabilelor ordinale.
2. Variabile cantitative
Scala interval are ca proprietăţi identitatea, ordinea şi faptul că intervalul între numere are
un sens.
 se poate, astfel, compara diferenţa dintre două valori ale aceleiaşi variabile.
Exemplu:
- temperatura în sistemul Celsius şi în sistemul Fahrenheit: diferenţa dintre două temperaturi
are un sens;
- scorurile obţinute la testele de evaluare.
Scala raport
 are aceleaşi proprietăţi ca scala interval şi, în plus, posedă un zero absolut (considerat punct
de referinţă).
 diferenţa şi raportul dintre două valori au un sens.
Exemplu:
- Rata şomajului, PIB/locuitor, rata natalităţii, vârsta, înălţimea, greutatea ...
- Scala de masurare
2
APLICATII
1. Intr-o comuna cu 2300 de gospodarii s-a studiat suprafata de pamant arabil (ha) si numarul de
animale (bucati) detinute de fiecare gospodarie.
- Identificaţi populaţia studiată, unitatea statistică, variabila observată, tipul variabilei şi al
scalei.
- Precizaţi tipul cercetării (totală sau parţială).
2. Un eşantion de angajaţi ai unei firme a răspuns la câteva întrebări cu caracter personal şi

profesional. Precizaţi natura următoarelor variabile şi tipul de scală specific:
- numărul de animale al familiei
- locul naşterii
- anul naşterii
- vârsta în ani împliniţi
- fumator (da, nu)
- nivelul ultimei diplome de studii obţinută (liceu, facultate, master, doctorat, post-
doctorat)
- tipul de maşină deţinut: autohton sau de import
- distanţa, în km, de acasă până la locul de muncă
- valoarea IQ-ului
- poziţia ierarhică ocupată în firmă (funcţionar, middle management, top management)
- calificativul obţinut la ultima evaluare la locul de muncă
- poziţia privind politica firmei de a reduce salariile în locul reducerii personalului existent
(acord total, acord, indiferent, dezacord, dezacord total)
- numărul de ore petrecute zilnic navigând pe internet
3. Pentru ţările din U.E. s-a înregistrat rata de creştere a PIB-ului în 2012. Se cere:
- Identificaţi populaţia studiată, unitatea statistică, variabila observată si tipul acesteia.
4. Precizaţi domeniul (setul de valori) pentru următoarele variabile:

- nr. de litri de combustibil din rezervorul unei maşini
- statusul marital al unei persoane
- nr. de cărţi de pe raftul unei biblioteci
- suma punctelor obţinute prin aruncarea simultana a două zaruri
- regiune din România
3
Analiza statistica univariata a unei serii numerice
Analiza numerica
1. Indicatori medii: media aritmetica, modul, mediana, quartile, decile
2. Indicatori ai variatiei (dispersiei): varianţa, abaterea medie patratica, coeficientul de
variatie, amplitudinea intervalului interquartilic
3. Indicatori ai formei: asimetrie (coeficientul de asimetrie Fisher) şi boltire (coeficientul de
boltire Fisher)
Analiza grafica
- Histograma
- Poligonul frecventelor
- Curba frecventelor
- Diagrama box-plot
I. Se inregistreaza numarul de ore de pregatire la matematica efectuate de un grup elevi in vederea

pregatirii pentru BAC: 10, 2, 7, 46, 15. Sa se calculeze si sa se interpreteze media aritmetica,
mediana si coeficientul de variatie.
Rezolvare
Media aritmetica
In medie, un elev efectueaza 16 ore de pregatire.
Mediana
Mediana este valoarea variabilei care imparte in jumatate un sir ordonat de valori.
1. Ordonam seria
2, 7, 10, 15, 46
2. Identificam mediana ca fiind valoarea centrala din sir, adica Me=10 ore. Prin urmare, 50%
din elevi fac cel mult 10 ore de pregatire, iar 50% cel putin 10 ore de pregatire.
Pentru a calcula valoarea coeficientului de variatie, trebuie sa calculam valoarea abaterii medii
patratice, s.
4
s 15.58
v  *100  *100  97.37%
x 16
Daca v ≤ 50% (abaterea standard este cel mult jumatate din valoarea mediei) dispersia este mica,
populatia este omogena si media este reprezentativa.
Daca v > 50% (abaterea standard este peste jumatate din valoarea mediei) dispersia este mare,
populatia este eterogena si media este nereprezentativa.
In cazul nostru, v>50%, deci dispersia este mare, populatia este eterogena si media nu este
reprezentativa.
II. Se considera distributia unui eşantion de studenti după numărul de ore de voluntariat efectuate in
ultima saptamana. Datele sunt prezentate in tabelul de mai jos.
Tabelul 1. Distribuţia unui eşantion de student dupa numarul de ore de voluntariat efectuate in ultima
saptamana
xi ni
1.00 10
3.00 19
4.00 80
7.00 25
Total 134
5
1. Sa se calculeze media aritmetica, modul si mediana.
4. Stiind ca valoarea coeficientului de asimetrie este 0.38 si valoarea coeficientului de boltire este
0.31, sa se interpreteze forma distributiei.
Rezolvare
xi ni xi*ni Ni xi  x ( xi  x ) 2 ( x i  x ) 2  ni
1.00 10 10 10 -3,19 10,1761 101,761
3.00 19 57 29 -1,19 1,4161 26,9059
4.00 80 320 109 -0,19 0,0361 2,888
7.00 25 175 134 2,81 7,8961 197,4025
Total 134 562 - - - 328,9574
1.
Media aritmetica
x
x n
i i

562
 4.19  4ore
n i 134
In medie, un student efectueaza 4 ore de voluntariat.
Modul
Modul reprezinta valoarea variabilei cel mai frecvent intalnita intr-o distributie. Cea mai mare
frecventa de aparitie este 80, iar valoarea variabilei corespunzatoare acestei frecvente este 4. Prin
urmare, Mo = 4 ore, adica cel mai frecvent, studentii efectueaza 4 ore de voluntariat.
Mediana
3. Aflam pozitia ocupata de mediana in sirul celor 134 valori.
UMe = (134+1)/2 = 67.5
anterior, deci Me = 4 ore. Prin urmare, 50% din studenti efectueaza cel putin 4 ore de
voluntariat, iar 50% cel mult 4 ore de voluntariat.
2.
6
UQ1 = (134+1)/4 = 33.75

anterior, deci Q1 = 4. Prin urmare, 25% din studenti efectueaza cel mult 4 ore de voluntariat,
iar 75% efectueaza cel putin 4 ore de voluntariat.

5. Aflam pozitia ocupata de Q3 in sirul celor 134 valori.
UQ3 = 3*(134+1)/4 = 101.25

anterior, deci Q3 = 4. Prin urmare, 75% din studenti efectueaza cel mult 4 ore de voluntariat,
iar 25% efectueaza cel putin 4 ore de voluntariat.
Pentru D9 aplicam algoritmul de identificare a acesteia.

1. Aflam pozitia ocupata de D9 in sirul celor 134 valori
UD9 = 9*(134+1)/10 = 121.5
Prima valoare Ni care acopera valoarea 121.5, adica prima valoare Ni ≥ UD9 este 134.
2. Identificam D9 ca fiind valoarea variabilei corespunzatoare valorii Ni aflata de la pasul

anterior, deci D9 = 7. Prin urmare, 90% studenti efectueaza cel mult 7 ore de voluntariat, iar
10% efectueaza cel putin 7 ore de voluntariat.
3.
Varianta
 x  x 
2
 ni 328,9574
   2,45
i
s2
n i 134
7
Abaterea medie patratica (abaterea standard)
s  s 2  2,45  1,56  2ore
In medie, numarul orelor de voluntariat effectuate de un student se abate de la media grupului cu 2

ore.
s 1,56
v *100  *100  37,23%
x 4,19
v ≤ 50% (abaterea standard este cel mult jumatate din valoarea mediei) dispersia este mica, populatia
este omogena si media este reprezentativa.
8
4.
9
10
Coeficientul de asimetrie γ1 este pozitiv, deci distributia este asimetrica la dreapta.
Coeficientul de boltire γ2 este pozitiv, deci distributia este leptocurtica.
III. Pentru o distributie s-au inregistrat valorile: D1=5, Q1=12, Q2=20, Q3=22, D9=25. Sa se
interpreteze asimetria distributiei folosind diagrama box-plot.
11
IV. Pentru doua serii de studenti s-au reprezentat grafic distributiile notelor obtinute la un test. Sa se
interpreteze quartilele si decilele. Sa se precizeze sensul asimetriei. Sa se specifice care serie a
obtinut note mai mari.
NOTA _1
NOTA _2
3 4 5 6 7 8 9 10 11
Distributia primei serii de studenti (reprezentata la Nota_1)

Q1 = 5: 25% dintre studenti au obtinut cel mult 5, 75% dintre studenti au obtinut cel putin 5
Distributia celei de-a doua serii de studenti (reprezentata la Nota_2)

Q1 = 6.5: 25% dintre studenti au obtinut cel mult 6.5, 75% dintre studenti au obtinut cel putin 6.5
Distributia primei serii este asimetrica la dreapta, distributia celei de-a doua serii este asimetrica la
stanga.
Prin urmare, in urma analizarii tuturor acestor informatii, a doua serie a obtinut note mai mari decat
prima.
12
V. Se considera distribuţia unui eşantion firme din judetul Iasi, observate după valoarea profitului
acestora (milioane lei). Datele sunt prezentate in tabelul urmator.
Tabelul 2. Distribuţia unui eşantion de firme după valoarea profitului (milioane lei) – elemente de
calcul
Se cere:
2. Sa se calculeze si sa se interpreteze media aritmetica
3. Sa se interpreteze indicatorii prezentati in tabelul de mai jos. Apreciati gradul de
reprezentativitate al mediei.
Statistics
profit
Valid 120
N
Missing 0
Mean 21.2500
Median 20.0000
Mode 15.00
Variance 132.878
Skewness .442
Std. Error of Skewness .221
Kurtosis -.484
Std. Error of Kurtosis .438
Sum 2550.00
25 15.0000
Percentiles 50 20.0000
75 25.0000
13
Rezolvare
1.
2.
Pentru a calcula indicatorii descriptive in cazul unei serii continue, pentru care valorile acesteia sunt grupate
pe intervale de variatie, se va proceda mai intai la “discretizarea” seriei, adica la folosirea mijloacelor
intervalelor de variatie a variabilei, ca valoare considerate reprezentativa pentru tot intervalul.
Mijloacele intervalelor sunt calculate in coloana a treia din tabel (coloana xi’).
Din acest punct, toate calculele se vor face folosind coloanele 2 si 3, deci se va urma exact acelasi procedeu
de calcul ca in cazul variabilelor discrete.
x
x ni i

2550
 21.25mil.lei
n i 129
In medie, o firma realizeaza un profit de 21.25 milioane lei.
3.
In software-urile de analiza statistica, rezultatele apar ca in tabelul prezentat mai jos, in care:
- N este volumul esantionului

- Mean este media aritmetica
- Median este mediana (50% din firme au realizat un profit de cel mult 20 milioane lei, iar 50% un
profit de cel putin 20 milioane lei)
- Mode este modul (Cele mai multe firme au realizat un profit de 15 milioane lei)
- Std. deviation este abaterea standard sau abaterea medie patratica (In medie, profitul unei firme se
abate de la profitul mediu al grupului cu 11.52 milioane lei)
14
- Variance este varianţa
- Skewness este coeficientul de asimetrie Fisher (distributia este asimetrica la dreapta)
- Kurtosis este coeficientul de boltire Fisher (distributia este leptocurtica)
- Percentile 25 este Q1 (25% din firme au realizat un profit de cel mult 15 milioane lei, iar 75% din
firme au realizat cel putin 15 milioane lei profit)
- Percentile 50 este mediana sau Q2 sau D5
- Percentile 75 este Q3 (75% din firme au realizat un profit de cel mult 25 milioane lei, iar 25% din
firme au realizat cel putin 25 milioane lei profit)
15
Variabile calitative
I. Se consideră distribuţia după regiunea de provenienţă a angajaţilor unei firme, prezentată în tabelul
următor.
xi ni
Nord-Est 40
Sud 22
Vest 12
Centru 4
Total 78
Să se interpreteze frecvenţele absolute şi relative, modul şi să se reprezinte grafic distribuţia.
Rezolvare
xi ni fi(%)
Nord-Est 40 51.28
Sud 22 28.21
Vest 12 15.38
Centru 4 5.13
Total 78 100
Interpretare frecvente relative

51.28% dintre angajati provin din regiunea de NE, 28.21% din regiunea de S etc.
Modul este valoarea variabilei (regiunea) cel mai frecvent observata. Frecventa maxima este
inregistrata de regiunea de NE, deci modul este regiunea NE. Prin urmare, puteam afirma ca cel mai
frecvent, angajatii provin din regiunea de NE.
16
Reprezentarea grafica a unei variabile nominale se realizeaza folosind diagrame prin bare, coloane
sau diagrame de structura, cum ar fi cercul de structura.
II. Se consideră distribuţia după nivelul de studiu al angajaţilor unei firme, prezentată în tabelul
următor.
xi ni
Medii 72
Universitare 30
Post-universitare 15
Total 117
Să se interpreteze frecvenţele absolute şi relative, simple şi cumulate, modul si mediana.
Rezolvare
xi ni fi Ni Ni Fi Fi

Medii 72 61.54 72 117 61.54 100
Universitare 30 25.64 102 45 87.18 38.46
Post-universitare 15 12.82 117 15 100 12.82
Total 117 100
17
Interpretare frecvente pentru nivelul de studii universitare (al doilea nivel de variatie a lui X):
30 de angajati au studii universitare
25.64% din angajati au studii universitare
102 angajati au cel mult studii universitare
45 angajati au cel putin studii universitare
87.18% din angajati au cel mult studii universitare
38.46% din angajati au cel putin studii universitare
Modul este studii medii, intrucat acesta este nivelul de studii cu cea mai mare frecventa de aparitie.
Prin urmare, cei mai multi angajati au studii medii.

7. Aflam pozitia ocupata de mediana in sirul celor 117 valori
UMe = (117+1)/2 = 59
anterior, deci mediana este studii medii. Prin urmare, 50% din angajati au cel mult studii
medii, iar 50% au cel putin studii medii.
18
1. Pentru o companie, s-a observat distributia salariului femeilor si a barbatilor. Sa se interpreteze
rezultatele obtinute in urma analizei.
19
Exerciții-Bazele Statisticii
Distribuții Teoretice
1. O monedă este considerată corectă dacă fiecare parte are aceași probabilitate de apariție.
Atribuiți o probabilitate pentru fiecare față a monedei ce poate apărea la aruncarea o singură
dată a acesteia.
rezultat cap pajură
probabilitate 0,5 0,5
Probabilitate să obțin fața cap = n r . c a z u r i f a v o r a b i l e = 1 =0,5
nr .c a z u r i p os i bile 2
Experiența aleatoare: este acțiunea ce îmi generează rezultate aleatorii
Evenimentele elementare posibile: mulțimea rezultatelor aleatorii obținute în urma experienței
Eveniment elementar favorabil: de interes din mulțimea de evenimente posibile
Variabila aleatorie: funcția prin intermediul căreia evenimentelor posibile sunt atribuite
probabilități
Interpretare: Probabilitatea ca la aruncarea unei monede să obțin fața cap este de 50%.
Variabila aleatoare: fața monedei
2. La aruncarea unui zar rezultatele posibile sunt de la 1 la 6. Calculați probabilitățile de apariție
ale fiecărei fețe și apariția unei fețe impare.
rezultat-
evenimente
elementare(posi
bile) 1 2 3 4 5 6
1/6=0,1 1/6=0,1 1/6=0,1 1/6=0,1 1/6=0,1 1/6=0,1
probabilitate 66 66 66 66 66 66
rezultat 1 2 3 4 5 6
1/6=0,16 1/6=0,16 1/6=0,16 1/6=0,16 1/6=0,16 1/6=0,16
probabilitate 6 6 6 6 6 6
P ( i m p a r )=P (1 )+ P ( 3 ) + P (5 )=0,5
Interpretare: Probabilitatea ca la aruncarea unui zar să obțin fața 3 este de 16,66%

Interpretare: Probabilitatea ca la aruncarea unui zar fața să fie impară este de 50%
Distribuția normală generalizată: X~ N(µ, σ 2 )
3. Într-o clasă s-au obținut următoarele note: 5 de către 8 elevi, 7 de către 3 elevi, 8 de către 5 ,
10 de către 4 elevi. Funcția notă ia valorile 5,7,8,10, iar probabilitățile corespunzătoare sunt:
8/20, 3/20, 5/20, 4/20 . Care este probabilitatea ca un student să ia nota 8? Calculați media și
dispersia pentru variabila considerată.
Probabilitatea ca nota 5 să îmi apară în eșantion este: 8/20
Funcție de probabilitate- suma tuturor probabilităților este 1
Eveniment imposibil și are probabilitatea de apariție 0.

Ex: Proababilitatea de apariție a notei 4 este 0 deoarece nimeni nu are această notă în eșantion.
Evenimentul cert sau sigur are probabilitatea de apariție de 100%
Ex: Evenimentul ca eu alegând un elev din cei 20, el să aibă una din cele 4 note posibile.
Media notelor este: μ= M ( X )=5 * 8 +7 * 3 +8 * 5 +10 * 4 =7,05
20 20 20 20
Dispersia este:
8 3 5 4
σ 2=V ( X )=( 5−7,05 ) 2 * + ( 7−7,05 )2 * + ( 8− 7,05 )2 * + (10−7,05 )2 * = 3,5475
20 20 20 20
σ =√ σ 2 =1,883
X ~ N (7.05,3.5475 )
4. Pentru exercițiul anterior calculați :

Z~(0,1)- distribuția normal standardizată
X 
Z

7−7,05
z2= =−0,02 6
1,883
a) probabilitatea ca un elev să obțină o notă mai mică de 8.

P ( X <8 )=?
8−7,05
z 3= =0,50 4
1,883
φ ( z 3 ) =0,2054
1
F ( zi ) P(Z  z i )    ( zi )
2
1
P ( Z <0,504 )= +¿ ¿ 0,2054=0,7054
2
Interpretare: Probabilitatea ca un elev să obțină o notă mai mică de 8 este de 70,54%.

b) probabilitatea ca un elev să obțină o notă mai mare de 8
8−7,05
z 3= =0,50 4
1,883
φ ( z 3 ) =0,2054
P(Z>zi)=1-P(Z<zi)=1/2- Φ(zi)
1
P ( Z >0,504 )=1− P ( Z <0,504 )= −0,2054= 0,294 6
2
Interpretare: Probabilitatea ca un elev să obțină o nota mai mare de nota 8 este de 29,46%.
c) probabilitatea ca un elev să obțină o notă între 5 și 8.
Dacă z1< z2, atunci P ( z1  Z  z 2 )  ( z 2 )  ( z1 )
8−7,05
z 3= =0,50 4
1,883
φ ( z 3 ) =0,2054
5−7,05
z 1= =−1,072
1,883
Φ(-zi) = - Φ(zi)= -0,3577
P ( 5< X <8 ) = P (−1,072< Z <0,504 )= φ ( z 3 ) −φ ( z 1 )=0,2054 −¿ ¿ (-0,3577)=0,5631
Interpretare: Probabilitatea ca un elev să obțină o nota între 5 și 8 este de 56,31%

5. Pentru un eșantion de 150 studenți s-a înregistrat punctajul obținut la examenul de Statistică
astfel:
Rezultat(Evenime
nte elementare
posibile) 4 5 6 7 8 9 10
studenți 15 20 30 35 25 15 10
Se cere:
a) Determinați frecvențele relative de apariție a variabilei punctaj
rezultat 4 5 6 7 8 9 10
studenț 15 20 30 35 25 15 10
i
fi 0.1 0.1333 0.2 0.2333 0.1666 0.1 0.0666
33 33 67 67
b) Determinați media și abaterea standard pentru variabila aleatoare considerată (distribuția

normală generalizată)
μ=M ( X ) =4 * 0,1+ 5* 0,133+ 6* 0,2+7 * 0,233+ 8* 0,166+9 * 0,1+10 * 0,06=¿ ¿ 6,7

78
σ 2=V ( X )=( 4−6,778 )2 *0,1+ ( 5−6,778 )2 * 0,133+ ( 6−6,778 )2 * 0,2+ ( 7−6,778 )2 * 0,233+ ( 8−6,778 ) 2 * 0,166+ ( 9−6,778 )2 * 0,1+ ( 10−6,778 )2 * 0,06=2,746
σ =√ σ 2 =1,65
X ~ N ( 6.778,2.746 )
c) Determinați distribuția normală standard Z pentru variabila considerată
X 
Z

d) Determinați proporția persoanelor care au obținut un punctaj mai mare de 6.
P(Z>zi)=1-P(Z<zi)=1/2- Φ(zi)
e) Determinați proporția persoanelor care au obținut un punctaj mai mic de 8.

1
F ( zi ) P(Z  zi )    ( zi )
2
f) Determinați proporția persoanelor care au obținut un punctaj mai mic de 7.
g) Determinați proporția persoanelor care au obținut un punctaj între 6 și 9.
P( z1  Z  z 2 )  ( z 2 )   ( z1 )
h) Determinați P ( μ−σ < X < μ+ σ ) .
i) Determinați φ ( z 3 ) pentru proporția persoanelor care au obținut un punctaj mai mic de 6.

Estimarea parametrilor unei populaţii:
1. Pentru o populație de elevi s-au înregistrat notele obținute la Evaluarea Națională din anul
2018. Variabila urmează o lege de distribuție normală 𝑋~𝑁(7.45, 5.65).
Se cere:
a) Proporția elevilor care au luat o notă mai mare de 7.
b) Proporția elevilor care au luat o notă mai mică de 5.
c) Proporția elevilor care au luat note între 8 și 10.
d) Să se afle valorile lui Z astfel încat 𝑃(−𝑧 < 𝑍 < +𝑧) = 0.95.
e) Să se afle valoare lui 𝑧𝑖 pentru care P(Z<𝑧𝑖 )=0.67
REZOLVARE
a) P(X>7)=?
𝑋 − 𝜇 7 − 7.45
𝑍7 = = = −0.189
𝜎 2.376
𝜎 = √𝜎 2 = √5.65 = 2.376
1
𝑃(𝑍 > −0.189 = − 𝜑(−0.189) = 0.5 + 0.0714 = 0.571
2
Interpretare: 57,1% din elevi au obținut note mai mari de 7
b) P(X<5)=?
𝑋 − 𝜇 5 − 7.45
𝑍5 = = = −1.031
𝜎 2.376
1
𝑃(𝑍 < −1.031 = + 𝜑(−1.031) = 0.5 − 0.3485 = 0.151
2
Interpretare: 15,1% din elevi au obținut note mai mici de 5
c) P(8<X<10)=?
𝑋 − 𝜇 8 − 7.45
𝑍8 = = = 0.231
𝜎 2.376
𝑋 − 𝜇 10 − 7.45
𝑍10 = = = 1.073
𝜎 2.376
𝑃(0.231 < 𝑍 < 1.073) = 𝜑(1.073) − 𝜑(0.231) = 0.3577 − 0.091 = 0.267
Interpretare: 26,7% din elevi au obținut note între 8 și 10
d) 𝑃(−𝑧 < 𝑍 < +𝑧) = 0,95.
P(−z < Z < z) = 0.95
φ(+z) − φ(−z) = 0.95
2φ(z) = 0.95
0.95
φ(z) = = 0.475 → 𝑧 = 1.96 → 𝑥 = 𝑧 ∗ 𝜎 + 𝜇 = 1.96 ∗ 2.376 + 7.45 ≅ 56
2
e) P(Z<𝑧𝑖 )=0.67
1
𝑃(𝑍 < 𝑧𝑖 = 0.67 = + 𝜑(𝑧𝑖 ) = 0.67 → 𝜑(𝑧𝑖 ) = 0.67 − 0.5 = 0.17 → 𝑧𝑖 = 0.44
2
𝑥 = 𝑧 ∗ 𝜎 + 𝜇 = 0.44 ∗ 2.376 + 7.45 ≅ 8.5
Estimarea parametrilor unei populații- Construcția unei distribuții de selecție
Tabel 1 Notații folosite în Statistica Inferențială
Parametru Estimator Estimație

Media µ 𝜇̂ 𝑥̅
2
Varianța 𝜎 𝜎̂ 2 𝑠2
Abaterea standard σ 𝜎̂ s
Proporția 𝜋 𝜋̂ p
Observații!
o Estimațiile se mai numesc și statistici și sunt obținute la nivelul eșantionului (medie de la
eșantionare, abaterea standard la eșantionare etc)
o Prin intermediul sondajului aleator se pot construi eșantioane pentru care estimațiile pot
varia de la un eșantion la altul într-o manieră pe care noi nu o putem prezice cu certitudine
o Estimatorul mediei este o variabilă aleatoare ale cărei valori posibile sunt estimațiile de la
nivelul celor 16 eșantioane
o Estimatorul varianței va avea ca valori posibile varianța de la nivelul celor 16 eșantioane
o Estimatorii sunt variabile aleatoare ce au o medie, o abatere standard și o distribuție de
probabilitate ce se numește distribuție de selecție. Parametrii acestei distribuții sunt
calculați cu ajutorul estimațiilor
2. O echipă de canotaj formată din 4 canotori au greutatea exprimată în livre: 152, 156, 160,
164.
Se cere:
a) Identificați toate eșantioanele ce pot fi extrase în mod aleatoriu repetat.
b) Calculați media la eșantionare pentru fiecare
c) Folosiți valorile calculate pentru a identifica distribuția de probabilitate , media și abaterea
standard a estimatorului medie.
REZOLVARE
Numărul de eșantioane posibile pe care le putem extrage folosind metoda sondajului
aleatoriu cu repetare este de 𝒌 = 𝑵𝒏 , unde N reprezintă volumul populației și n volumul
eșantionului pe care vrem să îl extragem.
a)
Tabel 2 Numărul de eșantioane rezultat
Eșantion Medie Eșantion Medie

152 160
152 156
152 152
152 160
154 158
156 156
152 160
156 160
160 160
152 160
158 162
164 164
156 164
154 158
152 152
156 164
156 160
156 156
156 164
158 162
160 160
156 164
160 160
164 164
Se poate observa că numărul total de eșantioane extrase prin metoda sondajului cu

extragere aleatorie și cu repetare este de 16, conform formulei amintite anterior.
b) Pentru fiecare eșantion în parte am calculat media, ca atare în total vom avea 16 estimații
ale mediei.
c) Pentru a reuși să construim distribuția de probabilitate a estimatorului medie este necesar
să identificăm de câte ori apare o anumită valoare în mulțimea de valori ale mediei calculate.
̅
𝒙 152 154 156 158 160 162 164
̅)
𝑷(𝒙 1⁄ 2⁄ 3⁄ 4⁄ 3⁄ 2⁄ 1⁄
16 16 16 16 16 16 16
Media de selecție va fi:
𝑀(𝜇̂ ) = ∑𝑥̅ ∗ 𝑃(𝑥̅ )
1 2 3 4 3 2
= 152 ∗ + 154 ∗ + 156 ∗ + 158 ∗ + 160 ∗ + 162 ∗ + 164
16 16 16 16 16 16
1
∗ = 158
16
2
𝑉(𝜇̂ ) = ∑(𝑥̅ − 𝑀(𝜇̂ )) ∗ 𝑃(𝑥̅ )
1 2 3
= (152 − 158)2 ∗ + (154 − 158)2 ∗ +(156 − 158)2 ∗
16 16 16
2
4 2
3 2
+ (158 − 158) ∗ +(160 − 158) ∗ + (162 − 158)
16 16
2 1
∗ +(164 − 158)2 ∗ = 10
16 16
𝜎(𝜇̂ ) = √10
Observații!
o Presupunem că eșantioanele selectate prin intermediul sondajului aleatoriu cu repetare
provin dintr-o populație cu medie µ și varianță 𝜎 2 , atunci estimatorii satisfac următoarele
condiții:
𝜎
𝑀(𝜇̂ ) = 𝜇 și 𝜎𝜇̂ = , că dacă extragem toate eșantioanele posibile din populația noastră
√𝑛
de interes și pentru fiecare calculăm media media, atunci valorile calculate ar trebui să
țintească numărul pe care noi dorim să îl estimăm, în cazul nostru media populației.
• Interesul este ca media estimatorului medie să coincidă cu media de la nivelul
152+156+160+164
populației. 𝑀(𝜇̂ ) = 158 si media populației va fi 𝜇 = 4
= 158
(152−158)2 +(156−158)2 +(160−158)2 +(164−158)2
• Varianța de la nivelul populației 𝜎 2 = =
4
80
4
= 20
𝜎 20
• 𝜎𝜇̂ = → √10 = √
√𝑛 2
3. Dispersia de selecție 𝜎̂ 2 − 𝑉𝑎𝑟𝑖𝑎𝑛ț𝑎

Observații!
o Deoarece este un estimator deplasat acestuia îi este adusă o corecție și se construiește un
nou estimator numit dispersia de selecție modificată sau corectată.
1
𝑠′2 = ∑(𝑥𝑖 − 𝑥̅ )2
𝑛−1
4. Proporția de selecție 𝜋̂
Observații!
o Presupunem că dintr-o populație extragem eșantioane aleatoare de volum n iar pentru
fiecare eșantion caracteristica de interes deține o proporție Π. Parametrii acestei variabile
aleatoare satisfac următoarele condiții.
𝜋(1−𝜋)
𝑀(𝜋̂ ) = 𝜋 și 𝜎𝜋̂ = √ 𝑛
,
Presupunem că în cadrul unei populații de votanți dintr-o regiune, 38% sunt în favoarea
unui anumit partid. Din populație se extrage un eșantion aleatoriu format din 900 de votanți ce
sunt întrebați de partidul respectiv.
Se cere:
a) Verificarea faptului că proporția de la nivelul eșantionului îndeplinește proprietățile unei
distribuții normale
REZOLVARE
Informația pe care o deținem de la început este proporția de la nivelul populației și anume
de 38% iar asta înseamnă că cei împotrivă sunt în proporție de 1-0.38= 0.62
Urmează să calculăm media și abaterea standard pentru variabila noastră aleatoare.
𝑀(𝜋̂ ) = 0.38
𝜋(1−𝜋) 0.38∗0.62
𝜎𝜋̂ = √ 𝑛
=√ 900
= 0.01618
Estimarea prin Interval de Încredere
A) când se cunoaște parametrul σ
1. Într-un studiu clinic, 10 pacienți au primit un nou medicament cu scopul de a crește durata
somnului. Tabelul adăugat prezintă numărul de ore de somn ce a crescut în urma administrării
noului medicament. Media eșantionului este 1.58 ore. Presupunem că populația din care a fost
extras eșantionul urmează o lege de distribuție normală, cu varianța 𝜎 2 = 1.664, estimația prin
interval de încredere media populației pentru o încredere de 99% și 95% sau pentru un risc de
1% și apoi 5%.
Tabel 1 Numărul adițional de ore câștigate prin utilizarea noului medicament
Pacient Orele de somn extra

1 1.2
2 2.4
3 1.3
4 1.3
5 0
6 1
7 1.8
8 0.8
9 4.6
10 1.4
Rezolvare:
Din capitolul anterior știm că estimatorul mediei urmează o lege de distribuție normală cu
𝜎2 1.664
varianța 𝑛 . Pentru exemplul nostru vom avea :𝜎 2 (𝜇̂ ) = 10 =
0.1664 𝑖𝑎𝑟 𝑎𝑏𝑎𝑡𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑠𝑡𝑎𝑛𝑑𝑎𝑟𝑑 𝑎 𝑒𝑠𝑡𝑖𝑚𝑎𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑒𝑖 𝑣𝑎 𝑓𝑖 √0.1664 = .408
𝜎
𝜎𝜇̂ = = 0.408
√𝑛
𝜎 𝜎
- estimarea prin interval de încredere a mediei populației: [𝜇̂ ± 𝑧𝛼/2 ∗ 𝑛] → [𝜇̂ ± 𝑧0.005 ∗ 𝑛] →
√ √
[1.58 ± 2.58 ∗ 0.408] → [𝑙𝑖𝑚𝑖𝑡𝑎 𝑖𝑛𝑓𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑟ă: 1.58 − (2.58 ∗ 0.408); 𝑙𝑖𝑚𝑖𝑡𝑎 𝑠𝑢𝑝𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑟ă ∶
1.58 + (2.58 ∗ 0.408)] → [0.527; 2.632]
Interpretare: Cu o încredere de 99% putem afirma că media populației este acoperită de
intervalul ce are ca limită inferioară 0.527 ore și limită superioară 2.632 ore sau altfel spus, dacă
ar fi să repetăm studiul de mii de ori, 99% din intervalele calculate vor include parametrul mediei
(valoarea de la nivelul populației pe care nu o cunoștem și reprezintă obiectul procesului de
estimare). 1% reprezintă riscul sau probablitatea de a face o greșeală sau că intervalul rezultat are
un risc de 1% sa nu cuprindă media populației.
𝜎 𝜎
-estimarea prin interval de încredere a mediei populației: [𝜇̂ ± 𝑧𝛼/2 ∗ 𝑛] → [𝜇̂ ± 𝑧0.025 ∗ 𝑛] →
√ √
[1.58 ± 1.96 ∗ 0.408] → [0.78; 2.379]
1
Interpretare: Cu o încredere de 95% putem afirma că media populației este acoperită de
intervalul ce are ca limită inferioară 0.78 și limită superioară 2.379
!! Observație: Cu cât încrederea este mai mare cu atât intervalul este mai mare
!!Observație-valoarea z poate fi cautată în tabele astfel:

• fie din 0.5 scădem riscul/2
• fie împărțim încrederea la 2
• valoarea z obținută cu ajutorul celor două modalități trebuie să fie același
B) când nu se cunoaște parametrul σ, varabila aleatorie Z devine variabilă

Student t
2. Se dorește aflarea nivelului mediu, punctual și prin interval de încredere, de vânzări pentru
luna Septembrie pentru magazinele de tip online. S-a extras din această populație un eșantion
format din 4 de magazine. Media eșantionului este egală cu 220 milioane euro iar abaterea
standard de 40 milioane euro.
a) determinați intervalul de încredere ce conține valoarea reală de interes pentru o probabilitate
de 95%.
b) determinați intervalul de încredere ce conține valoarea reală de interes pentru o probabilitate
de 99%.
Rezolvare:
a) 𝑥̅ = 220, 𝑠 ′ = 40, 𝑛 = 4 − 1, 𝛼 = 0.05/2
încrederea=p
riscul=𝛼
increderea +riscul=1 sau 100%
-estimarea punctuală a mediei populației → 𝜇 = 220 𝑚𝑖𝑙𝑖𝑜𝑎𝑛𝑒 𝑒𝑢𝑟𝑜

𝑠′
-estimarea prin interval de încredere a mediei populației: : [𝑥̅ ± 𝑡𝛼,𝑛−1 ∗ ] → [𝑥̅ ± 𝑡0.025,3 ∗
2 √𝑛
𝑠′ 40
] → [220 ± 3.182 ∗ ] → [156.36; 283.64]
√𝑛 √4
Interpretare: Cu o probabilitate de 95% putem afirma că media populației este acoperită de
intervalul ce are ca limită inferioară 156.36 milioane euro și limită superioară 283.64 milioane
euro.
b) 𝑥̅ = 220, 𝑠 ′ = 40, 𝑛 = 4, 𝛼 = 0.001
-estimarea punctuală a mediei populației → 𝜇 = 220 𝑚𝑖𝑙𝑖𝑜𝑎𝑛𝑒 𝑒𝑢𝑟𝑜
𝑠′
-estimarea prin interval de încredere a mediei populației: [𝑥̅ ± 𝑡𝛼,𝑛−1 ∗ ] → [𝑥̅ ± 𝑡0.005,3 ∗
2 √𝑛
𝑠′ 40
] → [220 ± 5.841 ∗ ] → [172.94; 267.06]
√ 𝑛 √4
2
Interpretare: Cu o probabilitate de 99% putem afirma că media populației este acoperită de
intervalul ce are ca limită inferioară 172.94 milioane euro și limită superioară 267.06 milioane
euro.
3. Pentru o populație dată se dorește a se estima preferința de vot pentru un anumit partid. Din
populație se extrage un eșantion de 100 de persoane și se observă că pentru partidul Y, 35 de
persoane din eșantion sunt în favoarea acestuia. Pentru o încredere de 90% să se estimeze
proporția electoratului (la nivel de populație) care sunt în favoarea partidului Y.
Rezolvare:
35
𝛼 = 0.1, 𝑛 = 100, 𝑝 = = 0.35 𝑠𝑎𝑢 35%
100
-estimarea punctuală a proporției populației → 𝜋 = 35%
𝑝(1−𝑝)
-estimarea prin interval de încredere a proporției populației: [𝑝 ± 𝑡𝛼,𝑛−1 ∗ √ ]→
2 𝑛
0.35(1−0.35) 0.35(1−0.35)
[0.35 ± 𝑡0.1,99 ∗ √ ] → [0.35 ± 1.645 ∗ √ ] → [0.35 ± 0.0078] →
2 100 100
[0.3421; 0.3578]
Interpretare: Cu o probabilitate de 90% putem afirma că proporția populației care este în
favoarea partidului Y este acoperită de intervalul ce are ca limită inferioară 34.21% și limită
superioară 35.78%
4. Mr.Popescu vrea să creeze un eșantion pentru a estima ce proporție din studenții lui merg la
vot. Dorește ca marja de eroare să nu depășească ±2%, cu o încredere de 95%. Ca atare, care este
cel mai mic eșantion ce poate fi construit pentru a nu depăși marja de eroare considerată.
Rezolvare:
𝑝(1−𝑝)
- pornim de la marja de eroare : 𝑧𝛼/2 ∗ √ 𝑛
- din tabel căutăm valoarea 𝑧𝛼/2 , care pentru o încredere de 95% este de 1.96
- deoarece nu știm ce proporție a studenților din eșantionul dorit merg la vot, vom merge
pe valoarea maximă ce o poate avea proporția și anume 0.5
0.5(1−0,5) 0.25 0.5 (1.96∗0.5)2
- 1.96 ∗ √ 𝑛
= 0.02 → 1.96 ∗ √ 𝑛
= 0.02 → 1.96 ∗ = 0.02 → 𝑛 = 0.022
= 2401
√𝑛
5. Pentru anul 2018 s-a analizat numărul de divorțuri pe județe. Informațiile obținute sunt
prezentate în tabelul de mai jos.
3
Tabel 2 Estimarea mediei prin Interval de Încredere
* Sursa SPSS
Interpretare: Din tabelul din SPSS se poate citi limitele intervalului de incredere astfel:
o Lower Bound- limita inferioară 595,447
o Upper Bound- limita superioară 873,934, pentru un risc asumat de 5%
4
Tabel 3 Estimarea mediei prin Interval de Încredere
* Sursa Excel
𝑠′
- în tabel în dreptul Confidence interval avem doar marja de eroare : 𝑡𝛼,𝑛−1 ∗ , pentru a
2 √𝑛
compune limitele intervalului de încredere va trebui să includem și media eșantionului:
[734.69 ± 139.243] → [595.447; 873.933]
5
Testarea statistică
!! Demersul testării statistice
a) Formularea ipotezelor statistice
-Ipoteza nulă 𝐻0 :
-Ipoteza alternativă 𝐻1 :
b) Alegerea statisticii test
c) Alegerea pragului de semnificație
d) Calculul statisticii test
e) Regula de decizie
f) Decizie și interpretare
Figură 1 Testarea unilaterală

Sursa* Beginning Statistics de Douglas S. Shafer și Zhiyi Zhang
1
Figură 2 Testarea bilaterală
1. O rețetă a unei prăjituri este creată astfel încât produsul de cofetărie să conțină doar în
medie 8 grame de grăsimi per porție. Departamentul de control al calității periodic iau mostre din
produse pentru a se asigura că rețeta este respectată complet. Presupunem că populația este
normal distribuită având o abatere standard de 𝜎 = 0.15 𝑔𝑟𝑎𝑚𝑒, iar eșantionul extras este
format din 5 mostre. Media de la nivelul eșantionului este 7.80 grame. Pentru un risc de 10%,
testați ipoteza.
Rezolvare:

-Ipoteza nulă 𝐻0 : opțiunea implicită ar fi să acceptăm faptul că rețeta este respectată iar
prajitura nu depășește 8 grame de grăsimi. Dacă 𝐻0 este adevărată atunci estimatorul
mediei urmează o lege de distribuție normală cu media și abatere standard 𝜇𝑥̅ = 𝜇 =
𝜎 0.15
8 𝑔𝑟𝑎𝑚𝑒 𝜎𝑥̅ = 𝑛 = = 0.0067:
√ √5
𝐻0 : 𝜇𝑟𝑒ț𝑒𝑡ă = 𝜇𝑝𝑟𝑜𝑑𝑢𝑐ț𝑖𝑒 ( nu există diferențe semnificative între gramele propuse de rețetă

și gramele rezultate în urma procesului de producție)
-Ipoteza alternativă 𝐻1 : din moment ce situația de a conține mai mult sau mai puține
grăsimi indică faptul că sunt probleme cu procesul de producție, ipoteza alternativă este:
2
𝐻1 : 𝜇𝑟𝑒ț𝑒𝑡ă ≠ 𝜇𝑝𝑟𝑜𝑑𝑢𝑐ț𝑖𝑒 ( există diferențe semnificative între gramele propuse de rețetă și
gramele rezultate în urma procesului de producere)
b) Alegerea statisticii test – deoarece cunoaștem 𝜎 2 vom folosi statistica Z~(0,1)

c) Alegerea pragului de semnificație – pragul de semnificație a fost stabilit pentru un risc de
𝛼 = 10% = 0.1
O dată stabilit pragul de semnificație, putem merge în tabel și identifica valoarea critică a
statisticii 𝑍𝑡𝑒𝑜𝑟𝑒𝑡𝑖𝑐 .
Pentru un risc de 10%, valoarea din tabel a lui z este 1.65.
𝑥̅ − 𝜇 7.8 − 8
𝑧𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡 = 𝜎 = = −29.85
⁄ 𝑛 0.0067
√
|𝑍𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡 | > 𝑍𝑡𝑒𝑜𝑟𝑒𝑡𝑖𝑐 → 𝑠𝑒 𝑟𝑒𝑠𝑝𝑖𝑛𝑔𝑒 𝑖𝑝𝑜𝑡𝑒𝑧𝑎 𝑛𝑢𝑙ă, 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑢𝑛 𝑟𝑖𝑠𝑐 𝑑𝑒 10%
|𝑍𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡 | < 𝑍𝑡𝑒𝑜𝑟𝑒𝑡𝑖𝑐 → 𝑛𝑢 𝑠𝑒 𝑟𝑒𝑠𝑝𝑖𝑛𝑔𝑒 𝑖𝑝𝑜𝑡𝑒𝑧𝑎 𝑛𝑢𝑙ă, 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑢𝑛 𝑟𝑖𝑠𝑐 𝑑𝑒 10%
Figură 3 Testarea bilaterală

f) Decizie și interpretare – pentru un risc de 10% putem afirma că ipoteza nulă se respinge
asta înseamnă că există diferențe semnificative statistic în procesul de producție și nu
toate produsele respectă rețetă respectivă, sau cu alte cuvinte, există diferențe între rețetă
propusă și prăjiturile rezultate.
!! 𝑣𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑐𝑟𝑖𝑡𝑖𝑐ă 1 = 8- (1.645*0.0067)= 7.89 și
𝑣𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑐𝑟𝑖𝑡𝑖𝑐ă 2 = 8+ (1.645*0.0067)= 8.11
3
2. Se așteaptă ca un nou medicament să reducă durerea într-un timp mai scurt a pacienților ce
au ieșit dintr-o operație. Medicamentul standard folosit în tratament se consideră că alină durerea
în medie, în 3.5 minute cu o abatere standard de 2.1 minute. Pentru a testa dacă într-adevăr noul
medicament acționează mai repede, 50 de pacienți cu operații minore au primit noul medicament
iar timpul până la calmarea durerii a fost înregistrat. La nivelul eșantionului s-a obținut o medie
de 3.1 minute iar abaterea standard este 1.5 minute. Pentru un risc de 5% testați ipoteza conform
căreia noul medicament calmează mai repede durerea comparativ cu medicamentul standard
folosit.
Rezolvare:
-Ipoteza nulă 𝐻0 :
𝐻0 : 𝜇𝑛𝑜𝑢 = 𝜇𝑠𝑡𝑎𝑛𝑑𝑎𝑟𝑑 (nu există diferențe semnificative între media timpului de calmare a durerii
oferite de medicamentul standard și medicamentul nou)
𝐻1 : 𝜇𝑛𝑜𝑢 < 𝜇𝑠𝑡𝑎𝑛𝑑𝑎𝑟𝑑 (media timpului de calmare oferit de noul medicament este semnificativ
mai mic față de medicamentul standard)
b) Alegerea statisticii test – din moment ce nu cunoaștem varianța de la nivelul populației

(2.1 este abaterea standard pentru vechiul medicament, nu cel nou) vom folosi statistica
Student t ~ (n-1)
c) Alegerea pragului de semnificație- O dată stabilit pragul de semnificație, putem merge în
tabel și identifica valoarea critică a statisticii 𝑡𝑡𝑒𝑜𝑟𝑒𝑡𝑖𝑐 .
Pentru un risc de 5%, valoarea din tabel a lui t este 1.645. Deoarece este un test unilateral la
stânga, ca atare riscul nu va mai fi divizat la 2. 𝑡𝑡𝑒𝑜𝑟𝑒𝑡𝑖𝑐 = 𝑡𝛼;𝑛−1 = 𝑡0,05;49 = 1.645

𝑥̅ − 𝜇 3.1 − 3.5
𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡 = = = −1.886
𝑠′⁄ 1.5/√50
√𝑛
|𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡 | > 𝑡𝑡𝑒𝑜𝑟𝑒𝑡𝑖𝑐 → 𝑠𝑒 𝑟𝑒𝑠𝑝𝑖𝑛𝑔𝑒 𝑖𝑝𝑜𝑡𝑒𝑧𝑎 𝑛𝑢𝑙ă, 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑢𝑛 𝑟𝑖𝑠𝑐 𝑑𝑒 5%
|𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡 | < 𝑡𝑡𝑒𝑜𝑟𝑒𝑡𝑖𝑐 → 𝑛𝑢 𝑠𝑒 𝑟𝑒𝑠𝑝𝑖𝑛𝑔𝑒 𝑖𝑝𝑜𝑡𝑒𝑧𝑎 𝑛𝑢𝑙ă, 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑢𝑛 𝑟𝑖𝑠𝑐 𝑑𝑒 5%

asta înseamnă că există diferențe semnificative între media timpului de calmare a durerii
oferite de medicamentul standard și medicamentul nou. Media timpului de calmare oferit
4
de noul medicament este semnificativ mai mic decât media timpului oferit de
medicamentul standard.
3. O editură susține că prețul mediu pentru manualele de liceu este de 127,5 lei. Un grup de
elevi consideră că media de fapt ar fi mai mare și doresc să testeze această ipoteză. Aceștia
selectează un eșantion format din 28 manuale iar media obținută este de 138 lei cu o abatere
standard de 15 lei. Pentru un risc de 5%, verificați dacă ipoteza furnizată de editură este
adevărată.
Rezolvare:

-Ipoteza nulă 𝐻0 : opțiunea implicită ar fi să acceptă cea ce afirmă editura și doar dacă există
dovezi convingătoare pentru a susține contrariul astfel că ipoteza nulă este:
𝐻0 : 𝜇𝑒𝑑𝑖𝑡𝑢𝑟ă = 𝜇𝑒𝑙𝑒𝑣𝑖 (nu există diferențe seminificative între prețul mediu oferit de editură și cel
al elevilor)
-Ipoteza alternativă 𝐻1 : din moment ce elevi consideră media este mai mare comparativ cu prețul
furnizat de editură, ipoteza alternativă va fi:
𝐻1 : 𝜇𝑒𝑑𝑖𝑡𝑢𝑟ă > 𝜇𝑒𝑙𝑒𝑣𝑖 ( există diferențe seminificative între prețul mediu oferit de editură și cel al
elevilor)
b) Alegerea statisticii test – din moment ce nu cunoaștem varianța de la nivelul populației

vom folosi statistica Student t ~ (n-1)
c) Alegerea pragului de semnificație- O dată stabilit pragul de semnificație, putem merge în
tabel și identifica valoarea critică a statisticii 𝑡𝑡𝑒𝑜𝑟𝑒𝑡𝑖𝑐 .
Pentru un risc de 5%, valoarea din tabel a lui t este 1.703. Deoarece este un test unilateral la
dreapta, ca atare riscul nu va mai fi divizat la 2. 𝑡𝑡𝑒𝑜𝑟𝑒𝑡𝑖𝑐 = 𝑡𝛼;𝑛−1 = 𝑡0,05;27 = 1.703

𝑥̅ − 𝜇 138 − 127.5
𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡 = = = 3.705
𝑠′⁄ 15/√28
√𝑛
|𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡 | > 𝑡𝑡𝑒𝑜𝑟𝑒𝑡𝑖𝑐 → 𝑠𝑒 𝑟𝑒𝑠𝑝𝑖𝑛𝑔𝑒 𝑖𝑝𝑜𝑡𝑒𝑧𝑎 𝑛𝑢𝑙ă, 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑢𝑛 𝑟𝑖𝑠𝑐 𝑑𝑒 5%
|𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡 | < 𝑡𝑡𝑒𝑜𝑟𝑒𝑡𝑖𝑐 → 𝑛𝑢 𝑠𝑒 𝑟𝑒𝑠𝑝𝑖𝑛𝑔𝑒 𝑖𝑝𝑜𝑡𝑒𝑧𝑎 𝑛𝑢𝑙ă, 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑢𝑛 𝑟𝑖𝑠𝑐 𝑑𝑒 5%

asta înseamnă că există diferențe semnificative între media prețului oferit de editură și cel
5
calculat de elevi sau prețul mediu oferit de editură este semnificativ mai mare față de cea
ce afirmă editura.
4. Se dorește a se verifica dacă există diferențe semnificative între media divorțurilor pentru
România și media de la nivelul Uniunii Europene. Media divorțurilor de la nivelul UE este de
546 divorțuri pentru un risc de 10%.
Tabel 1 Testarea mediei
t-calculat
Gradele de libertate
a) Formularea
ale t-teoretice adica
ipotezelor
n-1 𝐻0 : 𝜇𝑅𝑜𝑚â𝑛𝑖𝑎 = 𝜇𝑈𝐸
𝐻1 : 𝜇𝑅𝑜𝑚â𝑛𝑖𝑎 ≠ 𝜇𝑈𝐸
b) Alegerea statisticii test – Student

c) Alegerea pragului de semnificație - 𝛼 = 10% → 𝑡𝑡𝑒𝑜𝑟𝑒𝑡𝑖𝑐 → 𝑡𝛼;𝑛−1 = 𝑡0.05;41 = 1.645
2
d) Calculul statisticii t
𝑥̅ − 𝜇 734.69 − 546
𝑠′⁄ 446.8359/√42
√𝑛
|t_calculat |>t_(teoretic )→se respinge ipoteza nulă,pentru un risc de 10%
|t_calculat |<t_(teoretic )→nu se respinge ipoteza nulă,pentru un risc de 10%
𝑆𝑖𝑔 > 𝛼 → 𝑠𝑒 𝑎𝑐𝑐𝑒𝑝𝑡ă 𝑖𝑝𝑜𝑡𝑒𝑧𝑎 𝑛𝑢𝑙ă

𝑆𝑖𝑔 < 𝛼 → 𝑛𝑢 𝑠𝑒 𝑎𝑐𝑐𝑒𝑝𝑡ă 𝑖𝑝𝑜𝑡𝑒𝑧𝑎 𝑛𝑢𝑙ă; 𝑠𝑒 𝑟𝑒𝑠𝑝𝑖𝑛𝑔𝑒 𝑖𝑝𝑜𝑡𝑒𝑧𝑎 𝑛𝑢𝑙ă
f) Decizia și interpretare :
1) Se respinge ipoteza nulă, inseamnă că există diferențe semnificative între media UE și media
României (decizie luată pe baza statisticii t)
2) 𝑆𝑖𝑔 = 0.009 < 𝛼 = 0.1
→ 𝑖𝑝𝑜𝑡𝑒𝑧𝑎 𝑛𝑢𝑙ă 𝑠𝑒 𝑟𝑒𝑠𝑝𝑖𝑛𝑔𝑒 𝑖𝑎𝑟 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑎 𝑑𝑖𝑣𝑜𝑟ț𝑢𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 î𝑛 𝑅𝑜𝑚â𝑛𝑖𝑎 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑑𝑖𝑓𝑒𝑟𝑖𝑡ă 𝑑𝑒 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑎 𝑈𝐸.
!!! Decizia testării unei ipoteze se poate lua și cu ajutorul intervalelor de încredere, astfel- dacă
intervalul de încredere conține valoarea 0, înseamnă că se acceptă ipoteza nulă.
6
Temă acasă!
Exercițiul 1: Pentru populația de studenți de la FEAA a fost extras un eșantion de 5 studenți

pentru care s-a înregistrat numărul de ore petrecut pentru examenul de Econometrie.
Student Ore
1 2
2 1.5
3 3
4 4
5 1
a) determinați media și abaterea standard de la nivelul eșantionului
b) determinați intervalul de încredere pentru medie, luând în considerare un risc asumat de 5%.
Exercițiul 2: Timpul de spitalizare dupa interventia chirurgicala in cazul protezei totale de
genunchi a fost inregistrat pentru 90 pacienti ai spitalului Y. Media esantionului este 4,2 zile, iar
deviatia standard este 1,05 zile. Determinati cu o probabilitate de 90% intervalul de incredere
pentru media populatiei: zile de spitalizare in cazul protezarii totale a genunchiului.
Exercițiul 3: S-au înregistrat pentru fiecare județ numărul de căsătorii. Estimați, utilizând datele
furnizate de tabel, intervalul de încredere pentru media căsătoriilor pentru o încredere de 90%
dar și pentru o încredere de 99%.
7
Exercițiul 4: S-a realizat un studiu la nivelul UE privind sănătatea stupilor de albine. Rezultatele
obținute sunt sintetizate în tabelul următor:
Din tabel se observă că media mortalității pe timp de iarnă a familiilor de albine este de
aproximativ 12 stupi/stupină.
a) Determinați dacă valoare medie înregistrată la nivelul UE este semnificativ diferită de media
înregistrată la nivelul Poloniei. Polonia are media mortalității de 12 stupi folosind intervalul de
încredere pentru diferența mediilor, statistica t și Sig-ul.
8
Testarea statistică
A) Testarea ipotezelor privind proporția unei populații (𝜋)
1. La nivelul unui eșantion format din 30 de persoane cu vârsta cuprinsă între 25-35 de ani
din China, s-a observat că inainte de criza economică din 2008, 65% din aceștia consideră că
tinerii trebuie să sprijine populația îmbătrânită. Se cere să se testeze dacă există diferențe
semnificative între proporția persoanelor care sunt de acord cu acest lucru la nivelul întregii
populații și proporția persoanelor care sunt de acord cu sprijinul bătrânilor de 60%, după criza
economică. Riscul considerat este de 5%.

-Ipoteza nulă 𝐻0 : opțiunea implicită ar fi să acceptăm faptul că nu există nici o diferență
între proporția persoanelor care au fost de acord să sprijine bătrânii înainte de criză și
proporția celor după criză.
𝐻0 : 𝝅𝒊𝒏𝒂𝒊𝒏𝒕𝒆 𝒅𝒆 𝒄𝒓𝒊𝒛𝒂 = 𝝅𝑑𝑢𝑝𝑎 𝑐𝑟𝑖𝑧𝑎 (nu există diferențe semnificative între cele 2 proporții)
𝐻1 : 𝝅𝒊𝒏𝒂𝒊𝒏𝒕𝒆 𝒅𝒆 𝒄𝒓𝒊𝒛𝒂 ≠ 𝝅𝑑𝑢𝑝𝑎 𝑐𝑟𝑖𝑧𝑎 (există diferențe semnificative între cele 2 proporții)
b) Alegerea statisticii test – deoarece nu cunoaștem 𝜎 2 vom folosi statistica t~(n-1)

𝛼 = 5% = 0.05
statisticii 𝑡𝑡𝑒𝑜𝑟𝑒𝑡𝑖𝑐 .
Pentru un risc de 5%, valoarea din tabel a lui 𝑡𝛼⁄2,𝑛−1 = 𝑡0.025,29 = 2.045
0.65 − 0.6 0.05

0.087
√0.65(1 − 0.65)
30
|𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡 | > 𝑡𝑡𝑒𝑜𝑟𝑒𝑡𝑖𝑐 → 𝑠𝑒 𝑟𝑒𝑠𝑝𝑖𝑛𝑔𝑒 𝑖𝑝𝑜𝑡𝑒𝑧𝑎 𝑛𝑢𝑙ă, 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑢𝑛 𝑟𝑖𝑠𝑐 𝑎𝑠𝑢𝑚𝑎𝑡
|𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡 | < 𝑡𝑡𝑒𝑜𝑟𝑒𝑡𝑖𝑐 → 𝑛𝑢 𝑠𝑒 𝑟𝑒𝑠𝑝𝑖𝑛𝑔𝑒 𝑖𝑝𝑜𝑡𝑒𝑧𝑎 𝑛𝑢𝑙ă, 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑢𝑛 𝑟𝑖𝑠𝑐 𝑎𝑠𝑢𝑚𝑎𝑡
f) Decizie și interpretare: Deoarece valoarea calculată a testului t =0.574 este mai mică
comparativ cu valoarea teoretică lui 𝑡𝛼⁄2,𝑛−1 = 2.045 𝑛𝑢 respingem ipoteza nulă pentru un
risc de 5%, asta înseamnă că nu există diferențe semnificative între proporția persoanelor
care sunt de acord cu sprijinul bătrânilor înainte de criză si proporția celor de după criză.
1
B1) Testarea ipotezelor privind două eşantioane independente- când 𝜎12 ≠ 𝜎22
2. Pentru a compara nivelul de satisfacție al clienților pentru 2 companii de televiziune, 174

de clienți ai primei companii și 355 de clienți ai celei de a doua companie au fost extrași în mod
aleatoriu și întrebați să evalueze compania lor pe o scala cu 5 puncte, unde 1 reprezintă cel mai
puțin satisfăcut iar 5 cel mai mult satisfăcut. Rezultatele sunt sintetizate în tabelul de mai jos.
În rezolvarea exercițiului plecăm de la premisa că nu cunoaștem varianțele populațiilor, dar
știm că ele sunt diferite. Pentru un risc de 5% testați ipoteza.
Tabel 1 Informații privind eșantioanele
Compania 1 Compania 2
𝑛1 =174 𝑛2 =355
𝑥1 =3.51
̅̅̅ 𝑥2 =3.24
̅̅̅
𝑠1 =0.51 𝑠2 =0.52

între mediile celor 2 populații.
𝐻0 : 𝝁𝒄𝒐𝒎𝒑𝒂𝒏𝒊𝒂1 − 𝝁𝒄𝒐𝒎𝒑𝒂𝒏𝒊𝒂2 = 0 (nu există diferențe semnificative între cele 2 medii ale
celor 2 populații)
𝐻1 : 𝝁𝒄𝒐𝒎𝒑𝒂𝒏𝒊𝒂1 − 𝝁𝒄𝒐𝒎𝒑𝒂𝒏𝒊𝒂2 ≠ 0 (există diferențe semnificative între cele 2 medii)

𝛼 = 5% = 0.05
Pentru un risc de 5%, valoarea din tabel a lui 𝑡𝛼⁄2,𝑛1+𝑛2 −2 = 𝑡0.025,174+355−2 = 1,96
3.51 − 3.24 0.27

0.51 0.52 1.4036
+
√174 √355
comparativ cu valoarea teoretică lui 𝑡𝛼⁄2,𝑛1 +𝑛2 −2 = 1,96, 𝑛𝑢 respingem ipoteza nulă pentru
un risc de 5%, asta înseamnă că nu există diferențe semnificative între cele două medii.
2
B2) Testarea ipotezelor privind două eşantioane independente- când 𝜎12 = 𝜎22
3. Pentru a investiga legătura dintre ocuparea medie a locului de muncă în ani printre
angajații care au cel puțin diplomă de licență și cei care nu au, au fost extrase două
eșantioane din fiecare categorie iar rezultatele sunt sintetizate în tabel.
Tabel 2 Informații privind eșantioanele
Cel puțin diploma de licență Fără diploma de licență

𝑛1 =155 𝑛2 =210
𝑥1 =5.2 ani
̅̅̅ 𝑥2 =5 ani
̅̅̅
𝑠1 =1.4 ani 𝑠2 =1.4 ani

între mediile celor 2 populații.
𝐻0 : 𝝁𝒍𝒊𝒄𝒆𝒏ță − 𝝁𝒇𝒂𝒓ă 𝒍𝒊𝒄𝒆𝒏ță = 0 (nu există diferențe semnificative între cele 2 medii)
𝐻1 : 𝝁𝒍𝒊𝒄𝒆𝒏ță − 𝝁𝒇𝒂𝒓ă 𝒍𝒊𝒄𝒆𝒏ță ≠ 0 (există diferențe semnificative între cele 2 medii)

𝛼 = 5% = 0.05
Pentru un risc de 5%, valoarea din tabel a lui 𝑡𝛼⁄2,𝑛1+𝑛2 −2 = 1,96
1.96(155 − 1) + 1.96(210 − 1) 711.48

𝑠𝑝′ = √ =√ = 1.4
155 + 210 − 2 363
5.2 − 5 0.2
1 1 0.1482
1.4 ∗ √ +
155 210
3
comparativ cu valoarea teoretică lui 𝑡𝛼⁄2,𝑛1 +𝑛2 −2 = 1,96, 𝑛𝑢 respingem ipoteza nulă pentru
un risc de 5%, asta înseamnă că nu există diferențe semnificative între cele două medii.
C) Testarea egalităţii a trei sau mai multe medii (ANOVA)
4. Pentru județele din România s-a realizat un studiu privind analiza legăturii dintre numărul
de unități sanitare din județ și rata mortalității infantile. Pentru un risc de 5% testați dacă numărul
de spitale influențează comportamentul variabilei dependente Rata mortalității infantile.
Tabel 3 Indicatorii descriptivi ai variabilei dependente Rata Mortalității Infantile
Tabel 4 Distribuția județelor după numărul de unități sanitare
4
v1= K-1, unde k
Tabel 5 Testarea ANOVA este numărul de
ESS-varianță grupe al var.inde.
Varianța dintre explicată ESS/v1=33.628/2
grupe
Varianța din
interiorul
grupei F calculat
v2= n-k RSS/v2
Varianța totală RSS-varianță

a) Formularea ipotezelor statistice n-1
(TSS)=ESS+RSS reziduală
între mediile grupelor create de variabila Numărul de unități sanitare pe județe
𝐻0 : 𝝁𝒔𝒖𝒃 𝒎𝒆𝒅𝒊𝒆 = 𝝁𝒎𝒆𝒅𝒊𝒆 = 𝝁𝒑𝒆𝒔𝒕𝒆 𝒎𝒆𝒅𝒊𝒆 (nu există diferențe semnificative între cele 3
medii, nu există diferențe semnificative între rata mortalității infantile pentru județele ce au
un număr de unitatăți sanitare sub medie, mediu sau peste medie, cu alte cuvinte, numărul de
unitatăți sanitare nu influențează rata mortalității infantile)
𝐻1 : 𝑐𝑒𝑙 𝑝𝑢ț𝑖𝑛 2 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑖 𝑠𝑢𝑛𝑡 𝑑𝑖𝑓𝑒𝑟𝑖𝑡𝑒 (există diferențe semnificative între județe pentru rata
mortalității infantile, deoarece numărul de unități sanitare influențează semnificativ statistic
rata mortalității infantile pe județe.
b) Alegerea statisticii test – vom utiliza statistica Fisher (F)

𝛼 = 5% = 0.05
statisticii 𝐹𝑡𝑒𝑜𝑟𝑒𝑡𝑖𝑐 = 𝐹𝛼,𝑣1,𝑣2 = 𝐹0.05,2,38
𝑣1 = 𝑛𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑔𝑟𝑢𝑝𝑒 𝑎𝑙 𝑣𝑎𝑟𝑖𝑎𝑏𝑖𝑙𝑒𝑖 𝑖𝑛𝑑𝑒𝑝𝑒𝑛𝑑𝑒𝑛𝑡𝑒 − 1 → 2
𝑣2 = 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚𝑢𝑙 𝑒ș𝑎𝑛𝑡𝑖𝑜𝑛𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑠𝑐𝑎𝑑 𝑛𝑢𝑚ă𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑔𝑟𝑢𝑝𝑒 𝑎𝑙𝑒 𝑣𝑎𝑟𝑖𝑎𝑏𝑖𝑙𝑒𝑖 𝑖𝑛𝑑𝑒𝑝𝑒𝑛𝑑𝑒𝑛𝑡𝑒
→ 41 − 3 = 38
Pentru un risc de 5%, valoarea din tabel a lui 𝐹𝛼,𝑣1,𝑣2 = 𝐹0.05,2,38 = 3,232
𝐸𝑆𝑆 𝑛−𝑘 (𝑣2) 33.628 38
𝐹𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡 = 𝑅𝑆𝑆 ∗ 𝑘−1 (𝑣1) = 191.940 ∗ = 3.329 sau
2
16.814
𝐹𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡 = 𝑓𝑜𝑙𝑜𝑠𝑖𝑛𝑑 𝑖𝑛𝑓𝑜𝑟𝑚𝑎ț𝑖𝑖𝑙𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑐𝑜𝑙𝑜𝑎𝑛𝑎 𝑀𝑒𝑎𝑛 𝑆𝑞𝑢𝑎𝑟𝑒 = = 3.329
5.051
ESS= varianța explicată de variabila independentă a variabilei dependente

RSS= varianța reziduală sau varianța explicată de factori întâmplători
|𝐹𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡 | > 𝐹𝑡𝑒𝑜𝑟𝑒𝑡𝑖𝑐 → 𝑠𝑒 𝑟𝑒𝑠𝑝𝑖𝑛𝑔𝑒 𝑖𝑝𝑜𝑡𝑒𝑧𝑎 𝑛𝑢𝑙ă, 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑢𝑛 𝑟𝑖𝑠𝑐 𝑎𝑠𝑢𝑚𝑎𝑡
|𝐹𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡 | < 𝐹𝑡𝑒𝑜𝑟𝑒𝑡𝑖𝑐 → 𝑛𝑢 𝑠𝑒 𝑟𝑒𝑠𝑝𝑖𝑛𝑔𝑒 𝑖𝑝𝑜𝑡𝑒𝑧𝑎 𝑛𝑢𝑙ă, 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑢𝑛 𝑟𝑖𝑠𝑐 𝑎𝑠𝑢𝑚𝑎𝑡
5
𝑆𝑖𝑔 > 𝛼 → 𝑛𝑢 𝑠𝑒 𝑟𝑒𝑠𝑝𝑖𝑛𝑔𝑒 𝑖𝑝𝑜𝑡𝑒𝑧𝑎 𝑛𝑢𝑙ă 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑟𝑖𝑠𝑐𝑢𝑙 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑖𝑑𝑒𝑟𝑎𝑡
𝑆𝑖𝑔 < 𝛼 → 𝑠𝑒 𝑟𝑒𝑠𝑝𝑖𝑛𝑔𝑒 𝑖𝑝𝑜𝑡𝑒𝑧𝑎 𝑛𝑢𝑙ă 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑟𝑖𝑠𝑐𝑢𝑙 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑖𝑑𝑒𝑟𝑎𝑡
f) Decizie și interpretare: Deoarece valoarea calculată a testului F=3.329 este mai mare
comparativ cu valoarea teoretică lui 𝐹𝛼,𝑣1,𝑣2 = 3,232, 𝑣𝑜𝑚 respinge ipoteza nulă pentru
un risc de 5%, asta înseamnă că există diferențe semnificative între cel puțin 2 medii,
adică putem afirma că variabila independentă Numărul de unități sanitare influențează
semnificativ comportamentul variabilei dependente Rata mortalității infantile.
Pentru o valoare Sig= 0.047 < ᾳ=0.05 respingem ipoteza nulă conform căreia
mediile sunt egale.
6
GRILE REZOLVATE-STATISTICA
1.Sporul mediu absolut arata:

-> modificarea medie absoluta, pe unitatea de timp, inregistrata de un fenomen, intr-o anumita perioada de timp.
2. La aruncarea unui zar, probabilitatea de aparitie a unei fete cu numar mai mare decat patru este:
-> 0.66
3.Probabilitatea este o valoare:

-> pozitiva;
-> mai mica sau cel mult egala cu unu.
4.Eroarea maxim admisibilia arata:

-> eroarea cu care estimam un parametru pentru o probabilitate fixata.

poate:
-> se garanteaza cu o probabilitate de 0,95 ca exista diferente semnificative intre veniturile populatiilor;
-> valoarea teoretica a statisticii F, considerand un risc de 0,05 este 3,634.
6.Un politician la inceputul mandatului afirma in mass –media ca va creste salariul mediu net pe economie la
300 Euro. La sfarsitul mandatului se face un sondaj pe n=900 de respondenti prin care se urmareste
estimarea salariului mediu net pe economie (X). Se cunosc urmatoarele rezultate: 𝑥̅ = 294 𝐸𝑈𝑅 𝑠𝑖 𝜎 = 90.
Selectati care din afirmatiile de mai jos sunt valide:
-> putem afirma pentru un prag de semnificatie de 5% ca politicianul nu s-a tinut de cuvant.
jos:
Venitul lunar
MEAN 1020
-> se garanteaza cu o probabilita
te de 0,95 ca exista diferente semnificative intre veniturile medii pe regiuni
-> valoarea teoretica a statisticii F, considerand un risc de 0,05, este 3,634
-> [1004,51; 1035,49].
10.Volumul esantionului poate fi estimat daca se cunoaste:
11.Functia de repartitie se defineste astfel:

-> F(x)=P(X<x)
12.In legatura cu eroarea de testare de tip II, sunt adevarate afirmatiile:

-> probabilitatea de producere a erorii de tip 2 se noteaza cu β;
-> eroarea de testare de tip 2 reprezinta eroarea dde a accepta ipoteza nula H0 atunci cand….
13.Nivelul cifrei de afaceri (mld lei) a unei firme pe trimeste a inregistrat in perioada 2014-2015:
2014 2015
Trim. I 6 10
Trim. II 2 5
Trim. III 5 4
Trim. IV 3 2
Stiind ca 𝑖̅=0.85 sunt corecte informatiile:
-> cifra de afaceri medie a firmei a fost de 4,625 mld. lei pe trimestru.
Suma variatiei Suma patratelor Grade de libertate

variatiei
->numarul de grupare ale factorul de grupare este 8;

-> numarul gradelor de libertate este 41
15.Pentru aplicarea metodei ANOVA trebuie indeplinite urmatoarele conditii:

-> conditia de independenta
16.Distributia mediei de selectie se caracterizeaza prin:

-> µ ̴ N(µ, 𝜎 2 )

-> 0,383
18.Se verifica daca exista diferente semnificative intre castigul mediu salarial (sute lei) din regiunea de Nord-
Est a Romaniei si castigul mediu salarial la nivel national, de 14 sute lei. In urma prelucrarii datelor, s-au
Column 1
MEAN 9.918
MEDIAN 9.000
MODE 9.000
KURTOSIS 1.217
SKEWNESS 1.161
RANGE 11.000
MINIMUM 7.000
MAXIMUM 18.000
SUM 486.000
COUNT 49.000
(95%)
-> exista diferente semnificative intre castigul mediu salarial din regiunea de Nird-Est a Romaniei si
castigul mediu salarial la nivel national, in conditiile riscului asumat de 5%;
->valoarea calculata a statisticii test este t= - 10,86.
19.Precizia estimarii creste atunci cand:

-> varianta esantionului este mica;
-> volumul esantionului creste.
20.Pentru testarea semnificatiei mediei unei populatii se foloseste:
-> testul F.
21.In urma observarii si prelucrarii datelor la nivelul unui esantion extras aleator simplu repetat de volum
n=100 s-au obtinut urmatoarele valori: 𝑥̅ = 40 𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖, 𝑠′2 = 25
Considerand un risc de 0.05, limitele intervalului de incredere pentru media populatiei din care a fost extras
esantionul sunt:
-> [39,02 mii lei; 40,98 mii lei].
22.Considerand v numarul gradelor de libertate intr-un test statistic bilateral, ipoteza nula se respinge daca:
-> |tcalculat|> 𝑡𝛼,𝑣
2
23.Atunci cand se cunoaste dispersia 𝜎 2 testarea ipotezelor asupra mediei unei populatii se face cu:
-> statistica Z.
24.Ipoteza statistica reprezinta:

-> o presupunere cu privire la un parametru;
-> o presupunere cu privire la legea de distributie a unei populatii;
25.a estima punctual inseamna:

26.Potrivit datelor Eurostat, in Romania exporturile de bunuri si servicii (exprimate in euro/locuitor) in

perioada2000-2010 s-au inregistrat urmatoarele valori : 600, 700, 800, 800, 100,1200, 1500, 1700, 2000, 1700,
2100. Sunt corecte urmatoarele afirmatii:
-> volumul exporturilor Romaniei a crescut in anul 2010 comparativ cu anul 2000 de 3,5 ori;
-> volumul mediu annual al exporturilor Romaniei, in perioada 2000-2010. a fost 1281, 81 euro/loc.
27.Sporul absolut cu baza fixa exprima:

-> cu cat s a modificat in marime absoluta nivelul unei variabile corespunzator momentului curent t,
28.In legatura cu eroarea de testare de tip I sunt adevarate afirmatiile:

-> eroarea de testare de tip 1 reprezinta eroarea de a respinge ipoteza nula H0, atunci cand in realitate aceasta
este adevarata;
-> probabilitatea asociata erorii de testrae de tip 1 este numita prag de semnificatie si se noteaza cu α.
29.Intr-o ancheta prin sondaj asupra unui esantion de angajati s-a observat cuantumul bonurilor oferite cu
ocazia Sarbatorilor de Paste, rezultatele fiind prezentate mai jos:
Column 1
MEAN 173
MEDIAN 180
MODE 180
KURTOSIS 1.175597901
SKEWNESS -0.584473684
RANGE 130
MINIMUM 100
MAXIMUM 230
SUM 1730
COUNT 10
(99%)
-> eroarea maxima admisibila este 28,97
30.Rata (ritmul) sporului cu baza in lant exprima:

-> cu cat s-a modificat in marime relativa nivelul unei variabile corespunzator momentului curent, aceleiasi
variabile corespunzator anului anterior t-1.
31.Esantionul reprezinta o subpopulatie sau un subansamblu extras din populatia de referinta care:
-> din motive de cost are un volum mai mic decat volumul populatiei
->poate fi extras aleator, cu revenire sau fara revenire

-> abaterea standard a estimatorului este minima
33.La alegerile municipale s-a dorit identificarea alegatorilor care nu pot fi trecuti pe lista electorala. Din lista
electorala s-a extras aleatoriu un esantion de 317 nume si s- a determinat ca 38 de nume nu indeplinesc
conditiile de alegator. Municipalitatea doreste sa estimeze intervalul pentru proportia alegatorilor exclusi de
pe lista electorala pentru o probabilitate de 99%. Rezultatele corecte sunt:
-> intervalul de incredere este [ 0,073; 0,167]
34. In legatura cu testele parametrice sunt adevarate afirmatiile:
100. Un student a obtinut punctajul X=800. Ce procent din studenti au obtinut un punctaj mai mare decat el?
-> 97,7%
36.Estimatia este:
-> o valoare a estimatorului calculata la nivelul esantionului observat;
-> o valoare calculata pe baza datelor de sondaj;
38.Din doua populatii cu variantele 𝜎 21 = 𝜎2 2 se extrag esantioanele de volum 𝑛1 = 10 𝑠𝑖 𝑛2 = 15. In

-> v= 23 grade de libertate
39.Intr-un test statistic bilateral in care se foloseste statistica t, considerand v numarul gradelor de libertate,
ipoteza nula nu se va respinge daca:
-> |tcalculat| < 𝑡𝛼,𝑣
2
40.In urma prelucrarii datelor privind venitul lunar (sute euro) realizat pentru un esantion de persoane s-au
Column 1
MEAN 10
MEDIAN 9
MODE 9
KURTOSIS 1.36942
SKEWNESS 1.082532
RANGE 8
MINIMUM 7
MAXIMUM 15
SUM 100
COUNT 10
(95%)
Pentru un risc de 0.05 sunt corecte afirmatiile:
-> intervalul de incredere pentru venitul mediu al populatiei este (8,35; 11,65);
-> exista diferente semnificative intre venitul mediu al populatiei si venitul mediu al tarilor din UE, de 15 sute
euro;
-> eroarea maxima admisibila este de 1,652;
-> se rspinge ipoteza 𝐻0 : µ = 15.
41.Se testeaza diferentele dintre veniturile medii din 2 regiuni, A si B, si se obtin urmatoarele rezultate :
𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐 = 8.23, numarul gradelor de libertate=25. Pentru un risc de 5% sunt adevarate afirmatiile:
-> exista diferente semnificative intre veniturile medii din cele 2 regiuni
42.Un estimator este nedeplasat daca:
-> M(θ)=θ

variatiei
Totala 450 32
Variabila numerica este “Salariul”, iar variabila (factorul) de grupare este “Regiunea”. In aceasta situatie, se
poate afirma ca:
->pentru un risc asumat de 5% salariile difera semnificativ pe regiuni.
-> se garanteaza cu o probabilitate de 0,95 ca factorul de grupare are o influenta semnificativa asupra
variatiei salariului.
44.Dintr-o populatie de 10 studenti se pot extrage aleator:

-> 100/1000 esantioane de studenti, dupa schema de revenire;
45.Sporul absolut cu baza in lant se calculeaza ca:

-> diferentele intre 2 niveluri ale aceleasi variabile corespunzatoare a doua momente de timp consecutive.
46.Intr-un sondaj aleator de 400 de studenti pentru variabila nota la test s-a obtinut o medie de 8 si o abatere
standard modificata de 2, IC pentru parametrul medie , cu o probabilitate de 0.95 este:
-> [7,804;8,196]
47.Un producator de cereale realizeaza o ancheta privind comportamentul de consum al adultilor din SUA. S-
a extras aleator un esantion de 900 de persoane si s-a identificat ca 25% dintre persoane sunt preocupate de
consumul de alimente sanatoase. Pentru 90% incredere s-a estimat intervalul pentru proportia adultilor din
SUA care acorda atentie alimentatiei sanatoase. Care afirmatii sunt adevarate?
-> [intervalul de incredere este [0,22263; 0,2737]
-> valoarea teoretica utilizata este de 1,645
48.La un examen profesorul a stabilit ca elevii care vor obtine un punctaj cuprins intre 80 si 90 vor primi
calificativul B. Pentru anul curent , distributia punctajelor este normala X-N (83,25). Care este procentul
elevilor care primesc calificativul B?
-> 64,5%
49.Parametrul reprezinta:
-> o valoare fixa si necunoscuta la nivelul unei populatii.
50.Dintr-o ancheta de opinie asupra unui esantion de 900 persoane, a rezultat ca in medie, la 100 de
persoane, 85 voteaza favorabil pentru un candidat la functia de primar. Intervalul de incredere al procentului
de voturi a candidatului la nivelul intregii populatii, considerand o incredere de 95% este:
51.Media calculata la nivelul unui esantion reprezinta:

-> un parametru;
52.Pentru o variabila X-N(10,4), P(X>11) este:

-> 0,3085
53.La acelasi nivel de incredere si aceeasi varianta pentru a mari precizia rezultatelor este necesar:
-> sa reducem eroarea de reprezentativitate;
-> sa marim volumul esantionului
54.Pentru testarea diferentei dintre doua medii ale unor populatii se foloseste :
-> statistica t, cand nu se cunoaste varianta populatiei;
-> statistica Z, atunci cand se cunoaste varianta populatiei.
55.Pentru o variabila X-N(0,1), P(X≥-1,22) este:
->0,889
56.In urma prelucrarii datelor privind veniturile familiilor inregistrate la nivelul unui esantion de volum
n=625 s-au obtinut urmatoarele rezultate: 𝑥̅ = 12 𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖, 𝑠 ′ = 2𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖. Sa se testeze daca exista diferente
semnificative intre veniturile medii ale familiilor la nivelul populatiei din care a fost extras esantionul si
venitul mediu pe tara, 𝜇0 = 13𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖, considerand un risc de 5%. Pentru exemplul dat sunt corecte
afirmatiile:
-> exista diferente semnificative intre cele 2 medii;
->se respinge ipoteza 𝐻0 .
57.In vederea testarii ipotezei de egalitate a salariului mediu cu o valoare fixa 𝜇0 = 46 s-a inregistrat un
esantion de volum n=10 persoane. In acest caz se pot formula urmatoarele ipoteze statistice:
-> 𝐻0 : µ = 46; 𝐻1 : µ ≠ 46
58.Se studiaza daca exista diferente semnificative intre speranta medie de viata a femeilor din Europa de
Est, egala cu 68 ani si speranta medie de viata a femeilor la nivel mondial egala cu 70 ani. Se cunosc
urmatoarele date: n=16, s’=1.75. Sunt adevarate afirmatiile:
-> exista diferente semnificative intre speranta medie de viata a femeilor din Europa de Est si media la nivel
mondial, in conditiile riscului asumat de 5%;
-> cu o probabilitate de 95%, nivelul mediu al sperantei medii de viata a femeilor din Europa de Est este
acoperit de intervalul de incredere (67,068; 68,932).
59.Pentru testarea diferentei dintre trei si mai multe medii ale unor populatii se foloseste:
-> statistica Fisher;
-> metoda ANOVA.
60.In metoda ANOVA variatia explicata (VE) masoara:
-> variatia sub influenta factorilor esentiali(de grupare)

-> 0,383
-> 0,954 sau 95,4%
63.Dintr-o populatie de 5 firme se pot extrage aleator:

-> 25 esantioane grupate cate 2 firme, dupa schema de revenire.
->84%.
65.Intr-un sondaj simplu de 400 produse, 250 au fost gasite expirate. Intervalul de incredere pentru
proportia produselor expirate cu o probabilitate de 0.90 este:
-> [0,58; 0,66]
-> 768 persoane
67.La aruncarea unui zar, probabilitatea de aparitie a unei fete cu numar mai mic decat patru este:
-> 0,5

variatiei
Totala 440 202
Variabila numerica este “Salariul”, iar variabila (factorul) de grupare este “Regiunea”. In aceasta
situatie, considerand un risc de 0.05 se poate afirma ca:
-> se garanteaza cu o probabilitate fr 0,95 ca factorul de grupare are o influenta semnificativa asupra
salariului.
-> se respinge ipoteza 𝐻0 ;
-> ipoteza 𝐻0 𝑒𝑠𝑡𝑒 µ1 = µ2 = µ3 .

variatiei
Totala 500 24
Variabila numerica este “Salariul”, iar variabila (factorul) de grupare este “Regiunea”. In aceasta situatie se
poate afirma ca:
-> ipoteza 𝐻0 𝑒𝑠𝑡𝑒 µ1 = µ2 = µ3 = µ4 ;
-> 640
71.Distributia de selectie (distributia unui estimator) admite:

-> o medie
-> lege de repartitie
-> set de valori posibile
obtine o valoare calculata statisticii z=1.52. In cazul unui test bilateral, daca valoarea teoretica este z=1.645,
-> α=0,10
73.Variatia explicata masoara:

-> variatia sub influenta factorilor esentiali ( de grupare).
Anul Vanzari
2007 2
2008 3
2009 5
2010 4
2011 7
-> valoarea vanzarilor firmei in anul 2011 fata de anul 2008 a crescut cu 4 mld;
-> cresterea medie anuala a vanzarilor in perioada 2011-2007 este de 1,25 mld. lei
-> media vanzarilor este de 4,2 mld. lei
75.Pentru a verifica daca femeile sunt supuse riscului de cancer mamar doctorii au dezvoltat o metoda noua
de detectare a cancerului. Pentru a proba aceasta metoda au alcatuit un esantion de 140 de femei cu cancer
mamar si au observat ca, in urma aplicarii noii metode, pentru 12 femei nu s-a reusit detectarea cancerului .
Stiind ca metoda veche are o rata de esec de 20%, pentru un risc asumat de 5% care sunt afirmatiile
adevarate?
-> rata de esec a noii metode difera semnificativ de rata de esec a vechii metode
76.La nivelul unui esantion de 306 persoane, 5% dintre acestea nu folosesc niciodata mijloace de transport in
comun. Stiind ca anul trecut ponderea era de 8% ,care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate?
-> pentru un risc asumat de 5% se respinge ipoteza de egalitate a proportiilor
77.Intr-un sondaj aleator simplu de 400 de studenti, privind opinia cu privire la decizia de a schimba sistemul
de evaluare. 250 au fost de acord cu aceasta optiune.intervalul de incredere pentru parametrul proportie , cu
o probabilitate de 0.90 este:
-> [0,5851;0,6649]
78.intr-un sondaj de opinie, 𝜎 2 =0.15 volumul esantionului care estimeaza parametrul proportie cu o eroare
maxim admisibila de ±3,5% si o probabilitate de 0.95 este:
-> 472
79.pentru a analiza profitabilitatea firmelor dintr-un judet, s-a extras un esantion de judete si s-a inregistrat
cifra acestora (mld. Lei) . Rezultatele obtinute in urma prelucrarii datelor de la nivelul esantionului sunt
prezentate mai jos:
C.A.
MEAN 42
MEDIAN 40
MODE 40
SAMPLE VARIANCE 49
KURTOSIS 2.233
SKEWNESS 1.114
RANGE 50
MINIMUM 10
MAXIMUM 60
SUM 3507
COUNT 78
(95%)
-> media esantionului este de 42 mld. lei
81.Pentru o variabila 𝑋 − 𝑁 (𝜇, 𝜎 2 ) se cere sa se calculeze probabilitatea 𝑃(𝜇 − 𝜎 < 𝑋 < 𝜇 + 𝜎). Aceasta
probabilitate este:
-> 68,2%
82.Dintr-o populatie s-a extras un esantion de volum n=900 persoane. Pentru o variabila X-consumul
saptamanal de paine (kg), s-au obtinut rezultatele: 𝑥̅ = 3𝑘𝑔, 𝑠 ′ = 1𝑘𝑔. Considerand un risc de 5% se poate
considera ca nivelul consumului mediu saptamanal de paine:
-> difera semnificativ de µ0 = 3,5 𝑘𝑔
jos:
Venitul lunar
MEAN 1200
-> [1183,83; 1216,17]
2010 2011
Trim. I 3 4
Trim. II 4 5
Trim. III 3 4
Trim. IV 7 11
➔ cifra de afaceri medie a firmei a fost de 5,125 mld. lei pe trimestru;
➔ cifra de afaceri medie a firmei a crescut in medie cu 20% pe trimestru.
86.Din doua populatii cu variantele 𝜎 21 = 𝜎2 2 se extrag esantioanele de volum 𝑛1 = 15 𝑠𝑖 𝑛2 = 17. In

-> v=30 grade de libertate
87.Estimatorul este convergent daca pentru un esantion suficient de mare:

-> media sa tinde catre parametru.
88.Intr-un sondaj aleator simplu de 900 de studenti prin variabila nota la un test, s-a obtinut o valoare medie
standard de8.5 . Cunoscand ca abaterea standard la nivelul populatiei totale are valoarea egala cu 2.
Intervalul de incredere pentru parametrul medie, cu o probabilitate medie de 0.97 este:
->[8,356;8,644]
ANII 2010 2011 2012 2013
VOLUMUL 2 8 10 12
VANZARILOR
(MLD.LEI)
-> vanzarile firmei au crescut in 2013 fata de 2011 cu 50%;
-> vanzarile firmei au crescut in 2012 fata de 2011 de 1,25 ori;
-> vanzarile firmei au crescut in medie cu 3,33 mld. lei pe an.
90.Stiind ca o variabila 𝑋 − 𝑁 (𝜇, 𝜎 2), sa se afle 𝑃(𝜇 − 2𝜎 < 𝑋 < 𝜇 + 2𝜎):

->0,9544
91.In vederea studierii optiunii studentilor din anul I de la FEAA privind specializarea pe care o vor urma se
extrage simplu un esantion format din 25 de studenti si se observa proportia celor care prefera specializarea
Alpha este de 15%. Stiind ca proportia inregistrata in anul universitar precedent este de 𝜋 = 20%, iar
pentru un risc de 0.05 se poate afirma ca:
->nu exista diferente semnificative intre populatia studentilor care prefera specializarea Alpha in anul curent
si proportia inregistrata in anul universitar precedent, in conditiile riscului asumat de 5%.
92.A estima inseamna:

93.La un examen sustinut in anul universitar curent, un student (Mihai) a obtinut un punctaj de 700 puncte.
La acest examen, punctajul mediu a fost de 550 de puncte iar abaterea standard de 100 de puncte. In anul
universitar precedent , un alt student, George, a obtinut 40 de puncte. Pentru acel an punctajul mediu a fost
de 34 puncte si abaterea standard de 5 puncte. Care dintre cei doi studenti a ocupat un loc mai bun in
clasament?
- mihai
95.se verifica daca exista diferente semnificative intre productivitatea medie a muncii (lei/ora) din regiunea
Romaniei si productivitatea medie a muncii la nivel national, de 45 lei ora. In urma prelucrarii datelor s-au
obtinut:
Column
MEAN 39.918
MEDIAN 39.000
MODE 33.000
KURTOSIS 1.217
SKEWNESS 1.161
RANGE 19.000
MINIMUM 29.000
MAXIMUM 48.000
SUM 3991.8
COUNT 100.000
(95%)
-> exista diferente semnificative intre productivitatea medie din regiunea de nord-est a Romaniei la
nivel national in conditiile riscului asumat de 5%;
-> valoarea calculata a statisticii test este t= - 19.33;
-> productivitatea medie din regiunea de nord-est este acoperita de intervalul [39.403; 40.433] cu o
probabilitate de 95%.
96.La aruncarea unui zar, probabilitatea de aparitie a unei fete cu numar par este:
->0,66
100. Un student a obtinut punctajul X= 650. Ce procent din studenti au obtinut un punctaj mai mare decat el?
-> 1.5%
-> 0,532
99.Dintr-o ancheta de opinie asupra unui esantion de 500 persoane, extras aleator separate, a rezultat ca in
medie, la 100 de persoane, 85 voteaza favorabil pentru un candidat la functia de primar. Intervalul de
incredere al procentului de voturi a candidatului la nivelul intregii populatii, este de 95%:
->?
-> 13,59%

variatiei
Variabila numerica este “Venitul”, iar variabila (factorul) de grupare este “Regiunea”. In aceasta situatie
se poate afirma ca:
->valoarea teoretica a statisticii F, considerand un risc de 0,05 este 3,073.

variatiei
poate afirma ca:
-> se garanteaza cu o probabilitate de 0,95 ca exista diferente semnificative intre veniturile medii pe
regiune la nivelul populatiei;
-> valoarea teoretica a statisticii F, considerand un risc de 0,05 este de 3.634;
-> volumul esantionului este 19.
103.Intr-un sondaj ales aleator simplu de 625 studenti privind opinia cu privire la decizia de a schimba
sistemul de evaluare, 400 au fost de acord cu aceasta optiune. Intervalul de incredere pentru parametrul
proportiei, cu o probabilitate de 0.90 este:
-> [0,588;0,691]

variatiei
Totala 440 202
considerand un risc de 0.05 se poate afirma ca:
-> ipoteza 𝐻0 𝑒𝑠𝑡𝑒 µ1 = µ2 = µ3 ;
->se respinge 𝐻0 ;
-> se garanteaza cu o probaboilitate de 0,95 ca factorul de grupare are o influenta semnificativa asupra
salariului.
106.Pentru un esantion de judete s-a analizat variatia venitului pe regiuni ale Romaniei. S-a aplicat metoda
ANOVA si s-a obtinut:

variatiei
Reziduala(intragrupe) 368 23 16
-> valoarea teoretica a lui F este 2,528;
-> exista diferente semnificative intre venituri.
-> 0,5328
108.Pentru a analiza profitabilitatea firmelor dintr-un judet, s-a extras un esantion de judete si s-a
inregistrat profitul acestora (mld. Lei) . Rezultatele obtinute in urma prelucrarii datelor de la nivelul
esantionului sunt prezentate mai jos:
Profit
MEAN 21
MEDIAN 20
MODE 20
SAMPLE VARIANCE 49
KURTOSIS 2.233
SKEWNESS 1.114
RANGE 30
MINIMUM 10
MAXIMUM 40
SUM 1507
COUNT 78
(95%)
➔ media esantionului este de 42 mld. lei;
➔ intervalul de incredere este [40,447; 43,553].
2010 2011
Trim. I 1 2
Trim. II 5 4
Trim. III 2 5
Trim. IV 4 8
-> cifra de afaceri medie a firmei a fost in medie de 3,875 mld. lei pe trimestru;
-> cifra de afaceri medie a firmei a crescut in medie cu 34% pe trimestru.
-> 95,4 %
112.Se verifica daca proportia 𝜋 a clientilor care prefer produsul A, in anul current, difera in mod semnificativ
de proportia 𝜋 a clientilor din anul precedent . in acest caz ipotezele statistice sunt:
-> 𝐻0 : 𝜋 = 𝜋0
𝐻1 : 𝜋 ≠ 𝜋0
113.Se studiaza daca e𝑥ista diferente semnificative intre nivelul mediu al PIB-ului/locuitor al tarilor din OECD
sic el al tarilor din Europa de Est, in conditiile unui risc de 5%. Se stie ca variantele celor doua populatii sunt
𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡 =0.732
𝑛𝑢𝑚𝑎𝑟𝑢𝑙 𝑔𝑟𝑎𝑑𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑑𝑒 𝑙𝑖𝑏𝑒𝑟𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑒𝑠𝑡𝑒 25
obtine o valoare calculata statisticii z=1.45. in cazul unui test bilateral, daca valoarea teoretica este z=1.96,
-> α=0,05
115.O banca doreste sa verifice corectitudinea informatiilor asupra clientilor sai. S-a extras un esantion
aleator de 200 de dosare si s-au identificat 18 dosare cu informatii gresite. Proportia dosarelor cu greseli ale
bancii pentru o incredere de 95% este acoperita de intervalul:
-> [0,051;0,129]

->-> o variabila aleatoare;
117.Un producator de cereale realizeaza o ancheta privind comportamentul de consum al adultilor din SUA.
S-a extras aleator un esantion de 1250 de persoane si s-au identificat 250 de persoane preocupate de
->[0,1778;0,2221]
118.Estimatorul nedeplasat:
119.Intr-un sondaj aleator simplu de 900 de studenti prin variabila nota la un test, s-a obtinut o valoare
medie standard de7.5 si o abatere standard de esantion modificata (corectata) egala cu 1.6. intervalul de
incredere pentru parametrul medie 0.95 este:
-> [7,3955; 7,6045]
120.In vederea testarii semnificatiei diferentei dintre o medie 𝜇 si o valoare fixa 𝜇0 pentru un esantion X se
obtine o valoare calculata statisticii z=1.52. in cazul unui test bilateral, daca valoarea teoretica este z=1.645
-> α=0,10
120.b..In vederea testarii semnificatiei diferentei dintre o medie 𝜇 si o valoare fixa 𝜇0 pentru un esantion de
volum n=50 se obtine o valoare calculata statisticii z=1.45. in cazul unui test bilateral, daca valoarea teoretica
este z=1.96 riscul asumat de a respinge pe nedrept ipoteza 𝐻0 este:
-> α= 0,05
121.Se verifica daca media unei populatii, 𝜇 difera in mod semnificativ de o valoare fixa 𝜇0 . In acest caz
ipotezele statistice sunt:
-> 𝐻0 : µ = µ1
𝐻1 : µ ≠ µ1
122.Demersul testarii cuprinde:

->formularea ipotezelor statistice;
-> regula de decizie
gresit: alegerea valorii calculate a statisticii test
123.Intr-un sondaj aleator de 400 de studenti pentru variabila nota la test s-a obtinut o medie de 8.25 si o
abatere standard modificata de 1.8, IC pentru parametrul medie , cu o probabilitate de 0.95 este:
-> [8,0736; 8,4264]
124. Potrivit datelor Eurostat, in Romania in 2009, PIB/locuitor a fost de 5500 euro, fata de 6000 euro in
2008. Astfel in anul 2009, s-a inregistrat o scadere a pib ului pe locuitor cu 1000 euro sau cu 15,38% fata de
2008. In afirmatiile de mai sus, s-au folosit urmatorii indicatori ai seriilor de timp:
-> rata(ritmul) sporului.
125.
MEAN 173
MEDIAN 180
MODE 180
KURTOSIS 1.17559..
SKEWNESS -0.5844…
RANGE 130
MINIMUM 100
MAXIMUM 230
SUM 1730
COUNT 10
CONFIDENCE 28.9799368
LEVEL(99.0%)
->volumul esntionului este 10;
->riscul asumat in estimarea prin interval de incredere a mediei este de 1%

-> intervalul de incredere care acopera valoarea mediei a bonusurilor la nivelul tuturor angajatilor firmei,
pentru o incredere de 99% este [144.021; 201.979].
S-a extras aleator un esantion de 1225 de persoane si s-au identificat 28% dintre persoane preocupate de
->valoarea teoretica utilizata este 2,576
127. Varianta explicata masoara:
-> variatia sub influenta factorilor esentiali (de grupare) acel ESS.
Grile statistica

statistice sunt:
a. H0: µ ≠µ0, H1: µ =µ0;
b. H0: µ =µ0, H1: µ >µ0;
c. H0: µ =µ0, H1: µ≠µ0.
volumul populatiei;
populatii.
c. O statistica.
a. 75%;
b. 95%;
c. 68,2%.

a. 0,1915;
b. 0,3085;
c. 0,5915.
a. [7,5260 ; 9,3424];
b. [8,0736 ; 8,2464];
c. [8,1260 ; 9,2020].

ipoteze statistice:
a. H0: µ0=46, H1: µ0<46;
b. H0: µ=10, H1: µ≠10;
c. H0: µ=46, H1: µ≠46.
seriei
referinta.
masculine este:
a. [22,6 ; 37,4]%;
b. [62,2 ; 77,4]%;
c. [11,5 ; 25,7]%.
a. 2350
b. 753
c. 1060
a. [146,57 ; 153,42] mil. euro;
b. [50; 250] mil. euro;
c. [115,78 ; 184,22] mil.euro.
0,5 este:
a. 24,17%;
b. 50%;
c. 62,47%.
adevarata:
0,78)
a. 0,75;
b. 0,0062;
c. 0,9938.
a) 4,3%
b) 1,5%
c) 6,7%
a) 0,289
b) 0,532
c) 0,341
a) (7,5260 - 9,3424)
b) (8,1280 - 9,2020)
c) (8,0736 - 8,4264)
afirmaţiile:

cele 2 regiuni ;

a). M (θ̂)=θ
(întâmplători).

(intergrupe)
(intragrupe)
risc de 5%;
variatiei
Explicata 350 3
(intergrupe)
Reziduala 150 21
(intragrupe)
Totala 500 24

salariului
rezultate:
variatiei
Explicata 130 4
(intergrupe)
Reziduala 250 95
(intragrupe)
este 99.
rezultate:
percent percent
Feminin 6 60.0 60.0 100.0
Total 10 100.0 100.0
populaţiei.

variatiei
Totala TSS 440 202
Anii 2010 2011 2012 2013
cu 50%
cu 150%
de 1,25 ori .
2010 2011
Trim. I 1 3
Trim. II 3 5
Trim. III 2 4
Trim. IV 4 7
mld. lei pe an;
198% pe trimestru.
elevilor:
a. 47,72%
b. 12,28%
c. 2,15%.
acest caz:
a. a=0,1331
b. a=0,0675
c. a=0,92.
GRILE STATISTICA
BROSURA 16
1) Pentru o variabila X- N(0,1) P(X >= -0,157)
a) 0,9418
b) 0,4418
c) 0,9772
2) Sporul absolut cu baza fixa exprima:
a)Cu cat s-a modificat in marime relativa, nivelul unei variabile, corespunzatoare momentului
current 1,comparative cu nivelul aceleasi variabile corespunzatoare momentului anterior 1-1;
b)Cu cat s-a mofificat in marime absoluta, nivelul unei variabile corespunzator momentului current 1,
comparative cu nivelul aceleasi variabile corespunzator momentului de referinta;
c) de cate ori s-a modificat nivelul unei variabile corespunzator momentului current 1,fata de nivelul
aceleasi variabile corespunzator momentului de referinta.
3) Pentru testarea diferentei dintre mediile a doua populatie se foloseste:
a) statistica Z, cand se cunoaste varianta populatiei;
b) statistica t, cand nu se cunoaste varianta populatiei;
c) statistica H, patrat
4) Nivelul cifrei de afaceri ( mld lei) a unei firme pe trimester a inregistrat in perioada 2010-2011
urmatoarea evolutie:
2010 2011
Trim I 3 4
Trim II 4 5
Trim III 3 4
Trim IV 7 11
Stiind ca T= 1,20, sunt corecte afirmatiile:
a) Cifra de afaceri medie a firmei a fost de 5,125 mld. Lei pe trimestru;

b) Cifra de afaceri medie a firmei a fost de 4,625 mld. Lei pe trimestru;
c) Cifra de afaceri medie a firmei a crescut in medie cu 20% pe trimestru.
5) Atunci cand se cunoaste dispersia , a variabilei X, testarea ipotezelor asupra mediei unei populatii
se face cu :
a) statistica Fisher;
b) statistica t;
c) statistica Z.
6) Intr-un sondaj aleator simplu de 625 angajati, pentru variabila venitului lunar s-au obtinut
rezultatele de mai jos:
VENITUL LUNAR
Mean 1200
Standard Deviation 165
Pentru o probabilitate de 0.95 intervalul de incredere pentru parametru medie este:
a) [1187,064; 1212,936]
b) [ 861,89; 1178,11]
c) [34520,1066; 36,6244]
7) Se analizeaza Rata somajului pentru un esantion n=25 tari si se obtin urmatoarele rezultate MEDIA
(X)= 5% , X^2= 4%. In testarea semnificatiei diferentei dintre rata medie a somajului la nivelul populatiei
din care a fost extras esantionul si valoarea prevazuta μ = 3% , printr-un test bilateral, ipoteza H0 nu se
respinge pentru:
a) a=0,02
b) a= 0,01
c) a= 0,005
8)Parametrul reprezinta:
a) o valoare fixa si necunoscuta la nivelul unei populatii
9) Pentru un esantion de personae, se studiaza variata venitului annual in raport cu profesia. Aplicand
metoda ANOVA, variatia a obtinut urmatoarele rezultate:
Sursa variatiei Suma patratelor variatiei Grade de libertate
Explicand(intergrupe) 980 6
Reziduala(intergrupe) 2500 30
a) Volumul esantionului este de 30 unitati;

b) Numarul de grupe definite de factorul de grupare este 7
c) Numarul gradelor de libertate associate variatiei totale esteb 36
10) Probabilitatea este o valoare:
a) care tinde spre zero;
b) curprinsa intre 0 si 1;
c) pozitiva.
11) Eroarea maxima admisibila arata:

a) eroarea maxima de estimare pentru probabilitatea cea mai mica;
b) marimea intervalului de incredere;
c) eroarea cu care estimam un parametru pentru o probabilitate fixata.
14) Demersul testari statistice cuprinde etapele:
a) alegerea pragului de semnificatie a;
b) formularea ipotezelor statistice;
c) alegerea valorii calculate a statisticii test.
15) Atunci cand nu se cunoaste dispersia a variabilei analizate X, testarea ipotezelor asupra mediei unei
populatii se face cu:
a) statistica Z;
b) statistica t;
c) statistica Fisher.
16) La aruncarea unui zar, probabilitatea de aparitie a unei fete cu numar mai mare decat trei este:
a) 0,33;
b) 0,5;
c) 0,66.
17) In legatura cu eroarea de testare de tip II, sunt adevarate afirmatiile:
a) eroarea de testare de tip II reprezinta eroarea de a respinge ipoteza nula H, atunci cand In realitate
aceasta este adevarata;
b) probabilitatea asociata erorii de testare de tip II se noteaza cu beta;
c) eroarea de testare de tip II reprezinta eroarea de a accepta ipoteza nula H, atunci cand in realitate
aceasta este falsa.
18) La un examen sustinut in anul universitar current, un stundent(Mihai) a obtinut un punctaj de 500
puncte. La acest eveneiment punctajul mediu a fost de 450 de puncta iar abaterea standard de 90 de
puncta. In anul universitar precedent, un alt student(George) a obtinut 50 puncte. Pentru acel an,
punctajul mediu a fost de 40 de puncta si abaterea standard de 5 puncte. Care dintre cei doi student au
ocupatun loc mai bun in clasamentul annual?
a) cei doi student au fost la fel de buni;
b) Mihai;
c)George.
19) Pentru o variabila X- N(10,4) P(9<X<12) este:

a) 0,3413
b) 0,1915
c) 0,5328
20) In legatura cu eroarea de testare de tip I sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
a) eroarea de testare de tip I reprezinta eroarea de a accepta ipoteza nula H, atunci cand in reaitate
aceasta este falsa;
b) eroarea de testare de tip I reprezinta eroarea de a respinge ipoteza nula H, atunci cand in realitate
aceasta este adevarata;
c) ptobabilitatea asociata erorii de testare de tip I este numita prag de semnificatie si se noteaa cu a.
21) A estima punctual inseamna:
a) a calcula o valoare posibila a estimatorului pe baza datelor inregistrate la nivelul esantionului

observant;
b) a calcula limitele unui interval cu o anumita probabilitate;
c) a calcula probabilitatea cu care se obtine o estimatie.
22) Estimatorul nedeplasat:
a) are dispersia egala cu zero;
b) are varianta minima;
c) are media egala cu parametrul.
24) Pentru un esantion de judete, s-a analizat variatia venitului pe regiuni ale Romaniei. S-a aplicat
metoda ANOVA si s-au obtinut urmatoarele rezultate:
Sursa variatiei Suma patratelor variatiei Grad de libertate Estimatori ai variantei
Reziduala(intergrupe) 368 23 16
Sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
a) Volumul esantionului este 30;

b) Exista diferente semnificative intre veniturile medii pe regiuni la nivelul populatiilor, in conditiile
unui risc de …
c) Valoarea teoretica a statisticii F, considerand un risc de 0,05, este 2,528.
25) Pentru aplicarea metodei ANOVA, trebuie indeplinite urmatoarele conditii:
a) conditia de homsca…..
b) conditia de normalitate;
c) conditia de dependenta a vaiabelor corespunzatoare a celor IC grupe.
26. Esantionul reprezinta o subpopulatie sau un subansamblu extras din populatia de referinta care:
a)respecta proprietatea de nereprezentativitate;
b) din motive de cost, are un volum mai mic decat volumul populatiei;
c) poate fi extras aleator, cu revenire sau fara revenire.
BROSURA 38
1) Sporul mediu absolut arata:
a) Modificarea relativa, pe unitate de timp, inregistrata de un fenomen intr-o anumita
perioada de timp;
b) De cate ori a crescut, nivelul unui fenomen, intr-o anumita perioada;
c) Modificarea medie absoluta, pe unitate de timp, inregistrata de un fenomen, intr-o anumita
perioada de timp.
2) Pentru o variabila X- N( μ , a^2), se cere sa se calculeze probabilitatea P( μ -a< X< μ +a)
a) 95,4%
b) 68,2%
c) 75%
a) Are media egala cu parametrul;
b) Are varianta minima;
c) Are dispersia egala cu zero.
4) Parametrul reprezinta:
d) O valoare fixa si necunoscuta la nivelul unei populatii.
5) Esantionuk reprezinta o subpopulatie sau un subansamblu extras din populatia de referinta
care:
a) Poate fi extras aleatory, cu revenire sau fara revenire;
b) Respecta proprietatea de reprezentativitate;
c) Din motive de cost, are un volum mai mic decat volumul populatiei.
6) In vederea studierii optiunii candidatilor la dimiterea FEAA privind specializarea pe care o vor
urma, se extrage aleator, simplu repetat un esantion format din 25 candidati si se observa ca
proportia celor care prefera specializarea Alpha este de 30%. Stiind ca proportia inregistrata
in anul universtitar precedent este de π=40% , se pot afirma ca:
a) Nu exista diferente semnificative intre proportia candidatiilor care prefera
specializarea Alpha in anul current si proportia inregistrata in anul universitar
precedent, in conditiile riscului asumat de 10%;
b) Exista diferente semnificative intre proportia candidatiilor care prefera specializarea
Alpha in anul current si proportia inregistrata in anul universitar precedent, in
conditiile riscului asumat de 1%;
c) Valoarea critica a testului statistic pentru un risc a=10% , este egal cu 1,711.
7) Intr-un sondaj aleator simplu de 400 studenti privind opinia cu privier la decizia de a schimba
sistemul de evaluare, 280 au fost de accord cu aceasta optiune. Intervalul de incredere
penntru parametrul proportiei, cu o probabilitate de 0,90, este:
a) [0,663; 0,737]
b) [0,356; 0,644]
c) [0,4245; 0,8428]
8) Pentru a analiza ptobabilitatea firmelor dintr-un judet s-a extras un esantion de firme si s-a
inregistrat cifra de afaceri a acestora(mld.lei). Rezultatele obtinute in urma prelucrarii datelor
de la nivelul esantionului sunt prezentate in tabelul de mai jos:
Mean 42
Standard Error 0,793
Median 40
Mode 40
Sample Variance 49
Kurtosis 2,233
Skewness 1,114
Range 50
Minimum 10
Maximum 60
Sum 3507
Count 78
Confidence Level( 95%) 1,553

a) Volumul esantionului este de 50 de firme;
b) Media esantionului este de 42 mld lei;
c) Eroarea maxima admisibila este 0,793;
d) Intervalul de incredere este [ 40,447; 43,553]
9) In legatura cu eroarea de testare de tip II sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
a) eroarea de testare de tip II reprezinta eroarea de a accepta ipoteza nula H, atunci cand in
reaitate aceasta este falsa;
b) eroarea de testare de tip II reprezinta eroarea de a respinge ipoteza nula H, atunci cand in
realitate aceasta este adevarata;
c) ptobabilitatea asociata erorii de testare de tip II este numita prag de semnificatie si se

noteaa cu beta.
10) Demersul testarii statistice cuprinde etapele:
a) formularea ipotezelor statistice;

b) alegerea valorii calculate a statisticii test;
c) alegerea pragului de semnificatie a.
11) Se studiaza daca exista diferente semnificative intre rata somajului corespunzatoare persoanelor de
gen masculine si cea a persoanelor de gen feminin pentru 2 esantioane de volume n1=n2=9 tari din
Uniunea Europeana. Se cunosc urmatoarele date: M masculine= 8,13% ; M feminine= 8,81% ; S^2
masculin= 19,15; S^2 feminin=46,43. Stiind ca varianta celor doua populatii sunt diferite din punct de
vedere statistic, sunt adevarate afirmatiile:
a) nu exista diferente semnificative intre rata somajului a persoanelor de gen masculine si cea a
persoanelor de fen feminine, in conditiile riscului de 5%;
b) ipoteza alternativa formulate este H1: μ M = μF;

c) valoarea calculate a testului, in marime absoluta, este 0,25.
13) Pentru o variabila X- N(10,4) P(9< X<11)

a) 0,383;
b) 0,962;
c) 0,454
14) Atunci cand se cunoaste dispersia, testarea ipotezelor asupra mediei unei populatii se face cu:
a) statistica Z;
b) statistica Fisher;
c) statistica t.
15) Potrivit datelor Eurostat, in Romania, in anul 2009, PIB/locuitor a fost de 550 E, fata de 6500 E in
anul 2008. Astfel, in anul 2009, s-a inregistrat a scadere a PIB/locuitor cu 1000 E sau cu 15,38% ,
fata de anul 2008.
In afirmatiile de mai sus , s-au folosit urmatorii indicatori ai seriilot de timp.
a) rata( indicele) de variatie;
b) sporul absolut;
c) rata(ritmul) sporului.

a) formularea ipotezelor statistice;
b) regula de decizie;
c) alegerea valorii calculate a statisticii test.
Brosura 27
1) In urma prelucrarii datelor privind veniturile famililor inregistrate la nivelul unui
esantion de volum n=625, s-au obtinut urmatoarele reultate X(media)= 12 mii, s’= 2 mii
le. Sa se testeze daca exista diferente semnificative intre veniturile medii ale famililor la
nivelul populatiei din care a fost extras esantionul si venitul mediu pe tara 𝜇= 13 mii lei
considerand un risc de 5%. Pentru exemplul dat, sunt corecte afirmatiile:
c) se respinge ipoteza Ho.
2) Ipoteza statistica reprezinta:
b) o presupunere cu privier la legea de distributie a unei populatii.
3) Pentru o variabila X-n (10,4), P(X>11) este:
c)0,3085.
4. Sa verifica daca media unei populatii ,𝜇 , difera in mod semnificativ de o valoare fixa, 𝜇0.
In acest caz,ipptezele statistice sunt:
a) H0 : µ≠ µ0
H1 : µ= µ0
b) H0 : µ=µ0
H1 : µ > µ0
c) H0 : µ= µ0
H1 : µ≠µ0
5) Estimatorul reprezinta:
c) o variabila aleatoare.
a) poate fiextras aleator, cu revenire sau fara revenire.

7) In vederea testarii ipotezei de egalitate a salariului mediu cu o valoare fixa, 𝜇0 = 46, s-a inregistrat un
esantion de volum n=10 persoane. In acest caz, se pot formula urmatoarele ipoteze statistice:
a) H0 : µ=46 ; H1 : µ ≠ 46
8) Se studiaza daca exista diferente semnificative intre speranta medie de viata a femeilor din Europa de
Est, egala cu 68 ani, si speranta medie de viata a femeilor la nivel Mondial, egala cu 70 ani. Se cunosc
urmatoarele date : n=16 , s’=1.75.
b) exista diferente semnificative intre speranta medie de viata a femeilor din Europa de Est si media la
nivel Mondial, in conditiile riscului asumat de 5%.
9) Estimatia este:
b) o valoare a estimatorului calculate la nivelul esantionului observat.
a) marimea intervalului de incredere.
11) Intr-o Ancheta prin sondaj asupra unui esantion de angajati, s-a observant cuantumul bonusurilor
oferite cu ocazia Sarbatorilor de Paste, rezultatele fiin prezentate mai jos.
Mean 14.6
Standard Error 0.342893216
Median 14
Mode 14

Kurtosis 0.086261532
Skewness 0.685985753
Range 12
Minimum 10
Maximum 22
Sum 1460
Count 100
Confidence Level(99,0%) 28,9799368
b) Intrevalul de incredere care acopera valoarea medie a bonusurilor la nivelul tuturor angajatiilor firmei,
pentru o incredere de 99%, este [144,021, 201,979]
a) a calcula o valoare posibila a estimatorului pe baza datelor inregistrate la nivelul esantionului

observant.
13) Intr-un sondaj aleator simplu de 400 studenti, pentru variabila nota la un test, s-a obtinut o valoare
medie de 8,25 si o abatere standard sde esantion egala cu 1,8. Intervalul de incredere pentru parametrul
medie, cu o probabilitate de 0,95, este:
b) [8,0736; 8,4264]
14) Dintr-o populatie s-a extras un esantion de volum n=900 persoane. Pentru o variabila X – Consumul
saptamanal de paine(kg), s-au obtinut rezultatele: X(media) =3 kg, s’=1 kg. Considerand un risc de 5%, se
poate considera ca nivelul consumului mediu saptamanal de paine:
a) nu difera semnificativ de 𝜇0 = 3,5 𝑘𝑔
15) Atunci cand se cunoaste dispersia, testarea ipotezelor asupra mediei unei populatii se face cu:
b) statistica t NU ESTE SIGUR
16) Dint-o Ancheta de opinie asupra unui esantion de 900 persoane, extras aleator repetat, a rezultat ca,
in medie, la 100 de personae, 85 voteaza favorabil pentru un candidat la functia de primar. Intervalul de
incredere al procentului de voturi a candidatului la nivelul intregii populatii, considerand o incredere de
95%, este:
17) Pentru variabila X- N( 𝜇, 𝜎2) , se cere sa se calculeze probabilitatea P(𝜇 − 𝜎 < X < 𝜇 + 𝜎). Aceasta
probabilitate este:
b) 95%
a) mai mica sau cel mult egala cu unu.
19) Se verifica daca exista diferente semnificative intre castigul mediu salarial ( sute lei) din regiunea de
Nord-Est a Romaniei si castigul mediu salarial la nivel national, de 14 sute lei. In urma prelucrarii datelor,
s-au obtinut urmatoarele rezultate:
Mean 9.918

Median 9.000
Mode 9.000
Kurtosis 1.217
Skewness 1.161
Range 11.000
Minimum 7.000
Maximum 18.000
Sum 486.000
Count 49.000
Confidence Level(99,0%) 0,755
Pentru a= 0,05, sunt adevarate afirmatiile:
20) Precizia estimarii creste atunci cand:
c) volumul esantionului creste.
21) Intr-un sondaj simplu de 400 angajati, pentru variabila venitului lunar s-au obtinut rezultatele de mai
jos:
Mean 1020
Standard Deviation 158,11
Pentru o probabilitate de 0,95, intervalul de incredere pentru parametrul medie este:
b) [1004,51; 1035,39]
22) Pentru testarea semnificatiei medie unei populatii se foloseste:
b) testsul Z NU ESTE SIGUR
23) In urma observarii si prelucrarii datelor la nivelul unui esantion extras aleator simplu repetat, de
volumul n=100, s-au obtinut urmatoarele valori: X(media)= 40 mii lei, s’2= 25. Considerand un risc de
0,05, limitele intervalului de incredere pentru media populatiei din care a fost extras esantionul sunt:
a) (35,1 mii lei; 44,9 mii lei)
24) Considerand numarul gradelor de libertate, intr-un test statistic, bilateral, ipoteza nula nu se respinge
daca:
a) |t calculate|> ta/ 2, v
Cod brosura 38 – Bazele statisticii
1) Considerand v numarul gradelor de libertate, intr-un test statistic bilateral, ipoteza nula
nu se respinge daca:
a) |tcalculat| > tα / 2, v
b) |tcalculat| < tα, v
c) |tcalculat| ≤ tα / 2, v
2) Sporul mediu absolut arata

a) modificarea relativa, pe unitatea de timp, inregistrata de un fenomen, intr-o anumita
perioada de timp
b) de cate ori a crescut, nivelul unui fenomen, intr-o anumita perioada de timp
c) modificarea medie absoluta, pe unitatea de timp, inregistrata de un fenomen, intr-o anumita
perioada de timp
3) Pentru o variabila X ~ N (𝜇, 𝜎 2 ), se cere sa se calculeze probabilitatea P ( 𝜇 − 𝜎 < 𝑋 < 𝜇 +

𝜎). Aceasta probabilitate este:
a) 95,4%
b) 68,2%
c) 75%
4) Estimatorul nedeplasat
a) are media egala cu parametrul
b) are varianta minima
c) are dispersia egala cu zero
5) Parametrul reprezinta
a) o functie a variabilelor de selectie
b) obiectul estimarii statistice
c) o statistica
d) o valoare fixa si necunoscuta la nivelul unei populatii
6) Intr-un sondaj aleatoriu simplu de 625 angajati, pentru variabila venitul lunar s-au obtinut
rezultatele de mai jos:
Venitul lunar
Mean 1200
a)[1187,064; 1212,936]
b)[34520,1066; 36,6244]
c)[861,89; 1178,11]
7) Pentru o variabila X ~ N(0,1), P(X ≥-1,57) ETSE:

a)0,9772
b)0,4418
c)0,9418
8) Esantionul reprezinta o subpopulatie sau un subansamblu extras din populatia de referinta

care:
a) poate fi extras aleator, cu revenire sau fara revenire
b) respecta proprietatea de reprezentativitate
c) din motive de cost, are un volum mai mic decat volumul populatiei
9) In vederea studierii optiunii candidatilor la admiterea FEAA privind specializarea pe care o

vor urma, se extrage aleator simplu repetat un esantion format din 25 candidati si se observa
ca proportia celor care prefera specializarea Alpha este de 30%. Stiind ca proportia inregistrata
in anul universitar precedent este π0 = 40%, se poate afirma ca:
a) nu exista diferente semnificative intre proportia candidatilor care prefera specializarea
Alpha in anul current si proportia inregistrata in anul universitar precedent, in conditiile
riscului asumat de 10%
b) exista diferente semnificative intre proportia candidatilor care prefera specializarea Alpha
in anul current si proportia inregistrata in anul universitar precedent, in conditiile riscului
asumat de 1%
c) valoarea critica a testului statistic pentru un risc α= 0,10 este egala cu 1,711
10) Pentru testarea diferentei dintre media a doua populatii se foloseste:

a) statistica Z, cand se cunoaste varianta populatiei
b) statistica Hi, patrat
c) statistica t, cand nu se cunoaste varianta populatiei
11) La aruncarea unui zar, probabilitatea de aparitie a unei fete cu numar impar este:
a) 0,33
b) 0,5
c) 0,66
12) Pentru o variabile X~ N (10,4), P (9 < X < 12) este:

a) 0,5326
b) 0,3413
c) 0,1915
13) Nivelul cifrei de afaceri (mld. lei) a unei fiemr pe trimester a inregistrat in perioada 2010-
2011 urmatoarea evolutie:
2010 2011
Trim. I 3 4
Trim. II 4 5
Trim. III 3 4
Trim. IV 7 11
Stiind ca i=1,20, sunt corecte afirmatiile:
a) Cifra de afaceri medie a firmei a fost de 4,625 mld. Lei pe trimestru
b) Cifra de afaceri medie a firmei a fost de 5,125 mld. Lei pe trimestru
c) Cifra de afaceri medie a firmei a crescut in medie cu 20% pe trimestru
14) Intr-un sondaj aleator simplu de 900 studenti, pentru varabila nota la un test, s-a obtinut o
valoare medie de 6,8 si o abatere standatdd de esantion egala cu 1,5. Intervalul de incredere
pentru parametrul medie, cu probabilitate de 0,95 este:
a) [8,1280; 9,2020]
b) [5, 5260; 9,3424]
c) [6,702; 6,898]
a) conditia de normalitate
b) conditia de dependenta a variabilelor corespunzatoare celor k grupe
c) conditia de homoscedasticitate
16) Se analizeaza proportia candidatilor la un concurs care opteaza pentru specializarea X.

Pentru a verifica daca proportia π, din anul current, difera in mod semnificativ de proportia π 0,
din anul precedent, ipotezele statistice se formuleaza, astfel:
a) H0 : π ≤ π0
H1 : π > π0
b) H0 : π = π0
H1 : π < π0
c) H0 : π = π0
H1 : π ≠ π0
17) Se studiaza daca exista diferente semnificative intre nivelul mediu al PIB-ul/locuitor in
tarile din grupul OECD si nivelul mediu al PIB-ul/locuitor in tarile Europa de Est, in conditiile
unui risc de 1%. Se stie ca varianta celor doua populatii sunt egale si se cunosc urmatoarele
rezultate:
-tcalculat = 12,56
-numarul gradelor de libertate este 46
a)exista diferente semnificative intre PIB-ul/locuitor al tarilor din OECD si cel al tarilor din
Europa de Est, in conditiile riscului asumat de 1%.
b)valoarea teoretica a statisticii Student este egala cu 2,576
c)suma volumelor celor doua esantioane analizata este egala cu 48

-abaterea standard a estimatorului este minima
-media estimatorului este egala cu 0
-dispersia estimatorului egala cu media estimatorului
2. Dintr-o populatie de 10 studenti se pot extrage aleator:
-un nr infinit de esantioane
-1000 de esantioane de 2 studenti, dupa schema cu revenire
- 100 de esantioane de 2 studenti, dupa schema cu revenire
3. Sporul absolut cu baza in lant ( imobila) se calculeaza ca:
-raport intre doua niveluri ale aceleiasi variabile corespunzatoare pentru doua momente de
timp constante
- diferenta intre nivelul unei variabile, corespunzator unui moment de timp oarecare, t, si
nivelul aceleiasi variabile , corespunzator unui moment de referinta
3. Atunci cand se cunoaste dispersia q2, testarea ipotezelor asupra mediei unei populatii se
face cu:
-statistica Z
-statistica t
-statistica Fisher
4. Estimatia este:
-o valoare a estimatorului calculata la nivelul esantionului observat
-o valoare calculata pe baza datelor de sondaj
-o statistica
- o valoare fixa si cunoscuta la nivelul unei populatiei
4. La acelasi nivel de incredere si aceiasi varianta, pt a mari precizia rezultatelor este necesar:
-sa marim volumul esantionului
-sa lucram cu esantioane nealeatoare
-sa reducem eroarea de reprezentativitate
5. Volumul esantionului poate fi estimat daca se cunoaste:
-probabilitatea cu care estimam rezultatele
-eroarea maxima admisibila
-gradul de omogenitate al populatiei
-numarul maxim de unitati ce pot fj extrase
6. Functia de repartitie se defineste astfel:
-F(x)=P(X>=x)
-F(x)=P(X=x)
-F(x)=P(X>x)
-F(x)=P(X<x)
7. In legatura cu eroarea de testare de tip 2 , sunt adevarate afirmatiile:
-probabilitatea de reproducere a erorii de tip 2 se noteaza cu beta
-eroarea de testare de tip 2 reprezinta eroarea de a accepta ipoteza nula Ho
8. Stiind ca i=0,85:
-cifra de afaceri medie a unei firme a fost de 4.625 mld. Lei pe trimestru
-cifra de afaceri a inregistrat o scadere media anuala de 15%
-cifra de afaceri a crescut in medie cu 85% pe trimestru
- cifra de afaceri medie a unei firme a fost de 4 mld. Lei pe an

9. Estimarea reprezinta:
- o valoare de forma o=f(x1, x2,...,xn)
-o variabila aleatoare
-o valoare fixa si cunoscuta la nivelul unei populatii
10. In metoda ANOVA, variatia explicata ( VE) masoara:
-variatia sub influenta factorilor aleatori sk intamplatori
-variatia sub influenta factorilor esentiali de grupare
11. Aplicand metoda ANOVA s au obtinut urmatoarele rezultate :

Explicata 300 4
Reziduala 26
Totala 450 32
Variabila numerica este „salariul”, iar variabila (factorul) de grupare este „regijnea”. In
aceasta situatie se poate afirma ca:
- Se garanteaza cu o probabilitate de 0,95 ca factorul de grupare are o onfluenta

seminificativa asupra variatiei salariului
- Ipoteza Ho este u1=u2=u3=u4
- Pentru un risc asumat de 5%, salariile difera semnificativ pe regijni
- Valoarea calculata a statisticii F este 14
12. La aruncarea unui zar, probabilitatea de aparitie a unek fete cu numar par este de
-o,33
1. Dintr-o populatie de 10 studenti se pot extrage aleator?
a. Un numar infinit de esantioane
b. 1000 de esantioane de 2 studenti, dupa schema de revenire
c. 100 de esantioane de 2 studenti, dupa schema cu revenire
2. Într-un test statistic bilateral in care se foloseste statistica t, considerand V numarul gradelor de libertate,
ipoteza nula nu se respinde daca:
a. 𝑡𝛼/2,𝑐 < | 𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡 |
b. 𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡 > 𝑡𝛼/2
c. . | 𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡 |≤ 𝑡𝛼/2,𝑣
3. Pentru testarea diferentei dintre trei si mai multe medii ale unor populatii se folosesc:
a. statistica Fisher
b. metoda ANOVA
c. statistica t
4. Atunci când se cunoaște dispersia, in demersul testarii ipotezelor asupra mediului unei populatii se
foloseste:
b. statistica Z
c. statistica t
5. Se extrag aleator simplu repetat doua esantioane, primul format din 5 persoane de sex masculin, iar al
doilea din 7 persoane de sex feminin. Se inregistreaza varsta acestora și, in urma prelucrarii datelor, se
obtin urmatoarele rezultate:
𝑥̅𝑀 =25 𝑑𝑒 𝑎𝑛𝑖 ; 𝑥̅𝐹 = 26 𝑑𝑒 𝑎𝑛𝑖; 𝑆2

𝑀 =9 𝑎𝑛𝑖; 𝑆2
𝐹=4
Sa se testeze ipoteza potrivit careia intre varsta medii alepersoanelor de sex masculin si ale celor de sex
feminin la nivelul populatiei din care au fost extrase esantioanele observate exista rezulate semnificative. Se
cere garantarea rezultatului cu o probabilitate de 0,95.
a. Valoarea calculata a statisticii test este t=-0,65
b. Valoarea calculata a statisticii test este t= -6,5
c. Intre varstele medii ale persoanelor de sex masculin si ale celor de sex feminin la nivelul
populatiei din care au facut parte esantioaneleobservate exista diferente semnificative.
d.Intre varstele medii ale peroanelor de sex masculin si ale celor de sex feminin la nivelul populatiei
din care fac parte esantioanele obsevate nu exista diferente semnificative.
6. Rata medie a sporului cifrei de afaceri a unei firme pe o perioada de 15 ani este de 15%. Rata medie ?
7. Estimatia este:
a. o statistica
b. o valoare fixa si cunoscuta la nivelul unei populatii
c. o valoare calculata pe baza unui sondaj
d. o valoare a estimatorului calculata la nivelul esantioanului observat
8. Intr-un sondaj de opinie , s-a inregistrat optiunea de vot pentru candidatul favorit. Din 1500 de persoane
observate, 65 de persoane si-au exprimat preferinta pentru acel candidat. Sa se ferifice daca proportia
persoanelor care vor vota candidaturafavorita la alegeridifera semnificativ de 50% (riscul asumat este de
5%)
a. proportia persoanelor care au vor vota condidatul favorit la alegerile difera semnificativ de 50%, in
conditiile unui risc de 5%.
b. valoarea calculata a statistici test este de regula t = 0,015
c. valoarea calculata a statistici test este de regula t = 3,145
d. proportia persoanelor care au vor vota condidatul favorit la alegerile NU difera semnificativ de
50%, cu o probabilitate de 95%.
9. Pentru un esantion de 400 de angajati, s-a inregistrat numarul de ani de scoala (ani) si s-a obtinut media
𝑥̅̅=13,7 ani si abaterea standard s=2,8. Sa se verifice daca numarul mediu de ani de scoala la nivelul
intregii populatii de angajati difera de 13 ani, considerand un risc de 0,05.
a. numarul mediu de ani de scaola la nivelul intregii populatii de angajati difera semnificativ de 13
ani, in condtiile unui risc de 5%.
b. statistica test utilizata este textul Z
c. valoarea calculata a statisticii test este egala cu t = 5
10. Rata (ritmul) sporului de baza in lant exprima :
a. de cate ori s-a modificat, nivelulunei variabile corespunzator curent t, comparativ cu nivelul
aceleasi variabile corespunzator momentului de timp anterior, t-1
b. cu cat s-a modificat, in marime ralativa nivelul unei variabile corespunzator momentullui curent t,
comparativ cu nivelul aceleiasi variabile corespunzator momentului anterior, t-1
c. cu cat s-a modificat, in marime absoluta, nivelul unei variabile corespunzator nivelului curent t,
comparativ cu nivelul aceleiasi variabile corespunzator momentului de referinta
11. Intr-un sondaj aleatoriu simplu de 625 de studenti, pentru variabila nota la un test, s-a obtinut o valoare
medie de 7,3. Cunoscand ca varianta la nivelul populatiei totale are o valoare egala cu 4, intervalul de
incredere pentru paramentrul mediei, probabilitatea de 0,95% este:
a. [7,1432 ; 7,4565]
b. [6,628 ; 8,2021]
c. [6,50 ; 9,00]
12. In vederea testarii semnificatiei diferentei intre media 𝜇 si valoarea fixa 𝜇0 , pentru un esantion de volum
n = 50, o valoare calculate a statisticii test z = 3,24. In cazul unui test bilateral, daca valoarea teoretica
este z = 2,17, atunci urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
a. Exista diferente semnificative intre media 𝜇 si valoarea fixa 𝜇0
b. riscul asumat de respinge pe nedrept ipoteza 𝐻0 este 𝛼 = 0,05
c. media 𝜇 nu difera semnificativ statistic de valoarea fixa 𝜇0
d. riscul asumat de respinge pe nedrept ipoteza 𝐻0 este 𝛼 = 0,025
13. O banca doreste sa verifice corectitudineainformatiilor asupra clientilor sai. S-a extras un esantion
aleatoriu de 400 de persoane si s-au identificat 35 dosare de informatii gresite. Proportia dosarelor cu
greseli ale bancilor, pentru o incredere de 95% esteacoperita de intervalul:
a. [0,0605 ; 0,1145]
b. [0,0423 ; 0,1605]
c. [0,0920 ; 0,1177]
14. Din doua populatii cu variantele 𝜎12 = 𝜎22 , se extrag esantioanele de volum 𝑛𝑡 = 10 si 𝑛2 = 15. In
vedere testarii ipotezei de egalitate a mediilor celor doua populatii, pentru un prag de semnificatie 𝜎 =
0,05, valoarea teoretica si statistica test se citeste pentru:
a. 𝑣1 = 9 ; 𝑣2 =14 grade de libertate
b. v = 25 grade de libertate
c. v = 23 grade de libertate
15. La aruncarea unui zar, probabilitatea de aparitie a unei fete cu numar mai mare decat doi este>
a. 0,33
b. 0,5
c. 0,66
16. La acelasi nivel de incredere si aceeasi varianta, pentru a mari precizia rezultatelor este necesar>
a. sa lucram cu esationul nealeatoare
b. sa marim volumul esantionului
c. sa reducem eroarea de reprezentativitatea a esantionului
S-a extins un esation de 625 de persoane si s-a identificat ca 78% dintre persoane sunt preocupate de
consumul de alimente.
Pentru 98% incredere, s-a estimate intervalul pentru proportia adultilor din SUA care acorda atentie
alimentatiei sale, afirmatiile sunt adevarate?
a. intervalul de incredere este [0,742 ; 0,818]
b. valoarea teoretica utilizata este 1,96
c. proportia de 78% este o estimatie
18. Pentru o variabila X – N(0,1), P(-1,6 < X < 2,3) este>

a. 0,9345
b. 0,1505
c. 0,4452
d. 0,4893
19. Demersurile testarii statistice cuprinde mai multe etape, din care si urmatoarele etape:
a. alegerea pragului de semnificatie
b. alegerea valorii calculate a statisticii test din tabelul repartitiei teoretice
c.formularea ipotezelor statistice
20. In vederea testarii semnificatiei diferentelor dintre media 𝜇 si valoarea 𝜇0, pentru un esantion de volum
s=50, valoarea calculate a statisticii test Z= 1,45 in cazul unui test bilateral dacavaloarea teoretica este
Z= 1,96, riscul asumat de a respinge pe nedrept ipoteza 𝐻0 este:
a. 𝜎 = 0,01
b. 𝜎 = 0,95
c, 𝜎 = 0,05

a. o valoare calculata la nivel esantional
b. o valoare aleatoare
c. o valoare de forma 𝜃 = 𝑓(𝑥̅1, 𝑥̅2, . . . , 𝑥̅𝑛)
d. o valoare fixa si cunoscuta la nivelul unei populatii
22. Pentru tesatarea diferentelor dintre mediile a trei sau mai multe populatii se poate folosi>
a. metoda ANOVA
b. statistica Fisher
c. statistica Student t
23. Pentru o variabila X – N(0,1), se cunoaste P(-𝛼 < X < 𝛼) = 0,6424. In acest caz
a. a=0,92
b. a=0,0675
c. a=0,1331
24. Intr-un sondaj de opinie, care admite situatia de maxima eterogenitate a populatiei, volumul esantionului
care este parametru proportii cu o eroare maxim admisibila de +/- 2,8% si o probabilitate de 0,95 este
a. 1067
b. 1500
c. 1225
25. Eroarea maxima admisibila arata:

a. marimea intervalului de incredere
b. eroarea maxima de estimare pentru probabilitatea cea mai mica
c. eroarea cu care estimam un parametru pentru o probabilitate fixate
26. Se verifica daca proportia 𝜋 a clientilor care prefera produsul A, in anul current, difera in mod
semnificativ de proportia a clientilor din anul precedent. In acest caz, ipotezele statistice sunt:
a. 𝐻0 ∶ 𝜋 = 𝜋0
𝐻0 ∶ 𝜋 ≠ 𝜋0
b. 𝐻0 ∶ 𝜋 ≤ 𝜋0 𝐻0 ∶ 𝜋 > 𝜋0
c. 𝐻0 ∶ 𝜋 = 𝜋0 𝐻0 ∶ 𝜋 < 𝜋0
27. Intr-un sondaj aleator simplu de 400 de angajati, pentru variabila venitul lunar s-au obtinut rezultatele de
mai jos:
Venitul lunar
Mean 1200
a. [ 1183,83 ; 1216,17 ]
b. [ 861,89 ; 1178,11 ]
c. [34520,1066 ; 36,6244 ]
28. Pentru o variabila X – N(0,1), P(X≥ - 1,22) este:

a. 0,341
b. 0,889
c. 0,997
29. Un politician, la inceputul mandatului, afirma in mass-media ca va creste salariu net pe economie la
300 EUR. La sfarsitul mandatului sse face un sondaj pe n=900 de respondenti prin care se urmareste
estimarea salariului mediu net pe economie (X). Se cunosc urmatoarele rezultate: 𝑥̅ = 249 EUR ; 𝜎 = 90;
Selectati care din afirmatiile de mai jos sunt:
a. putem afirma pentru un prag de semnificatie de 3% ca politicianul s-a tinut de cuvant.
b. putem afirma pentru un prag de semnificatie de 5% ca politicianul nu s-a tinut de cuvant.
c. putem afirma pentru un prag de semnificatie de 5% ca politicianul s-a tinut de cuvant.
30. In legatura cu eroarea de testare de tip I, sunt adevarate afirmatiile:

a. eroarea de testare de tip I reprezinta eroarea de a accepta ipoteza nula 𝐻0 atunci cand in realitate
aceasta este falsa.
b. eroarea de testare de tip I reprezinta eroarea de a respinge ipoteza nula 𝐻0 atunci cand in realitate
aceasta este adevarata.
c. probabilitatea asociata erorii de testare de tip I este numita prag de semnificatie si se noteaza cu α
31. Sporul mediu absolut arata:

a. modificarea relativa, pe unitatea de timp, inregistata de un fenomen, intr-o anumita perioada de
timp.
b. de cate ori a crescut, nivelul unui fenomen, intr-o anumita perioada de timp.
c. modificarea mediei absoluta, pe unitatea de timp, inregistrata de un fenomen, intr-o anumita
perioada de timp.
32. Considerand v numarul gradelor de libertate, intr-un test statistic bilateral, ipoteza nula se respinge daca:
a. 𝑡𝛼/2,𝑐 > | 𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡 |
b. | 𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡 | > 𝑡𝛼/2,𝑐
c. . | 𝑡𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡 |≤ 𝑡𝛼/2,𝑐
33. Sporul absolut cu baza in lant (mobila) se calculeaza ca

a. diferenta intre doua niveluri ale aceleasi variabile corespunzatoare a doua momente de timo
consecutive
b. raportul intre doua niveluri ale aceleasi variabile corespunzatoare pentru doua momente de timp
consecutive.
c. diferenta intre nivelul unei variabile corespunzatoare unui moment de timp oarecare t, si nivelul
aceleiasi variabile corespunzatoare unui moment de referinta
34. Intr-o ancheta prin sondaj asupra unui esantion de angajati, s-a observant cuantumul bonusurilor oferite
cu ocazia Sarbatorilor de Paste, rezultatele fiind prezentate mai jos>
Mean 173
Media 180
Mode 180
Sample Variance 1267,777778
Kurtosis 1,175597901
Skewness -0,584473684
Range 130
Minimum 100
Maximum 230
Sum 1730
Count 10
Confidence Level (90,0%) 28,9799368

a. intervalul de incredere care acopera valoarea medie a bonusurilor la nivelul tuturor angajatilor firmei,
pentru o incredere de 99% este [161,75 ; 184,25]
b. eroarea maxima admisibila este 28,97
c, riscul asumat in estimarea prin interval de incredere a mediei este 5%
d. volumul esantionului este 10
35. Aplicand metoda ANOVA s-au obtinut urmatoarele rezultate:

Explicata (intergrupe) …. 4
Reziduala (intragrupe) 150 …
Totala 450 32
Variabila numerica este Salariu, iar variabila (factorul) de grupare este Regiunea. Inaceasta situatie, se poate
afirma ca:
a. ipoteze 𝐻0 este µ1 =µ2 =µ3 =µ4
b. pentru un risc asumat de 5%, salariile difera semnificativ de regiuni

c. se garanteaza cu o probabilitate de 0,95 ca factorul de grupare are o influenta semnificativa asupra
variantei salariului
d. valoarea calculate a statisticii test este F=14
36. Intr-o Ancheta prin sondaj asupra unui esantion de angajati, s-a observant bonusul oferite cu ocazia
sarbatorilor de Pasti, rezultatele diind prezentate mai jos:
a. riscul asumat in estimarea prin interval de incredere a mediei este 5%
b. . intervalul de incredere care acopera valoarea medie a bonusurilor la nivelul tuturor angajatilor
firmei, pentru o incredere de 99% este [161,75 ; 184,25]
c. volumul esantionului este 10
d. eroarea maxima admisibila este 28,97
1) Volumul esantionului poate fi estimate daca se cunoaste

a) Numarul maxim de unitati ce pot fi extrase
b) Gradul de omogenitatea populatiei
c) Probabilitatea cu care estiman rezultatele
d) Eroarea maxima admisibila
2) Pentru o variabila X ~ N(0,1), se cunoaste P( -a < X < a ) = 0,6424 . In acest caz
a) a=0,0675
b) a=0,92
c) a=0,1331
3) Un esantion de 36 studenti au sustinut un test pe calculator, iar un esantion de 45 de student au sustinut
un test clasic. S-au inregistrat punctajele obtinute de cele doua esantioane si s-au obtinut: 𝑥̅1 = 65 puncte si
𝑥̅2 = 60 puncte. Stiind ca abaterile standard la nivelul populatiei sunt egale cu 18, respective 15, sa se
verifice daca punctajele medii ale celor doua grupe de student difera semnificativ statistic, pentru un risc
de 5%.
a) Valoarea calculata a statisticii teste este z = 0,062
b) Valoarea calculata a statisticii teste este z = 1,34
c) Punctajele medii ale celor doua grupe de student difera semnificatic statistic, pentru un risc de 5%
4) Nivelul cifrei de afaceri (mld. lei) a unei firme pe trimestre a inregistrat in perioada 2014-2015
2014 2015
Trim. I 12 9
Trim. II 2 5
Trim. III 4 4
Trim. IV 3 3
Stiind ca 𝑖 =0,82 , sunt corecte afirmatiile:

a) Cifra de afaceri medie a firmei a fost de 4 mld. Lei pe an;
b) Cifra de afaceri medie a firmei a fost de 5,25 mld. Lei pe trimestru;
c) Cifra de afaceri a inregistrat o scadere medie anuala de 8%
d) Cifra de afaceri a firmei a crescut in medie cu 85% pe trimestru.
5) La un examen, profesorul a stabilit ca elevii care vor obtine un punctaj cuprins intre 65 si 70 vor
primi calificativul B. Pentru anul current, distributia punctajelor este normala, X ~ N (55,25). Care este
procentul elevilor care primesc calificativul B?
a) 12,28%
b) 47,72%
c) 2,15%
6) In vederea testarii semnificatiei diferentei dintre media 𝜇 si valoarea fixa 𝜇 0, pentru un esantion de
volum n=50, se obtine o valoare calculata a statisticii test z= 3,24, In cazul unui test bilateral, daca valoarea
teoretica este z= 2,17, atunci urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
a) Exista diferente semnificative intre media 𝜇 si valoarea fixa 𝜇 0
b) Media 𝜇 nu difera semnificatic statistic de valoarea fixa 𝜇 0
c) Riscul asumat de a respinge pe nedrept ipoteza 𝐻 0 este α=0,05
d) Riscul asumat de a respinge pe nedrept ipoteza 𝐻 0 este α=0,03
7) Pentru o variabila X ~ N (𝜇, 𝜎 2 ), se cere sa se calculeze probabilitatea P ( 𝜇 − 3𝜎 < 𝑋 < 𝜇 + 3𝜎) .
a) 95,4%
b) 75%
c) 99,74%
8) Intr-un sondaj de opinie, care admite situatie de maxima eterogenitate a populatiei, volumul
esantionului care estimeaza parametrul proportie cu o eroare maxim admisibila de ± 2,8% si o probabilitate
de 0,95 este:
a) 1225
b) 1067
c) 1500
9) In metoda ANOVA, variatia explicita (VE) masoara:
a) Variatia sub influenta factorilor esentiali (de grupare)
b) Variatia sub influenta factorilor aleatori (intamplatori)
c) Variatia sub influenta factorilor esentiali si a factorilor aleatori (intamplatori)
20) Din doua populatii cu variatie 𝜎12 = 𝜎22 , se extrag esantioanele de volum n1 =10 si n2 =15. In vederea
testarii ipotezei de egalitate a mediilor celor doua populatii, pentru un prag de semnificatie α=0,05 ,
valoarea teoretica a statisticii test se citeste pentru:
a) v = 23 grade de libertate
b) v=25 grade de libertate
c) v1=9 si v2=14 grade de libertate
19. Pentru o variabila X~N(20,16), P(18<X<22) este
a) 0,383
b)0,454
c)0,962
20. A estima punctual inseamna
a)A calcula limitele unui interval cu o anumita probabilitate
b) A calcula probabilitatea cu care se obtine o estimatie
c) A calcula o valoarea posibila a estimatorului pe baza datelor inregistrare la nivelul esantionului

observat
21. Distributia mediei de selectie se caracterizeaza prin

𝑜2
a) u~N(u, )
𝑛
b) u~N(u, 𝑜 2 )
𝑜
c) u~N(u, 𝑛)
√
22. Considerand v numarul gradelor de libertate, intr-un test statistic bilateral, ipoteza nula se respinge
daca
a) |tcalculat|>ta/2,v
b)|tcalculat|<=ta/2,v
c)ta/2,v>|tcalculat|
23. Potrivit datelor Eurostat, in Romania , exporturile de bunuri si serivicii (exprimate in euro/locuitor),
in perioada 2000-2010 au inregistrat urmatoarele
valori:600,700,800,800,1000,1200,1500,1700,2000,1700,2100. Sunt corecte urmatoarele afirmatii
a)Volumul exporturilor Romaniei a crescut in anul 2010 comparativ cu anul 2000 cu 1500euro/locuitor
b)volumul exporturilor Romaniei a crescut, in anul 2010 comparativ cu anul 2000 de 3,5 ori
c)Volumul mediu annual al exporturilor Romaniei , in perioada 2000-2010 a fost de 1281,81 euro/loc.
24. In vederea testarii semnificatiei diferentei dintre o medie u si o valoare fixa u0, pentru un esantion
de volum n=50, se obtine o valoare calculata a statisticii test z=1,52. In cazul unui test bilateral, daca
valoarea teoretica este z=1,645, riscul asumat de a respinge pe nedrept ipoteza H0 este:
a) a=0.10
b) a=0,01
c) a=0,95
25. Sporul aboslut cu baza fixa exprima:
a) Cu cat s-a modificat, in marime absoluta, nivelul unei variabile corespunzator momentului curent t,
comparativ cu nivelul aceleasi variabile corespunzator momentului de referinta
b) De cate ori s-a modificat nivelul unei variabile corespunzator momentului curent t, fata de nivelul
aceleasi variabile corespunzator momentului de referinta
c) cu cat s-a modificat, in marime relativa, nivelul unei variabile, corespunzator momentului curent, t
comparativ cu nivelul aceleasi variabile corespunzator momentului anterior, t-1.
26) In legatura cu eroarea de testatre tip I, sunt adevarate afirmatiile
a)eroarea de testare de tip I reprezinta eroarea de a respinge ipoteza nula H0, atunci cand in realitate
aceasta este adevarata
b) eroarea de testare de tip I reprezinta eroarea de a accepta ipotza nula H0, atunci cand in realitate
aceasta este falsa
c)probabilitatea asociata erorii de testare de tip I este numita prag de semnificatie si se noteaza cu a
27. Aplicand metoda ANOVA, s-au obtinut urmatoarele rezultate:
Sursa Variatiei Suma patratelor variatiei Grade de libertatae

Totala 450 32
Variabila numerica este “Salariul”, iar variabila(factorul) de grupare este “Regiunea”. In aceasta situatie,
se poate afrima:
a) Se garanteaza cu o probabilitate de 0,95 ca factorul de grupare are o influenta semnificativa

asupra variatiei salariuliu
b) Ipoteza H0 este u1=u2=u3=u4
c) Pentru un risc asumat de 5%, salariile difera semnificativ pe regiuni
d) Valoarea calculata a statisticii F este 14
28. Un producator de cereale realizeaza o ancheta privind comportamentul de consum al adultilor din
SUA. S-a extras un esantion de 1600 de persoane si s-a identificat ca 30% dintre persoane sunt
preopcupate de consumul de alimente sanatoase. Pentru 98% incredere, s-a estimat ca intervalul pentru
proportia adultilor din SUA care acorda atentie alimentelor sanatoase. Care sunt afirmatiile adevarate?
a)Intervalul de incredere este [0,278; 0,322]
b) poportia de 30% este o estimatie
c) Valoarea teoretica utilizata este 1,96
29. La un examen, profesorul a stabilit ca elevii care vor obtine un punctaj cuprins intre 80 si 85 vor primi
calficativ anul curent, distributia punctajelor este normala, X~N(75,25). Care este procentul elevilor care
primesc calificativ
a)13,59%
b)47,72%
c)2,28%
30. Se verifica daca exista diferente semnificative intre productivitatea medie a muncii(lei/ora) din
regiunea Romaniei si productivitatea medie a muncii la nivel national, de 45 lei/ora. In urma prelucrarii
datelor, s-au obtinut rezultatele:
Column1
Mean 39,918
Median 39.000
Mode 33.000
Standard
Deviation 2.629
Kurtosis 1.217
Skewness 1.161
Range 19.000
Minimum 29.000
Maximum 48.000
Sum 3991.8
Count 100.0000
Confidence level(95.0%) 0.515
Pentru a=0,05, sunt adevarate afirmatiile
a) Exista diferente semnificative intre productivitatea medie din regiunea de Nord Est a Romaniei si
cea la nivel national, in conditiile riscului de asumat 5%
b) Valoarea calculata a statisticii test este t=-19,33
c) Nu exista diferente semnificative intre productivitatea medie din regiunea de Nord-Est a
Romaniei si cea la nivel national, in conditiile riscului asumat de 5%
d) Productivitatea medie din Regiunea de Nord-Est este acoperita de [39,403, 40,433] cu o
probabilitate de 95%
31. La aruncarea unui zar, probabilitatea de aparitie a unei fete cu numar par este:
a)0,33
b)0,5
c)0,66
32. Pentru testarea diferentei dintre trei si mai multe medii ale unor populatii se folosesc
a)Metoda Anova
b) statistica t
c) statistica Fisher
33. Esantionul reprezinta o subpopulatie sau un subansambu extras din populatia de referinta:
a)poate fi extras aleator, cu revenire sau fara revenire
b)respecta proprietatea de reprezentativitate
34. Pentru aplicarea metodei ANOVA, trebuie indeplinite urmatoarele conditii:
a)conditia de homoscedasticitate
b)conditia de normalitate
c)conditia de independenta
35. Atunci cand se cunoaste dispersia 𝑜 2 , testarea ipotezelor asupra mediei unei populatii se face cu:
a) Statistica t
b) statistica Fisher
c) statistica Z
36. Pentru testarea diferentei dintre doua medii ale unor populatii se foloseste
a) Statistica Fisher
b) statistica t, cand nu se cunoaste varianta populatiei
c) statistica Z, cand se cunoaste varianta populatiei
37. Pentru o variabila X~N(0,1), P(X>=-1,22) este
a)0,977
b)0,889
c)0,341
38. Demersul testarii statistice cuprinde etapele
a) regula de decizie
b)formularea ipotezelor statistice
c) alegerea valorii calculate a statisticii test

39. Estimatorul nedeplasat
a)are media egala cu parametrul
b)are varianta minima
c)are dispersia egala cu zero
40. Pentru a analiza profitabilitatea firmelor dintr-un judet, s-a extras un esantion de firme si s-a
inregistrat profitul acestora. Rezultatele obtinute in urma prelucrarii datelor de la nivelul esantionului
sunt prezentate in tabelul de mai jos:
Column1
Mean 21
Median 20
Mode 20
Standard
Deviation 7
Sample Variance 49
Kurtosis 2,233
Skewness 1,114
Range 30
Minimum 10
Maximum 40
Sum 1507
Count 78
Confidence level(95,0%) 1,553
a)media esantionului este de 21 mld. Lei
b)intervalul de incredere este [19,447; 22,553]
c)eroarea maxima admisibila este 1,553

Dintr-o populatie de 10 studenti se pot extrage aleator:
a. un numar infinit de esantioane

b. 1000 de esantioane de studenti, dupa schema cu revenire
c. 100 de esantioane de studenti, dupa schema cu revenire
Eficienta estimatorului vizeaza:
a. abaterea standard a estimatorului este minima

b. media estimatorului este egala cu 0
c. dispersia estimatorului este egala cu media estimatorului
Variatia explicita masoara
a. variatia sub influenta factorilor esentiali (de grupare)

b. variatia sub influenta factorilor aleatori (intamplatori)
c. variatia sub influenta factorilor esentiali si aleatori (intamplatori)
Nivelul vanzarilor unei firme a inregistrat in perioada 2010-2013 urmatoarea evolutie:
Anii 2010 2011 2012 2013

AniiVolumul vanzarilor 2 8 10 12
(mld. Lei)
a. vanzarile firmei au crescut in 2013 fata de 2011 cu 50%

b. vanzarile firmei au crescut in 2013 fata de 2011 cu 150%
c. vanzarile firmei au crescut in 2012 fata de 2011 de 1,25 ori
d. vanzarile firmei au crescut in medie cu 3,33 mld. Lei pe an
Stiind ca o variabila X~N(μ, σ2 ), sa se afle P(μ-2σ<X<μ+2σ)
a. 75%
b. 66.2%
c. 95.4%
Demersul testarii cuprinde:
a. alegerea valorii calculate a statisticii test

b. regula de decizie
c. formularea ipotezelor statistica
Aplicand metoda Anova s-au obtinut urmatoarele rezultate:
Sursa variatiei Suma patratelor variatiei Gradele de libertate

ESS 120 2
RSS 320 200
Total 440 202
Variabila numerica este salariul, iar factorul de grupare este regiunea. Pentru un risc de 0.05 se poate
afirma ca:
a. se garanteaza cu o probabilitate de 0.95 ca factorul de grupare are o influenta semnificativa

asupra salariului
b. ipoteza 𝐻𝑜 este μ1=μ2=μ3
c. se respinge 𝐻𝑜
Valoarea vanzarilor unei firme in perioada 2010-2013 se prezinta astfel:
Anii 2010 2011 2012 2013

AniiVolumul vanzarilor 2 8 10 12
(mld. Lei)
a. vanzarile firmei au crescut in 2013 fata de 2011 cu 50%

b. vanzarile firmei au crescut in 2013 fata de 2011 cu 150%
c. vanzarile firmei au crescut in 2012 fata de 2011 de 1,25 ori
d. vanzarile firmei au crescut in medie cu 3,33 mld. Lei pe an
e. stiind ca Î=125% vanzarile firmei au crescut in medie cu 25% pe an
Care din afirmatiile urmatoare sunt adevarate:
a. valoarea teoretica a statisticii test se citeste pentru 2 si 126 frade de libertate

b. valoarea calculata a statisticii test este de 45
c. se accepta ipoteza H0
d. marimea firmei nu influenteaza nivelul profitului
e. volumul esantionului este de 128 de firme
Dintr-o populatie de 5 firme se pot extrage aleator:
a. 25 de esantioane de 2 firme, dupa schema de revenire

b. 10 esantioane de 2 firme, fara schema de revenire
c. 50 de esantioane, indiferent de schema de extragere
La un examen profesorul a stabilit ca elevii care vor obtine un punctaj cuprins intre 60 si 80 puncte vor
primi calificativul C. Pentru anul curent distributia punctajelor este normala, X=(75, 25). Procentul
elevilor care primesc calificativul C este de:
a. 12,5%
b. 55%
c. 63%
d. 84%
Intr-un sondaj de opinie, 𝜎 2 =0,18, volumul esantionului care estimeaza parametrul proportie cu o
eroare maxim admisibila de ±3% si o probabilitate de 0,95 este:
a. 768 persoane
b. 1200 persoane
c. 1000 persoane
Intr-un sondaj simplu de 400 produse, 250 au fost gasite expirate. Intervalul de incredere pentru
proportia produselor expirate, cu o probabilitate de 0,90, este:
a. [0,58; 0,66]
b. [0,65; 0,68]
c. [0,51; 0,75]
1. Care din variabilele urmatoare este dihotomica:
b. Sexul
2. Care este o variabila continua?

b. O variabila care permite ca intre 2 valori succesive sa se poata interpune o alta valoare
intermediara
3. Care dintre urmatoarele variabile poate fi considerata nominala
b. Culoarea ochilor
4. Care dintre urmatoarele forme de distributie discrimineaza cel mai bine subiectii cu rezultate foarte
bune la o examinare psihologica
a. Distributia cu asimetrie la dreapta
5. In ce tip de distributie media, mediana si valoarea se identifica:
c. Nominala
6. Riscul de eroare apare la nivelul
b. Estimatiilor
7. Cuantilul este
8. Care dintre urmatorii indicatori satistici se refera la nivelul boltirii:
d. Kurtosis
9. In ce zona discrimineaza mai binele clasele standard construite prin procedeul cuantilelor
10. Abaterea standard este
11. Variatia intraindividuala este
a. Seria de valori care exprima rezultatele aceluiasi individ la o anumita solicitare in diferite
momente temporal
12. Reprezentativitatea este caracteristica a
b. Esantionului
13. Esantioanele dependente sunt constituite din
a.Aceeasi indivizi inainte si dupa aplicarea unui tratament experimental
b. Asambluri de indivizi cu diferite dar care au fost anterior egalizate

d. a+c
e. a+b
14. Operatia prin care dintr-o scala cu m categorii obtinem o scala cu n categorii in care m>n se numeste
b. Grupare
15. Care este valoarea indicelui Sckwenes la o distributie normala:
b. 0
16. Entropia este un indicator specific pentru:
a. Scala nominala
17. Care din urmatoarele exigente ale constituirii unor tabele statistice este falsa:
b. Sa admita rubrici incomplete
18. Daca valoarea indicelui Kurtosis este semnificativ <3 atunci avem o distributie
c. Platicurtica
19. Intr-o distributie cu o asimetrie pozitiva, care este ierarhia valorica a indicatorilor de nivel
20. In urma unei operatii de cvintilare obtinem
b. 5 intervale
21. Scorul care imparte distributia in doua parti egale sau cat mai aproape de valoare se numeste
c. Mediana
22. Amplitudinea semnifica
b. Numarul de variante de variatie care poate exista intre doua scoruri
a. Nominala
b. Ordinala
c. De interval
d. De raport
e. a+b
f. c+d
24. Care este nivelul maxim de masurare pentru variabila de tipul de temperament
a. Nominal
25. Un cercetator raporteaza ca rezultatele obtinute pe esantionul studiat pot fi extrapolate la nivelul
intregii populatii. Acest rationament apartine statisticii
b. Inferentiale
26. Amplitudinea este un indicicator de:
b. Imprastiere
b. Media
28. Pentru a folosi clase nominalizate folosim
a. Media
b. I.V.C
d. a+b
e. b+c
29. Frecventele relative incrucisate se obtin prin
30. Varianta de variatie reprezinta
c. Valorile particulare a unei variabile
3. In urma prelucrarii datelor privind venitul lunar (sute euro) realizat pentru un esantion de
persoane, s-au obtinut urmatoarele rezultate
Mean 10
Median 9
Mode 9
Standard
Deviation 2.309401
Kurtosis 1.36942
Skewness 1.082532
Range 8
Minimum 7
Maximum 15
Sum 100
Count 10
Condfidence level(95.0%) 1.652046
Pentru un risc de 0.05, sunt corecte afirmatiile:
a)Intervalul de incredere pentru venitul mediu al populatiei este (8.35; 11.65)
b)Exista diferente semnificative intre venitul mediu al populatiei si venitul mediu al tarilor din UE, de 15
sute euro
c) Eroarea maxima admisibila este de 1.652
d) Se respinge ipoteza H0: u=15
5.Se testeaza diferentele dintre veniturile medii din 2 regiuni, A si B, si se obtin urmatoarele
rezultate: t calc=8,23 , numarul gradelor de libertate=25. Pentru un risc de 5%, sunt adevarate
afrimatiile
a)Valoarea teoretica a statisticii test este egala cu 1,960

b) Suma volumelor celor doua esantioane este 27
6. Un estimator este nedeplasat daca:
a) M(0)=0
b) V(0) ->= cand n->N
c)Are varianta cea mai mica posibil fata de varianta oricarui alt estimator calculat pentru acelasi esantion
7. Aplicand metoda ANOVA s-au obtinut urmatoarele rezultate
Sursa variatiei Suma patratelor variatiei Grad de libertate

Intergrupe 2
Intragrupe 320
Totala 440 202
considerand un risc de 0,05, se poate afrima ca:
a) Se garanteaza cu o probabilitate de 0,95 ca factorul de grupare are o influenta semnificativa

asupra variatiei salariului
b) Ipoteza H0 este u1=u2=u3
c) Se respinge ipoteza H0
d) Numarul gradelor de libertate asociate variatiei totale este 203

Totala 500 24
se poate afrima ca:
a) Valoarea calculata a statisticii F este 16,33

b) Ipoteza H0 este u1=u2=u3=u4
9.Variatia explicata masoara
a. Variatia sub influenta factorilor esentiali (de grupare)

a) poate fi extras aleator, cu revenire sau fara revenire
b) respecta proprietatea de reprezentativitate
11. Pentru aplicarea metodei ANOVA, trebuie indeplinite urmatoarele conditii:

a) conditia de homoscedasticitate
b) conditia de normalitate
c) conditia de independenta
12. Atunci cand se cunoaste dispersia O^2 , testarea ipotezelor asupra mediei unei populatii se face cu:
a) statistica t
b) statistica Fisher
c) statistica Z
13. Pentru testare diferentei dintre doua medii ale unor populatii se foloseste :
a) statistica Fisher
b) statistica t, cand nu se cunoaste variatia populatiei
c) statistica Z, cand se cunoaste variatia populatiei
14. Pentru o variabila X~N(0,1), P(X>=-1,22) este:

a) 0,977
b) 0,889
c) 0,341

b) formularea ipotezelor statistice
16. Estimatorul nedeplasat:

b) are varianta minima
c) are dispersia egala cu 0
17. Pentru a analiza profitabilitatea firmelor dintr-un judet, s-a extras un esantion de firme si s-a inregistrat
profitul acestora. Rezultatele obtinute in urma prelucrarii datelor de la nivelul esantionului sunt prezentate in
tabelul de mai jos.
Profit
Mean 21
Median 20
Mode 20
Sample Variance 49
Kurtosis 2.233
Skewness 1,114
Range 30
Minimum 10
Maximum 40
Sum 1507
Count 78
Confidence Level 1.553
Care din afirmatii sunt adevarate?

a) media esantionului este de 21m= mld lei
b) intervalul de incredere este [19.447 ; 22.553]
c) erroarea maxima admisa este 1.553

a) o valoare fixa si cunoscuta la nivelul unei populatii
b) o variabila aleatoare
c) o valoare de forma O=f(x1,x2,…..,xn)
20. Parametrul reprezinta

a) o functie a variabilelor de selectie
b) o statistica
c) o valoare fixa si necunoscuta la nivelul unei populatii
21. La alegerile municipale, s-a dorit identificarea alegatorilor care nu pot fi trecuti pe listele electorale. Din
lista existenta, s-a extras un esantion de 317 nume si s-a determinat ca 38 de nume nu indeplinesc conditiile
de alegator. Municipalitatea doreste sa estimeze intervalul de incredere pentru proportia alegatorilor exclusi
de pe lista electorala, pentru o probabilitate de 99%. Rezultatele corecte sunt:
a) valoarea teoretica utilizata este 1,96
b) intervalul de incredere pentru proportie este [0,073 ; 0,165]
c) intervalul de incredere pentru proportie este [0,05 ; 1,96]
22. In vederea testarii ipotezei de egalitate a salariului mediu cu o valoare fixa u0=46, s-a inregistrat un
esantion de volum n=10 persoane. In acest caz, se pot formula urmatoarele ipoteze statistice:
a) H0 : u = 10; H1: u <> 10
b) H0: u = 46; H1: u <> 46
c) H0: u = 46; H1: u0 < 46
23. Dintr-o populatie s-a extras un esantion de populatie n = 900 persoane. Pentru o variabila X – consumul
saptamanal de paine (kg), s-au obtinut rezultatele x(cu bara sus ca nu l gasesc fmmmm) = 3kg, s’=1kg.
Considerand un risc de 5%, se poate considera ca nivelul consumului mediu saptamanal de paine:
a) este egal cu u0=3,5kg
b) nu difera semnificativ de u0=3,5kg
c) difera semnificativ de u0=3,5kg
24. Se verifica daca exista diferente semnificative intre castigul mediu salariale(sute lei) din regiunea de Nord-
Est a Romaniei si castigul mediu salarial la nivel national, de 14 sute lei. In urma prelucrarii datelor s-au
Mean 9.981
Median 9.000
Mode 9.000
Kurtosis 1.217
Skewness 1.161
Range 11.000
Minimum 7.000
Maximum 18.000
Sum 486.000
Count 49.000
Confidence Level (95%) 0.755
Pentru a=0,05, sunt adevarate afirmatiile:

a) Nu exista diferente semnificative intre castigul mediu salarial din regiunea de Nord-Est a Romaniei si
castigul mediu salarial la nivel national, in conditiile riscului asumat de 5%
b) valoarea calculata a statisticii test este t= -10,86
c) exista diferente semnificative intre castigul mediu salarial din regiunea de Nord-Est a Romaniei si castigul
mediu salarial la nivel national, in conditiile riscului asumat de 5%
34. O banca doreste sa verifice corectitudinea informatiilor asupra clientilor sai. S-a extras un esantion aleator
de 200 de dosare si s-au identificat 18 dosare cu informatii gresite. Proportia dosarelor gresite ale bancii
pentru incredere de 95% este acoperita de intervalul:
a) [0,07 ; 0,11]
b) [0,051 ; 0,129]
c) [ 0,09 ; 0,91
35. Se studiaza daca exista diferente semnificative intre speranta medie de viata a femeilor din Europa de Est,
egala cu 68 ani, si speranta medie de viata la nivelul mondial, egala cu anii. ????Se cunosc urmatoarele date:
n=16, s’=3.5 . Sunt adevarate afirmatiile:
a) cu o probabilitate de 95%, nivelul mmediu al sperantei medii de viata a femeilor din Europa de Vest este
acoperit de intervalul de incredere [66.135 ; 69.965]
b) exista diferente semnificative intre speranta medie de viata a femeilor din Europa de Est si media la nivelul
mondial, in conditiile riscului asumat de 5%
c) se garanteaza cu o probabilitate de 90% ca nu exista diferente semnificative intre speranta medie de viata
a femeilor din Europa si media la nivel mondial
36. Estimatia este:

a) o variabila fixa si cunoscuta la nivelul unei populatii
b) o statistica
c) o valoare calculata pe baza datelor din sondaj
d) o valoare a estimatorului calculata la nivelul esantionului observat
37. Intr-un sondaj aleator simplu de 900 studenti, pentru nota la un test, s-a obtinut o valoare medie de 8,5 .
Cunoscand ca abaterea standard la nivelul populatiei totale are valoarea egala cu 2, intervalul de incredere
pentru parametrul medie, cu o probabilitate de 0,97 este:
a) [3,612 ; 6,025]
b) [7,251 ; 9,444]
c) [8,356 ; 8,644]
74. Volumul esantionului poate fi estimat daca se cunoaste:

a) probabilitatea cu care estimam rezultatele
b) erroarea maxima admisibila
c) gradul de omogenitate al populatiei
d) numarul maxim de unitati ce pot fi extrase
75. Functia de repartizatie se defineste astfel:

a) F(x) = P(X>=x)
b) F(x)= P(X=x)
c) F(x) = P(X>x)
d) F(x) = P(X<x)
76. In legatura cu eroare de tip II, sunt adevarate afirmatiile:
a) probabilitatea de producere a erorii de tip II se noteaza B
b) Eroarea de testare de tip II reprezinta eroarea de a accepta ipoteza numa H(?) atunci cand in realitate…
c) Probabilitatea de producere a erorii de tip II se noteaza cu 1-B si se masoara puterea testului
77. Nivelul cifrei de afaceri (mld lei) a unei firme pe trimestre a inregistrat in perioada 2014-2015 urmatoarele:
2014 2015
Trim 1 6 10
Trim 2 2 5
Trim 3 5 4
Trim 4 3 2
Stiind ca i=0,85 sunt corecte afirmatiile
a) cifra de afaceri medie a firmei a fost de 4.625 mld lei pe trimestru
b) cifra de afaceri a inregistrat o scadere medie anuala de 15%
c) cifra de afaceri a firmei a crescut in medie cu 85% pe trimestru
d) cifra de afaceri medie a firmei a fost de 4mld lei pe an
Functia de repartitie se defineste astfel:
a) F(X) = P(X>= x)
b) F(X) = P(X = x)
c) F(x)=P (X < x)
d) F(X) = P(X> x)
Volumul esantionului poate fi estimat daca se cunoaste:
a) Probabilitatea cu care estimam rezultatele

b) Eroarea maxim admisibila
c) gradul de ommogenitate al populatiei
d) numarul maxim de unitati ce pot fi extrase
In legatura cu eroarea de testare de tip II sunt adevarate afirmatiile:
a) Probabilitatea de producere a erorii de tip II se noteaza cu β

b) eroarea de testare de tip II reprezinta eroarea de e accepta ipoteza nula H0 atunci cand…
c) probabilitatea de producere a erorii de tip II se noteaza cu 1-β si masoara puterea testului
Nivelul cifrei de afaceri (mld.lei) a unei firme pe trimestre a inregistrat in perioada…
2014 2015
Trim. I 6 10
Trim. II 2 5
Trim. III 5 4
Trim. IV 3 2
Stiind ca i = 0.85 sunt corecte afirmatiile:

a) Cifra de afaceri medie a firmei a fost 4.625 mld.lei pe trimestru
b) Cifra de afaceri a inregistrat o scadere medie anuala de 15%
c) Cifra de afaceri a firmei a crescut in medie cu 85% pe trimestru
d) Cifra de afaceri medie a frmei a fost de 4 mld.lei pe an
Estimatia este:
a) O valoarea a esantionului calculata la nivelul esantionului observant
b) O valoare calculata pe baza datelor de sondaj
c) O statistica
d) o valoare fixa si cunoscuta la nivelul unei populatii
La acelasi nivel de incredere si aceeasi varianta, pentru a mari precizia rezultatelor este necesar:
a) sa marim volumul esantionului
b) Sa lucram cu esantioane nealeatoare
c) Sa reducem eroarea de reprezentativitate
Se verifica daca proportia π a clientilor care prefera produsul A in anul curent difera in mod
semnificativ de proportia a clientilor din anul precedent. In acest caz, ipotezele statistice sunt:
a) H0 : π = π0
H1 : π ≠ π0
b) H0 : π = π0
H1 : π < π0
c) H0 : π <= π0
H1 : π > π0
Atunci cand se cunoaste dispersia 𝜎 2 testarea ipotezelor asupra mediei unei populatii se face
cu:
a) Statistica Z
b) statistica t
c) statistica Fisher
Eficienta estimatorului vizeaza:
a) abaterea standard a estimatorului este minima
b) media estimatorului este egala cu 0
c) Dispersia estimatorului egala cu media estimatorului
Dintr-o populatie de 10 studenti se pot extrage aleator:

a) Un nr infinit de esantioane
b) 1000 de esantioane de studenti, dupa schema cu revenire
c) 100 de esantioane de 2 studenti dupa schema cu revenire
Un producator de cereale realizeaza o Ancheta privind comportamentul de consum al adultilor
din SUA. …un esantion de 1600 de persoane si s a identificat ca 30% dintre persoane sunt
preocupate de consumul de alimente sanatoase. Pentru 96% incredere s a estimat intervalul pt
proportia adultilor din SUA care acorda atentie alimentelor sanatoase. Care afirmatii sunt
adevarate?
a) Intervalul de incredere este [0.278; 0.322]
b) Proportia de 30% este o estimatie
c) Valoarea teoretica utilizata este 1.96
La aruncarea unui zar probabilitatea de aparitie a unei fete cu numar par este:
a) 0.33
b) 0.5
c) 0.66
Sporul absolut cu baza in lant se calculeaza ca:
a) Raporturile intre 2 niveluri ale aceleiasi variabile corespunzatoare pt doua momente de
timp consecutive
b) ?? Diferenta intre doua niveluri ale aceleiasi variabile corespunzatoare a doua momente
de timp consecutive
c) Diferenta intre nivelul unei variabile corespunzator unui moment de timp oarecare t si
nivelul aceleiasi variabile corespunzator unui moment de referinta
Intr-un sondaj aleator de 400 de student, pt variabila nota la test, s a obtinut o medie de 8 si o
abatere standard modificata de 2 I.C pt parametrul medie, cu o probabilitate de 0.95 este:
a) [7.50; 9.00]
b) [7.804; 8.196]
c) [8.128; 9.200]
Un producator de cereal realizeaza o Ancheta privind comportamentul de consum al adultilor
din SUA. S a extras aleator un esantion de 900 de persoane si s a identificat ca 25% dintre
persoane sunt preocupate de consumul alimentelor sanatoase. Pt 90% incredere s a estimate
intervalul pt proportia adultilor din SUA care acorda atentie alimentatiei sanatoase. Care
afirmatii sunt adevarate?
a) Intervalul de incredere este [0.22263; 02737]
b) Riscul asumat este de 0.05
c) Valoarea teoretica utilizata este de 1.645
Pretul unui produs (lei) pe trimestru a inregistrat in perioada 2012-2013:

2012 2013
Trim 1 1 3
Trim 2 3 5
Trim 3 2 6
Trim 4 5 8
Stiind ca i=1.28 sunt corecte afirmatiile:

a) Pretul mediu al produsului a fost de 4.6 lei pe an
b) Pretul a crescut in medie cu un leu pe trimestru
c) Pretul a crescut in medie cu 28% pe trimestru
Pentru a verifica daca femeile sunt supuse riscului de cancer mamar, doctorii au dezvoltat o
metoda noua de dectetare a cancerului. Pentru a proba aceasta metoda au alcatuit un esantion
de 140 de femei cu cancer mamar si au observat ca, in urma aplicarii noiii metode , pentru 12
femei nu s a reusit detectarea cancerului. Stiind ca metoda veche are o rata de esec de 20% ,
pentru un risc asumat de 5% care sunt afirmatiile adevarate?
a) Rata de esec a noii metode difera semnificativ de rata de esec a vechii metode
b) Metoda veche nu difera semnificativ de cea noua
c) Ipoteza alternative este µ≠ 20
La nivelul unui esantion de 306 persoane, 5% dintre acestea nu folosesc niciodata mijloace de
transport in comun. Stiind ca anul trecut ponderea era de 8% care dintre urmatoarele afirmatii
sunt adevarate?
a) H0: π= 8%
b) Pentru un risc asumat de 5% se respinge ipoteza de egalitate a proportiilor
c) Pentru un risc asumat de 1 % se accepta ipoteza de egalitate a proportiilor
d) Varianta variabilei la nivelul esantionului este de 0.0475
Pentru testarea diferentei dintre doua medii ale unor populatii se folseste
a) Statistica fisher
b) Statistica t cand nu se cunoaste varianta populatiei
c) Statistica Z cand se cunoaste varianta populatiei
Pentru o variabila X – N(0,1), P(X>= -1.22) este:
a) 0.977
b) 0.889
c) 0.341
Demersul testarii statistice cuprinde etapele:
a) Regula de decizie
b) Formularea ipotezelor statistice
c) Alegerea valorii calculate a statisticii test
In legatura cu eroarea de testare de tip I sunt adevarate informatiile:
a) Probabilitatea asociata erorii de testare de tip I este numita prag de semnificatie si se
noteaza cu a
b) Eroarea de testare de tip I reprezinta eroarea de a respinge ipoteza nula H0, atunci cand
in realitate aceasta este adevarata
c) Eroarea de tip I reprezinta eroarea de a accepta ipoteza nula H0, atunci cand in realitate
aceasta este falsa
A estima punctual inseamna
a) A calcula limitele unui interval cu o anumita probabilitate
b) A calcula o valoare posibila a esantionului pe baza datelor inregistrate la nivelul
esantionului observant
c) A calcula probabilitatea cu care se obtine o estimatie
Intr-un sondaj de opinie, cunoscand 𝜎 2 = 0.15 volumul esantionului care estimeaza parametrul
proportie cu o eroare maxim admisibila de ± 3% si o probabilitate de 0.95 este
a) 640
b) 1067
c) 2040
Esantionul reprezinta o subpopulatie sau un subansamblu extras din populatia de referinta
care:
a) Din motive de cost are un volum mai mic decat volumul populatiei
b) Respecta proprietatea de reprezentativitate
c) Poate fi extras aleator cu revenire sau fara revenire
Distributia mediei de selectie se caracterizeaza prin:
𝜎
a) µ - N( µ, )
√𝑛
2
b) µ - N( µ, 𝜎 )
𝜎2
c) µ - N( µ, )
𝑛
Un politician la inceputul mandatului afirma in mass media ca va creste salariul mediu net pe
economie la… sfarsitul mandatului se face un sondaj pe n= 900 de respondenti prin care se
urmareste estimarea salariului net pe economie (X). se cunosc urmatoarele rezultate:
_
x= 294 EUR si 𝜎 = 90. Selectati care dintre afirmatiile urmatoare sunt valide:
a) putem afirma pentru un prag de semnificatie de 5% ca politicianul s-a tinut de cuvant
b) putem afirma pentru un prag de semnificatie de 3% ca politicianul s-a tinut de cuvant
c) putem afirma pentru un prag de semnificatie de 5% ca politicianul nu s-a tinut de
cuvant
Aplicand metoda ANOVA s-au obtinut urmatoarele rezultate:
Totala 450 32
Variabila numerica este “Salariul” iar variabila (factorul) de grupare este “Regiune”. In aceasta
situatie se poate afirma ca:
a) se garanteaza cu o probabilitate de 0.95 ca factorul de grupare are o influenta
semnificativa asupra variatiei salariului
b) ipoteza H0 este µt=µ2=µ3=µ4
c) pentru un risc asumat de 5% salariile difera semnificativ pe regiuni
d) valoarea calculata a statisticii F este 14
La un examen punctajele obtinute de studenti sunt distribuite normal cu media 500 si abaterea
standard 100. Un student a obtinut punctajul de 650. Ce procent din student au obtinut un
punctaj mai mare decat el?
a) 4.3%
b) 1.5%
c) 6.7%
Pentru o variabila X- N(12, 4); P (10<X<13) este:
a) 0.289
b) 0.532
c) 0.341
Se testeaza diferentele dintre veniturile medii din 2 regiuni si se obtin urmatoarele rezultate:
T calculat= 8.23 , numarul gradelor de libertate = 25. Pentru un risc de 5% sunt adevarate
afirmatiile:
a) Valoarea teoretica a statisticii test este de 1.96
b) Suma volumelor celor 2 esantioane este27
c) Exista diferente semnificative intre veniturile medii din cele 2 regiuni
d) Ipoteza H0: µ1=µ2=µ3
Pentru testarea diferentei dintre trei si mai multe medii ale unor populatii se folosesc:
a) Metoda ANOVA
b) Statistica t
c) Statistica fisher
Eroarea maxim admisibila arata:
a) Eroarea cu care estimam un parametru pentru o probabilitate fixate
b) Eroarea maxima de estimare pentru probabilitatea cea mai mica
c) Marimea intervalului de incredre
Media calculata la nivelul unui esantion reprezinta;
a) Un parametru
b) O estimatie
c) Un estimator
Intr-o Ancheta prin sondaj asupra unui esantion de angajati, s-a observat cuantumul
bonusurilor oferite cu ocazia sarbatorilor de paste, rezultatele fiind prezentate mai jos
Cuantum bonus
Meann 173
Standard error 11.25956384
Median 180
Mode 180
Standard deviation 35.60586715
Sample variance 1267.7777778
Skewness -0.5844736
Range 130
Minimum 100
Maximum 230
Sum 1730
Count 10
Confidence level(99%) 28.9799368

a) Eroarea maxim admisibila este 11.259
b) Riscul asumat in estimarea prin interval de incredere a mediei este 1%
c) Intervalul de incredere care acopera valoarea medie a bonusurilor la nivelul tuturor
angajatilor firmei pentru o incredere de 99% este [ 144.021; 201.979 ]
d) Volumul esantionului este 10
Se verifica daca exista diferente semnificative intre castigul mediu salarial (sute lei) din regiunea
de nord-est a romaniei si castigul mediu salarial la nivel national, de 14 sute lei. In urma
prelucrarii datelor s-au obtinut urmatoarele date:
Column 1
Mean 9.916
Standard error 0.376
Median 9.000
Mode 5.000
Standard deviation 2.679
Sample variance 6.910
Kurtosis 1.217
Skewness 1.161
Range 11.000
Minimum 7.000
Maximum 15.000
Sum 455.000
Count 49.000
Confidence level(95.0%) 0.755
Pentru α=0.05 sunt adevarate informatiile:
a) Nu exista diferente semnificative intre castigul mediu salarial din regiune de nord-est a
Romaniei si castigul mediu salarial la nivel national in conditiile riscului asumat de 5%
b) Valoarea calculata a statisticii test este t = -10.88
c) Exista diferente semnificative intre castigul mediu salarial din regiunea de nord-est a
Romaniei si castigul mediu salarial la nivel national, in conditiile riscului asumat de 5%
Grile statistica Quiz
1) In vederea testarii semnificatiei diferentei dintre o medie u(miu) si o valoare fixa u0(miu 0), pentru
un esantion de volum n=50 se obtine o valoare calculata a statisticii test z=1,52. In cazul unui test
bilateral, daca valoarea teoretica este z=1.645, ... asumat de a respinge pe nedrept ipoteza H0 este:
- Afla = 0,10
- Mai mica sau cel mult egala cu unu
- Pozitiva
3) Sporul mediu absolut arata:
-Modificarea medie absoluta, pe unitatea de timp, inregistrata de un fenomen, intr-o anumita
perioada de timp.
4) Parametrul reprezinta:
- O valoare fixa si necunoscuta la nivelul unei populatii
5) Media calculata la nivelul esantionului reprezinta:
- Un parametru;
6) Pentru testarea diferenței dintre trei și mai multe medii ale unor populații se folosesc:
- Statistica Fisher;
- Metoda ANOVA;
7) Estimatorul este nedeplasat daca: ( acel 0 este teta din alfabetul grecesc)
- M(0)=0
8) Intr-un test statistic bilateral în care se folosește statistica t, considerând v numărul gradelor de
libertate, ipoteza nulă nu se respinge dacă:
- |tcalculat|
9) În legătură cu eroarea de testare de tip II, sunt adevărate afirmațiile:
- Probabilitatea de producere a erorii de tip II se noteaza cu β;
-Eroarea de testare de tip II reprezintă eroarea de a accepta ipoteza nulă Ho atunci când ......
10) Eficienta estimatorului vizeaza:
- Abaterea standard a estimatorului este minica
11) Atunci cand se cunoaste dispersia (sigma la a doua), testarea ipotezelor asupra mediei unei
populatii se face cu:
- Statistica Z
12) Dintr-o populatie de 10 studenti, se pot extrage aleator:
- 100 de esantioane de 2 studenti, dupa schema cu revenire;
13) La aruncarea unui zar, probabilitatea de aparitie a unei fete cu numar mai mare decat patru este:
- 0,03
14) In metoda ANOVA, variatia explicata ( VE ) masoara:
- Variatia sub influenta factorilor esentiali ( de grupare
-A calcula o valoare posibila a estimatorului pe baza datelor inregistrate la nivelul esantionului
observat.
- Are dispersia egala cu zero
17) La același nivel de încredere si aceeași varianță, pentru a mări precizia rezultatelor este necesar:
- Să reducem eroarea de reprezentativitate.
- Să mărim volumul eșantionului;
18) Functia de repartitie se defineste astfel: ( >= este semnul mai mare sau egal )
- F(x)=P(X)
19) Pentru o variabila X~N(20,16),P(18<X<22) este:
- 0,383
20) Precizia estimarii creste atunci cand
- Varianta esantionului este mica;
-Volumul esantionului creste;
21) La aruncarea unui zar, probabilitatea de aparitie a unei fete cu numar par este:
- 0,5
22) Intr-un sondaj aleator simplu de 400 angajati, pentru variabila venitul lunar s-au obtinut
rezultatele de mai jos: ---------------------------------------- Mean - 1200 Standard Deviation - 165 ------------------
---------------------- Pentru o probabilitate de 0.95, intervalul de incredere pentru parametrul medie este:
- [1183,83 ; 1216,17]
23) Pentru o variabilă X~N(10,4), P(9<X<11) este:
- 0,383
24) In legatura cu eroarea de testare de tip I, sunt adevarate afirmatiile:
-Eroarea de testare de tip I reprezinta eroarea de a respinge ipoteza nula Ho, atunci cand in realitate
aceasta este adevarata.
-Probabilitatea asociata erorii de testare de tip I este numita prag de semnificatie si se noteaza cu α.
25) Potrivit datelor Eurostat, in Romania, exporturile de bunuri si servicii(exprimate in
euro/locuitor), in perioada 2000-2010, s-au inregistrat urmatoarele valori: 600, 700, 800, 800, 1000,
1200, 1500, 1700, 2000, 1700, 2100. Sunt corecte afirmatiile:
-Volumul exporturilor Romaniei a crescut in anul 2010 comparativ cu anul 2000 de 3,5 ori;
-Volumul mediu anual al exporturilor Romaniei, in perioada 2000-2010, a fost de 1281,81 euro/loc.
26) Estimatorul reprezintă:
- o variabila aleatoare
27) Estimația este:
- O valoare a estimatorului calculată la nivelul eșantionului observat;
- O valoare calculata pe baza datelor de sondaj;
- Eroarea cu care estimam un parametru pentru o probabilitate fixata.
29) Nivelul vânzărilor unei firme a înregistrat în perioada 2010 - 2013 următoarea evoluţie:
Anii 2010 2011 2012 2013 Volumul vânzărilor ( mld. lei ).
-Vânzările firmei au crescut în 2013 faţă de 2011 cu 150%
-Vânzările firmei au crescut în 2012 faţă de 2011 de 1,25 ori
30) Ipoteza statistica reprezinta:
-O presupunere cu privire la un parametru;
-O presupunere cu privire la legea de distributie a unei populatii;
31) Demersul testării statistice cuprinde etapele:
-Formularea ipotezelor statistice;
-Regula de decizie;
-Conditia de normalitate;
-Conditia de independenta;
-Conditia de homoscedasticitate
33) Pentru o variabila X~N(0,1), P(X>=-1,22) este:
- 0,889
-Cu cat s-a modificat, in marime absoluta, nivelul unei variabile corespunzator momentului curent t,
35) Pentru testarea diferentei dintre doua medii ale unor populatii se foloseste:
- Statistica t, cand nu se cunoaste varianta populatiei
- Statistica z, cand se cunoaste varianta populatiei
36) .Aplicand metoda ANOVA, s-au obținut următoarele rezultate:
Sursa variației Suma pătratelor variației Grade de libertate Explicată(intergrupe) 300 4
Reziduală(intragrupe) 26 Totală 450 32 Variabila numerică este "Salariul", iar variabila(factorul) de
grupare este "Regiunea".În această situație, se poate afirma că:
- Pentru un risc asumat de 5%, salariile diferă semnificativ pe regiuni;
- Se garantează cu o probabilitate de 0.95 că factorul de grupare are o influență semnificativă asupra
variației salariatului;
37) Intr-un test statistic bilateral în care se folosește statistica t, considerând v numărul gradelor de
libertate, ipoteza nulă se respinge dacă:
- |tcalculat|>tα/2,v
38) Pentru testarea semnificatiei mediei unei populatii se foloseste:
- Testul F
39) Esantionul reprezinta o subpopulatie sau un subansamblu extras din populatia de referinta care
-Poate fi extras aleator, cu revenire sau fara revenire
-Din motive de cost, are un volum mai mic decat volumul populatiei
1) Pentru testarea diferentei dintre doua medii ale unor populatii se foloseste:
a) Statistica Fisher
b) Statistica t, cand nu se cunoaste varianta populatiei
c) Statistica Z, cand se cunoaste varianta populatiei

a) Regula decizie
b) Formularea ipotezelor statistice
c) Alegerea valorii calculate a statisticii test
3) In vederea testarii diferentei dintre medie si o valoare fixa µ0 , pentru un
esantion X se obtine o valoare calculate a statisticii z = 1,52. In cazul unui test
bilateral, daca valoarea teoretica… Asumat de a resprinde pe nedrept ipoteza H 0
este:
a) α= 0,10
b) α= 0,01
c) α= 0,95
4) Demersul testarii cuprinde:

a) Calculul valorii statisticii test
b) Regula de dicizie
c) Formularea ipotezelor statistice
5) La acelasi nivel e incredere si aceeasi varianta, pentru a mari precizia

rezultatelor este necesar:
a) Sa lucram cu esantioane nealeatorii
b) Sa marim volumul esantioanelor
c) Sa reducem erarea de reprezentativitate
6) Nivelul vanzarilor unei firme (mld. lei) a inregistrat, in perioada 2007-2010,

ANUL VANZARI
2007 2
2008 3
2009 5
2010 4
2011 7
a) Valoarea vanzarilor firmei in anul 2011 fata de anul 2008 a crescut cu 4
mld. lei
b) Valoarea vanzarilor firmei in anul 2011 fata de anul 2008 a crescut cu
2,33 mld. lei
c) Valoarea vanzarilor a crescut, in medie, comparativ cu anul 2007 cu 4
mld. lei
d) Cresterea medie anuala a vanzarilor in perioada 2011-2007 este de 4.2
mld. lei
e) Cresterea medie anuala a vanzarilor in perioada 2011-2007 este de 1,25
mld. lei
f) Media vanzarilor este de 4,2 mld. lei
g) Valoarea vanzarilor firmei in anul 2011 fata de anul 2008 a crescut cu
233%
7) Pentru a verifica daca femeile sunt supuse riscului de cancer mamar, doctorii au
dezvoltat o metoda noua de detectare a cancerului. Pentru a proba aceasta
metoda au alcatuit un esantion de 140 femei cu cancer mamar si au observant
ca, in urma aplicarii noii metode, pentru 12 femei nu s-a reusit detectarea
cancerului. Stiind ca metoda veche are o rata de esec de 20%, pentru un risc
asumat de 5% care sunt afirmatiile adevarate?
a) Rata de esec a noii metode difera semnificativ de rata de esec a vechii
metode
b) Metoda veche nu difera semnificativ de cea noua
c) Ipoteza alternatica este µ≠20
8) La nivelul unui esantion de 306 persoane, 5% dintre acestea nu folosesc

niciodata mijloace de transport in comun. Stiind ca anul trecut ponderea era de
8%, care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate?
a) H0 : π = 8%
b) Pentru un risc asumat de 5% se respinge ipoteza de egalitate a proportiilor
c) Pentru un risc asumat de 1% se accepta ipoteza de egalitate a proportiilor
d) Varianta variabilei la nivelul esantionului este de 0,0475
1.In vederea testarii semnificatiei diferentei dintre o medie µ si o valoarea fixa µ0 pentru un esantion de
volum n=50, obtine o valoare calculate a statisticii test z= 1,52. In cazul unui test bilateral, daca valoarea
teoretica este z=1,654, asumat de a respinge pe nedrept ipoteza H0 este
a) α=0.10
b) α=0.01
c) α=0.95
a) Cu cat s-a modificat, in marime absoluta, nivelul unei variabile corespunzator moementului curent
cu nivelul aceleiasi varaibile corespunzator momentului de referinte
b) De cate ori s-a modificat nivelul unei variabile corespunzatoare momentului current, t comparative
cu nivelul aceleiasi variabile corespunzator momentului anterior, t1
c) Cu cat s-a modificat in marime relativa nivelul unei variabile corespunzator momentului curent, t
comparative cu nivelu aceleiasi variabile corespunzator momentului anterior t1
3. Distributia mediei de selectie se caracterizeaza prin

𝜎
a) µ̂~𝑁(µ, )
√𝑛
2
b) µ̂~𝑁(µ, 𝜎 )
𝜎2
c) µ̂~𝑁(µ, )
𝑛
4. Pentru o variabila X – N(20, 16), P(18<X<22)

a) 0.383
b) 0.962
c) 4.454
5. Aplicand metoda ANOVA s-au obtinut urmatoarele rezultate. Variabila numerica este “venitul” iar
variabila (factorul) de grupare este “regiunea”. Pentru exemplu afirmatiile
a) se poate garanta cu o probabilitate de 0.96 ca exista diferente semnificative intre veniturile medii ale
populatiilor
b) volumul esantionului este 22
c) valoarea teoretica a statisticii F, considerand un risc de 0.05 este 3.073
6. Pent)ru testarea diferentei dintre trei sim ai multe medii ale unor populatii se folosesc
a) metoda ANOVA
b) statistica t
statistica Fisher
7. Intr-o ancheta prin sondaj asupra unui esantion de angajati, s-a observant cuantumul bonusurilor oferite
de Paste, rezultatele fiind prezentate mai jos.
Column 1
Mean 173
Median 180
Mode 180
Skewness -0.584473684
Range 130
Minimum 100
Maximum 230
Sum 1730
Count 10
Confidence Level (99%) 28.9799368

a) Intervalul de incredere care acopera valoarea medie a bonusurilor la nivelul angajatilor in procent de
99% este [161,75 ; 184,25]
b) Volumul esantionului este 10
c) Eroarea maxima admisibila este 28,97
d) Riscul asumat in estimarea prin interal de incredere a mediei este de 5%
8. Estimatorul reprezinta
a) o valoarea de forma ϴ=ƒ(x1, x2,,….., xN)
b) o variabila aleatoare
c) o valoare fixa si cunoscuta la nivelul unei populatii
9. Probalitatea este o valoare
a) care tinde spre zero
b) pozitiva
c) mai mica sau cel mult egala cu unu
10. Eroarea maxima admisibila arata
a) eroarea cu care estimam un parametru pentru o probalitate fixate
b) marimea intervalului de incredere
c) eroarea maxim de estimare pentru probalitatea cea mai mica
Sursa variatiei Suma patratelor Grade de libertate Estimator al variatiei
variatiei
Explicata intergrupe 200 2 (k-1) 100
Reziduala intragrupe 100 16(n-k) 7.5
Variabila numerica “venitul” iar variabila (factorul) de grupare este “regiunea”. In aceste situatie, se poate
afirma ca
a) Valoarea teoretica a a statisticii F, considerand un risc de 0.05 este 3.634
b) Volumul esantionului este 19
c) Se garanteaza cu o probalitate de 0.95 ca exista diferente semnificative intre veniturile medii pe regiuni
la nivelul populatiilor
12. Un politician, la inceputul mandatului afirma in mass media ca va creste salariul mediu net pe
economie la 300 EUR. La sfarsitul mandatului se face un sondaj pe n=900 de respondent prin care se
urmareste estimarea salariului mediu net pe economie (X). Se cunosc urmatoarele rezultate 𝑥̅ =294 EUR
si σ=90. Selecteaza care dintre afirmatiile de mai jos sunt valide
a) putem afirma pentru un prag de semnificatie de 5% ca politicianul nu s-a tinut de cuvant
b) putem afirma pentru un prag de semnificatie de 3% ca politicianul s-a tinut de cuvant
c) putem afirma pentru un prag de seminificatie de 5% ca politicianul s-a tinut de cuvant
13. Intr-un sondaj aleator simplu de 400 angajati, pentru o variabila venitul lunar s-au obtinut rezultatele
de mai jos
1200
165
Pentru o probalitate de 0.95, intervalul de incredere pentru parametrul medie este
a) [1183,83; 1216,17]
b) [861,89; 1178,11]
c) [345520,1066; 36,6244]
14. Estimatia este
a) o valoare a esantionului calculate la nivelul esantionului observant
b) o valoare calculate pe baza datelor de sondaj
c) o statistica
15. La acelasi nivel de incredere si aceeasi variatie, pentru a mari precizie rezultatelor este necesar
b) sa lucram cu esantioane nealatoare
c) sa reducem eroarea de reprezentativitate
16. Se verifica daca proportia π a clientilor care preferea produsul A, in anul curent, difera in mod
semnificcativ a clientilor din anul precendent. In acest caz, ipotezele statistice sunt
a) H-0:π=πo
H1=π≠π0
b) H0:π=π0
H1:π<π0
C) H0=π<=π0 & H1:π>π0
17. Eficienta estimatorului vizeaza
a) abaterea standart a estimatorului este minima
b) media estimatorului egala cu 0
c) dispersia estimatorului egala cu media estimatorului
18. Dintr-o populatie de 10 studenti se pot extrage aleatoru
a) un numar infinit de esantioane
b) 1000 de esantioane de 2 studenti, dupa schema cu revenire
c) 100 de esantioane de 2 studenti, dupa schema cu revenire
19. Pentru testarea semnificatiei mediei unei populatii se foloseste
a) testul Z
b) testul F
c) testul I
20. Ipoteza statistica reprezinta
a) a presupune cu privier la legea de distributie a unei populatii
b) o presupunere cu privire la un parametru
21. Intr-un sondaj de opinie, care admite situatia de maxima eterogenitate a populatiei columul
esantionului parametrul populatiei cu o eroare maxima admisa de +/- 2% si o probabilitate de 0.95 este
a) 1500
b) 1067
c) 2401
22. Volumul esantionului poate fi estimate daca se cunoaste
a) probabilitatea cu care estimam rezultatele
b) eroarea maxima admisibila
c) gradul de omogenitate al populatiei
d) numarul maxim de unitati ce pot fi retrase
23. Functia de repartitie se defineste astfel

a) F(x)= P(X≥x)
b) F(x)= P(X=x)
c) F(x)= P(X<x)
24. Nivelul cifrei de afaceri (mld.lei) a unei firme pe trimester a inregistrat in perioada 2014-2015
2014 2015
Trim I 6 10
Trim II 2 5
Trim III 5 4
Trim IV 3 2

a) Cifra de afaceri medie a firmei a fost de 4,625 mld lei pe trimestru
b) Cifra de afaceri a firmei a crescut in medie cu 85% pe trimestru
c) Cifra de afaceri a inregistrat o scadere media anuala de 15%
d) Cifra de afaceri medie a firmei a fost de 4 mld lei pe an
25. Pentru testarea diferentei dintre doua medii ale unor populatii se folosesc
a) statistica fisher
b) statistica t, cand nu se cunoaste varianta populatiei
c) statistica Z, cand se cunoaste varianta populatiei
26. Pentru o variabila X – N(0,1), P(X≥-1,22) este
a) 0.977
b) 0.889
c) 0,371
27. Demersul testarii statistice cuprinde etapele
a) regula de decizie
b) formularea ipotezelor statistice
28. La aruncarea unui zar, probabiliatea de aparitie a unui fete cu numar par este
a) 0.33
b) 0.55
c) 0.66
29. Variatia explicate masoara
a) variatia sub influenta factorilor esentiali (de grupare)
b) variatia sub influenta factorilor aleatorii (intamplatori)
c) variatia sub influenta factorilor esentiali si aleatorii (intamplatori)
30. Nivelul vanzarilor unei firme a inregistrat in perioada 2010-2013 urmatoarea evolutie
Sunt corecte afirmatiile
Anii 2010 2011 2012 2013
Volumul vanzarilor (mld lei) 2 8 12 12
a) Vanzarile firmei au crescut in 2013 fata de 2011 cu 50%
b) Vanzarile firmei au crescut in 2013 fata de 2011 cu 150%
c) Vanzarile firmei cu crecut in 2012 fata de 2011 de 1,25 ori
d) Vanzarile firmei au crecut in medie cu 3,33 mld lei pe an
a) abatarea standard a estimatorului este minima
32. Dintr-o populatie de 10 studenti se pot extrage aleator
c) 100 de esantioane de 2 stundeti, dupa schema cu revenire
33. In vederea testarii ipotezei de egalitate a salariului cu o valoare µ0=46 s-a inregistrat un esantion de
volum n=10 persoane. In acest caz se pot formula urmatoarele ipoteze
a) H0 :µ = 10; H1: µ≠10
b) H0 :µ = 46; H1: µ≠46
c) H0 :µ = 46; H1: µ<46
34. Intr-un sondaj aleatory simplu de 400 de stundet privind opinia la decizia de a schimba sistemul de
evaluare, 250 au fost de accord cu aceasta optiune. Intervalul de incredere pentru parametrul proportiei cu
o probabilitate de 0.90 este
a) [0,4245; 0.7428]
b)[0.5851; 0,6649]
c) [0,3560; 0,6440]
35. Aplicand metoda ANOVA s-au obtinut urmatoarele rezulatate
Explicate intergrupe 300 4
Reziduala intragrupe 150 28
Totala 450 32
Variabila numerica este “salariul” iar variabila (factorul) de grupare este “regiunea”. In aceasta situatie se
poate afirma ca
a) Se garanteaza cu o probalitate de 0.95 ca factorul de grupare are o influenta semnificativa asupra
variatiei salariului
b) Ipoteza H0 este µ1=µ2=µ3=µ4
c) Valoarea calculata a statisticii F este 14
36. Potrivit datelor Eurostat, in Romania, exporturile de bunuri si servicii (exprimate in euro/locuitor), in
perioada 2000-2010 au inregistrat urmatoarele valori 600, 700, 800, 800, 1000, 1200, 1500, 1700, 2000,
1700, 2100.
Sunt corecte urmatoarele afirmatii
a) Volumul exporturilor romaniei a crescut in anul 2010 comparativ cu anul 2000 cu 1500 euro/loc
b) Volumul exporturilor romaniei a crescut in 2010 comparativ cu anul 2000 de 3.5 ori
c) Volumul mediu annual al exporturilor Romaniei, in perioada 2000-2010 a fost de 1281,81 euro/loc
37. In vederea testarii semnificatiei diferite dinrte o medie µ si o valoare fixa µ 0 pentru un esantion de
volum n=50 se obtine o valoare calculate a statisticii teste z=1,52. In cazul unui test bilateral, daca valoarea
teoretica este z= 1,645 asumat de a respinge pe nedrept ipoteza H0 este
a) α = 0,10
b) α = 0,01
c) α = 0,095
38. Sporul absolut cu baza fixa exprima
a) cu cat s-a modificat in marime absoluta nivelul unei variabile corespunzatoare momentului curent, t,
comparative cu nivelul aceleasi variabile corespunzatoare momentului de referinta
b) de cate ori s-a modificat nivelul unei variabile corespunzatoare momentului curent t fata de nivelul
aceleiasu variabile corespunzatoare momentului de referinta
c) cu cat s-a modificat, in marime relativa nivelul unei variabile corespunzatoare momentului curent, t
comparative cu nivelul aceleiasi variabile corespunzator momentului anterior t-1
39. Nivelul cifrei de afaceri (mld.lei) a unei firme pe trimester a inregistrat in perioada 2014-2015
2014 2015
Trim 1 6 10
Trim 2 2 5
Trim 3 5 4
Trim 4 3 2
a) Cifra de afaceri medie a firmei a fost de 4, 625 mld lei pe trimestru
b) Cifra de afaceri a inregistrat o scadere medie anuala de 15%
c) Cifra de afaceri a firmei a crescut in medie cu 85% pe trimestru
d) Cifra de afaceri medie a firmei a fost de 4 mld lei pe an
Sursa variatiei Sursa patratelor Gradele de libertate Estimatori ai variatiei
variatiei
ESS 220 2 100
RSS 120 16 7.5
Variabila numerica este numita “venitul” iar variabila (factorul) de grupare este regiunea in aceasta situatie
se poate afirma ca
a) Se garanteaza cu o probabilitate de 0.95 ca exista diferente semnificative intre veniturile medii pe
regiune la nivelul populatiei
b) Valoarea teoretica a statisticii F, considerand un risc de 0.05 este 3.634
c) Valoarea esantionului este 19
2. Atunci cand se cunoaste dispersia, testarea ipotezelor asupra mediei populatiei se face cu
a) statistica fisher
b) statistica t
c) statistica z
41. In vederea studierii optiunii studentilor din anul 1 de la FEAA privind specializarea pe care o vor urma
se extrage un simplu esantion format din 36 de student si se observa ca proportia celor care prefera
specializarea Alpha. Stiind ca prorportia inregistrata in anul universitar precedent este de π=25% iar pentru
un risc de 0.01 se poate garanta ca
a) nu exista diferente semnificative intre proportia studentilor care prefer specializarea Alpha din anul
curent si proportia inregistrata in anul universitar precedent, in conditiile riscului asumat de 1%
b) exista diferente semnificative intre proportia studentilor care prefer specializarea alpfa din anul curent
si proportia inregistrata in anul universitar precedent, in conditiile riscului asumat de 1%
c) testarea diferentei dintre proportia studentilor care prefer specializarea alpha in anul curent si proportia
din anul anterior se face cu testul t
a) abaterea standard a estimatorului este minima
43. Dintr-o populatie de 10 studenti se pot extrage aleatoriu

c) 100 de esantioane de 2 studenti, dupa schema cu revenire
44. Estimatorul nedeplasat
a) are varianta minima
b) are dispersia egala cu zero
c) are media egala cu parametrul
45. Media calculate la nivelul esantionului reprezinta
a) un parametru
b) o estimatie
c) un estimator
46. La acelasi nivel de incredere si aceeasi varianta pentu a mari precizia rezultatelor este necesar
a) sa lucram cu esantioane nealeatoare
b) sa marim volumul esantionului
c) sa reducem erarea de reprezentativitate
TIPURI DE ÎNTREBĂRI GRILĂ
pentru examenul disciplinei ”Bazele statisticii”
1) La un examen, punctajele obţinute de studenţi sunt distribuite normal cu media 500 şi

abaterea standard 100. Un student a obţinut punctajul X = 650. Ce procent din studenţi au
obţinut un punctaj mai mare decât el?
a) 4,3%
b) 1,5%
c) 6,7%
2) Pentru o variabilă X ~ N(12,4), P( 10  X  13 ) este:

a) 0,289
b) 0,532
c) 0,341
3) Într-un sondaj aleator simplu de 400 studenţi, pentru variabila nota la un test, s-a
obţinut o valoare medie de 8,25 şi o abatere standard de eşantion modificată egală cu 1,8.
Intervalul de încredere pentru parametrul medie, cu o probabilitate de 0,95, este
a) (7,5260 - 9,3424)
b) (8,1280 - 9,2020)
c) (8,0736 - 8,4264)
4) În urma prelucrării datelor privind venitul lunar (sute euro) realizat pentru un eşantion
de persoane, s-au obţinut următoarele rezultate:
Column1
Mean 10
Median 9
Mode 9
Kurtosis 1.36942
Skewness 1.082532
Minimum 7
Maximum 15
Sum 100
Count 10
Confidence Level(95.0%) 1.652046
Pentru un risc de 0.05, sunt corecte afirmaţiile:

a) intervalul de încredere pentru venitul mediu al populaţiei este (8.35; 11.65)
b) există diferenţe semnificative între venitul mediu al populaţiei şi venitul mediu al
ţărilor din UE, de 15 sute euro;
c) eroarea maxim admisibilă este de 1.652
d) se respinge ipoteza H0: μ=15.
5) Se testează diferenţele dintre veniturile medii din 2 regiuni, A şi B, şi se obţin

următoarele rezultate: tcalc=8,23, numărul gradelor de libertate=25. Pentru un risc de 5%,
sunt adevărate afirmaţiile:
a) valoarea teoretică a statisticii test este egală cu 1,960
b) suma volumelor celor două eşantioane este 27
c) există diferenţe semnificative între veniturile medii din cele 2 regiuni
d) ipoteza H0 este 1   2   3
6). Nivelul vânzărilor unei firme a înregistrat în perioada 2010 - 2013 următoarea
evoluţie:
Anii 2010 2011 2012 2013
Volumul vânzărilor ( mld. lei ) 2 8 10 12

a) vânzările firmei au crescut în 2013 faţă de 2011 cu 50%
b) vânzările firmei au crescut în 2013 faţă de 2011 cu 150%
c) vânzările firmei au crescut în 2012 faţă de 2011 de 1,25 ori
7). Nivelul cifrei de afaceri (mld.lei) a unei firme pe trimestre a înregistrat în perioada
2010-2011 următoarea evoluţie:
2010 2011
Trim. I 1 3
Trim. II 3 5
Trim. III 2 4
Trim. IV 4 7
Ştiind că i  2 ,98 , sunt corecte afirmaţiile:

a) cifra de afaceri medie a firmei a fost de 3,625 mld. lei pe an;
b) cifra de afaceri medie a firmei a crescut în medie cu 0,85 mld. lei pe trimestru;
c) cifra de afaceri a firmei a crescut în medie cu 198% pe trimestru.
8). Aplicând metoda ANOVA s-au obţinut următoarele rezultate:
Sursa variaţiei Suma pătratelor variaţiei Grade de libertate

Intergrupe 2
Intragrupe 320
Totală 440 202
Variabila numerică este "Salariul", iar variabila (factorul) de grupare este "Regiunea". În
această situaţie, considerând un risc de 0,05, se poate afirma că:
a) se garantează cu o probabilitate de 0,95 că factorul de grupare are o influenţă
semnificativă asupra variaţiei salariului
b) ipoteza H0 este 1   2   3
c) se respinge ipoteza H0
9). Un estimator este nedeplasat dacă:

a). M (ˆ)  
b). V (ˆ)   când n  N
c). are varianţa cea mai mică posibil faţă de varianţa oricărui alt estimator calculat pentru
acelaşi eşantion
10). Pentru un eşantion de persoane se cunosc următoarele rezultate:

sexul_pers
Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Feminin 6 60.0 60.0 100.0
Total 10 100.0 100.0
Considerând un risc de 0,10, să se calculeze limitele intervalului de încredere pentru

proporţia persoanelor de sex feminin la nivelul populaţiei.
11). Pentru aplicarea metodei ANOVA, trebuie îndeplinite următoarele condiţii:

12). Variaţia explicată măsoară

c) variaţia sub influenţa factorilor esenţiali şi aleatori (întâmplători)
13). Aplicând metoda ANOVA, s-au obţinut următoarele rezultate:
Sursa variaţiei Suma pătratelor Grade de libertate

variaţiei
Explicată (intergrupe) 130 4
Reziduală (intragrupe) 250 95

a) volumul eşantionului este de 95 unităţi
b) numărul de grupe ale factorului de grupare este 5
c) numărul gradelor de libertate asociate variaţiei totale este 99
14). Aplicând metoda ANOVA s-au obţinut următoarele rezultate:

Sursa variaţiei Suma pătratelor variaţiei Grade de libertate
Explicată (intergrupe) 350
Reziduală (intragrupe) 21
Totală 500 24
Variabila numerică este "Salariul", iar variabila (factorul) de grupare este "Regiunea". În
această situaţie, se poate afirma că:
a) valoarea calculată a statisticii F este 16,33
b) ipoteza H0 este 1
   2  3   4
c) se garantează cu o probabilitate de 0,95 că factorul de grupare are o influenţă
semnificativă asupra variaţiei salariului
Sursa variaţiei Suma pătratelor Grade de Estimatori ai

variaţiei libertate varianţei
Explicată (intergrupe) 150 2 75
Reziduală (intragrupe) 65 17 3,823
Variabila numerică este "Venitul", iar variabila (factorul) de grupare este "Regiunea". În
această situaţie, se poate afirma că:
a) există diferenţe semnificative între veniturile medii pe regiuni la nivelul populaţiilor,
pentru un risc de 5%
b) valoarea teoretică a a statisticii F, considerând un risc de 0,05, este 3,592
c) se respinge ipoteza H 0 : 1   2  3
Tipuri de întrebări grilă
la disciplina “Bazele statisticii”
1) 25% din salariaţii unei întreprinderi au un salariu de cel mult 1000 lei. Această valoare
reprezintă
a) quartila unu
b) mediana
c) quartila trei


a) Mo = 2 copii
b) Mo = 18 familii
c) Mo = 32 familii


5) Distribuţia studenţilor dintr-o serie după nota obţinută la un examen în sesiunea iunie
2017 se prezintă astfel:
Nota Nr. studenţi
4 10
5 25
6 40
7 55
8 60
9 15
10 5
TOTAL 210
a) 130 studenţi
b) 190 studenţi
c) 80 studenţi
Nota Nr. studenţi
4 10
5 25
6 40
7 55
8 60
9 15
10 5
TOTAL 210
a) 64,28%
b) 28,57%
c) 38,09%
7) Valoarea vânzărilor (mld. lei) înregistrate de niste firme se prezintă astfel: 10, 12, 15,
18, 10. Pentru exemplul dat, sunt corecte afirmaţiile:
a) vânzările medii sunt de 13 mld .lei
b) jumătate din firme au vânzări de până la 10 mld. lei, iar jumătate din firme au peste 10
mld. lei
c) cele mai multe firme au vânzări de 10 mld. lei
8) Distribuţia firmelor dintr-o localitate după valoarea cifrei de afaceri realizate în anul
2010 este caracterizată prin următoarele valori: x = 17 mld . lei ; Mo = 10 mld . lei ;
Me = 12 mld . lei ; s 2 = 9 . Pentru exemplul dat, sunt corecte afirmaţiile:
a) distribuţia este asimetrică la dreapta
b) media distribuţiei este reprezentativă
c) cele mai multe firme au înregistrat o cifră de afaceri de 12 mld. lei
9) Distribuţiile studenţilor din două serii (seria 1 şi seria 2) după nota obţinută la un
examen în sesiunea ianuarie 2017 se prezintă astfel:
N OTA_1
N OTA_2
3 4 5 6 7 8 9 10 11

a) 50% din numărul total al studenţilor din prima serie au obţinut o notă de până la 6
b) 75% din numărul total al studenţilor din a doua serie au obţinut o notă de până la 8
c) distribuţia studenţilor din prima serie se caracterizează printr-o dispersie mai mare
10. Se cunosc următoarele rezultate privind vârsta înregistrată pentru un eşantion de

persoane:
Mean 23.57
Standard Error 0.45
Median 23.00
Mode 22.00
Kurtosis -1.06
Skewness 0.33
Range 8.00
Minimum 20.00
Maximum 28.00
Sum 707.00
Count 30.00

a) cele mai multe persoane au o vârstă de 23 de ani;
c) distribuţia este asimetrică şi platicurtică.
11) Pentru un eşantion de angajaţi repartizaţi după variabila salariul anual ($) s-au obţinut
rezultatele din tabelul de mai jos.
Statistics
Current Salary
N Valid 474
Missing 0
Mean $34,000.00
Median $28,000.00
Mode $30,500
50 $28,000.00
75 $37,000.00

a) în medie, un angajat câştigă anual 34000$
b) jumătate dintre angajaţi câştigă între 24000$ şi 37000$
c) un sfert dintre angajaţi au salariul între 24000$ şi 28000$
d) jumătate din salariaţi câştigă mai puţin de 28000$ anual
12) Pentru două judeţe, A şi B, s-a înregistrat rata şomajului (%) în perioada 1990-2011.
Rezultatele sunt reprezentate in figura de mai jos.
judetul_B
judetul_A
4 6 8 10 12 14 16 18 20 22

b) Rata mediană a şomajului pentru judeţul A este mai mică decât cea pentru judeţul B
c) Judeţul A este mai omogen decât judeţul B din punctul de vedere al ratei şomajului
12. Se consideră distribuţia persoanelor pe medii de rezidenţă după salariul lunar obţinut
(sute lei) prezentată astfel:
Mediul Salariu
9 12 15 20
Urban 1 5 7 15
Rural 6 4 2 1

(sute lei), prezentată astfel:
Mediul Salariu
8-10 10-12 12-14 14-16
Urban 1 5 7 15
Rural 6 4 2 1

d) coeficientul de variaţie a salariilor din mediul urban faţă de salariul mediu este de
12,98%.
GRILE SESIUNE
1. Estimatia este:
a) valoare a estimatorului calculată la nivelul eșantionului observat
b) o valoare calculată pe baza datelor de sondaj
c) o statistica
2. La acelasi nivel de incredere si aceeasi varianta, pentru a mari precizia
rezultatelor este necesar:
b) sa lucram cu esantionul nealeatoare
c) sa reducem eroarea de reprezentativitate
3. Se verifica daca proportia π a clientilor care prefera produsul A, in anul
curent, difera in mod semnificativ de proportia clientilor din anul precedent.
In acest caz, ipotezele statistice sunt:
a) H0: π=π0
H1: π≠π0
b) H0: π=π0
H1: π<π0
c) H0: π≤π0
H1: π>π0
4. Atunci cand se cunoaste dispersia б^2, testarea ipotezelor
asupra mediei unei populatii se face cu:
a. Statistica Z
b. Statistica t
c. Statistica Fisher
5. Intr-un sondaj aleator simplu de 400 studenti, pentru variabila nota la un test,
s-a obtinut cu o valoare medie de 8. Cunoscand ca abaterea standard la
nivelul populatiei totale are valoarea egala cu 2, intervalul de incredere
pentru parametru cu o probabilitatea de 0.95 este:
a. [7.50; 9.00]
b. [7.804; 8.196]
c. [8.128; 9.202]
6. Sporul absolut cu baza in lant (mobila) se calculeaza ca:
a. raport intre doua niveluri ale aceleiasi variabile corespunzatare pentru
doua momente de timp cons..
b. diferenta intre doua niveluri ale aceleiasi variabile corespunzatoare a
doua momente de timp consecutiv
c. diferenta intre nivelul unei variabile, corespunzator unui moment de timp
oarecare, t, si nivelul acelei.... corespunzator unui moment de referiinta
7. Sporul absoul cu baza fixa exprima:
a. cu cat s-a modificat, in marime absoluta, nivelul unei variabile
corespunzator momentului curent t, comparativ cu nivelul aceleiasi variabile
corespunzator momentului de referinta
b. de cate ori s-a modificat nivelul unei variabile corespunzator momentului
curent t, fata de nivelul aceleiasi variabile corespunzator momentului de
referinta.
c. cu cat s-a modificat, in marime relativa, nivelul unei variabile, corespunzator
momentului curent t, comparativ cu nivelul aceleiasi variabile corespunzator
moemntului anterior t-1
a. abaterea standard a estimatorului este minima
b. media estimatorului egala cu 0
c. dispersia estimatorului egala cu media estimatorului
9. Pentru o variabila X →N(µ; б^2), se cere sa se calculeze probabilitatea P(µ-
б<X<....) este:
a. 75%
b. 68.26%
c. 95.4%
10. Dintr-o populatie de 10 studenti se pot extrage aleator:
a. un numar infinit de esantioane
b. 1.000 de esantioane de 2 studenti, dupa schema de revenire
c. 100 de esantioane de 2 studenti, dupa schema cu revenire
d. acelasi numar de esantioane, indiferent de schema de extragere
a. o functie a variabilelor de selectie
b. o valoare fixa si necunoscuta la nivelul unei populatii
c. o statistica
12. Pentru o variabila X -> N(20; 16). P(18<X<22) este
a. 0.383
b. 0.962
c. 0.454
13. Distributia mediei de selectie se caracterizeaza prin>
a.
2
ˆ ~ N (  , )
n
b.
ˆ ~ N (  ,  ^ 2)
c. 2
ˆ ~ N (  , )
n
14. Intr-un sondaj aleator simplu de 900 de studenti, pentru variablia nota la un
test, s-a obtinut o valoare medie de 7.5 si o abatere standard de esantion
modificata (corectata) egala cu 1.5. Intervalul de incredere pentru parametru
cu o probabilitate de 0.95 este:
a. [7.5200; 9.3424]
b. [7.3955; 7.60045]
c. 6.1280; 9.2020]
15. Un politician, la inceputul mandatului afirma ca va creste salariu mediu net
pe economie la 350 euro. La sfarsitului mandatului, se face un sondaj pe n=
900 de respondenti prin care se urmareste estimarea salariului mediu net pe
economie (X). Se cunosc urmatoarele rezultate: media= 343 euro, б=90.
Care dintre afirmatiile de mai jos sunt corect:
a. putem afirma un prag de semnificatie de 5% ca politicianul nu s-a tinut
de cuvant?
b. putem afirma un prag de semnificatie de 1% ca politicianul s-a tinut de
cuvant
c. putem afirma un prag de semnificatie de 5% ca politicianul s-a tinut de
cuvant
16. Esantionul reprezinta o subpopulatie sau un subansamblu extras din
populatia de referinta:
a. poate fi extras aleator, cu revenire sau fara revenire
b. respecta proprietatea de reprezentavitate
c. din motive de cost, are un volum mai mic decat volumul populatiei
17. Pentru aplicarea metodei ANOVA trebuie indeplinite urmatoarele conditii:
a. conditia de homoscedasticitate
b. conditia de normalitate
c. conditia de independenta
18. Atunci cand se cunoaste dispersia sigma^2, testarea ipotezelor asupra mediei
unei populatii se face cu:
a. statistica t
b. statistica Fisher
c. statistica Z
19. Pentru testarea diferentei dintre doua medii ale unor populatii se foloseste:
b. Statistica t, cand nu se cunoaste varianta populatiei
c. Statistica Z, cand se cunoaste varianta populatiei
14. Pentru o variabila X-N(0;1), P(X≥-1,22) este
a. 0,977
b. 0,889
c. 0,341

a. regula de decizie
b. formularea ipotezelor statistice
c. alegerea valorii calculate a statisticii test
21. Estimatorul nedeplasat:

a. are media egala cu parametrul
b. are varianta minima
c. are dispersia egala cu 0
22. Penttru a analiza profitabilitatea firmelor dintr-un judet, s-a extras un
esantion de firme si s-a inregistrat profitul ac... lei ). Rezultatele obtinute in
urma prelucrarii datelor de la nivelul esantionului sunt prezentate in tabelul
de mai jos:
ROFIT
Mean 21
Standar Error 0,793
Median 20
Mode 20
Sample variance 49
Kurtosis 2,233
Skewness 1,114
Range 30
Minimum 10
Maximum 40
Surn 1507
Count 78
Confidence Level 1,553
(95,0%)
Care afrimatii sunt adevarate:
a. media esantionului este de 21 mld lei
b. interval de incredere este [19,447 ; 22,553]
c. eroare maxima admisibila este 1,553
23. Rata sporului cu baza in lant exprima:
a. cu cat s-a modificat in marime absoluta nivelul unei variabile corespunzator
momentului curent t, comparativ nivelului aceleiasi variabile corespunzator
momentului de referinta.
b. cu cat s-a modificat, in marime relativa, nivelul unei variabile corespunzator
momentului t, comparativ cu nivelul aceleiasi variabile corespunzatoare
momentului anterior t-1 .
c. de cate ori s-a modificat, nivelul unei variabile corespunzator momentului
curent, t, comparativ cu nivelul aceleiasi variabile corespunzator
momentului de timp anterior t-1
24. Un producator de cereale realizeaza o ancheta privind comportamentul de
consum al adultilor din SUA. S-a extras aleator un esantion de 1600 de
persoane si s-a identificat ca 30% dintre persoane sunt preocupate de
consumul de alimente sanatoase. Pentru 98%, incredere, s-a estimat
intervalul pentru proportia adultilor din SUA care acorda atentie alimentatiei
sanatoase. Care afirmatii sunt adevarate:
a. proportia de 30% este o estimatie
b. vaoarea teoretica utilizata este 1,96
25. A estima punctu:
a. a calcula limitele unui interval cu o anumita probabilitate
b. a calcula probabilitatea cu care se obtine o estimatie
c. a calcula o valoare posibila a estimatorului pe baza datelor inregistrate la
nivelul esantionului observat
26. Considerand v numarul gradelor de libertate, intr-un test statistic biateral,
ipoteza nula se respinge daca:
a. modul tcalc > t alfa/2, v
b. modul t calc ≤ t alfa/2, v
c. t alfa/2, v > modul tcalc
27. Potrivit datelor Eurostat, in Romania exporturile de bunuri si servicii

(exprimate in euro) in perioada 2000-2010 au inregistrat urmatoarele valori:
600, 700, 800, 800, 1000, 1200, 1500, 2000, 1700, 2100.
a. volumul exporturilor Romaniei a crescut in anul 2010 comparativ cu anul
2000 cu 1500 euro/locuitor
b. volumul exporturilor Romaniei a crescut in anul 2010 comparativ cu anul
2000 de 3.5 ori
c. volumul mediu anual al exporturilor Romaniei a crescut in perioada 2000-2010
a fost de 1281,81 euro/loc.
28. In vederea testarii semnificatiei diferentei dintre o medie µ si o valoare fixa

µ0, pentru un esantion de volum n=50 se obtine o valoare calculata a
statisticii test z=1,52. In cazul unui test bilateral, daca valoarea teoretica este
z=1,645, riscul asumat de a repinge pe nedrept ipoteza H0 este:
a. alfa=0,10
b. alfa=0,01
c. afla=0,95
29. In legatura cu eroarea de testare de tip I, sunt adevarate afirmatiile:
a. eroarea de testare de tip I reprezinta eroarea de a respinge ipoteza nula H0,
atunci cand in realitate aceasta este adevarata
b. eroarea de testare de tip I reprezinta eroarea de a accepta ipoteza nula H0,
atunci cand in realitate aceasta este falsa.
c. probabitatea asociata erorii de testare de tip I este numita prag de
semnificatie si se noteaza cu alfa.
30. Pentru o variabila X-N(0; 1), P(-1<X<2,4) este:
a. 0,6331
b. 0,4016
c. 0,1500
d. 0,3413
31. La un examen, profesorul a stabilit ca elevii care vor obtine un punctaj
cuprins intre 80 si 85 vor primi calificativul B. Pentru anul curent distributia
punctajelor este normala X-N(75,25). Care este procentul elevilor care
primesc calificativul B?
a. 2,26%
b. 47,72%
c. 13,59%
32. Rata medie a sporului cifrei de afaceri a unei firme pe o perioada de 15 ani
este de – 15%. Rata medie de variația are valoare:
a. -0,15%
b. 1,15
c. 0,85
33. Într-un test statistic bilateral în care se foloseste statistica t, considerand v
numarul gradelor de libertate, ipoteza nula nu se respinge daca:
a. t calc > t alfa
b. modul t calc ≤ t alfa/2
c. t alfa/2, v < modul de t calculat
34. Aplicand metoda ANOVA s-au obtinut urmatoarele rezultate:
SURSA SUMA GRADELE DE ESTIMATORI AI
VARIIATIE PATRATELOR LIBERTATE VARIANTEI
VARIATEI
Intergrupe 81 3(k-1)=>k=4 27
Intragrupe 250 21(n-k)=>n=25 11.9
Variablia numerica este ,,Venitul”, iar variabila (factorul) de grupare este
,,Regiunea”. Pentru exemplul dat, sunt corecte afirmatiile:
a. se poate garanta cu o probabilitate de 0.95 ca exista diferene semnificative
intre veniturile medii pe regiuni la nivelul populatiei
b. valoarea teoretica a statisticii F, considerand un risc de 0.05 este 3.073
c. volumul esantionului este 25
35. In legatura cu eroarea de tastare de tip II, sunt adevarate afirmatiile:

a. probabilitatea de producere a erorii de tip II se noteaza cu beta
b. eroarea de testare de tip II reprezinta eroarea de a accepta ipoteza nula H2
atunci cand in realitate aceasta este falsa
c. probabilitatea de producere a erorii de tip II se noteaza cu 1-beta si masoara
puterea testului
36. Volumul esntionului poate fi estimat daca se cunoaste:
a. numarul maxim de unitati ce pot fi extrase
b. gradul de omogenitate al populatiei
c. probabilitatea cu care estimam rezultatele
37. Pentru o variabila X- N(0,1), se cunoaste P (-a<X<a)= 0,6424. In acest caz
a. a=0.0675
b. a=0.92
c. a=0.1331
38. Un esantion de 36 de studenti au sustinut un test pe calculator, iar un
esantion de 45 de studenti au sustinut un test clasic. S-au inregistrat
punctajele obtinute de cele doua esantioane de studenti, si s-au obtinut:
media x1=65 puncte ;i media x2=60 puncte.
Stiind ca abaterile standard la nivelul populatiei sunt egale cu 18, respectiv
15, sa se verifice daca punctajele medii ale celor doua grupe de studenti
difera semnificativ statistic, pentru un risc de 5%.
a. valoarea calculata a statisticii teste este z= 0,062
b. valoarea calculata a statisticii teste este z= 1,34
c. punctajele medii ale celor doua grupe de studenti difera semnificativ
statistic, pentru un risc de 5%.
39. Nivelul cifrei de afaceri (mld. lei) a unei firme pe trimestre a inregistrat in
perioada 2014-2015 urmatoarea evolutie:
2014 2015
Trim I 12 9
Trim II 2 5
Trim III 4 4
Trim IV 3 3
Stiind ca i (cu bara deasuora)= 0,82, sunt corecte afirmatiile:
a. cifra de afaceri medie a firmei a fost de 4 mld. lei pe an
b. cifra de afaceri medie a firmei a fost de 5,25 mld. lei pe trimestru
c. cifra de afaceri a inregistrat o scadere medie anual de 18%
d. cifra de afaceri a firmei a crescut in medie cu 85% pe trimestru.
40. Un producator de cereale realizeaza o ancheta privind comportamentul de

consumul al adultilor din SUA. S-a extras aleator un esantion de 625 de
persoane si s-a identificat ca 78% dintre persoane sunt preocupate de
consumul de alimente sanatoase.
Pentru 98% incredere, s-a estimat intervalul pentru proportia adultilor din SUA
care acorda atentie alimentatiei snatoase. Care afirmatii sunt adevarate?
a. valoarea teoretica utilizata este 1,96
b. intervalul de incredere este [0,742 ; 0,818]
c. proportia de 78% este o estimatie
41. La un examen, profesorul a stabilit ca elevii care vor obtine un punctaj
cuprins intre 65 si 70 vor primi calificativul B. Pentru anul curent, distributia
punctajelor este normala, X- N(55;25). Care este procentul elevilor care
primes caificativul B?
a. 12,28%
b. 48,72%
c. 2,15%
42. In vederea testarii semnificatiei diferentei dintre media µ si valoarea fixa
µ0, pentru un esantion de volum n=50, se obtine o valoare calculata a
statisticii test z=3,24. In cazul unui test bilateral, daca valoarea teoretica este
z=2,17, atunci urmatoareale afirmatii sunt adevarate:
a. exista diferenta semnificativa intre media µ si valoare fixa µ0
b. riscul asumat de a respinge pe nedrept ipoteza H0 este alfa= 0,05
c. Media µ nu difera semnificativ statistic de valoarea fixa µ0
43. Aplicand metoda ANOVA s-au obtinut urmatoarele rezultatele:

Explicata (intergrupe) 300 4
Reziduala (intragrupe) 150 28
Totala 450 32
Variabila numerica este ,,Salariul,, , iar variabila (factorul) de grupare este
,,Regiunea,,. In aceasta situatie, se poate afirma ca:
a. se garanteaza cu o probabilitate de 0,95 ca factorul de grupare are o influenta
semnificativa asupra variatiei salariului
b. valoarea calculata a statisticii F este 14
c. ipoteza H0 este µ1=µ2=µ3=µ4
d. pentru un risc asumat de 5%, salariile difera semnificativ pe regiuni
teta= f (x1, x2.....xs)
a. o valoare de forma
b. o varibila aleatoare
c. o valoare fixa si cunoscuta la nivelul unei populatii
45. Rata (ritmul) sporului cu baza in lant exprima:
a. cu cat s-a modificat in marime absoluta, niveulul unei variabile
corespunzator momentului curent t, comparativ nivelul aceleiasi variabile
corespuunzator momentului de referinta
b. de cate ori s-a modificat nivelul unei variabile corespunzator momentului
curent t, comoarativ cu nivelul aceleiasi variabile corespunzator momentului
de timp anterior t-1
c. cu cat s-a modificat in marime relativa, nivelul unei variabile corespunzator
momentului curent t, comparativ cu nivelul aceleiasi variabile corespunzator
momentului anterior t-1.
46. Intr-un sondaj aleator simplu de 625 studenti, pentru variabila nota la un
test, s-a obtinut o valoare medie de 7,3. Cunoscand ca varianta la nivelul
populatiei totale are valoarea egala cu 4, intervalul de incredere pentru
parametrul medie, cu o probabilitate de 0,95 este:
a. [6,6281; 8,2021]
b. [7,1432; 7,4568]
c. [6,50; 9,00]
47. Intr-o ancheta prin sondaj asupra unui esantion de angajati, s-a observat
cuantumul bonsurilor oferite cu ocazia Sarbatorilor de Paste, rezultatele fiind
prezentate mai jos:
Mean 173
Median 180
Mode 180
Sample Variance 1267,777778
Kurtosis 1,175597901
Skewness -0,584473684
Range 130
Minimum 100
Maximum 230
Sum 1730
Count 10
Confidence Level (99,0%) 28,9799368
a. intervalul de incredere care acopera medie a bonusurilor la nivelul tuturor
angajatilor firmei, pentru o incredere de 99% este [191,75; 184,25]
b. eroarea maxim admisibila este 28,97
c. riscul asumat in estimarea prin interval de incredere a mediei este 5%
48. Intr-un sondaj de opinie, s-a inregistrat optiunea de vot pentru un candidat
favorit. Din 100 de persoane observate, 65 de persoane si-au exprimat
preferinta pentru acel candidat. Sa se verifice daca proportia persoanelor
care vor vota candidatul favorit la alegeri difera semnificativ de 50% (riscul
asumat este 5%).
a. proportia persoanelor care vor vota candidatul favorit la alegeri difera
semnificativ de 50%, in conditiile unui risc de 5%
b. valoarea calculata a statisticii test este egala cu t=0,015
c. valoarea calculata a statisticii test este egala cu t=3,145
d. proportia persoanelor care vor vota candidatul favorit la alegeri nu difera
semnificativ de 50%, cu o probabilitate de 95%.
49. Pentru un esantion de 400 de angajati, s-a inregistrat numarul de ani de
scoala (ani) si s-a obtinut media esantionului = 13,7 ani si abaterea standard
s’= 2,8. Sa se verifice daca numarul mediu de ani de scoala la niveluk
intregii populatii de angajati difera de 13 ani, considerand un risc de 0,05.
a. Numarul mediu de ani de scoala la nivelul intregii populatii de angajati
difera semnificativ de 13 ani, in conditiile unui ris de 5%.
b. Statistica test utilizata este testul Z.
c. Valoarea calculata a statisticii test este egala cu t=5
50. In vedere testarii semnificatiei diferentei dintre o medie µ si o valoare fixa
µ0, pentru un esantion de volum n=50 se obtine o valoare calculata a
statiticii test z= 1,45. In cazul unui test bilateral, daca valoarea teoretica este
z= 1,96, riscul asumat de a respinge pe nedrept ipoteza H0 este:
a. alfa = 0,01
b. alfa = 0,95
c. alfa = 0,05
51. Se studiaza daca exista diferente semnificative intre nivelul mediu al PIB-
ului/locuitor al tarilor din OECD si cel a tarilor din Europa de Est. In
conditiile unui risc de 5%. Se stie ca variantele celor doua populatii sunt
t calculat = 10.732
numarul gradelor de lbertate este 33
a. suma volumelor celor doua esantioane analizate este egala cu 35.
b. exista diferente semnificative intre nivelul mediu a PIB-ului/locuitor al
tarilor din OECD si cel al tarilor din Europa de Est, in conditiile riscului
asumat de 5%
c. valoarea teoretica a statisticii Student este egala cu 1,960
52. Intr-un sondaj aleator simplu de 400 de angajati, pentru variabila venitul
lunar s-au obtinut rezultatele de mai jos:
Venitul Lunar
Mean 1020
Pentru o probabilitate de 0,95 intervalul de incredere pentru parametrul
medie este:
a. [861,89; 1178,11]
b. [1004,51; 1035,49]
c. 34520,1066; 36,6244]
53. La un examen, punctajele obtinute de tudenti sunt distribuite normal cu
media 45 si abaterea standar 10. Un student a obtinut punctajul X=60. Ce
procent din studenti au obtinut un punctaj mai mare decat el?
a. 0,477%
b. 6,68%
c. 43,32%
54. Atunci cand se cunoaste dispersia б^2, in demersul testarii ipotezelor asupra
mediei unei populatii se foloseste:
b. statistica Z
c. statistica t
55. Se extrag aleator simplu repetat doua esantioane, primul format din 5
persoane de sex masculin, iar la al doilea din 7 persoane de sex feminim. Se
inregistreaza Varsta acestora si, in urma prelucrarii datelor, se obtin
urmatoarele rezultate:
media masculin= 25 ani
media feminin= 26 ani
S^2 masculin= 9
s^2= feminin= 4
Sa se testeze ipoteza potrivit careia intre varstele medii ale persoanelor
semnificative. Se cere garantarea rezultatului cu o probabilitate de 0,95.
a. valoarea calculata a statisticii test est t= -0,65
b. valoarea calculata a statisticii test est t= -6,5
c. intre varstele medii ale persoanelor de sex masculin si ale celor de sex
femini la nivelul populatiei din care au fost extrase esantioanele observate
exista diferente semnificative
d. intre varstele medii ale persoanelor de sex masculin si ale celor de sex
femini la nivelul populatiei din care au fost extrase esantioanele observate
nu exista diferente semnificative
56. In metoda ANOVA, Variatia explicata VE masoara:
a. variatia sub influenta factorilor esentiali si aleatori (intamplatori)
b. variatia sub influenta factorilor esentiali (de grupare)
57. La alegerile municipale, s-a dorit identificarea alegatorilor care nu pot fi
trecuti pe lista electorara. Din lista existenta, s-a extras aleator un esantion
de 317 nume si s-a determinat ca 38 de nume nu indeplinesc conditiile de
alegator. Municipalitatea doreste sa estimeze intervalul de incredere pentru
proportia alegatorii exclusi de pe lista electorala pentru o probabilitate de
99%. Rezultatele corecte sunt :
a. valoarea teoretica utilizata este 1,96
b. intervalul de incredere pentru proportie este [0,073; 0,165]
c. intervalul de incredere pentru proportie este [0,05; 1,96]
58. In vederea testarii ipotezei de egalitate a salariului mediu cu o valoare fixa
µ0= 46 s-a inregistrat un esantion de volum n=10 persoane. In acest caz, se
pot formula urmatoarele afirmatii:
a. H0; µ=10; H1: µ≠10
b. H0 µ=46; H1: µ≠46
c. H0: µ=46; H1: µ<46
59. Dintr-o populatie s-a extras un esantion de volum n= 900 persoane. Pentru o
variabila X- conusmul saptamanal de paine (kg) s-au obtinut rezultatele:
media = 3kg, s’= 1 kg. Considerand un risc de 5% se poate considera ca
nivelul consmului mediu saptamanl de paine :
a. este egal cu µ = 3.5kg?
b. nu difera semnificativ de µ = 3,5kg
c. difera semnificativ de µ=3,5kg
60. Se verifica daca exista diferente semnificative intre castigul mediu salarial
(sute lei) din regiunea de N-E a Romaniei si castigul mediu salarial la nivel
national de 14 sute lei.
Mean 9.916
Median 9.000
Mode 9.000
Kurtosis 1.217
Skewness 1.161
Range 11.000
Minimum 7.000
Maximum 18.000
Sum 486.000
Count 49.000
Confidence level 95,0% 0,755
Pentru alfa= 0,05, sunt adevarate afirmatiile:
a. nu exista diferente semnificative intre castigul mediu salarial din regiunea de
N-E a Romaniei si castigul mediu salarial la nivel national, in conditiile
riscului asumat de 5%
b. valoarea calculata a statisticii test est t= -10.86
c. exista diferente semnificative intre castigul mediu salarial din regiunea N-E
a Romaniei si castigul mediu la nivel national, in conditiile riscului asumat
de 5%
61. Aplicand metod anova :
Sursa variatie Suma patratelor Grade de libertate Estimatimatori ai
variantei variantei
Explicata 200 2 k=3 100
(intergrupe)
Reziduala 120 16 n=19 7,5
(intragrupa)
Variabila numerica este ,,VENITUL,, iar variabila (factorul) de grupare este
,,REGIUNEA,,
a. volumul esantionului este 19
b. se garanteaza cu o probabiilitate de 0,95 ca exista diferente semnificative
intre veniturile medii ale populatiilor
c. valoarea teoretica a statisticii F, condisrand un risc de 0,05 este 3,634
62. Intr-un sondaj de opinie, care admite situatia de maxima eterogenitate a

populatiei(0.25), volumul esantionului care estimeaza parametrul proportiei
cu o eroare maxim admisibila de +2,8% si -2,8% si o probabilitate de 0,95
este:
a. 1225
b. 1067
c. 1500
63. Functia de repartitie se defineste astfel:
a. F(X)= P(X<x)
b. F(X)= P(X>x)
c. F(X)= P(X=x)
d. F(X)= P(X≥x)
64. Intr-un sondaj de opinie, care admite situatia de maxima eterogenitate a
populatiei, volumul esantionului care estimeaza parametrul proportiei cu o
eroare maxim admisibila de +2% si -2% si o probabilitate de 0,95 este:
a. 2401
b. 1500
c. 1067
65. La aruncarea unui zar, probabilitatea de apparitie a unei fete cu numar par
este :
a. 0,66
b. 0,33
c. 0,5
66.
Recapitulare partial
1. Pentru un eşantion de angajaţi s-au înregistrat date privind Vechimea la locul de muncă (ani) şi Nivelul
studiilor (Gimnazial, Liceal, Postliceal).
Abaterea
Nivelul de Numărul de Mediile de standard de
educatie angajaţi grupă Varianţa de grupă grupă
n j xj s 2j sj

Gimnazial 120 15 9 3
Liceal 200 12 4 2
Postliceal 80 10 1 1
Total 400 - - -
Să se completeze următoarele răspunsuri:

a) Vechimea medie la locul de muncă a unui angajat este egală cu ___12.5______.
b) În medie, un angajat are vechime de ___13___ ani .
c) Media varianţelor de grupă este egală cu ____4,9_______.
d) Varianţa intergrupe este egală cu ______3,25_________.
e) Varianţa generală este egală cu _______8,15_________ .
f) Eşantionul angajaţilor cu studii ___postliceale________ este cel mai omogen.
2. Pentru două eşantioane de angajaţi (masculin şi feminin) s-a înregistrat numărul de ani de şcoală.
300
250
Frequency
Female
200
Să se completeze
150
răspunsurile următoare:
a) Eşantionul de angajaţi de gen _femin__ este mai
Respondent's Sex
Female 100
735 765 621897 1,412 961 757 omogen 50decât eşantionul de angajaţi de gen
Respondent's Sex
_masculin___0
.
b) Eşantionul300
de angajaţi de gen masculin prezintă o
asimetrie250la __stanga__.
c) Distribuţia
200 angajaţilor de gen ___masculin___ se
Frequency
Male
caracterizează
150 printr-o dispersie mai mare.
Male
75 244 d) 25% din100angajaţii de gen masculin au o educaţie de
peste __16_
50 ani.
e) 25% din angajaţii
0 de gen masculin au un număr de ani
de studii până la ___12___
0 5 ani, inclusiv.
10 15 20
0 5 10 15 20 Highest Year of School Completed

Highest Year of School Completed
f) 75% din angajaţii de gen feminin au un număr de ani de studii până la ___14___ ani, inclusiv.
g) 50% din angajaţii de gen feminin au un număr de ani de studii până la ___14_ ani, inclusiv.
h) Eşantionul ___masculin_______ are o dispersie mai mare comparativ cu eşantionul _feminin___.
i) Distribuţia angajaţilor de gen masculin după numărul de ani de studii este __mai putin_______ boltită
decât distribuţia angajaţilor de gen feminin.
3. Distribuţia unui eşantion de reclame difuzate într-o zi la TV după durata reclamei în secunde este
prezentată în graficul de mai jos.
Histogram
60
50
40
Frequency
30
20
10
Mean = 14.60
Std. Dev. = 3.42893
0 N = 100
5.00 10.00 15.00 20.00 25.00
Cases weighted by n
Să se completeze răspunsurile următoare:

a) Distribuţia reclamelor după durata de difuzare este asimetrică la ___dreapta_______.
b) Există o pondere mai mare / mai mică a reclamelor cu durată mare.
c) Cele mai multe reclame au o durată de difuzare mare / mică.
4. Valoarea vanzarilor (mii lei) inregistrate de un esantion de 11 firme sunt: 5, 9, 11, 6, 4, 3, 11, 7, 8, 10 ,
10.
a. Jumatate dintre firme au inregistrat vanzari de pana la 8.5 mii lei;

b. Mo = 11;
c. Seria este una bimodala;
d. Valoarea medie a vanzarilor este de 7.36 mii lei.
5. Distributia unui esantion de angajati dupa categoria de angajare se prezinta astfel:
Categorie angajare Numar angajati

Clerical 363
Custodial 27
Manager 84
Total 474
Este corecta afirmatia:
a. 23.42% dintre angajati fac parte din categoria Custodial;
b. Mo = Manager
c. 5.69% dintre angajati fac parte din categoria Custodial
6. Indicatorii statistici descriptivi obţinuţi în SPSS pentru distribuţia unui eşantion de reclame difuzate într-
o zi la TV după durata reclamei în secunde sunt prezentaţi în tabelul de mai jos:
Statistics
X
N Valid 100
Missing 0
Mean 14.6000
Median 14.2857a
Mode 14.00
Variance 11.758
Skewness .686
Kurtosis .086
Percentiles 10 10.0000b
20 11.0667
25 11.6000
28 11.9200
30 12.1333
40 13.2000
50 14.2857
60 15.4286
70 16.5714
75 17.1429
80 17.7143
90 20.4000
95 22.0000
a. Calculated from grouped data.
b. Percentiles are calculated from grouped data.
Să se completeze răspunsurile următoare:
a) În medie, durata reclamelor este egală cu _____14.6_______ secunde.

b) Durata de difuzare cea mai frecvent întâlnită este de ___14_________ secunde.
c) 50% din reclame au durata mai mare de ______14.28_____________ secunde.
d) 25% din reclame au durata de peste _____17.14__ secunde.
e) 25% din reclame au durata de până la ____11.60____ secunde, iar 75% din reclame au durata de peste
____11.60_____ secunde.
f) 28% din reclame au durata de până la __11.92____ secunde, iar 72% din reclame au durata de peste
_11.92____secunde.
g) Media ____este_____ reprezentativă pentru populaţia analizată.
h) Distribuţia este asimetrică __la dreapta___________ .
i) Distribuţia ____este____ leptocurtică.
7. Se consideră distribuţia persoanelor pe medii de rezidenţă după salariul lunar obţinut (sute lei) prezentată
astfel:
a. 22.22% din Mediul Salariu totalul persoanelor cu
Total
un salariu de 9 12 15 20 15 sute lei sunt din
mediul rural, Urban 1 5 7 15 28 aceasta pondere este o
frecventa Rural 6 4 2 1 13 relativa partiala;
b. 22.22% din Total 7 9 9 16 41 totalul persoanelor cu
un salariu de 15 sute lei sunt din mediul rural, aceasta pondere este o frecventa relativa conditionata;
c. 22.22% din totalul persoanelor cu un salariu de 15 sute lei sunt din mediul rural, aceasta pondere este o
frecventa relativa marginala
8. Pentru un esantion de firme, distribuite dupa variabila cifra de afaceri (mii lei) si tipul firmei (mica,
mijlocie, mare), s-au obtinut rezultatele de mai jos:
Tipul firmei
Cifra de afaceri
mica mijlocie mare
Media 300 450 560
Abaterea standard 2 4 5
Numarul firmelor 50 75 90
a. Valoarea medie a cifrei de afaceri este 436.66 mii lei;

b. Cifra de afaceri pentru firmele mijlocii se abate in medie fata de nivelul mediu cu ±2 mii lei;
c. Media variantelor intragrupe este egala cu 16.97.
9. În urma prelucrării datelor privind vârsta, înregistrate pentru o populaţie formată din 100 de persoane, s-
au obţinut următoarele rezultate:
;
Valoarea şi interpretarea corectă a coeficientului de variaţie sunt:
a. v=1,2% şi arată că media distribuţiei este strict reprezentativă
b. v=83,33% şi arată că media distribuţiei este nereprezentativă
c. v=16,66% şi arată că media distribuţiei este reprezentativă
v=5% şi arată că media distribuţiei este reprezentativă
10. Un coeficient de boltire egal cu -0.56 arata ca:

a. Distributia este asimetrica la stanga;
b. Distributia este leptocurtica;
c. Distributia este mezocurtica;
d. Distributia este platicurtica.
11. Pentru un esantion de firme, distribuite dupa variabila cifra de afaceri (mii lei) si tipul firmei (mica,
mijlocie, mare),se cunosc mediile de grupa si frecventele marginale: x́ 1 = 37, : x́ 2 = 42,x́ 3 = 68, n.1 = 23,
n.2 = 45, n.3 = 55 , S 21 = 28, S22 = 21, S23 = 19.

a. Distributia firmelor este o distributie asimetrica la dreapta;
b. Tipul firmei influenteaza variatia cifra de afaceri;
c. Distributia firmelor mijlocii este eterogena.
12. In ce tip de distributie media, mediana si modul se identifica:

a. asimetrie la stanga
b. normala
c. asimetrie la dreapta
13. Distribuția a 100 de magazine din Iași, după vânzările săptămânale (exprimate în mii lei), este prezentată
în tabelul de mai jos:
Vânzări săptămânale(mii Număr de Mijlocul intervalului

lei) magazine xi'
5-15 10 10
15-25 15 20
25-35 20 30
35-45 25 40
TOTAL 70

a. Ponderea magazinelor cu vanzari de 30 mii lei este de 21.42%;
b. 64.3% dintre magazine au vanzari saptamanale de cel mult 30 mii lei;
c. Cele mai multe magazine au vanzari de 30 mii lei;
d. 64.28% dintre magazine au vanzari saptamanale de cel putin 30 mii lei;
14. Distributia unui esantion de persoane dupa statutul civil (Casatorit, Necasatorit, Divortat, Singur, Vaduv)
se prezinta astfel:
Statutul Nr. persoane
civil
Casatorit 45
Necasatorit 31
Divortat 37
Singur 55
Vaduv 15
a. 113 dintre persoane au cel mult un statut civil de persoana divortata;
b. Mediana este reprezentata de categoria „Divortat”;
c. Valoarea modala este data de categoria „Casatorit”;
d. Ponderea persoanelor necasatorite este 16.93%.
15. Distributia unui esantion de 764 de firme din Iasi dupa cifra de afaceri si tipul firmei (mici, mijlocii si
mari) este prezentata in tabelul de mai jos:
Tipul firmei
Mici Mijlocii Mari Total
CA (mii lei)
10 145 52 3 200
20 96 79 8 183
30 55 90 13 158
40 10 98 115 223
Total 306 319 139 764

a. Ponderea firmelor cu o cifra de afaceri de 30 mii lei este 9.35%;
b. Raportul dintre numarul firmelor cu o cifra de afaceri de 20 mii lei si totalul firmelor este o frecvenata
relativa conditionata;
c. Ponderea firmelor mici este de 34.81%;
d. In medie firmele mici au vanzari de 17.71 mii lei.
16. Pentru distribuţia angajaţilor unei firme după Salariu (mii lei) şi Nivelul de studii (licenţă, master,
doctorat) s-a calculat varianţa Salariului pe total eşantion ( ). Varianţele de grupă (pe niveluri
de studii) sunt prezentate în tabelul următor:

Nivelul de studii
Licenţă 2 40
Master 5 60
Doctorat 6 100
Total - 200
Varianţa intergrupe ( ) este egală cu:

a. 11,9
b. 4,33
c. 3,1
d. 4,9
17. Pentru un eşantion de persoane, s-au înregistrat variabilele Satisfacţia la locul de muncă şi Genul

persoanei.
Din categoria persoanelor „foarte mulțumite", ponderea femeilor este:
a. o frecvenţă relativă parțială
b. 15,358%
c. o frecvenţă relativă condiţionată
d. o frecvenţă relativă marginală
18. Distributia unui esantion format din 110 de studenti in functie de nota la disciplina A si sexul studentului
este prezentata mai jos :
Sexul persoanei Total

nota M F
7 25 13 38
8 10 17 27
9 9 20 29
10 7 9 16
Total 51 59 110
a. Stiind ca media baietilor este 7.96, iar cea a fetelor 8.42, variantra intergrupe este 0.05??;
b. Stiind ca media baietilor este 7.96, iar cea a fetelor 8.42, variantra intragrupe este 0.04;
c. Media studentilor este 8.50.
reprezintă
a) quartila unu
b) mediana
c) quartila trei


a) Mo = 2 copii
b) Mo = 18 familii
c) Mo = 32 familii


Nota Nr. studenţi
4 10
5 25
6 40
7 55
8 60
9 15
10 5
TOTAL 210
a) 130 studenţi
b) 190 studenţi
c) 80 studenţi
Nota Nr. studenţi
4 10
5 25
6 40
7 55
8 60
9 15
10 5
TOTAL 210
a) 64,28%
b) 28,57%
c) 38,09%
mld. lei
N OTA_1
N OTA_2
3 4 5 6 7 8 9 10 11


persoane:
Mean 23.57
Standard Error 0.45
Median 23.00
Mode 22.00
Kurtosis -1.06
Skewness 0.33
Range 8.00
Minimum 20.00
Maximum 28.00
Sum 707.00
Count 30.00

Statistics
Current Salary
N Valid 474
Missing 0
Mean $34,000.00
Median $28,000.00
Mode $30,500
50 $28,000.00
75 $37,000.00

judetul_B
judetul_A
4 6 8 10 12 14 16 18 20 22

Mediul Salariu
9 12 15 20
Urban 1 5 7 15
Rural 6 4 2 1

Mediul Salariu
8-10 10-12 12-14 14-16
Urban 1 5 7 15
Rural 6 4 2 1

12,98%.
a. Data nasterii
b. Sexul
c. Greutatea
d. Inaltimea
e. Culoarea ochilor


a. Inaltimea
b. Culoare ochilor

c. Normala

a. Parametrilor
b. Estimatiilor
7. Cuantilul este:
a. Varianta
c. Sckwenes
d. Kurtosis
e. a+b
f. c+d


tip de solicitare

a. Grupului
b. Esantionului
c. Populatiei

d. a+c
e. a+b
se numeste:
a. ordonare
b. grupare
c. rafinare
d. cumulare

a. 1
b. 0
c. 3,5

a. Scala nominala
b. Scala de raport
c. Platicurtica
d. Leptocurtica
nivel:

a. 4 intervale
b. 5 intervale
c. 6 intervale
numeste:
a. Valoare mod
b. Media aritmetica
c. Mediana
d. Decila


a. Nominala
b. Ordinala
c. De interval
d. De raport
e. a+b
f. c+d
a. nominal
b. ordinal
c. de interval
d. de raport

a. Descriptive
b. Inferentiale
c. a+b

a. Nivel
b. Imprastiere
c. Asimetrie
d. Exces
a. Amplitudinea
b. Media
c. Mediana
d. b+c

a. Media
b. I.V.C
d. a+c
e. b+c]


TESTUL 1 *)
1) 1XFRQVWLWXLHRFRPSRQHQW DDYX LHLQD LRQDOH
a) fondul funciar;
b) mijloacele fixe;
c) 9HQLWXO1D LRQDO3URGXVXO,QWHUQ%UXW
d) resursele minerale atrase în circuitul economic;

e) stocurile de materiale.
2) 0XO LPHDYDORULORUFRHILFLHQWXOXLGHFRUHOD LHFDOFXODWvQFD]XOGHSHQGHQ HORUOLQLDUHGLUHFWHHVWH
a) [-1, 1] ;
b) [-1, 0) ;
c) PXO LPHDQXPHUHORUUHDOH
d) (0, 1] ;
e) [-3, 3] .
3) Într-R SRSXOD LH VWDWLVWLF VWUXFWXUDW SH JUXSH FODVH UHODWLY RPRJHQH VH FDOFXOHD] GLVSHUVLD
general ( σ 2 ); media dispersiilor ( σ 2 úL GLVSHUVLD GLQWUH JUXSH δ 2 (VWH DGHY UDW vQ RULFH
VLWXD LHUHOD LD
a) δ 2 > σ 2 ;
b) δ 2 ≤ σ 2 ;
c) δ 2 = σ 2 + σ 2 ;
d) δ 2 < 0 ;
e) comparabilitatea dintre δ 2 úL σ 2 nu are sens.
4) În cazul tabelelor Input - Output, ramurile se delimiteaz dup :
a) FULWHULXODFWLYLW LLSUHSRQGHUHQWH
b) FULWHULXOIXQF LRQDO
c) XQLWDWHDLQVWLWX LRQDO
d) VHFWRUXOLQVWLWX LRQDO
e) GXS IOX xurile monetare din economie.
5) 5DWD úRPDMXOXL vQ VHQVXO %LURXOXL ,QWHUQD LRQDO DO 0XQFLL VH FDOFXOHD] SURFHQWXDO UDSRUWkQG
1XP UXOGHúRPHUL la:
a) 3RSXOD LDFXUHQWDFWLY
b) 3RSXOD LDRFXSDW
c) 5HVXUVHOHGHPXQF
d) 5H]HUYHOHGHPXQF
e) 3RSXOD LDvQYkUVW GHPXQF
6XELHFWOD H[DPHQXO GHOLFHQ )DFXOWDWHD&LEHUQHWLF 6WDWLVWLF úL,QIRUPDWLF (FRQRPLF VHVLXQHDLXOLH

*)
1997
6) Fenomenele social-HFRQRPLFHGHPDV VWXGLDWHGHVWDWLVWLF QXVHFDUDFWHUL]HD]
a) SULQYDULDELOLWDWHvQWLPSúLvQVSD LX
b) printr-R OHJH GH DSDUL LH FDUH VH PDQLIHVW FD WHQGLQ FH QX SRDWH IL FXQRVFXW úL
YHULILFDW GHFkWODQLYHOXODQVDPEOXOXLúi nu în fiecare caz în parte;
c) printr-ROHJHGHDSDUL LHFDUHVHPDQLIHVW FDWHQGLQ FHSRDWHILFXQRVFXW úLYHULILFDW vQ

fiecare caz în parte;
d) SULQIRUPHLQGLYLGXDOHGHDSDUL LHDVHP Q WRDUH
e) SULQ IDSWXO F HOH VXQW VSHFLILFH OHJLORU VWDWLVWLFH - legi FDUH VH PDQLIHVW VXE IRUP GH
WHQGLQ ID GH FDUH DEDWHULOH vQWkPSO WRDUH vQWU-XQ VHQV VDX DOWXO VH FRPSHQVHD]
reciproc.
7) 5HSUH]HQWDWLYLWDWHDHVWHXUP ULW vQPRGGHRVHELWvQFD]XOFXOHJHULLGDWHORUSULQ
a) UHFHQV PkQW
b) sondaje statistice;
c) anchete statistice;
d) rapoarte statistice;
e) monografii statistice;
8) Deflatorul Produsului Intern Brut este:
a) LQGLFHOHGHSUH XULGHWLS/DVSH\UHV
b) indicele volumului fizic de tip Paasche;
c) LQGLFHOHGHSUH XULGHWLS)LVKHU
d) LQGLFHOHGHSUH XULGHWLS3DDVFKH
e) indice al valorii.
9) ([SUHVLDVLQWHWL] ULLYDORULORULQGLYLGXDOHDOHXQHLYDULDELOHVWDWLVWLFHDWRWFHHDFHHHVHQ LDOWLSLF
úLRELHFWLYvQWU XQVLQJXUQLYHOUHSUH]HQWDWLYHVWHGDW GH

-
a) medie;
b) PHGLDQ
c) YDORDUHPRGDO
d) FRHILFLHQWXOGHFRUHOD LH
e) coeficientul de varia LH
10) &DUH LQGLFDWRU VWDWLVWLF QX DUH VHQV V VH FDOFXOH]H SHQWUX DQDOL]D VHULLORU GH UHSDUWL LH IRUPDWH
GXS RYDULDELO DOWHUQDWLY "
a) IUHFYHQ HOHUHODWLYH
b) media;
c) dispersia;
d) coeficientul de asimetrie.
11) Într-R SRSXOD LH VWDWLVWLF V -au cules date despre doX YDULDELOH QXPHULFH GLVWLQFWH 6HULLOH
IRUPDWHvQXUPDVLVWHPDWL] ULLVXQW
{xi }i =1,7 = {2;2;2;10;18;18;18} {yi }i =1,7 = {9;9;9;10;11;1111

úL ; }.
2EVHUYkQGYDULDQWHOHFHORUGRX VHULLVHFRQVWDW F
a) VHULDIRUPDW GXS <HVWHPDLRPRJHQ GHFkWFHDIRUPDW GXS ;

b) serLDIRUPDW GXS ;HVWHPDLRPRJHQ GHFkWFHDIRUPDW GXS <
c) FHOHGRX VHULLSUH]LQW DFHHDúLRPRJHQLWDWHGHRDUHFHDXDFHHDúLPHGLHúLPHGLDQ HJDOH
cu 10;
d) QXDUHVHQVFRPSDUDELOLWDWHDRPRJHQLW LLGLQFHOHGRX VHULLGHRDUHFHVXQWIRUPDWHGXS
variabile distincte;
e) VHULD IRUPDW GXS ; HVWH PDL RPRJHQ GHRDUHFH DEDWHULOH LQGLYLGXDOH ID GH YDORDUHD
PHGLDQ VXQWPDLPDUL
12) Un circuit economic este considerat circuit închis pentru sectorul A când:
a) QXH[LVW LQWU ULvQ$
b) QXH[LVW LHúLULGLQ$
c) QXH[LVW QLFLLQWU ULúLQLFLLHúLULSHQWUXVHFWRUXO$
d) VXPDIOX[XULORUGHLQWUDUHHVWHHJDO FXVXPDIOX[XULORUGHLHúLUH
e) fluxurile monetare sunt identice cu fluxurile de bunuri.
13) ÌQXUPDREVHUY ULLXQHLYDULDELOHQXPHULFH;vQWU RSRSXOD LHVWDWLVWLF V
- -au înregistrat variantele: x1,
1 n
x2, …, xn0HGLDDULWPHWLF DDFHVWRUD x HVWHFDOFXODW vQWU RSULP HWDS GXS UHOD LD
- ∑ xi (1). În
n i =1
SURFHVXOSUHOXFU ULLYDULDQWHOHFXOHVHVXQWJUXSDWHvQ³U´LQWHUYDOHRE LQkQGX -se o serieGHUHSDUWL LHGH
r
1
IUHFYHQ H3HED]DVHULHLIRUPDWHV DUHFDOFXODWQLYHOXOPHGLXXWLOL]kQGUHOD LD
- r ∑ xi ni
∑ ni i =1
i =1
5H]XOWDWXOXWLOL] ULLFHORUGRX UHOD LLHVWHLGHQWLF
a) vQRULFHVLWXD LH
b) QLFLRGDW
c) DWXQFLFkQGSHQWUXDSOLFDUHDUHOD iei (2) s-au luat în considerare mijloacele intervalelor;

d) DWXQFLFkQGLQWHUYDOHOHGHJUXSDUHSUH]LQW IUHFYHQ HHJDOH
e) DWXQFL FkQG IUHFYHQ HOH VXQW QRUPDO UHSDUWL]DWH vQ ILHFDUH LQWHUYDO FkQG IUHFYHQ HOH
LQWHUYDOHORU VXQW HJDOH vQWUH HOH úL FkQG vQ UHOD L a (2) se iau în considerare centrele
intervalelor.
14) 6ROGXOFRQWXOXL³0RGLILFDUHDSDWULPRQLXOXLÚHSUH]LQW
a) economiile nete;
b) VROGXOILQDQ ULL
c) amortizarea;
d) LQYHVWL LLOHEUXWH
e) venitul disponibil
15) $PSOLWXGLQHDLQWHUFXDUWLOLF vQWU RUHSDUWL LHQRUPDO FRQ LQH
-
a) GLQQXP UXOREVHUYD LLORU
b) GLQQXP UXOREVHUYD LLORU
c) GLQQXP UXOREVHUYD LLORU
d) WRDWHREVHUYD LLOH
e) QXPDLYDULDQWHOHH[WUHPHDOF URUQXP UHVWHPDLPDUHGHFkWGLQPDVDREVHUYD LLORU
16) În cadrul conturilor macroeconomice, trecereD GH OD FRQFHSWXO ³LQWHUQ´ OD FRQFHSWXO ³QD LRQDO´
se realizeaz în cadrul contului:
a) contul 2 - “Crearea veniturilor”;
b) contul 1 -³3URGXF LH´
c) contul 3 -³5HSDUWL LDYHQLWXULORU´
d) contul 4 - “Redistribuirea veniturilor”;
e) vQQLFLXQXOGLQFRQWXULOHPHQ LRQate.
17) Într-R SRSXOD LH VWDWLVWLF VH XUP UHVF YDULDELOHOH ; < úL = vQWUH FDUH H[LVW UHOD LD < ;=
0HGLDDULWPHWLF DYDULDELOHL<HVWHHJDO FXSURGXVXOPHGLLORUYDULDELOHORU;úL=
a) vQRULFHVLWXD LH
b) FkQGvQWUH;úL=H[LVW RGHSHQGHQ OLQLDU GH forma Z = α + βX ;

c) FkQGvQWUH;úL=H[LVW RGHSHQGHQ OLQLDU GHIRUPD X = α + βZ ;
d) FkQGFRYDULDQ DGLQWUH;úL=HVWHQXO
e) FkQGVHULLOHIRUPDWHGXS ;<=VXQWGLVWULEX LLGHIUHFYHQ HUHODWLYH
18) ,QGLFDWRUXO³3RSXOD LDFXUHQWDFWLY ´QXFXSULQGH
a) VDODULD LLSUH]HQ LODOXFUX

b) VDODULD LLDEVHQ LWHPSRUDUGHODOXFUX
c) úRPHULL
d) patronii;
e) HOHYLLúLVWXGHQ LLGHODFXUVXULOHGH]L
19) ÌQ XWLOL]DUHD PHWRGHL UHVWXOXL QHGHVFRPSXV SHQWUX P VXUDUHD LQIOXHQ HORU L]RODWH DOH IDFWRULORU
unui fenomen complex sunt luate în considerare:
a) ponderile perioadei curente ale factorului calitativ;

b) SRQGHULOHGLQSHULRDGDGHED] DOHIDFWRUXOXLFDQWLWDWLY
c) SRQGHULOHGLQSHULRDGDGHED] DOHIDFWRUXOXLFDOLWDWLY
d) SRQGHULOHGLQSHULRDGDFXUHQW DOHIDFWRUului calitativ;
e) SRQGHULOH GLQSHULRDGD GHED] LQGLIHUHQW GHQDWXUDFDQWLWDWLY VDXFDOLWDWLY DIDFWRUXOXL
izolat.
20) Într-R VHULH GH YDORUL LQGLYLGXDOH DOH XQHL YDULDELOH QXPHULFH REVHUYDW vQWU R SRSXOD LH
-
VWDWLVWLF YDORDUHDPRGDO HVWH
a) varianta pozLWLY FHDPDLPDUH

b) YDULDQWDQHJDWLY GDUPD[LP vQYDORDUHDEVROXW
c) YDULDQWDSR]LWLY VDXQHJDWLY FXFHDPDLPDUHIUHFYHQ GHDSDUL LH
d) YDULDQWDFDUHPLQLPL]HD] GLVSHUVLD
e) YDULDQWDFDUHvQUHJLVWUHD] FHDPDLPDUHDEDWHUHDEVROXW ID GHPHGLH
21) Se cunosc datele:
INDICATORII 3HUED] 3HUFXUHQW
- Salariul nominal 600 900 ÌQSHULRDGDFXUHQW ID GH
(mii lei) SHULRDGD GH ED] VDODULXO
- Structura real:
cheltuielilor familiilor DFUHúWHFX
(%): b) scade cu 18,6 %;

-P UIXULDOLPHQWDUH 60 62 FFUHúWHFX
-P UIXUL 25 20 GFUHúWH de 18,6 ori;

nealimentare H FUHúWH FX PLL
- servicii 15 18 lei.
- Modificarea
SUH XULORUvQ
-P UIXULDOLPHQWDUH 0 +25

-P UIXUL 0 +40
nealimentare
- servicii 0 +10
22) &DUHGLQXUP WRDUHOHUHOD LLH[SULP ³)RUPDUHDEUXW DFDSLWDOXOXL´
a) ,QYHVWL LLQHWHGHFDSLWDOIL[SOXVDPRUWL]DUHD
b) ,QYHVWL LLEUXWHGHFDSLWDOIL[SOXVSURILWSOXVPRGLILFDUHDVWRFXULORU
c) )RUPDUHDQHW DFDSLWDOXOX i fix plus modificarea stocurilor;

d) )RUPDUHDEUXW DFDSLWDOXOXLIL[SOXVPRGLILFDUHDVWRFXULORU
e) )RUPDUHDEUXW DFDSLWDOXOXLIL[SOXVDPRUWL]DUHDSOXVPRGLILFDUHDVWRFXULORU
23) /D RSW PXQFLWRUL FDUH HIHFWXHD] DFHOHDúL RSHUD LL vQ FDGUXO XQXL VFKLPE V -au observat
variabilele timp nelucratúLQXP UXOGHRSHUD LL'DWHOHVXQWXUP WRDUHOH
Nr. curent 1 2 3 4 5 6 7 8
Timp nelucrat (u.m.) 7 1 2 5 8 6 3 4
1URSHUD LL 4 10 9 6 4 5 9 8
7HQGLQ DOHJ WXULLGLQWUHYDULDELOHHVWHH[SULPDW SULQIXQF LD
a) Yxi = 11,2 − 0,96 xi ;

b) Yxi = 11,2 + 0,96 xi ;
c) Yxi = −0,96 xi ;
d) Yxi = 11,2 + 0,96 xi + 0,04 xi2 ;
e) Yxi = 0,96 xi .
24) ÌQ6&1FKHOWXLHOLOHSHQWUXvQO WXUDUHDGDXQHORUDGXVHPHGLXOXLVXQWFRQVLGHUDWH
a) &RVWGHSURGXF LH
b) ,QYHVWL LLQHWH
c) ,QYHVWL Li brute;
d) Venituri ale consumatorilor;
e) Venituri ale statului.
25) 6H FXQRVF GDWHOH FUHúWHUHD SURGXFWLYLW LL PHGLL LQGLFHOH SURGXFWLYLW LL PHGLL SH VHDPD
SURGXFWLYLW LLLQGLYLGXDOH,QGLFHOHLQIOXHQ HLVWUXFWXULLDVXSUDSURGXFWLYLW LLPHGLLHVWH :

a) 100%;
b) 91,7%;
c) 132%;
d) 110%;
e) 85%;
26) ÌQDFWLYLWDWHDGHVWDWLVWLF DQDOL]DGLVSHUVLRQDO QXVHXWLOL]HD] SHQWUX
a) YHULILFDUHDQRUPDOLW LLUHSDUWL LLORU
b) HYLGHQ LHUHD P VXULL vQ FDUH XQXO VDX PDL PXO L IDFWRUL VDX R FRPELQD LH D DFHVWRUD
LQIOXHQ HD] vQPRGHVHQ LDOYDULD LDXQHLYDULDELOHUH]XOWDWLYH
c) DQDOL]DP VXULLvQFDUHYDORULOHUHDOHDOHXQHLFDUDFWHULVWLFLVHDEDWGHODYDORULOHWHRUHWLFH
FDOFXODWHGHUHJXO VXEIRUP GHP ULPLPHGLLVDXHFXD LLGHUHJUHVLH
d) DQDOL]DP VXULLvQFDUHYDULD LLOHXQHL variabile rezultative sunt sau nu sunt dependente de

factorul de grupare;
e) YHULILFDUHDYDOLGLW LLPRGHOHORUGHUHJUHVLHVLPSO úLPXOWLSO
27) 'LVWULEX LDDGHIDPLOLLGXS QXP UXOGHFRSLLVHSUH]LQW DVWIHOGDWHFRQYHQ LRQDOH
Nr. copii 0 1 2 3 4 5 Total

Nr. familii 20 65 70 30 10 5 200
9DORDUHDPHGLDQ vQVHULDSUH]HQWDW HVWH
a) 1 copil;
b) 2 copii;
c) 70 familii;
d) 3 copii;
e) 5 copii;
28) 'DF VWUXFWXUD SH UDPXUL D 3URGXVXOXL ,QWHUQ %UXW VH PRGLILF vQ IDYRDUHD UDPXULORU FX
“necesarul de mijloace fixe pentru RE LQHUHD XQHL XQLW L GH SURGXF LH´ PDL PLF GHFkW QLYHOXO
mediu al acestui indicator, atunci, ca urmare a modific ULLIDFWRUXOXLVWUXFWXUDOHILFLHQ DXWLOL] rii
PLMORDFHORUIL[HODQLYHOXOHFRQRPLHLQD LRQDOH
a) FUHúWH
b) scade;
c) U PkQHQHPRGLILFDW
d) nu se SRDWHSUHFL]DVHQVXOPRGLILF ULL
e) SRDWHV VFDG
29) 2 VRFLHWDWH FRPHUFLDO D vQUHJLVWUDW OD FLIUD GH DIDFHUL vQ SHULRDGD 6HSW µ
- Dec. ‘ 96 o
FUHúWHUHPHGLHOXQDU FXÌQSHULRDGD'HFµ 0DLµDFHODúLLQGLFDWRUV
- -a modificat în
PHGLH SH OXQ de 1,17 ori. În perioada Sept. ‘ 96 - Mai ‘ 97 cifra medie de afaceri a crescut în
PHGLHGHODROXQ ODDOWDFX
a) 13,5% ;
b) 2,98% ;
c) 3,2% ;
d) 113,4% ;
e) 27%.
30) 7UHL DQJDMD L GH DFHHDúL SURIHVLH úL FDOLILFDUH SHQWUX HIHFWXDUHD XQHL RSHUD LL LGHQWLFH FRQVXP
timpiLvQPLQXWHXUP WRUL7LPSXOPHGLXFRQVXPDWHVWH

a) 21,7 min./pers. ;
b) 20 min./pers. ;
c) 22,5 min./pers. ;
d) 18,5 min./pers. ;
e) 19 min./pers.
31) &XQRDúWHP GDWHOH 3URGXVXO JOREDO EUXW XP SRQGHUHD FRQVXPXOXL LQWHUPHGLDU vQ
produsul global bruWFRQVXPXOSULYDW FRQVXPXOSXEOLFIRUPDUHDEUXW DFDSLWDOXOXL
½ consumul privat=10.000 u.m. În aceste condi LL
a) Exportul = Importul;
b) Exportul > Importul;
c) PIB > 100.000 u.m.;
d) PIN > 80.000 u.m.;
e) Exportul < Importul.
32) În perioada T0 - T1 Produsul Intern Brut a crescut cu 20%, mijloacele fixe cu 30%, iar ponderea
PLMORDFHORU IL[H DFWLYH vQ PLMORDFHOH IL[H VFDGH GH OD OD (ILFLHQ D PLMORDFHORU IL[H
active:
a) scade cu 105,4% ;
b) scade cu 92,3% ;
c) FUHúWHFX
d) FUHúWHFX
e) scade cu 7,7%.
33) Într-RSRSXOD LHVWDWLVWLF GHXQLW LFRPHUFLDOHV DXREVHUYDWYDULDELOHOHYDORDUHDDG XJDW
-
úLYROXPXOPLMORDFHORUIL[HSHQWUXFDUHV DXGHWHUPLQDWGLVSHUVLLOHúLUHVSHFWLY6H
-
FXQRDúWHGHDVHPHQHDF WHQGLQ DOHJ WXULLHVWHH[SULPDWDSULQIXQF LD Yxi = 119,42 + 0,44 xi .
0 ULPHDFRHILFLHQWXOXLGHFRUHOD LDOLQLDU HVWH
a) 0,72 ;
b) -0,75 ;
c) 0,27 ;
d) 0,95 ;
e) 0,44 ;
34) 'HVSUHHYROX LDFLIUHLGHDIDFHULDXQHLVRFLHW LFRPHUFLDOHVHFXQRVFGDWHOH
ANI 1993 1994 1995 1996

PRGLILF ULLUHODWL ve a cifrei +3 +4 +2 +4
GH DIDFHUL ID GH DQXO
precedent
ùWLLQG F FLIUD GH DIDFHUL GLQ D IRVW GH POG OHL PRGLILFDUHD PHGLH DQXDO DEVROXW vQ
perioada 1992 - 1996 a fost de:
a) 1,2 mld. lei/an;

b) 1,2 %/an;
c) 2,5 mld. lei/an;
d) 210 %/an;
e) 3 mld. lei/an;
35) 7HQGLQ DOHJ WXULLGLQWUHGRX YDULDELOHVHH[SULP SULQIXQF LD Yx = a + bx + cx 2 . Intensitatea
OHJ WXULLGLQWUHFHOHGRX YDULDELOHVHFDUDFWHUL]HD] SULQ
a) FRHILFLHQWXOGHFRUHOD LHOLQLDU
b) coeficientul lui Spearman;

c) coeficientul lui Kendall;
d) coeficientul lui Bowley;
e) UDSRUWXOGHFRUHOD LH
36) 5H]XOWDWHOH H[DPLQ ULL XQHL VHPLJUXSH OD SUREHOH WHRUHWLFH úL SUDFWLFH DOH XQHL GLVFLSOLQH GH
VSHFLDOLWDWHVXQWXUP WRDUHOH
Studentul A B C D E F G H I J
TEORIE 8 3 9 2 7 10 4 6 1 5
35$&7,& 9 5 10 1 8 7 3 4 2 6
'HSHQGHQ D GLQWUH YDORULOH FHORU GRX YDULDELOH VH P VRDU FX DMXWRUXO FRHILFLHQWXOXL GH
FRUHOD LHDUDQJXULORUDOOXL6SHDUPDQDF UXLP ULPHHVWH
a) 0,855;
b) -0,855;
c) 1,00;
d) -1,00;
e) 0,225;
37) 6HFXQRVFGDWHOH 3URGXVXO1D LRQDO%UXWODSUH XULOHSLH HLXPDORFD LD SHQWUX FRQVXPXO
GHFDSLWDOIL[XPúLYHQLWXOQD LRQDOXP0 ULPHD,PSR]LWHORU,QGLUHFWH1HWHHVWH
a) 300 u.m.;
b) 400 u.m.;
c) 200 u.m.;
d) 700u.m.;
e) 500 u.m.
38) 3HQWUXRE LQHUHD9HQLWXOXLSHUVRQDODOPHQDMHORUGLQ3URGXVXO1D LRQDO1HWODSUH XULOHSLH HLQX
se scad:
a) &RQWULEX LLOHOD$VLJXU ULOH6RFLDOH
b) Impozitele Indirecte Nete;
c) $MXWRDUHOHGHúRPDM
d) 3URILWXOQHGLVWULEXLWDOVRFLHW LORU
e) ,PSR]LWXOSHYHQLWXOSURILWXOVRFLHW LORUILUPHORU
39) 6HFXQRVFXUP WRDUHOHGDWH
Departamente Procentul Procentul Structura cifrei de afaceri (%)

programat (al îndeplinirii Perioada de Perioada
sarcinii de plan) al programului la ED] FXUHQW
cifrei de afaceri cifra de afaceri

(%) (%)
A 105 110 40 35
B 115 118 60 65
&DUHLQIRUPD LHVLQWHWLF GLQFHOHSUH]HQWDWHPDLMRVHVWHIDOV "
a) Procentul mediu al îndeplinirii programului la cifra de afaceri a fost de 115,1%;

b) Procentul mediu programat (al sarcinii de plan) al cifrei de afaceri a fost de 111%;
c) Pe ansamblu cifra de afaceri a crescut în SHULRDGD FXUHQW ID GH SHULRDGD GH ED] FX
27,8%;
d) 3H DQVDPEOX FLIUD GH DIDFHUL UHDOL]DW vQ SHULRDGD FXUHQW D IRVW PDL PDUH GHFkW FHD
SURJUDPDW FX
e) ,QGLFHOHGHGLQDPLF SHDQVDPEOXOGHSDUWDPHQWHORUDIRVWGH
40) /D RVRFLHWDWHFRPHUFLDO GLQ vânzarea unui produs s-a realizat în luna mai 1997 o încasare de
PLOLRDQH OHL &D XUPDUH D PDMRU ULL SUH XOXL ID GH PDL vQFDV ULOH OXQLL PDL DX
FUHVFXWFXOHL&DUHDUILIRVWvQFDV ULOHOXQLLPDLGDF SUH XOQXV -ar fi modificat?

a) 4,5 mil. lei;
b) 3,5 mil. lei;
c) 4 mil. lei;
d) 8 mil. lei;
e) 5 mil. lei.
TESTUL 2 *)
1) Pe baza unei serii cronologice din perioada 1987- IRUPDW GLQ WHUPHQL FRQVHFXWLYL V -a
DMXQV OD FRQFOX]LD F WHQGLQ D GH HYROX LH D XQHL YDULDELOH HVWH H[SULPDW SULQ IXQF LD
Yt = 400 + 60t vQ FRQGL LLOH vQ FDUH ∑ t = 0 ). Valorile estimate ale variabilei analizate pentru
úLvQDFHDVW RUGLQHVXQW
a) 1300; 1480; 1600;

b) 1120; 1180; 1240;
c) 340; 280; 220;
d) 460; 520; 580;
e) 760; 820; 880.
2) 3HQWUX GHVFRPSXQHUHD XQXL IHQRPHQ FRPSOH[ SH IDFWRUL GH LQIOXHQ FX DMXWRUXO LQGLFLORU VH
SRDWH DSHOD OD PHWRGD VXEVWLWX LHL vQ ODQ VDX OD PHWRGD UHVWXOXL QHGHVFRPSXV 0HWRGD UHVWXOXL
QHGHVFRPSXVVSUHGHRVHELUHGHPHWRGDVXEVWLWX LHLvQODQ
a) exagerHD] LQIOXHQ DIDFWRUXOXLFDOLWDWLY

b) H[DJHUHD] LQIOXHQ DIDFWRUXOXLFDQWLWDWLY
c) HVWH PDL FRUHFW GHRDUHFH QX LQH VHDPD GH QDWXUD FDOLWDWLY VDX FDQWLWDWLY D IDFWRUXOXL
izolat;
d) HVWHPDLFRUHFW GHRDUHFHL]ROHD] QXPDLIDFWRUXOFDOLWDWLYODQLYHOXOSHULRDGHLGHED]
e) HVWH PDL FRUHFW GHRDUHFH HD RSHUHD] DWkW FX PRGLILF UL DEVROXWH FkW úL FX PRGLILF UL
relative.
3) 5HSUH]HQWDWLYLWDWHDPHGLHLFDOFXODW SHQWUXXQúLUGHYDORULLQGLYLGXDOHHVWHDVLJXUDW
a) GDF vQ GHWHUPLQDUHD PHGLHL VH LDX vQ FRQVLGHUDUH IUHFYHQ HOH DEVROXWH GH DSDUL LH DOH
valorilor individuale;
b) GDF YDORULOHLQGLYLGXDOHGLQFDUHVHFDOFXOHD] PHGLDVXQWRPRJHQH
c) GDF VHXWLOL]HD] PHGLDDULWPHWLF
d) GDF úLUXOGHYDORULLQGLYLGXDOHHVWHVWUXFWXUDWSHLQWHUYDOHHJDOH
e) GDF VXPDDOJHEULF DDEDWHULORULQGLYLGXDOHGHODPHGLHHVWHQXO
4) 6H FXQRVF GDWHOH 31% OD SUH XO SLH HL XP DORFD LD SHQWUX FRQVXPXO GH FDSLWDO IL[
XPLPSR]LWHOHLQGLUHFWHXPúLVXEYHQ LLGHH[SORDWDUHXP
9HQLWXOQD LRQDOHVWH
a) 700 u.m.;
b) 600 u.m.;
c) 660 u.m.;
d) 960 u.m.;
e) 1340 u.m.
6XELHFW OD H[DPHQXO GH OLFHQ )DFXOWDWHD &LEHUQHWLF 6WDWLVWLF úL ,QIRUPDWLF (FRQRPLF VHVLXQHD
*)
februarie 1998.
5) ÌQ VWXGLXO GHSHQGHQ HORU VWDWLVWLFH GLQWUH YDULDELOH VH FXQRDúWH IDSWXO F VXQW DQDOL]DWH DEDWHULOH
GLQWUH YDORULOH HPSLULFH úL FXUED GUHDSWD GH UHJUHVLH yi − y x ) evaluate sintetic prin dispersia
σ 2y / r DEDWHULOH GLQWUH YDORULOH DMXVWDWH úL PHGLD FDUDFWHULVWLFLL GHSHQGHQWH y x − y HYDOXDW
sintetic prin dispersia σ 2y / x GLVSHUVLD WRWDO D YDULDELOHL UH]XOWDWLYH HVWH σ 2y . În orice sitXD LH
HVWHDGHY UDW UHOD LD
a) σ 2y / x > σ 2y ;
b) σ 2y / x < σ 2y ;
c) σ 2y / r > σ 2y ;
d) σ 2y = σ 2y / r − σ 2y / x ;
σ 2y / x
e) > 1.
σ 2y
6) )HQRPHQHOH GH PDV vQ JHQHUDO DSDU FD R PXO LPH GH IRUPH LQGLYLGXDOH GLIHULWH FX H[LVWHQ
diferiW DSDUHQW I U QLFL R OHJ WXU GH OD R IRUP OD DOWD GDU FDUH DQDOL]DWH FRPSDUDWLY VH
FRQVWDW F DXDFHHDúLHVHQ &HHDFHQXH[SOLF DFHDVW DILUPD LHHVWHF
a) IRUPHOHLQGLYLGXDOHVXQWJHQHUDWHGHFDX]HFDUHVHPDQLIHVW GHUHJXO vQFRQGL LLGLIH rite;

b) IRUPHOHLQGLYLGXDOHGHPDQLIHVWDUHGLIHU GHODRXQLWDWHODDOWDvQIXQF LHGHPRGXOFXP
VH DVRFLD] úL VH FRPELQ IDFWRULL VLVWHPDWLFL FX FHL vQWkPSO WRUL FHL RELHFWLYL FX FHL
subiectivi;
c) formele individuale de manifestare analizate la nivelul anVDPEOXOXL SDU DVHP Q WRDUH
vQWUHHOHILLQGJHQHUDWHGHFDX]HHVHQ LDOHFRPXQH
d) IRUPHOH LQGLYLGXDOH GH PDQLIHVWDUH VH VXSXQ DFHOHLDúL OHJL GH DSDUL LH úL GH]YROWDUH
FXQRVFXW úLYHULILFDW ODQLYHOXOILHF UHLXQLW LGHREVHUYDUH
e) formele individuale de maQLIHVWDUH VH VXSXQ DFHOHLDúL OHJL VWDWLVWLFH FDUH OD QLYHOXO
DQVDPEOXOXLVHPDQLIHVW FDWHQGLQ
7) 6WDELOLUHD SUHFLV úL FODU D VFRSXOXL XQHL REVHUY UL VWDWLVWLFH WRWDO VDX SDU LDO QX SUH]LQW
LPSRUWDQ SHQWUX
a) delimitarea obiectului de observare;

b) GHILQLUHDXQLWD LORUGHREVHUYDUH
c) VWDELOLUHDVFRSXOXLFHUFHW ULLVWDWLVWLFH
d) stabilirea programului propriu-]LVDOREVHUY ULL
e) GHOLPLWDUHD RELHFWLYHORU SDU LDOH DOH FHUFHW ULL FDUH vQ FD]XO REVHUY ULL VH UHIHU FRQFUHW
ODYROXPXOúLFDOLWDWHDGDWHORUQHcesare.
8) Contul sintetic de bunuri:

a) are ca sold consumul intermediar;
b) are ca sold consumul final;
c) DUHFDVROGYROXPXOLQYHVWL LLORUEUXWH
d) nu are sold;
e) are ca sold exportul net.
$QDOL]D L XUP WRDUHOH QR LXQL P VXUDUHD DQDOL]D úL VLQWH]D HVW imarea; 4) verificarea
LSRWH]HORUúLVDXWHVWDUHDVHPQLILFD LLORUHODERUDUHDGHFL]LLORU
3ULQFLSDOHOHIXQF LLDOHLQGLFDWRULORUVWDWLVWLFLVXQW
a) úL
b) úL
c) úL
d) úL
e) úL
10) 6HQRWHD] FX(i ( i = 1,80 P ULPHD³H[WUDVXOXL GHFRQW´VROLFLWDW OD GH GHFOLHQ L
ODJKLúHXO$ %DOE QFLL$OID9DULDELODXUP ULW SUH]LQW YDORULOHSHRVFDO

-
a) de rapoarte;
b) de intervale;
c) FRQWLQX
d) GLVFUHW
e) RUGLQDO
11) 'DF vQWU R GLVWULEX LH XQLGLPHQVLRQDO IRUPDW GXS R YDULDELO QXPHULF ; YDORULOH
-
LQGLYLGXDOHVXQWHYLGHQWGHSODVDWHF WUHYDORULOHPDULDWXQFL
a) x < Me < Mo ;
b) x > Me > Mo ;
c) x = Me = Mo ;
d) x < Mo < Me ;
e) x − Me = Mo − x .
12) 9DORDUHD PHGLDQ vQ FRPSDUD LH FX YDORDUHD PHGLH LQGLFDWRUL FDOFXOD L SHQWUX FDUDFWHUL]DUHD
WHQGLQ HLFHQWUDOHvQWU RVHULHGHUHSDUWL LHSUH]LQW DYDQWDMXOXUP WRU

-
a) vQFDOFXOXOV XVHLDXWRDWHYDORULOHLQGLYLGXDOHvQUHJLVWUDWH
b) YDORDUHDVDQXHVWHLQIOXHQ DW GHSUH]HQ DYDORULORULQGLYLGXDOHH[WUHPHDEHUDQWH
c) HDVHSUHWHD] XúRUODHIHFWXDUHDRSHUD LLORUDOJHEULFH
d) GHWHUPLQDUHDVDVHUHDOL]HD] vQIXQF LHGHOLPLWDLQIHULRDU DLQWHUYDOXOXLPHGLDQúLQXvQ
IXQF LHGHFHQWUXOLQWHUYDOXOXLHYLWkQGX -se astfel ipoteza nRUPDOLW LLUHSDUWL LHL
e) HDSRDWHILXWLOL]DW vQFRPSDUDUHDWHQGLQ HORUFHQWUDOHDOHYDULDELOHORUGLVWLQFWHvQGLIHULWH
SRSXOD LLVWDWLVWLFH
13) ,QGLFDWRULL VWDWLVWLFL SRW IL RE LQX L SULQ P VXUDUH úL HVWLPDUH 1R LXQHD GH HVWLPDUH QX VH
FDUDFWHUL]HD] SULQIDSWXOF
a) HVWLPDUHDSUHVXSXQHRFDUDFWHUL]DUHVWDWLVWLF XWLOL]kQGXQPRGHOVDXRLSRWH] VWDWLVWLF SULQFDUH
SHED]DGDWHORUSDU LDOHGHFDUHVHGLVSXQHVHGHWHUPLQ RVHULHGHLQGLFDWRULJHQHUDOL]DWRUL
b) HVWH OHJDW vQWRWGHDXQD vQ VWDWLVWLF GH XWLOL

zarea unui interval de eroare, ceea ce face ca
P ULPHDLQGLFDWRUXOXLHVWLPDWV QXDLE RYDORDUHFHUW FLSODVDW vQWU-un interval;
c) HVWHOHJDW QHPLMORFLWGHQR LXQHDGHPRGHOVWDWLVWLF
d) HVWH OHJDW vQWRWGHDXQD GH RE LQHUHD YDORULL LQGLFDWRULORU VLQWHWLF i pe baza datelor culese
printr-RPHWRG GHREVHUYDUHWRWDO
e) HVWH XWLOL]DW SHQWUX FD]XULOH vQ FDUH QX H[LVW XQ PRGHO GH WUHFHUH GH OD XQ HúDQWLRQ OD
SRSXOD LD JHQHUDO LDU SHQWUX GHWHUPLQDUHD YDORULL XQXL LQGLFDWRU VH IDF UD LRQDPHQWH
logice, calculul direct nefiind posibil.

14) 'HVSUH HYROX LD PLMORDFHORU IL[H OD VIkUúLWXO DQXOXL vQ 5RPkQLD vQ SHULRDGD -1997 se
FXQRVFGDWHOHFRQYHQ LRQDOH
Anii 1994 1995 1996 1997
0RGLILFDUHDID GHDQXOSUHFHGHQWPOGOHL 194,3 189,8 177,2 166,9
ùWLLQGF vQYDORDUHDDEVROXW DXQXLSURFHQWGHFUHúWHUHID GHDPLMORDFHORUIL[H
DIRVWGHPOGOHLPRGLILFDUHDPHGLHUHODWLY DQXDO vQSHULRDGD - 1997 a fost de :

a) 114,7 %;
b) 182,05 mld. lei/an;
c) 4,7 %;
d) - 4,7 %;
e) 14,7 %.
15) Ajustarea (determinarea trendului) seriilor cronologice prin metoda mediilor mobile se
UHDOL]HD] DWXQFLFkQG
a) IHQRPHQXOSUH]LQW RHYROX LHDSUR[LPDWLYH[SRQHQ LDO

b) LQGLFLLGHGLQDPLF FXED] PRELO SUH]LQW YDORULDSURSLDWHvQWUHHL
c) YDULD LDWHUPHQLORUVHULHLSUH]LQW HYLGHQWHUHJXODULW LFLFOLFH
d) nu se pot aplica metodele analitice de ajustare;
e) YDULD LDWHUPHQLORUVHULHLSUH]LQW RHYLGHQW OLQLDULWDWH
16) ÌQ DQDOL]D GLVSHUVLRQDO VH XWLOL]HD] SHQWUX XQ SUDJ GH VHPQLILFD LH úL QXP UXO JUDGHORU GH
libertate (r-1úLn-rWHVWXO)LVKHU'DF Fcalculat > Fα , r −1,n − r (din tabel), atunci:
a) OHJ WXUD HVWH VHPQLILFDWLY úL FDUDFWHULVWLFD GXS FDUH V -a efectuat gruparea este într-
DGHY UGHWHUPLQDQW SHQWUXYDULD LDFDUDFWHULVWLFLLUH]XOWDWLYH
b) se respinge ipoteza cu privire la eJDOLWDWHDPHGLLORUGHJUXS

c) WR L FHLODO L IDFWRUL GH LQIOXHQ FX H[FHS LD DFHOXLD GH JUXSDUH GHWHUPLQ VHPQLILFDWLY
YDULD LDYDULDELOHLUH]XOWDWLYH
d) IXQF LDGHUHJUHVLHHVWHOLQLDU
e) SHQWUX WHVWDUHD VHPQLILFD LHL IDFWRUXOXL GH LQIOXHQ DVXSUD YDULD LH i variabilei rezultative
VHXWLOL]HD] 7HVWXO6WXGHQW³W´
17) ÌQ GHFXUVXO XQHL SHULRDGH SURGXFWLYLWDWHD PXQFLL D FUHVFXW FX LDU vQ]HVWUDUHD WHKQLF D
PXQFLLDFUHVFXWFX(ILFLHQ DXWLOL] ULLPLMORDFHORUIL[H
a) a crescut cu 1,2%;
b) a crescut cu 23,2%;
c) DVF ]XWFX
d) DVF ]XWFX
e) a crescut cu 1,8%.
18) ,QGLFHOHPHGLXGHGLQDPLF VHFDOFXOHD] FD
a) PHGLHJHRPHWULF LQGLIHUHQWGHYDORULOHLQGLFLORUGHGLQDPLF FXED] PRELO
b) PHGLHJHRPHWULF QXPDLGDF LQGLFLLGHGLQDPLF FXED] IL[ SUH]LQW YD lori apropiate;

c) PHGLH JHRPHWULF QXPDL GDF LQGLFLL GH GLQDPLF FX ED] PRELO SUH]LQW YDORUL
aproximativ egale între ele;

d) PHGLHDULWPHWLF DLQGLFLORUGHGLQDPLF FXED] PRELO
e) PHGLHDUPRQLF DLQGLFLORUGHGLQDPLF FXED] PRELO
19) Un circuit economic este considerat circuit închis pentru sectorul A când:
a) QXH[LVW LQWU ULvQ$
b) QXH[LVW LHúLULGLQ$
c) QXH[LVW QLFLLQWU ULúLQLFLLHúLULSHQWUXVHFWRUXO$
d) fluxurile financiare sunt egale cu fluxurile reale;
e) VXPDIOX[XULORUGHLQWUDUHHVWHHJDO FXVXPDIOX[XULORUGHLHúLUH
20) Într-R SRSXOD LH VWDWLVWLF V -au înregistrat pentru variabila X valorile x1, x2, …, xn 5HOD LD
RELHFWLY GLQWUH DFHVWH GDWH FRQGXFH OD FRQFOX]LD F WHQGLQ D FHQWUDO SRDWH IL FHO PDL ELQH
H[SULPDW SULQ PHGLD DULWPHWLF D F UHL YDORDUH FDOFXODW HVWH x ÌQ XUPD YHULILF ULL GDWHORU úL
FDOFXOHORU VH FRQVWDW F ILHFDUH YDORDUH LQGLYLGXDO vQUHJLVWUDW GLQ DQXPLWH PRWLYH D IRVW
PLFúRUDW FX$GHY UDWDYDORDUHDPHGLHLHVWH
a) 0,85 x ;
x
b) = 6,67 x ;
0,15
c) 1,15 x ;
d) 1,51 x ;
e) HVWHHJDO FXPHGLDFDOFXODW DQWHULRU
21) Într-R SRSXOD LH VWDWLVWLF V DX XUP ULW GRX YDULDELOH XQD QXPHULF [ úL XQD QHQXPHULF $
-
6LVWHPDWL]DUHDGDWHORUGXS FHOHGRX YDULDELOHVHSUH]LQW vQIRUPDJHQHUDO DVWIHO
X
x1 ... xj ... xp Total
A
A1 ... ...
... ... ...
... ... ...
Ai ni1 ... nij ... nip ni.
... ... ...
... ... ...
Ak ... ...
Total ... ... n.j ... ... n..
'LVWULEX LDDO WXUDW FRQ LQH
DGRX GLVWULEX LLPDUJLQDOH
EGRX GLVWULEX LLPDUJLQDOHúLSGLVWULEX LLFRQGL LRQDWHGH$
FGRX GLVWULEX LLPDUJLQDOHúLNGLVWULEX LLFRQGL LRQDWHGH;
GGRX GLVWULEX LLPDUJLQDOHúLNSGLVWULEX LLFRQGL LRQDWH
e) GRX GLVWULEX LLPDUJLQDOHGXS $úLGXS ;NSGLVWULEX LLXQLGLPHQVLRQDOHFRQGL LRQDWH
GH;úL$úLRGLVWULEX LHELGLPHQVLRQDO
22) O întreprindere de transport auto-F O WRULDORF DXWREX]HSHQWUXWUDVHXO0-1DF UXLGLVWDQ
este D. Datele referitoare la vitezele medii înregistrate de autovehicule într-R]LVXQWXUP WRDUHOH
Viteza medie (km/h) 40 60 70

Nr. de autovehicule 3 5 2
ÌQPHGLHXQDXWRYHKLFXODSDUFXUVvQ]LXDFRQVLGHUDW WUDVHXO0-1GHGLVWDQ 'FXRYLWH] GH
a) 56 km/h;
b) 53,5 km/h;
c) 60 km/h;
d) 70 km/h;
e) 56,7 km/h.
23) ÌQ FD]XO DJUHJ ULL WUDQ]DF LLORU vQ 6&1 WUDQ]DF LLOH HIHFWXDWH vQWUH VXELHFWHOH HFRQRPLFH GLQ
sectoare diferite:
DVHFRQVROLGHD]
EVHvQVXPHD]
c) se scad;
GXQHOHVHvQVXPHD] LDURDOW FDWHJRUL e se scad;
HDJUHJDUHDQXVHUHIHU ODWUDQ]DF LL
24) 6WUXFWXUD FRQVXPXOXL SRSXOD LHL vQ SHULRDGD GH ED] HVWH P UIXUL DOLPHQWDUH P UIXUL
QHDOLPHQWDUH VHUYLFLL ÌQ SHULRDGD FXUHQW SUH XULOH DX FUHVFXW DVWIHO P UIXUL
DOLPHQWDUHP UIXULQHDOLPHQWDUHVHUYLFLL5DWDLQIOD LHLDIRVW
a) 25%;
b) 23,25%;
c) 125%;
d) 123,25%;
f) 3,25%.
25) 3HQWUX RFXSDUHD XQXL ORF GH PXQF YDFDQW GH VWHQRGDFWLORJUDI V-au prezentat la concurs opt
candidate. Testul propus a constat din dactilografieUHD XQXL WH[W GH DFHHDúL P ULPH úL
GLILFXOWDWH 'DWHOH FX SULYLUH OD QXP UXO GH HURULFRPLVH úL WLPSXO GH GDFWLORJUDILHUH VH SUH]LQW
astfel:
Candidata A B C D E F G H
Nr. erori 9 8 6 4 5 10 12 7
Timp dactilo (minute) 13 11 12 15 14 9 8 10
'HSHQGHQ D GLQWUH FHOH GRX YDULDELOH VH P VRDU FX DMXWRUXO FRHILFLHQWXOXL GH FRUHOD LH DO
UDQJXULORUDOOXL.HQGDOODF UXLP ULPHHVWH
a) 0,71;
b) -0,30;
c) -1,00;
d) -0,71;
e) 1,00.
26) De la un punct de desfacere s-DXFXOHVGDWHOHXUP WRDUH
Produse 9DORDUHDYkQ] ULORUvQLDQXDULH PRGLILF ULLYROXPXOXLIL]LFvQ
(mil. lei) LDQXDULHID GHLDQXDULH
A 18 +5
B 20 -2
0RGLILFDUHD DEVROXW WRWDO D YkQ] ULORU vQ LDQXDULH ID GH LDQXDULH FD XUPDUH D
PRGLILF ULLYROXPXOXL fizic este:
a) 500 mii lei;

b) 1,30 mil. lei;
c) -500 mii lei;
d) 38 mil. lei;
e) 20,76 mil. lei.
27) &RQVWLWXLHHOHPHQWDOFRPSHQV ULLIDFWRUXOXLPXQF FRPSRQHQW D3,%
a) profitul;
EVXPHOHSO WLWHDWkWvQEDQLFkWúLvQQDWXU
c) dividendele;
d) renta;
HQXPDLVDODULLOHSO WLWHvQEDQL
28) 6H FXQRDúWH IDSWXO F vQ VWXGLXO GHSHQGHQ HORU VWDWLVWLFH GLQWUH YDULDELOHOH QXPHULFH < úL ; VH
XWLOL]HD] úL LQGLFDWRUXO PRPHQW FHQWUDW GH RUGLQXO QXPLW úL FRYDULDQ QRWDW FRY[\
Valoarea absoluW PD[LP DDFHVWXLLQGLFDWRUHVWH
a) 1;
b) σ x ;
σ 2x
c) ;
σ 2y
d) σ y ;
e) σ x σ y .
29) ÌQFDOFXOXO3URGXVXOXL,QWHUQ%UXWH[SRUWXOQHWVHFDOFXOHD]
a) Export-Impozite;
b) Export-Import;
c) Export-Amortizarea;
d) Export+Impozite indirecte-6XEYHQ LL
e) Export+Import.
30) $QFKHWDVWDWLVWLF
DHVWHRPHWRG GHREVHUYDUHWRWDO
b) HVWH R PHWRG GH REVHUYDUH SDU LDO FDUH QXPDL vQWkPSO WRU SRDWH V vQGHSOLQHDVF
FRQGL LDGHUHSUH zentativitate;

c) HVWH R PHWRG GH REVHUYDUH SDU LDO FDUH vQ PRG REOLJDWRULX WUHEXLH V vQGHSOLQHDVF
FRQGL LDGHUHSUH]HQWDWLYLWDWH
d) HVWH R PHWRG GH REVHUYDUH SDU LDO FDUH VH ED]HD] SH REOLJDWLYLWDWHD FRPSOHW ULL
chestionarelor;
HPDLHVWHGHQXPLW ú i sondaj statistic.
31) 2 SRSXOD LH VWDWLVWLF HVWH VWUXFWXUDW GXS R DQXPLW YDULDELO vQ GRX VXESRSXOD LL $ úL % ÌQ
ILHFDUH GLQ FHOH GRX VXESRSXOD LL V D XUP ULW DFHHDúL YDULDELO QXPHULF ; LDU FHOH GRX
-
GLVWULEX LLVHSUH]LQW JUDILFDVWIHO
Observându-VHJUDILFXODO WXUDWVHSRDWHDILUPD
ni
x
MoA MoB
a) LQGLFDWRULL WHQGLQ HL FHQWUDOH SUH]LQW YDORUL GLIHULWH vQ FHOH GRX VXESRSXOD LL LDU
GLVWULEX LDJHQHUDO HVWHDVLPHWULF
b) H[LVW YDORUL PRGDOH SDU LDOH GLIHULWH GDU UHOD LD GH D ditivitate a acestora permite
GHWHUPLQDUHDYDORULLPRGDOHGLQGLVWULEX LDJHQHUDO
c) YDORULOHLQGLYLGXDOHGLQFHOHGRX VXESRSXOD LLDXDFHODúLJUDGGHGLVSHUVDUH

d) YDORDUHDPRGDO DGLVWULEX LHLJHQHUDOHHVWHFXSULQV vQWUH0RAúL0RB;
e) valorile mediane ale FHORUGRX VXESRSXOD LL0HAúL0HB) sunt identice.
32) $SOLFDUHDXQXLPRGHOGHDQDOL] GLVSHUVLRQDO FXXQVLQJXUIDFWRUSHQWUXVHULLVLPSOHSUHVXSXQH
( )
r 2
FDOFXOXO úL LQWHUSUHWDUHDLQGLFDWRULORU XUP WRUL S1 = ∑ y i − y ni SHQWUX D HYDOXDFD VXUV GH
i =1
∑ ∑ (yij − y i )
n r 2
YDULD LH LQIOXHQ D vQ H[FOXVLYLWDWH D IDFWRUXOXL VLVWHPDWLF úL S2 = pentru a
j =1i =1
HYDOXDLQIOXHQ DWXWXURUFHORUODO LIDFWRULFXH[FHS LDIDFWRUXOXLVLVWHPDWLFL]RODW3HQWUXDHYDOXD
FRQWULEX LD IDFWRUXOXL VLVWHPDWLF OD YDULD LD YDULDELOHL GHSHQGHQWH VH FDOFXOHD] XQ LQGLFDWRU GH
forma:
S1
a) ;
S2
S
b) 2 ;
S1
S1
c) ;
∑ ∑ (yij − y)
n r 2
j =1i =1
S2
d) ;
∑ ∑ ( yij − y)
n r 2
j =1i =1
∑ ∑ ( yij − y i )
r n
∑ (y i − y)
r 2 2
ni
i =1 j =1
e) i =1 : .
r −1 n−r
33) 9HQLWXOQD LRQDOHVWHHJDOFX

a) 31%ODSUH XULOHSLH HL
b) 311ODSUH XULOHSLH HL
c) PNN laSUH XULOHIDFWRULORU
d) 3,1ODSUH XULOHIDFWRULORU
e) 3,1ODSUH XULOHSLH HL
34) 3HQWUX LGHQWLILFDUHD úL GLPLQXDUHD HURULORU GH REVHUYDUH HVWH QHFHVDU FRQWUROXO GDWHORU FXOHVH
Acest control nu presupune:
a) FDSULQVRQGDMV VHUHIDF DQXPLWHFDOFXOHGHRE LQHUHDYDORULORUXQRULQGLFDWRULvQVFULúL
în formulare;
b) FDODFHQWUHOHGHSUHOXFUDUHV VHYHULILFHGDF DXVRVLWWRDWHIRUPXODUHOHFXWRDWHUXEULFLOH
completate;
c) XWLOL]DUHD XQRU PRGHOH GH YHULILFDUH D LSRWH]HORU VWDWLVWLFH úL DSOLFDUHD GH WHVWH GH
verificaUHDOHVHPQLILFD LLORULQGLFDWRULORU
d) HIHFWXDUHDGHFRPSDU UL
e) VXEQLFLRIRUP XWLOL]DUHDXQRUSURJUDPHLQIRUPDWLFHVSHFLDOHODERUDWH
35) 'HQVLWDWHDXQHLUHSDUWL LLVWDWLVWLFHHVWHYL]XDOL]DW SULQ
a) KLVWRJUDP
b) FXUEDFXPXODWLY GHIUHFYHQ H
c) diagrama prin benzi;
d) diagrama prin coloane;
e) curba de concentrare a lui Lorentz.
36) ÌQ GRX SRSXOD LL VWDWLVWLFH $ úL % GH DFHODúL YROXP R YDULDELO QXPHULF ; SUH]LQW DFHOHDúL
YDULDQWH3HQWUXFHOHGRX GLVWULEX LLGHIUHFYHQ HV -au calculat mediile x A úL x B . Aceste medii
sunt egale deoarece:
a) YDORULOHLQGLYLGXDOHGLQ$úL%VXQWLGHQWLFH
b) YDORDUHD ORU GHSLQGH QX QXPDL GH YDORULOH LQGLYLGXDOH FL úL GH IUHFYHQ HOH ORU GLIHULWH GH
DSDUL LH
c) VHFDOFXOHD] GXS DFHHDúLPHWRG LDUYROXPXOSRSXOD LLORUVWDWLVWLFHHVWHDFHODúL
d) IUHFYHQ HOHGHDSDUL LHDOHYDORULORULQGLYLGXDOHGLQ$úL%VXQWLGHQWLFHGDUGLIHULWHGHOD
RSRSXOD LHODDOWD
e) vQ$úL%YDORULOHLQGLYLGXDOHVXQWLGHQWLFHúLDXDFHOHDúLIUHFYHQ HGHDSDUL LH
37) ,QGLFHOHSUH urilor consumatorului este calculat ca un indice de tip:
a) Paasche;
b) Laspeyres;
c) Fischer;
d) indice al valorii;
e) indice al volumului fizic.
38) 'RL VWDWLVWLFLHQL DX DQDOL]DW DFHOHDúL GDWH UHIHULWRDUH OD ³ vQGHSOLQLULL QRUPHORU´ D GH
PXQFLWRUL GH DFHHDúL SURIHVLH 3HQWUX D FDUDFWHUL]D WHQGLQ D FHQWUDO D YDULDELOHL XQXO D FDOFXODW
PHGLD DULWPHWLF RE LQkQG LDU FHO ODOW D FRQVLGHUDW RSRUWXQ PHGLD S WUDWLF RE LQkQG
107% (amândoi au efectuat corect calculele). Pentru a caracteriza omogenitatea datelor este
QHFHVDU GHWHUPLQDUHDFRHILFLHQWXOXLGHYDULD LH9DORDUHDDFHVWXLDHVWH
a) 19,6%;
b) 25%;
c) -75%;
d) SHUVRDQ
e) 50%.
39) Într-XQ HúDQWLRQ GH GH DJHQ L HFRQRPLFL V-DX XUP ULW GRX YDULDELOH GHSHQGHQWH VWDWLVWLF
SURILWXO QHW PLO OHL úL QXP UXO PHGLX GH VDODULD L 'HVSUH GLVWULEX LD FRPELQDW IRUPDW SH
SDWUX LQWHUYDOH HJDOH GXS SURILW úL SH WUHL LQWHUYDOH GXS QXP UXO PHGLX GH VDODULD L VH FXQRVF
XUP WRDUHOH GDWH SH vQWUHJXO HúDQWLRQ SURILWXO PHGLX D IRVW GH PLO OHL LDU FRHILFLHQWXO GH
YDULD LHDIRVW GH SURILWXO PHGLXDIRVW GH PLO OHL OD JUXSD DJHQ LORU HFRQRPLFLFX QU
PHGLXGHVDODULD LVXESHUVRDQHPLOOHLODJUXSD QUPHGLXGHVDODULD LúLPLOOHL

-
OD JUXSD úL SHVWH QU PHGLX GH VDODULD L QXP UXO GH DJHQ L HFRQRP ici pe cele trei grupe sunt
úL 0 VXUD vQ FDUH PRGLILFDUHD QXP UXOXL PHGLX GH VDODULD L FRQWULEXLH OD YDULDELOLWDWHD
SURILWXOXLDJHQ LORUHFRQRPLFLDIRVWGH
a) 46,6%;
b) 53,4%;
c) -10%;
d) 110%;
e) 100%.
40) ÌQDQDOL]DVHULLORUGHGDWHVWDWLVWLFHVHXWLOL]HD] QR LXQLOH

1. YDULDELOLWDWHDLQGHSHQGHQ DLQWHUGHSHQGHQ DFRQFHQWUDUHD
RPRJHQLWDWHDIRUPDGHUHSDUWL LHSHULRGLFLWDWHD
3URSULHW LOHSDUWLFXODULW LOHVHULLORUFURQRORJLFHVXQW
a) úL
b) úL
c) úL
d) úL 7.
TESTUL 3
1) 6H GDX GDWHOH UHIHULWRDUH OD UHSDUWL LD VDODULD LORU XQHL VRFLHW L FRPHUFLDOH GXS YHFKLPHD vQ
PXQF
Grupe (ani) 1UVDODULD L
(0 − 5] 3
(5 − 10] 5
(10 − 15] 9
(15 − 20] 15
(20 − 25] 9
(25 − 30] 5
peste 30 3
TOTAL n=49
9HFKLPHDPHGLHDXQXLVDODULDWvQFDGUXOVRFLHW LLFRPHUFLDOHHVWH
a) 12,5 ani;
b) 21,5 ani;
c) 9,75 ani;
d) 17,5 ani;
e) 24,5 ani.
2) $JUHJDWHOH PDFURHFRQRPLFH VH GHWHUPLQ OD SUH XULOH SLH HL VDXOD SUH XULOHIDFWRULORU 7UHFHUHD
GHODRFDWHJRULHGHSUH XULODDOWDVHUHDOL]HD]
a) SUH XOIDFWRULORU SUH XOSLH HL - impozitele indirecte;

b) SUH XOIDFWRULORU SUH XOSLH HLLPSR]LWHOHLQGLUHFWH
c) SUH XOIDFWRULORU SUH XOSLH HL - impozitele indirecte nete;

d) SUH XOIDFWRULORU SUH XOSLH HLVXEYHQ LLOH
e) SUH XOIDFWRULORU SUH XOSLH HL VXEYHQ LLOH

-
3) Indicatorii de rezultate macroeconomice (agregatele macroeconomice) se pot calcula ca

LQGLFDWRULGHQDWXU EUXW úLGHQDWXU QHW &DOFXOXOLQGLFDWRULORUvQYDULDQWDQHW VHIDFH
a) ,QGLFDWRULL GH QDWXU QHW ,QGLFDWRULL GH QDWXU EUXW $ORFD LD SHQWUX FRQVXPXO GH
capital fix;
b) ,QGLFDWRULL GH QDWXU QHW ,QGLFDWRULL GH QDWXU EUXW 6ROGXO YDORULL DG XJDWH EUXWH vQ
-
UDSRUWFXVWU LQ WD tea;
c) ,QGLFDWRULL GH QDWXU QHW ,QGLFDWRULL GH QDWXU EUXW 6ROGXO YDORULL DG XJDWH EUXWHvQ
UDSRUWFXVWU LQ WDWHD
d) ,QGLFDWRULL GH QDWXU QHW ,QGLFDWRULL GH QDWXU EUXW - $ORFD LD SHQWUX FRQVXPXO GH
capital fix;
e) ,QGLFDWRULLGHQDWXU QHW ,QGLFDWRULLGHQDWXU EUXW - Exportul net.
4) 9HQLWXO SHUVRQDO GLVSRQLELO 93' H[SULP YHQLWXULOH JRVSRG ULLORU PHQDMHORU FH SRW IL
XWLOL]DWHSHQWUXDFRSHULUHDFKHOWXLHOLORUSHUVRQDOHúLSHQWUXHFRQRPLVLUH
9HQLWXO3HUVRQDO'LVSRQLELOVHFDOFXOHD]
a) VPD = Veniturile personale + Impozitele personale;
b) 93' 9HQLWXO1D LRQDO-6ROGXOYDORULLDG XJDWHEUXWHvQUDSRUWFXVWU LQ WDWHD
c) VPD = Veniturile personale - Impozitele personale;
d) 93' 9HQLWXO1D LRQDO - Impozitele pe veniturile firmelor + Transferurile de la Guvern
úLILUPH
e) 93' 9HQLWXO1D LRQDO,PSR]LWHOHSHQWUXDVLJXU ULVRFLDOH'REkQ]LOHSULPLWHGHSRSXOD LH
5) ,QGLFDWRULL PDFURHFRQRPLFL GH UH]XOWDWH DJUHJDWHOH VH GHWHUPLQ FD LQGLFDWRUL QRPLQDOL vQ
SUH XUL FXUHQWH úLVDX FD LQGLFDWRUL UHDOL vQ SUH XUL FRPSDUDELOH VDX FRQVWDQWH &DOFXOXO vQ
H[SUHVLHUHDO VHHIHFWXHD]
a) Agregat real = Agregat nominal -$ORFD LDSHQWUXFRQVXPXOGHFDSLWDOIL[$&&)

$JUHJDW QRPLQDO
b) Agregat real =
Indicele preturilor producatorilor (Laspeyres)
$JUHJDW QRPLQDO
c) Agregat real =
Indicele pretului DJUHJDWXOXL (deflatorul PIB)
d) $JUHJDWUHDO $JUHJDWQRPLQDO[,QGLFHOHSUH XOui agregatului (deflatorul PIB);
e) Agregat real = Agregat nominal x Indicele Paasche.
6) 2VHULHGHWLPSVHUHSUH]LQW JUDILFSULQWU -o:
a) FRUHORJUDP
b) GLDJUDP GHVWUXFWXU
c) FURQRJUDP KLVWRULRJUDP
d) FDUWRJUDP
e) FDUWRGLDJUDP
7) 'DF VH QRWHD] x a - PHGLD DULWPHWLF x g - PHGLD JHRPHWULF x h - PHGLD DUPRQLF xp-
PHGLDS WUDWLF UHOD LDGHRUGLQHGLQWUHPHGLLHVWHXUP WRDUHD
a) x p ≤ x a ≤ x h ≤ x g ;
b) x a ≤ x h ≤ x g ≤ x p ;
c) x h ≤ x a ≤ x g ≤ x p ;
d) x g ≤ x p ≤ x a ≤ x h ;
e) x h ≤ x g ≤ x a ≤ x p .
8) 'DF VH QRWHD] x a - PHGLD DULWPHWLF [mo - YDORDUHD PRGDO [me - YDORDUHD PHGLDQ vQWU -o
VHULHGHUHSDUWL LHFHLWUHLLQGLFDWRULVXQWHJDOL x a =xmo = xme) atunci când:
a) seria este de tip calitativ;
b) VHULDHVWHOHSWRFXUWLF
c) VHULDHVWHSODWLFHQWLF
d) VHULDHVWHSHUIHFWVLPHWULF
e) seria este de tip normal.

9) 9HULILFDUHD FRQFRUGDQ HL GLQWUH UHSDUWL LD H[SHULPHQWDO ³HPSLULF ´ RE LQXW vQWU -o cercetare
FRQFUHW úL UHSDUWL LD WHRUHWLF SUHVXSXV GH H[HPSOX QRUPDO VH HIHFWXHD] FX DMXWRUXO PDL
multor teste.
Expresia:
k (ni − n ⋅ pi )2
∑ n ⋅ pi
i =1
UHSUH]LQW VWDWLVWLFDWHVWXOXL
a) Shapiro - Wilk;
b) Lalliefors;
c) Hi-S WUDWχ2);
d) Kolmogorov-Smirnov;
e) Gnedenko.
10) 3HQWUXDGLPLQXDHURDUHDVLVWHPDWLF LQWURGXV ODFDOFXOXOGLVSHUVLHLvQWU RVHULHGHUHSDUWL LHSH

-
LQWHUYDOH SULQ IRORVLUHD FHQWUHORU GH LQWHUYDO :)6KHSSDUG D SURSXV R FRUHF LH DVWIHO vQFkW
UHOD LDGHFDOFXOHVWH
a) σ ’2 =
∑ xi’ f i ⋅ h 2 − ( x − h ) 2 ;
∑ fi
h2
b) σ ’2 = σ 2 − ;
12
c) σ ’2 = p(1 − p) ;
2
∑ x i2 fi  ∑ x i fi 
d) σ ’ =
2
−  ;
∑  
fi  ∑ fi 
∑ (x i − x)
2
fi
e) σ ’2 = .
100
Unde σ ’2 - YDORDUHD UHFDOFXODW D GLVSHUVLHL h - P ULPHD LQWHUYDOXOXL GH JUXSDUH xi - valorile
caracteristicii; x - media; fi -IUHFYHQ HOHp - media caracteristicii binare.
11) 'HWHUPLQDUHD YROXPXOXL HúDQWLRQXOXL vQ YDULDQWD ³DOHDWRU VLPSOX UHSHWDW´ VH HIHFWXHD]
XWLOL]kQGUHOD LD
zα2 ⋅ σ 2
a) n = ;
z 2 ⋅σ 2
∆2 + α
x N
n ⋅ N j ⋅ σ 2j
2
b) n = ;
k
∑ N j ⋅σ 2
j
j =1
2
 zα + z β   k 2 
c) n =    ;
 z − z  ⋅  1 + 2 
 p1 p2 
1 − p1
lg
1 − p2
d) n = ;
p2 1 − p2
lg − lg
p1 1 − p1
z2 ⋅σ 2
e) n = α .
∆2
x
12) ,QGLFLL SUH XULORU PHGLL OD SULQFLSDOHOH SURGXVH YkQGXWH SH SLD D U QHDVF VH GHWHUPLQ vQ
varianta:
a) Laspeyres;
b) Edgeworth;
c) Fischer;
d) Paasche;
e) Marschal.
13) 3H ED]D XQXL VRQGDM Q VWXGHQ L HIHFWXDW DOHDWRU vQ FDGUXO IDFXOW LL V -au înregistrat diferite
FDUDFWHULVWLFL 3UHOXFUkQG GDWHOH UHIHULWRDUH OD GRX GLQWUH DFHVWH FDUDFWHULVWLFL V DX RE LQXW
-
XUP WRDUHOHUH]XOWDWH
Culoarea ochilor
GHVFKLV vQFKLV
Culoarea deschis 17 6 23
S UXOXL închis 9 19 28
26 25 51
Total
&RHILFLHQWXOGHDVRFLHUHFRQFRUGDQ vQWUHFHOHGRX FDUDFWHULVWLFLDUHYDORDUHD
a) 0,243;
b) 0,713;
c) 0,980;
d) 0,01;
e) 0,901.
14) 9DORDUHDUDSRUWXOXLGHFRUHOD LHHVWHHJDO FXYDORDUHDFRHILFLHQWXOXLGHFRUHOD LHDWXQFLFkQG
a) UHSDUWL LDHVWHXQLPRGDO
b) UHSDUWL LDHVWHVLPHWULF
c) OHJ WXUDGLQWUHYDULDELOHHVWHOLQLDU
d) OHJ WXUDGLQWUHYDULDELOHHVWHLQYHUV
e) OHJ WXUDGLQWUHYDULDELOHHVWHGLUHFW
15) Produsul Intern Brut a fost 109.515 mld. lei în anul 1996, respectiv de 249.750 mld. lei în 1997,
VF GHUHD UHFDOFXODW vQ SUH XUL FRPSDUDELOH ILLQG GH - 5DWD LQIOD LHL vQ DQXO
comparativ cu 1996 a fost:
a) 244,16%;
b) 109,20%;
c) 344,16%;
d) 57,20%;
e) 144,16%.
16) ,QGLFLLSUH XULORUGHFRQVXPDOSRSXOD LHLvQDQXOID GHDXIRVW
• ODP UIXULDOLPHQWDUe 251,4%;

• ODP UIXULQHDOLPHQWDUH
• la servicii 276,5%.
Ponderile celor trei grupe în totalul cheltuielilor au fost:
• P UIXULDOLPHQWDUH
• P UIXULQHDOLPHQWDUH
• servicii 12%;
&XQRVFkQG IDSWXO F vQ ID GH FkúWLJXO VDODULDO PHGLX QR minal net a fost de
GLQDPLFDVDODULLORUUHDOHDIRVWvQHJDO FX
a) 77,6%;
b) 112,5%;
c) 177,6%;
d) 100,0%;
e) 47,6%.
17) /DRILUP vQGHFXUVXOXQHLSHULRDGHV-DXvQUHJLVWUDWXUP WRDUHOHGDWH

• LQGLFHOHvQ]HVWU ULLWHKQLFHDPXQFLL
• modificarea prRFHQWXDO DHILFLHQ HLFDSLWDOXOXLIL[-5%;
• LQGLFHOHQXP UXOXLGHVDODULD L
0RGLILFDUHDSURGXF LHLHVWHHJDO FX
a) 100%;
b) 0,9576;
c) -7,5%;
d) +12,3%;
e) 112,3%.
18) ,QGLFHOHVLQWHWLFGHJUXSVWDELOLWFDPHGLHDUPRQLF DLQGLFLORULQGLYLGXDOLHVWH
a)
∑ x1 f 1 : ∑ x 0 f 0 ;
∑ f1 ∑ f 0
b)
∑ x1 ( f 1 + f 0 ) ;
∑ x0 ( f1 + f 0 )
c)
∑ x 0 f 1 ⋅ ∑ x1 f 1 ;
∑ x 0 f 0 ∑ x1 f 0
d)
∑ x1 f 1 ;
1
∑ x1 f 1
ix
q q q
e) n : n −1 = n .
q0 q0 q n −1
19) Într-RVHULHGHLQGLFLSHQWUXIDFWRUXOFDOLWDWLY[YDULDQWD³ED] PRELO ´úL³SRQGHUHYDULDELO ´
este:
a)
∑ x1 f 0 ; ∑ x2 f 1 ;...; ∑ xi f i −1 ;...; ∑ xn f n−1 ;
∑ x0 f 0 ∑ x1 f 1 ∑ xi −1 f i −1 ∑ xn−1 f n−1
b)
∑ x1 f 1 ; ∑ x2 f 2 ;...; ∑ xi f 1 ;...; ∑ xn f n ;
∑ x0 f 0 ∑ x1 f 1 ∑ xi −1 f i −1 ∑ xn−1 f n−1
c)
∑ x0 f 0 ; ∑ x1 f 1 ;...; ∑ xi −1 f i −1 ;...; ∑ xn−1 f n−1 ;
∑ x1 f 1 ∑ x2 f 2 ∑ xi f i ∑ xn f n
d)
∑ x1 f 1 ; ∑ x 2 f 2 ;...; ∑ xi f i ; ...; ∑ x n f n ;
∑ x 0 f 1 ∑ x1 f 2 ∑ xi −1 f i ∑ x n−1 f n
e)
∑ x1 f 1 ; ∑ x1 f 2 ;...; ∑ x1 f i ;...; ∑ x1 f n .
∑ x 1 f 1 ∑ x1 f 2 ∑ x1 f i ∑ x1 f n
20) 5HIHULWRUODDFWLYLWDWHDHFRQRPLF DXQHLVRFLHW LFRPHUFLDOHVHFXQRVFXUP WRDUHOHGDWH
Unitatea 9DORDUHDSURGXF LHLPLOOHL Modificarea valorii

3HUGHED] 3HUFXUHQW pe seama modiILF ULL
SUH XULORUPLOOHL
A 1200 1850 350

B 875 1600 275
0RGLILFDUHD UHODWLY D YDORULL OD QLYHOXO vQWUHJLL VRFLHW L FDX]DW GH PRGLILFDUHD YROXPXOXL
IL]LFDOSURGXF LHLvQWUHFHOHGRX SHULRDGHDIRVWHJDO FX
a) -12,5%;
b) +100,0%;
c) +36,1%;
d) +136,1%;
e) -112,5%.
21) ÌQ VWDELOLUHD WUHQGXOXL ³DMXVWDUHD´ VHULHL SHQWUX LGHQWLILFDUHD WHQGLQ HL FHQWUDOH PHWRGD
PRGLILF ULLPHGLLDEVROXWHVHDSOLF DWXQFL
a) FkQGHYROX LDHVWHH[SRQHQ LDO
b) FkQGPRGLILF ULOHFXED] PRELO VXQWDSUR[L mativ egale;

c) FkQGVHULDHVWHIRUPDW GLQWU XQQXP ULPSDUGHWHUPHQL
-
d) FkQGVHULDHVWHIRUPDW GLQP ULPLUHODWLYH
e) FkQGVHULDHVWHGHPRPHQWHLQHJDOGLVWDQ DWH
22) 0HWRGDLQIOXHQ HORUL]RODWH³UHVWXOXLQHGHVFRPSXV´QXVHSRDWHDSOLFDDWXQFLFkQG
a) x1 = x0 ; f1 = f0;
b) x1 < x0 ; f1 < f0;
c) x1 < x0 ; f1 > f0;
d) x1 > x0 ; f1 < f0;
e) x1 > x0 ; f1 = f0.
Ramuri economice 'LQDPLFD9$%ID GH Structura VAB pe ramuri

(%) (%)
Industrie 95,0 36,8
$JULFXOWXU 6LOYLFXOWXU 101,4 20,8
&RQVWUXF LL 78,2 7,9
Servicii 88,8 34,5
0RGLILFDUHDSRSXOD LHLRFXSDWHvQID GHDIRVWGH -2%.

'LQDPLFDSURGXFWLYLW LLVRFLDOHDPXQFLLDIRVWHJDO FX
a) 94,76%;
b) 102,51%;
c) 104,76%;
d) 2,51%;
e) 194,76%.
24) Cunoscând valorile observate (YiúLFHOHDMXVWDWHUHFDOFXODWHSULQWU-un model analitic ( Yi ):
Yi : 98; 109; 121; 145; 152

Yi: 99; 108; 119; 147; 152
&RHILFLHQWXOGHGHWHUPLQD LHDOPRGHOXOXLGHUHJUHVLHSULQFDUHV -a realizat ajustarea este egal cu:
a) 1,215;
b) 0,095;
c) 0,875;
d) 0,962;
a) 0,715.
25) Pentru estimarea fondului de salarizare necesar într-R OXQ OD R 6& FX GH DQJDMD L GLQ FDUH
DQJDMD L SHUPDQHQW úL FRODERUDWRUL V-a organizat un sondaj aleator stratificat
SURSRU LRQDOI U UHYHQLUHGHYROXPGLQFROHFWLYLWDWHDJHQHUDO 'LQSUHOXFUDUHDGDWHORUGLQ
HúDQWLRQDUH]XOWDWXQVDODULXPHGLXDODQJDMD LORUFXFRQWUDFWGHPXQF GHPLOOHLúLXQVDODULX
PHGLXDODQJDMD LORUvQUHJLPGHFRODERUDUHGHPLO lei, iar dintr-RFHUFHWDUHDQWHULRDU VHúWLHF
IDFWRUXO ÄUHJLPXO GH DQJDMDUH´ LQIOXHQ HD] YDULD LD VDODULXOXL vQ SURSRU LH GH )RQGXO GH
salarizare estimat pentru întreaga S.C. (pentru o probabilitate de 0,9973, z =3), este:

a) (3,32 mil. lei; 4,28 mil. lei);

b) (2568 mil. lei; 3504 mil. lei);
c) (2656 mil. lei; 3424 mil. lei);
d) (3,21 mil. lei; 4,38 mil. lei);
e) (2800 mil. lei; 3280 mil. lei).
26) 2FUHúWHUHDHILFLHQ HLDFWLYLW LLHFRQRPLFHQXVHUHDOL]HD] GDF

a) LQGLFHOHGHGLQDPLF DHILFLHQ HLIRORVLULL fondurilor fixe este supraunitar;
b) GLQDPLFDSURGXF LHLPDUI GHYDQVHD] GLQDPLFDFDSLWDOXOXLIL[
c) LQGLFHOHGHGLQDPLF DQHFHVDUXOXLGHPLMORDFHIL[HHVWHVXSUDXQLWDU
d) indicele de dinaPLF DSURGXFWLYLW LLPXQFLLHVWHVXSUDXQLWDU
e) GLQDPLFDSURGXF LHLPDUI GHYDQVHD] GLQDPLFDQXP UXOXLGHVDODULD L
27) ÌQOXQDLDQXDULHvQGRX ILOLDOHDOHXQHLILUPHV DXvQUHJLVWUDWXUP WRDUHOHGDWH
-
- vQ ILOLDOD $ FHL DQJDMD L UHSUH]HQWkQG GLQ WRWDOXO DQJDMD LORU ILUPHL PDX UHDOL]DW R
SURGXF LHGHPLOOHL ;
- în filiala B s-a realizat o productivitate medie a muncii de 3,1 mil. lei.
ùWLLQG F vQ OXQD IHEUXDULH SURGXFWLYLWDWHD PHGLH D PXQFLL SH DQVDPEOX FHORU GRX ILOLDOH D IRVW GH
PLOLRDQH OHL LDU QXP UXO WRWDO GH DQJDMD L D IRVW GH PRGLILFDUHD DEVROXW D SURGXF LHL vQ
OXQDIHEUXDULHID GHLDQXDULHSHDQVDPEOXOILUPHLGDWRUDW PRGLILF ULLQXP UXOXLWRWDOGHDQJDMD L
a fost:
a) 178,44 mil. lei;
b) 195,96 mil. lei;
c) 138 mil. lei;
d) 170,4 mil. lei;
e) 374,4 mil lei.
28) ÌQDQDOL]DVWDWLVWLF DVH]RQDOLW LLXQHL6&5LQGLFLLGHVH]RQDOLWDWHVHGHWHUPLQ DWXQFLFkQG
a) IHQRPHQXODUHRHYROX LHSHWHUPHQOXQJDVHP Q WRDUHXQHLSURJUHVLLJHRPHWULFH
b) vQ VHULD FURQRORJLF VH FRQVWDW F PRGLILF ULOH DEVROXWH FX ED] PRELO VXQW DSUR[LPDWLY
egale;
c) s-a utilizat pentru deteUPLQDUHDWUHQGXOXLRPHWRG PHFDQLF
d) s-DXWLOL]DWSHQWUXGHWHUPLQDUHDWUHQGXOXLRPHWRG DQDOLWLF
e) FRPSRQHQWHOHGHWUHQGRVFLODWRULHúLDOHDWRDUHVHFRPSXQGXS XQPRGHOPXOWLSOLFDWLY
29) ,QGLFDWRUXOVWDWLVWLFÄHQHUJLDLQIRUPD LRQDO 2QLFHVFX´HVWHXWLOL]DWvQDQDOL]DVWDWLVWLF D
a) REOLFLW LL
b) WHQGLQ HLFHQWUDOH
c) YDULD LHL
d) FRQFHQWU ULLGLYHUVLILF ULL
e) EROWLULLDSODWL] ULL
30) ÌQFRQVWUXF LDFRQWXULORUPDFURHFRQRPLFHGLQFDGUXO6&1QXDUHVROG
a) FRQWXOGHUHSDUWL LHDYHQLWXULORU
b) contul de creare a veniturilor;

c) FRQWXOGHSURGXF LH
d) contul sintetic de bunuri;

e) contul de modificare a patrimoniului.
31) 'DF GLVWULEX LDXQXLORWGHPLQJLFRQIHF LRQDWHGLQDFHODúLPDWHULDOvQIXQF LHGHGLPHQVLXQH
HVWHQRUPDO úLSHUIHFWVLPHWULF DWXQFLGLVWULEX LDORWXOXLGXS YROXPHVWH
a) SHUIHFWVLPHWULF
b) DVLPHWULF vQFDUHSUHGRPLQ YDORULOHPDUL
c) DVLPHWULF vQFDUHSUHGRPLQ YDORULOHPLFL
d) vQIRUP GHÄ8´
e) QXVHSRDWHSUHFL]DIRUPDGLVWULEX LHL
32) ÌQGHWHUPLQDUHDDJUHJDWHORUPDFURHFRQRPLFHLQGLFDWRULLFDUHH[SULP S rodusul domestic iau în

calcul:
a) UH]XOWDWXODFWLYLW LLSURGXFWLYHDWXWXURUDJHQ LORUGLQLQWHU RUXO
i ULLQD LRQDOLVDXVWU LQL
b) UH]XOWDWXO DFWLYLW LL SURGXFWLYH D WXWXURU DJHQ LORU QD LRQDOL FDUH úL DX GHVI úXUDW DFWLYLWDWHD
-
SHWHULWRULXO ULLVDXvQVWU LQ WDWH
c) UH]XOWDWXO DFWLYLW LL SURGXFWLYH D DJHQ LORU QD LRQDOL FDUH úL DX GHVI úXUDW DFWLYLWDWHD QXPDL
-
SHWHULWRULXO ULL
d) UH]XOWDWXO DFWLYLW LL SURGXFWLYH D DJHQ LORU QD LRQDOL FDUH úL DX GHVI úXUDW DFWLYLWDWHD SH
-
WHULWRULXO ULLFHOSX in 11 luni, în cadrul unui an;
e) SURGXF LDPHQDMHORUSHQWUXFRQVXPXOSURSULX
TESTUL 4
1) ÌQ6LVWHPXO&RQWXULORU1D LRQDOHLPSR]LWHOHLQGLUHFWHQHWHIDFRELHFWXO
a) GHELWXOXLFRQWXOXL³3URGXF LH´
b) FUHGLWXOXLFRQWXOXL´3URGXF LH´
c) VROGXOXLFRQWXOXL³3URGXF LH´
d) soldului contului “Venituri”;
e) debitului contului de “Modificare a patrimoniului sectorului firme”.
2) 3UHVXSXQHPF VXQWH LLQWHUHVD LvQHIHFWXDUHDWHVWXOXLVWDWLVWLF
H 0 : m = 200
H a : m > 200
úL XWLOL]D L UHJXOD GH GHFL]LH ³6H UHVSLQJH +0 GDF PHGLD HúDQWLRQXOXL GH GH XQLW L HVWH PDL
PDUHGH´'HYLD LDVWDQGDUGvQSRSXOD LHHVWHGH3UREDELOLWDWHDFRPLWHULLXQHLHURULGHJHQXO
întâi este:
a) 13,36%;
b) 6,68%;
c) 43,32%;
d) 0,4332;
e) 3,34%.
3) 6DODULD LL XQHL VRFLHW L FRPHUFLDOH DX XQ VDODULX PHGLX GH PLL OHL 3DWURQXO KRW U úWH V
P UHDVF VDODULXOILHF UXLDQJDMDWGHRUL1RXOVDODULXPHGLXYDIL
a) 750 mii lei;

b) 780 mii lei;
c) 975 mii lei;
d) 576,9 mii lei;
e) 880 mii lei.
4) ,QFOXGHUHD UHVXUVHORU PLQHUDOH vQ DYX LD QD LRQDO VH UHDOL]HD] SULQ FRQVWLWXLUHD XQRU trepte de
DWUDJHUHvQFLUFXLWXOHFRQRPLFDODFHVWRUUHVXUVHGLQSXQFWGHYHGHUHDOJUDGXOXLGHFXQRDúWHUHD
DFHVWRUD úL DO SRVLELOLW LORU GH H[SORDWDUH 1XP UXO GH WUHSWH vQ FDUH VH FXSULQG DFHVWH UHVXUVH
minerale sunt:
a) 2;
b) 4;
c) 3;
d) 5;
e) 8.
5) 1XP UXO DQJDMD LORU XQHL FRPSDQLL FDUH DEVHQWHD] OXQHD DUH DSUR[LPDWLY R GLVWULEX LH 3RLVVRQ
LDUQXP UXOPHGLXGHDEVHQ LGLQDFHDVW ]LDV SW PkQLLHVWH3UREDELOLWDWHDFDPDLSX LQGH
DQJDMD LV DEVHQWH]HvQWU R]LGHOXQLDV SW PkQLLHVWH

-
a) 25,10%;
b) 19,31%;
c) 2,6%;
d) 51,84;
e) 26,74%.
6) )LH R FROHFWLYLWDWH VWDWLVWLF VLVWHPDWL]DW vQ JUXSH GXS YDORULOH FDUDFWHULVWLFLL GH JUXSDUH ; úL
r
în mJUXSHGXS YDORULOHYDULDELOHLDQDOL]DWH<úLSHQWUXFDUHV -au calculat dispersiile: σ 2 =
2
GLVSHUVLD WRWDO σ i2 GLVSHUVLLOH GH JUXS i = 1, r ), σ PHGLD GLVSHUVLLORU GH JUXS δ 2=
dispersia dintre grupe.
&RQWULEX LDIDFWRUXOXLGHJUXSDUH;ODYDULD LDJHQHUDO DYDULDELOHL<VHP VRDU FXLQGLFDWRUXO
2
σ
a) R = 2
;
σ2
δ2
b) R 2 = ;
σ2
δ2
c) R 2 = 1 − ;
σ2
2
∑ (y j − y )
r m
∑ σ i2 ni . n. j
j =1
d) R 2 = i =1 : ;
r m
∑ ni . ∑ n. j
i =1 j =1
2
∑ ∑ (y j − y i ) ∑ (y j − y )
r m m 2
nij n. j
i =1 j =1 j =1
e) R = 2
: .
r m m
∑ ∑ nij ∑ n. j
i =1 j =1 j =1
/HJ WXULOHGLQWUHIHQRPHQHOHHFRQRPLFR VRFLDOHGHPDV VXQW -
a) OHJ WXULIXQF LRQDOH
b) OHJ WXULFDUHVHVXSXQDF LXQLLOHJLORUVWRFKDVWLFH
c) OHJ WXULFHSRWILSXVHvQHYLGHQ ODQLYHOXOILHF UHLXQLW LvQSDUWH
d) OHJ WXULFDUHVHVXSXQDF LXQLLOHJLORUGLQDPLFH
e) OHJ WXULXQLYRFGHWHUPLQDWH
6HFRQVLGHU XQWDEHOGHFRQWLQJHQ FRUHOD LHvQIRUPDVDJHQHUDO :

{[(x , y )n ]; j ∈ J , k ∈ K}
j k jk
&RYDULDQ DGLQWUHYDULDELOHOH;úL<&RY;<FDOFXODW SHED]DWDEHOXOXLHVWH
a) Cov( X , Y ) =
1
( )(
∑ ∑ x j − x y k − y n. j ;
n j k
)
1
b) Cov ( X , Y ) = ∑ ∑ x j yk n jk − xy ;
n j k
c) Cov( X , Y ) =
1
(
∑ ∑ x j − x yk − y ;
n j k
)( )
1 xj − x
d) Cov ( X , Y ) = ∑∑
n j k yk − y
nij ;
∑ ∑ (x j − x)(y j − y)nij
j k
e) Cov ( X , Y ) = .
nσ x σ y
xj − x yk − y
9) 'DF vQ WDEHOXO GH FRQWLQJHQ GHILQLW OD SUREOHPD QRW P Uj = úL Vk = ,
σx σy
atunci:
a) Cov ( X , Y ) = σ x σ y Cov (U ,V ) ;
b) Cov ( X , Y ) ≠ σ x σ y Cov (U ,V ) ;
Cov (U ,V )
c) Cov ( X , Y ) = ;
σ xσ y
d) Cov ( X , Y ) − Cov (U ,V ) = σ xσ y ;
e) Cov ( X , Y ) = σ U σ V Cov (U ,V ) .
10) 3UHFL]LDHVWLP ULLSDUDPHWULORU SRSXOD LHLJHQHUDOH SHED]DGDWHORUGH VRQGDMGHSLQGHGHHURULOH
GHvQUHJLVWUDUHúLGHHURULOHGHUHSUH]HQWDWLYLWDWH3HQWUXDPD[LPL]DSUHFL]LDHVWLP ULORU
a) HVWH VXILFLHQW V VH HOLPLQH VXUVHOH HURULORU GH vQUHJLVWUDUH SULQ GLIHULWH PRGDOLW L GH
verifLFDUHDYHULGLFLW LLGDWHORUFXOHVH
b) HVWHVXILFLHQWV DFRUG PXQLW LORUSRSXOD LHLVWDWLVWLFHúDQVHHJDOHGHDILLQFOXVHvQHúDQWLRQ
c) HVWH QHFHVDU V HOLPLQ P HURULOH GH UHSUH]HQWDWLYLWDWH SULQ UHVSHFWDUHD SULQFLSLLORU
VHOHF LHLDOHDWRDUH
d) este necesar V HOLPLQ P HURULOH GH vQUHJLVWUDUH VXUVHOH HURULORU VLVWHPDWLFH GH
UHSUH]HQWDWLYLWDWHúLV PLQLPL] PHURULOHDOHDWRDUHGHUHSUH]HQWDWLYLWDWH
e) HVWH QHFHVDU V HOLPLQ P HURULOH GH vQUHJLVWUDUH úL QRQU VSXQVXULOH OD vQWUHE ULOH GLQ
chestionare.
11) ClasifiFDUHD DFWLYLW LORU HFRQRPLFR VRFLDOH GLQ HFRQRPLD QD LRQDO VH UHDOL]HD] SH FDWHJRULL
-
GLYL]LXQLJUXSHúLVDXFODVH
a) 2FDWHJRULHHVWHPDLRPRJHQ GHFkWRGLYL]LXQHJUXS VDXFODV
b) *UXSDGHDFWLYLW LSUH]LQW FHDPDLPDUHRPRJHQLWDWHvQUDSRUWFXFHO elalte;

c) 2JUXS HVWHPDLRPRJHQ GHFkWRFDWHJRULHVDXGLYL]LXQHGDUPDLHWHURJHQ GHFkWRFODV
d) &ODVDGHDFWLYLW LHVWHPDLHWHURJHQ GHFkWRFDWHJRULHGLYL]LXQHVDXJUXS
e) 'LYL]LXQHD HVWH PDL RPRJHQ GHFkW R JUXS VDX FODV GDU PDL HWHURJHQ GHFkW R
FDWHJRULHGHDFWLYLW L
F (β 0 , β 1 ) = ∑ (yi − β 0 − β 1xi )
2
&RQGL LD QHFHVDU FD H[SUHVLD V ILH PLQLP HVWH DFHHD FD
i
GHULYDWHOHVDOHSDU LDOHvQIXQF LHGH β0úLβ1V ILHHJDOHFX]HUR
dF
=0
dβ 0
dF
=0
dβ 1
12) 6ROX LDDFHVWXLVLVWHPGHHFXD LLHVWHFXSOXOGHYDORri (b0, b1)FRUHVSXQ] WRUSDUDPHWULORU β0, β1)
definit prin:
Cov(x , y)
a) b1 = úL b0 = y − b1 x ;
σ 2x
Cov(x , y )
b) b1 = úL b0 = y − b1 x ;
nσ x σ y
Cov(x , y )
c) b1 = y − b0 x úL b0 = ;
σ 2x
d) b1 = b0 = y ;
Cov(x , y )
e) b1 = b0 = .
σ 2x
13) 6H úWLH F σ 2y =

1
∑
r i
( )
1
yi − y ;σ 2y.x = ∑ yi − Yi
2
n i
2
( ) úL σ Y2 =
1
∑
n i
(
Yi − y)2
unde
Yi = b0 + b1 xi 'DF UHVWHFRHILFLHQWXOGHFRUHOD LHGLQWUHYDULDELOHOH<úL;DWXQFL
( )
a) σ 2y .x = σ 2y 1 − r 2 úL σ 2y < σ 2y .x + σ Y2 ;
b) σ 2y.x > σ 2y (1 − r )
2
úL σ 2y = σ 2y .x + σ Y2 ;
c) σ 2y.x = σ 2y (1 − r )
2
úL σ 2y = σ 2y .x + σ Y2 ;
d) σ 2y.x > σ 2y (1 − r )
2
úL σ 2y < σ 2y .x + σ Y2 ;
e) σ 2y.x < σ 2y (1 − r )
2
úL σ 2y > σ 2y .x + σ Y2 .
14) 2 YDULDELO FRPSOH[ < HVWH H[SULPDW vQ IXQF LH GH IDFWRULL DEFGHIJK D F URU LQIOXHQ
WUHEXLH L]RODW 5HOD LD GLQWUH < úL IDFWRULL V L ILLQG PXOWLSOLFDWLY SHUPLWH R GHVFRPSXQHUH vQ
trepte de forma:
P Calcularea unei a
Divizarea
este par doua sume mobile
prin 2 P
(de ordinul 2)
$IODUHDQXP UXOXLGH
termeni din care se Aflarea valorilor

Calculul
FDOFXOHD] PHGLLOH DMXVWDWHúLWUDVDUHD
mobile (ordinul de sumelor mobile

trendului pe grafic
filtraj = p∈ N)
P Divizarea
este impar prin 2 P
b) 'DF S HVWH SDU HVWH QHFHVDU V FDOFXO P PHGLL PRELOH SDU LDOH GH RUGLQXO DSRL SH
ED]D DFHVWRUD PHGLL PRELOH SDU LDOH GH RUGLQXO úDPG SkQ DMXQJHP OD PHGLLOH
finale (valorile ajustate) plasate în dreptul termenilor reali;

 p + 1
c) 'DF SHVWHLPSDUVHSLHUGSULQDMXVWDUHXQQXP UGH
 2  termeni reali;
d) 'DF SHVWHSDUVHSLHUGSULQDMXVWDUHXQQXP UGHSWHUPHQLUHDOL
e) 1XP UXOYDORULORUDMXVWDWHHVWHDFHODúLLQGLIHUHQWGHQDWXUDOXL p ∈N .
17) ,QGLFHOHPHGLXGHGLQDPLF SHQWUXXQRUL]RQW de timp 1, T VHFDOFXOHD] FDPHGLHJHRPHWULF D
LQGLFLORUGHGLQDPLF FXED] PRELO GLQRUL]RQWXO 1, T FXFRQGL LDFDDFHúWLDV SUH]LQWHYDORUL
DSURSLDWHV ILHRPRJHQL$FHDVW FRQGL LH
a) HVWHIDFXOWDWLY
b) este LPSRUWDQW úLWUHEXLHUHVSHFWDW GHRDUHFHLQGLFHOHPHGLXVHSRDWHFDOFXODúLvQIXQF LH
doar de termenii extremi (y1 úL \T I U V VH LQ VHDPD GH HYROX LD IHQRPHQXOXL vQ
interiorul orizontului de timp;
c) QXHVWHQHFHVDU GHRDUHFHHDH[FOXGHQHFHVLWDWHDUHSUH]HQWDWLYLW LLPHGLHLFDOFXODWHvQWU-o
serie de date statistice;
d) QX HVWH QHFHVDU GHRDUHFH vQ RULFH VHULH FURQRORJLF PHGLD JHRPHWULF VW OD ED]D
GHWHUPLQ ULLLQGLFHOXLPHGLXGHGLQDPLF
e) WUHEXLH UHVSHFWDW QXPDLDWXQFLFkQG RUL]RQWXO GHWLPS 1, T al seriei cronologice nu este

mai mic de 5 ani.
18) 3HQWUX GHWHUPLQDUHD DJUHJDWHORU PDFURHFRQRPLFH VH XWLOL]HD] GDWH GLQ XUP WRDUHOH FRQWXUL
QD LRQDOH FRQWXO VLQWHWLF GH EXQXUL FRQWXOPRGLILF ULL SDWULPRQLXOXL FRQWXO GH FUHDUH D
vHQLWXULORU FRQWXO SURGXF LH FRQWXO GH UHSDUWL LH D YHQLWXULORU FRQWXO GH UHGLVWULEXLUH D
YHQLWXULORUFRQWXOGHILQDQ DUHDPRGLILF ULLSDWULPRQLXOXLFRQWXOXWLOL] ULLYHQLWXULORU
&DUHGLQWUHYDULDQWHOHGHPDLMRVHVWHIDOV
a) Soldul contului 4) este produsul intern brut;

b) 3URGXVXOLQWHUQEUXWODSUH XOIDFWRULORUHVWHVROGXOFRQWXOXL
c) 9HQLWXOQD LRQDOHVWHVROGXOFRQWXOXL
d) 9HQLWXOQD LRQDOGLVSRQLELOHVWHVROGXOFRQWXOXL
e) 9HQLWXOQD LRQDOGLVSRQLELOHVWHUHVXUV SHQWUXFRQWXO.
19) Pe baza tabelului de date punctuale prezentat mai jos:
i 1 2 3 4 5 6 7 8
xi 1 2 1 3 2 1 1 2
FDOFXOD LFXDUWLOHOH Q1, Q2úLQ3. Valorile acestora sunt:
a) Q1=1; Q2=2; Q3=3;

b) Q1=1; Q2=(1,2); Q3=2;
c) Q1=3; Q2=(1,2); Q3=2;
d) Q1=1; Q2=3; Q3=2;
e) altele decât cele prezentate în variantele anterioare;
20) Într-o colectivitate s-DXFXOHVGDWHOHSHQWUXGRX YDULDELOHVWDWLVWLFHRE LQkQGX -se:

{xi }i =1,8 = {4;1;1;5;6;3;2;1}
{yi }i =1,8 = {100;90;40;80;70;50;100;70}
ÌQSULYLQ DRPRJHQLW LLFHORUGRX VHULLVHSRDWHDILUPD
a) VHULDDOF WXLW GXS YDULDELOD;HVWHPDLRPRJHQ GHFkWFHDGXS <
b) VHULDIRUPDW GXS <HVWHPDLRPRJHQ GHFkWFHDGXS ;
c) VHULDDOF WXLW GXS YDULDELOD;HVWHPDLRPRJHQ GHRDUHFHYDORULOHVXQWPDLPLFL
d) QXVHSRDWHFRPSDUDRPRJHQLWDWHDFHORUGRX VHULLILLQGYRUEDGHYD riabile diferite;

e) ILLQGYRUEDGHDFHHDúLFROHFWLYLWDWHRPRJHQLWDWHDFHORUGRX VHULLHVWHDFHHDúL
21) $QDOL]D LXUP WRDUHOHFDWHJRULLGHSHUVRDQHGHDQLúLSHVWHGLQWU RSHULRDG GHUHIHULQ

-
SHUVRDQH FDUH QX OXFUHD] QHDYkQG XQ ORF GH PXQF SHUVRDQH FDUH VXQW vQ F XWDUHD
XQXL ORF GH PXQF SHUVRDQH FRQFHGLDWH SHUVRDQH FDUH VXQW GLVSRQLELOH V vQFHDS LPHGLDW
F XWDUHDXQXLORFGHPXQF SHUVRDQHvQF XWDUHDSULPXOXLORFGHPXQF SHUVRDQHFDUHGXS
RvQWUHUXSHUHYROXQWDU DDFWLYLW LLVROLFLW UHOXDUHDDFHVWHLDSHUVRDQHVH]RQLHURFXSDWHDIODWHvQ
RFXSDUHDXQXLSHUPDQHQWORFGHPXQF
ÌQ GHWHUPLQDUHD QXP UXOXL GH úRPHUL vQ VHQVXO GHILQL LHL GDWH GH %LURXO ,QWHUQD LRQDO DO
0XQFLLGHILQL LDVWDQGDUGVHFXSULQGH
a) úL
b) 1,úL
c) úL
d) úL
e) úL
/X P vQ FRQVLGHUDUH WDEHOXO GH FRQWLQJHQ FRUHOD LH

{[(x , y )n ]; j ∈ J , k ∈ K}
j k jk úL
GLVWULEX LLOH FRQGL LRQDWH DOH OXL < GH ; {(y k )

, n jk , j fixat , k ∈ K } 3HQWUX DFHVWHD GLQ XUP VH
FXQRVFPHGLLOHúLGLVSHUVLLOH
1 1
[ ]
2
y (x j ) = ∑ n jk yk
n j. k
úL σ 2y (x j ) = ∑
n j. k
y k − y ( x j ) n jk , cu n j . = ∑ n jk efectivul
k
IUHFYHQ DPDUJLQDO DVRFLDW YDULDQWHL xj.
Dispersia variabilei Y ( σ 2y vQIXQF LHGHHOHPHQWHSUH]HQWDWHvQLSRWH] VHSUH]LQW DVWIHO
1 1
[ ]
2
a) σ 2y = ∑
n j
n j .σ 2y (x j ) + ∑ n j . y ( x j ) − y ;
n j
1
∑ [ ]
2
b) σ 2y < n j. y( x j ) − y ;
n j
1
c) σ 2y < ∑ n j.σ 2y ( x j ) ;
n j
1
∑
1
[
n j.σ 2y ( x j ) − ∑ n j. y ( x j ) − y ; ]
2
d) σ 2y =
n j n j
1 1
[ ]
2
e) σ 2y > ∑
n j
n j .σ 2y ( x j ) + ∑ n j . y ( x j ) − y
n j
FX FRYDULDQ D GLQWUH < úL FHLODO L IDFWRUL
GHLQIOXHQ FXH[FHS LDIDFWRUXOXL;
23) Luându-se în considerare elementele prezentate în ipoteza pUREOHPHL SURSRU LD YDULD LHL
PHGLLORUFRQGL LRQDWHvQGLVSHUVLDJHQHUDO DYDULDELOHL<HVWHQXPLW JUDGGHGHWHUPLQD LHúLHVWH
QRWDW FX R y2.x &DUHGLQXUP WRDUHOHDILUPD LLQXHVWHDGHY UDW
a) 0 ≤ R y2.x ≤ 1 ;
b) R y2.x = 0 GDF WRDWHPHGLLOHFRQGL LRQDWHDOHOXL\vQIXQF LHGH[VXQWHJDOHvQWUHHOH
c) R y2.x = 1 GDF ILHF UHLYDORUL[jvLFRUHVSXQGHRXQLF YDORDUHDYDUDELOHL\
d) R y2.x = 0 GDF PHGLLOH FRQGL LRQDWH DOH OXL \ vQ IXQF LH GH [ VXQW GLVWLQFWH GRX FkWH
GRX
e) R y2.x H[SULP P VXUDvQFDUHIDFWRUXOGHLQIOXHQ H[SOLF YDULD LDYDULDELOHL\
24) (URULOHDOHDWRDUHGHUHSUH]HQWDWLYLWDWHvQWkOQLWHvQFD]XORUJDQL] ULLRULF UXLWLSGHVRQGDMQX pot

fi evitate ci diminuate:
a) GHRDUHFH XQLW LORU GLQ SRSXOD LLOH VWDWLVWLFH OL VH DFRUG DFHHDúL úDQV GH DSDUL LH vQ
HúDQWLRDQH
b) GHRDUHFH vQ HúDQWLRDQH VH FXSULQG QXPDL S U L GLQ SRSXOD LL VWDWLVWLFH úL SULQ XUPDUH QX
pot reproduce identic, decât întâmpO WRU VWUXFWXULOH SRSXOD LLORU GLQ FDUH DFHVWHD DX IRVW
extrase;
c) DWXQFLFkQGFRQWUROXOGDWHORUFXOHVHVHUHDOL]HD] SULQFHOHPDLDGHFYDWHPHWRGH
d) DWXQFLFkQGVHXWLOL]HD] ED]HGHVRQGDMDFWXDOL]DWHFRUHVSXQ] WRU
e) DWXQFL FkQG VH IRUPHD] GLQ DFHHDúL SRSXOD LH WRDWH HúDQWLRDQHOH SRVLELOH FKLDU GDF HOH
DXDFHODúLYROXP
25) 3HQWUX FRPSDUDUHD SUH XULORU SURGXVHORU GLQWU-R DU FX FHOH GLQWU R DOW DU VH XWLOL]HD] XQ
-
LQGLFHGHJUXSGHSUH
a) de tip Laspeyres;
b) de tip Paasche;
c) de tip Fischer;
d) IRUPDWGXS PHWRGDVXEVWLWXLULLvQO Q XLWH
e) IRUPDWGXS PHWRGDUHVWXOXLQHGHVFRPSXV
26) Estimatorul unui parametru θVHQRWHD] θ $FHVWHVWLPDWRUHVWHQHGHSODVDWGDF
a) GLIHUHQ DGLQWUHPHGLDVDúLYDORDUHDSDUDPHWUXOXLHVWHGLIHULW GH]HUR ( M (θ − θ ≠ 0) ;

b) GDF PHGLDVDHVWHHJDO FXYDORDUHDSDUDPHWUXOXL ( M (θ ) = θ );
c) D(θ ) → 0 FkQG YROXPXO HúDQWLRQXOXL
GLVSHUVLD VD HVWH PLQLP WLQGH F WUH YROXPXO
SRSXOD LHLJHQHUDOH n → N );
d) dispersia sa este miniP SHQWUXXQYROXPIL[DWDOHúDQWLRQXOXL

e) GLVSHUVLDHVWLPDWRUXOXLHVWHPD[LPDO
27) ÌQFDOFXOXOSURGXFWLYLW LLVRFLDOHDPXQFLLVHLDvQFRQVLGHUDUH
a) SRSXOD LDRFXSDW WRWDO
b) SRSXOD LDDFWLY
c) SRSXOD LDRFXSDW WRWDO GLQFDUHVHVFDGHSRSXOD LDGLQDUPDW
d) SRSXOD LD RFXSDW WRWDO GLPLQXDW FX SRSXOD LD RFXSDW vQ DUPDW úL FX VDODULD LL
RUJDQL]D LLORUSROLWLFHúLREúWHúWL
e) SRSXOD LDRFXSDW WRWDO GLPLQXDW FXVDODULD LLRUJDQL]D LLORUSROLWLFHúLREúWHúWL
28) 3HQWUX D VWXGLD HYHQWXDOD LQIOXHQ a culorii DPEDODMXOXL DVXSUD XQXL QRX WLS GH V SXQ VH
VWXGLD] XQ HúDQWLRQ GH PHQDMH 6H WULPLW ILHF UXL PHQDM GLQHúDQWLRQ SDWUX EXF L GH V SXQ
GHDFHHDúLFRPSR]L LHGLQWLSXODQDOL]DWGDUDPEDODWHvQFXORULGLIHULWHURúXDOEEOHXúLYHUGH
Pentru a testDSUHIHULQ DPHQDMHORUROXQ PDLWkU]LXILUPDSURGXF WRDUHRIHU JUDWXLWEXF LFX
FXORDUHD GRULW D DPEDODMXOXL ÌQ XUPD VLVWHPDWL] ULL GDWHORU REVHUYDWH V D RE LQXW XUP WRDUHD
-
serie:
Culoarea 5RúX Alb Bleu Verde TOTAL

Nr. menaje 51 74 30 45 200
Pentru o probabilitate 0,1%:
a) VH UHVSLQJH LSRWH]D SRWULYLW F UHLD FXORDUHD DPEDODMXOXL QX DU LQIOXHQ D YROXPXO
YkQ] ULORUGHRDUHFH χ 2calc. = 20,04 > χ 20,1%;3 = 16,3 ;

b) VHDFFHSW LSRWH]DSRWULYLWF UHLDFXORDUHDDPEDODMXOXLQXDULQIOXHQ DYROXPXOYkQ] ULORU
deoarece χ calc
2
. = 20,04 > χ 0,1%; 3 = 16,3 ;
2
c) nu se poate lua nici o decizie deoarece χ calc 2

. = χ 0,1%;3 = 16,3 ;
2
d) VH UHVSLQJH LSRWH]D DEVHQ HL LQIOXHQ HL FXORULL DPEDODMXOXL DVXSUD YROXPXOXL YkQ] ULORU
GLQWLSXOGHV SXQDQDOL]DWGHRDUHFH χ
calc. = 10 < χ 0,1%;3 = 16,3 ;
2 2
e) nu se poate lua o decizie deoarece testul χ2 nu poate fi utilizat.
29) 1XP UXO PD[LP GH HúDQWLRDQH GH DFHODúL YROXP Q FDUH SRW IL IRUPDWH SULQ DFHODúL SURFHGHX
DOHDWRUvQYDULDQW QHUHSHWDW I U UHYHQLUHGLQWU RSRSXOD LHVWDWLVWLF GHYROXP1HVWH

-
a) nN;
b) Nn;
c) ANn ;
n
d) C N ;
e) n!.
30) 6H QRWHD] HVWLPDWRUXO SDUDPHWUXOXL θ cu θ LDU PHGLD úL GLVSHUVLD HVWLPDWRUXOXL FX M θ [] úL
[]
respectiv cu D θ . Estimatorul θ este abVROXWFRUHFWGDF
(
a) este nedeplasat M (θ ) = θ ) úLFRQYHUJHQW D(θ ) → 0 GDF n → N );
b) M (θ ) → θ úL D(θ ) → 0 când n → N ;
[]
c) D θ este minim , dar nenul SHQWUXXQYROXPIL[DWDOHúDQWLRQXOXL
(
d) M (θ ) − θ ≠ 0 ) D(θ ) → 0
úL n→ N;
GDF
e) ( M (θ ) = θ ) , indiferent de valoarea dispersiei estimatorului (pentru orice D[θ ] ).
31) Statisticianul enJOH] <XOH SUHFL]HD] FRQGL LLOH SH FDUH WUHEXLH V OH vQGHSOLQHDVF
LQGLFDWRULLVLQWHWLFLDLUHSDUWL LLORUVWDWLVWLFHúLDQXPH
1) V ILHGHILQLWvQPRGRELHFWLY
2) V GHSLQG GHWRDWHREVHUYD LLOHGLQVHULH
3) V DLE RVHPQLILFD LHFRQFUHW
4) V ILHVLPS lu de calculat;
5) V ILHSX LQVHQVLELOODIOXFWXD LLOHGHVHOHF LH
6) V VHSUHWH]HXúRUODFDOFXOHDOJHEULFH
$FHVWHFRQGL LLvQWRWDOLWDWH
a) sunt respectate de medie;

b) sunt respectate de dispersie;
c) VXQWUHVSHFWDWHGHFRYDULDQ
d) sunt respectate de valoarea PRGDO
e) QXVXQWUHVSHFWDWHGHQLFLXQLQGLFDWRUDOWHQGLQ HLFHQWUDOHVDXDOYDULD LHL
32) Media ( x D XQXL HúDQWLRQ GH PDUH YROXP n SRDWH IL FRQVLGHUDW F XUPHD] R GLVWULEX LH
σ
QRUPDO GHPHGLH x 0 úLDEDWHUHPHGLHS WUDWLF HURDUHPHGLH , în cazul unui sondaj simplu
n
cu revenire. Pentru o probabilitate 1-α intervalul de estimare (sau de încredere) a parametrului
x 0 este:
σ
x − x 0 ≤ zα
n
Pentru ca preciziD HVWLPD LHL V ILH PDL PLF VDX HJDO FX N SUHFL]LH IL[DW vQ YDORDUH
UHODWLY GLQ x 0 YROXPXOHúDQWLRQXOXLHVWH
z σ 2 2
a) n ≤ α ⋅ ;
k 2 x 20
zα2
⋅ (CV )
2
b) n ≥ XQGH&9 FRHILFLHQWXOGHYDULD LH
2
k
σ2
c) n = ;
k 2 x0
zα2 k 2 σ 2
d) n = ;
x0
e) PDLPDUHGHGHXQLW L
33) 8Q FRQWURORU GH FDOLWDWH úWLH F SUREDELOLWDWHD FD SH XQ QRX DXWRPRELO V J VHDVF GHIHFWH
YL]LELOHGHVXSUDID ]JkULHWXULHVWHGH

‰. Probabilitatea ca dintr-un lot de 2500 de automobile
V J VHDVF H[DFW 2 automobile cu defecte vizibile este:
a) 7,5%;
b) 3,66%;
c) 92,5%;
d) 7,32%;
e) 15%.
34) Într-un proces de verificare a ipotezelor statistice nivelul de încredere reprezint probabilitatea:
a) α;
b) 1-α;
c) β;
d) 1-β;
e) α+β.
35) &RQWXO³3URGXF LH´DOVHFWRUXOXLILUPHVHSUH]LQW VLQWHWL c astfel:
1. Cheltuieli pentru produse ÌQFDV ULGLQYkQ]DUHDGHEXQXULF WUHDOWHVHFWRDUH
LQWHUPHGLDUHúLGHLQYHVWL LLGLQLPSRUW -YkQ] ULGHEXQXULGHFRQVXPF WUHPHQDMH
2. Amortizarea capitalului fix -YkQ] ULGHSURGXF LHLQWHUPHGLDU F WUHVHFWRUXOSXEOLF
3. Impozite indirecte brute -YkQ] ULSULQH[SR rt

6XEYHQ LLGHH[SORDWDUH ,QYHVWL LLEUXWHLQFOXVLYLPSRUWXULOH
5. Salarii -LQYHVWL LLEUXWHvQEXQXULGHFDSLWDO

'REkQ]LúLUHQWH -LQYHVWL LLEUXWHvQVWRFXUL
7. Profitul din DFWLYLWDWHDGHSURGXF LH
3HED]DHOHPHQWHORUDFHVWXLFRQWVHSRWFDOFXODPDLPXO LLQGLFDWRUL&DUHUHOD LHGLQFHOHSUH]HQWDWH
PDLMRVHVWHIDOV
a) 9DORDUHDDG XJDW ODSUH XOSLH HL 9DORDUHDDG XJDW QHW ODSUH XOIDFWRULORU
impozitele indirecte nete (3-4) + amortizarea capitalului fix (2);

b) 9DORDUHD DG XJDW EUXW OD SUH XO IDFWRULORU YDORDUHD DG XJDW OD SUH XO IDFWRULORU
(5+6+7) + amortizarea (2);

c) 9DORDUHDDG XJDW QHW ODSUH XOSLH HL 9DORDUHDDG XJDW EUXW ODSUH XOSLH HL
- amortizarea;
d) Soldul contului: (1+2+3+4+5+6+7)-(8+9)=0;
e) Soldul contului: (1+2+3+4+5+6+7)-(8+9)≠ 0.
36) 6 VH SUHFL]H]H FDUH GLQ VHULLOH GH UHSDUWL LH FDUDFWHUL]DWH SULQ XUP WRDUHOH VHWXUL GH YDORUL
SUH]LQW RDVLPHWULHSR]LWLY
a) x = 31,2 ; Me=31,2; Mo=31,2;

b) x = 2850 ; Me=3150; Mo=3300;
c) x = 151,25 ; Me=138,75; Mo=112,58;
d) x = 180 0H 0R úL
e) x = 0 ; Me=0; Mo=0.
,QGLFLLDQXDOLDLSUH XULORUGHFRQVXPODP UIX rile alimentare în perioada 1991-1994 au fost:
Anul 1991 1992 1993 1994
Indice (an precedent = 100) 286,2 336,6 348,9 236,2
Sursa: Anuarul Statistic al României, 1995, pag. 411
,QGLFHOHPHGLXDOSUH XULORUGHFRQVXPODP UIXULOHDOLPHQWDUHvQDFHDVW SHULRDG DIRVW
a) 1,985;
b) 298,50%;
c) 301,975;
d) 261,2%;
e) 2,612.
'DF vQWU R VHULH GH UHSDUWL LH UHOD LD RELHFWLY GLQWUH GDWH [i FRQGXFH OD GHFL]LD FD WHQGLQ D
-
FHQWUDO V RFDUDFWHUL] PFXPHGLDJHRPHWULF
- x g ) atXQFLDEDWHUHDPHGLHS WUDWLF ID GHWHQGLQ D
FHQWUDO HVWHDFHDYDORDUH σ x pentru care avem:

g
2
1  x 
a) log σ x =
g ∑  log i  ;
n i  xg 
b) σ x =
g
1
∑
n i
( 2
xi − x g ; )
2
1  1 1
c) σ x =
g ∑  − 
n i  xi x g 
;
d) σ x =
g
1
(
∑ xi − x g ;
n i
)
1  xi 
e) σ x =
g ∑  .
n i  x g 
&LUFXLWXOHFRQRPLFUHIOHFW vQHVHQ WUDQ]DF LLOHGLQWUHVXELHFWHOHHFRQRPLFHÌQFDGUXODFHVWRUD
XQORFLPSRUWDQWvORFXS WUDQ]DF LLOHGHSLD $FHVWHDVXQW
a) transferuri curente (impozite, pensii, ajutoare sociale, etc.);

EVXEYHQ LL
c) transferuri de patrimoniu;
d) transferuri unilaterale;
e) transferuri bilaterale.
*UDILFHOHVWDWLVWLFHvQFRRUGRQDWHSRODUHVHXWLOL]HD] vQPRGFXUHQWSHQWUXYL]XDOL]DUHD
DRULF UHLVHULLGHGDWHVWDWLVWLFH
EVHULLORUGHUHSDUWL LH
c) eYROX LHLWUHQGXOXLGLQHYROX LDXQXLIHQRPHQ

GHYROX LHLXQXLIHQRPHQDIHFWDWGHRVFLOD LLVH]RQLHUH
HWHQGLQ HLOHJ WXULLGLQWUHYDULDELOHúLDOHJHUHDPRGHOXOXLGHUHJUHVLH

TESTUL 5
5DWDúRPDMXOXLVHFDOFXOHD] FXUHOD LD
ocupati
a) ;
ocupati + neocupati
neocupati
b) ;
forta de munca
neocupati
c) ;
ocupati
neocupati
d) ;
populatia in varsta mai mare de 15 ani
HQLFLXQDGLQWUHUHOD LLOHSUHFHGHQWH
6H FXQRVFXUP WRDUHOH GDWHSULYLQGQXP UXOGHIDFWXULvQWRFPLWHGH6&$QRQLPXV 65/vQ
luna noiembrie 1997:

Data Nr. facturi Data Nr. facturi Data Nr. facturi
1 6 11 10 21 14
2 10 12 14 22 12
3 12 13 6 23 11
4 10 14 18 24 10
5 8 15 13 25 8
6 9 16 9 26 4
7 10 17 14 27 12
8 11 18 12 28 9
9 12 19 17 29 12
10 9 20 12 30 16
I II III
Grupe de Nr. zile Grupe de Nr. zile Intervale Nr.
zileGXS ]LOHGXS de timp facturi
nr. de nr. de
facturi facturi
0-5 1 0 -5 1 0-6 55
6 - 11 13 6 - 10 16 7 - 14 90
11 - 15 13 11 - 15 10 15 - 22 103
15 - 20 3 16 - 20 3 23 - 30 82
A. IV B. V
Intervale ale Nr. de Intervale ale Nr. de
QXP UXOXL zile QXP UXOXL zile
zilnic de facturi de facturi
(0-5] 1 [0-5) 1
( 5 - 10 ] 13 [ 5 - 10 ) 9
(10 - 15 ] 13 [10 - 15 ) 17
(15 – 20] 3 [15 – 20) 3
3RSXOD LDVWDWLVWLF VWXGLDW HVWHVWUXFWXUDW úLSUH]HQWDW vQ

a) Tabelul I;
b) Tabelul II;
c) Tabelul III;
d) Tabelul IV;
e) Tabelul V.
3) Cadranul II al Tabelului Input- Output cuprinde:
DYDORDUHDDG XJDW EUXW
ESURGXF LDILQDO
FSURGXF LDLQWHUPHGLDU
GFRHILFLHQ LLF heltuielilor totale;

HFRHILFLHQ LLFKHOWXLHOLORUGLUHFWH
4) 3HQWUXGHVDODULD LDLXQHLVRFLHW LFRPHUFLDOHIRQGXOGHVDODUL]DUHDIRVWvQWU ROXQ GH

-
PLOLRDQH OHL ùWLLQG F FHL PDL PXO L GLQWUH VDODULD L DX DYXW XQ VDODULX GH PLL OHL L ar
FRHILFLHQWXOGHDVLPHWULHDOUHSDUWL LHLGXS VDODULXDIRVWGH FRHILFLHQWXOGHYDULD LHDIRVW
-
a) 24,5%;
b) 200%;
c) -25,52%;
d) 37,5%;
e) 26,67%.
5) 'LVWULEX LDXQXLORWGHDXWRPRELOHGXS FRQVXPXOGHFDUEXUDQWODNPSDUFXUúLHVWH
IQWHUYDOHGHYDULD LHDFRQVXPXOXLO Nr. automobile

6,2 - 6,6 4
6,6 - 7,0 12
7,0 - 7,4 44
7,4 - 7,8 90
7,8 - 8,2 107
8,2 - 8,6 86
8,6 - 9,0 36
9,0 - 9,4 15
9,4 - 9,8 6
Total 400
Utilizând testul χ2 SHQWUX YHULILFDUHD FDUDFWHUXOXL UHSDUWL LHL Hmpirice, pentru
χ α2 = 0,05;l = 6 = 12 ,5916 se poate afirma:
a) χ 2calc > χ tab

2
;
b) QX VH DFFHSW LSRWH]D FRQIRUP F UHLD vQWUH GLVWULEX LD HPSLULF úL FHD WHRUHWLF H[LVW
FRQFRUGDQ
c) χ 2calc = 3,44 ;
d) χ 2calc = 8,12 ;
e) χ 2calc = 12 ,5916.
6) 2 FRPSDQLH FDUH SURGXFH XQ QRX WLS GH vQJU ú PkQW DJULFRO HVWH LQWHUHVDW vQ VWXGLHUHD UHOD LHL
GLQWUHSURGXF LDGHURúLL<úLFDQWLWDWHDGHvQJU ú PkQWDSOLFDW;2VXSUDID HVWHGLYL]DW vQ
RSWSDUFHOHGHP ULPLHJDOHSHFDUHVXQWDSOLFDWHFDQWLW LGLIHULWHGHvQJU ú PkQW3URGXF LLOHGH
URúLLNJúLFDQWLW LOHGHvQJU ú PkQWDSOLFDWNJvQUHJLVWUDWHSHQWUXILHFDUHSDUFHO VXQW
xi 1 1,5 2 2,5 3 3,5 4 4,5

yi 25 31 27 28 36 35 32 34
(FXD LDGHUHJUHVLHSHWQUXGHVFULHUHDGHSHQGHQ HLGLQWUHFHOHGRX YDULDELOHHVWH
a) y = 24,45 − 2,38 x ;
b) y = 2,38 + 24,45x ;
c) y = 24,45 + 2,38 x ;
d) y = 32 + 2,01x ;
e) y = 32 − 2,01x ;
'LPLQXHD] DYX LDQD LRQDO
a) rezervele de devize;
b) rezervele de aur;
FUH]HUYHOHGHPRQHG QD LRQDO GH LQXWHGHDOWH UL
GEXQXULOHQD LRQDOHDIODWHSHWHULWRULXODOWRU UL
HFUHDQ HOHDVXSUDDOWRU UL
8) Într-RUHSDUWL LHGHIUHFYHQ HIUHFYHQ DUHODWLY FXPXODW FUHVF WRUDJUXSHL iDUDW
a) QXP UXOXQLW LORUVWDWLVWLFHFDUHDXYDORULOHFDUDFWHULVWLFLLPDLPLFLVDXHJDOHFX xi;

ESRQGHUHDXQLW LORUVWDWLVWLFHGLQJUXSD vQWRWDOXOFROHFWLYLW
i LLVWXGLDWH
c) QXP UXOXQLW LORUVWDWLVWLFHFDUHDXYDORULOHFDUDFWHULVWLFLLPDLPDULVDXFHOSX LQHJDle cu xi;

d) ponderea unit LORU VWDWLVWLFH FDUH DX QLYHOXO FDUDFWHULVWLFLL PDL PLF VDX HJDO FX xi, în
WRWDOXOFROHFWLYLW LLVWXGLDWH
e) SRQGHUHD XQLW LORU VWDWLVWLFH FDUH DX QLYHOXO FDUDFWHULVWLFLL PDL PDUH VDX HJDO FX xi, în
WRWDOXOFROHFWLYLW LLVWXGLDWH .
9) 8Q DQDOLVW ILQDQFLDU HVWH LQWHUHVDW vQ D GHWHUPLQD VDODULXO PHGLX DFRUGDW DQJDMD LORU ILUPHL (O
FXOHJH GDWH SULYLQG VDODULXO PHGLX SH ILHFDUH GLQ FHOH SDWUX ILOLDOH DOH ILUPHL úL IRQGXO GH
salarizare:
Filiala Salariul mediu Fondul de salarizare

(mii lei) (mil. lei)
1 540 45,90
2 620 33,48
3 480 16,80
4 700 19,60
6DODULXOPHGLXSHvQWUHDJDILUP HVWH
a) 573,168 mii lei;

b) 585,5 mii lei;
c) 825,325 mii lei;
d) 460,5 mii lei;
e) 632,375 mii lei.
5HSDUWL LDYHQLWXULORUHVWHHYLGHQ LDW vQFRQWXO
DSURGXF LH
EILQDQ DUH
c) modificarea patrimoniului;
d) redistribuirea venitului;
e) contul sintetic de bunuri.
11) 8QIDEULFDQWGHDXWRPRELOHGHWHUPLQ F GLQUH]HUYRDUHOHGHEHQ]LQ PRQWDWHSHPRGHOXO
VXQW GHIHFWH 'DF PDúLQL VRVHVF SHQWUX UHYL]LH SUREDELOLWDWHD FD GLQ PDúLQL V
necesite înlocuirea rezervorului este:
a) 22,69%;
b) 9,72%;
c) 12%;
d) 30%;
e) 70%.
$QDOL]D LXUP WRDUHOHPRGDOLW LGHFRQWURO
1) controlul de volum; 2) controlul cantitativ-numeric; 3) controlul financiar-contabil; 4)

FRQWUROXO ORJLF FRQWUROXO &XU LL GH FRQWXUL WHVWH GH YHULILFDUH D VHPQLILFD LHL LQGLFDWRULORU
FDOFXOD L
ÌQ WRDWH HWDSHOH FHUFHW ULL VWDWLVWLFH HVWH QHFHVDU YHULILFDUHD DXWHQWLFLW LL GDWHORU úL
eliminareaHURULORUGHREVHUYDUHFDOFXOúLHVWLPDUHÌQDFHVWVHQVHVWHQHFHVDU
DúL
EúL
FúL
GúL
HúL
)DFSDUWHGLQIRU DGHPXQF
a) persoanele casnice;
b) pensionarii;
FúRPHULL
GSHUVRDQHOHI U XQORFGHPXQF FHUHQXQ V PDLFDXWHORFGHPXQF
HQLFLXQDGLQFDWHJRULLOHPHQ LRQDWH
14) 3HQWUX GLVWULEX LD XQHL YDULDELOH DOHDWRDUH ; VH FXQRDúWH F P(x i ≤ 151,33) = 0,5 , valoarea
quartilei întâi este 105,86 iarYDORDUHDTXDUWLOHLWUHLHVWH6HULDGHGLVWULEX LH
DHVWHSURIXQGDVLPHWULF VSUHYDORULOHPLFLDOHYDULDELOHL
EDUHRDVLPHWULHPRGHUDW SR]LWLY
FDUHRDVLPHWULHPRGHUDW QHJDWLY
d) nu se poate preciza felul asimetriei;

e) este profXQGDVLPHWULF VSUHYDORULOHPDULDOHYDULDELOHL
15) 8QDQDOLVWGHPDUNHWLQJXUP UHúWHvQOXQLHIHFWXOUHFODPHORUDVXSUDYHQLWXULORUGLQYkQ] UL(O
vQUHJLVWUHD] FKHOWXLHOLOH FX UHFODPD ; PLOLRDQH OHL úL YHQLWXULOH GLQ YkQ] UL < VXWH
milioane lei)ÌQXUPDSUHOXFU ULLGDWHORURE LQH
∑ xi = 15;∑ yi = 10;∑ ∑ xi yi = 37; (i = 1,5)

x i2 = 55; ÌQ LSRWH]D XQHL GHSHQGHQ H OLQLDUH
i i i i
HFXD LDGUHSWHLGHUHJUHVLHHVWH
a) y = 0,7 − 0,1x ;
b) y = −0,1 + 0,7 x ;
c) y = 2 − 0,7 x ;
d) y = 3,7 + 5,5x ;
e) y = 0,7 x .
$QDOL]D LXUP WRDUHOHQR LXQL
DXWRQRPLH FRQILGHQ LDOLWDWH WUDQVSDUHQ VSHFLDOL]DUH SURSRU LRQDOLWDWH
GHRQWRORJLH SURIHVLRQDO LQGHSHQGHQ SROLWLF HODERUDUHD GHFL]LL lor; 9) argumentarea

DF LXQLORUGXS GHFODQúDUHDORUSUHOXFUDUHDGDWHORUREVHUYDUH
$FWLYLWDWHDVWDWLVWLFLLSXEOLFHWUHEXLHV VHGHVI úRDUHUHVSHFWkQGXUP WRDUHOHSULQFLSLL
DúL
EúL
c) 3, 4, 5, 6,úL
GúL
HúL
5HFHQV PkQWXOFDPHWRG GHREVHUYDUHVWDWLVWLF
a) QXSUHVXSXQHFXOHJHUHDGDWHORUGHODWRDWHXQLW LOHSRSXOD LHLVWDWLVWLFHELQHGHOLPLWDW
b) are exclusiv un caracter demografic;

FVHvQFDGUHD] vQVIHUDREVHUY ULORUFXFDUDFWHUSHUPDQHQW
GVHRUJDQL]HD] FXRDQXPLW SHULRGLFLWDWH
e) VHRUJDQL]HD] RULGHFkWHRUL6WDWLVWLFD218GHFODQúHD] UHFHQV PLQWHvQ ULOHPHPEUH
18) ÌQPRGVLQWHWLFRIHUWDQD LRQDO GHEXQXULúLVHUYLFLLHVWHH[SULPDW GH
a) VN;
b) PNNpp;
c) PNBpp;
d) PNBpf;
e) PIBpf.
X = (x i ) úL Y = (yi ) cu i = 1, n .
’ ’
)LH;úL<GRLYHFWRULFXQFRPSRQHQWH
'LVWDQ DOXL0LQNRYVNLHVWHGDW GHUHOD LD
1
n p p
d ( X , Y ) = ∑ xi − y i  cu p ∈ N * .
i =1 
'DF S VHRE LQHGLVWDQ DDEVROXW LDUGDF S VHRE LQHGLVWDQ DHXFOLGLDQ
3ULQ H[WHQVLH V FRQVLGHU P R SRSXOD LH VWDWLVWLF FX Q XQLW L OD FDUH VH REVHUY YDULDELOHOH
x1, x2, ... , xr0DWULFHDGLVWDQ HORUGLQWUHXQLW LFDOFXODWHSHQWUXILHFDUHSHUHFKH xi, yi), cu elemente

(
de forma d ij = d x i , x j :)
DQXSUH]LQW LQWHUHVSHQWUXDQDOL]DVWDWLVWLF
b) SUH]LQW LQWHUHVSHQWUXDQDOL]DYDULD LHLúLDGHRVHELULORUGLVLPLODULW LORUGLQWUHXQLW L
cQXSUH]LQW LQWHUHVSHQWUXVWUXFWXUDGDWHORUFXOHVH
d) are toate elementele nenule;
e) DUHFRPSRQHQWHQXOHSHDPEHOHGLDJRQDOHúLHOHPHQWHOHVLPHWULFHID GHGLDJRQDOH
20) 2YDULDELO DOHDWRDUH;XUPHD] RUHSDUWL LHQRUPDO GHSDUDPHWULL x úL σ 2 GDF DUHGHQVLWDWHD
GHUHSDUWL LH
 2
a)
σ 2
1
2π
exp −
1
 2σ 2
x− x ;

( )
 2
b)
1
σ
exp −
1
 2σ 2
x− x ;

( )
 2
c)
σ 2π
1
exp −
1
 2σ 2
x− x ;

( )
 2
d)
σ 2π
1
exp −
 2σ
1
2
x+ x ;

( )
e)
1  1 2
exp  2 x − x  . ( )
σ 2π  2σ 
21) 6H FXQRDúWH IDSWXO F PHGLD H[SULP WHQGLQ D FHQWUDO LDU SH DQVDPEOX DEDWHULOH YDORULORU
LQGLYLGXDOH ID GH HD VH FRPSHQVHD] UHFLSURF &DUH YDULDQW GH U VSXQV QX IRUPDOL]HD]
DILUPD LDHIHFWXDW
n
a) ∑ (xi − x) = 0 ;
i =1
n 
1 1
b) ∑  x −  = 0;
xh 
i =1 i
n
∑  xi2 − x p  = 0 ;
2
c)
i =1
n
x
d) ∏ x gi = 1;
i =1
e) x = x h = x p = x g .
unde: x PHGLDDULWPHWLF
xh PHGLDDUPRQLF
xp PHGLDS WUDWLF
xg PHGLDJHRPHWULF
22) Trecerea de la venituOQD LRQDOODYHQLWXOGLVSRQLELOVHUHDOL]HD] vQFDGUXOFRQWXOXL
a) repartizarea veniturilor;
b) modificarea patrimoniului;
FILQDQ DUH
d) redistribuirea veniturilor;
HQXVHUHDOL]HD] vQFDGUXOXQXLDQXPLWFRQWPDFURHFRQRPLF
23) Cifra de afaceriD XQHL VRFLHW LFRPHUFLDOH DFUHVFXWvQSHULRDGDLDQ - dec. 1996 cu 10%
GH OD R OXQ OD DOWD ÌQ SURJUDPXO VRFLHW LL FRPHUFLDOH HVWH SUHY ]XW FD FLIUD GH DIDFHUL vQ
perioada ian. 1990 - GHF V vQUHJLVWUH]H XQ LQGLFH PHGLX DQXDO GH 3HQWru perioada
ian. 1996 - dec. 1998 indicele mediu anual care trebuie realizat este:
 79 log 1,3 − 45 log 11
,
a) anti log ;
 24 
 log 1,3 − log 11
, 
b) anti log ;
 2 
c) 120%;
d) 95%;
e) 118,1%.
24) 3HQWUX DSUHFLHUHD P VXULL vQ FDUH XQ IDFWRU VHPQLILFDWLY GH LQIOXHQ GHWHUPLQ R YDULDELO
GHSHQGHQW VHFDOFXOHD] DWkWFRHILFLHQWXOGHFRUHOD LHFkWúLUDSRUWXOGHFRUHOD LH9DORULOHFHORU
GRLLQGLFDWRULILLQGLGHQWLFHDWXQFLOHJ WXUDVWDWLVWLF GLQWUHFHOHGRX YDULDELOHHVWH
DOLQLDU
EKLSHUEROLF
FSDUDEROLF
d) logiVWLF
HH[SRQHQ LDO
25) 8QúRPHUFDUHFDXW XQORFGHPXQF vQWU RDQXPLW LQGXVWULHFXOHJHLQIRUPD LLGHVSUHVDODULXO

-
RIHULW GH ILUPHOH GLQ DFHDVW LQGXVWULH 3UHVXSXQHP F GLVWULEX LD VDODULXOXL RIHULW DQJDMD LORU GH
FDOLILFDUH VLPLODU SRDWH IL DSUR[LPDW FX R GLVWULEX LH QRUPDO GH PHGLH PLL OHL úL DEDWHUH
PHGLH S WUDWLF GH PLL OHL ÌQ SOXV SUHVXSXQHP F PXQFLWRUXOXL L VH RIHU PLL OHL GH
F WUH SULPD ILUP FRQWDFWDW 3URSRU LD RIHUWHORU VDODULDOH FDUH DU SXWHD V VH VLWXH]H SHVWH DFHVW
nivel este:
a) 4,01%;
b) 8,02%;
c) 54,01%;
d) 91,98%;
e) 45,99%.
26) 6H FXQRDúWH IDSWXO F vQWU R UDPXU GH DFWLYLWDWH YDULDELOD VDODULXO PHGLX EUXW < HVWH
-
GHSHQGHQW SULQWUHDOWHOH GHJUDGXO PHGLX GH vQGHSOLQLUH DO QRUPHORU ;1 úLJUDGXO PHGLX de
vQ]HVWUDUH WHKQLF D PXQFLL ;2 &RQWULEX LD FHORU GRL IDFWRUL ;1 úL ;2 OD YDULD LD VDODULXOXL
PHGLXEUXW<HVWHHYDOXDW SULQ
a) R y2/ x ,x = ry2/ x + ry2/ x ;

1 2 1 2
ry2/ x + ry2/ x − 2 ry / x ry / x 2 rx1x2

b) R y / x1,x2 = 1 2 1
;
1 − rx2 x
1 2
c) R y / x1,x2 = ry2/ x + ry2/ x − 2ry / x ry / x 2 rx1x2 ;
1 2 1
d) rx1x2 = 0 ;
ry2/ x + ry2/ x
e) R y / x1,x2 = 1 2
.
1 − rx2 x
1 2
&RQVLGHU PGDWHOH
Ramura 9DORDUHDDG XJDW EUXW POGOHL (ILFLHQ DPLMORDFHORUIL[H
1 3000 0,5
2 1000 0,8
(ILFLHQ DPLMORDFHORUIL[HSHWRWDODIRVW
a) 0,5751;
b) 0,6500;
c) 0,5517;
GQXSRDWHILFDOFXODW
e) 1,3.
28) ÌQ HYROX LD VD vQGHOXQJDW VWDWLVWLFD V
-a dezvoltat continuu atât sub aspectul obiectului de
VWXGLX GDU PDL DOHV DO SHUIHF LRQ ULL úL GLYHUVLILF ULL PHWRGHORU GH DERUGDUH DOH RELHFWXOXL ÌQ
WRDWHPRPHQWHOHGH]YROW ULLVWDWLVWLFDVHRFXS GHDFHO e fenomene:

DFDUHVHSURGXFODRDQXPLW XQLWDWHGHREVHUYDUH
b) care se produc în mod identic;

c) exclusiv tehnice;
d) care se produc într-XQ QXP U PDUH GH FD]XUL SUH]LQW vQ SURGXFHUHD ORU DQXPLWH
UHJXODULW LúLFDUHSRWILGHQXPLWHIHQRPHQHGHPDV ;
HFDUHDXODRULJLQHXQVLQJXUIDFWRUGHLQIOXHQ
29) 8QHOHPHQWLPSRUWDQWDOXQXLSURJUDPGHREVHUYDUHHVWHWLPSXOREVHUY ULL$FHVWD
DHVWHWLPSXOODFDUHVHUHIHU GDWHOHVDXWLPSXOvQUHJLVWU ULLGDWHORU
b) nu este altceva decât timpul la care se reIHU GDWHOH FXOHVH FDUH SRDWH IL XQ VLQJXU
PRPHQWSHQWUXvQUHJLVWU ULOHVWDWLFHVDXRSHULRDG SHQWUXvQUHJLVWU ULOHGLQDPLFH
FQXHVWHDOWFHYDGHFkWSHULRDGDvQFDUHVHvQUHJLVWUHD] GDWHOHVWDWLVWLFH
d) HVWH SULYLW úL SULQ XUPDUH SUHFL]DW FD WLPS ODFDUH VH UHIHU GDWHOH FXOHVH úL FD LQWHUYDO GH
WLPSvQFDUHVHUHDOL]HD] vQUHJLVWUDUHDGDWHORU
e) nu este altceva decât data la care operatorii statistici trebuie s prezinte datele culese.
'LVSHUVLDFDOFXODW SULPPHWRGDPRPHQWHORUHVWH
a) momeQWXOLQL LDOGHRUGLQXOGRL
b) PRPHQWXOLQL LDOGHRUGLQXOSDWUXvPS U LWODPRPHQWXOLQL LDOGHRUGLQXOGRLODS WUDW
FPRPHQWXOFHQWUDWGHRUGLQXOGRLODS WUDW
d) PRPHQWXOLQL LDOGHRUGLQXOGRLPLQXVPRPHQWXOLQL LDOGHRUGLQXOvQWkLODS WUDW

e) momentulFHQWUDWGHRUGLQXOGRLPLQXVPRPHQWXOLQL LDOGHRUGLQXOXQXODS WUDW
31) Scala de interval:
DDUHWRDWHFDUDFWHULVWLFLOHVFDOHORURUGLQDOHúLGHUDSRUW
b) DUH WRDWH FDUDFWHULVWLFLOH VFDOHL RUGLQDOH úL vQ SOXV GLVWDQ D VDX GLIHUHQ D GLQWUH GRX
numereDOHVFDOHLDUHVHPQLILFD LHFRQFUHW
c) HVWH R VFDO QXPHULF úL vQ SOXV UDSRUWXO GLQWUH GRX SXQFWH DOH VFDOHL HVWH LQGHSHQGHQW
GHXQLWDWHDGHP VXU
GSUH]LQW PXOWHGLQFDUDFWHULVWLFLOHVFDOHLRUGLQDOH
HPDLHVWHQXPLW úLVFDO GHUDSRUWVDXVFDO GLVFUHW
32) Într-R UHSDUWL LH QRUPDO YDORDUHD ID GH FDUH GLQ YDORULOH LQGLYLGXDOH VXQW PDL PLFL LDU
75% din valorile individuale sunt mai mari este:

a) cuartila a doua;
b) cuartila a treia;
c) cuartila întâi;
GYDORDUHDPRGDO
e) valoareaPHGLDQ
33) 2 DJHQ LH GH vQFKLULDW DXWRPRELOH KRW U úWH V -VL YkQG DXWRPRELOHOH GXS XWLOL]DUHD DFHVWRUD
timp de un an. Managerul firmei presupune c GLVWDQ DSDUFXUV GHPDúLQLLQIOXHQ HD] FRVWXOGH
vQWUH LQHUHDODXWRYHKLFXOHORUúLGHFLSUH XOGHYkQ]DU e al acestora. Pentru a verifica presupunerea

VD VH vQUHJLVWUHD] SHQWUX GH PDúLQL GLVWDQ D SDUFXUV vQ XOWLPXO DQ PLL NP úL FRVWXO GH
vQWUH LQHUHVXWHPLLOHL6HDOF WXLHVFDVWIHOJUXSHGXS GLVWDQ DSDUFXUV VXEPLLNP -

60 mii km, 60 - PLL NP úL VDX SHVWH PLL NP ÌQ XUPD VLVWHPDWL] ULL GDWHORU VH RE LQ
XUP WRDUHOHLQIRUPD LL
*UXSHGXS GLVWDQ D &RVWXOvQWUH LQHULLVXWHPLLOHL Total

SDUFXUV PLLNP
5-7 7-9 9 - 11 11 - 13
sub 40 16 32 12 - 60
40 - 60 10% 25% 35% 30% 100%
ÌQ JUXSD D WUHLD GXS GLVWDQ D SDUFXUV -80 mii km) s-au înregistrat date pentru 40 de
PDúLQLFRVWXOPHGLXGHvQWUH LQHUHILLQGOHLFXXQ FRHILFLHQWGH YDULD LHGHLDU
vQ JUXSD D SDWUD úL SHVWH PLL NP V -au îQFDGUDW GLQ PDúLQL FKHOWXLHOLOH WRWDOH DX IRVW
OHLLDUDEDWHUHDPHGLHS WUDWLF PLLOHL
'LVWDQ DSDUFXUV LQIOXHQ HD] YDULD LDFKHOWXLHOLORUGHvQWUH LQHUHvQSURSRU LHGH
a) 51,04%;
b) 71,44%;
c) 48,96%;
d) 69,97%;
e) 28,56%.
34) ÌQ XWLOL]DUHD PHWRGHL WDEHOXOXL GH FRUHOD LH SHQWUX DQDOL]D OHJ WXULORU GLQWUH IHQRPHQH GDF
IUHFYHQ HOHVXQWDSUR[LPDWLYHJDOUHSDUWL]DWHvQLQWHULRUXOWDEHOXOXLDWXQFL
DOHJ WXUDHVWHQHOLQLDU
EOHJ WXUDHVWHOLQLDU GLUHFW
FOHJ WXUDHVWHLQYHUV
GOHJ WXUDHVWHGLUHFW
HOHJ WXUDHVWHVODE VDXQXH[LVW OHJ WXU între variabile.
35) Într-R VHULH VWDWLVWLF vQWUH SULQFLSDOHOH WLSXUL GH PHGLL PHGLD DULWPHWLF PHGLD DUPRQLF
PHGLDS WUDWLF PHGLDJHRPHWULF H[LVW XUP WRDUHDUHOD ie:
a) x h ≤ x g ≤ x ≤ x p ;
b) x g ≤ x h ≤ x ≤ x p ;
c) x h ≤ x ≤ x p ≤ x g ;
d) x ≤ x h ≤ x g ≤ x p ;
e) x = x h = x g = x p GDF VHULDHVWHSHUIHFWVLPHWULF
36) 3HQWUX R VHULH GH GLVWULEX LH GH IUHFYHQ H FX WHQGLQ GH QRUPDOLWDWH DEDWHUHD PHGLH OLQLDU
( d x ID GHDEDWHUHDWLS σ x ) este:
a) d x > σ x ;
b) d x = σ x ;
4
c) d x ≈ σ x ;
5
2
d) d x ≈ σ x ;
3
e) d x ≈ σ 2x .
37) VHQLWXOEUXWGLVSRQLELOODQLYHOXOHFRQRPLHLQD LRQDOHVHFDOFXOHD]
a) VN+Amortizarea;
E916ROGXOYHQLWXULORUGLQWUDQVIHUXULvQUDSRUWFXVWU LQ WDWHD
c) b) + Amortizarea;
d) a) -6ROGXOYHQLWXULORUGLQWUDQVIHUXULvQUDSRUWFXVWU LQ WDWHD
e) PIB - b).
38) 8QGLVWULEXLWRUGHVXFXULOLYUHD] FDUWRDQHGHFkWHVWLFOHúLFXQRDúWHSUREDELOLWDWHDS FD
R VWLFO V VH VSDUJ SH GXUDWD WUDQVSRUWXOXL 'DF VH WUDQVSRUW GH FDUWRDQH QXP UXO
FDUWRDQHORUvQFDUHVHYRUJ VLGRX sau mai multe sticle sparte este de aproximativ:
a) 85;
b) 14;
c) 3960;
d) 41;
e) 40.
&DUHGLQREVHUY ULOHVWDWLVWLFHSUHFL]DWHPDLMRVQXDXXQFDUDFWHUSHUPDQHQW
DEXJHWHOHGHIDPLOLHVDXDQFKHWHOHLQWHJUDWHvQJRVSRG ULL
b) rapoartele statistice;
c) statisticile fiscale;
GvQUHJLVWU ULOHF V WRULLORUQDWDOLW LLPRUWDOLW LLHWF
HUHFHQV PLQWHOHVWDWLVWLFH
TESTUL 6
1) ÌQWUH3,%úL31%H[LVW QXPDLUHOD LD
a) >;
b) <;
c) =;
d) ≥;
e) ≤ ≥.
2) Într-o serie de reparWL LH SH LQWHUYDOH IRUPDW GXS R DQXPLW YDULDELO YDORDUHD VD PRGDO HVWH
LQIOXHQ DW GH
a) OLPLWHOHLQIHULRDUHúLVXSHULRDUHDOHLQWHUYDOHORUH[WUHPH
b) GHIUHFYHQ HOHGHDSDUL LHDOHLQWHUYDOHORUHJDOHVDXQHHJDOH
c) GHP ULPHDHJDO VDXQHHJDO DLQWHUYDOHORUGHYDULD LH
d) GHOLPLWDLQIHULRDU DLQWHUYDOXOXLPRGDO
e) GHOLPLWDLQIHULRDU GHIUHFYHQ HOHLQWHUYDOXOXLPRGDOSUHPRGDOúLSRVWPRGDO
3) Într-XQ VSLWDO GLQ SDFLHQ LL LQWHUQD L P QkQF UHJLP I U VDUH $OF WXLQG JUXSXUL GH FkWH
SDFLHQ LSUREDELOLWDWHDFDH[DFWSDFLHQ LV LQ UHJLPI U VDUHHVWH
a) 0,015625;
b) 0,2344;
c) 0,9375;
d) 0,50;
e) 0,0468.
4) 3UHFL]D LFDUHQXHVWHSULQFLSDO IXQF LHDLQGLFDWRULORUVWDWLVWLFL
a) GHP VXUDUH
b) GHDQDOL] VDXVLQWH]
c) GHYHULILFDUHDLSRWH]HORUúLVDXGHWHVWDUHDVHPQLILFD LHLSDUDPHWULORUXWLOL]D L
d) de fundamentare a deciziilor;
e) de estimare.
5) 3URGXVXO JOREDO EUXW FUHúWH vQWU R SHULRDG FX LDU SRQGHUHD FRQVXPXOXL LQWHUPHGLDU vQ
-
produsul global brut scade de la 64% la 60%. Produsul intern brut:
a) FUHúWHFX
b) scade cu 28,8%;
c) FUHúWHFX
d) FUHúWHFX
e) FUHúWHFX
6) ÌQWHVWDUHDLSRWH]HLVWDWLVWLFHSULYLWRDUHODSDUDPHWUXO³PHGLDSRSXOD LHL´
H0 : m = m0
Ha : m < m0
FkQGGDWHOHSURYLQGHODXQHúDQWLRQGHYROXPUHGXVUHJLXQHDFULWLF HVWHGDW GH
a) z < − zα ;
b) z < − zα / 2 ;
c) t < − tα , n ;
d) t < − tα / 2, n ;
e) t < − tα , n − 1 .
7) &DUHGLQXUP WRDUHOHDILUPD LLSULYLQGPHGLDDULWPHWLF HVWHDGHY UDW
a) VXPD S WUDWHORU WXWXURU DEDWHULORU LQGLYLGXDOH DOH WHUPHQLOR r seriei de la media lor
DULWPHWLF HVWH]HUR
b) P ULPHD PHGLHL DULWPHWLFH HVWH FXSULQV vQWUH [min úL [max GRDU GDF VHULD SUH]LQW R
WHQGLQ FODU GHVLPHWULH
c) SHQWUXRVHULHGHGLVWULEX LHGHIUHFYHQ HPHGLDDULWPHWLF FDOFXODW SHED]DIUHFYHQ HORU
reGXVHGHFRULHVWHPDLPLF GHFkWPHGLDVHULHLLQL LDOHGHFRUL
d) PHGLD SURGXVXOXL D GRX YDULDELOH DOHDWRDUH HVWH HJDO FX SURGXVXO PHGLLORU FHORU GRX
variabile;
e) SHQWUX R VHULH GH GLVWULEX LH GH IUHFYHQ H PHGLD FDOFXODW SH ED]D IUHFYHQ HORU UHODWLYH
eVWHHJDO FXPHGLDDULWPHWLF GHWHUPLQDW SHED]DIUHFYHQ HORUDEVROXWH
8) $QDOL]D IHQRPHQXOXL GH FRQFHQWUDUH GLYHUVLILFDUH QX DUH VHQV DWXQFL FkQG JUXSDUHD XQLW LORU
FROHFWLYLW LLV -a efectuat:
a) pe variante;
b) SHLQWHUYDOHHJDOHGHYDULD LH
c) GXS RFDUDFWHULVWLF GHVSD LX
d) GXS RFDUDFWHULVWLF DOWHUQDWLY
e) GXS RFDUDFWHULVWLF QHQXPHULF
9) 7LPSXOREVHUY ULLVDXDOFXOHJHULLGDWHORUVHDOHJH
a) vQWRWGHDXQDvQSHULRDGDvQFDUHSRSXOD LDVWDWLVWLF SUH]LQW XQPDUHJUDGGHVWDELOLWDWH
b) vQIXQF LHGHVFRSXOFHUFHW ULLúLDOREVHUY ULLVWDWLVWLFHGXS FD]FkQGSRSXOD LDVWDWLVWLF
SUH]LQW VDX QX XQ JUDG PDUH GH VWDELOLWDWH GH H[HPSOX UHFHQV PkQWXO SRSXOD LHL
REVHUYDUHDFRWD LLORUODEXUV DXQRUDF LXQLHWF
c) vQIXQF LHGHSRVLELOLW LOHLQIRUPDWLFHGH prelucrare a datelor culese;

d) DWXQFLFkQGVHGRUHúWHV VHMXVWLILFHRDQXPLW DF LXQHGHMDGHFODQúDW
e) ODvQWkPSODUHI U FULWHULLSUHFL]DWHúLDQDOL]DWHDSULRULF
10) Într-R FROHFWLYLWDWH VWDWLVWLF GDF GLYHUVLILFDUHD HVWH PD[LP úL HYLGHQW FRQFHQWUDUHD este
PLQLP DWXQFLFRHILFLHQWXOGHFRQFHQWUDUH&RUUDGR-Gini este:
a) G=1;
1
b) G = ;
n
1
c) G = ;
n
d) G=0;
e) G = n.
11) ÌQFRQWXOPDFURHFRQRPLF³9HQLWXULÚHVXUVHOHVHIRUPHD] GLQ
a) $PRUWL]DUHúL3,1pp;
b) PIBppúLVXEYHQ iile de exploatare;
c) PIBppúLLPSR]LWHOHLQGLUHFWH
d) Amortizare, PIBppúLVXEYHQ LLOHGHH[SORDWDUH
e) $PRUWL]DUHDLPSR]LWHLQGLUHFWHúLLPSR]LWHSHLPSRUWXUL
12) 6 VHSUHFL]H]HFDUHGLQXUP WRDUHOHDILUPD LLQXHVWHDGHY UDW
a) vQRULFHUHSDUWL LHVLPHWULF XQLPRGDO x = Me = Mo ;

b) într-RUHSDUWL LHXQLPRGDO XúRUDVLPHWULF PHGLDQDVHSODVHD] vQWUHPHGLHúLPRG
c) într-RUHSDUWL LHXQLPRGDO XúRUDVLPHWULF PHGLDVHSODVHD] vQWUHPRGúLPHGLDQ
d) într-RUHSDUWL LHXQLPRGDO SR]LWLYvQFOLQDW F tre valorile mici x < Me < Mo ;
e) într-R UHSDUWL LH XQLPRGDO SR]LWLY vQFOLQDW F WUH YDORULOH PDUL PRGXO VH VLWXHD] OD
VWkQJDPHGLDQHLúLDPHGLHL
13) 8Q DQDOLVW HFRQRPLF VWXGLD] GLVWULEX LD ILUPHORU GXS SURFHQWXO GLQ YHQLWXUL FKHOWXLW SHQWUX
cercetare-GH]YROWDUH 3HQWUX D YHULILFD LSRWH]D QRUPDOLW LL HPSLULFH RE LQXWH HO XWLOL]HD] WHVWXO
χ2úLRE LQHSHQWUXXQQXP UGHJUDGHGHOLEHUWDWHO YDORDUHD χ 2calc = 18,30 . Probabilitatea

PD[LP FXFDUHVHJDUDQWHD] UH]XOWDWXOHVWH
a) 75%;
b) 90%;
c) 95%;
d) 99%;
e) 97,5%.
14) &DUHGLQXUP WRDUHOHDILUPD LLUHIHULWRDUHODFRHILFLHQWXOGHYDULD LHQXHVWHDGHY UDW

a) HVWHXQLQGLFDWRUVLQWHWLFDOvPSU úWLHULL
b) HVWHH[SUHVLDUHODWLY DDEDWHULLPHGLLS WUDWLFH
c) YDORUL PLFL DOH FRHILFLHQWXOXL GH YDULD LH VHPQLILF XQ JUDG PDUH GH UHSUH]HQWDWLYLWDWH D
mediei caracteristicii studiate;
d) YDORULPLFLDOHFRHILFLHQWXOXLGHYDULD LHUHIOHFW RWHQGLQ DFFHQWXDW GHVLPHWULHDGLVWULEX LHL
e) YDORUL PLFL DOH FRHILFLHQWXOXL GH YDULD LH UHIOHFW RPRJHQLWDWHD FROHFWLYLW LL GLQ SXQFWXO
de vedere al caracteristicii studiate.
15) 2 FDUDFWHULVWLF LPSRUWDQW GH FDOLWDWH SHQWUX VXFXULOH GH IUXFWH vPEXWHOLDWH HVWH SURSRU LD GH
FRQFHQWUDW QDWXUDO SH FDUH R FRQ LQ ÌQWU XQ SURFHV GH IDEULFD LH D XQHL P UFL GH VXFXUL
-
presupunem c SURFHQWXOGHFRQFHQWUDWQDWXUDOHVWHDSUR[LPDWLYQRUPDOGLVWULEXLWFXPHGLD
úL FRHILFLHQWXO GH YDULD LH 6WLFOHOH FDUH FRQ LQ PDL SX LQ GH FRQFHQWUDW QDWXUDO VXQW
UHVSLQVH FDOLWDWLY 'DF GH VWLFOH VXQW YHULILFDWH OD FRQWUROXO FDOLWD tiv pot fi respinse
aproximativ:
a) 2112 sticle;
b) 4224 sticle;
c) 1056 sticle;
d) 124 sticle;
e) 248 sticle.
16) 3HQWUXFDUDFWHUL]DUHDSURFHVHORUGHSURGXF LHVXELHFWHOHHFRQRPLFHVHDJUHJ
a) SHVHFWRDUHLQVWLWX LRQDOH
b) GXS IRUPDMXULGLF
c) pe ramuri;
d) QXHVWHQHFHVDU RDJUHJDUHVSHFLDO SHQWUXDFHVWVFRS
e) DWkWSHVHFWRDUHLQVWLWX LRQDOHFkWúLSHUDPXUL
17) 0HGLDDULWPHWLF DS WUDWHORUDEDWHULORULQGLYLGXDOHGHODWHQGLQ DORUFHQWUDO VHQXPHúWH
a) DEDWHUHPHGLHDEVROXW
b) DEDWHUHPHGLHS WUDWLF
c) dispersie;
d) PHGLDO
e) moment centrat de ordin trei.
18) Într-R úFRDO JHQHUDO VH RUJDQL]HD] XQ WHVW GH YHULILFDUH D DSWLWXGLQLORU HOHYLORU SHQWUX
LQIRUPDWLF 'LVWULEX LDHOHYLORUGXS SXQFWDMXORE LQXWHVWHDSUR[LPDWLYQRUPDO 3ULPLLGLQ
FHL PDL SX LQ vQFOLQD L VSUH DFHDVW GLVFLSOLQ RE LQ SkQ OD SXQFWH LDU FHL PDL SHUIRUPDQ L
RE LQ úL SHVWH GH SXQFWH 'DF YDORDUHD PHGLDQ HVWH GH GH SXQFWH LDU FHL PDL
PXO LGLQWUHHOHYLRE LQGHSXQFWHFRHILFLHQWXOOXL%RZOH\HVWH
a) 0,4;
b) 0,53;
c) 0,07;
d) - 0,4;
e) - 0,53.
19) PenWUXVWXGLXOFDOLW LLSURGXF LHLIDEULFDWHvQVHULHvQWU RXQLWDWHHFRQRPLF VHREVHUY SHULRGLF
-
XQORWGHH[HPSODUHSUHOHYDWHGLQSURGXVHOHDIODWHODVIkUúLWXOODQ XOXLGHIDEULFD LH3RSXOD LD
VWDWLVWLF LQYHVWLJDW HVWH
a) SURGXF LDWRWDO UHDOL]DW

b) ansamblul loturilor de produse;
c) lotul format prin prelevare;
d) SURGXF LDQHWHUPLQDW
e) SURGXF LDUHDOL]DW IDFWXUDW úLOLYUDW EHQHILFLDULORU
20) 'DF VH XUP UHúWH FXQRDúWHUHD FRPSRUWDPHQWXOXL vQ GRPHQLXO YHQLWXULORU FKHOWXLHOLORU úL
RSHUD LXQLORUILQDQFLDUHVXELHFWHOHHFRQRPLFHVHDJUHJ GXS FULWHULXO
a) DFWLYLW LLGHSXVH
b) LQVWLWX LRQDO
c) GHUDPXU
d) IRUPDMXULGLF GHRUJDQL]DUH
e) a)+b)+c)+d).
21) 6DODULD LL XQHL ILUPHDX VDODULXO PHGLX PLL OHLFX R DEDWHUHPHGLH S WUDWLF D VDODULLORU
mii lei. PatroQXO ILUPHL KRW U úWH V P UHDVF ILHFDUH VDODULX LQGLYLGXDO GH RUL 'LVSHUVLD
QRLORUVDODULLID GHVDODULXOPHGLXYDIL
a) 150;
b) 22500;
c) 29250;
d) 253,5;
e) 38025.
22) ÌQ PRGHOXO GH DQDOL] GLVSHUVLRQDO XQLIDFWRULDO GLVSHUVLD FRUHFWDW GLQWUH JUXSH VH RE LQH
UDSRUWkQGYDULDQ DVLVWHPDWLF GLQWUHFHOHUJUXSHODQXP UXOJUDGHORUGHOLEHUWDWHQRWDWFX³O´
Acest num r este:
a) l=n-1;
b) l=n-r;
c) l=r-1;
d) l=n-r-1;
e) l=n-2.
23) ÌQFD]XOLQGLFDWRULORUGHWLSFDOLWDWLYDJUHJDUHDVHUHDOL]HD] SULQWU -o:
a) RSHUD LHGHDGXQDUH
b) oSHUD LHGHDGXQDUHVDXVF GHUH
c) numai printr-RPHGLHDULWPHWLF
d) numai prin calculul unei medii armonice;
e) SULQFDOFXOXOXQHLP ULPLPHGLL
24) ,GHQWLILFD LFDUHGLQWUHDILUPD LLOHXUP WRDUHUHIHULWRDUHODRELHFWXOREVHUY ULLHVWHIDOV
a) 2ELHFWXO REVHUY ULL HVWH PXO LPHD GH IHQRPHQH GH PDV GHVSUH FDUH XUPHD] V VH
FXOHDJ GDWHOHVWDWLVWLFH
b) 2ELHFWXOREVHUY ULLHVWHRPXO LPHGHXQLW LVLPSOHVDXFRPSOH[HGHREVHUYDUH
c) 3RSXOD LD VXSXV REVHUY ULL WUHEXLH GHOLPLWDW FD YROXP vQ WLPS úL vQ VSD LX LQGLIHUHQW
GDF HDHVWHVWDWLF VDXGLQDPLF
d) 1XvQWRWGHDXQDRELHFWXOREVHUY ULLFRLQFLGHFXRELHFWXOFHUFHW ULL
e) &KLDUGDF RELHFWXOREVHUY ULLHVWHELQHGHILQLWGXS FULWHULLFODUHHVHQ LDOHVWDELOHQXVH
SRDWHDVLJXUDVXEQLFLRIRUP FRPSDUDELOLWDWHDGDWHORUG e la o observare la alta.

25) &RUHF LDOXL6KHSSDUGVHDSOLF GLVSHUVLHLFkQG
a) seria este pe variante;

b) VHULDHVWHSHLQWHUYDOHQHHJDOHGHYDULD LH
c) VHULDHVWHSHLQWHUYDOHHJDOHGHYDULD LH
d) FkQGGLVWULEX LDHVWHDSUR[LPDWLYQRUPDO úLSUH]LQW XQQXP UPDUH de intervale egale;
e) FkQGVHULDHVWHELPRGDO
26) 3UHFL]D LFDUHHOHPHQWHGLQFHOHSUH]HQWDWHPDLMRVQXHVWHRIXQF LHVSHFLILF PHWRGHLJUXS ULL
FODVLILF ULLvQDFWLYLWDWHDVWDWLVWLF
a) VLVWHPDWL]DUHD GDWHORU LQGLYLGXDOH SULQ UHVWUkQJHUHD QXP UXOXL GH variante ale variabilei
de grupare;
b) IDFLOLWDUHDFDOFXOXOXLWXWXURULQGLFDWRULORUSULPDULúLGHULYD L
c) VWUXFWXUDUHDSRSXOD LHLVWDWLVWLFHvQFODVHJUXSHRPRJHQH
d) SUH]HQWDUHDúLGHVFULHUHDVWUXFWXULLSRSXOD LHLVWDWLVWLFH
e) FDUDFWHUL]DUHDOHJ WXULORUVWDWL stice dintre variabilele analizate.

27) Programul propriu-]LV DO REVHUY ULL HVWH IRUPDW GLQ WRWDOLWDWHD FDUDFWHULVWLFLORU YDULDELOHORU
SHQWUXFDUHXUPHD] V VHFXOHDJ GDWHOHGHODXQLW LOHSRSXOD LHLVWDWLVWLFH(OVHFRQFUHWL]HD]
a) vQ vQWUHE UL FDUH VX nt înscrise în formulare statistice la care se primesc obligatoriu
U VSXQVXULFXSULYLUHODQLYHOXOGHGH]YROWDUHVDXIRUPDORUGHPDQLIHVWDUH
b) într-R OLVW GH YDULDELOH GHVSUH FDUH VH FXOHJ GDWHOH GLQ GRFXPHQWHOH SH FDUH XQLW LOH GH
REVHUYDUHGRUHVFV OHSXQ ODGLVSR]L LH
c) vQ vQWUHE UL vQVFULVH vQ FKHVWLRQDUH VDX DOWH IRUPXODUH VWDWLVWLFH DGUHVDWH OD WRDWH VDX OD R
SDUWH GLQ XQLW LOH SRSXOD LHL úL DOH F URU SRVLELOH U VSXQVXUL UHIOHFW IRUPHOH LQGLYLGXDOH
de manifestare ale fenomenelor;

d) vQWUHE ULLQFOuse în chestionare sau în alte formulare statistice numai atunci când ele sunt
DGUHVDWH GLUHFW WXWXURU XQLW LORU GH REVHUYDUH VDX OD R SDUWH GLQ DFHVWHD úL DOH F URU
SRVLELOHU VSXQVXULUHIOHFW IRUPHOHLQGLYLGXDOHDOHIHQRPHQHORUGHPDV LQYHVWLJDWH
e) în variantele variabilelor precizate.

28) 3HQWUXGLVWULEX LDXQHLYDULDELOHDOHDWRDUH;VHFXQRDúWHYDORDUHDGLVSHUVLHLúLYDORDUHD
momentului centrat de ordinul 4: 20876491.
&RHILFLHQWXOOXL)LVFKHUSHQWUXP VXUDUHDEROWLULLDUHYDORDUHD
a) γ2 = −0,782 ;
b) γ2 = 2,218 ;
c) γ2 = 5,218 ;
d) γ2 = 0,45 ;
e) γ 2 = −2,218 .
29) 6HH[FOXGGLQFDOFXOXOLQGLFDWRULORUPDFURHFRQRPLFLGHUH]XOWDWHWUDQ]DF LLOH
a) intersectoriale;
b) bilaterale;
c) unilaterale;
d) intrasectoriale;
e) de SLD
30) &RQWXOPDFURHFRQRPLF3URGXF LHDUHFDVROG

a) PINpp;
b) PIBpf;
c) PIBpp;
d) VN;
e) PNBpf.
31) 'LVWULEX LD HOHYLORU GLQ FODVD , D XQHL úFROL JHQHUDOH GXS QXP UXO PDWHULLORU OD FDUH DX DYXW
media zece este:

Nr. materii 0 1 2 3 4 5
Nr. elevi 10 30 80 70 50 20
VaORDUHDPHGLDQ DVHULHLHVWH
a) 2 materii;
b) 2,5 materii;
c) 3 materii;
d) 2,7 materii;
e) 70 elevi.
32) 'LVWULEX LD XQHL YDULDELOH DOHDWRDUH ; HVWH SHUIHFW VLPHWULF GH PHGLH x = 20 'DF VH DGDXJ
GRX XQLW LVWDWLVWLFHFXYDORULOHYDULDELOHLVWXGLDWe x1 úL[2 DWXQFLQRXDGLVWULEX LH
a) DUHDVLPHWULHSR]LWLY
b) HVWHSHUIHFWVLPHWULF
c) DUHDVLPHWULHQHJDWLY
d) DUHILHDVLPHWULHSR]LWLY ILHDVLPHWULHQHJDWLY
e) QXSUH]LQW DVLPHWULH
33) 1XVXQWFXSULQVHvQYDORDUHDSURGXF LHL

a) serviciile statului;
b) EXQXULOHGHFDSLWDOGLQSURGXF LHSURSULH
c) autoconsumul;
d) FKLULDDXWRLPSXV LSRWHWLF
e) EXQXULOHSURGXVHúLFRQVXPDWHSHQWUXSURGXFHUHDDOWRUEXQXULúLVHUYLFLL
34) Atunci când datele provin dintr-XQ HúDQWLRQ GH YROXP UHGXV Q úL VH WHVWHD] LSRWH]D QXO
prLYLQGSDUDPHWUXOPHGLDvQWUHJLLFROHFWLYLW L
H0 : m = m0
Ha : m > m0
UHJLXQHDFULWLF HVWHGDW GH
a) z > zα ;
b) z > zα / 2 ;
c) t > tα ; n − 1 ;
d) t > tα / 2 ;
e) t > − tα − 2; n − 1 .
35) Aplicând modelul analizei GLVSHULVRQDOH XQLIDFWRULDOH VH DFFHSW LSRWH]D FRQIRUP F UHLD
IDFWRUXOGHJUXSDUHHVWHVHPQLILFDWLYGDF ODXQSUDJGHVHPQLILFD LH αVHvQGHSOLQHúWHFRQGL LD
a) Fcalc < Fα , n − 1, r − 1 ;
b) Fcalc < Fα , r − 1, n − r ;
c) Fcalc < Fα , r − 1, n − 1 ;
d) Fcalc > Fα , r − 1, n − 1 ;
e) Fcalc > Fα , r − 1, n − r .
36) 2JUXS GHGHVWXGHQ LVXV LQHODGRX GLVFLSOLQHFkWHXQWHVWSHQWUXYHULILFDUHDFXQRúWLQ HORU
Testele au punctaje diferite, iar rezultatele sunt:
25 25
- la testul A: ∑ x 2Ai = 9000; ∑ x Ai = 450;
i =1 i =1
25 25
- la testul B: ∑ x Bi2 = 425; ∑ x Bi = 100;
i =1 i =1
*UXSDGHVWXGHQ LHVWHPDLRPRJHQ GLQSXQFWXOGHYHGHUHDOFXQRúWLQ HORUDFXPXODWH
a) la disciplina A;
b) la disciplina B;
c) ODDPEHOHGLVFLSOLQHSUH]LQW DFHODúLJUDGGHRPRJHQLWDWH
d) nu sunt sufLFLHQWHGDWHSHQWUXDILVWXGLDW RPRJHQLWDWHVHULLORU
e) QXVHSRWFRPSDUDRPRJHQLW LOHODFHOHGRX GLVFLSOLQHGHRDUHFFHSXQFWDMHOHWHVWHORUDX
fost diferite.
37) 3UREDELOLWDWHD FD R FRPSDQLH GH DVLJXU UL V ILH LQXW V SO WHDVF R SROL SHQWUX R SUREOHP
PHGLFDO PDMRU HVWH 'DF XQ JUXS GH GH SHUVRDQH DVLJXUDWH VXQW VHOHFWDWH
vQWkPSO WRU SUREDELOLWDWHD FD DFHDVW FRPSDQLH V SO WHDVF FHO SX LQ R SROL SHUVRDQHORU
selectate este:
a) 0,8196;
b) 0,1804;
c) 0,1353;
d) 0,8647;
e) 0,001.
38) Valoarea individual ³]HUR´DYDULDELOHL³P ULPHDH[WUDVXOXLGHFRQW´DUHVHPQLILFD LHFRQFUHW
pe scala:
a) RUGLQDO
b) de rapoarte;
c) de intervale;
d) GLVFUHW
e) FRQWLQX
39) 3HQWUX SDWUX ILOLDOH DOH XQHL VRFLHW L FRPHUFLDOH VWUXFWXUD FLIUHL GH DIDFHUL UHDOL]DWH úL LQGLFLL
UHDOL] ULL programului la cifra de afaceri au fost:
Filiala Structura cifrei de afaceri ,QGLFHOHUHDOL] ULL
realizate (%) programului cifrei de afaceri

A 20 1,1
B 40 1,2
C 30 1,25
D 10 1,5
,QGLFHOHUHDOL] ULLSURJUDPXOXLFLIUHLGHDIDFHULSHvQWUHDJDVRFLHWDWHFRPHUFLDO DIRVW
a) 1,2625;
b) 1,225;
c) 1,2542;
d) 1,2168;
e) 1,2465.
TESTUL 7
1) ([SUHVLD VLQWHWL] ULL YDORULORU LQGLYLGXDOH DOH XQHL YDULDELOH VWDWLVWLFH vQWU -un singur nivel
UHSUH]HQWDWLYDWRWFHHDFHHVWHHVHQ LDORELHFWLYúLVWDELOvQDSDUL LDúLPDQLI estarea fenomenelor
GHPDV HVWHGDW GH
a) YDORDUHDORUPHGLDQ
b) valoarea lor medial ;
c) valoarea lor medie;
d) FRHILFLHQWXOORUGHYDULD LH
e) FDOFXOXOXQHLP ULPLUHODWLYHGHLQWHQVLWDWH
2) 3HULRDGDGHWLPSFkWIXQF LRQHD] XQDQXPLWWLSGHEDWHULL HVWHQRUPDO GLVWULEXLW FXRPHGLHGH
GHRUHúLRGHYLD LHVWDQGDUGGHRUH3UREDELOLWDWHDFDREDWHULHV IXQF LRQH]HvQWUHúL
de ore este:
a) 0,5918;
b) 0,4082;
c) 0,8164;
d) 0,1836;
e) 0,7959.
3) 'DF vQWU R VHULH GH GLVWULEX LH YDORULOH LQGLYLGXDOH VH VLPSOLILF GH N RU
- i, atunci dispersia noii
serii este:
a) de k2RULPDLPLF ID GHGLVSHUVLDVHULHLLQL LDOH

b) GHNRULPDLPDUHGHFkWGLVSHUVLDVHULHLLQL LDOH
c) HJDO FXGLVSHUVLDVHULHLLQL LDOH
d) de k2RULPDLPDUHID GHGLVSHUVLDVHULHLLQL LDOH
e) GHNRULPDLPLF GHFkWGLVSHUVLDVHULHLLQL LDOH
4) ÌQPRGHOXOGHDQDOL] GLVSHUVLRQDO XQLIDFWRULDO VHXWLOL]HD] WHVWXO³)´GDWGHUHOD LD
∑ ∑ (yij − y i )
r m
∑ (y i − y)
r 2 2
ni
=1 i = 1 j =1
a) Fcalc = i : ;
r −1 n−r
∑ ( y i − y)
r 2
ni
i =1
b) Fcalc = ;
∑ ∑ ( yij − y)
r m 2
i =1 j =1
∑ ∑ (y j − y)
r m
∑( )
r 2 2
yi − y ni
i =1 i =1 j =1
c) Fcalc = : ;
r −1 n −1
∑ ∑ ( yij − y i )
r m
∑ (y i − y)
r 2 2
ni
i =1 j =1
d) Fcalc = i =1 : ;
r −1 n −1
∑ ∑ ( yij − y i )
r m
∑ (y i − y)
2 r 2
ni ni
i =1 j =1 i =1
e) Fcalc = : .
n−r r −1
5) În teVWDUHD LSRWH]HL VWDWLVWLFH SULYLQG PHGLD SRSXOD LHL FkQG GDWHOH SURYLQ GH OD XQ HúDQWLRQ GH
YROXPUHGXVQúL
H 0 : m = m0
H a : m ≠ m0
UHJLXQHDFULWLF HVWHGDW GH
a) z < − zα sau z > zα ;

b) z < − zα / 2 sau z > zα /2 ;
c) t < − tα / 2, n sau t > t α / 2 ,n ;
d) t < − tα , n − 1 sau t > t α ,n −1 ;
e) t < − t α / 2,n −1 sau t > t α / 2,n −1
6) ÌQFDGUXOXQXLVWXGLXGHSLD HIHFWXDWvQOXQDLDQXDULHV DXUP ULWSULQWUH- altele opinia a 100

GH FRQVXPDWRUL DVXSUD FDOLW LL XQXL DQXPLW SURGXV XWLOL]DW vQ PRG FXUHQW 6H QRWHD] FX ;
YDULDELODRSLQLHúLFX[i opinia consumatorului i ( i = 1,100 ) intervievat.

3RSXOD LDVWDWLVWLF QRWDW FX P HVWHIRUPDW GLQ:
a) WR LFRQVXPDWRULL
b) consumatorii români;
c) FHLGHFRQVXPDWRULLQWHUYLHYD L
d) FRQVXPDWRULLSRWHQ LDOL
e) consumatorii din zona de sud-HVWD ULL
9DULDELOD;GHILQLW vQSUREOHPDHVWH
a) FDOLWDWLY FRQWLQX
b) FDOLWDWLY GLVFUHW
c) QRPLQDO
d) de timp;
e) QXPHULF
8) &DUHGLQXUP WRDUHOHDILUPD LLQXHVWHDGHY UDW SHQWUXRVHULHVWDWLVWLF
a) vQWUHTXDUWLODúLTXDUWLODVHJ VHVFGLQREVHUYD LLVLWXDWHvQFHQWUXOGLVWULEX LHL
b) YDORDUHDTXDUWLOHLHVWHHJDO FXPHGLDQDGRDUSHQWUXRVHULHVLPHWULF
c) YDORDUHDPHGLDQHLHVWHvQWRWGHDXQDHJDO FXYDORDUHDTXDUWLOHL
d) SHQWUXRVHULHVLPHWULF DEDWHUHDLQWHUTXDUWLOLF HVWHQXO
e) SHQWUXRVHULHVLPHWULF DEDWHUHDLQWHUTXDUWLOLF FXSULQGHGLQREVHUYD LL

9) 3HQWUXRGLVWULEX LHVLPHWULF
a) abaterileLQGLYLGXDOHVHFRPSHQVHD] GRDUODQLYHOXOvQWUHJLLFROHFWLYLW L
b) abaterile individuale sunt nule;
c) DEDWHUHDPD[LP SR]LWLY HVWHHJDO FXDEDWHUHDPD[LP QHJDWLY
d) DEDWHULOHLQGLYLGXDOHVHFRPSHQVHD] DWkWSHWRWDOFkWúLODQLYHOXOFHQWUDOL]DWDOXQLW LORU
e) VXPDDEDWHULORULQGLYLGXDOHHVWHHJDO FXDPSOLWXGLQHDYDULD LHL

10) *UDGXOGHOLEHUWDWHHVWHXQFRQFHSWVWDWLVWLFFHGHVHPQHD]
a) QXP UXOGHHOHPHQWHGLQWU-o colectivitate;

b) num rul de elemente dintr-o colectivitate minus unul;
c) num rul de elemente necesare pentru a defini starea unui ansamblu;
d) num rul de elemente independente necesare pentru a defini starea unui ansamblu;
e) QXP UXOGHUHOD LLLQGHSHQGHQWHFDUHOHDJ HOHPHQWHOHXQXLDQVDPEOX
11) 'RX YDULDELOH VWDWLVWLFH DX IRVW PRGHODWH vQWU R SRSXOD LH VWDWLVWLF FX Q XQLW
- L FX DMXWRUXO
HFXD LHLOLQLDUHGHIRUPD y = 5 + 64 x ùWLLQGF
∑ (xi − x)
n n
∑ (yi − y)
2 2
= 30; = 1960 SHQWUX Q XQLW L VWDWLVWLFH DWXQFL LQWHUYDOXO GH
i =1 i =1
încredere pentru panta liniei de regresie, la o probabilitate de 95% este:
a) (63,53 ; 64,47);
b) (4,53 ; 5,47);
c) (58,92 ; 66,65);
d) (61,35 ; 66,65);
e) (58,92 ; 69,08).
12) 'LVSHUVLDXQHLFDUDFWHULVWLFLGHWLSDOWHUQDWLYHVWHPD[LP FkQG
a) QXP UXOGHU VSXQVXULDILUPDWLYHHVWHHJDOFXQXP UXOGHU VSXQVXULQHJDWLYH

b) WRDWHXQLW LOHFROHFWLYLW LLvQUHJLVWUHD] U VSXQVXULDILUPDWLYH
c) WRDWHXQLW LOHFROHFWLYLW LLvQUHJLVWUHD] U VSXQVXULQHJDWLYH
d) WRDWHXQLW LOHFROHFWLYLW LLvQUHJLVWUHD] ILHU VSXQVXULQHJDWLYHILHU VSXQVXULSR]LWLYH
e) nu se poate preciza în ce caz dispersia unei caracteristiFLDOWHUQDWLYHHVWHPD[LP
13) 'HQVLWDWHDGHUHSDUWL LHDYDULDELOHLDOHDWRDUHQRUPDOHGHPHGLH x = 20,9 úLGLVSHUVLHHVWHGHVFULV GH
2
20,9
1 −
a) f ( xi ) = ⋅e 35 ;
2π
1
1 − ( xi − 20,9 )2
b) f ( xi ) = ⋅e 2⋅17,5 2
;
17,5 2π
1
1 − ( xi − 20,9 )2
c) f ( xi ) = ⋅e 2⋅17 ,5 ;
17,5 2π
1
1 − ( xi − 20,9 )2
d) f ( xi ) = ⋅e 2⋅4,18 ;
4,18 2π
1
1 − ( xi − 20,9 )2
e) f ( xi ) = ⋅e 2⋅17,5 .
4,18 2π
14) 0HGLDDUPRQLF VHGHILQHúWHFD
a) PHGLDDULWPHWLF FDOFXODW GLQLQYHUVHOHYDORULORULQGLYLGXDOHvQUHJLVWUDWH
b) YDORDUHDLQYHUV DPHGLHLDULWPHWLFHDWHUPHQLORUVHULHL
c) YDORDUHD LQYHUV D PHGLHL DULWPHWLFH FDOFXODW GLQ LQYHUVHOH S WUDWHORU YDORULORU
individuale înregistrate;
d) YDORDUHDLQYHUV DPHGLHLDULWPHWLFHFDOFXODW GLQLQYHUVHOHYDORULORULQGLYLGXDOH
e) YDORDUHDFDUHGDF DUvQORFXLWHUPHQLLVHULHLQXDUPRGLILFDVXPDORU
15) ,QGLFDWRUXO ³HQHUJLD LQIRUPD LRQDO 2QLFHVFX´ HVWH XWLOL]DW vQ DQDOL]D VWDWLVWLF SHQWUX
caracterizarea:
a) asimetriei;
b) dispersiei;
c) QRUPDOLW LLGLVWULEX LHL
d) FRQFHQWU ULL
e) WHQGLQ HLFHQWUDOH
16) 'LUHFWRUXOXQXLSRVWGHUDGLRFRPDQG RFHUFHWDUH VWDWLVWLF vQVFRSXOGHWHUPLQ ULL DXGLHQ HLGH
FDUHVHEXFXU SRVWXOV X&HUFHW WRUXOFXOHJHSHXQHúDQWLRQGDWHSULYLQGQXP UXOGHRUHDXGLDWH
úL DIO F GLQ SHUVRDQH DVFXOW SRVWXO GH UDGLR PDL SX LQ GH GRX RUH vQWUH úL RUH
vQWUHúLRUHvQWUHúLRUHLDUUHVWXOSHVWHRUH1XP UXOPHGLXGHRUHGHDXGL LH
SHRSHUVRDQ GLQHúDQWLRQHVWH
a) 4,8 ore;
b) 4,7 ore;
c) 6 ore;
d) 4,2 ore;
e) 4,6 ore.
17) 6 VH SUHFL]H]H FDUH GLQ XUP WRDUHOH GLVWULEX LL GH SUREDELOLWDWH GHVFULH R YDULDELO DOHDWRDUH
Poisson:
10!
a) pi = 0,9 xi 0,110− xi (xi=0, 1, 2, … , 10);
xi !⋅ (10 − x i )!
(0,5) xi e −0,5
b) pi = (xi=0, 1, 2, 3, … );
xi !
c) pi = C6xi ⋅ 0,2 ⋅ 0,8 6− xi (xi=0, 1, 2, … , 6);
x i ! e − xi
d) pi = (xi=0, 1, 2, 3, … )
(0,5) xi
−
( xi − 20,9)2
1 2⋅9 , 61
e) f ( xi ) = ⋅e .
, 2π
31
18) 3HQWUX R FROHFWLYLWDWH GH Q XQLW L VLVWHPDWL]DWH FRQFRPLWHQW vQ U JUXSH GXS YDORULOH
caracteriVWLFLL ; FRQVLGHUDW FDUDFWHULVWLF HVHQ LDO GH LQIOXHQ úL vQ P JUXSH GXS YDORULOH
FDUDFWHULVWLFLLDQDOL]DWH<LQIOXHQ DIDFWRUXOXL;HVWHP VXUDW GH
a) vPSU úWLHUHDYDORULORULQGLYLGXDOHGLQILHFDUHJUXS vQMXUXOPHGLHLGHJUXS
b) vPSU úWLHUHDYDORULORULQGLYLGXDOHGLQILHFDUHJUXS vQMXUXOPHGLHLJHQHUDOHDFROHFWLYLW LL
c) vPSU úWLHUHDPHGLLORUGHJUXS vQMXUXOPHGLHLJHQHUDOHDFROHFWLYLW LL

d) vPSU úWLHUHDYDORULORULQGLYLGXDOHvQMXUXOPHGLHLPHGLLORUGHJUXS
e) vPSU úWLHUHDPHGLHLPHGLLORUGHJUXS ID GHPHGLDJHQHUDO DFROHFWLYLW LL
19) ÌQPRGHOXOGHDQDOL] GLVSHUVLRQDO XQLIDFWRULDO YDULDQ DIDFWRULDO VLVWHPDWLF HVWH
∑ ∑ ( yij − y i )
r m 2
a) ;
i =1 j =1
∑ ( y i − y)
r 2
b) ni ;
i =1
∑ (y i − y)
r 2
ni
c) i =1 ;
r −1
∑ ∑ ( yij − y )
r m 2
i =1 j =1
d) ;
n −1
∑ ∑ ( yij − y )
r m 2
e) .
i =1 j =1
20) În testarea ipotezei statistice

H 0 : m ≥ 100
H a : m < 100
XWLOL]kQGWHVWXO]VHRE LQHYDORDUHDWHVWXOXL] -1,11. Nivelul de încredere al testului este:
a) 86,65%;
b) 36,65%;
c) 13,35%;
d) 26,70%;
e) 73,30%.
21) Într-un proces de testare a ipotezelor statistice, eroarea de genul al doilea este:
a) HURDUHDSHFDUHRIDFHPDFFHSWkQGLSRWH]DQXO FkQGHDHVWHDGHY UDW
b) HURDUHDSHFDUHRIDFHPDFFHSWkQGLSRWH]DDOWHUQDWLY FkQGHDHVWHIDOV
c) HURDUHDSHFDUHRIDFHPDFFHSWkQGLSRWH]DQXO FkQGHDHVWHIDOV
d) eroarea pe FDUHRIDFHPHOLPLQkQGLSRWH]DQXO FkQGHDHVWHDGHY UDW
e) HURDUHDSHFDUHRIDFHPHOLPLQkQGLSRWH]DDOWHUQDWLY DWXQFLFkQGHDHVWHIDOV
22) ÌQ XWLOL]DUHD PHWRGHL UHJUHVLHL SHQWUX VWXGLXO GHSHQGHQ HL GLQWUH YDULDELOH PRGHOXO GH IRUPD
1
y=α + β + ε este un model:
x
a) liniar;
b) H[SRQHQ LDO
c) logaritmic;
d) hiperbolic;
e) parabolic.
23) 'LVSHUVLDYDORULORUXQHLYDULDELOHDOHDWRDUH;ID GHRFRQVWDQW DHVWHPLQLP FkQG
a) a = 0;
b) a = x;
c) pentru orice a;
d) a = ∑ xi ;
e) a = xmax.
24) Un VLVWHP DO XQXL YHKLFXO VSD LDO WUHEXLH V IXQF LRQH]H FRQWLQXX SHQWUX FD QDYD V UHLQWUH vQ
VSD LX 2 FRPSRQHQW D VLVWHPXOXL IXQF LRQHD] FRUHVSXQ] WRU GLQ WLPS 3HQWUX D DVLJXUD
EXQD IXQF LRQDUH D VLVWHPXOXL VXQWPRQWDWH SDWUX FRPSRQHQWH VLPLODUH vQ DúDIHO vQFkW VLVWHPXO
IXQF LRQHD] GDF FHO SX LQ R FRPSRQHQW OXFUHD] &RPSRQHQWHOH RSHUHD] LQGHSHQGHQW
3UREDELOLWDWHDFDVLVWHPXOV FDG HVWH
a) 0,05%;
b) 5%;
c) 15%;
d) 52,20%;
e) 0,5220%.
25) 3HQWUXRVHULHGHUHSDUWL LHGHIUHFYHQ HPHGLDS WUDWLF VHFDOFXOHD] FD
∑ (x n )
2
i i
a) x p = i =1
r
;
∑ni =1
i
∑x n 2
i i
b) x p = i =1
r
;
∑n
i =1
i
∑ (x n )
2
i i
c) x p = i =1
r
;
∑ ni
i =1
∑x n 2
i i
d) x p = i =1
r
;
∑n
i =1
i
∑x n i i
e) x p = i =1
r
.
∑n
i =1
i
26) 'RX JUXSH GH VWXGHQ L FX HIHFWLYH GH úL UHVSHFWLY GH SHUVRDQH DX VXV LQXW XQ WHVW GH
FXOWXU JHQHUDO 3ULPDJUXS DRE LQXWPHGLDLDUDGRXD1RWDPHGLHSHDQVDPEOXOFHORU
GRX JUXSHHVWH
a) 8,14;
b) 8,10;
c) 8,12;
d) 8,00;
e) 8,09.
27) Într-R FROHFWLYLWDWHD VWDWLVWLF VLVWHPDWL]DW vQ U JUXSH GXS YDULD LD FDUDFWHULVWLFLL GH JUXSDUH ;
úLvQPJUXSHGXS YDORULOHYDULDELOHLDQDOL]DWH<H[LVW vQWRWGHDXQDUHOD LD
2
a) σ = σ i2 + δ 2 ;
2
b) σ ≥ δ 2 ;
2
c) σ =
∑ σ i2
;
r
2
d) σ ≤ σ 2 ;
∑∑ (y )
r m
2
j − y i nij
i =1 j =1
e) σ 2 = r m
.
∑∑ n
i =1 j =1
ij
28) Într-R FROHFWLYLWDWHD GH VDODULD L VLVWHPDWL]DW GXS IDFWRUXO GH JUXSDUH ; QXP UXO RUHORU
OXFUDWH vQ JUXSH úL GXS YDULDELOD GHSHQGHQW VDODULXO vQ JUXSH DSOLFkQGX -se modelul de
DQDOL] GLVSHUVLRQDO V D
- RE LQXW YDULDQ D VLVWHPDWLF 61 úL YDULDQ D WRWDO
ST 9DORDUHDFDOFXODW DUDSRUWXOXL)SHQWUXXWLOL]DUHDWHVWXOXLFXDFHODúLQXPHHVWH
a)Fcalc=81,875;
b) Fcalc=73,23;
c) Fcalc=1,25;
d) Fcalc=61,09;
e) Fcalc=36,94.
29) În testarea ipotezei statistice

H 0 : m ≥ 100
H a : m < 100
VHRE LQHYDORDUHDWHVWXOXLVWDWLVWLF]-1,11.
3UDJXOGHVHPQLILFD LHDOWHVWului este:
a)0,3665;
b) 0,1335;
c) 0,267 ;
d) 0,06675;
e) 0,43325.
30) Într-un proces de testare a ipotezelor statistice, eroarea de genul întâi este:
a) HURDUHDSHFDUHRIDFHPDFFHSWkQGLSRWH]DQXO FkQGHDHVWHDGHY UDW

b) eroarea pe care o facem acceptând ipoteza nXO DWXQFLFkQGHDHVWHIDOV
c) HURDUHDSHFDUHRIDFFHPDFFHSWkQGLSRWH]DDOWHUQDWLY FkQGHDHVWHDGHY UDW
d) HURDUHDSHFDUHRIDFHPHOLPLQkQGLSRWH]DQXO DWXQFLFkQGHDHVWHDGHY UDW
e) HURDUHDSHFDUHRIDFHPHOLPLQkQGLSRWH]DDOWHUQDWLY DWXQFLFkQGHDHVWHDGHY UDW
31) 6 VH SUHFL]H]H FDUH GLQ XUP WRDUHOH PHWRGH GH FDUDFWHUL]DUH D OHJ WXULORU GLQWUH YDULDELOHOH
VWDWLVWLFHQXVHvQFDGUHD] vQFDWHJRULD³PHWRGHORUVLPSOH´
a) metoda seriilor interdependente;

b) PHWRGDJUXS ULORU
c) PHWRGDJUDILF
d) PHWRGDFRUHOD iei;
e) PHWRGDWDEHOXOXLGHFRUHOD LH
TESTUL 8
1) Prin AUDIT-ul financiar efectuat în luna ianuarie 1998 la S.C. “ICS” SRL s-D FRQVWDWDW F vQ
IDFWXULOH HODERUDWH vQ H[LVW DQXPLWH HURUL vQ FDOFXOXO 79$-XOXL FDUH DX DYXW GUHSW VXUV
QHFXQRDúWHUHD PHWRdologiei de calcul a TVA-XOXL OD XQHOH SURGXVH DSUR[LP UL HURQDWH
GHIHF LXQLDOHPLMORFXOXLWHKQLFGHFDOFXOHWF
3RSXOD LDVWDWLVWLF VWXGLDW HVWH
a) ansamblul facturilor elaborate de S.C. “ICS” SRL;

b) DQVDPEOXOSURGXVHORUúLVHUYLFLLORUUHDOL]DWHGH6&³,&6´65/SkQ OD;,,
c) DQVDPEOXO SURGXVHORU úL VHUYLFLLORU UHDOL]DWH GH 6& ³,&6´ 65/ GHVI FXWH SH SLD úL
IDFWXUDWHSkQ OD;,,
d) DQVDPEOXO SURGXVHORU úL VHUYLFLLORU UHDOL]DWH SHQWUX D IL GHVI FXWH SH SLD GH 6& ³,&6´
SRL, facturateSkQ OD;,,úLODFDUHVHSHUFHSH79$
e) DQVDPEOXO IDFWXULORU HODERUDWH GH 6& ³,&6´ 65/ SkQ OD ;,, SHQWUX SURGXVHOH
úLVHUYLFLLOHUHDOL]DWHúLGHVI FXWHSHSLD
2) &DOFXOXODPSOLWXGLQLLYDULD LHLYDORULORULQGLYLGXDOHDUHVHQVSHQWUX
a) serii statistice numerice formate pe variante;

b) VHULLVWDWLVWLFHIRUPDWHGXS RYDULDELO DOWHUQDWLY
c) VHULLVWDWLVWLFHIRUPDWHSHLQWHUYDOHHJDOHGHYDULD LH
d) VHULLVWDWLVWLFHIRUPDWHSHLQWHUYDOHQHHJDOHGHYDULD LH
e) orice tip de serie.
3) Pentru o colectivitDWH GH Q XQLW L FDUH DX IRVW VWUXFWXUDWH FRQFRPLWHQW vQ r JUXSH GXS YDORULOH
FDUDFWHULVWLFLL ; úL vQ mJUXSH GXS YDORULOH FDUDFWHULVWLFLL < PHGLD FDUDFWHULVWLFLL < SH vQWUHDJD
colectivitate ( y QXVHFDOFXOHD] FD
∑y n
j =1
j .j
a) y = m
;
∑n j =1
.j
∑y n i. i .
b) y = i =1
r
;
∑n
i =1
i.
r m
∑∑ y n ij ij
c) y = i =1r m
j =1
;
∑∑ n ij
i =1 j =1
r m
∑∑ y n ij ij
d) y = i=1
j =1
;
n
r
∑y n i. i .
e) y = i =1
r
.
∑n i =1
i.
4) ÌQ DQXO LQGLFHOH PHGLX OXQDU DO SUH XULORU GH FRQVXP OD VHUYLFLL D IRVW SHQWUX SHULRDGD
ianuarie-DXJXVWúLSHQWUXSHULRDGDDXJXVW-decembrie 1,0319. Indicele mediu lunar pe anul

1994 a fost:
a) 1,0505;
b) 1,0474;
c) 1,0435;
d) 1,0436;
e) 104,35%.
5) 3HQWUX GRX YDULDELOH VWDWLVWLFH ; úL < vQWUH FDUH H[LVW R GHSHQGHQ OLQLDU XWLOL]kQG PHWRGD
JUDILF V -au calculat:

σ 2x = 9043; cov( x , y ) = −2392 ,8; y = 37; x = 364.
(FXD LDGHUHJUHVLHFDUHPRGHOHD] GHSHQGHQ DGLQWUHFHOHGRX YDULDELOHHVWH
a) y = 133,3 + 0,2646x ;
b) yˆ = 133,3 − 0,2646 x ;
c) yˆ = 0,2646 + 133,3 x ;
d) yˆ = 1412,92 − 3,78 x ;
e) yˆ = −1338,92 − 3,78 x .
6) ÌQ UHSDUWL LD ELQRPLDO FX Q REVHUYD LL S - probabilitatea succesului, q - probabilitatea
LQVXFFHVXOXLIUHFYHQ DDNVXFFHVHvQ1VHULLHVWH
a) q n − k p k ;
b) Cnk q n − k p k ;
c) Cnk p n − k q k ;
d) N ⋅ C nk q n − k p k ;
e) N ⋅ q n − k p k .
7) ÌQVWXGLXOPLúF ULLQDWXUDOHDSRSXOD LHLVHDQDOL]HD] SULQWUHDOWHOHúLYDULDELOD³UDQJXOQ VFXWXOXL
YLX´ÌQLDQXDULHvQ5RPkQLDUHSDUWL LDGXS DFHDVW YDULDELO VHSUH]LQW DVWIHO
5DQJXOQ VFXWXOXLYLX 1XP UGHQRXQ VFX L
Primul 139958
Al doilea 64897
Al treilea 19812
Al patrulea 9657
Al cincilea 5650
$OúDVHOHD 3966
$OúDSWHOHD 2322
Al 8-OHDúLSHVWH 3722
Sursa: Anuarul statistic al României, CNS, 1994, p.126
Datele prezentate mai sus sunt:
a) individuale;
b) grupate;
c) de stoc;
d) de flux;
e) agregate.
8) 3HQWUX GRX YDULDELOH VWDWLVWLFH GHSHQGHQWH ; úL < FX \ I[ DX IRVW FXOHVH GDWH GH OD GH
XQLW LVWDWLVWLFHúLvQXUPDSUHOXFU ULLGDWHORUV DRE LQXWFRHILFLHQWXOGHFRUHOD LHU

- -0,82.
&RHILFLHQWXOGHFRUHOD LHU
a) HVWHVHPQLILFDWLYVWDWLVWLFODXQSUDJGHVHPQLILFD LHα=0,0005;
b) nu este semnificativ statistic;
c) este semnificativ statistic doar pentru cel mult un nivel de încredere de 1-α=0,90;
d) QXHVWHVHPQLILFDWLYVWDWLVWLFODXQSUDJGHVHPQLILFD LHα=0,010;
e) DUHRYDORDUHFDUHQXSRDWHILWHVWDW SHQWUXQLFLXQSUDJGHVHPQLILFD LH
9) )UHFYHQ HOHUHGXVHODXQLWDWHVHFDOFXOHD]
a) vQFD]XOUHSDUWL LLORUSHLQWHUYDOHQHHJDOHSHQWUXDVLJXUDUHDFRPSDUDELOLW LLIUHFYHQ HORU

b) SHQWUXDVWXGLDSRQGHUHDXQLW LORUVWDWLVWLFHGLQWU-RJUXS vQWRWDOXOFROHFWLYLW LLVWXGLDWH
c) pentru a detHUPLQD QXP UXO XQLW LORU FDUH DX YDORDUHD LQGLYLGXDO VLWXDW SkQ OD XQ
anumit nivel al caracteristicii;
d) SHQWUXDVWXGLDVWUXFWXUDXQHLVHULLGHGLVWULEX LH
e) SHQWUX D VWXGLD QXP UXO XQLW LORU VWDWLVWLFH FDU DX YDORULOH LQGLYLGXDOH VLWXDWH SHVWH XQ
anumit nivel al caracteristicii.
10) 3UHVXSXQHP F vQ XUPD DSOLF ULL PHWRGHL GH UHJUHVLH OLQLDU V
-a calculat, pentru 12 valori
SHUHFKL VXPD S WUDWHORU DEDWHULORU YD lorilor empirice de la valorile ajustate
12
∑ ( yi − y i )
2
= 0,507 . Atunci, s e2 HVWLPDWRUXOGLVSHUVLHLDEDWHULORUvQWkPSO WRDUH ε, este:
i =1
a) 0,0507;
b) 0,04225;
c) 0,04609;
d) 0,2252;
e) 0,2055.
11) 'LVSHUVLDFDOFXODW ID GHRFRQVWDQW a este, comparatLYFXGLVSHUVLDFDOFXODW ID GHPHGLH
a) de aRULPDLPLF
b) mai mare de a2 ori;
c) PDLPLF FXS WUDWXOGLVWDQ HLGLQWUHPHGLHúLFRQVWDQWDa;
d) mai mare cu a2;
e) PDLPDUHFXS WUDWXOGLVWDQ HLGLQWUHPHGLHúLFRQVWDQWDa.
12) 2YDULDELO DOHDWRDUH;DUHRGLVWULEX LHQRUPDO GHPHGLHúLGLVSHUVLH9DORUHD[0 , pentru
care P ( x ≤ x 0 ) = 0,8413 este:
a) 54,23;
b) 45,77;
c) 53;
d) 59;
e) 46.
13) 3HQWUX YHULILFDUHD QRUPDOLW LL UHSDUWL LLORU HPSLULFH XWLOL]kQG WHVWXO χ2 YDORDUHD FDOFXODW D
variabilei χ2 are forma:

r
∑ (n i − npi )
2
a) χ calc
2
= i =1
;
npi
2
r
 n − npi 
b) χ 2
= ∑  i  ;
npi 
calc
i =1 
r
n − npi
c) χ calc
2
=∑ i ;
i =1 npi
r
ni − npi
d) χ calc
2
=∑ ;
i =1 (npi )2
e) χ calc
2
=∑
r
(ni − npi )2 .
i =1 npi
14) ÌQ FDGUXO PHWRGHORU JHQHUDOH GH DERUGDUH úWLLQ LILF D IHQRPHQHORU HFRQRPLFR -sociale, un loc
LPSRUWDQWvORFXS DEVWUDFWL]DUHDVXFFHVLY LQGXF LDúLGHGXF LD$FHVWHPHWRGH
a) nu pot fi utilizate într-XQ GHPHUV VWDWLVWLF GHRDUHFH RSHUHD] FX GDWH FRQFUHWH RE LQXWH
SULQREVHUY ULWRWDOHúLSDU LDOH
b) VXQWXWLOL]DWHvQVWXGLXOVWDWLVWLFDOIHQRPHQHORUGHPDV vQWUXFkWSHQWUXDVHUH LQHQXPD i

FHHD FH HVWH HVHQ LDO úL WLSLF WUHEXLH V VH HOLPLQH DVSHFWHOH vQWkPSO WRDUH úL QHHVHQ LDOH
GH OD SDUWLFXODUXO RE LQXW SULQ REVHUYDUHD vQUHJLVWUDUHD YDORULORU HPSLULFH VH WUHFH
inductiv spre ceea ce este în general valabil pentru întregul ansamblu, etc.;
c) QXSRWILXWLOL]DWHGHVWDWLVWLF vQWUXFkWvQRULFHFHUFHWDUHQXVHSRUQHúWHGHODLSRWH]HFDUH
ar trebui verificate;
d) VXQWXWLOL]DWHQXPDLvQVWXGLXOUHSDUWL LLORUVWDWLVWLFHXQL úLPXOWLGLPHQVLRQDOH
-
e) VXQWXWLOL]DWHQXPDLGDF VXQWRUJDQL]DWHVRQGDMH statistice.
15) Analizate la nivelul unui ansamblu, formele individuale de manifestare ale fenomenelor de
PDV SDU DVHP Q WRDUH vQWUH HOH ILLQG JHQHUDWH GH FDX]H HVHQ LDOH FRPXQH VH VXSXQ DFHOHLDúL
OHJLGHDSDUL LHúLGH]YROWDUH$FHDVW OHJHDF LRQHD]
a) stDWLFFkQGIHQRPHQHOHVXQWFLUFXPVFULVHODDFHODúLVSD LXúLDFHHDúLIRUP GHRUJDQL]DUH
GDUvQFRQGL LLGHWLPSGLIHULWH
b) GLQDPLFFkQGIHQRPHQHOHVXQWGHOLPLWDWHvQDFHODúLVSD LXVXQWvQUHJLVWUDWHvQDFHOHDúLXQLW LGHWLPS

c) atât static, când fenomenHOH GH PDV VXQWFLUFXPVFULVHvQDFHOHDúL FRQGL LLGH WLPS FkWúL
GLQDPLF FkQG IHQRPHQHOH VXQW GHOLPLWDWH vQ VSD LX úL RUJDQL]DWRULF GDU vQUHJLVWUDWH vQ
XQLW LGHWLPSGLIHULWH
d) exclusiv dinamic, când se face ipoteza c fenomenele au fost înregistrate lD DFHOHDúL
PRPHQWHGHWLPSYDULDELOHILLQGVSD LXOúLIRUPDGHRUJDQL]DUH
e) VWDWLF GHRDUHFH GLQDPLF QX SRDWH DF LRQD vQWUXFkW UHOD LLOH GH FDX]DOLWDWH GLQWUH
fenomenele sociale nu au un caracter dinamic.

16) 2 YDULDELO DOHDWRDUH ; GLVWULEXLW QRUPDO úL FX REOLFLWDWH PRGHUDW DUH GLQ YDORUL VLWXDWH
vQ FHQWUXOGLVWULEX LHLFXSULQVHvQWUH úLFRHILFLHQWXOGHYDULD LHHVWH LDUYDORDUHD
PRGDO $VLPHWULDHVWH
a) PRGHUDWSR]LWLY
b) PRGHUDWQHJDWLY
c) HJDO FX]HUR
d) nu se poate preciza felXOúLP ULPHDDVLPHWULHL
e) HJDO FXDPSOLWXGLQHDVHPLLQWHUTXDUWLOLF
17) $EDWHUHDPHGLHLQWHUTXDUWLOLF VHFDOFXOHD] FD
a) Q3 − Q1 ;
Q − Q1
b) 3 ;
2
Q − Q1
c) 2 ;
2
d)
(Q3 − Me )+ (Q1 − Me ) ;
2
e) 2(Q2 − Q1 ).
18) Pentru dou YDULDELOHVWDWLVWLFHDF URUWHQGLQ DGHSHQGHQ HLVWDWLVWLFH\ I[DIRVWPRGHODW
SULQ HFXD LD GH UHJUHVLH y = 25 − 0,7 x , se cunosc dispersiile σ 2x = 2603,04 úL σ 2y = 1896,6 .
&RHILFLHQWXOGHFRUHOD LHDUHYDORDUHD
a) 0,82;
b) 0,96;
c) -0,96;
d) -0,82;
e) -0,597.
19) 3UREDELOLWDWHDFDYDORULOHXQHLYDULDELOHDOHDWRDUHQRUPDOHV VHVLWXH]HODRGLVWDQ PDLPDUHGH
RULDEDWHUHDPHGLHS WUDWLF GHRSDUWHúLGHDOWDID GHPHGLHHVWH
a) 5%;
b) 0,05%;
c) 2,5%;
d) 47,50%;
e) 97,5%.
20) Un grup de DQJDMD L HVWHDOHV GLQWU-R FRPSDQLH vQ VFRSXO GH D GHWHUPLQD QXP UXO FHORUFDUH
VXV LQVLQGLFDWXOFRPSDQLHL3UHVXSXQHPF GLQWR LDQJDMD LLVXV LQVLQGLFDWXO
3UREDELOLWDWHDFDPDLSX LQGHDQJDMD LGLQFHLV VXV LQ VLQGLFDWXOHVWH
a) 61,78%;
b) 38,22%;
c) 83,28%;
d) 21,50%;
e) 16,72%.
21) 'DF YDORULOHXQHLFDUDFWHULVWLFLVXQWPLFúRUDWHFXFRQVWDQWD a, atunci dispersia noii serii este:
a) HJDO FXGLVSHUVLDVHULHLLQL LDOH
b) PDLPDUHGHFkWGLVSHUVLDVHULHLLQL LDOHFXS WUDWXOGLVWDQ HLGLQWUHPHGLHúLFRQ stanta a;

c) PDLPLF GHFkWGLVSHUVLDVHULHLLQL LDOHFXS WUDWXOGLQWUHPHGLHúLFRQVWDQWD a;
d) PDLPLF GHFkWGLVSHUVLDVHULHLLQ LDOHFXFRQVWDQWDa;
e) PDLPDUHGHFkWGLVSHUVLDVHULHLLQL LDOHFXFRQVWDQWDa.
22) Patronul unei firme ce vinde autoturisme presupune F UHOD LD GLQWUH QXP UXO GH DXWRWXULVPH
vândute într-R]L<úLQXP UXOGHYkQ] WRULFHOXFUHD] vQVDORQXOGHSUH]HQWDUHúLvQVHFWRUXOGH
SXEOLFLWDWH D SURGXVXOXL ; SRDWH IL PRGHODW SULQWU-R OLQLH GUHDSW 'DWHOH FXOHVH SHQWUX ]LOH
sunt:
xi 6 6 4 2 3
yi 20 18 10 6 11
Atunci:
a) OHJ WXUD GLQWUH FHOH GRX YDULDELOH SRDWH IL PRGHODW SULQ HFXD LD GH UHJUHVLH
yˆ = 0,125 + 3,125 x ;
b) FRYDULDQ DGLQWUH[úL\DUDW ROHJ WXU SXWHUQLF LQYHUV vQWUHFHOHGRX YDULDELOH
c) panta linie drepte de regresiHHVWHLDUSXQFWXOGHLQWHUFHS LHFXD[D2\HVWH-0,125;
d) FRHILFLHQWXOGHFRUHOD LHHVWHVHPQLILFDWLYVWDWLVWLFSHQWUXRSUREDELOLWDWHGH
e) DSUR[LPDWLY GLQ YDULD LD YDORULORU FDUDFWHULVWLFLL < vQ MXUXO PHGLHL y este explLFDW
SULQOHJ WXUDOLQLDU GLQWUH;úL<
23) 3HQWUX LGHQWLILFDUHD úL GLPLQXDUHD HURULORU GH REVHUYDUH HVWH QHFHVDU FRQWUROXO GDWHORU FXOHVH
Acest control nu presupune:
a) FDSULQVRQGDMV VHUHIDF DQXPLWHFDOFXOHGHRE LQHUHDYDORULORUXQRULQGLFDWRUL însFULúL

în formulare;
b) FDODFHQWUHOHGHSUHOXFUDUHV VHYHULILFHGDF DXVRVLWWRDWHIRUPXODUHOHFXWRDWHUXEULFLOH
completate;
c) XWLOL]DUHDXQRUPRGHOHGHYHULILFDUHDLSRWH]HORUVWDWLVWLFHúLDSOLFDUHGHWHVWHGHYHULILFDUH
DVHPQLILFD LLORUYDORULORULQGL catorilor;

d) HIHFWXDUHDGHFRPSDU UL
e) VXEQLFLRIRUP XWLOL]DUHDXQRUSURJUDPHLQIRUPDWLFHVSHFLDOHODERUDWH
24) Pentru calculul mediei aritmetice într-RVHULHQXPHULF GHGLVWULEX LHGHIUHFYHQ HSHLQWHUYDOHVH

iau în considerare:
a) limitele inferioare;
b) mijloDFHOHLQWHUYDOHORULQGLIHUHQWGHUHSDUWL LLOHGLQLQWHUYDOH
c) limitele superioare;
d) OLPLWHOHVXSHULRDUHGDF IUHFYHQ HOHVXQWUHODWLYH
e) PLMORDFHOHLQWHUYDOHORUvQLSRWH]DDSULRULF DQRUPDOLW LLUHSDUWL LLORUGLQLQWHUYDOH
25) &RHILFLHQWXO GH GHWHUPLQD LH R2, calculat pe baza regulii de adunare a dispersiilor, are
întotdeauna valoarea:
a) R 2 = 1 ;
b) R 2 ∈[0,1] ;
c) R 2 ∈ (0,1);
d) R 2 ≤ 35% ;
e) R 2 > 50% .
26) Inegalitatea dintre abaterile standard ale unei vaULDELOH ; QRUPDO UHSDUWL]DWH vQ SRSXOD LLOH
VWDWLVWLFH GH DFHODúL YROXP úL DFHHDúL PHGLH x , σ 1 > σ 2 > σ 3 HVWH YL]XDOL]DW vQ
varianta:
a) b)
3
3
2 1
2
1
c) d)
1
2
3
2
1
3
e)
2
3
27) 3HQWUX FHOH GRX YDULDELOH VWDWLVWLFH vQWUH FDUH H[LVW R GHSHQGHQ OLQLDU V
-au înregistrat o
PXO LPHGHGDWHVWDWLVWLFHÌQXUPDSUHOXFU ULLDFHVWRUDV DXRE LQXWLQGLFDWRULL
-
∑ y = 968; ∑ x = 183,91; ∑ y
i i
2
i = 96299,6; ∑x
2
i = 4099,8;
∑ x y = 19485,9; i = 1,11
i i
'HVSUHGHSHQGHQ DGLQWUHFHOHGRX YDULDELOHVHSRDWHDILUPD
a) GHSHQGHQ DHVWHLQYHUV
b) HVWLPDUHDFRYDULDQ HLHVWH cov(x,y)=130,82;

c) FRHILFLHQWXOGHFRUHOD LHHVWH
d) HFXD LDGHUHJUHVLHHVWH yˆ = 88 + 3,2213 x ;

e) HFXD LDGHUHJUHVLHHVWH yˆ = 34,14 + 3,2213 x .
28) 3HQWUXXUP WRDUHOHYDORULDOHXQHLYDULDELOHDOHDWRDUH;
{7,11,1414,12,20} FDUHGLQXUP WRDUHOHDILUPD LLHVWHDGHY UDW
a) Me = 14;
b) 0R úL0H
c) x = 13 úL0H
d) x = 14 úL0R ;
e) x = Mo = Me = 14 .
29) &RQVLGHUkQGXUP WRDUHOHYDORULDOHXQHLYDULDELOHDOHDWRDUH; {5,7,4,5,20,6,4} , indicatorul cel

PDLSRWULYLWSHQWUXDFDUDFWHUL]DWHQGLQ DFHQWUDO HVWH
a) PHGLDDUPRQLF
b) media;
c) modul;
d) PHGLDS WUDWLF
e) mediana.
30) Un meteoURORJ GRUHúWH V úWLH vQ FH P VXU SUHYL]LXQLOH VDOH VXQW IRQGDWH ÌQ DFHVW VHQV HO
DQDOL]HD] YDULDELODQXPLW SUHYL]LXQH$FHDVW YDULDELO LDGRX YDORUL
0, daca previziunea a fost incorecta

x=
1, daca previziunea este corecta
0HWHRURORJXOUHVSHFWLYDXUP ULWSUHYL]LXQLOHHIHFWXDWHvQFHOH GH]LOHFRQVHFXWLYHúLDFRQVWDWDW
F DXIRVWFRUHFWHLDUDXIRVWLQFRUHFWH3HED]DDFHVWRUGDWHHOWHVWHD] LSRWH]D
H0SURSRU LDSUHYL]LXQLORUHIHFWXDWHúLFRUHFWHHVWHGHúL
H1SURSRU LDHVWHGLIHULW GHúL
cu testul χ2:
(frecventelor observate + frecventa teoretica)
2
χ =∑2
=
frecventa teoretica
a)
(32 + 25)2 + (18 + 25)2
= = 203,9 > χ 12;0,95 = 3,84
25
⇒ se respinge ipoteza H0;
(frecventelor observate - frecventa teoretica )

2
χ =∑2
=
frecventa teoretica
b)
(32 − 25)2 + (18 − 25)2
= = 3,92 > χ 12;0,95 = 3,84
25
⇒ se respinge ipoteza H0;
c) VHFDOFXOHD] χ2vQYDULDQWDEúLVHDOHJHDWXQFLLSRWH]D+0;

χ vQYDULDQWDDúLVHDOHJHDWXQci ipoteza H1;
2
d) VHFDOFXOHD]
e)
 (frecventelor observate)2 
χ = ∑
2
=
 ∑ frecventelor teoretice 
32 2 + 18 2
= = 269,6 > χ 12;0,95 = 3,84
25 + 25
⇒ se respinge ipoteza H0.
31) 1RWHOH RE LQXWH GH VWXGHQ L GLQ DFHHDúL JUXS vQ VHVLXQHD GH YDU OD SDWUX GLVFLSOLQH VH
SUH]LQW DVWIHO
1XPHúL DISCIPLINA
prenume NR. 1 NR. 2 NR. 3 NR. 4
A.B. 9 6 7 8
C.D. 6 7 9 9
E.F. 7 8 8 6
G.H. 10 9 10 8
M.V. 5 7 4 5
3HQWUX FDUDFWHUL]DUHD GLVLPLODULW LL VWXGHQ LORU GXS QRWHOH RE LQXWH VH FDOFXOHD] PDWULFHD
GLVWDQ HORUDEVROXWH$FHDVWDHVWH
a) AB CD EF GH MV b) AB CD EF GH MV
AB 0 7 7 7 11 AB 0 7 7 7 0
CD 7 0 6 8 10 CD 7 0 6 0 8
EF 7 6 0 8 8 EF 7 6 0 8 10
GH 7 8 8 0 15 GH 7 0 8 0 15
MV 11 10 8 15 0 MV 0 8 10 15 0
c) NR1 NR2 NR3 NR4 d) AB CD EF GH MV
NR1 0 7 7 11 NR1 0 7 7 7 11
NR2 7 0 6 8 NR2 7 0 6 8 10
NR3 7 6 0 15 NR3 7 6 0 8 8
NR4 11 8 15 0 NR4 11 10 8 0 15
e) AB CD EF GH MV
AB 0 -7 -7 11 7
CD -7 0 -6 8 -10
EF -7 -6 0 8 8
GH 11 8 8 0 15
MV 7 -10 8 15 0
TESTUL 9
1) ÌQ VWXGLXO UHSDUWL LHL QRUPDOH VH IRORVHúWH úL QR LXQHD -α) - punct percentilic α ∈[0,1] al
UHSDUWL LHL N(0,1). Acesta:
a. este valoarea Cα pentru care Φ( Cα ) = 1 − α ;

b. este cuantila de ordin 1-α;
c. este cuantila de ordin α;
1
d. este cuantila de ordin ;
α
e. este valoarea pentru care Φ(Cα ) = 1 + α .
2) 'LVSHUVLDXQHLVXPHGHYDULDELOHQRWDW σ 2x :
1 + x2 + ..+ x n
n
a) HVWH HJDO FX VXPD GLVSHUVLLORU YDULDELOHORU ∑ σ 2xi GDF vQWUH YDULDELOHOH x1, x2, …, xn
i =1
H[LVW RGHSHQGHQ OLQLDU
b) HVWHHJDO FXVXPDGLVSHUVLLORUYDULDELOHORUPDMRUDW FXGXEOXOVXPHLFRYDULDQ HORUGLQWUH
n n
YDULDELOHOXDWHVXFFHVLYGRX FkWHGRX ∑σ 2
xi
+ 2∑ ∑ Cov ( x i , x j ) ;
i =1 i =1 j > i
c) HVWHHJDO FXVXPDFRYDULDQ HORUGLQWUHYDULDELOHOXDWHVXFFHVLYGRX FkWHGRX
d) nu se poate calcula;
e) HVWHOLSVLW GHVHQVGHRDUHFHvQSUDFWLF QXVHSRWvQWkOQLDVWIHOGHFD]XUL
3) 'DF SH ED]D GDWHORU XQHL VHULL VWDWLVWLFH YDORDUHD PHGLH D FDUDFWHULVWLFLL V -a calculat ca medie
DUPRQLF DWXQFLvQFDOFXOXOGLVSHUVLHLSHQWUXFDUDFWHUL]DUHDvPSU úWLHULLVHXWLOL]HD]
a) PHGLDDULWPHWLF
b) mediaJHRPHWULF
c) PHGLDDUPRQLF
d) PHGLDFURQRORJLF
e) mediana;
f) PHGLDS WUDWLF
g) cuartila a treia.
4) ÌQUHSUH]HQW ULOHJUDILFHDOHGDWHORUVWDWLVWLFHVHXWLOL]HD]
a) vQH[FOXVLYLWDWHVFDUDDULWPHWLF
b) vQ IXQF LH GH RUGLQXO GH P ULPH DO GDWHORU VH XWLOL]HD] GXS FD] VFDUD DULWPHWLF
ORJDULWPLF VHPLORJDULWPLF GXEOXORJDULWPLF HWF
c) vQ IXQF LH GH RUGLQXO GH P ULPH DO GDWHORU VFDOD QRPLQDO RUGLQDO GH LQWHUYDOH GH
UDSRDUWHFRQWLQX VDXGLVFUHW
d) RULFHVFDU QXPDLJUDILFXOV ILHWUDVDWvQWU -un sistem de axe rectangulare;

e) RULFHVFDU QXPDLJUDILFXOV ILHWUDVDWvQWU -un sistem de axe polare.
5) 5HSDUWL LD PXQFLWRULORU GLQWU R XQLWDWH LQGXVWULDO GXS VDODULXO ORU PHGLX OXQDU QHW VH SUH]LQW
-
astfel:
Clase salariale (u.m.) Nr. persoane

[800; 1000] 26
[1000; 1100] 33
[1100; 1200] 64
[1200; 1300] 7
[1300; 1500] 10
Procentul muncitorilor cu salariile medii lunare mai mici sau egale cu 1200 u.m. este:
a) 64%;
b) 45,8%;
c) 87,9%;
d) 12,1%;
e) 23,5%.
6) 6FRSXOXQHLREVHUY ULVWDWLVWLFH
a) vQPRGREOLJDWRULXWUHEXLHV FRUHVSXQG FXVFRSXOFHUFHW ULLVWDWLVWLFHHIHFWXDWH
b) VHSUHFL]HD] vQIXQF LHGHQHFHVLW LOHVSHFLILFHGHLQIRUPD LLSHQWUXGRPHQLXOvQFDUHVH
RUJDQL]HD] FHUFHWDUHDúLFDUHVHvQFDGUHD] vQVFRSXOJHQHUDODODFHVWHLD
c) QX WUHEXLH SUHFL]DW GHRDUHFH QX LQIOXHQ HD] YROXPXO úL FDOLWDWHD GDWHORU QHFHVDUH
GHPHUVXOXLúWLLQ LILF
d) QX WUHEXLH SUHFL]DW GHRDUHFH QX SUH]LQW LPSRUWDQ SHQWUX UH]ROYDUHD SUDFWLF D XQRU
SUREOHPHFXPDUILGHOLPLWDUHDRELHFWXOXLGHREVHUYDUHGHILQLUHDXQLW LORUGHREVHUYDUH
stabilirea programului propriu-]LVDOREVHUY ULL
e) WUHEXLH FODU SUHFL]DW GHRDUHFH vQ IXQF LH GH DFHVWD VH UHDOL]HD] QXPDL LQVWUXLUHD
personalului care culege datele.

ÌQ FRQFHS LD GH DVW ]L VWDWLVWLFD IDFH SDUWH GLQ FDGUXO úWLLQ HORU FDUH VWXGLD] VXE DVSHFW
cantitatiYIHQRPHQHOHúLSURFHVHOHvQWU-RYL]LXQHVLVWHPLF ODQLYHOPLFURúLPDFURHFRQRPLF LQkQG
VHDPDGHGLQDPLVPXOVWUXFWXULORUH[LVWHQWHúLGHIDFWRULLFDUHDF LRQHD] YDULDELOvQWLPSúLVSD LX
ÌQFRQVHFLQ VFRSXOXQXLGHPHUVVWDWLVWLFHVWH
a) excluVLYGHFXQRDúWHUHDIHQRPHQHORUúLSURFHVHORULQYHVWLJDWH
b) GHFXQRDúWHUHúLIXQGDPHQWDUHDYDULDQWHORUGHFL]LLORUGHDF LXQH
c) GH FXQRDúWHUH GH GHVSULQGHUHD OHJLW LORU VXE FDUH VH PDQLIHVW IHQRPHQHOH úL SURFHVHOH
LQYHVWLJDWHúLGHIXQGDPHQWDUHDDFWLYLW LLPDQDJHULDOH
d) GHFRQVHPQDUHDPDQLIHVW ULLIHQRPHQHORULQYHVWLJDWHODXQPRPHQWGDW
e) VLPLODUFXFHODOXQHLDFWLYLW LFRQWDELOH
8) 3HQWUXDvQ HOHJHFDUDFWHUXODFHVWRUIHQRPHQHWUHEXLHSRUQLWGHOD
a) natura raporturilor de cauzalitate a acestora;

b) scopXOFHUFHW ULL
c) VFRSXOREVHUY ULL
d) prelucrarea datelor culese;

e) identitatea formelor lor individuale de manifestare.
9) 8QLW LOHFRPSOH[HGHREVHUYDUH
a) VXQWUH]XOWDWHDOHRUJDQL] ULLVRFLDOHúLHFRQRPLFHDSRSXOD LHLFROHFWLYLW LLVWDWLVWLFH

b) pot fi de exemplu: angajatul într-R vQWUHSULQGHUH MXF WRUXO vQWU-R HFKLS GH IRWEDO
persoana unei familii;
c) VXQW QXPDL XQLW LOH UDSRUWRDUH FDUH SRWULYLW OHJLVOD LHL vQ YLJRDUH LQIRUPHD] VLVWHPDWLF
DVXSUDDFWLYLW LLXQLW LORUDIODWHvQVWUXFWXUDORURJDQL]DWRULF
d) VXQWHOHPHQWHOHVLPSOHFRQVWLWXWLYHDOHSRSXOD LHLVWDWLVWLFHFDUHVXQWGLVSXVHV U VSXQG
ODvQWUHE ULOHGLQFKHVWLRQDUGHH[HPSOXVWXGHQWXOSHUVRDQDFXGUHSWGHYRWHWF
e) VXQWGHWLSXOPXO LPHDvQWUHSULQGHULORUPLFLúLPLMORFLLPXO LPHDF V toriilor,etc.

10) 3UHFL]D LúLDUJXPHQWD LGDF DILUPD LD³RULFHQXP UHVWHRGDW VWDWLVWLF ´HVWH
a) DGHY UDW
b) IDOV
c) HVWHDGHY UDW GDF QXP UXOHVWHQDWXUDO
d) HVWHDGHY UDW GHRDUHFHVWDWLVWLFDVWXGLD] IHQRPHQHOHGHPDV GLQSXQFWGHYHGHUHFDQWLWDWLY
e) QX HVWH DGHY UDW GHRDUHFH VWDWLVWLFD VWXGLD] úL YDULDELOH DOH F URU YDULDQWH VXQW
nenumerice.
11) /D H[DPHQXO GH %D]HOH 6WDWLVWLFLL GLQ SULPLL VWXGHQ L GLQ FDWDORJXO JUXSHL
DXRE LQXWXUP WRDUHOHQRWH
Nr. crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Nota 10 7 4 8 9 9 7 3 6 2
Datele prezentat în tabel sunt:

a) individuale;
b) agregate;
c) de stoc;
d) de flux;
e) grupate.
12) 0HGLDDULWPHWLF HVWHDFHDYDORDUHDQXPHULF DYDULDELOHLVWXGLDWHFDUHPLQLPL]HD]
∑ (xi − x)
n 2
a) ;
i =1
b) max x i − x ;
n
c) ∑ xi − x x j − x ;
i , j =1
i≠ j
∑ (x i − x )
n 3
d) ;
i =1
∑ (xi − x )(x j − x )
n
i , j =1
e) .
σx
13) 3HQWUX GRX VHULL GH GLVWULEX LH GH IUHFYHQ H LQGLFDWRUXO ³DPSOLWXGLQHD vPSU úWLHULL´ HVWH
FRPSDUDELOGDF
a) FHOHGRX VHULLVHUHIHU ODDFHHDúLFDUDFWHULVWLF
b) FHOHGRX VHULLVHUHIHU ODDFHHDúLFROHFWLYLWDWH
c) FHOHGRX VHULLVHUHIHU ODFDUDFWHULVWLFLGLIHULWHGDUFXDFHHDúLXQLWDWHGHP VXU
d) FHOHGRX VHULLDXDFHODúLJUDGGHDVLPHWULH
e) FHOHGRX VHULLVHUHIHU ODFROHFWLYLW LGHDFFHODúLYROXP
14) 3XQFWXO$VHPQLILF
 x ’− x 
a) P ( X < x ’) = Φ  ;
 σ 
1,0
A
0,5
x − 3σ x − 2σ x −σ x x’ x + σ x + 2σ x + 3σ
-3 -2 -1 0 1 2 3
 x ’− x 
b) P ( X > x ’) = Φ  ;
 σ 
 x ’− x 
c) P ( X = x ’) = Φ  ;
 σ 
 x ’− x 
d) P ( X < x ’) > Φ  ;
 σ 
 x ’− x 
e) P ( X < x ’) < Φ  .
 σ 
15) GH HOHYL GLQ GRX RUDúH SDUWLFLS OD XQ FRQFXUV GH FXOWXU JHQHUDO &HL GH HOHYL GLQ
SULPXORUDúRE LQXQSXQFWDMPHGLXGHSXQFWHFXXQFRHILFLHQWGHYDULD LHGHLDUFHLGLQ
DO GRLOHD RUDú RE LQ XQ SXQFWDM PHGLX GH SXQFWH FX R DEDWHUH PHGLH S WUDWLF GH SXQFWH
)DFWRUXOGHJUXSDUHRUDúXOFRQWULEXLHODYDULD LDSXQFWDMHORURE LQXWHGHHOHYLvQSURSRU LHGH
a) 23,46%;
b) 10,28%;
c) 76,54%;
d) 48,44%;
e) 24,48%.
16) 3ULQFLSDOD SURSULHWDWH D IHQRPHQHORU GH PDV HVWH YDULDELOLWDWHD vQ WLPS úL vQ VSD LX úL
OHJHD GH DSDUL LH D DFHVWRUD VH PDQLIHVW FD WHQGLQ úL QX vQ ILHFDUH FD] vQ SDUWH 'LQ
DFHDVW FDX] IHQRPHQHOHGHPDV VXQWQXPLWHúLIHQRPHQHQHGHWHUPLQLVWHVDXVWRFKDVWLFH
LDULQWHUSUHWDUHDúLDQDOL]DORUWUHEXLHV FDG VXELQFLGHQ DQXPHUHORUPDUL3RWULYLWDFHVWHL
legi:
a) YDULD LLOH vQWkPSO WRDUH GH OD WHQGLQ D JHQHUDO SURYRFDWH GHIDFWRULL RELHFWLYL úL HVHQ LDOL
VHFRPSHQVHD] UHFLSURFGDF H[LVW XQQXP UPDUHGHFD]XULLQGLYLGXDOH
b) QXPDLvQWkPSO WRUYDULD LLOHGHODWHQGLQ DJHQHUDO VHFRPSHQVHD]
c) QXHVWHSRVLELO WUHFHUHDGHODQXPHURDVHOHGDWHLQGLYLGXDOHODLQGLFDWRULVLQWHWLFLVSHFLILFL
ansamblului investigat;
d) YDULD LLOH vQWkPSO WRDUH GH OD WHQGLQ D JHQHUDO SURYRFDWH GHIDFWRULLDOHDWRUL GH LQIOXHQ
se compeQVHD] UHFLSURF GDF H[LVW XQ QXP U PDUH GH FD]XUL LQGLYLGXDOH GH DFHHDúL
HVHQ OXDWHvQVWXGLX
e) WHQGLQ DGHPDQLIHVWDUHWUHEXLHV VHYHULILFHODQLYHOXOILHF UHLXQLW LGHREVHUYDUH
17) 3URFHVXOGHFXQRDúWHUHVWDWLVWLF VHvQFKHLHFX
a) observarea total VDXSDU LDO DIHQRPHQHORUGHPDV GHOLPLWDWH
b) prelucrarea datelor înregistrate;

c) interpretarea rezultatelor;
d) prezentarea datelor în tabele, serii sau grafice;
e) DQDOL]D úL LQWHUSUHWDUHD UH]XOWDWHORU úL FX IRUPXODUHD FRQFOX]LLORU VWDWLVWLFH FDUH
obligatoriu WUHEXLH V FXSULQG YDULDQWH SUREDELOH GH DSDUL LH DOH DFHORUDúL IHQRPHQH
în viitor.
18) 3HQWUX VWDELOLUHD JUHXW LL VSHFLILFH D SURGXF LHL UHEXWDWH vQWU-un lot de volum N=3000 produse
s-DX SUHOHYDW vQWkPSO WRU úL QHUHSHWDW GH SURGXVH ÌQ XUPD HIHFWX ULL controlului acestora 9
produse au fost depistate rebuturi. Pentru o probabilitate de 0,975 (zα=1,96) procentul de rebut
estimat pentru întregul lot este:
a) (0,015; 0,06);
b) (0,012; 0,048;
c) (0,15; 0,20);
d) (0,02; 0,05);
e) (0,18; 0,25).
19) 2PHGLHFDOFXODW GLQWU -un úLUGHYDORULLQGLYLGXDOHHVWHUHSUH]HQWDWLY GDF
a) s-DXXWLOL]DWIUHFYHQ HOHDEVROXWHGHDSDUL LHDYDORULORULQGLYLGXDOH

b) úLUXOGHYDORULLQGLYLGXDOHHVWHRPRJHQ
c) XQXOGLQFRHILFLHQ LLGHDVLPHWULHLDYDORULvQLQWHUYDOXO>-1, 1];
d) úLUXOGHYDORULHVWHVtructurat pe intervale de grupare egale;
e) s-DXWLOL]DWPHGLDDULWPHWLF
20) &DUHHVWHUHOD LDFRUHFW GHFDOFXODFRHILFLHQWXOXLGHFRUHOD LHOLQLDU VLPSO
xy − x ⋅ y
a) ryx = ;
σ xσ y
∑ (x − x )(y − y)
b) ryx = ;
nσ x σ y
σx
c) ryx = b ;
σy
n∑ xy − ∑ x ∑ y
d) ryx = ;
 n x − ( x ) n y − ( y) 2  2
 ∑ ∑   ∑ ∑ 
2 2
∑ ( yi − Y )
2
e) ryx = 1− .
∑ ( yi − y)
2
21) 2 FRPSDQLH FDUH SURGXFH XQ QRX WLS GH vQJU ú PkQW DJULFRO HVWH LQWHUHVDW GH VWXGLHUHD
FRUHOD LHL GLQWUH SURGXF LD GH URúLL < úL FDQWLWDWHD GH vQJU ú PkQW DSOLFDW ; 2 VXSUDID HVWH
GLYL]DW vQ RSW SDUFHOH GH P ULPL HJDOH SH FDUH VXQW DSOLFDWH FDQWLW L GLIHULWH GH vQJU ú PkQW
3URGXF LLOH GH URúLL NJ úL FDQWLW LOH GH vQJU ú PkQW DSOLFDW NJ vQUHJLVWUDWH SHQWUX ILHFDUH
SDUFHO VXQW
xi 1 1,5 2 2,5 3 3,5 4 4,5

yi 25 31 27 28 36 35 32 34
&RHILFLHQWXOGHFRUHOD LHDUH valoarea:
a) 0,37;
b) 0,98;
c) 0,73;
d) -0,84;
e) 1,00.
22) Într-XQ úLU GH YDORUL LQGLYLGXDOH UHIHULWRDUH OD DFHHDúL YDULDELO úL REVHUYDW vQWU R SRSXOD LH
-
VWDWLVWLF GHOLPLWDW vQWLPSúLvQVSD LXYDORDUHDPRGDO HVWH
a) YDORDUHDLQGLYLGXDO SR]LWLY FHDPDLPDUH

b) valoaUHDLQGLYLGXDO QHJDWLY PD[LP vQYDORDUHDEVROXW
c) YDORDUHDLQGLYLGXDO SR]LWLY VDXQHJDWLY FXFHDPDLPDUHIUHFYHQ GHDSDUL LH
d) DFHDYDORDUHFDUHvQUHJLVWUHD] FHDPDLPDUHDEDWHUHDEVROXW ID GHPHGLH
e) YDORDUHDFDUHPLQLPL]HD] GLVSHUVLD
23) PentrXDQDOL]DGHSHQGHQ HORUVWDWLVWLFHGLQWUHYDULDELOHPHWRGDJUDILF SHUPLWH
a) LQWHUSUHWDUHDLQWHQVLW LLOHJ WXULORUGLQWUHYDULDELOH
b) FRQVWDWDUHDH[LVWHQ HLOHJ WXULLVWDWLVWLFH
c) LGHQWLILFDUHDH[LVWHQ HLGLUHF LHLúLIRUPHLOHJ WXULLGLQWUHGRX YDULDELOH statistice;

d) HVWLPDUHDSDUDPHWULORUIXQF LHLGHUHJUHVLH
e) HVWLPDUHDUDSRUWXOXLGHFRUHOD LHGDUQXúLDFRHILFLHQWXOXLGHFRUHOD LHVDXGHDVRFLHUH

24) )LHRVHULHVWDWLVWLF IRUPDW GLQQ SYDORULLQGLYLGXDOH[1, x2, …, xnúL51, R2, …, Rn
rangurile ordonate ale celor n valori. Mediana (Me) este:
1 n
a) Me = ∑ xi ;
n i =1
1
b) F ( Me) = ;
2
c) Me = R p+1 ;
 n + 1
d) Me = x  ;
 2 
n   n + 1
x  + x
2   2 
e) Me = .
2
25) Într-RVHULHGHUHSDUWL LHGHLQWHUYDOHLQWHUYDOXOPHGLDQHVWH
a) acela care vPSDUWHvQGRX S U LHJDOHQXP UXOGHLQWHUYDOHDOHVHULHL
r
∑ ni
i =1
b) FRUHVSXQ] WRUSULPHLIUHFYHQ HFXPXODWHFDUHGHS úHúWH ;
2
r
∑ ni + 1
i =1
c) FRUHVSXQ] WRUSULPHLIUHFYHQ HFXPXODWHFDUHGHS úHúWH ;
2
d) FRUHVSXQ] WRULQWHUYDOXOXLFXIUHFYHQ DFHDPDLPDUH
e) FRUHVSXQ] WRULQWHUYDOXOXLvQFDUHHVWHSODVDW PHGLD
x i  r
26) 'DF vQWU RVHULHGHUHSDUWL LHGHIUHFYHQ H
-   , ∑ ni = n VHFDOFXOHD] IUHFYHQ HOH
ni  i =1,r i =1
FXPXODWH FUHVF WRU (Fa i )i =1,r úL IUHFYHQ HOH FXPXODWH GHVFUHVF WRU (Fd i )i =1,r , atunci între ele
H[LVW UHOD LD
a) Fai + Fd i = n ;
b) Fai = Fd i + n ;
c) Fai + Fd ( i +1) = n ;
d) Fai + Fd i = 100 ;
e) Fai + Fd (i +1) = 100 .
27) )UHFYHQ DDEVROXW FXPXODW FUHVF WRUDXOWLPHLJUXSHHVWHvQWRWGHXQDHJDO FX
a) QXP UXOGHXQLW LGLQFROHFWLYLWDWH

b) QXP UXOGHXQLW LGLQXOWLPDJUXS
c) 100%;
d) IUHFYHQ DDEVROXW FXPXODW GHVFUHVF WRUDXOWLPHLJUXSH
e) IUHFYHQ DDEVROXW DXOWLPHLJUXSHSOXVYROXPXOFROHFWLYLW LL
28) În general, în cadrul VRFLHW LL GDU úL vQ QDWXU IHQRPHQHOH SRW V DSDU FD UH]XOWDW DO XQHL
VLQJXUHFDX]HVDXFDUH]XOWDWDOPDLPXOWRUFDX]HFDUHVHPDQLIHVW L]RODWVDXvQLQWHUGHSHQGHQ
vQWUH HOH ÌQ SULPXO FD] VXQW IHQRPHQH XQLYRF GHWHUPLQDWH úL GH UHJXO HOH VH SUH]LQW FD
IHQRPHQHVLPSOHLGHQWLFHvQWUHHOHGHQXPLWHúLIHQRPHQHWLSLFHÌQFHOGH -al doilea caz, apar ca

IHQRPHQH PXOWLFDX]DOH DO F URU SURFHV GH IRUPDUH SRDWH V SUH]LQWH JUDGH GLIHULWH GH
FRPSOH[LWDWH FX UHOD LL PXOWLSOH GH LQWHUGHSHQGHQ IRUPkQG vPSUHXQ XQ DQVDPEOX D F UXL
GLPHQVLXQH úL VWUXFWXU SRW IL GHOLPLWDWH vQ WLPS vQ VSD LX úL RUJDQL]DWRULF 6WDWLVWLFD VWXGLD]
fenomenele din:
a) primul caz;
b) cazul al doilea;
c) ambele cazuri;
d) DOW FDWHJRULHGHFkWFHOHSUHFL]DWH
e) cazul al doilea, dar numai cele cuantificabile.
29) 0HGLDDULWPHWLF DVXPHLGLQWUHGRX YDULDELOHHVWHHJDO FXVXPDPHGLLORUFHORUGRX YDULDELOHFkQG
a) FHOHGRX YDULDELOHVHDIO vQWU RUHOD LHGHLQWHUGHSHQGHQ

-
b) FHOGRX YDULDELOHVHDIO vQWU RUHOD LHGHLQYHUV SURSRU LRQDOLWDWH

-
c) FHOHGRX YDULDELOHVHUHIHU ODDFHHDúLFROHFWLYLWDWH
d) FHOHGRX YDULDELOHVXQWLQGHSHQGHQWH
e) FHOHGRX YDULDELOHVXQWGLUHFWSURSRU LRQDOH
30) 6WXGLD LXUP WRDUHOHDILUPD LL)HQRPHQHOHGHPDV vQJHQHUDODSDUFDRPXO LPHGHIRUPH

individuale diferiWH DSDUHQW I U QLFL R OHJ WXU GH OD R IRUP OD DOWD GDU FDUH DQDOL]DWH
FRPSDUDWLYVHFRQVWDW F DXDFHHDúLHVHQ $FHDVWDVHH[SOLF vQSULQFLSDOSULQIDSWXOF HOH
VXQW JHQHUDWH GH R VHULH GH FDX]H FRPXQH FDUH VH PDQLIHVW GH UHJXO vQ FRQGL LL diferite; 3) La
IHQRPHQHOH GH PDV GLQ VRFLHWDWH UHOD LLOH GH PXOWLFDX]DOLWDWH GLUHFW VDX LQGLUHFW FDUH OH
GHWHUPLQ IDF LPSRVLELO FXQRDúWHUHD OHJLORU FDUH OH SURGXF úL JXYHUQHD] GDF VH LDX vQ VWXGLX
izolat doar câteva din formele lor de manifestare, ignorând ansamblul din care fac parte; 4) În
SUDFWLF IRUPHOHLQGLYLGXDOHGHPDQLIHVWDUHGLIHU GHODRXQLWDWHODDOWDvQIXQF LHGHPRGXOFXP
VHDVRFLD] úLVHFRPELQ IDFWRULLGHLQIOXHQ GHQDWXU GLIHULW O VkQGLPSUHVLDF ILHFDUHIRUP
de manifHVWDUH GLQ FDGUXO DQVDPEOXOXL I U V H[LVWH R FDX]DOLWDWH FHUW $QDOL]DWH IRUPHOH
LQGLYLGXDOHGHPDQLIHVWDUHDOHIHQRPHQHORUGHPDV SDUDVHP Q WRDUHvQWUHHOHILLQGJHQHUDWHGH
FDX]HHVHQ LDOHFRPXQHVXSXQkQGX VHDFHOHLDúLOHJLGHDSDUL LHúLGH]Y

- oltare.
&DUHGLQDILUPD LLOHGHPDLVXVVXQWIDOVH
a) úL
b) úL
c) úL
d) WRDWHFXH[FHS LD
e) nici una.
TESTUL 10
1) 3HQWUXYHULILFDUHDQRUPDOLW LLGLVWULEX LHLHPSLULFHvQWU RFROHFWLYLWDWHGHQXQLW

- LVLVWHPDWL]DWH
pe r intHUYDOH GH JUXSDUH GDF VH XWLOL]HD] WHVWXO χ2 YDORDUHD FDOFXODW HVWH FRPSDUDW FX
valoarea χ2WDEHODUFRUHVSXQ] WRDUHXQXLQXP UGHJUDGHGHOLEHUWDWHHJDOFX
a) n-r;
b) n-1;
c) r-1;
d) r-3;
e) n-3.
2) 'LVSHUVLDXQHLUHSDUWL LELQRPLDOHFXS - probabilitatea succesului, q - probabilitatea insuccesului

úLQQXP UXOGHREVHUYD LLHVWH
a) np;
b) nq;
c) npq ;
d) npq(q-p);
e) npq.
3) &RQVLGHU P XUP WRDUHOH SHUHFKL GH REVHUYD LL SHQWUX YDULDELOHOH ; úL < vQWUH FDUH H[LVW R
GHSHQGHQ GHIRUPD\ I[
xi 1 4 3 2 5 6 0
yi 1 3 3 1 4 7 2
6 VHDUDWHFDUHGLQXUP WRDUHOHDILUPD LLHVWHDGHY UDW
a) HFXD LDGHUHJUHVLHOLQLDU HVWH
yˆ = 0,536 − 0,821x ;
b) SHQWUX XQ SUDJ GH VHPQLILFD LH α=0,05, coeficientul de regresie nu este semnificativ
statistic;
c) intervalul de încredere pentru coeficientul de regresie este (0,243, 1,399);
d) HFXD LDGHUHJUHVLHOLQLDU HVWH
yˆ = 0,536 + 0,821x ;
e) FRHILFLHQWXOGHFRUHOD LHHVWHU -0,92.
4) 3HQWUXRVHULHGHUHSDUWL LHGHIUHFYHQ HFXWHQGLQ GHQRUPDOLWDWHDEDWHUHDPHGLHOLQLDU
a) HVWHDSUR[LPDWLYGLQDEDWHUHDLQWHUTXDUWLOLF
b) HVWHPDLPLF VDXHJDO FX
c) HVWHDSUR[LPDWLYGLQYDORDUHDDEDWHULLPHGLLS WUDWLFH
d) HVWHHJDO FX]HUR
e) FXSULQGHGLQXQLW LOHVWDWLVWLFHGLQFHQWUXOGLVWULEX LHL

5) Pentru verificarea norPDOLW LL UHSDUWL LLORU HPSLULFH XWLOL]kQG WHVWXO χ2, valoarea χ 2calculat se
FRPSDU FXYDORDUHD χ 2tabelar FRUHVSXQ] WRUXQXLQXP UGHJUDGHGHOLEHUWDWHHJDOFX
a) QXP UXOXQLW LORUVWDWLVWLFHGLQFROHFWLYLWDWHPLQXVXQX
b) QXP UXOXQLW LORUVWDWLVWLFHGLQFROHFWLYLWDWHPLQXVGRL
c) QXP UXOLQWHUYDOHORUGHYDULD LHPLQXVXQX
d) QXP UXOLQWHUYDOHORUGHYDULD LHPLQXVQXP UXOGHSDUDPHWULDLOHJLLGHUHSDUWL LH χ2 ;

e) QXP UXO LQWHUYDOHORU GH YDULD LH PLQXV QXP UXO GH SDUDPHWUL DL OHJLL GH UHSDUWL LH χ2 ,
minus unu.
6) &DUHGLQXUP WRDUHOHDILUPD LLHVWHDGHY UDW
a) PHGLDJHRPHWULF VHFDOFXOHD] FDRPHGLHDULWPHWLF DORJDULWPLORUYDORULORULQGLYLGXDOH

b) SURGXVXODEDWHULORUWHUPHQLORUVHULHLGHODPHGLDORUJHRPHWULF HVWH
c) suma abaterilor WHUPHQLORUVHULHLGHODPHGLDORUJHRPHWULF HVWH
d) SURGXVXODEDWHULORUWHUPHQLORUVHULHLGHODPHGLDORUJHRPHWULF HVWH
e) PHGLD JHRPHWULF HVWHDFHD YDORDUHFDUHvQORFXLQGWHUPHQLLVHULHLQXPRGLILF SURGXVXO
S WUDWHORUORU
7) Într-o colectivitate staWLVWLF IHQRPHQXOGHFRQFHQWUDUHvQVHDPQ
a) RYDULD LHVF ]XW DYDORULORUFDUDFWHULVWLFLLvQMXUXOPHGLHL

b) RGLVWULEX LHvQIRUP GH³-´
c) RDVLPHWULHVF ]XW DGLVWULEX LHL
d) RGLVWULEX LHvQIRUP GH³8´
e) cumularea valorilor caracteristicii în cadrul uneLJUXSHFODVHDOHFROHFWLYLW LL
Q1 + Q3
8) 'DF vQWUH FXDUWLOHOH FDOFXODWH SHQWUX R VHULH GH UHSDUWL LH H[LVW UHOD LD Q2 = atunci
2
UHSDUWL LDHVWH
a) DVLPHWULF ODGUHDSWD
b) DVLPHWULF ODVWkQJD
c) QRUPDO
d) KLSHUEROLF
e) ELGLPHQVLRQDO
f) ELPRGDO
9) PriQFHWHVWVHYHULILF FRUHVSRQGHQ DGLQWUHUHSDUWL LLOHWHRUHWLFHúLFHOHHPSLULFH"
a) χ2 ;
b) F (R.A.Fisher);
c) t (Student);
d) Kolmogorov-Smirnov;
e) Wald.
10) )LH VHULD VWDWLVWLF {x1 , x 2 ,... , x n } RE LQXW SULQ REVHUYDUHD XQHL YDULDELOH QXPHULFH ; úL
pentru care s-au calculat media x úL GLVSHUVLD σ 2 . Controlându-se calitatea datelor culese, se
x
FRQVWDW F ILHFDUHGLQDFHVWHDDXIRVWPDMRUDWH OD vQUHJLVWUDUHFXGHXQLW L6HULDFRUHFW DU
x x x 
fi fost:  1 , 2 , ..., n  . Calculându-se din nou dispersia pentru valorile corecte se
100 100 100 
FRQVWDW F DFHDVWDHVWH
a) HJDO FXGLVSHUVLDLQL LDO "
b) PDLPLF GHFkW σ 2 de 10.000 ori?

x
1
c) PDLPLF GHFkW σ 2 cu ?
x 100
1
d) mai mare decât σ 2 cu ?
x 100
e) mai mare decât σ 2 de 100 de ori?
x
11) 3HQWUXGRX YDULDELOHVWDWLVWLFHGHSHQGHQWH[úL\FX\ I[V DXFXOHVGDWHGHODXQLW

- LúLV -
au calculat indicatorii:
∑yi =1133;∑yi2 = 92703;∑xi = 3658
, ;∑xi2 = 0957118
, ;∑xi yi = 296734
,
i i i i i
ÌQ LSRWH]D XQHL GHSHQGHQ H OLQLDUH HFXD LD GH UHJUHVLH FDUH PRGHOHD] OHJ WXUD GLQWUH FHOH
GRX YDULDELOHHVWH
a) yˆ = 55,55 + 522,35 x ;
b) yˆ = −522,35 + 55,55 x ;
c) yˆ = 522,35 − 55,55 x ;
d) yˆ = −522,35 x + 55,55 ;
e) yˆ = −55,55 + 522,35 x ;
12) Se precizeaz XUP WRDUHOHSRSXOD LLVWDWLVWLFH
SRSXOD LD%XFXUHúWLXOXLODRFWRPEULH
SRSXOD LDGLQ5RPkQLDGLQPHGLXOXUEDQODLXOLH
PXO LPHDIDFWXULORUHODERUDWHGH6&³,&6´65/vQWULP,
4) PXO LPHDF V WRULLORUvQFKHLDWHvQ5RPkQLDv n anul 1997;

5) VWRFXULOHGHP UIXULDOHvQWUHSULQGHULORUPLFLúLPLMORFLLODVIkUúLWXODQXOXL
3RSXOD LLVWDWLVWLFHGLQDPLFHVXQW
a) úL
b) úL
c) úL
d) úL
e) úL
13) ÌQFD]XOXQHLREVHUY ULVWDWLVWLFHDOF UHLVFRSHVWH³IRWRJUDILHUHD]LOHLGHO ucru a unui muncitor”:

a) WLPSXOREVHUY ULLFRLQFLGHFXWLPSXOODFDUHVHvQUHJLVWUHD] GDWHOH
b) WLPSXOREVHUY ULLQXFRLQFLGHFXWLPSXOODFDUHVHvQUHJLVWUHD] GDWHOH
c) WLPSXOREVHUY ULLVHUHIHU ODGXUDWDV SW PkQLLGHOXFUXDPXQFLWRUXOXL
d) precizarea timpXOXLREVHUY ULLHVWHOLSVLW GHVHQV
e) WLPSXOREVHUY ULLHVWHPRPHQWXOFULWLF³RUD]HUR´D]LOHLvQFDUHPXQFLWRUXOVHSUH]LQW ODOXFUX
14) Coeficientul de concentrare al lui Corrado-*LQLVHFDOFXOHD] FD
n
a) G = ∑x
i =1
2
i ;
 
n

b) G = ∑  n i ;
x
 
 ∑ xi
i =1

 i =1 
2
 
n
 
c) G = n∑  n i 
x
−1 ;
 
 ∑ xi
i =1

 i =1 
2
 
n
 
d) G = ∑  n i  ;
x
 
 ∑ xi
i =1

 i =1 
2
 
 
n
 xi 
∑  n 
i =1
 ∑ xi 
e) G =  i =1  .
n
15) 0HGLDDULWPHWLF DXQHLYDULDELOHDOHDWRDUH;UHSUH]LQW
a) momentul simplu de ordinul întâi;

b) momentul centrat de ordinul întâi;
c) momentul centrat de ordinul al doilea;
d) momentul simplu de ordinul al doilea;
e) PRPHQWXOVLPSOXGHRUGLQXODOGRLOHDPLQXVPRPHQWXOVLPSOXGHRUGLQXOvQWkLODS WUDW
16) /DWHVWDUHDQRUPDOLW χ2GDF χ 2calc < χ 2tab , atunci:

LLUHSDUWL LLORUHPSLULFHXWLOL]kQGWHVWXO
a) VH DFFHSW LSRWH]D F vQWUH GLVWULEX LD HPSLULF úL FHD QRUPDO WHRUHWLF QX H[LVW
FRQFRUGDQ
b) VH DFFHSW LSRWH]D F vQWUH GLVWULEX LD HPSLULF úL FHD QRUPDO WHRUHWLF H[LVW
FRQFRUGDQ
c) VH UHVSLQJH LSRWH]D FRQIRUP F UHLD vQWUH GLVWULEX LD HPSLULF úL FHD WHRUHWLF H[LVW
concordDQ
d) VHDFFHSW LSRWH]DFRQIRUPF UHLDGLVWULEX LDHPSLULF GLIHU VHPQLILFDWLYGHFHDQRUPDO
WHRUHWLF
e) QXH[LVW PRWLYHVXILFLHQWHSHQWUXDDFFHSWDLSRWH]DQRUPDOLW LLGLVWULEX LHLHPSLULFH

17) $PSOLWXGLQHDUHODWLY DYDULD LHLVHFDOFXOHD] FD
x max − x min
a) ;
100
x max − x min
b) 100 ;
x min
x max − x min
c) 100 ;
x max
x max − x min
d) 100 ;
x
x max − x
e) 100 .
x
18) 5HSDUWL LDELQRPLDO WLQGHF WUHUHSDUWL LDQRUPDO
a) GDF QLFLSSUREDELOLWDWHDVXFFHVXOXLúLQLFLTSUREDELOLWDWHDLQVXFFHVXOX i) nu sunt nule;

b) GDF S T
c) GDF XQD GLQWUH SUREDELOLW L GHYLQH IRDUWH PLF úL Q QXP UXO GH REVHUYD LL FUHúWH
VXILFLHQWSHQWUXDS VWUDQSILQLW
d) GDF RSUREDELOLWDWHSVDXTGHYLQHQXO
e) GDF QLFLSúLQLFLTQXVXQWPLFLLDUQDUHYDORULPDUL
19) ÌQ PRGHOXO GH DQDOL] GLVSHUVLRQDO XQLIDFWRULDO GLVSHUVLD FRUHFWDW GLQ LQWHULRUXO JUXSHORU VH
RE LQH UDSRUWkQG VXPD S WUDWHORU DEDWHULORU GLQ LQWHULRUXO FHORU U JUXSH OD QXP UXO JUDGHORU GH
OLEHUWDWHO$FHVWQXP U
a) l=n;
b) l=n-1;
c) l=r-1;
d) l=n-2;
e) l=n-r.
20) 3HQWUX XQ VWXGLX VRFLRORJLF FX WHPD ³,PSOLFD LL DOH IHQRPHQXOXL GH úRPDM vQ 5RPkQLD´ V-a
IRUPDW XQ HúDQWLRQ GH GH SHUVRDQH LQFOXVH vQ ³VIHUD IRU HL GH PXQF ´ ÌQ FKHVWLRQDUXO
special elaborat s-DX FXSULQV úL vQWUHE UL UHIHULWRDUH OD VWDUHD FLYLO úL categoria socio-
SURIHVLRQDO &HOHGRX YDULDELOHVXQWGHDFHHDúLQDWXU FXYDORULVLWXDWHSHRVFDO
a) FRQWLQX
b) GLVFUHW
c) RUGLQDO
d) QRPLQDO
e) de intervale.
21) Într-R SRSXOD LH VWDWLVWLF VH XUP UHVF YDULDELOHOH QXPHULFH [ \ úL ] vQWUH FDUH H[LVW UHOD LD :
\ [] 0HGLD DULWPHWLF D YDULDELOHL [ HVWH HJDO FX SURGXVXO PHGLLORU YDULDELOHORU \ úL ] DWXQFL
când:
a) \úL]VHDIO vQWU RDQXPLW GHSHQGHQ

-
b) \úL]VXQWLQGHSHQGHQWHvQWUHHOH
c) \úL]VXQWYDULDELOHQRUPDOL]DWHGDUGHSHQGHQWH
d) \úL]VXQWOLQLDUG ependente;
e) \úL]DXFRYDULDQ DGLIHULW GH]HUR
22) 'HVSUHVWRFXOGHP UIXUL H[LVWHQWODRVRFLHWDWHFRPHUFLDO VH FXQRVFXUP WRDUHOH GDWHRE LQXWH
în urma inventarierii:
Data inventarierii 1.01.1997 1.02.1997 15.03.1997 10.05.1997 1.07.1997

Stocul existent (mil. lei) 50 58 68 70 75
6WRFXOPHGLXGHP UIXULDOVRFLHW LLFRPHUFLDOHGLQSHULRDGD - 1.07.197 a fost de:

a) 66 mil. lei;
b) 60 mil. lei;
c) 64,2 mil. lei;
d) 50 mil. lei;
e) 75 mil. lei.
23) 2PDúLQ XWLOL]DW SHQWUXDGR]DFDQWLWDWHDGHFXORDUHvQYRSVHDGR]HD] vQPHGLH m ml pe cutie
GH YRSVHD &DQWLWDWHD GHFXORDUH GR]DW HVWHFXQRVFXW D DYHD R GLVWULEX LH QRUPDO FX GLVSHUVLD
HJDO FX 'DF PDL PXOW GH PO GH FXORDUH HVWH DPHVWHFDW vQ RE LQHUHD XQHL QXDQ H GH
albastru, vopseaua este respins 9DORDUHD OXL m DVWIHO vQFkW V QX ILH UHVSLQVH PDL PXOW GH
din cutii este:

a) 5,072;
b) 5,6272;
c) 5,536;
d) 5,068;
e) 5,6288.
24) 3HQWUX FRQVWUXLUHD LQGLFLORU GH JUXS VH XWLOL]HD] PDL PXOWH VLVWHPH GH SRQGHUDUH ,QIOXHQ D
sistemului de ponderare utilizat poate fi SXV vQHYLGHQ XWLOL]kQG
a) H[FOXVLY FRHILFLHQWXO GH FRUHOD LH DO LQGLFLORU LQGLYLGXDOL DL IDFWRUXOXL FDQWLWDWLY úL DL
factorului calitativ ( r x );
i if
b) DQDOL]kQGFRHILFLHQ LLGHYDULD LHDLFHORUGRX FDWHJRULLGHLQGLFLLQGLYLGXDOL Vi x ; Vi f );
c) produsul Vi x ⋅ Vi f ⋅ ri xi f = I x ( f1 )
1/ 0 :I x ( f0 )
1/ 0 ;
d) UHOD LD I x ( f1 ) : I x ( f0 ) = 1 + ri xi f ⋅ Vi x ⋅ Vi f ;
e) UHOD LD I x ( f1 ) ⋅ I x ( f0 ) = 1 + ri xi f ⋅ Vi x ⋅ Vi f .
25) &DUHHVWHPXO LPHDYDORULORUFRHILFLHQWXOXLGHFRUHOD LHvQFDGUXOOHJ WXULORUGLUHFWH
a) [ -1, 1 ];
b) [ -1, 0 ];
c) ( 0, 1 ];
d) PXO LPHDQXPHU elor reale;
e) [ -3, 3 ].
26) 3HQWUXRFROHFWLYLWDWHVWUXFWXUDW vQ UJUXSHGXS YDORULOHFDUDFWHULVWLFLL ;IDFWRUGHJUXSDUHúL
vQPJUXSHGXS YDORULOHYDULDELOHLDQDOL]DWH<UHJXODGHDGXQDUHDGLVSHUVLLORUVHSRDWHDSOLFD
XWLOL]D úL GDF DYHP OD GLVSR]L LH IUHFYHQ HOH UHODWLYH vQ ORFXO IUHFYHQ HORU DEVROXWH FX FRQGL LD
ca:
m r
a) ∑ f . j = 1 úL ∑ f i. = 1 ;
j =1 i =1
r m
b) ∑ ∑ f ij = 1;
i =1 j =1
r
c) ∑ f i. = 1 ;
i =1
m r
d) ∑ f ij = 1 úL ∑ f i. = 1 ;
j =1 i =1
m
e) ∑ f ij = 1.
j =1
µ4
27) Coeficientul lui Pearson β 2 = VHXWLOL]HD] SHQWUXDQDOL]DVWDWLVWLF D
µ 22
a) asimetriei;
b) YDULD LHL
c) boltiri;
d) WHQGLQ HLFHQWUDOH
e) LQGLFDWRULORUPHGLLGHSR]L LH
28) ÌQ WHVWDUHD LSRWH]HL VWDWLVWLFH SULYLWRDUH OD SDUDPHWUXO ³PHGLD SRSXOD LHL´ UHJLXQHD FULWLF HVWH
GDW GH t < − t

α ;n −1 când:
a) datele provin dintr-XQHúDQWLRQGHYROXPUHGXVúLVHHIHFWXHD] WHVWXQLODWHUDOVWkQJD

b) datele provin dintr-XQHúDQWLRQGHYROXPUHGXVúLVHHIHFWXHD] WHVWXQLODWHUDOGUHDSWD
c) datele provin dintr-XQ HúDQWLRQ GH YROXP QRUPDO VH FXQRDúWH GLVSHUVLD SRSXOD LHL úL V-a
efectuat test unilateral stânga;
d) datele provin dintr-XQHúDQWLRQGHYROXPUHGXVúLV-a efectuat test bilateral;
e) datele provin dintr-XQHúDQWLRQGHYROXPQRUPDOúLV-a efectuat test bilateral.
29) Într-R VHULH GH GLWULEX LH QRUPDO GXS R DQXPLW YDULDELO QXPHULF vQWUH YDORDUHD PHGLDQ
PRGDO úLPHGLHHVWHDGHY UDW UHOD LD
a) x < Mo < Me ;
b) Me < x < Mo ;
c) x = Mo = Me ;
d) x < Me < Mo ;
e) Mo < Me < x .
Unde x PHGLDDULWPHWLF Me = mediana; Mo YDORDUHDPRGDO

30) 3HQWUXRUHSDUWL LHGHIUHFYHQ HFXWHQGLQ GHQRUPDOLWDWHV VHSUHFL]H]HFDUHGLQXUP WRDUHOH
DILUPD LLSULYLWRDUHODPHGLDVDQXHVWHDGHY UDW
a) UHSUH]LQW SXQFWXOIRFDOGHSHVFDO vQMXUXOF UXLDYDORULOHVHEDODQVHD] SHUIHFW

n
∑ (a − xi )
2
b) PLQLPL]HD] IXQF LDGHGLVWDQ GHWLSXO ;
i =1
c) HVWHSX LQVHQVLELO ODIOXFWXD LLOHGHVHOHF LH
d) vQSURFHVXOLQIHUHQ HLVWDWLVWLFHHVWHGHRELFHLSUHIHUDW DOWRULQGLFDWRULDLWHQGLQ HLFHQWUDOH
e) HVWHPDLSX LQDIHFWDW GHYDORULOHH[WUHPHGHFkWPHGLDQDúLPRGXO
31) 6HFXQRVFXUP WRDUHOHGDWHSULYLQGQXP UXOGHIDFWRULvQWRFPLWHGH6&$QRQLPXV65/vQOXQD
noiembrie 1997:
3RSXOD LDVWDWLVWLF VWXGLDW HVWHVWUXFWXUDW úLSUH]HQWDW vQ
a) Tabelul I;
b) Tabelul II;
c)Tabelul III;
d) Tabelul IV;
e) Tabelul V.
Data Nr. facturi Data Nr. facturi Data Nr. facturi
1 6 11 10 21 14
2 10 12 14 22 12
3 12 13 6 23 11
4 10 14 18 24 10
5 8 15 13 25 8
6 9 16 9 26 4
7 10 17 14 27 12
8 11 18 12 28 9
9 12 19 17 29 12
10 9 20 12 30 16
I II III
Grupe de Nr. Grupe de zile Nr. Intervale Nr.
]LOHGXS QU zile GXS QUGH zile de timp facturi
de facturi facturi
0-5 1 0 -5 1 0-6 55
6 - 11 13 6 - 10 16 7 - 14 90
11 - 15 13 11 - 15 10 15 - 22 103
16 - 20 3 16 - 20 3 23 - 30 82
IV V
Intervale ale Nr. de zile Intervale ale Nr. de zile
QXP UXOXL]LOQLFGH QXP UXOXLGH
facturi facturi zilnice

(0-5] 1 [0-5) 1
( 5 - 10 ] 13 [ 5 - 10 ) 9
(10 - 15 ] 13 [10 - 15 ) 17
( 15 - 20 ] 3 [ 15 - 20 ) 3
TESTUL 11
1) 1RW PFX σ 2REV úLFX σ 2FREV GLVSHUVLLOHPHGLHLGH VHOHF LHvQFD]XULOH IRUP ULLHúDQWLRDQHORU
vQYDULDQWHOHFXUHYHQLUHúLI U UHYHQLUH&RPSDUkQGFHOHGRX GLVSHUVLLV VHDSUHFLH]HFDUHGLQ
variantele de mai jos sunt corecte:
a) σ REV
2
< σ FREV
2
;
b) σ REV
2
> σ FREV
2
;
c) σ FREV = σ REV ;
2 2
σ2 N −n
d) FREV > ;
σ REV
2
N −1
σ2 N −n
e) FREV = .
σ REV
2
N −1
2) 6HFRQVLGHU RSRSXOD LHVWDWLVWLF GHYROXP1 cu N = n ⋅ k ; unde n -YROXPXOHúDQWLRQXOXLúLN-

XQ QXP U QDWXUDO QHQXO /D XQLW LOH GH REVHUYDUH V D XUP ULW YDULDELOD ; DOH F UHL YDORUL
-
individuale sunt x i = i (cu i=1,2,…,N).
'LVSHUVLDPHGLHLGHVHOHF LHvQFD]XOIRUP ULLHúDQWLRQXOXLvQYDULDQWDI U UHYHQLUHHVWH
N +1
a) ;
2
N ( N + 1)
b) ;
12
N
c) (k − 1) ;
2
(k − 1)(N + 1)
d) ;
12
(k − 1)
e) .
12
3) 6HFRQVLGHU RSRSXOD LHVWDWLVWLF GHYROXP1FX N = n ⋅ k ; unde n -YROXPXOHúDQWLRQXOXLúLN-

XQ QXP U QDWXUDO QHQXO /D XQLW LOH GH REVHUYDUH V-D XUP ULW YDULDELOD ; DOH F UHL YDORUL
individuale sunt x i = i (cu i=1,2,…,N 3UHVXSXQHP F VH H[WUDJH OD vQWkPSODUH XQ QXP U ³a”
vQWUH úL k ( a ∈ (1, k ) (IHFWX P R H[WUDJHUH PHFDQLF D HúDQWLRQXOXL FHHD FH vQVHDPQ F
HúDQWLRQXOHVWHIRUPDWGLQXQLW LOH a , a + k ,.., a + ( n − 1) k .
'LVSHUVLDPHGLHLGHVHOHF LHHVWH
(k − 1)(N + 1)
a) ;
12
2
k −1
b) ;
12
c)
(k 2 − 1)N
;
12
(k − 1)N
d) ;
12
N ( N + 1)
e) .
12
6 FRQVLGHU PFD]XOXQXLVRQGDMFXUHYHQLUH úLSUREDELOLW LOHLQHJDOH$FHDVWDvQVHDPQ F
în fiecare din cele n SUHOHY UL XQLW LOH Ui ( i = 1, N VH UHJ VHVF vQ HúDQWLRQ FX SUREDELOLW ile Ai
( i = 1, N /D XQLW LOH GH REVHUYDUH V D XUP ULW YDULDELOD ; DOH F UHL YDORUL VXQW
- xi ( i = 1, N ).
3UHFL] ULSHQWUXSUREOHPHOHúL
N
4) Suma T = ∑ Xi HVWHHVWLPDW
i =1
1 n xi
a) nedeplasat de T = ∑

n i =1 Ai
[]
deoarece M Tˆ = T , unde cu M []
⋅ s-a notat media;
1 n x
b) deplasat de T = ∑ i deoarece M T − T ≠ 0 ;
n i =1 Ai
[]
1 n x
c) nedeplasat de T = ∑ i deoarece T = T ;
n i =1 Ai
1 n x
d) deplasat de T = ∑ i deoarece M 2 T − T 2 ≠ 0 ;
n i =1 Ai
[]
1 n x
e) nedeplasat de T = ∑ i deoarece M 2 T − T 2 = 0 .
n i =1 Ai
[]
2
x N 
5) 1RW P FX D(x i / Ai ) = ∑ Ai  i − T  dispersia valorilor xi /Ai cu i = 1, N . Dispersia
i =1  Ai 
estimatorului T este:
1 
2
1 N x  xi2
()
a) D T = ∑ Ai  i − T 
n i =1  Ai 
≠ ∑
n  i Ai
−T2;

1  xi 
2 2
1 N x 
()
b) D T = ∑ Ai  i − T 
n i =1  Ai 
= ∑
n  i Ai
− T2 ;

2
x xj  2 x2
() 1
c) D T = ∑ ∑ Ai A j  i −
ni j
 = ∑ i − 2T 2 ;
 Ai A j  n i Ai
i< j
xi2
2
()
d) D T = ∑
n i Ai
+ 2T 2 ;
1  N xi 
2 2
1 Nx 
()
e) D T = ∑  i − T 
n i =1  Ai 
= ∑
n i =1 Ai
−T2.

6) $QDOL]kQGFRQGL LLOHIRUPXODWHODúLVHFRQVWDW F HVWHDGHY UDW UHOD LD
x  n
a) D i  = D T ;
 Ai  N
()
 xi  n − N
b) D

=
Ai  N − 1
D T ; ()
x 
c) D i  = nD T ;
 Ai 
()
x 
d) D i  = D T ;
 Ai 
()
 xi  1
e) D
 Ai  n
()
 = D T .
7) Un estimator nedeplasat pentru D T este: ()

n x 2

()
a) D T =
1
∑ 
i
n (n − 1) i =1  Ai
− T  ;

2
1 n  
()
b) D T = ∑
n − 1 i =1 
xi
Ai
− T  ;

N x 2

()
c) D T =
1
∑ 
i
n( n − 1) i =1  Ai
− T  ;

n n x 2
xj 
d) SUH]HQWDWvQYDULDQWDDúLvQSOXV D T = () ∑ ∑
1
A
n (n − 1) i j  i
−  i
 ;

j
2 A
i< j
2
N N x xj 
e) SUH]HQWDWvQYDULDQWDFúLvQSOXV D T = () ∑ ∑  A A  .
 i −
i j  i j
i< j
8) &RPSDUkQG GLVSHUVLD HVWLPDWRUXOXL GLQ FD]XO VHOHF LHL FX SUREDELOLW L LQHJDOH 'I cu cel cu
SUREDELOLW LHJDOH'EFRQVWDW PF UHOD LDDGHY UDW GLQXUP WRDUHOHYDULDQWHHVWH :
a) DI > DEvQRULFHVLWXD LH

x i2
b) DI < DE ⇔ ∑ Nx i2 > ∑A ;
i i i
1
c) DI < DE ⇔ Ai > GDF xi2 HVWHPDUHDGLF xi este corelat pozitiv cu Ai);
N
1
d) DI < DE ⇔ A i < GDF xi2 HVWHPLFDGLF xi este corelat pozitiv cu Ai);
N
e) DI = DE.
6 FRQVLGHU P FD]XO vQ FDUH ILHFDUH XQLWDWH VHOHFWDW vQ HúDQWLRQ PRGLILF FRQGL LLOH
XUP WRDUHORU H[WUDJHUL DOH XQLW LORU vQ HúDQWLRQ 'HFL Ai1 HVWH GDF SUREDELOLWDWHD GH H[WUDJHUH D
primei unit L vQ HúDQWLRQ WUHEXLH V FXQRDúWHP DWXQFL Ai2( j ) SUREDELOLWDWHD GH LHúLUH vQ HúDQWLRQ D
XQLW LORU 8i vQ D GRXD H[WUDJHUH GXS FH vQ SULPD H[WUDJHUH D DS UXW XQLWDWHD 8j , etc. De exemplu,
Ai1 Ai1
GDF 8j HVWH VHOHF LRQDW OD SULPD H[WUDJHUH DWXQFL Ai2( j ) = =
( )
. Problema aceasta,
∑ Aα1 1 − A1j
α≠ j
GHVWXO GH FRPSOLFDW D IRVW VWXGLDW WHKQLF úL SUDFWLF vQ GH +RURYLW] úL 7KRPSVRQ $VWIHO DX
IL[DWGRX JUXSHGHQXPHUHSi - probabilitatea ca UjV ILJXUH]HvQHúDQWLRQúLSij - probabilitatea ca

Uj úL 8j V ILJXUH]H VLPXOWDQ vQ HúDQWLRQ $FHVWH SUREDELOLW L VXQW QXPHUH VXEXQLWDUH úL vQ SOXV
UHVSHFW FRQGL LLOHXUP WRDUH
N
∑ pi = n úL ∑ ∑ pij = n ( n − 1) ÌQ DFHVWH FRQGL LL HVWLPDWRUXO XQXL 7RWDO T= ∑ x i este
i i j i =1
i≠ j
N x
THT = ∑ i QXPLW úL HVWLPDWRUXO OXL +RURYLW] - Thompson. 3UHFL] UL SHQWUX SUREOHPHOH úL
i =1 pi
10)).
9) ÌQFRQGL LLOHSUH]HQWDWHSUHFL]D LYDORDUHDGHDGHY UDDILUPD LLORUXUP WRDUH
a) THT este un estimator nedeplasat;

1
b) THT este un estimator deplasat cu THT ;
2
[ ]
c) M THT = THT ;
d) M [THT ] − THT = pi ;
e) M [THT ] − THT = pij .

10)ÌQFRQGL LLOHSUH]HQWDWHGLVSHUVLDHVWLPDWRUXOXL THT este:
N p (1 − p ) pij − pi p j
[
a) D THT = ∑ i ]pi2
i
X i2 − ∑ ∑
pi p j
Xi X j ;
i =1 i j
i≠ j
[ ]
b) D THT = ∑ i
2
i
X i2 + ∑ ∑
p p
Xi X j ;
i =1 p i i j i j
i≠ j
2
x xj 
[ ] 1
2i
(
c) D THT = ∑ ∑ pi p j − pij  i −
 i
p p
 ;

j
)
j
i≠ j
[ ]
d) D THT = ∑ i
p 2
i
X i2 : ∑∑ p p
Xi X j ;
i =1 i i j i j
i≠ j
2
1 n n  pi p j − pij   xi x j 
[ ]
e) D THT = ∑ ∑   −
 p
 .

2i j  pij  i p j
i≠ j
11)1RW P FX σ 2S úL FX σ 2STRAT GLVSHUVLD PHGLLORU GH VHOHF LH SHQWUX FD]XO VHOHF LHL VLPSOH úL
UHVSHFWLY SHQWUXFD]XO VHOHF LHL VWUDWLILFDWH &RPSDUkQGFHL GRL LQGLFDWRULFRQVWDW P YDORDUHD GH
DGHY UDDILUPD LLORUXUP WRDUH
a) σ 2STRAT < σ 2S , deoarece media dispersiilor straturilor este mai mare decât dispersia
JHQHUDO
b) σ 2STRAT < σ 2S , deoarece media dispersiilor straWXULORU vQ RULFH VLWXD LH HVWH PDL PLF
GHFkWGLVSHUVLDJHQHUDO FXFRQGL LDFDGLVSHUVLDGLQWUHVWUDWXULV ILHQHQXO
c) σ 2STRAT = σ 2S GHRDUHFH PHGLD GLVSHUVLLORU VWUDWXULORU HVWH HJDO FX GLVSHUVLD GLQWUH
straturi;
d) σ 2STRAT − σ 2S V ILHPDLPLF GHFkWGLVSHUVLDGLQWUHVWUDWXUL
e) FRPSDUDUHDFHORUGRX GLVSHUVLLHVWHOLSVLW GHVHQV
12)6H FRQVLGHU F σ 2STRAT HVWH GLVSHUVLD PHGLHL GH VHOHF LH vQ FD]XO VHOHF LHL VWUDWLILFDWH SH
m
straturile “h” (cu h = 1, m ). SHQRWHD] FX nh volumul stratului h ⇒n= ∑ nh ÌQDFHDVW
h =1
VLWXD LHGLVSHUVLDHVWHPD[LP h GDF
a) n1 = n 2 = ... = n h = ... = n m ;
b) n1 ≠ n 2 ≠... ≠ n h ≠... ≠ n m ;
Nh
c) n h = pentru (∀)h = 1, m ;
m
∑ Nh
h =1
d) n1 ≠ n 2 úL n 3 = n 4 =... = nh =... = n m ;
e) N 1 = N 2 =... = N h =... = N m .
TESTUL 12*)
1) Estimatorul unui parametru θ VHQRWHD] FX θ $FHVWHVWLPDWRUHVWHQHGHSODVDWGDF
a) GLIHUHQ D GLQWUH PHGLD VD úL YDORDUHD SDUDPHWUXOXL HVWH GLIHULW GH ]HUR GDU DFHDVW
GLIHUHQ QXGHS úHúWHGLQYDORDUHDSDUDPHWUXOXL
b) GLVSHUVLD VD HVWH PLQLP ()

D θ → 0 FkQG YROXPXO HúDQWLRQXOXL WLQGH F WUH YROXPXO
SURGXF LHL n → N );
c) GLVSHUVLDVDHVWHPLQLP SHQWUXRULFHYROXPIL[DWDOHúDQWLRQXOXL
d) mHGLDVDHVWHHJDO FXYDORDUHDSDUDPHWUXOXL M θ → θ ); ()
e) GLVSHUVLDVDHVWHPD[LP
2) 6 VH SUHFL]H]H FDUH GLQ VHULLOH GH UHSDUWL LH FDUDFWHUL]DWH SULQ XUP WRDUHOH VHWXUL GH YDORUL
SUH]LQW RDVLPHWULHSR]LWLY
a) x = 40 u.m ; Me = 40 u.m.; Mo = 40 u.m.;

b) x = 2500 u.m ; Me = 3000 u.m.; Mo = 3300 u.m.;
c) x = 151,25 u. m ; Me = 138,75 u.m.; Mo = 112,58 u.m.;
d) x = 180 u.m 0H XP0R XPúLXP
e) x = Me = Mo = 0
3) Scala de interval:
a) DUHWRDWHFDUDFWHULVWLFLOHVFDOHORURUGLQDOHúLGHUDSRUW
b) DUH WRDWHFDUDFWHULVWLFLOH VFDOHL RUGLQDOH úL vQ SOXV GLVWDQ D GLQWUH GRX QXPHUH DOH VFDOHL
DUHRVHPQLILFD LHFRQFUHW
c) HVWH R VFDO QXPHULF úL vQ SOXV UDSRUWXO GLQWUH GRX SXQFWH DOH scalei este independent
GHXQLWDWHDGHP VXU
d) SUH]LQW PXOWHGLQFDUDFWHULVWLFLOHVFDOHLRUGLQDOH
e) PDLHVWHGHQXPLW úLVFDO GHUDSRUWVDXVFDO GLVFUHW
4) 3HQWUX FRQVWUXLUHD LQGLFLORU GH JUXS VH XWLOL]HD] PDL PXOWH VLVWHPH GH SRQGHUDUH ,QIOXHQ D
sistePXOXLGHSRQGHUDUHXWLOL]DWSRDWHILSXVvQHYLGHQ
a) XWLOL]kQGH[FOXVLYFRHILFLHQWXOGHFRUHOD LHDOLQGLFLORULQGLYLGXDOLDLIDFWRULORU[úLI
b) DQDOL]kQGFRHILFLHQ LLGHYDULD LHDLFHORUGRX FDWHJRULLGHLQGLFLLQGLYLGXDOLV x ; V f );
i i
x ( f1 ) x ( f 0 )
c) utilizând valorile raportului I 1/ 0 : I 1/ 0 = V x V f r x f , unde r x f este coeficientul
i i i i i i
GHFRUHOD LH
x( f ) x( f )
d) XWLOL]kQGUHOD LD I 1/ 0 1 : I 1/ 0 0 = 1 + r x f V x V f ;
i i i i
x( f ) x( f )
e) XWLOL]kQGUHOD LD I 1/ 0 1 + I 1/ 0 0 = 1 + r x f V x V f .
i i i i
6XELHFW OD H[DPHQXO GH OLFHQ OD GLVFLSOLQD ³7HRULD VWDWLVWLFLL´ OD IDFXOWDWHD GH &LEHUQDWLF 6WDWLVWLF úL
*)
,QIRUPDWLF (FRQRPLF VSHFLDOL]DUHD6WDWLVWLF 6HVLXQHD0DL

-
5) 6HFRQVLGHU XQWDEHOGHFRQWLQJHQ FRUHOD LHvQIRUPDVDJHQHUDO
{[(x , y )n ]; j ∈ J , k ∈ K}
j k jk 'DF SH ED]D WDEHOXOXL FRQVLGHUDW FDOFXO P YDORULOH FHQWUDWH úL
xj − x yk − y
reduse U j = úL Vk = ( cu x úL y mediile variabLOHORU;úL<LDU σ x úL σ y abaterile
σx σy
VWDQGDUG DOH YDULDELOHORU ; úL < DWXQFL FRYDULDQ D GLQWUH YDULDELOHOH ; úL < QRWDW FX &RY;<
este:
a) Cov ( X , Y ) ≠ σ x σ y Cov (U ,V ) ;
Cov (U ,V )
b) Cov ( X , Y ) = ;
σ xσ y
c) Cov ( X , Y ) = σ x σ y Cov (U ,V ) ;
d) Cov ( X , Y ) − Cov (U ,V ) = σ xσ y ;
e) Cov ( X , Y ) = σ U σ V Cov (U ,V ) .
6) 5HIHULWRUODDFWLYLWDWHDHFRQRPLF DXQHLVRFLHW LFRPHUFLDOHVHFXQRVFXUP WRDUHOHGDWH
Unitatea 9DORDUHDSURGXF LHL Modificarea valorii

PLOOHLSUH XULFXUHQWH SHVHDPDPRGLILF ULL
Perioada Perioada SUH XULORU (mil. lei)

ED] FXUHQW
A 1200 1850 350

B 875 1600 275
0RGLILFDUHD UHODWLY D YDORULL SURGXF LHL OD QLYHOXO vQWUHJLL VRFLHW L FDX]DW GH PRGLILFDUHD
YROXPXOXLIL]LFDOSURGXF LHLvQWUHFHOHGRX SHULRDGHDIRVWHJDO FX
a) -12,5%;
b) +100,0%;
c) +36,1%;
d) +136,1%;
e) -112,5%.
7) ÌQFD]XOXQHLREVHUY ULVWDWLVWLFHDOF UXLVFRSHVWH³IRWRJUDILHUHD´]LOHLGHOXFUXDXQXLOXFU WRU
a) WLPSXOREVHUY ULLFRLQFLGHFXWLPSXOODFDUHVHvQUHJLVWUHD] GDWHOH

b) WLPSXOREVHUY ULLQXFRLQFLGHFXWLPSXOODFDUHVHvQUHJLVWUHD] GDWHOH
c) WLPSXOREVHUY ULLVHUHIHU ODGXUDWDV SW PkQLLGHOXFUXDOXFU WRUXOXL
d) SUHFL]DUHDWLPSXOXLREVHUY ULLQXDUHVHQV
e) WLPSXO REVHUY ULL HVWH PRPHQWXO FULWLF ³RUD ]HUR´ D ]LOHL vQ FDUH OXFU WRUXO VH SUH]LQW OD
lucru.
8) $QDOL]D LXUP WRDUHOHSRSXOD LLVWDWLVWLFHSRSXOD LD%XFXUHúWLXOXLODLXOLHSRSXOD LD
GLQ5RPkQLDGLQPHGLXOXUEDQOD LXOLHPXO LPHD IDFWXULORUHODERUDWH GH6&³,&6´
65/vQWULP,PXO LPHDF V WRULLORUvQFKHLDWHvQ5RPkQLDvQ anul 1997; 5) stocurile de

P UIXULDOvQWUHSULQGHULORUPLFLúLPLMORFLLODVIkUúLWXODQXOXL
3RSXOD LLVWDWLVWLFHGLQDPLFHVXQW
a) úL
b) úL
c) úL
d) úL
e) úL
9) 6H úWLH F σ 2y =
1
∑
r i
( 1
n i
)
yi − y ;σ 2y.x = ∑ yi − Yi
2 2
( ) úL σ Y2 =
1
∑
n i
(
Yi − y)2
unde
Yi = b0 + b1 xi 'DF UHVWHFRHILFLHQWXOGHFRUHOD LHGLQWUHYDULDELOHOH<úL;DWXQFL
(
a) σ 2y.x = σ 2y 1 − r 2 ) úL σ 2y = σ 2y .x + σ Y2 ;
b) σ 2y .x = σ 2y (1 − r 2
)
úL σ 2y < σ 2y .x + σ Y2 ;
c) σ 2y.x > σ 2y (1 − r 2
) úL σ 2y = σ 2y .x + σ Y2 ;
d) σ 2y.x > σ 2y (1 − r 2
) úL σ 2y < σ 2y .x + σ Y2 ;
e) σ 2y.x < σ 2y (1 − r 2
) úL σ 2y > σ 2y .x + σ Y2 .
10) 2 YDULDELO FRPSOH[ < HVWH H[SULPDW vQ IXQF LH GH IDFWRULL [ ] X Y J K Z S DOH F URU
LQIOXHQ HWUHEXLH L]RODWH5HOD LDRELHFWLY GLQWUH< úLIDFWRULL V LILLQGPXOWLSOLFDWLY SHUPLWHR
descompunere în trepte de forma:
Y = x Â]
u v g p
w h
cu y = x ⋅ z = u ⋅ v ⋅ z = u ⋅ v ⋅ g ⋅ p = u ⋅ v ⋅ g ⋅ w ⋅ h
ÌQWUH LQGLFHOH YDULDELOHL < úL LQGLFLL YDULDELOHORU IDFWRULDOH GDF VH XWLOL]HD] WHKQLFD
VXEVWLWXLULLvQO Q XLWHQXH[LVW UHOD LD
a) I y = I y ( x) ⋅ I y ( z) ;
b) I y = I y ( z) ⋅ I y ( u) ⋅ I y ( v ) ;
c) I y = I y ( u) ⋅ I y ( v ) ⋅ I y ( g ) ⋅ I y ( w) ⋅ I y ( h ) ;
d) I y = I y ( x ) ⋅ I y ( g ) ⋅ I y ( w) ⋅ I y ( h ) ;
e) I y − I y ( u) ⋅ I y ( v ) ⋅ I y ( g ) ⋅ I y ( w) ⋅ I y ( h) ≠ 0 .
11) (YROX LD3URGXVXOXL,QWHUQ%UXWSHORFXLWRUvQSHULRDGD-VHSUH]LQW DVWIHO
Anii 1994 1995 1996 1997

ID GHDQXOSUHFHGHQW 14,0 +7,3 +4,4 -6,3
0HGLDDQXDO DHYROX LHLSURFHQWXDOHHVWHGH
a) -0,09%;
b) 102,0%;
c) 201,3%;
d) +2,21%;
e) +4,35%.
12) 1RW P FX σ 2R úL FX σ 2F GLVSHUVLLOH PHGLLORU GH VHOHF LH SHQWUX SURFHGHHOH GH IRUPDUH D
HúDQWLRDQHORU vQ YDULDQWHOH FX UHYHQLUH úL I U UHYHQLUH &RPSDUkQG FHL GRL LQGLFDWRUL UHOD LD
FRUHFW HVWH
a) σ 2R > σ 2F ;
b) σ 2F > σ 2R ;
c) σ 2R = σ 2F ;
1
d) σ 2F = σ 2R ;
2
e) σ 2F = σ 2R YROXPXOHúDQWLRQXOXL
13) Inegalitatea dintre aEDWHULOH VWDQGDUG DOH XQHL YDULDELOH ; QRUPDO UHSDUWL]DWH vQ SRSXOD LLOH
VWDWLVWLFH GH DFHODúL YROXP úL DFHHHDúL PHGLH x , σ 1 > σ 2 > σ 3 HVWH YL]XDOL]DW vQ
varianta:
a) b)
3
3
2 1
2
1
c) d)
1
2
3
2
1
3
e)
2
14) 6H FXQRDúWH IDSWXO F 6& ³,&6´ 65/ D UHDOL]DW vQ OXQD ,$1 ¶ R FLIU GH DIDFHUL GH POG
lei, iar în perioada IAN ’97 - APR ’98 a cunoscut o modificarePHGLHOXQDU GHPOGOHLÌQ
ipoteza în care în perioada MAI ’98 - ,81 ¶ vQUHJLVWUHD] DFHHDúL HYROX LH FD DFHHD GLQ ,$1
’97 -$35¶YDORULOHHVWLPDWHDOHFLIUHLGHDIDFHULvQOXQLOHPDLLXQLHúLLXOLHVXQW
a) POGOHLPOGOHLúL mld. lei;

b) POGOHLPOGOHLúLPOGOHL
c) POGOHLPOGOHLúLPOGOHL
d) POGOHLPOGOHLúLPOGOHL
e) POGOHLPOGOHLúLPOGOHL
15) 'DF vQWUH GRX YDULDELOH < úL ; QX H[LVW QLFL R OHJ WXU YDULDEL lele sunt independente)
FRHILFLHQWXOGHFRUHOD LHHVWHHJDOFX]HUR5HFLSURFDDFHVWHLDILUPD LL
a) HVWHIDOV
b) HVWHDGHY UDW
c) HVWHDGHY UDW GRDUGDF GLVSHUVLLOHFHORUGRX YDULDELOHVXQWHJDOH
d) HVWHDGHY UDW GRDUGDF FHOHGRX GLVWULEX LLIRUPDOHGXS ;úL<VXQWQRUPDOH
e) HVWH DGHY UDW GRDU GDF GDWHOH FHORU GRX YDULDELOH VXQW VLVWHPDWL]DWH vQWU-un tabel de
FRQWLQJHQ FRUHOD LH
16) La un punct comercial din vânzarea unui produs s-a realizat în luna APR ’98 o încasare de 8
mil. lei. Ca urmare a major ULL SUH XOXL ID GH OXQD $35 ¶ vQFDV ULOH GLQ OXQD $35 ¶ DX
FXQRVFXWRFUHúWHUHGHOHL&DUHDUILIRVWvQFDV ULOHOXQLL$35¶GDF SUH XOQXV-ar fi
modificat?
a) 7,7 mil. lei;

b) 7,3 mil. lei;
c) 5 mil. lei;
d) 6 mil. lei;
e) 7 mil. lei.
17) ÌQHYROX LDVDvQGHOXQJDW VWDWLVWLFDV -a dezvoltat continuu atât sub aspectul obiectului de studiu
GDU PDL DOHV DO SHUIHF LRQ ULL úL GLYHUVLILF ULL PHWRGHORU GH DERUGDUH D DFHVWXL RELHFW ÌQ WRDWH
PRPHQWHOHGH]YROW ULLVDOHVWDWLVWLFDVHRFXS GH
a) fenomene care se proGXFODRDQXPLW XQLWDWHGHREVHUYDUH

b) IHQRPHQHFDUHVHUHSURGXFvQPRGLGHQWLFODXQLW LOHGHREVHUYDUH
c) fenomene care se produc într-XQ QXP U PDUH GH FD]XUL úL DOH F URU IRUPH LQGLYLGXDOH
PDQLIHVW DQXPLWHUHJXODULW L
d) fenomene exclusiv economice;

e) fenoPHQHFDUHDXODRULJLQHDSURGXFHULLORUXQVLQJXUIDFWRUGHLQIOXHQ
18) $QDOL]D L XUP WRDUHOH QR LXQL $XWRQRPLH FRQILGHQ LDOLWDWH WUDQVSDUHQ
VSHFLDOL]DUH SURSRU LRQDOLWDWH GHRQWRORJLH SURIHVLRQDO LQGHSHQGHQ SROLWLF
elDERUDUHDGHFL]LLORUDUJXPHQWDUHDDF LXQLORUGXS GHFODQúDUHDORUSUHOXFUDUHDGDWHORU
11) observare.
$FWLYLWDWHDVWDWLVWLFLLSXEOLFHWUHEXLHV VHGHVI úRDUHUHVSHFWkQGXUP WRDUHOHSULQFLSLL
a) úL
b) úL
c) 3, úL
d) úL
e) úL
19) 6WDELOL L YDULDQWD GH DGHY U D DILUPD LHL XUP WRDUH 5HFHQV PkQWXO FD PHWRG GH REVHUYDUH
VWDWLVWLF
a) QXSUHVXSXQHFXOHJHUHDGDWHORUGHODWRDWHXQLW LOHSRSXOD LHLVWDWLVWLFHELQHGHOLPLWDW

b) are exclusiv un caracter demografic;
c) VHvQFDGUHD] vQVIHUDREVHUY ULORUFXFDUDFWHUSHUPDQHQW
d) VHRUJDQL]HD] FXRDQXPLW SHULRGLFLWDWH
e) VH RUJDQL]HD] RUL GH FkWH RUL 6WDWLVWLFD 218 GHFODQúHD] DF LXQHD GH HIHFWXDUH D
UHFHQV PLQWHORUvQ ULOH membre.
20) *UDILFHOHVWDWLVWLFHWUDVDWHvQFRRUGRQDWHSRODUHVHXWLOL]HD] vQPRGFXUHQWSHQWUXYL]XDOL]DUHD
a) RULF UHLVHULLGHGDWHVWDWLVWLFH
b) VHULLORUGHUHSDUWL LH
c) WUHQGXOXLWHQGLQ HLGLQHYROX LDvQWLPSDXQXLIHQRPHQ
d) HYROX LDvQWLPSDXQXLIHQRPHQDIHFWDW GHRVFLOD LLVH]RQLHUH
e) WHQGLQ HLOHJ WXULLGLQWUHYDULDELOHúLSHQWUXDOHJHUHDPRGHOHORUGHUHJUHVLH
21) 6H FXQRDúWH IDSWXO F vQWU R UDPXU GH DFWLYLWDWH YDULDELOD ³VDODULXO PHGLX EUXW´ < HVWH
-
GHSHQGHQW SULQWUH DOWHOH GH ³JUDGXO PHGLX DO vQGHSOLQLULL QRUPHORU´ ; úL ³JUDGXO PHGLX GH
vQ]HVWUDUH WHKQLF D PXQFLL´ ; &RQWULEX LD FHORU GRL IDFWRUL ; úL ; OD YDULD LD VDODULXOXL
PHGLXEUXW\HVWHHVWLPDW SULQ
a) R y2/ x x = ry2/ x + ry2/ x ;

1 2 1 2
r y2/ x + r y2/ x − 2ry / x ry / x rx1x2

b) R y / x x = 1 2 1 2
;
1 2
1 − rx2 x
1 2
c) R y / x x = r y2/ x + ry2/ x − 2ry / x ry / x rx1x2 ;

1 2 1 2 1 2
d) rx1x2 = 0 ;
r y2/ x + ry2/ x
e) R y / x x = 1 2
.
1 2
1 − rx2 x
1 2
127
r -FRHILFLHQWXOGHFRUHOD LHOLQLDU
22) Prin AUDIT-ul financiar efectuat în luna ianuarie 1998 la S.C. “ICS” SRL s-D FRQVWDWDW F vQ
IDFWXULOH HODERUDWH vQ H[LVW DQXPLWH HURUL vQ FDOFXOXO 79$-ului FDUH DX DYXW GUHSW VXUV
QHFXQRDúWHUHD PHWRGRORJLHL GH FDOFXO D 79$-XOXL OD XQHOH SURGXVH DSUR[LP UL HURQDWH
GHIHF LXQLDOHPLMORFXOXLWHKQLFGHFDOFXOHWF
3RSXOD LDVWDWLVWLF VWXGLDW HVWH
a) ansamblul facturilor elaborate de S.C. “ICS” SRL;

b) ansambOXOSURGXVHORUúLVHUYLFLLORUUHDOL]DWHGH6&³,&6´65/SkQ OD;,,
c) DQVDPEOXO SURGXVHORU úL VHUYLFLLORU UHDOL]DWH GH 6& ³,&6´ 65/ GHVI FXWH SH SLD úL
IDFWXUDWHSkQ OD;,,
d) DQVDPEOXO SURGXVHORU úL VHUYLFLLORU UHDOL]DWH SHQWUX D IL GHVI FXWH SH SLD GH 6& ³,&6´
65/IDFWXUDWHSkQ OD;,,úLODFDUHVHSHUFHSH79$
e) DQVDPEOXO IDFWXULORU HODERUDWH GH 6& ³,&6´ 65/ SkQ OD ;,, SHQWUX SURGXVHOH
úLVHUYLFLLOHUHDOL]DWHúLGHVI FXWHSHSLD úLODFDUHVHSHUFHSH79$
23) G.U<XOH SUHFL]HD] F LQGLFDWRULL UHSDUWL LLORU VWDWLVWLFH WUHEXLH V vQGHSOLQHDVF
XUP WRDUHOHFRQGL LLV ILHGHILQL LvQPRGRELHFWLYV GHSLQG GHWRDWHGDWHOHGLQVHULV
DLE VHPQLILFD LL FRQFUHWH V ILH VLPSOX GH FDOFXODW V ILH SX LQ VHQVLELOL OD IOXFWXD LLOH GH
VHOHF LHV VHSUHWH]HXúRUODFDOFXOHDOJHEULFH
$FHVWHFRQGL LLvQWRWDOLWDWH
a) sunt respectate de medie;

b) sunt respectate de dispersie;
c) VXQWUHVSHFWDWHGHFRYDULDQ
d) VXQWUHVSHFWDWHGHYDORDUHDPRGDO
e) nu sunt rHVSHFWDWHGHQLFLXQLQGLFDWRUDOWHQGLQ HLFHQWUDOHVDXDOYDULD LHL
24) /X PvQFRQVLGHUDUHXQWDEHOGHFRQWLQJHQ FRUHOD LH {[(x , y ), n ]j ∈ J , k ∈ K }

j k jk úLGLVWULEX LLOH
OXL<FRQGL LRQDWHGH; {(y , n ), j

k jk fixat , k ∈ K}3HQWUXDFHVWHDGLQXUP VHFXQRVFPHGLLOHúL
dispersiile:
y (x j ) = ( ) [ ( )]
1 1 2
n j.
∑y n
k
k jk úL σ 2y x j = ∑
n j. k
yk − y x j n jk
unde n j . = ∑ n jk HVWH HIHFWLYXO IUHFYHQ D PDUJLQDO DVRFLDW YDULDQWHL [M D YDULDELOHL ; ÌQ
k
IXQF LH GH HOHPHQWHOH SUH]HQWDWH vQ LSRWH] GLVSHUVLD YDULDELOHL < σ 2y VH SUH]LQW FRUHFW vQ
varianta:
( ) [( ) ]
1 1 2
a) σ 2y = ∑
n j
n j .σ 2y x j + ∑ n j . y x j − y ;
n j
[( ) ]
1 2
b) σ 2y < ∑ n j. y x j − y ;
n j
c) σ 2y <
1
∑ n j.σ 2y x j ;
n j
( )
( ) [( ) ]
1 1 2
d) σ 2y = ∑
n j
n j.σ 2y x j − ∑ n j. y x j − y ;
n j
( ) [( ) ]
1 1 2
e) σ 2y > ∑
n j
n j .σ 2y x j + ∑ n j . y x j − y .
n j
FXFRYDULDQ DGLQWUH<úLFHLODO LIDFWRULGHLQIOXHQ FXH[FHS LDIDFWRUXOXL;
25) 3HQWUX GRX YDULDELOH VWDWLVWLFH D F URU WHQGLQ D GHSHQGHQ HL VWDWLVWLFH D IRVW PRGHODW SULQ
HFXD LD GH UHJUHVLH y i = 25 − 0,7 x i úL VH PDL FXQRVF GLVSHUVLLOH σ 2x = 2603,04 úL
σ 2y = 1896,6 &RHILFLHQWXOGHFRUHOD LHDUHYDOoarea:
a) 0,82;
b) 0,96;
c) -0,96;
d) -0,59;
e) -0,82.
26) 'DF vQWUH FXDUWLOHOH FDOFXODWH SHQWUX R VHULH GH UHSDUWL LH H[LVW UHOD LD Q2 = (Q1 + Q3 ) / 2
DWXQFLUHSDUWL LDHVWH
a) DVLPHWULF VSUHYDORULOHPDUL
b) DVLPHWULF VSUHYDORULOHPLFL
c) QRUPDO
d) KLSHUEROLF
e) bidimHQVLRQDO
27) 9HULILFDUHDFRQFRUGDQ HLGLQWUHUHSDUWL LDHPSLULF RE LQXW vQWU RFHUFHWDUHFRQFUHW úLUHSDUWL LD
-
k (ni − npi )2
WHRUHWLF SUHVXSXV VH HIHFWXHD] FX DMXWRUXO PDL PXOWRU WHVWH ([SUHVLD ∑ np i
i =1
UHSUH]LQW VWDWLVWLFDWHVWXOXL
a) Shapiro-Wilk;
b) Lilliefors;
c) Hi-S WUDW χ 2 );
d) Kolmogorov - Smirnov;
e) Gnedenko.
28) 2JUXS GHGHVWXGHQ LVXV LQHODGRX GLVFLSOLQHFkWHXQWHVWSHQWUXYHULILFDUHDFXQRúWLQ HORU
7HVWHOHDXSXQFWDMHGLIHULWHLDUSHED]DORUVHFXQRDúWHF
25 25
- la testul A: ∑ xiA
2
= 9000 ∑ xiA = 450
i =1 i =1
25 25
- la testul B: ∑ xiB
2
= 425 ∑ xiB = 100
i =1 i =1
*UXSDGHVWXGHQ LHVWHPDLRPRJHQ GLQSXQFWXOGHYHGHUHDOFXQRúWLQ HORUDFXPXODWH
a) la disciplina A;
b) la disciplina B;
c) la ambele disciplLQHH[LVW DFHODúLJUDGGHRPRJHQLWDWH
d) QXVXQWVXILFLHQWHGDWHSHQWUXDILVWXGLDW RPRJHQLWDWHD
e) QX VH SRW FRPSDUD RPRJHQLW LOH FXQRúWLQ HORU OD FHOH GRX GLVFLSOLQH GHRDUHFH
punctajele testelor au fost diferite.

29) (YROX LDQXP UXOXLGHERYLQHúLYROXPXOSURGXF LHLGHFDUQHDXHYROXDWDVWIHO
Anii 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997

Nr. bovine (mii) 5381 4355 3683 3597 3481 3496 3435 3431
Prod. carne (mii tone) 2232 2023 1895 1935 1852 1846 1868 1871
'HSHQGHQ D GLQWUH FHOH GRX YDULDELOH VH P VRDU FX DMXWRUXO FRHILFLHQWXOXL 6SHDUPDQ DOH
F UXLYDORULVXQW
a) 0,738;
b) 0,901;
c) -0,675;
d) 0,991;
e) 0,307.
30) Media ( x XQXL HúDQWLRQ GH PDUH YROXP Q SRDWH IL FRQVLGHUDW F XUPHD] R GLVWULEX LH
σ
QRUPDO GHPHGLH x 0 úLDEDWHUHPHGLHS WUDWLF HURDUHPHGLH în cazul unui sondaj simplu
n
cu revenire. Pentru o probabilitate 1− α intervalul de estimare (de încredere) a parametrului
σ
x 0 este x − x 0 ≤ zα 3HQWUXFDSUHFL]LDHVWLPD LHLV ILHPDLPLF FX k% din valoarea lui
n
x 0 YROXPXOHúDQWLRQXOXL k ∈ (0;1) ) este:
zα2 σ 2
a) n ≤ ⋅ ;
k 2 x 20
zα2
b) n ≥
2
(CV )2 XQGH&9HVWHFRHILFLHQWXOGHYDULD LH
k
σ2
c) n = ;
k2 x0
z 2 k 2σ 2
d) n = α ;
x0
e) Q!XQLW LvQRULFHVLWXD LH
TESTUL 13
5HFHQV PkQWXOSRSXOD LHLHVWH
DRREVHUYDUHWRWDO XQLF
ERREVHUYDUHWRWDO LQWHJUDO SHULRGLF
FRREVHUYDUHFXUHQW SHULRGLF
d) o observare curHQW GHRVLQJXU GDW
HRREVHUYDUHSHULRGLF SDU LDO
2) (URULOHGHUHSUH]HQWDWLYLWDWHVXQWVSHFLILFHFHUFHW ULORU
a) prin sistemul rapoartelor statistice;

b) prin sondaj;
FSULQUHFHQV PkQW
GSULQREVHUYDUHDS U LLSULQFLSDOH
e) prin monografii.
3) 3URSULHWDWHDGHWHUPLQDQW DYDULDELOHL[vQED]DF UHLDVHGHWHUPLQ PHGLDDULWPHWLF HVWH
a) f ( x 2 , x 2 , ... , x 2 ) = f ( x12 , x 22 , ... , x 2n ) ;

b) f ( x1 , x2 , ... , xn ) = f ( x , x , ... , x ) ;
c) f ( x1 , x22 , ... , xnn ) = f ( x , x , ... , x ) ;
d) f ( x1m , xm2 , ... , xmn ) = f ( x1 , x2 , ... , xn ) ;
e) f ( x1 , x2 , ... , xn ) = f ( x1 , x2 , ... , xn )
.
4) 6HFXQRVFGDWHFRQYHQ LRQale referitoare la valorile unei caracteristici:
Grupe )UHFYHQ H
9,0 - 9,5 3
9,5 - 10,0 1
10,0 - 10,5 42
10,5 - 11,0 23
11,0 - 11,5 9
11,5 - 12,0 1
12,0 - 12,5 1
Total n = 80
&XQRVFkQG F PHGLD DULWPHWLF D FDUDFWHULVWLFLL [ HVWH XQLW L FRHILFLHQWXO GH
RPRJHQLWDWHYDULD LHHVWHGH
a) 4,62 %;
b) 13,32 %;
c) 22,19 %;
d) 23,32 %;
e) 14,62 %.
5) 6WDELOLUHDLQGLFHOXLSUH XULORUEXQXULORUGHFRQVXPVHIDFHGXS UHOD LD
∑ q1 p1
a) ∑ q1 p0 ;
∑ p1 ( q1 + q0 )
b) ∑ p0 ( q1 + q0 ) ;
∑ p1 q0 ∑ p1 q1
⋅
∑ p0 q0 ∑ p0 q1
c) ;
∑ i p q0 p0
d) ∑ q0 p0 ;
∑ q1 p1
1
∑ p q1 p1
e) i .
6) )DFWRUXO GH FRUHF LH LQWURGXV vQ FDOFXOXO HURULL DEDWHULL PHGLHL GH VRQGDM vQ YDULDQWD SUHOHY ULL
QHUHSHWDWHDXQLW LORUHVWHHJDOFX
σ2
a) n ;
b) 1 - (n / N) ;
1
c) N - 1 ;
1
d) N ;
 1  1 
 / 
 n  N 
e) .
7) &XQRVFkQGUHSDUWL LDYDULDELOHL[
Grupe )UHFYHQ H
1,1 - 1,3 6
1,3 - 1,5 9
1,5 - 1,7 4
1,7 - 1,9 1
Total ∑ ni = 20
valoarea quantilei doi (Q2HVWHHJDO FX
a) 1,375;
b) 1,51;
c) 1,40;
d) 1,45;
e) 1,55.
8) 6HFXQRVFXUP WRDUHOHGDWHFRQYHQ LRQDOHDVXSUDUHSDUWL LHLXQHLFDUDFWHULVWLFL
Grupe )UHFYHQ H
11,0 - 13,0 12
13,0 - 15,0 18
15,0 - 17,0 8
17,0 - 19,0 2
Total n = 40
'DWH ILLQG YDORDUHD PRGDO 0R [mo ) = 13,75; valoarea medie = 14,0, coeficientul de asimetrie
(Pearson) are valoarea:
a) 0,377;
b) 0,677;
c) 1,377;
d) 0,963;
e) 0,09.
9) ÌQ OHJ WXU FX H[HUFL LXO DQWHULRU VH FHUH V VH GHWHUPLQH GLVSHUVLD FDUDFWHULVWLFLL DOWHUQDWLYH
ELQDUHQXP UXQLW LFXYDORULPDLPDULFD
'LVSHUVLDDFHVWHLFDUDFWHULVWLFLHVWHHJDO FX
a) 0,1875;
b) 0,2875;
c) 0,0912;
d) 1,1725;
e) 0,5000.
10) Se cunosc GDWHFRQYHQ LRQDOHDVXSUDYROXPXOXLYkQ] ULORUvQOXQD PDUWLH OD6&*,*,
,03(;VUOSHQWUXWUHLSURGXVHGLQQRPHQFODWRUFkWúLPRGLILFDUHDSUH XULORU
Produsul Valoarea vânz rilor în Modificarea procenWXDO D
SHULRDGDFXUHQW PLLOHL SUH XULORU
1 13.860 + 5,0
2 51.300 - 10,0
3 57.200 + 10,0
TOTAL Σ= 122.360 X
0RGLILFDUHD DEVROXW D YROXPXOXL YkQ] ULORU FDX]DW GH PRGLILFDUHD SUH XULORU OD FHOH WUHL
SURGXVHDIRVWHJDO FX
a) 0 (zero) mii lei;

b) - 80,0 mii lei;
c) + 160,0 mii lei;
d) + 180,0 mii lei;
e) - 102,0 mii lei.
11) &XQRVFkQG UH]XOWDWHOH FHUFHW ULL FDUDFWHULVWLFLL ; GLQWU-XQ VRQGDM Q XQLW L SUHOHYDWH
2
DOHDWRUúLQHUHSHWDWGLQWU RSRSXOD LH1
- XQLW LúLDQXPH = 17,45 u.m., respectiv S = 0,61
u.m., pentru o probabilitate P = 95 % (Za LQWHUYDOXOGHvQFUHGHUHSHQWUXPHGLDSRSXOD LHL

JHQHUDOHHVWHHJDOFXYDORULURWXQMLWHFXGRX ]HFLPDOH
a) (17,01 ; 17,93);
b) (16,25 ; 19,73);
c) (10,63 ; 22,75);
d) (14,29 ; 21,33);
e) (17,29 ; 17,61).
12) 6H FXQRVF XUP WRDUHOH GDWH FRQYHQ LRQDOH UHIHULWRDUH OD YDORDUHD YkQ] ULORU SHQWUX GRX
SURGXVHvQ SHULRDGD GHED] UHVSHFWLY LQGLFLL SUH XULORU úL PRGLILFDUHD SURFHQWXDO D YROXPXOXL
fizic.
Valoarea vânz ULORUvQ ,QGLFHOHSUH XULORU 0RGLILFDUHDSURFHQWXDO D
Produsul
SHULRDGDGHED] POGOHL (%) volumului fizic
(%)
1 10 130 0
2 12 100 0
Total S = 22 X X
0RGLILFDUHD UHODWLY D YROXPXOXL YDORULF DO YkQ] ULORU OD QLYHOXO DQVDPEOXOXL FHORU GRX
produse este eJDO FX
a) + 100 %;
b) + 13,64 %;
c) 0 %;
d) - 25,0 %;
e) + 117,5 %.
13) ÌQ FDGUXO DQDOL]HL GLVSHUVLRQDOH ELIDFWRULDOH XWLOL]DW SHQWUX D WHVWD VHPQLILFD LD IDFWRULORU GH
LQIOXHQ GDF YDORULOH IDFWRUXOXL $
i = 1,r ), respectiv B ( j = 1,p DWXQFL QXP UXO
gradelor de libertate al dispersiei reziduale este:
a) rp - 1;
b) r(r - 1);
c) (r - 1)(p - 1);
d) r(p - 1)p;
e) r2(p - 1).
j = 1,ni
14) În cadrul analizei dispersionale unifactoriale, i = 1,r QXP UXO JUXSHORU - QXP UXO
XQLW LORU vQ JUXS VXPD S WUDWHORU DEDWHULORU SHQWUX FDOFXOXO GLVSHUVLHL UH]LGXDOH vQ LQWHULRUXO
JUXSHLVHVWDELOHúWHFXUHOD LD
a)
2
 
 ∑ yij 
 
∑ij ij ∑i ni 
 j
2
y -
;
b)
2 2
   
 ∑ yij   ∑ ∑ yij 
   
∑i  ni  - i j 
j
c) n ;
2
 
 ∑ ∑ yij 
 
 i j  -
∑ij yij
2
∑ ni
d) ;
2
 
 ∑ ∑ yij 
 
2  i 
∑ij ij
j
y -
n
e) ;
2 2
   
 ∑ ∑ yij   ∑ yij 
   
2  i   
∑ij yij ∑
j j
- -
n i ni .
15) ÌQWUHGRX YDULDELOHOHJDWHXQDUH]XOWDWLY \úLDOWDIDFWRULDO [SHQWUXQ SHUHFKLYDORULGH
100 100
∑ xi = 2105 ∑ xi2 = 49.665
REVHUYD LH VH FXQRVF DJUHJDWHOH GH FDOFXO 1 ; 1 ;
100 100
∑ yi = 4160 ∑ xi yi = 96.640
1 ; 1 .
ÌQLSRWH]DXQHLOHJ WXULOLQLDUH\x DE[HFXD LDHVWH
a) yx = 0,963 + 12,735 x;
b) yx = 1,259 + 0,799 x;
c) yx = 22,933 + 12,811 x;
d) yx = 5,937 + 1,694 x;
e) yx = 7,339 + 2,437 x.
16) %XQXULOH GH IRORVLQ vQGHOXQJDW úL FX GXUDW PHGLH GH IRORVLQ LQFOXVH vQ DYX LD QD LRQDO
DFXPXODW FXSULQG
a) Bunurile destinate s VDWLVIDF SH R GXUDW GH PD[LP XQ DQ GLIHULWH FHULQ H PDWHULDOH úL
VSLULWXDOHDOHSRSXOD LHLFDGHH[HPSOXDXWRWXULVPHWHOHYL]RDUHDSDUDWHGHUDGLRIUL gidere,

PRELO HWF
b) Bunurile destinate s VDWLVIDF SH R GXUDW GH SHVWH XQ DQ GLIHULWH FHULQ H PDWHULDOH úL
VSLULWXDOH DOH SRSXOD LHL FD GH H[HPSOX IRQGXO IXQFLDU FO GLULOH GH ORFXLW DXWRWXULVPHOH
televizoarele, aparatele de radio, frigiderele, mobila etc.;

c) Bunurile destinate s VDWLVIDF SHRGXUDW PDLPDUHGHXQDQGLIHULWHFHULQ HPDWHULDOHúL
VSLULWXDOH DOH SRSXOD LHL FD GH H[HPSOX FO GLULOH GH ORFXLW DXWRWXULVPHOH WHOHYL]RDUHOH
aparatele de radio, frigiderele, mobila etc.;

d) Bunurile destinate s VDWLVIDF SH R GXUDW GH PD[LP XQ DQ GLIHULWH FHULQ H PDWHULDOH úL
spirituale, ca de exemplu: autoturisme, mijloace financiar-valutare, televizoare, aparate de
UDGLRIULJLGHUHPRELO HWF
e) Bunurile materiale destinate s satisfac SH R GXUDW GH SHVWH XQ DQ GLIHULWH FHULQ H
PDWHULDOH úL VSLULWXDOH DOH SRSXOD LHL FD GH H[HPSOX FO GLULOH GH ORFXLW DXWRWXULVPHOH
PLMORDFHOHILQDQFLDUYDOXWDUHWHOHYL]RDUHDSDUDWHGHUDGLRIULJLGHUHPRELO HWF
17) (ILFLHQ DIRQGXULORUIL[HQRLVHGHWHUPLQ FXUHOD LD
∆ PIB i /i −1
e FN =
a) FN i - 1 ;
∆ PIB i /0
e FN =
b) FN i - 1 ;
PIB
e FN =
c) FN i ;
PIB
e FN =
Ff i
d) ;
∆ PIB i /i −1
e FN =
Ff i
e) .
unde:
eFN -HILFLHQ DIRQGXULORUIL[HQRL
PIB - produsul intern brut;
i = 0,n - LQGH[XOSHULRDGHORUGHUHIHULQ
Ffi - fondurile fixe în anul i;

FNi - fondurile fixe noi;
D -PRGLILFDUHDDEVROXW DLQGLFDWRULORU
18) 5HVXUVHOHGHPXQF ODXQPRPHQWGDWVHGHWHUPLQ
D 5HVXUVH GLVSRQLELOH 7RWDO SRSXOD LH - 3RSXOD LD vQ YkUVW GH PXQF GDU vQ
LQFDSDFLWDWH3RSXOD LDvQDIDUDYkUVWHLGHPXQF GDUFDUHOXFUHD]
E 5HVXUVH GLVSRQLELOH 7RWDO SRSXOD LH DSW GH PXQF 3RSXOD LD vQ YkUVW GH PXQF
dar în incapacitate) -3RSXOD LDvQDIDUDYkUVWHLGHPXQF GDUFDUHOXFUHD] );

F5HVXUVHGLVSRQLELOH 7RWDOSRSXOD LHDSW GHPXQF 3RSXOD LDvQYkUVW GHPXQF GDU
-
DIODW vQLQFDSDFLWDWHGHPXQF 3RSXOD LDvQDIDUDYkUVWHLGHPXQF GDUFDUHOXFUHD]
G 5HVXUVH GLVSRQLELOH 7RWDO SRSXOD LH 3RSXOD LD vQ DIDUD YkUVWHL GH PXQF GDU FDUH
OXFUHD] 3RSXOD LDDIODW vQLQFDSDFLWDWHGHPXQF
H 5HVXUVH GLVSRQLELOH 7RWDO SRSXOD LH DSW GH PXQF - (OHYL VWXGHQ L PLOLWDUL vQ
WHUPHQúRPHULFDVQLFH3RSXOD LDDIODW vQLQFDSDFLWDWHGHPXQF
19) Durata mediHD]LOHLGHOXFUXVHFDOFXOHD] DZ ):
durata lunii de lucru

a) DZ =
durata zilei de lucru ;
totalul orelor - om lucrate
b) DZ =
totalul om - zilelor lucrate ;
totalul om - zilelor lucrate
DZ =
c) durata lunii de lucru ;
DZ =
d) totalul om - orelor lucrate ;
DZ =
e) numarul mediu al salariatilor .
- mld. lei -
Indicatori 1993 1994 Modificarea (‘94/’93) %
&RQVXPXOILQDODOJRVSRG ULLORU 12.670 31.442 + 2,6
&RQVXPXODGPLQLVWUD LHL 2.566 7.011 + 3,1
)RUPDUHDEUXW DFDSLWDOXOXLIL[ 3.584 10.096 + 20,7
4) Modificarea stocurilor 2.212 2.253 - 57,0
5) Exportul net - 996 - 1.028 - 72,0
5DWDLQIOD LHLvQLQWHUYDOXO DIRVWHJDO FXFDOFXOHFXYDORULURWXQMLWH

-
a) 73 %;
b) 173 %;
c) 313 %;
d) 141 %;
e) 256 %.
21) 'DF VHQRWHD]
L - durata medie a lunii de lucru;

S -GXUDWDPHGLHDV SW PkQLLGHOXFUX
Z - durata medie a zilei de lucru;
TH - volumul om-orelor lucrate;
TZ - volumul om-zilelor lucrate;
WH, WZ -SURGXFWLYLWDWHDRUDU úL]LOQLF
$WXQFLSLHUGHUHDGHSURGXF LHFDXUPDUHDQHIRORVLULLLQWHJUDOHD]LOHLGHOXFUXVHGHWHUPLQ
a) ∆Q = ( D L - durata normata) WH ;
b) ∆Q = ( DZ - durata normata) TH • WH ; c) ∆Q = ( D L - DS ) TH • WZ ;
d) ∆Q = ( DZ - DS ) TH • WH ;
e) ∆Q = ( DZ - 8) DS • WZ .
22) Dac VHQRWHD]
wi - productivitatea muncii pe subdiviziuni organizatorice ( i = 1,n )

iw -LQGLFLLLQGLYLGXDOLDLSURGXFWLYLW LLPXQFLL
T -QXP UXOPHGLXDOVDODULD LORU
g(T) -VWUXFWXUDVDODULD LORUSHVXEGLYL]LXQLRUJDQL]DWRULFH
0,1 -SHULRDGHOHFRPSDUDWHED] HIHFWLY
$WXQFLHVWHYDODELO UHOD LD
∑ w0 T 1 ∑ w1 g(T)
1
a) =
∑ T1 ∑ w0 g (T)
0 ;
∑ w0 T 1 ∑ w0 T 0 ∑ w0 g (T)
1
b) : =
∑ T1 ∑ T0 (T)
∑ w1 g 1
;
∑ w1 T 1 ∑ w0 T 1 ∑ w1 T 1 ∑ w1 T 1
c) : = =
∑ T1 ∑ T1 ∑ w0 T 1 1
∑ w w1 T 1
i ;
∑ w0 T 0 ∑ w1 T 1 ∑ w1 T 1
d) : =
∑ T0 ∑ T1 ∑ w0 T 0 ;
∑ w1 g (T)
0 ∑ w1 T 1 ∑ w0 T 1
e) = :
∑ w0 g (T)
0
∑ T1 ∑ T1
.
23) &RQWXOVLQWHWLFGHEXQXULFRQWXODUHvQFRPSRQHQ XUP WRULLLQGLFDWRUL
a)
R U
î9DORDUHDSURGXF LHLLQWHUQHSURGXF LHEUXW × Consum intermediar
- firme - firme
- stat - stat
-JRVSRG ULLPHQDMH -JRVSRG ULLPHQDMH
× Import de bunuri × Consum final
-79$QHGHGXFWLELO - privat
- guvernamental
× Impozite pe import î,QYHVWL LLEUXWH
- firme
- guvern
× Export de bunuri
Total resurse 7RWDOXWLOL] UL
b)
R U
× Valoarea ad ugat QHW × Consum intermediar
- firme
- stat
-JRVSRG ULL
- guvernamental
- firme
- guvern
× Export de bunuri
c)
R U
î9DORDUHDSURGXF LHLLQWHUQHSURGXF LHEUXW × Amortizarea capitalului fix
- firme - firme
- guvern (stat) - guvern (stat)
-PHQDMHJRVSRG ULL -JRVSRG ULL
- guvernamental
- firme
- guvern
d)
R U
î9DORDUHDSURGXF LHLLQWHUQHSURGXF LHEUXW ) × Consum intermediar
- firme - firme
-PHQDMHJRVSRG ULL -JRVSRG ULL
× Export de bunuri × Consum final
- guvernamental
× Impozite pe export î,QYHVWL LLEUXWH
- firme
- stat (guvern)
× Import de bunuri
e)
R U
î9DORDUHDSURGXF LHLLQWHUQHSURGXF LHEUXW × Consum intermediar
- firme - firme
-PHQDMHJRVSRG ULL -JRVSRG ULLPHQDMH
× Export de bunuri × Consum final
- TVA nedeductLELO - privat
- guvernamental
× Amortismente
- firme
- guvern
24) 'DF
X =  reprezinta vectorul productiei ramurilor

 X1 
 
 X2 
 
 .
 .
 
 .
 
 .
 
 X n
Y =   - vectorul productiei finale
 Y1 
 
 Y2 
 
 .
 .
 
 .
 
 .
 
 Y n
 a11 a12 ... a1n 
a a ... a2n 
A =  21 22 matricea coeficientilor cheltuielilor directe
 ... ... ... ... 
 
an1 ann ... ann 
I - matricea unitate; T - transpus
Corect HVWHUHOD LD
a) Y = (I - A)-1 X;
b) Y = (I - A) X;
c) X = (1 - A) Y;
d) X = [AT]-1 X + Y;
e) Y = (1 - A) XT.
25) 5DWDDQXDO DLQIOD LHLUHSUH]LQW
D &UHúWHUHD SUH XULORU GH FRQVXP P VXUDW SULQ LQGLFHOH SUH XULORU GH FRQVXP vQ OXQD
decembrie a anului curent ID GHOXQDGHFHPEULHDDQXOXLSUHFHGHQW

b) &UHúWHUHDSUH XULORUGHFRQVXPP VXUDW SULQLQGLFHOHSUH XULORUGHFRQVXPvQOXQDGHFHPEULH
DDQXOXLFXUHQWID GHOXQDRFWRPEULHOXQDSUHPHUJ WRDUHOLEHUDOL] ULLSUH XULORU
F &UHúWHUHD SURFHQWXDO D SUH XULORU GH FRQVXP P VXUDW SULQ LQGLFHOH SUH XULORU GH
FRQVXPvQDQXOFXUHQWID GHDQXOGHED]
G 0HGLD FUHúWHULORU OXQDUH DOH SUH XULORU P VXUDW SULQ LQGLFHOH SUH XULORU GH FRQVXP
FDOFXODW FD PHGLH JHRPHWULF D LQGLFLORU OXQDUL DL SUH XULORU GH FRQVXP FX ED] PRELO
ODQ GLQDQXOGHFDOFXO
H6F GHUHDSURFHQWXDO DSUH XULORUGHFRQVXPP VXUDW SULQLQGLFHOHSUH XULORUGHFRQVXP
vQDQXOFXUHQWID GHDQXOGHED]
26) 6HFXQRVFXUP WRDUHOHGDWHUHIHULWRDUHODUHVXUVHOH3,%SHQWUXDQXl 1997 (miliarde lei):
- industrie: 88.944,7
-DJULFXOWXU VLOYLFXOWXU H[IRUHVWLHU
-FRQVWUXF LL
- servicii: 84.689,3
-DMXVWDUHSHQWUXSURGXF LDVHUYLFLLORUEDQFDUH- 4.415,0
-LPSR]LWHúLVXEYHQ LLSHSURGXV,6
-YDORDUHDG XJDW EUXW
Produsul intern brut pentru anul 1997 este egal cu:
a) 479.484,8;
b) 249.750,2;
c) 254,165,2;
d) 229.734,6;
e) 459.469,2.
27) 'DF vQDQXOFkúWLJXOVDODULDOPHGLXQRPLQDOQHWDIRVWFRPSDUDWLY cu anul 1996,

LDUSUH XULOHGHFRQVXPDXHYROXDWDVWIHO
-P UIXULDOLPHQWDUH
-P UIXULQHDOLPHQWDUH
- servicii: 276,5
în structura pe cele trei categorii:
-P UIXULDOLPHQWDUH
-P UIXULQHDOLPHQWDUH
- servicii: 11,8 %
'LQDPLFDVDODULXOXLPHGLXUHDODIRVWvQDQXOFRPSDUDWLYFXHJDO FX
a) 112,5;
b) 88,9;
c) 53,9;
d) 250,1;
e) 77,6.
28) 8WLOL]DUHDEXQXULORUúLVHUYLFLLORUvQHFRQRPLDQD LRQDO VHVWDELOHúWHFRQIRUPUHOD LHL
a) Consumul priYDW FRQVXPXO JXYHUQDPHQWDO FRQVXPXO WRWDO IRUPDUHD EUXW D
FDSLWDOXOXLIL[PRGLILFDUHDVWRFXULORU XWLOL]DUHDILQDO DEXQXULORUúLVHUYLFLLORU
E &RQVXPXO SULYDW FRQVXPXO JXYHUQDPHQWDO FRQVXPXO ILQDO LQYHVWL LLOH EUXWH vQ
capitalul fix + PRGLILFDUHD VWRFXULORU XWLOL]DUHD ILQDO vQ LQWHULRUXO ULL H[SRUWXO GH
EXQXUL úL VHUYLFLL XWLOL]DUHD ILQDO D EXQXULORU LPSRUWXO GH EXQXUL úL VHUYLFLL
- XWLOL]DUHD
bunurilor ce compun PIB;

F&RQVXPXOSULYDWFRQVXPXOJXYHUQDPHQWDOLQYHVWL LL le nete + modificarea stocurilor +
importul - exportul = utilizarea bunurilor;
G &RQVXPXO VWDWXOXL JXYHUQDPHQWDO LQYHVWL LLOH EUXWH GH FDSLWDO H[SRUWXO GH EXQXUL úL
-
servicii -LPSRUWXOGHEXQXULúLVHUYLFLL-XWLOL]DUHDILQDO DEXQXULORU XWLOL]DUHDEXQXULORUúL
serviciilor ce compun PIB;

H &RQVXPXO SULYDW FRQVXPXO VWDWXOXL JXYHUQDPHQWDO LQYHVWL LLOH QHWH GH FDSLWDO IL[
PRGLILFDUHDVWRFXULORUH[SRUWXOQHW XWLOL]DUHDEXQXULORUúLVHUYLFLLORUFHFRPSXQ3,%
- Produsul Intern Brut (PIB) în anul 1996: 108396 mld. lei pr. curente
- PIB 1997: 249750 mld. lei pr. curente
- PIB 1998 (previziune): 411.135 mld. lei pr. curente
- Modificarea PIB: 1997/1996 : - 6,6 %
1998/1997 : 0 %
5DWDLQIOD LHLvQLQWervalul 1996 - 1998 va fi de:
a) 64,50 %;
b) 125,75 %;
c) 115,12 %;
d) 305,99 %;
e) 225,75 %.
30) &DUH GLQ HOHPHQWHOH GH PDL MRV FH LQWU vQ FRQVXPXO GLUHFW DO SRSXOD LHL VH LQFOXGH vQ FDOFXOXO
LQGLFHOXLSUH XULORUGHFRQVXP
a) cheltuieli aferenWH SO LL PXQFLL SHQWUX SURGXF LD JRVSRG ULHL DUDW VHP QDW SU úLW
îngrijirea culturilor, cositul fânului, tratamentul medical al animalelor etc.);

EFKHOWXLHOLFDUHVH UHIHU ODSO LOHHIHFWXDWHODFUHGLWH UDWHGHDVLJXUDUHDPHQ]LMRFXULGH
noroc, impozite etc.;

FFKHOWXLHOLSHQWUXSURFXUDUHDSURGXVHORUYkQGXWHSHSLD D U QHDVF
G FKHOWXLHOL FX FDUDFWHU GH LQYHVWL LL úL DFXPXODUH FXPS UDUHD GH ORFXLQ H PDWHULDOH GH
FRQVWUXF LLIRORVLWHSHQWUXFRQVWUXLUHDGHORFXLQ HQRLVDXHIHFWXDUHDGHUHSDUD LLODORFXLQ HOH
vechi etc.);
H FRQVXPXO GLQ UHVXUVH SURSULL UHSUH]HQWkQG FRQWUDYDORDUHD FDQWLW LORU GH SURGXVH
FRQVXPDWHGHSRSXOD LHDOWHOHGHFkWGLQFXPS U WXULVWRFSURGXF LHSURSULHFDGRXULHWF

TESTUL 14
3HQWUX GLVWULEX LD DQJDMD LORU XQHL FRPSDQLL GXS QLYHOXO GH SUHJ WLUH SURIHVLRQDO QX VH SRDWH
calcula:
a) structura;
EWRWDOXODQJDMD LORU
c) valoarea medie;
GYDORDUHDPRGDO
HIUHFYHQ HOHQXOHGDF H[LVW
5DWDúRPDMXOXLQXVHSRDWHFDOFXODUDSRUWkQG
a) popula LDQHRFXSDW ODSRSXOD LDFXUHQWDFWLY
EQXP UXOGHúRPHULODSRSXOD LDDFWLY
FSRSXOD LDQHRFXSDW ODSRSXOD LDDFWLY
GQXP UXOGHúRPHULODSRSXOD LDWRWDO
HQXP UXOGHúRPHULODIRU DGHPXQF
3) Pe termen lung poate fi doar atenuat, dar QXHYLWDWúRPDMXO
a) ciclic;
b) structural;
c) tehnologic;
d) nici una din formele de mai sus;
HSRWILHYLWDWHWRDWHIRUPHOHGHúRPDM
7LWOXULOHUHSUH]HQWDWLYHDOHS U LORUVRFLDOHGHILQHVFvQ&RQWDELOLWDWHD1D LRQDO
DREOLJD LXQLOH
b) bonurile de tezaur;
c) orice hârtie de valoare;
GDF LXQLOH
HDFHDVW GHILQL LHQXDSDUHLQ&RQWDELOLWDWHD1D LRQDO
,QWHUYDOXO GH vQFUHGHUH SHQWUX HVWLPDUHD PHGLHL SRSXOD LHL JHQHUDOH SRUQLQG GH OD YDORDUHD
FDOFXODW SHQWUXHúDQWLRQVHPDLQXPHúWHúL
a) evantaiul valorilor estimate;

b) parametru de încredere;
c) interval previzionat;
GFODV HYDOXDW
HQXH[LVW VLQRQLPSHQWUXQR LXQHDGHLQWHUYDOGHvQFUHGHUH
,QGLFDWRUXOWHQGLQ HLFHQWUDOHFHVLQWHWL]HD] YDORULOHvQUHJLVWUDWHDOHXQHLFDUDF teristici cantitative

este:
a) cuartila a 3-a;
b) coeficientul de asimetrie;
c) media;
d) mediana;
HQXH[LVW XQDVWIHOGHLQGLFDWRU
&RQWXO VWDWLVWLF vQ FDUH VH vQUHJLVWUHD] WUDQ]DF LLOH GH EXQXUL úL VHUYLFLL vPSUHXQ FX
transferurile publice sau private dintr-RSHULRDG vQWUHR DU úLH[WHULRUUHS H]LQW

r
DEDODQ DFRPHUFLDO
EEDODQ DGHSO L
FEDODQ DRSHUD LXQLORUFXUHQWH
GEDODQ DOHJ WXULORUGLQWUHUDPXUL
e) tabelul input-output.
8) Sinonimul pentru ecart statistic este:
a) difHUHQ VHPQLILFDWLY
b) abatere;
c) echilibru;
d) clopotul lui Gauss;
HHFXD LHVWDWLVWLF
&DUWRJUDPDVHIRORVHúWHSHQWUXDUHSUH]HQWDJUDILF
DXQLW LVWDWLVWLFHFXGRX GLPHQVLXQLvQWRWGHDXQDGXS RFDUDFWHULVWLF
b) XQLW LVWDWLVWLFHFXGRX GLPHQVLXQLvQWRWGHDXQDGXS PDLPXOWHFDUDFWHULVWLFL
c) XQLW LVWDWLVWLFHFXGRX GLPHQVLXQLQLFLRGDW GXS PDLPXOWHFDUDFWHULVWLFL
GXQLW LVWDWLVWLFHFXGRX GLPHQVLXQLGXS XQDVDXPDLPXOWHFDUDFWHULVWLFL
e) cartograma nu este un grafic utilizatGHVWDWLVWLF
0XO LPHDXQLW LORUVWDWLVWLFHH[WUDVHDOHDWRULXGLQWU RFROHFWLYLWDWHVWDWLVWLF HVWHGHQXPLW úL

-
DSURE
EHúDQWLRQDUH
FVFKHP SUREDELOLVWLF
GSDVGHQXP UDUH
HED] GHVRQGDM
3HQWUXDRE LQHFHUHUHDLQWHUQ EUXW VHDGXQ ODFHUHUHDLQWHUQ QHW
DLPSR]LWHOHLQGLUHFWHI U VXEYHQ LL
EYHQLWXOQD LRQDO
FLPSR]LWHOHLQGLUHFWHFXVXEYHQ LL
d) amortizarea;
e) cei doi indicatori sunt egali.
'DF GLQ311H[SULPDWvQSUH XULOHSLH HLVHVFDGLPSR]LWHOHLQGLUHFWHI U VXEYHQ LLVHRE LQH
DYHQLWXOQD LRQDO
b) PNN;
c) PIB;
G311H[SULPDWvQSUH XULOHIDFWRULORU
e) PNB.
,QGLFDWRUXO FH FDUDFWHUL]HD] DFWLYLWDWHD XQHL HFRQRPLL QD LRQDOH SULQ vQVXPDUHD RSHUD LXQLORU
HIHFWXDWHGHDJHQ LLHFRQRPLFLVHPDLQXPHúWH
a) aglomerat macroeconomic;
EVXP PDFURHFRQRPLF
c) agregat macroeconomic;
d) agent macroeconomic;
e) acord macroeconomic.
$F LXQHDGHFRUHFWDUHDYDORULORUvQUHJLVWUDWHDOHXQXLIHQRPHQHFRQRPLFR -social la curba sa de

WHQGLQ GHILQHúWHRSHUD LXQHDGH
a) eliminare a valorilor aberante;

b) ajustare;
c) grupare;
GHúDQWLRQDUH
HFRUHF LHDHURULORUVLVWHPDWLFH
( )
⋅ y j − y ⋅ (xi − x )
m n
∑∑ f
i =1 j =1
ij
15) Prin formula VHGHILQHúWH
DQXP U WRUXOUDSRUWXOXLGHFRUHOD LH
b) numitorul coeficientului GHFRUHOD LHOLQLDU
FQXP U WRUXOFRHILFLHQWXOXLGHFRUHOD LHOLQLDU
GQXPLWRUXOUDSRUWXOXLGHFRUHOD LH
HFRHILFLHQWXOGHFRUHOD LHOLQLDU
&RPSOHWD LVSD LXOOLEHUGLQDILUPD LD
³&RYDULDQ D UHSUH]LQW JHQHUDOL]DUHD QR LXQLL GH ««« DSOLFDELO XQXL VHW GH SHUHFKL GH GDWH
(atribute statistice)”, alegând dintre variantele:
a) variabilitate;
EYDULDQ
FYDULD LH
GYDULDQW
HYDULDELO
&RHILFLHQWXOGHHODVWLFLWDWHVHFDOFXOHD] DVWIHO
a) ritmul de modificare a variabilei factoriale raportat la ritmul de modificare a variabilei

rezultative;
E ULWPXO GH PRGLILFDUH D YDULDELOHL IDFWRULDOH vQPXO LW FX ULWPXO GH PRGLILFDUH D YDULDELOHL
rezultative;
c) ritmul de modificare a variabilei rezultative raportat la ritmul de modificare a variabilei
factoriale;
G ULWPXO GH PRGLILFDUH D YDULDELOHL UH]XOWDWLYH vQPXO LW FX ULWPXO GH PRGLILFDUH D YDULDELOHL
factoriale;
H PRGLILFDUHD DEVROXW D YDULDELOHL UH]XOWDWLYH UDSRUWDW OD PRGLILFDUHD DEVROXW D YDULDELOHL
factoriale.
18) Extrapolarea UHSUH]LQW RSHUD LXQHDVWDWLVWLF GH
a) prelungire a valorilor unei serii cronologice dincolo de perioada pe care s-au efectuat
REVHUYD LLOHFRQIRUPXQHLOHJLGHWHQGLQ
b) interpolare;
c) estimare a unei valori dintr-o serie de date continue, cunoscâQGYDORULOHGLQGUHDSWDúLGLQ
stânga sa;
d) determinare a unui interval de încredere;
HGHWHUPLQDUHDWHQGLQ HLGHHYROX LHDXQXLIHQRPHQ
&XQRVFkQG GHILQL LLOH QR LXQLORU GH PHGLH DULWPHWLF úL DUPRQLF GDF DFHVWHD VXQW FDOFXODWH
SHQWUXDFHODúLVHWGHGDWHSUHFL]D LFHDILUPD LHHVWHDGHY UDW
DRFUHúWHUHDYDORULLPHGLHLDULWPHWLFHYDGHWHUPLQDRFUHúWHUHDYDORULLPHGLHLDUPRQLFH
EYDULD LDPHGLHLDULWPHWLFHGHWHUPLQ YDULD LDvQVHQVFRQWUDUDPHGLHLDUPRQLFH
F FUHúWHUHD PHGLHL DUPRQLFH YD DWUDJH GXS VLQH vQ PRG DXWRPDW FUHúWHUHD PHGLHL
aritmetice;
GVF GHUHDYDORULORUFDUDFWHULVWLFLLVWDWLVWLFHvQUHJLVWUDWHYDDWUDJHGXS VLQHVF GHUHDPHGLHL
DUPRQLFHúLDULWPHWLFH
H PHGLD DULWPHWLF HVWH LQGHSHQGHQW GH FHD DUPRQLF úL DPkQGRX VXQW LQGHSHQGHQWH GH
HYROX LDYDORULORUvQUHJLVWUDWHDOHFDUDFWHULVWLFLL
9DORULOHDMXVWDWHDOHXQHLVHULLGHWLPSSRWILID GHFHOHvQUHJLVWUDWH
a) <;
b) >;
c) =;
d) <, =, >;
e) nu se pot compara.
'DF SHQWUX R VHULH FURQRORJLF VXPD YDORULORU DMXVWDWH HVWH DSUR[LPDWLY HJDO FX VXPD
valorilor înregistrate, atunci:
DPHWRGDGHDMXVWDUHDOHDV QXHVWHSRWULYLW
EPHWRGDGHDMXVWDUHDOHDV HVWHRSWLP
c) metoda de aMXVWDUHDOHDV HVWHXQLF
GPHWRGDGHDMXVWDUHDOHDV HVWHFRUHFW
HPHWRGDGHDMXVWDUHDOHDV HVWHH[DFW
5DSRUWXOGLQWUHRYDORDUHvQUHJLVWUDW úLFHDWHRUHWLF DIODW SHFXUEDGHUHJUHVLHSRDWHIL
a) supraunitar;
b) subunitar;
c) unitar;
d) negativ;
e) pozitiv.
$OHJH L FRPELQD LD SRWULYLW GLQWUH FHOH QRWDte cu majuscule: A = a,b,d; B = b,d,e; C = a,b,c; D =
a,b; E = a
'DF vQ XUPD JUXS ULL XQXL VHW GH GDWH SH LQWHUYDOH GH YDULD LH HJDOH VH RE LQ IUHFYHQ H QXOH
DWXQFLVHUHFRPDQG
DV VHUHJUXSH]HGDWHOHGXS RDOW FDUDFWHULVWLF
b) se utilizea] vQFRQWLQXDUHDFHHDúLGLVWULEX LHQH LQkQGFRQWGHIUHFYHQ HOHQXOH
FVHXWLOL]HD] vQFRQWLQXDUHGLVWULEX LDGDF HVWHGRDURVLQJXU IUHFYHQ QXO
GVHUHJUXSHD] GDWHOHP ULQGQXP UXOGHLQWHUYDOHGHYDULD LH
HVHUHJUXSHD] GDWHOHP ULQGGL mensiunea intervalului.
8QULWPGHPRGLILFDUHDXQXLIHQRPHQULWPFHDUHYDORDUHDSR]LWLY LPSOLF vQPRGQHFHVDU
DYDORDUHDVXSUDXQLWDU DLQGLFHOXLGHGLQDPLF
EYDORDUHDQHJDWLY DPRGLILF ULLDEVROXWH
FYDORDUHDQHJDWLY DVSRUXOXLFXED] IL[
GGHVFUHúWHUHDIHQRPHQXOXL
e) stagnarea fenomenului .
3HQWUXVHULDGHGDWHUHSUH]HQWkQGGLVWULEX LDIDPLOLLORUGXS QLYHOXOGHYHQLW
Venit Foarte 6F ]XW Mediu Ridicat Foarte

VF ]XW ridicat
Nr. familii 10 20 40 20 10
coeficientul de asimetrie propus de Pearson este:
a) zero;
b) unitar;
c) egal cu -1;
d) nu se poate calcula;
HHJDOFXFRHILFLHQWXOGHYDULD LH
'DF GRX VHULL GH GLVWULEX LH SDUDOHOH SUH]LQW R WHQGLQ FXUELOLQLH SURQXQ DW DWXQFL
P VXUDUHDLQWHQVLW LLOHJ WXULLGLQWUHFHOHGRX YDULDELOHVHDSUHFLD] vQIXQF LHGHYDORDUHD
DFRHILFLHQWXOXLGHFRUHOD LHOLQLDU
EFRYDULDQ HL
FUDSRUWXOXLGHFRUHOD LH
d) valorilor ajustate;
H QX VH SRDWH FDOFXOD XQ LQGLFDWRU FH LQGLF LQWHQVLWDWHD OHJ WXULL GDF DFHDVWD este
curbilinie.
9DULD LDXQHLFDUDFWHULVWLFLVWDWLVWLFHWLQGHOD]HURGDF FROHFWLYLWDWHDDQDOL]DW HVWH
a) de volum normal;
EQRUPDOGLVWULEXLW GXS RFDUDFWHULVWLF
FHWHURJHQ
GRPRJHQ
HDVLPHWULF
28) 'DF SHQWUX VHULH GH GLVWULEX LH GH IUHFYHQ H FRHILFLHQWXO GH YDULD LH LQGLF XQ QLYHO ULGLFDW GH
HWHURJHQLWDWH DWXQFL VH UHFRPDQG vPS U LUHD FROHFWLYLW LL vQ JUXSH GXS XQ IDFWRU GH JUXSDUH
semnificativ, ceea ce va duce la:

DFUHúWHUHDJUDGXOXLGHRPRJHQLWDWHvQLQWHULRUXOJUXSHORU
bFUHúWHUHDJUDGXOXLGHHWHURJHQLWDWHvQLQWHULRUXOJUXSHORU
FVF GHUHDJUDGXOXLGHRPRJHQLWDWHvQLQWHULRUXOJUXSHORU
GFUHúWHUHDQLYHOXOXLFRHILFLHQWXOXLGHYDULD LHvQLQWHULRUXOJUXSHORU
e) nivelul de omogenitate în interiorul grupei va fi întotdeauna egal cu cel calculat pentru

GLVWULEX LDPDUJLQDO
3HQWUXRSLD FXQRDúWHPGDWHOH
Bunuri 3UH XUL &DQWLW L 3UH XUL &DQWLW L
(u.m.) (u.c.) (u.m.) (u.c.)

A 45 300 65 400
B 90 500 105 500
C 260 900 320 1100
D 115 300 150 600
E 118 800 128 700
Atunci:
DÌQFRVW FXPDLPXOWGHFkWvQSHQWUXDDFKL]L LRQDDFHHDúLFDQWLWDWHGH
PDUI
EÌQFRVWDFXPDLSX LQGHFkWvQSHQWUXDDFKL]L LRQDDFHHDúLFDQWLWDWHGH
PDUI FDvQ
F$FHHDúLFDQWLWDWHGHEXQXULFXPS UDWHvQODSUH XULOHGLQFRVW FXPDL
VFXPSGHFkWHYDOXDWHODSUH XULOHGLQ
G'DF FDQWLW LOHFXPS UDWHvQV-DUILDFKL]L LRQDWODSUH XULOHGLQDUILFRVWDWFX
20,41% mai scump;

e) sunt date insuficiente pentru a alege a,b,c, sau d.
'DF vQWU R DU VDODULXOPHGLXDIRVWvQDQXOW0GHPLOLRQOHLúL,3&

- ,33 LDU
în anul t1VDODULXOPHGLXDDMXQVODQLYHOXOGHPLOLRDQHOHLúL,3& ,33 ÌQDFHVWH
FRQGL LLsalariul real:
a) a crescut;
EDVF ]XW
FDU PDVQHVFKLPEDW
GQXVHSRDWHSUHFL]DHYROX LDVD
e) este egal cu cel nominal din anul t1.
3 WUDWXODEDWHULLWLSP VRDU
a) amplitudinea dispersiei unui set de date în jurul mediei lor;

b) omogenitatea unui set de date;
FDVLPHWULDXQHLGLVWULEX LL
GWHQGLQ DFHQWUDO DXQXLVHWGHGDWH
HJUDGXOGHFRQFHQWUDUHDIUHFYHQ HORU
2UDW GHVFUHVF WRDUHDLQIOD LHLSRDWHV GXF OD
DFUHúWHUHDúRPDMXOXL
EGHVFUHúWHUHDú
omajului;
c) stagnarHDúRPDMXOXL
GúRPDMXOHVWHXQIHQRPHQLQGHSHQGHQWGHLQIOD LH
d) VXQW LQVXILFLHQWH LQIRUPD LL SHQWUX D SXWHD SUHFL]D LQIOXHQ D IHQRPHQHORU GH FUHúWHUH
JHQHUDOL]DW DSUH XULORUDVXSUDúRPDMXOXL
3XWHUHDGHFXPS UDUHDPRQHGHLQD LRQDOHHVWHLQYHUVSURSRU LRQDO FX
DQLYHOXOSUH XULORU
b) nivelul veniturilor;
c) nivelul PIB/locuitor;
GYROXPXOEXQXULORUúLVHUYLFLLORURIHULWHSHSLD
HHVWHRP ULPHLQGHSHQGHQW
/D R EDQF VH DQDOL]HD] GLVWULEX LD GHELWRULORU GXS VLWXD LD ]LOHORU GH vQWkU]LHUH D UDPEXUV ULL
creditelor, astfel:
,QWHUYDOHGHYDULD LHDQXP UXOXL Nr. debitori “mai mult decât
GH]LOHGHvQWkU]LHUHDSO LL OLPLWDLQIHULRDU ´
10-20 120
20-30 85
30-40 37
40-50 16
50-60 7
60-70 2
9DORDUHDPHGLDQ FDOFXODW XWLOL]kQGIUHFYHQ HUHODWLYHHVWH
a) 25 zile;
b) 35 zile;
c) 27 zile;
d) 23 zile;
HQXVHSRDWHFDOFXODPHGLDQDXWLOL]kQGIUHFYHQ HUHODWLYH
35) Dintr-XQVRQGDMDXUH]XOWDWGDWHOHUHIHULWRDUHODJUDGXOGHvQDYX LUHDVWIHO

1LYHOGHvQDYX LUH Procente ale populD LHL 6WUXFWXUDDYX LHL
$1LYHOIRDUWHVF ]XW 50 10
%1LYHOVF ]XW 25 20
C. Nivel minim acceptabil de avere 10 10
'1LYHOPHGLXGHvQDYX LUH 10 15
(1LYHOULGLFDWGHvQDYX LUH 3 25
F. Nivel extrem de ridicat ... ...
'HFLGH LGDF
DDYX LDHVWHHJDOGLVWULEXLW
b) curba lui Lorentz coincide cu linia de egalitate;

c) DYX LD HVWH GLVWULEXLW LQHFKLWDELO DYDQWDMD L ILLQG FHL FX QLYHO vQDOW úL IRDUWH vQDOW GH
vQDYX LUH
G DYX LD HVWH GLVWULEXLW LQHFKLWDELO DYDQWDMD L ILLQG FHL FX QLYHO VF ]XW úL IRDUWH VF ]XW GH
vQDYX LUH
e) nu se poate discuta echitatea distribuirii veniturilor.
ÌQIRUPXODHURULLPD[LPHYROXPXOHúDQWLRQXOXLVHQRWHD] FX nGDF VRQGDMXOUHDOL]DWHVWH
a) de serii;
EUHDOL]DWSHXQHúDQWLRQIRUPDWGLQXQLW LFRPSOH[H ;
FUHDOL]DWSHXQHúDQWLRQIRUPDWGLQXQLW LVLPSOH
GUHDOL]DWSHXQHúDQWLRQIRUPDWGLQXQLW LVLPSOHVDXFRPSOH[HLQGLIHUHQW
e) cu nVHQRWHD] GHRELFHLYROXPXOSRSXOD LHLJHQHUDOH
ÌQWUHGHFLODDWUHLDúLDúDSWHDVHDIO
a) 40% din termenii seriei;

b) 60% din termenii seriei;
c) 50% din termeni seriei;
d) 30% din termenii seriei;
e) 70% din termenii seriei.
38) Formula lui Sturges se poate aplica pentru determinarea:
DDPSOLWXGLQLLYDULD LHLXQHLFDUDFWHULVWLFL
b) valorii maxime dintr-un set de date;

c) valorii minime dintr-un set de date;
GQXP UXOXLGHJUXSH
HQXP UXOXLGHFDUDFWHULVWLFL
'LVSHUVLDHVWHLQYHUVSURSRU LRQDO FX
DYROXPXOHúDQWLRQXOXL
b) volumul caracteristicilor studiate;

c) abaterea standard;
d) coeficientul de asimetrie;
HHVWHRP ULPHLQGHSHQGHQW
5DSRUWXO GLQWUH LQGLFHOH DJUHJDW DO SUH XULORU FDOFXODW GXS SURFHGHXO /DVSH\UHV vQWU -o
HFRQRPLH LQIOD LRQLVW úL LQGLFHOH DJUHJDW DO SUH XULORU FDOFXODW GXS SURFHGHXO 3DDVFKH HVWH GH
obicei:
a) supraunitar;
b) subunitar;
c) unitar;
d) negativ;
e) QXVHúWLHH[DFW
TESTUL 15
&RHILFLHQWXOGHYDULD LHDUDW
DGHFkWHRULHVWHPDLPDUHDEDWHUHDVWDQGDUGWLSID GHPHGLDDULWPHWLF
EFXFkWHSURFHQWHHVWHGHS úLW OLPLWDGHRPRJHQLWDWHDGPLV
FFXFkWHVWHPDLPDUHDEDWHUHDVWDQGDUGID GHPHGLDDULWPHWLF
d) de câte ori se cuprinde abaterea standard în medie;

HFkWHSURFHQWHGLQDEDWHUHDVWDQGDUGUHSUH]LQW PHGLDDULWPHWLF
'DF XQIHQRPHQHYROXHD] GXS IXQF LDWVXPDS WUDWHORUDEDWHULORUGLQWUHRSDUWHGLQ
YDORULOHvQUHJLVWUDWHúLFHOHDMXVWDWHFRQVLGHUkQGYDORULOHFRUHVSXQ] WRDUHGLQ
vectorul timpului : 2,4,5,6,7:
a) 0,5;
b) 130;
c) 133;
d) 100;
HDOW YDULDQW «
3) Cunoscând dRDUKLVWRJUDPDXQHLGLVWULEX LLGHIUHFYHQ HQXSXWHPUHSUH]HQWDJUDILF

a) structura;
ERJLYDIUHFYHQ HORUFXPXODWH
c) corelograma;
GSROLJRQXOIUHFYHQ HORU
HGLVWULEX LDIUHFYHQ HORUUHODWLYH
'XS ULWPLQIOD LDQXSRDWHIL
a) târâtoare;
b) GHVFKLV
FJDORSDQW
d) deflatoare;
HIRUPHOHLQIOD LHLQXVHFODVLILF GXS ULWPXOGHPRGLILFDUH
5) Pentru o serie de momente nu se pot calcula:

DVSRUXULFXED] vQODQ
EVSRUXULFXED] IL[
c) indici;
d) ritmuri;
HPHGLDDULWPHWLF DWHUPH nilor seriei.
&RPSOHWD LVSD LXOOLEHUFXXQDGLQYDULDQWHOHD - e:
9DULDELOD GLVFUHW ; XUPHD] OHJHD GH UHSDUWL LH ««« D SDUDPHWULORU n úL p , atunci când
IUHFYHQ DVDHVWHFRQIRUP
f = Cnx ⋅ p x ⋅ (1 − p)
n− x
, n > 1, n ∈ Ν ,0 < p < 1 ¨
DQRUPDO
EELQRPLDO
c) Student;
d) Gauss Laplace;
HQXH[LVW DFHDVW IXQF LHGHUHSDUWL LH
6WDELOL LFHUHOD LHHVHDGHY UDW
a) PIB = VA + TVA + taxe vamale - servicii bancare imputate nerepartizate;

b) PIB = VA + TVA + taxe vamale;
c) PIB = VA + TVA;
d) PIB = VA;
e) PIB = VA + TVA + taxe vamale + servicii bancare imputate nerepartizate.
7HUPHQXOVWDWLVWLFGHUDW HVWHVLQRQLPFXFHOGHLQGLFH
a) întotdeauna;
EQLFLRGDW
FGRDUGDF UDWDH[SULP RHYROX LH
GGRDUGDF H[SULP SRQGHUHDXQHLS U LvQvQWUHJ
e) doar vQFD]XOH[FHS LLORU
/DUHFHQV PkQWVHFXOHJLQIRUPD LLGHQDWXU
DGHPRJUDILF HFRQRPLF VRFLDO
EFXOWXUDO
FGRDUHFRQRPLF
GGRDUVRFLDO
HGRDUGHPRJUDILF
6LQRQLPXOSHQWUXDEDWHUHDWLSQXVHPDLQXPHúWH
a) abatere standard;
EDEDWHUHPHGLHS WUDWLF
c) ecart tip;
GYDULDQ
HYDULDQW
&RPSRQHQWDVH]RQLHU DXQHLVHULLGHWLPSDSDUHFDUH]XOWDWDODF LXQLL
D IOXFWXD LLORU OHJDWH GH DQRWLPS VDX FH VH UHSURGXF VLPLODU vQ WLPS vQ FXUVXO XQHL ]LOH
V SW PkQLOXQL trimestre;
EIOXFWXD LLORUFLFOLFH
c) factorilor aleatori;
GWHQGLQ HL
e) componenta sezonieU QXH[LVW
&RPSRQHQWDFLFOLF DSDUHFDXUPDUHDDF LXQLL
a) factorilor sezonieri;
EIDFWRULORUFHGHWHUPLQ ID]HOHGHFRQWUDF LHúLUHOD[DUHDIHQRPH nelor;
c) factorilor aleatori;
GWHQGLQ HL
HQXH[LVW DFHDVW FRPSRQHQW
&XQRVFkQGRJLYDIUHFYHQ HORUFXPXODWHQXVHSRDWHUHSUH]HQWDJUDILFvQFRQWLQXDUH
a) structura;
b) histograma;
c) poligonul frecYHQ HORUDEVROXWH
GSROLJRQXOIUHFYHQ HOor relative;
HJUDILFXOGHHYROX LH
'DF UDSRUWXO GLQWUH LQGLFHOH DJUHJDW DO SUH XULORU úL LQGLFHOH DJUHJDW DO YROXPXOXL IL]LF HVWH
supraunitar, atunci, indicele valorii poate fi:

a) supraunitar;
b) subunitar;
c) unitar;
d) a,b,c;
e) negativ.
15) 3HQWUX P VXUDUHD HYROX LHL SUH XULORU OD QLYHOXO DJHQWXOXL HFRQRPLF VH UHFRPDQG XWLOL]DUHD
sistemului de ponderare:
a) Laspeyres;
b) Paasche;
c) Fisher;
d) Edgeworth;
e) nici unul din cele precizate mai sus.
3HQWUX P VXUDUHD HYROX LHL SUH XULORU OD QLYHO PDFURHFRQRPLF vQ 5RPkQLD VH XWLOL]HD]
sistemul de ponderare:
a) Laspeyres;
b) Paasche;
c) Fisher;
d) Edgeworth;
e) nici unul din cele precizate mai sus.
17) În anul t1ULWPXOFLIUHLGHDIDFHULDXQHLILUPHDIRVWGHID GHW0 . În anul XUP
, cifra WRUW2
GHDIDFHULDFUHVFXWFXùWLLQGF VSRUXODEVROXWDOFLIUHLGHDIDFHULvQSHULRDGDW2 - t0 a fost de
100 u.m., cifra de afaceri din anul t1 a fost de:
a) 60 u.m.;
b) 120 u.m.;
c) 20 u.m.;
d) 27,27 u.m.;
e) nu se poate calcula datorLW LQIRUPD LHLLQVXILFLHQWH
18) 'DF SH R SHULRDG GH FLQFL DQL LQGLFHOH PHGLX GH FUHúWHUH D SURGXF LHL XQXL DJHQW HFRQRPLF D
IRVW GH vQ FRQGL LLOH vQ FDUH SURGXF LD HVWH R YDULDELO vQVXPDELO úWLLQG F vQ XOWLPXO DQ QLYHOXO
SURGXF LHLDIRVWFXGHXQLW LPDLPDUHGHFkWvQSULPXODQYDORDUHDLQL LDO DSURGXF LHLDIRVWGH
a) 44,21;
b) 4,21;
c) 2,24;
d) 3;
e) nu se poate calcula.
'DF FKHOWXLHOLOH SHQWUX FRQVXP VXQW XP úL LQYHVWL LLOH UHSUH]LQW GLQ YHQLWXO
QD LRQDO LPSRUWXO UHSUH]LQW GLQ YHQLW úL H[SRUWXO GLQ LQYHVWL LL DWXQFL VROGXO EDODQ HL
comerciale este:
a) 875 u.m.;
b) -875 u.m.;
c) 1250 u.m.;
d) 375 u.m.;
e) 500 u.m..
$JUHJDWHOHPDFURHFRQRPLFHVHFDOFXOHD]
DvQXQLW LIL]LFH
EvQXQLW LYDORULFH ;
FH[FOXVLYvQSUH XULOHIDFWRULORU
GH[FOXVLYvQSUH XULOHSLH HL
HvQSUH XULOHIDFWRULORUúLvQSUH XULOHSLH HL
$FWLYLWDWHDGHUHGLVWULEXLUHDYHQLWXULORUDUHORFGDF
DVHSO WHVFDMXWRDUHOHVRFLDOH
EVHSO WHVFVDODULLOHDQJDMD LORU statului;

FVHSO WHVFSHQVLLOH
GVHDFKLW LPSR]LWHOH
e) a, c.
6ROGXOEDODQ HLFRPHUFLDOHVHFDOFXOHD]
DFDUDSRUWLQWUHYDORDUHDH[SRUWXOXLúLYDORDUHDLPSRUWXOXL
EFDGLIHUHQ vQWUHFDQWLWDWHDH[SRUWDW úLFHDLPSRUWDW
FFDGLIHUHQ vQWUHYDORDUHDLPSRUWXOXLúLDH[SRUWXOXL
GFDGLIHUHQ vQWUHYDORDUHDH[SRUWXOXLúLDLPSRUWXOXL
HFDGLIHUHQ vQWUHFDQWLWDWHDLPSRUWDW úLFHDH[SRUWDW
'DF GLQDPLFD FDQWLW LL RIHULWH SH R SLD HVWH GH úL D SUH XOXL HVWH GH FRH
ficientul
GHHODVWLFLWDWHDFHUHULLODHYROX LDSUH XOXLHVWH
a) unitar;
b) supraunitar;
c) subunitar;
d) 3;
e) 0,33.
8QDJUHJDWPDFURHFRQRPLFFHFDUDFWHUL]HD] QLYHOXOGHGH]YROWDUHDHFRQRPLHLQD LRQDOHHVWH
a) IPC;
b) IPP;
c) PNN/locuitor;
d) PIB real;
HYROXPXOSURGXF LHLWRWDOH
25) Sunt egale cu zero:
DHURDUHDPD[LP GDF GLVSHUVLDHVWHHJDO FX
EUDSRUWXOGHQHGHWHUPLQD LHGDF YDULD LDUH]LGXDO HVWHHJDO FX]HUR
FPHGLDGDF VXPDYDORULORUFDUDFWHULVWLFLLHVWHHJDO FX]HU o;

GFRHILFLHQWXOGHDVLPHWULHGDF PHGLDQDHVWHHJDO FXYDORDUHDPRGDO
e) coeficientul de reprezentativitate, dac media este un indicator reprezentativ.
6WDELOL L QXP UXO FRHILFLHQ LORU vQWRWGHDXQD VXSUDXQLWDUL VWXGLD L GH 6WDWLVWLFD 6RFLDO -
(FRQRPLF
DWR LFRHILFLHQ LLVXQWVXSUDXQLWDUL
b) nici unul nu este întotdeauna supraunitar;

FWR LFRHILFLHQ LLVXQWVXEXQLWDUL
GPDMRULWDWHDFHORUVWXGLD L
e) indicii.
&RHILFLHQWXOGHDVLPHWULHSURSXVGH3HDUVRQVHDIO vQUHOD LHGHLQYHUV SURSRU LRQDOLWDWHFX
a) abaterea standard;
EDEDWHUHDVWDQGDUGúLYDORDUHDPRGDO
FGLVSHUVLDúLYDORDUHDPRGDO
GPHGLDDULWPHWLF
HYDORDUHDPRGDO
&RHILFLHQWXOGHFRUHOD LHOLQLDU VHDIO vQUHOD LHGHGLUHFW SURSRU LRQDOLWDWHFX
aFRYDULDQ D
EDEDWHUHDVWDQGDUGFDOFXODW SHQWUXYDULDELODIDFWRULDO
FDEDWHUHDVWDQGDUGFDOFXODW SHQWUXYDULDELODUH]XOWDWLY
d) volumul datelor studiate;

e) este un indicator independent.
'DF XQ IHQRPHQ HFRQRPLF vQUHJLVWUHD] VF GHUL FX R UDW FUHVF WRDUH DWXQFL XOWLPXO QLYHO
observat va fi, comparativ cu primul:
a) mai mare;
b) mai mic;
c) egal;
d) nu se poate compara;
HLQIRUPD LDSUH]HQWDW HVWHLQVXILFLHQW
³([WHULRUXOÚHSUH]LQW vQ&RQWDELOLWDWHD1D LRQDO
DDJHQ LLHFRQRPLFLQD LRQDOLLPSOLFD LvQWUDQ]DF LLFXVWU LQ WDWHD
EDJHQ LHFRQRPLFLGLQFHOHODOWHHFRQRPLLQD LRQDOH
FDJHQ LLHFRQRPLFLFHGHVI úRDU DFWLYLW LGHFRPHU H[WHULRU
d) a,b,c;
e) b,c.
,QWHUYDOXOGHvQFUHGHUHSHQWUXPHGLDDULWPHWLF HVWHFXDW ât mai mic cu cât:
DYROXPXOHúDQWLRQXOXLHVWHPDLPLF
ESUREDELOLWDWHDFXFDUHVHJDUDQWHD] UH]XOWDWHOHHVWHPDLPLF
FUD LDGHVRQGDMHVWHPDLPDUH
GYROXPXOHúDQWLRQXOXLVFDGH
HSUREDELOLWDWHDGHJDUDQWDUHDUH]XOWDWHORUHVWHFRQVWDQW
32),QIOD LDHVWHFDX]DW GHGHILFLWXOEXJHWDUGDF
DFUHúWHUHDFKHOWXLHOLORUVWDWXOXLGHS úHúWHFUHúWHUHDYHQLWXULORU
EFKHOWXLHOLOHVWDWXOXLGHS úHVFYHQLWXULOH
FFUHúWHGDWRULDLQWHUQ DVWDWXOXL
GVHHPLWHPRQHG I U DFRSHULUHvQEXQXULúLVHUYL cii;

HVHHFKLOLEUHD] EDODQ DGHSO L
2SHUD LXQLOHHFRQRPLFHGHFRQVXPVXQWUHDOL]DWHGHF WUH
DGRDUGHF WUHDJHQ LLHFRQRPLFLFHHIHFWXHD] RSHUD LXQLDVXSUDEXQXULORUúLVHUYLFLLORU
EWR LDJHQ LLHFRQRPLFL
FWR LDJHQ LLHFRQRPLFLH[FOXVLYPHQDMHOHúLDGPLQLVWUD LLOHSXEOLFH
GDGPLQLVWUD LLOHSULYDWH
HVRFLHW LOHILQDQFLDUHQHILQDQFLDUH
ÌQ&RQWDELOLWDWHD1D LRQDO RSHUD LXQLOHGHUHGLVWULEXLUHDYHQLWXULORUVXQWHIHFWXDWHGHF WUH
DDGPLQLVWUD LLOHSXEOLFH
b) administrD LLOHSULYDWH
FVRFLHW LOHGHDVLJXUDUH
GVRFLHW LOHEDQFDUH
HVRFLHW LOHFRPHUFLDOHQHILQDQFLDUH
/XQJLPHDRSWLP DXQHLYDORULHVWLPDWHSHED]DGDWHORUGLQHúDQWLRQHVWH
DGLIHULW GHFHDFDOFXODW SHQWUXSROXOD LDWRWDO
EDSURSLDW GHFHDFDOFXODW SHQWUXSROXOD LDWRWDO
FHJDO FXFHDFDOFXODW SHQWUXSROXOD LDWRWDO
GQXVHSRDWHGHWHUPLQDRYDORDUHRSWLP
e) variantele a - d sunt false, corect este......…
0HWRGDLQGLFLORUQXSRDWHILXWLOL]DW SHQWUXDQDOL]D
a) compaUD LLORUvQSURILOWHULWRULDO
EGHVFRPSXQHULLXQXLIHQRPHQFRPSOH[SHIDFWRULGHLQIOXHQ
FGHWHUPLQ ULLJUDGXOXLGHLQIOXHQ DXQXLIDFWRUDVXSUDDOWXLIDFWRU
GHYROX LHLXQXLIHQRPHQ
e) analiza estimatorilor unui fenomen complex.
37) 9DULD LDWRWDO DXQHLFDUDFWHULVWLFLVWXGLDWHSHQWUXXQHúDQWLRQHVWHLQYHUVLQIOXHQ DW GH
DYROXPXOHúDQWLRQXOXL
EYDULD LDUH]LGXDO
FYDULD LDVLVWHPDWLF
GYDULD LDH[SOLFDW
HFRHILFLHQWXOGHYDULD LH
38) 'DF VH JUXSHD] XQ VHW GH GDWH SH LQWHUYDOH HJDOH GH YDULD LH SHQWUX D RE LQH R GLVWULEX LH D
IUHFYHQ HORU PDL DSURSLDW GH IRUPD GLVWULEX LHL QRUPDOH QXP UXO GH JUXSH úL GLPHQVLXQHD
ILHF UXLLQWHUYDO
DYRUFUHúWH
b) vor scade;
FU PkQFRQVWDQWH
GHYROXHD] vQVHQVFRQWUDU
e) nu se poate preFL]DHYROX LDORU
39) Cuartila întâi este:
DPHGLDDULWPHWLF GLQWUHFXDUWLODDGRXDúLDWUHLD
EGLIHUHQ DGLQWUHFXDUWLODDGRXDúLDWUHLD
FUDSRUWXOGLQWUHFXDUWLODDGRXDúLDWUHLD
GRYDORDUHVLWXDW ODGLQWHUPHQLLVHULHL
HHJDO FXYDORDUHDPLQLP DFDUDFWHULVWLFLL
ÌQWUHGHFLODD]HFHDúL[minVHDIO
a) 90% din termenii seriei analizate;

b) 10% din termenii seriei;
c) 100% din termenii seriei;
GMXP WDWHGLQWHUPHQLLVHULHL
HGHFLODD]HFHDQXH[LVW
TESTUL 16
1) DesprHSURGXF LDPDUI DILOLDOHORUXQHLVRFLHW LFRPHUFLDOHVHFXQRVFXUP WRDUHOHGDWH
Filiala Structura valorii 0RGLILFDUHDDEVROXW DYDORULLSURGXF LHL 0RGLILFDUHDUHODWLY D
SURGXF LHLPDUI vQ PDUI FDXUPDUHDPRGLILF ULLSUH XULORU SUH XULORUvQ71ID GH
perioada T0 (%) în T1ID GH70 (mld.lei) T0 (%)

A 25 10 +20
B 35 18 +25
C … 6 +8
6H FXQRDúWH GHDVHPHQHD F YDORDUHD SURGXF LHL PDUI OD ILOLDOD & vQ 70 a fost 80 mld. lei. Pentru a
FDUDFWHUL]D vQ GLQDPLF SURGXF LD PDUI D VRFLHW LL FRPHUFLDO e s-a determinat indicele valorii,
YROXPXOXL IL]LF úL DO SUH XULORU SUHFXP úL FRHILFLHQWXO GH FRUHOD LH U GLQWUH LQGLFLL LQGLYLGXDOL DL
YROXPXOXLIL]LFúLDLSUH XULORU9DORULOHDFHVWRUDvQRUGLQHDSUHFL]DW PDLVXVVXQW
a) úLU );
b) úLU!
c) úLU!
d) úLU
e) úLU
2) 8Q VRQGDM $ GH YROXP Q vQ ED]D F UXLD VH HVWLPHD] PHGLD P D SRSXOD LHL VWDWLVWLFH SHQWUX
YDULDELOD ; SULQ HVWLPD LD

x a HVWH PDL HILFLHQW GHFkW VRQGDMXO % GH DFHODúL YROXP Q vQ ED]D
F UXLDVHHVWLPHD] DFHHDúLPHGLHPSULQHVWLPD LD
xb GDF H[LVW UHOD LD
a) M ( x a ) = M ( x b ) = m si D( x a ) < D( x b ) ;
b) M ( x a ) = M ( x b ) sau D ( x a ) < D ( xb ) ;
c) M ( x a ) = M ( x b ) m si D ( x a ) > D ( x b ) ;
d) M ( x a ) < M ( x b ) si D( x a ) < D( x b ) ;
e) M ( x a ) < M ( x b ) sau D ( x a ) < D ( x b ) .

1RW 0[úL'[UHSUH]LQW PHGLDúLGLVSHUVLDOXL;
3) Dintre conturile macroeconomice, din SCN, nu are sold:

a) FRQWXOGHUHSDUWL LHDYHQLWXULORU
b) contul de creare a veniturilor;
c) FRQWXOSURGXF LH
d) contul sintetic de bunuri;
e) contul de modificare a patrimoniului;
4) 3HED]DYDORULORULQGLYLGXDOHDOHDFHOHLDúLYDULDELOHQXPHULFH;vQUHJLVWUDWHODFHOHQXQLW LDOH
SRSXOD LHLVWDWLVWLFH3V DFDOFXODWPHGLDDULWPHWLF

- x YDORDUHDPHGLDQ 0HúLXQLFDYDORDUH
PRGDO 0R ÌQWUH FHOH WUHL YDORUL VLQWHWLFH V D VWDELOLW F H[LVW XUP WRDUHD LQHJDOLWDWH
-
x < Me < Mo $FHDVW LQHJDOLWDWH
a) VXJHUHD] F FHOHPDLPXOWHXQLW LGLQ3vQUHJLVWUHD] YDORULLQGLYLGXDOHGHSODVDWHF WUH
valorile mari;
b) VXJHUHD] F FHOH PDL PXOWH YDORUL LQGLYLGXDOH GLQ FHOH vQUHJLVWUDWH VXQW GHSODVDWH F WUH
valorile mici;
c) HYLGHQ LHD] FRQFHQWUDUHDYDORULORULQGLYLGXDOHF WUH0R
d) HYLGHQ LHD] VLPHWULDUHSDUWL LHLVWDWLVWLFH
e) QXDUHQLFLRVHPQLILFD LHHFRQRPLF
5) Soldul contului macroeconomic „Crearea veniturilor” este:

a) 9DORDUHDDG XJDW EUXW
b) 3URGXVXOLQWHUQEUXWODSUH XULOHIDFWRULORU
c) 3URGXVXOLQWHUQEUXWODSUH XULOHSLH HL
d) 3URGXVXOLQWHUQQHWODSUH XULOHIDFWRULORU
e) 3URGXVXOQD LRQDOQHWODSUH XULOHIDF torilor.
.
6) 6H FRQVLGHU R SRSXOD LH VWDWLVWLF 3 GH YROXP 1 Q
k: unde, n- YROXPXO HúDQWLRQXOXL úL N- un
QXP UQDWXUDOQHQXOGLIHULWGH/DXQLW LOHGHREVHUYDUHDHúDQWLRQXOXLGHYROXPQ– normal –
xi = i (cu I=1,2,…,N).
s-D XUP ULW YDULDELOD QXPHULF ; DOH F UHL YDORUL LQGLYLduale au fost
'LVSHUVLD PHGLHL GH VHOHF LH vQ FD]XO vQ FDUH HúDQWLRQXO D IRVW IRUPDW DOHDWRU úL I U UHYHQLUH
este:
N +1 N ( N + 1) N (k − 1)( N + 1) k −1
; (k − 1)
a). 2 b). 12 ; c). 2 ; d). 12 ; e). 12 ;
7) 3HQWUXYHULILFDUHDOHJ WXULLDXWRUHJUHVLYHGHRUGLQXOvQWkLGLQWUHWHUPHQLLXQHLVHULLFURQRORJLFH
VHXWLOL]HD] FHOPDLIUHFYHQW
a) WHVWXOGHYHULILFDUHDQRUPDOLW LLUH]LGXXULORU
∑ (e − e t t −1 )2
d= t =2
n
∑e 2
, unde et = yt − yt este eroarea de

t
t =1
ˆ
b) testul Durbin-Watson definit prin
PRGHOUH]LGXDO DIHUHQW YDORULLWDYDULDELOHLWLPS
∑ (e − e t t −1 )2
d= t =3
n
∑e
t =1
t
2
c) testul Durbin-Watson definit prin ;

n
∑ (e − et t −1 )2
d= t =2
n
∑e
t =1
t
d) testul Durbin-Watson definit prin ;
e) testul Student.
8) $QDOL]kQG OHJ WXUD GLQWUH 6&1 úL WDEHOXO LQSXW RXWSXW 7,2 FRQVWDW P F SULQ vQVXPDUHD
-
FRPSRQHQWHORUFDGUDQXOXLDO7,2VHRE LQH
a) 3,%ODSUH XULOHSLH HLSULQPHWRGDXWLOL] ULLILQDOH
b) 3,%ODSUH XULOHSLH HLSULQPHWRGDGHSURGXF LH
c) P1%ODSUH XULOHSLH HLSULQPHWRGDXWLOL] ULLILQDOH
d) 3,%ODSUH XULOHSLH HLSULQPHWRGDYHQLWXULORU
e) 311ODSUH XULOHIDFWRULORU
9) 3HQWUX DFHHDúL VHULH FURQRORJLF WUHQGXO V -a determinat prin mai multe metode. Pentru fiecare
PHWRG V -a calculat eroarea mHGLHS WUDWLF DDMXVW ULL6 DXRE LQXWXUP WRDUHOHUH]XOWDWH
-
0HWRGDGHDMXVWDUHXWLOL]DW (URDUHDPHGLHS WUDWLF DDMXVW ULLXP
• 0HWRGDLQGLFHOXLPHGLXGHGLQDPLF 0,0 29.51

• Metoda sporului mediu (MSM) 27.88
• Metoda mediilor mobile (MMM) cu 17.14
periodicitatea p=5 ani
• MMM cu p=2 ani 5.97
3UHFL]D LFDUHGLQDILUPD LLOHXUP WRDUHHVWHIDOV
a) FHDPDLPLF SUHFL]LHvQDMXVWDUHHVWHRIHULW GH0,0
b) FHYDPDLSUHFLV GDUQXVHPQLILFDWLYPDLEXQ HVWHDMXVWDUHDSULQ06
c) WHQGLQ D GHWHUPLQDW SULQ 000 FX S HVWH PDL DSURSLDW GH HYROX LD UHDO GHFkW FHD RE LQXW
SULQ000FXS GHRDUHFHQHWH]LUHDRVFLOD LLORUHVWHPDLDFFHQWXDW
d) DMXVWDUHDSULQ000FXS HVWHPDLEXQ GHFkWFHDSULQ000FXS
e) FHD PDL EXQ DMXVWDUH FRPSDUDWLY FX FHOHODOWH PHWRGH XWLOL]DWH HVWH FHD RE LQXW SULQ 000 FX
p=2.
10) (IHFWXDUHDFDOFXOHORUPDFURHFRQRPLFHvQ6&1QXSRDWHIDFHDEVWUDF LHGHIOX[XULOHJHQHUDWHGH

DFWLYLWDWHD VHFWRUXOXL ÄVWDW´ 5HIHULWRU OD DFHVW VHFWRU SUHFL]D L FDUH GLQ XUP WRDUHOH DILUPD LL
HVWHIDOV
St St
a) veniturile sale provin din impozite de la menaje private ( I M ) , de la firme ( I F ) úLSDU LDO
GLQSDUWLFLSDUHDODDFWLYLWDWHDHFRQRPLF
(VSTT )
b) YHQLWXULOH VDOH VXQW IRORVLWH SHQWUX UHPXQHUDUHD DQJDMD LORU GLQ VHFWRUXO SXEOLF ,
SHQWUX FXPS UDUHD GH EXQXUL GH OD ILUPH
( PI ST ) SHQWUX WUDQVIHUXUL F WUH ILUPH
M
VXEYHQ LL 6úLF WUHPHQDMHSULYDWH
-
(T ) ;
ST
c) DFWLYLWDWHD VWDWXOXL GH SURGXFHUH D EXQXULORU FROHFWLYH GH UHJXO VH FRQFHQWUHD] vQ
fluxuri bilaterale;
d) I M + I F = VST + PI ST + TST + S + EST , unde EST

ST ST M M
GLIHUHQ DGLQWUHYHQLWXULúLFKHOWXLHOL
e) DFWLYLWDWHDVWDWXOXLJHQHUHD] SUHSRQGHUHQWIOX[XULvQWU -un singur sens.
11) În cazul sondajului simplu, de volum n, analizându-VH DEDWHUHD PHGLH S WUDWLF D PHGLHL GH
VHOHF LHFDP VXU WRUDOHURULLPHGLLGHUHSUH]HQWDWLYLWDWHVHFRQVWDW
a) FkQGQFUHúWHSUHFL]LDHVWLP ULLSDUDPHWULORUFUHúWHDSUR[LPDWLYGH
n ori;
b) FkQGQFUHúWHSUHFL]LDHVWLP ULLSDUDPHWULORUFUHúWHH[DFWGH
n ori;
c) FkQGQVFDGHSUHFL]LDHVWLP ULLSDUDPHWULORUFUHúWHDSUR[LPDWLYGH
n ori;
d) FkQGQFUHúWHSUHFL]LDHVWLP ULLSDUDPHWULORUFUHúWHWRWGHQRUL
e) FUHúWHUHDVDXUHGXFHUHDOXLQQXDIHFWHD] SUHFL]LDHVWLP ULLSDUDPHWULO or.
12) &RQFRUGDQ DvQWUHUDQJXULOHGHODODQDOHYDORULORUYDULDELOHLIDFWRULDOHúLUDQJXULOHGHODOD

Q DOH YDORULORU YDULDELOHL HIHFW VH SRDWH H[SULPD QXPHULF FX FRHILFLHQWXO GH FRUHOD LH DO OXL
Spearman (rs úLFX FHODO OXL .HQGDOO Uk). În cazul îQ FDUH Q HVWH PDUH vQWUH FHL GRL FRHILFLHQ L
H[LVW UHOD LD
2 2
rs = rk rk = rs
a) 3 ; b) 3 ; c) 2rk − 3rs = 1 ; d) rk + rs = 0 ; e) rk = rs .
13) &DOFXOXODYX LHLSURGXFWLYHVHUHDOL]HD] SHED]DXUP WRDUHORUHOHPHQWH
a) UHVXUVHOHQDWXUDOHVWRFXULúLUH]HUYHúLEXQXULGHFDSLWDO
b) VWRFXULúLUH]HUYHSUHFXPúLXWLODMHPDúLQLúLHFKLSDPHQWH
c) VWRFXULUH]HUYHúLPLMORDFHIL[H
d) DYX LDGHFRQVXPDPHQDMHORUSULYDWHúLDVWDWXOXLVWRFXULUH]HUYHúLEXQX ri de capital;

e) VWRFXULúLUH]HUYHXWLODMHPDúLQLHFKLSDPHQWHFRQVWUXF LL
14) 8Q DQDOLVW GH PDUNHWLQJ XUP UHúWH HIHFWXO FKHOWXLHOLORU FX UHFODPD [ DVXSUD YHQLWXULORU GLQ
YkQ] UL \ SH R SHULRDG GH GH OXQL ÌQ XUPD SUHOXFU ULL GDWHORU SULPDUH V -au oE LQXW
σ = 353.44 ; σ = 22.09 ; cov(x,y)= 70.7; x = 75.2 úL
2
y = 18.84 . În
2
XUP WRDUHOH UH]XOWDWH x y
urma analizei statistice s-DDMXQV ODFRQFOX]LD F GHSHQGHQ DGLQWUHFHOHGRX YDULDELOH SRDWHIL

modelat SULQWU-R IXQF LH GH JUDGXO vQWkL (FXD LD PRGHOXOXL GH UHJUHVLH úL YDORDUHD FDOFXODW D
OXLWXWLOL]DW SHQWUXWHVWDUHDVHPQLILFD LHLFRHILFLHQWXOXLGHFRUHOD LHvQDFHDVW RUGLQHHVWH
a) yˆ = 3.8 + 0.2 x úLW
b) yˆ = 3.8 − 0.2 x úLW
c) yˆ = 0.2 + 3.8 x úLW
d) yˆ = 0.2 + 3.8 x úLW
e) yˆ = 3.8 + 0.2 x úLW
15) Despre patru firme dintr-XQFRQFHUQVHFXQRVFXUP WRDUHOHGDWH
Firma 6WUXFWXUDSURGXF LH 3URGXF LDUHDOL]DW GHILUPHvQ 'HS úLUHDQHUHDOL]DUHD
în perioada T0 (%) T1 în raport cu cea a firmei A SURJUDPXOXLGHSURGXF LHvQ71 (%)

A 15 1.0 +20
B 25 1.8 -10
C 20 1.4 0
D 40 2.5 +30
6H PDL FXQRDúWH GH DVHPHQHD F SURGXF LD UHDOL]DW GH ILUPD $ vQ 71 a fost de 75 mld. lei,
GHYDQVkQGSURGXF LDUHDOL]DW GL n T0FXÌQXUPDSUHOXFU ULLGDWHORUSHQWUXvQWUHJXOFRQFHUQV-
DDMXQVODXUP WRDUHDFRQFOX]LH
a) SURJUDPXOGHSURGXF LHDIRVWGHS úLWFXLDUSURGXF LDUHDOL]DW GLQ71DIRVWHJDO FXFHD
din T0;
b) SURJUDPXO GH SURGXF LH QX V -a realizat cu 8.83%, LDU SURGXF LD UHDOL]DW vQ 71 a fost mai mare
decât cea din T0;
c) LQGLFHOH UHDOL] ULL SURJUDPXOXL GH SURGXF LH vQ 71 D IRVW GH LDU SURGXF LD SURJUDPDW
pentru T1DFUHVFXWID GH70 cu 120%;

d) LQGLFHOHUHDOL] ULLSURJUDPXOXLGHSURGXF LHDIRVWGHLDUSURGXF LDUHDOL]DW vQ71 a fost
PDLPDUHGHFkWFHDUHDOL]DW vQ70 cu 117.9 mld. lei;
e) SURJUDPXOGHSURGXF LHSHQWUX71DIRVWGHS úLWFXPOGOHLLDUSURGXF LDUHDOL]DW vQ71 a
fost mai mare decât cea din T0 cu peste 5%.
Grile statistica

statistice sunt:
a. H0: µ ≠µ0, H1: µ =µ0;
b. H0: µ =µ0, H1: µ >µ0;
c. H0: µ =µ0, H1: µ≠µ0.
volumul populatiei;
populatii.
c. O statistica.
a. 75%;
b. 95%;
c. 68,2%.

a. 0,1915;
b. 0,3085;
c. 0,5915.
a. [7,5260 ; 9,3424];
b. [8,0736 ; 8,2464];
c. [8,1260 ; 9,2020].

ipoteze statistice:
a. H0: µ0=46, H1: µ0<46;
b. H0: µ=10, H1: µ≠10;
c. H0: µ=46, H1: µ≠46.
seriei
referinta.
masculine este:
a. [22,6 ; 37,4]%;
b. [62,2 ; 77,4]%;
c. [11,5 ; 25,7]%.
a. 2350
b. 753
c. 1060
a. [146,57 ; 153,42] mil. euro;
b. [50; 250] mil. euro;
c. [115,78 ; 184,22] mil.euro.
0,5 este:
a. 24,17%;
b. 50%;
c. 62,47%.
adevarata:
0,78)
a. 0,75;
b. 0,0062;
c. 0,9938.
a) 4,3%
b) 1,5%
c) 6,7%
a) 0,289
b) 0,532
c) 0,341
a) (7,5260 - 9,3424)
b) (8,1280 - 9,2020)
c) (8,0736 - 8,4264)
afirmaţiile:

cele 2 regiuni ;

a). M (θ̂)=θ
(întâmplători).

(intergrupe)
(intragrupe)
risc de 5%;
variatiei
Explicata 350 3
(intergrupe)
Reziduala 150 21
(intragrupe)
Totala 500 24

salariului
rezultate:
variatiei
Explicata 130 4
(intergrupe)
Reziduala 250 95
(intragrupe)
este 99.
rezultate:
percent percent
Feminin 6 60.0 60.0 100.0
Total 10 100.0 100.0
populaţiei.

variatiei
Totala TSS 440 202
Anii 2010 2011 2012 2013
cu 50%
cu 150%
de 1,25 ori .
2010 2011
Trim. I 1 3
Trim. II 3 5
Trim. III 2 4
Trim. IV 4 7
mld. lei pe an;
198% pe trimestru.
elevilor:
a. 47,72%
b. 12,28%
c. 2,15%.
acest caz:
a. a=0,1331
b. a=0,0675
c. a=0,92.
a. Data nasterii
b. Sexul
c. Greutatea
d. Inaltimea
e. Culoarea ochilor


a. Inaltimea
b. Culoare ochilor

c. Normala

a. Parametrilor
b. Estimatiilor
7. Cuantilul este:
a. Varianta
c. Sckwenes
d. Kurtosis
e. a+b
f. c+d


tip de solicitare

a. Grupului
b. Esantionului
c. Populatiei

d. a+c
e. a+b
se numeste:
a. ordonare
b. grupare
c. rafinare
d. cumulare

a. 1
b. 0
c. 3,5

a. Scala nominala
b. Scala de raport
c. Platicurtica
d. Leptocurtica
nivel:

a. 4 intervale
b. 5 intervale
c. 6 intervale
numeste:
a. Valoare mod
b. Media aritmetica
c. Mediana
d. Decila


a. Nominala
b. Ordinala
c. De interval
d. De raport
e. a+b
f. c+d
a. nominal
b. ordinal
c. de interval
d. de raport

a. Descriptive
b. Inferentiale
c. a+b

a. Nivel
b. Imprastiere
c. Asimetrie
d. Exces
a. Amplitudinea
b. Media
c. Mediana
d. b+c

a. Media
b. I.V.C
d. a+c
e. b+c]


Grile statistica

statistice sunt:
a. H0: µ ≠µ0, H1: µ =µ0;
b. H0: µ =µ0, H1: µ >µ0;
c. H0: µ =µ0, H1: µ≠µ0.
volumul populatiei;
populatii.
c. O statistica.
a. 75%;
b. 95%;
c. 68,2%.

a. 0,1915;
b. 0,3085;
c. 0,5915.
a. [7,5260 ; 9,3424];
b. [8,0736 ; 8,2464];
c. [8,1260 ; 9,2020].

ipoteze statistice:
a. H0: µ0=46, H1: µ0<46;
b. H0: µ=10, H1: µ≠10;
c. H0: µ=46, H1: µ≠46.
seriei
referinta.
masculine este:
a. [22,6 ; 37,4]%;
b. [62,2 ; 77,4]%;
c. [11,5 ; 25,7]%.
a. 2350
b. 753
c. 1060
a. [146,57 ; 153,42] mil. euro;
b. [50; 250] mil. euro;
c. [115,78 ; 184,22] mil.euro.
0,5 este:
a. 24,17%;
b. 50%;
c. 62,47%.
adevarata:
0,78)
a. 0,75;
b. 0,0062;
c. 0,9938.
a) 4,3%
b) 1,5%
c) 6,7%
a) 0,289
b) 0,532
c) 0,341
a) (7,5260 - 9,3424)
b) (8,1280 - 9,2020)
c) (8,0736 - 8,4264)
afirmaţiile:

cele 2 regiuni ;

a). M (θ̂)=θ
(întâmplători).

(intergrupe)
(intragrupe)
risc de 5%;
variatiei
Explicata 350 3
(intergrupe)
Reziduala 150 21
(intragrupe)
Totala 500 24

salariului
rezultate:
variatiei
Explicata 130 4
(intergrupe)
Reziduala 250 95
(intragrupe)
este 99.
rezultate:
percent percent
Feminin 6 60.0 60.0 100.0
Total 10 100.0 100.0
populaţiei.

variatiei
Totala TSS 440 202
Anii 2010 2011 2012 2013
cu 50%
cu 150%
de 1,25 ori .
2010 2011
Trim. I 1 3
Trim. II 3 5
Trim. III 2 4
Trim. IV 4 7
mld. lei pe an;
198% pe trimestru.
elevilor:
a. 47,72%
b. 12,28%
c. 2,15%.
acest caz:
a. a=0,1331
b. a=0,0675
c. a=0,92.
reprezintă
a) quartila unu
b) mediana
c) quartila trei


a) Mo = 2 copii
b) Mo = 18 familii
c) Mo = 32 familii


Nota Nr. studenţi
4 10
5 25
6 40
7 55
8 60
9 15
10 5
TOTAL 210
a) 130 studenţi
b) 190 studenţi
c) 80 studenţi
Nota Nr. studenţi
4 10
5 25
6 40
7 55
8 60
9 15
10 5
TOTAL 210
a) 64,28%
b) 28,57%
c) 38,09%
mld. lei
N OTA_1
N OTA_2
3 4 5 6 7 8 9 10 11


persoane:
Mean 23.57
Standard Error 0.45
Median 23.00
Mode 22.00
Kurtosis -1.06
Skewness 0.33
Range 8.00
Minimum 20.00
Maximum 28.00
Sum 707.00
Count 30.00

Statistics
Current Salary
N Valid 474
Missing 0
Mean $34,000.00
Median $28,000.00
Mode $30,500
50 $28,000.00
75 $37,000.00

judetul_B
judetul_A
4 6 8 10 12 14 16 18 20 22

Mediul Salariu
9 12 15 20
Urban 1 5 7 15
Rural 6 4 2 1

Mediul Salariu
8-10 10-12 12-14 14-16
Urban 1 5 7 15
Rural 6 4 2 1

12,98%.
2. Concepte fundamentale ale statisticii
 a. Populație statistică
 Populaţia statistică, reprezintă o mulțime de elemente unite între
ele de o trăsătură esential comună.
 Populația statistică unic definita:
 ->un set de caracteristici comune (omogenitate) ale elementelor

care o compun – identificare din punct de vedere calitativ;
 ->localizarea în spațiu;
 ->localizarea în timp.
Volumul unei populații statistice ->N.

b. Eșantionul
 Eșantionul reprezintă o submultime/ subansamblu extras din
populatia studiată, după criterii bine stabilite.
Reprezentativitatea eșantionului ->Structura & Volum (n)
Volumul unui eșantion statistic -> n.
 Statisticile descriptive ->descriu eşantionul

 Statisticile inferenţiale -> generalizează, la întreaga populaţie,
rezultatele obţinute la nivelul eşantionului
c. Unităţile statistice
Unităţile statistice reprezintă elementele componente ale unei

colectivităţi prin care aceasta este observată, măsurată şi
înregistrată.
Unităţile statistice -> u.s.
Frecventa absoluta->volumul u.s. care pentru variabila X ating

acelasi nivel, xi
Frecventa absoluta-> ni.
d. Variabila (caracteristica) statistică
 Variabilele statistice
 -> însuşiri, trăsături/ caracteristici purtate de u.s. studiate la nivelul
unei populații.
 ->prezinta variabilitate in timp si spatiu.
 Variabilele -> X, Y,Z… .
 Valorile/ variantele ->xi, yi, zi …
 Domeniul de variatie ale lui X-> mulțimea valorilor posibile ale

lui X.
e. Indicatorii statistici
 Indicatorul statistic -> mărime statistică, rezultatul numeric al
unei numărări, al unei măsurări statistice sau al unui calcul asupra
datelor obținute printr-o înregistrare statistică.
f. Indicii statistici
Indicele statistic-> un caz particular al indicatorului statistic
Indicele statistic –> mărime statistică relativă care se obține

prin compararea, sub formă de raport, a două valori ale unui
indicator statistic.
Compararea se poate face în timp sau în spațiu.

3. Tipuri de variabile statistice
 după modul de exprimare:
 1. Variabile numerice (cantitative):
- variabile discrete;
- variabile continue.
 2. Variabile nenumerice (calitative):

- variabile nominale.
Caz particular: variabile alternative (dummy).
- variabile ordinale.
4. Scale de măsurare
Scala -> instrument utilizat în procesul de măsurare/
cuantificare a fenomenelor având rolul de a standardiza
măsurătorile.
Într-un sens mai restrâns scala este un continuum de cifre
sau simboluri, plasate ierarhic, de la inferior la superior.
Tipuri de scale - Scala NOMINALĂ
SCALA NOMINALĂ ->relaţia de identitate (=/≠).
-> grupe de u.s. care cu valori identice pentru o variabilă
observată.
-> variabile <calitative > nominale.
Ex: Denumirea unui produs

Tipuri de Scale - Scala ORDINALĂ
SCALA ORDINALĂ -> rel. de identitate (=/≠) & rel. de

ordine (</>).
-> ordonarea multimilor de u.s. cu valori identice;

 ->variabile <calitative> ordinale.
Exemplu: Scala de intensitate

Tipuri de scală – Scala INTERVAL
Scala interval -> rel. de identitate (=/≠), rel. de ordine (</>)

& operaţia de diferenţă
-> distanţele dintre valori-> lungimea intervalelor.
Scala interval -> variabila <numerică> cantitativă.
-> nu există punct de zero absolut.
Ex: Scala Celsius vs. Scala Kelvin (ºK = °C + 273,15)

Tipuri de scală – Scala RAPORT
 Scala raport -> rel. de identitate (=/≠), rel. de ordine (</>) &
operaţia de diferenţă (-/+) & valoarea de zero absolut.
 -> efectuarea operaţiilor: + /- şi x /÷
 Scala raport -> variabilelor cantitative.

5. Metode de culegere a datelor
 1. Surse primare de date –> observări special organizate
 2. Surse secundare de date – obţinute din Sistemul

Informaţional Statistic (S.I.S) - ca sursă oficială de
informare, publicaţii de profil (ex.: anuare statistice),
rezultate ale unor cercetări anterioare (ex: rezultatele unor
sondaje), informaţii de la firme care au ca obiect de
activitate obţinerea de informaţii economice (firme de
colectare a datelor), bănci de date, etc.
Lucrări de înregistrare statistică
 RECENSĂMÂNTUL -> lucrare de înregistrare exhaustivă/
totală, la un moment dat, a unei colectivităţi de stări.
Înregistrarea surprinde starea colectivităţii la un moment
dat, numit moment critic/ de referinta.
 Exemplu: Momentul critic a fost ora zero dintre 17 şi 18

martie 2002 înregistrarea efectivă (timpul înregistrării) a
fost între 18-27 martie 2002.
 RAPOARTUL STATISTIC -> lucrare de înregistrare totală

bazata pe criteriul cronologic al apariţiei şi manifestării
unităţilor din colectivităţile de mişcări.
Lucrări de înregistrare statistică
 ANCHETE PRIN SONDAJ -> presupun înregistrări parţiale,
adică înregistrarea unui eşantion reprezentativ extras, după
principiile selecţiei, din colectivitatea totală.
 ->instrument de culegere a datelor chestionarul statistic.
 MONOGRAFIA STATISTICĂ -> înregistrare special

organizată şi are ca obiectiv cunoaşterea unei singure u.s.
complexe sau a unei singure probleme.
6. Erori de înregistrare statistică
 Erorile de înregistrare statistică -> concordanţa înregistrărilor
cu realitatea.
 Erorile în procesul de înregistrare statistică sunt datorate:
- naturii fenomenelor observate (variaţia în timp şi spaţiu,
imposibilitatea reproducerii în condiţii de laborator, caracterului
de fenomen de masă etc.);
- limitelor puterii de observare umană;
- imperfecţiunii metodelor şi instrumentelor de măsurare şi
observare.
 Statistica economico-socială lucrează cu mărimi aproximative.
2. Analiza unei serii statistice
unidimensionale
2.1. Variabile cantitative
A. Variabilă discretă
1. Prezentarea seriei (distribuţiei) statistice

 seria simplă X:(xi), cu i=1,m , când n1=n2= … =ni.
 xi 
 seria cu frecvenţe diferite X:
  , când ni≠nj.
 ni 
• Frecvenţe absolute cumulate crescător (Ni  )
sau descrescător (Ni  )
- exprimă numărul de unităţi statistice cumulate “până la”
sau “peste” nivelul considerat al caracteristicii, adică
valori ≤ xi, respectiv ≥ xi.
i
N i  N i 1   ni   nh
h 1
m
N i  N i 1   ni   nh
h i
• Frecvenţe relative cumulate crescător (F i  )
sau descrescător (Fi  )
- exprimă ponderea unităţilor statistice cumulate “până
la” sau “peste” nivelul considerat al caracteristicii, adică
2. C3_Analiza seriei folosind metode numerice
Presupune calculul indicatorilor statisticii descriptive, cunoscuţi şi sub
denumirea de caracteristici numerice ale unei distribuţii.
2.1. Indicatori ai tendinţei centrale (mărimi medii)
a. Definire:
- mediile sunt acele valori în jurul cărora se repartizează unităţile unei populaţii.
- cele mai importante mărimi medii sunt media aritmetică, modul şi mediana .
2. Analiza seriei folosind metode numerice
b. Media aritmetică ( x )
- Media aritmetică este valoarea pe care am observa-o dacă
unităţile statistice ar înregistra aceleaşi valori ale variabilei
(dacă nu ar exista variaţii ale valorilor înregistrate de
unităţile statistice).
- Mod de calcul în cazul seriilor simple şi seriilor cu frecvenţe

diferite (variabilă discretă).
 Media simplă:
 xi
i
x
n
 Media ponderată.
 x i  ni x   xi  f i
x i sau i
 ni
i
Observaţie:
Media aritmetică este sensibilă la prezenţa valorilor extreme (outliers).
Cele mai importante proprietăţi ale mediei aritmetice:
1. Media unei distribuţii este o valoare internă:
xmin≤ ≤xmax.
2. Media este o mărime normală: suma abaterilor valorilor individuale ale unei
variabile X de la media lor este egală cu zero.
c. Modul (Mo)
 este valoarea variabilei cea mai frecvent observată într-o distribuţie, adică
valoarea xi care corespunde frecvenţei maxime (nimax).
Observaţie:
 modul poate fi aflat doar în cazul seriilor cu frecvenţe diferite.
 o distribuţie poate avea una, două sau mai multe valori modale (serii unimodale,
bimodale sau plurimodale).
Interpretare: Cele mai multe unităţi înregistrează valoarea modală.
d. Mediana (Me)
- este acea valoare a variabilei unei serii ordonate, crescător sau descrescător,
până la care şi peste care sunt distribuite în număr egal unităţile colectivităţii:
jumătate din unităţi au valori mai mici decât mediana, iar jumătate au valori mai
mari decât mediana.
- corespunde locului unităţii mediane calculate astfel:
Aflarea medianei se face diferit în funcţie de tipul seriei:
1. Serii simple:
- număr impar de termeni. Exemplu.
- număr par de termeni. Exemplu.
2. Serii cu frecvenţe diferite

- se calculează unitatea mediană (UMe).
- se calculează N i 
- se află prima valoare

- valoarea xi corespunzătoare acesteia este Me.
Observaţie:
- mediana nu este influenţată de valorile extreme.
e. Relaţii între cele trei mărimi medii
Arată forma unei distribuţii:
1. Când x  Mo  Me distribuţia este simetrică.
2. Când x  Me  Mo distribuţia este asimetrică la dreapta (asimetrie pozitivă).
3. Când x  Me  Mo distribuţia este asimetrică la stânga (asimetrie
negativă).
- f. Quartilele
- sunt valori ale variabilei care împart volumul eşantionului în 4 părţi
egale.
- reprezentare grafică şi mod de calcul ( Q1, Q2, Q3).
g. Decile
- decila unu (D1) şi decila 9 (D9).
2.2. Indicatori ai dispersiei (variaţiei)
Definire:
- dispersia exprimă gradul de variaţie a valorilor individuale ale unei
variabile faţă de nivelul mediu.
- aprecierea fenomenului de dispersie al unei distribuţii permite
identificarea gradului de reprezentativitate a mediei unei
distribuţii.
Indicatori sintetici ai dispersiei:

1. Abaterea medie liniară
xi  x
, respectiv  x i  x  ni
i
i d
d  ni
n i
 arată cu cât variază, în medie, valorile xi ale variabilei faţă de nivelul mediu al
distribuţiei, în sens pozitiv şi negativ.
 se exprimă în aceeaşi unitate de măsură cu cea a variabilei.
2. Varianţa
 (x  x)
i
2 2
 ( xi  x )  ni
s2  i s2  i
n , respectiv  ni
i
Varianţa este întotdeauna pozitivă, nu are unitate de măsură şi nu se
interpretează.
Prin ridicarea la pătrat a abaterilor valorilor xi faţă de medie
 se exprimă în procente.
 valori ridicate ale acestui coeficient (v>50%) arată o distribuţie eterogenă,
care se caracterizează printr-o variaţie mare a valorilor x i faţă de nivelul
mediu şi o medie nereprezentativă.
 este sensibil faţă de valoarea mediei: cu cât media este mai apropiată de zero,
cu atât coeficientul de variaţie este mai dificil de folosit (tinde spre infinit).
5. Intervalul interquartilic (lungimea intervalului interquartilic)
IQ=Q3-Q1.
- cuprinde 50% din volumul eşantionului.
 În mod sintetic, cele mai importante caracteristici numerice ale unei

distribuţii pot fi “cuplate” astfel:
 media - abaterea standard (valoare absolută) - coeficientul de variaţie
(valoare relativă)
 mediana - intervalul interquartilic (valoare absolută).
2.3. Indicatori ai formei
1. Asimetria:
- reprezintă o deviere de la forma simetrică a unei distribuţii.
Asimetria poate fi apreciată:

- pe cale grafică: curba frecvenţelor, diagrama box-plot.
- pe cale numerică: - prin calculul coeficientului de asimetrie Fisher
(Skewness):  3
1  3
s
2. Boltirea
- este definită prin compararea distribuţiei empirice cu distribuţia normală
din punctul de vedere al variaţiei variabilei X şi a frecvenţei ni.
Boltirea poate fi apreciată:
– pe cale grafică: curba frecvenţelor.
- numeric: prin calculul coeficientului de boltire Fisher (kurtosis):
 
 2  42  3  44  3
2 s
3. Analiza seriei folosind metode grafice
a. Poligonul frecvenţelor:
- construirea acestuia presupune găsirea locului geometric al punctelor A i de
coordonate (xi,ni) sau (xi,fi) şi unirea acestora prin segmente de dreaptă.
- aproximează forma unei distribuţii.
b. Curba frecvenţelor:
- presupune ajustarea printr-o linie curbă, continuă a poligonului frecvenţelor.
- aproximează mai bine forma de distribuţie a colectivităţii după variabila
considerată.
c) Diagrama “box-plot” sau “box-and-whiskers”
 Forma diagramei (xmin, D1, Q1, Q2, Q3, xmax,, D9);
Avantaje:
- permite identificarea punctelor extreme;
- permite aprecierea nivelului mediu (Me), dispersiei şi asimetriei unei
distribuţiei;
- facilitează compararea mai multor distribuţii (prin reprezentarea simultană a
diagramelor).
B. Variabilă continuă
1. Prezentarea seriei statistice
- gruparea unităţilor statistice este realizată pe intervale de variaţie.
Observaţie:
- Gruparea pe intervale de variaţie duce la pierderea unei părţi a informaţiei
iniţiale.
2. Prelucrarea seriei statistice folosind metode grafice

a. Histograma
b. Poligonul frecvenţelor
c. Curba frecvenţelor
3. Indicatori ai statisticii descriptive

- se calculează în mod identic, prin “discretizarea” variabilei (calculul
mijlocului intervalelor de variaţie).
2. Analiza unei serii univariate
2.1. Variabilă cantitativă
2.2. Variabilă calitativă
I. Tipuri de variabile
A. Variabile nominale
B. Variabile ordinale
A) Variabile nominale
• Pentru a reprezenta structura pe categorii la nivelul unui eşantion se calculează
frecvenţe relative;
• Reprezentarea frecvenţelor unui eşantion se realizează folosind diagramele:
dreptunghiul şi cercul de structură (Bar Chart sau Pie Chart).
• Indicatori specifici: frecvenţe relative, modul.
masc
33,3%
fem
66,7%
Figura 1. Distribuţia studenţilor unei

grupe
pe sexe, la 1 ianuarie 2011
B) Variabile ordinale
• Diagramele Bar Chart sau Pie Chart.
• Indicatori specifici: frecvenţe relative, modul şi quartilele.
Analiza unei serii statistice bivariate
1. Distribuţie bidimensională cu o variabilă exprimată cantitativ şi
o variabilă exprimată calitativ; Distribuţie marginală; Distribuţie
condiţionată
2. Frecvenţe absolute marginale, parţiale şi condiţionate
3. Frecvenţe relative marginale, parţiale şi condiţionate
4. Medii condiţionate (de grupă), media marginală și media totală
5. Varianțe condiţionate (de grupă), varianța marginală și varianța
totală.
1
Exemplu de distribuție bidimensională
În urma grupării unui număr de 100 de firme mici după variabilele:
X - numărul de salariati, variabilă cantitativă discretă xi  1,6
Y - județul de aparteneta a firmei, variabilă calitativă y j   Bc, Sv, Is
Yj Y
ni.
Bc Bc Sv Sv Is Is
1 1 3 3 6 6 16 1625
2 2 4 4 4 4 12 1220
3 3 3 3 3 3 9 9 15
XiX 3 4 7 7 14
4 4 3 4
5 5 2 2 5 5 6 6 13
6 6 4 4 3 3 6 6 13
n.jn.j 19 19 25 25 56 56100
1. Distribuţie bidimensională
O serie bivariată prezintă variaţia simultană a valorilor
corespunzătoare unităţilor unui colectivități după două variabile de
grupare:
- variabila X: xi , i  1, m si variabila Y: y j , j  1, p
Frecvențele absolute nij poartă denumirea de frecvențe parțiale și
reprezintă numărul unităților statistice care iau simultan valoarea xi
pentru variabila X si valoarea yj pentru variabila Y.
Distribuţia bivariată este reprezentată de mulțimea ordonată a
 
tripletelor: xi , y j , nij , i  1, m, j  1, p
Presupunem că variabila X este o variabilă cantitativă în timp ce
variabila Y este o variabilă calitativă.
3
2. Frecvenţe absolute marginale și
frecvențele absolute parţiale
Frecvențele absolute nij poartă denumirea de frecvențe absolute

parțiale și reprezintă numărul unităților statistice care iau simultan
valoarea xi pentru variabila X si valoarea yj pentru variabila Y sunt.
Frecvențele absolute marginale ni. și n.j reprezintă numărul
unităților statistice care iau valoarea xi respectiv valoarea yj.
Relațiile dintre frecvențele
p absolute
m marginale și frecvențele
absolute parțiale: ni   nij și n j   nij .
j 1 i 1
Volumul colectivității, în cazul unei distribuții bidimensionale se

notează cu n.. și se poate calcula printr-una din relațiile:
m p m p
n    n i   n  j   n ij
i 1 j1 i 1 j1 4
3. Frecvenţe relative marginale, parţiale şi
condiţionate
n ij
1. Frecvenţe relative parţiale: f ij 
n 
m p m p
unde n    n i   n  j   n ij
reprezintă efectivul total.
i 1 j1 i 1 j1
n i nj
2. Frecvenţe relative marginale f i  n respectiv f  j  n
 
p m
unde ni   nij , n j   nij reprezintă frecvențele marginale

j 1 i 1
absolute.
n
ij
3. Frecvenţe relative condiţionate i / j n j  fixa cu i  1, m
f 
j
n ij
f j/ i  i - fixa cu j  1, p
n i 5
1. Distribuţia marginală și distribuţia
condiţionată
În cadrul unei distribuţii bivariate se disting:

a) Două distribuţii marginale p
- Distribuţia marginală în X :  x i , n i  , i  1, m si ni   nij
j 1
- Distribuţia marginală în Y :  y j , n  j , j  1, p si n j   nij

m
i 1
b) m+p distribuţii distribuţii condiţionate
- p distribuții condiționate ale variabilei X condiționate de Y = yj:
 
X/Y=yj: x i , n ij , i  1, m si j  fixat cu j  1, p
- m distribuții condiționate ale variabilei Y condiționate de X = xi:
 
Y/X=xi: y j, n ij , j  1, p si i  fixata cu i  1, m
6
4. Medii condiţionate (de grupă), media
marginală și media totală
1. Medii condiţionate (medii de grupă) – reprezintă media
variabilei X la nivelul grupei j
m
 x n i ij m
xj  i 1
, cu n j   nij , j  1, p
n j i 1
2. Media generală - reprezintă media variabilei X la nivelul întregii

colectivități observate
x
j
j  n j x
j
j  n j  x  n
i j
i ij  x n
i i
x    i
n n n
n
j
j
7
5. Varianțe condiţionate (de grupă), media
varianțelor de grupă și varianța totală
->STOP
1. Varianţe condiţionate (varianţe de grupă) - măsoară influenţa
factorilor întâmplători, la nivelul fiecărei grupe.
m
 i j  nij
( x  x ) 2
s 2j  i 1
pentru Y  yj
n j
b. Media varianţelor condiționate/ de grupă –măsoară variația

medie a unităților statistice observate, datorată factorilor
întâmplători, față de meidia grupei de care aparțin.
p
2
 s j n j
j 1
s2  p
 n j
j 1 8
c. Varianţa mediilor de grupă/condiționate (varianţa între grupe
sau intergrupe) – măsoară variația medie a unităților statistice
observate, datorată factorilor esențiali, de grupare, față de media
p
generală. 2
( x  x )  n j j
j 1
s x2 j  p
 n j
j 1
d. Varianţa generală – măsoară variația medie a unităților statistice
observate, sub influenţa simultană a factorilor aleatori și a factorilor
esențiali, de grupare.m p m
 (x  x)
i
2
 ni  i  nij
j
( x
i
 x ) 2
s x2  i
m

n
n i
i 9
Relații între varianțe
Variația datorată influenței simultane a factorilor întâmplători şi
factorilor esenţiali = Variaţia datorată influenței factorilor
întâmplători + Variaţia datorată influenţei factorilor esenţiali
s s s
2
x
2 2
xj
10
Gradul de influenţă al celor două categorii de factori se poate măsura
cu ajutorul a doi coeficienţi:
Coeficientul influenţei factorului de grupare ( k1 ):
s X2 j
k1  2
100
s
Coeficientul influenţei factorilor întâmplători sau reziduali (k2):
s2
k 2  2 100
s
k1  k 2  1 sau 100%
Interpretare - cu cât valoarea lui k1 este mai mare, cu atât factorul

esenţial (de grupare) are o influenţă mai importantă asupra variaţiei
variabilei X. 11
Calculul mediilor condiţionate
(medii pe grupe)
m
 xi  nij m
i 1
xj  , cu n j   nij , j  1, p
n j i 1
x1 : vârsta medie a persoanelor din mediul urban
x2 : vârsta medie a persoanelor din mediul rural

Calculul mediilor condiţionate (medii pe grupe)
Urban
j=1
Interpretare: Persoanele din mediul urban au, în medie, vârsta de 39,09 ani
Rural
j=2
Interpretare: Persoanele din mediul rural au, în medie, vârsta de 54,70 ani
Calculul mediilor pe total
p
 x j  n j
j 1
x p
.
 n j
j 1
2
 x j  n j
j 1 x1  n1  x2  n2
x 
2
n1  n2
 n j
j 1
Interpretare: Persoanele din eșantion au, în medie, vârsta

de 48,57 ani
14
Calculul varianţelor condiţionate
(varianţe de grupă)
- măsoară variaţia în cadrul unei grupe (intragrupă).
 i j  nij
( x  x ) 2
s 2j  i 1
n j
s12: Varianța persoanelor din mediul urban;
s22: Varianța persoanelor din mediul rural.

Calculul varianţelor condiţionate (varianţe de grupă)
măsoară diferențele dintre indivizii unei grupe (intragrupă)
Urban
j=1
Rural
j=2
Calculul mediei varianţelor de grupă
măsoară, la nivel general, diferențele dintre indivizii de același fel (din aceeași grupă)
p
2
 s j  n j
j 1
s2  p
 n j
j 1
2
2
 s j  n j
j 1 s12  n1  s 22  n 2
s2  
2
n1  n 2
 n j
j 1
Calculul varianţei între grupe (varianţa intergrupe)
măsoară, la nivel general, diferențele dintre indivizii din grupe diferite
p
2
 ( x j  x )  n j
j 1
s x2 j  p
 n j
j 1
2
2
 ( x j  x )  n j
j 1 ( x1  x ) 2  n1  ( x2  x ) 2  n2
s x2 j  
2
n1  n2
 n j
j 1
Calculul varianţei generale
măsură generală a diferențelor dintre indivizi
s s s
2
X
2
xj
2
Măsurarea gradului de influenţă a celor două categorii de factori
Coeficientul influenţei sx2j
factorului de grupare k1  2
100
s X
Coeficientul influenţei s2
k2  2 100
factorilor întâmplători sX
Dacă k1<k2, atunci factorul de grupare nu are o influență semnificativă asupra

variației variabilei numerice; în acest caz, varianţa din interiorul grupelor este
mai mare decât varianţa dintre grupe.
Există diferenţe mai mari de comportament între unitățile statistice din aceeaşi
grupă decât între unitățile statistice din grupuri diferite.
Prin urmare, nu putem spune că gruparea salariaților în funcţie de mediul de
rezidență a dus la o omogenizare privind vârsta.
Rezultatul este că, cel mai probabil, mediul de rezidență nu influenţează variaţia
vârstei.
Grile statistica

statistice sunt:
a. H0: µ ≠µ0, H1: µ =µ0;
b. H0: µ =µ0, H1: µ >µ0;
c. H0: µ =µ0, H1: µ≠µ0.
volumul populatiei;
populatii.
c. O statistica.
a. 75%;
b. 95%;
c. 68,2%.

a. 0,1915;
b. 0,3085;
c. 0,5915.
a. [7,5260 ; 9,3424];
b. [8,0736 ; 8,2464];
c. [8,1260 ; 9,2020].

ipoteze statistice:
a. H0: µ0=46, H1: µ0<46;
b. H0: µ=10, H1: µ≠10;
c. H0: µ=46, H1: µ≠46.
seriei
referinta.
masculine este:
a. [22,6 ; 37,4]%;
b. [62,2 ; 77,4]%;
c. [11,5 ; 25,7]%.
a. 2350
b. 753
c. 1060
a. [146,57 ; 153,42] mil. euro;
b. [50; 250] mil. euro;
c. [115,78 ; 184,22] mil.euro.
0,5 este:
a. 24,17%;
b. 50%;
c. 62,47%.
adevarata:
0,78)
a. 0,75;
b. 0,0062;
c. 0,9938.
a) 4,3%
b) 1,5%
c) 6,7%
a) 0,289
b) 0,532
c) 0,341
a) (7,5260 - 9,3424)
b) (8,1280 - 9,2020)
c) (8,0736 - 8,4264)
afirmaţiile:

cele 2 regiuni ;

a). M (θ̂)=θ
(întâmplători).

(intergrupe)
(intragrupe)
risc de 5%;
variatiei
Explicata 350 3
(intergrupe)
Reziduala 150 21
(intragrupe)
Totala 500 24

salariului
rezultate:
variatiei
Explicata 130 4
(intergrupe)
Reziduala 250 95
(intragrupe)
este 99.
rezultate:
percent percent
Feminin 6 60.0 60.0 100.0
Total 10 100.0 100.0
populaţiei.

variatiei
Totala TSS 440 202
Anii 2010 2011 2012 2013
cu 50%
cu 150%
de 1,25 ori .
2010 2011
Trim. I 1 3
Trim. II 3 5
Trim. III 2 4
Trim. IV 4 7
mld. lei pe an;
198% pe trimestru.
elevilor:
a. 47,72%
b. 12,28%
c. 2,15%.
acest caz:
a. a=0,1331
b. a=0,0675
c. a=0,92.
lOMoARcPSD|7903320
Tipuri grile EVP Bazele statisticii an I ID 2020-rezolvate
Bazele statisticii (Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași)
StuDocu nu este sponsorizat sau avizat de nicio universitate

Desc?rcat de Sebastian George Ioan (sebigeorge2001@yahoo.com)
lOMoARcPSD|7903320
---------------------------------------------------------------------
1) Se consideră distribuţia firmelor dintr-o localitate după numărul de
salariaţi înregistraţi în luna ianuarie 2018. Variabila statistica, în acest
caz, este reprezentată de
a) ansamblul firmelor
b) o firmă
c) numărul de salariaţi
---------------------------------------------------------------------
2) Care din următoarele variabile sunt variabile numerice (cantitative)?
a) talia, greutatea, salariul
b) sexul persoanelor, starea civilă, domiciliul
c) nivelul de studii absolvite
---------------------------------------------------------------------
3) Sunt discrete următoarele variabile:
a) sexul persoanelor, starea civilă, domiciliul
b) numărul de membri ai unei gospodării, numărul de angajaţi ai unei
firme
c) salariul lunar, venitul gospodăriilor, PIB/locuitor
---------------------------------------------------------------------
4) Pentru un eşantion de angajaţi repartizaţi după variabila salariul anual ($)
s-au obţinut rezultatele din tabelul de mai jos.
Statistics
Current Salary
N Valid 474
Missing 0
Mean $34,000.00
Median $28,000.00
Mode $30,500
50 $28,000.00
75 $37,000.00

lOMoARcPSD|7903320

a) în medie, un angajat câştigă anual 34000$ Me=Q3
b) jumătate dintre angajaţi câştigă între 24000$ şi 37000$ Q3-
Q1=50%
c) un sfert dintre angajaţi au salariul între 24000$ şi 28000$ Q2-
Q1=25%
d) jumătate din salariaţi câştigă mai puţin de 28000$ annual Q2=Me
---------------------------------------------------------------------
5) Pentru un eşantion de angajaţi s-au obţinut următoarele rezultate cu
privire la nivelul salariului ($):

lOMoARcPSD|7903320
Statistics
Current Salary
N Valid 474
Missing 0
Mean $34,419.57
Std. Error of Mean
$784.311
Median $28,875.00
Mode $30,750
Std. Deviation
$17,075.661
Variance 291578214,453
Skewness 2,125
Std. Error of Skewness
,112
Kurtosis 5,378
Std. Error of Kurtosis
,224
Range $119,250
Minimum $15,750
Maximum $135,000
Sum $16,314,875
50 $28,875.00
75 $37,162.50
Se poate aprecia că:

a) repartiţia angajaţilor după salariu este asimetrică la
dreapta(Mo<Me<x(media=mean))
b) repartiţia angajaţilor după salariu este asimetrică la stânga(Mo>Me>x)
c) repartiţia angajaţilor după salariu este leptocurtică K=5,37>0 Adevarat
---------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------
6) 25% din salariaţii unei întreprinderi au un salariu de cel mult 2500 lei.
a) quartila unu
b) mediana
c) quartila trei
---------------------------------------------------------------------
7) Distribuţia a n familii dintr-un bloc, după numărul de copii (X), la un
moment dat, se prezintă astfel :
xi 0 1 2 3 4
ni 5 15 20 10 5
Ponderea familiilor care au cel mult 2 copii este :
a) 72,7%(5+15+20)/ni => 40/55(se calc Fi crescator-care reprezinta cel mult)
b) 40%/
c) 2%
---------------------------------------------------------------------
8) Pentru două judeţe, A şi B, s-a înregistrat rata şomajului (%) în perioada

lOMoARcPSD|7903320
judetul_B
judetul_A
4 6 8 10 12 14 16 18 20 22

judeţul B
şomajului
---------------------------------------------------------------------
9) Cheltuielile lunare (milioane lei) pentru plata serviciilor şi a dobânzilor la
creditele luate de un eşantion format din 8 familii sunt: X: (4, 6, 12, 7, 8,
10, 27, 16)
Pentru această distribuţie sunt valabile rezultatele:
a) Mo = 27
b) x = 11,25 milioane lei(90/8)
c) Me = 9( serie cu nr par (4,6,7,8,10,12,16,27) (8+10)/2
---------------------------------------------------------------------
10). Distribuţia unui eşantion de 200 de firme din judeţul Iaşi după profitul
lunar, obţinut in anul 2012, este caracterizată prin următoarele valori: x = 180
milioane şi s2= 361. Abaterea medie pătratică (abaterea standard) arată
că=>abaterea S= =19 mil
a) o firmă obţine un profit lunar care se abate de la profitul mediu cu 19
milioane lei
b) o firmă obţine un profit lunar care se abate, în medie, de la profitul mediu, cu
c) o firmă obţine un profit lunar care se abate, în medie, de la profitul mediu, cu
d) o firmă obţine un profit lunar mai mare decât profitul mediu cu 19 milioane
lei
---------------------------------------------------------------------
Număr 0 1 2 3 4
copii
Număr 3 10 18 3 2
familii

lOMoARcPSD|7903320
Pentru exemplul dat, valoarea modului este:

a) Mo = 2 copii(xi cu valoare ni cea mai mare)
b) Mo = 18 copii
c) Mo = 32 copii
---------------------------------------------------------------------
12) Diagramele box-plot obţinute pentru distribuţia angajaţilor a două firme
după salariul lunar (euro) obţinut sunt prezentate mai jos:
Care dintre interpretările următoare sunt corecte?

a) Angajaţii de la firma A obţin un salariu mediu lunar mai mare decât angajaţii
de la firma B
b) Distribuţia angajaţilor după salariul obţinut este mai omogenă în cazul firmei
B decât în cazul firmei A
c) 50% dintre angajaţii firmei A obţin un salariu lunar mai mic de 400 euro în
timp ce 50% din angajaţii firmei B obţin un salariu lunar mai mic de 350 euro
d) 75% dintre angajaţii firmei B obţin un salariu mediu lunar mai mare de 250
euro
---------------------------------------------------------------------
x 25 ani s 2 9.
sunt:
a) v=12% şi arată că media distribuţiei este reprezentativă(v=s/x=3/25)
b) v=36% şi arată că media distribuţiei este reprezentativă
--------------------------------------------------------------------
14) Un coeficient de boltire (k) egal cu - 4 arată:
a) o distribuţie leptocurtică
b) o distribuţie mezocurtică
c) o distribuţie platicurtică
1) 25% din salariaţii unei întreprinderi au un salariu de cel mult 1000 RON.
a) quartila unu
b) mediana
c) quartila trei

lOMoARcPSD|7903320


a) Mo 2 copii
b) Mo 18 familii
c) Mo 32 familii

x 30 ani s 2 16.
sunt:
a) v=13,33% şi arată că media distribuţiei este reprezentativă
b) v=1,2% şi arată că media distribuţiei este reprezentativă


6) Distribuţia studenţilor dintr-o serie după nota obţinută la un examen în sesiunea

iunie 2009 se prezintă astfel:
Nota Nr. Ni cresc-cel
9(xi) Studenţi(ni) mult
4 10 10
5 25 10+25=35
6 40 10+25+40=75
7 55 75+55=130
8 60 130+60=190
9 15 190+15=205
10 5 205+5=210
TOTAL 210
a) 130 studenţi

lOMoARcPSD|7903320
b) 190 studenţi
c) 80 studenţi
7) Distribuţia studenţilor dintr-o serie după nota obţinută la un examen în

sesiunea iunie 2009 se prezintă astfel:
Nota Nr. fi =ni/n Fi desc -
studenţi cel
putin=pest
e
4 10 10/210*10 95,24+4,7
0=4,76 6=100
5 25 25/210*10 83,33+11,
0=11,91 91=95,24
6 40 40/210*10 64,28+19,
0=19,05 05=83,33
7 55 55/210*10 38,09+26,
0=26,19 19=64,28
8 60 60/210*10 9,52+28,5
0=28,57 7=38,09
9 15 15/210*10 2,38+7,14
0=7,14 =9,52
10 5 5/210*100 2,38
=2,38
TOTAL 210 100
a) 64,28%
b) 28,57%
c) 38,09%
8) Valoarea vânzărilor (mld. lei) înregistrate de niste firme se prezintă astfel:

10, 12, 15, 18, 10. Pentru exemplul dat, sunt corecte afirmaţiile:
Seria. 10,10, 12, 15, 18.
a) vânzările medii sunt de 13 mld .lei----media arit x=suma(xi)/n=65/5=13 mil
b) jumătate din firme au vânzări de până la 10 mld. lei, iar jumătate din firme au
peste 10 mld. Lei===Me=> Ume=(n+1)/2=6/2=3, x3=12
c) cele mai multe firme au vânzări de 10 mld. Lei=> Mo=xi cu ni max, ni=2 pt
xi=10
9) Distribuţia firmelor dintr-o localitate după valoarea cifrei de afaceri realizate

în anul 2010 este caracterizată prin următoarele valori: x 17 mld . lei ;
Mo 10 mld . lei ; Me 12 mld . lei ; s 2 9 . Pentru exemplul dat, sunt corecte
afirmaţiile:
a) distribuţia este asimetrică la dreapta(Mo<Me<x)
b) media distribuţiei este reprezentativă(v=s/x=3/17*100=17.64<50%)

lOMoARcPSD|7903320
c) cele mai multe firme au înregistrat o cifră de afaceri de 12 mld.

Lei(Mo=10mil)
10) Distribuţiile studenţilor din două serii (seria 1 şi seria 2) după nota obţinută
la un examen în sesiunea ianuarie 2012 se prezintă astfel:
NOTA_1
NOTA_2
3 4 5 6 7 8 9 10 11

a) 50% din numărul total al studenţilor din prima serie au obţinut o notă de
până la 6

lOMoARcPSD|7903320
b) 75% din numărul total al studenţilor din a doua serie au obţinut o notă de
până la 8
c) distribuţia studenţilor din prima serie se caracterizează printr-o dispersie
mai mare
11. Se cunosc următoarele rezultate privind vârsta înregistrată pentru un

eşantion de persoane:
Mean 23.57
Standard Error 0.45
Median 23.00
Mode 22.00
Kurtosis(K) -1.06
Skewness(Sk) 0.33
Range 8.00
Minimum 20.00
Maximum 28.00
Sum 707.00
Count 30.00
Indicatorii formei (Skewness-pt asimetrie, Kurtosis-pt boltire).

Dupa cum stiti forma unei distributii poate fi identificata atat prin intermediul
graficelor, cat si
prin intermediul unor indicatori. Asadar:
-
pentru asimetrie avem coeficientul Skewness = 0.33(din tabel) (daca SK < 0 =>
distributia este asimetrica la stanga, intrucat SK > 0- distributia noastra este
asimetrica la
dreapta, iar daca Sk= 0 – distributia este simetrica);
-
pentru boltire avem coefiecientul de boltire Kurtosis = -1.06 (daca K>0 ->
distributia este
leptocurtica, intrucat k<0 – distributia este platicurtica, iar k=0 -> distributia
este
mezocurtica).
a) cele mai multe persoane au o vârstă de 23 de ani;(Mo)
(v=s/x=2.46/23.57=10.44
c) distribuţia este asimetrică şi platicurtică.? Mo<Me<x---asimerica la dreapta,
SK=0.33>0, platicurtica K=-1,06<0

lOMoARcPSD|7903320
12. Pentru un eşantion de angajaţi repartizaţi după variabila salariul anual

($) s-au obţinut rezultatele din tabelul de mai jos.
Statistics
Current Salary
N Valid 474
Missing 0
Mean $34,000.00
Median $28,000.00
Mode $30,500
50 $28,000.00
75 $37,000.00

a) în medie, un angajat câştigă anual 34000$ Me=Q3=37000$
b) jumătate dintre angajaţi câştigă între 24000$ şi 37000$ Q3-Q1=50%
c) un sfert dintre angajaţi au salariul între 24000$ şi 28000$ Q2-Q1=25%
d) jumătate din salariaţi câştigă mai puţin de 28000$ anual Q2=Me
13. Pentru două judeţe, A şi B, s-a înregistrat rata şomajului (%) în perioada

lOMoARcPSD|7903320
judetul_B
judetul_A
4 6 8 10 12 14 16 18 20 22

judeţul B
şomajului

lunar obţinut (sute lei) prezentată astfel:
Mediul Salariu
9 12 15 20
Urban 1 5 7 15
Rural 6 4 2 1

Rezolvare

lOMoARcPSD|7903320

lOMoARcPSD|7903320

lunar obţinut (sute lei), prezentată astfel:
Mediul Salariu
8-10 10-12 12-14 14-16
Urban 1 5 7 15
Rural 6 4 2 1

d) coeficientul de variaţie a salariilor din mediul urban faţă de salariul mediu
este de 12,98%.
Rezolvare

lOMoARcPSD|7903320

lOMoARcPSD|7903320

lOMoARcPSD|7903320

lOMoARcPSD|7903320

BAZELE STATISTICII
Conf.univ.dr. Ciprian Chirilă

2. Analiza unei serii statistice univariate
2.1. Variabile cantitative
1. Prezentarea seriei (distribuţiei) statistice

- seria simplă X:(xi), cu i=1,n , când n1=n2= … =ni=1
 xi 
- seria cu frecvenţe diferite X:   , când ni≠nj.
 ni 
• Frecvenţe absolute cumulate crescător (Ni  )
sau descrescător (Ni  )
- exprimă numărul de unităţi statistice cumulate “până la”
sau “peste” nivelul considerat al caracteristicii, adică
i
N i  N i 1   ni   n h
h 1
m
N i  N i 1   ni   nh
h i
• Frecvenţe relative cumulate crescător (Fi  )
sau descrescător (Fi  )
- exprimă ponderea unităţilor statistice cumulate “până

la” sau “peste” nivelul considerat al caracteristicii, adică
2. Caracterizarea seriei folosind metode grafice
a. Poligonul frecvenţelor:
- construirea acestuia presupune găsirea locului geometric al
punctelor Ai de coordonate (xi,ni) sau (xi,fi) şi unirea
acestora prin segmente de dreaptă.
- aproximează forma unei distribuţii.
b. Curba frecvenţelor:
- presupune ajustarea printr-o linie curbă, continuă a
poligonului frecvenţelor.
- aproximează mai bine forma de distribuţie a colectivităţii
după variabila considerată.
Presupune calculul indicatorilor statisticii descriptive,
cunoscuţi şi sub denumirea de caracteristici numerice ale
unei distribuţii.
3.1. Indicatori ai tendinţei centrale (mărimi medii)
a. Definire:
- mediile sunt acele valori în jurul cărora se repartizează
unităţile unei populaţii.
- cele mai importante mărimi medii sunt media artitmetică,
modul şi mediana .
b. Media aritmetică ( x )
- Media aritmetică este valoarea pe care am observa-o dacă
unităţile statistice ar înregistra aceleaşi valori ale variabilei
(dacă nu ar exista variaţii ale valorilor înregistrate de
unităţile statistice).
- Mod de calcul în cazul seriilor simple şi seriilor cu frecvenţe

diferite (variabilă discretă).
 Media simplă:  xi
i
x
n
 Media ponderată.
 x i  ni
x i sau x   xi  f i
 ni i
i
Observaţie:
Media aritmetică este sensibilă la prezenţa valorilor extreme
(outliers).
Cele mai importante proprietăţi ale mediei aritmetice:
1. Media unei distribuţii este o valoare internă:
xmin≤ x ≤xmax.
2. Media este o mărime normală: suma abaterilor valorilor

individuale ale unei variabile X de la media lor este egală cu
zero.
c. Modul (Mo)
 este valoarea variabilei cea mai frecvent observată într-o
distribuţie, adică valoarea xi care corespunde frecvenţei
maxime (nimax).
Observaţie:
 modul poate fi aflat doar în cazul seriilor cu frecvenţe
diferite.
 o distribuţie poate avea una, două sau mai multe valori
modale (serii unimodale, bimodale sau plurimodale).
Interpretare: Cele mai multe unităţi înregistrează valoarea

modală.
d. Mediana (Me)
- este acea valoare a variabilei unei serii ordonate, crescător sau
descrescător, până la care şi peste care sunt distribuite în
număr egal unităţile colectivităţii: jumătate din unităţi au
valori mai mici decât mediana, iar jumătate au valori mai mari
decât mediana.
- corespunde locului unităţii mediane calculate astfel:
Me n1
U 
2
Aflarea medianei se face diferit în funcţie de tipul seriei:
1. Serii simple:
- număr impar de termeni.
- număr par de termeni.
2. Serii cu frecvenţe diferite

- se calculează unitatea mediană (UMe).
- se calculează N i 
- se află prima valoare N i  U Me
- valoarea xi corespunzătoare acesteia este Me.
Observaţie:
- mediana nu este influenţată de valorile extreme.
e. Relaţii între cele trei mărimi medii
Arată forma unei distribuţii:
1. Când x  Mo  Me distribuţia este simetrică.
2. Când x  Me  Mo distribuţia este asimetrică la dreapta
(asimetrie pozitivă).
3. Când x  Me  Mo distribuţia este asimetrică la stânga
(asimetrie negativă).
f. Quartilele
- sunt valori ale variabilei care împart volumul eşantionului în
4 părţi egale.
- reprezentare grafică şi mod de calcul ( Q1, Q2, Q3).
g. Decile
- decila unu (D1) şi decila 9 (D9).
h. Reprezentarea diagramei “box-plot” sau “box-and-whiskers”

 Forma diagramei (xmin, D1, Q1, Q2, Q3, D9, xmax,);
 Avantaje:
- permite aprecierea nivelului mediu (Me), dispersiei şi
asimetriei unei distribuţiei;
- facilitează compararea mai multor distribuţii (prin
reprezentarea simultană a diagramelor).
Diagrama box-plot
1
NOTA
3 4 5 6 7 8 9 10 11
Analysis weighted by NRSTUD

NOTA_1
NOTA_2
3 4 5 6 7 8 9 10 11
3.2. Indicatori ai dispersiei (variaţiei)
Definire:
- dispersia exprimă gradul de variaţie a valorilor individuale
ale unei variabile faţă de nivelul mediu.
- aprecierea fenomenului de dispersie al unei distribuţii
permite identificarea gradului de reprezentativitate a mediei
unei distribuţii.
Indicatori sintetici ai dispersiei:

1. Abaterea medie liniară
 xi  x  x i  x  ni
i
i d
d , respectiv  ni
n i
 arată cu cât variază, în medie, valorile xi ale variabilei faţă
de nivelul mediu al distribuţiei, în sens pozitiv şi negativ.
2. Varianţa
2
 ( x i  x )  ni
2
 ( xi  x ) s2  i
s2   ni
i
n
, respectiv i
Varianţa este întotdeauna pozitivă, nu are unitate de măsură

şi nu se interpretează.
Prin ridicarea la pătrat a abaterilor valorilor xi faţă de medie
creşte “influenţa” valorilor extreme asupra nivelului
varianţei.
3. Abaterea standard (s)

 arată cu cât variază, în medie, valorile xi ale variabilei faţă
de nivelul mediu al distribuţiei, în sens pozitiv şi negativ.
4. Coeficientul de variaţie (v)

s
v   100
x
 se exprimă în procente.
 valori ridicate ale acestui coeficient (v>50%) arată o
distribuţie eterogenă, care se caracterizează printr-o variaţie
mare a valorilor xi faţă de nivelul mediu şi o medie
nereprezentativă.
 este sensibil faţă de valoarea mediei: cu cât media este mai
apropiată de zero, cu atât coeficientul de variaţie este mai
dificil de folosit (tinde spre infinit).
5. Intervalul interquartilic
IQ=Q3-Q1.
- cuprinde 50% din volumul eşantionului.
6. Coeficientul de variaţie interquartilic

Q3  Q1
VQ  2  100
Me
 În mod sintetic, cele mai importante caracteristici numerice
ale unei distribuţii pot fi “cuplate” astfel:
 media - abaterea standard (valoare absolută) - coeficientul de
variaţie (valoare relativă)
 mediana - intervalul interquartilic (valoare absolută) -
coeficientul de variaţie interquartilic (valoare relativă)
3.3. Indicatori ai formei
1. Asimetria:
- reprezintă o deviere de la forma simetrică a unei distribuţii.
Asimetria poate fi apreciată:

- pe cale grafică: curba frecvenţelor, diagrama box-plot.
- pe cale numerică: - prin calculul indicatorilor de asimetrie
(Skewness).
a.
b. Coeficientul de asimetrie Fisher
3
1 
s3
2. Boltirea
- este definită prin compararea distribuţiei empirice cu
distribuţia normală din punctul de vedere al variaţiei
variabilei X şi a frecvenţei ni.
Boltirea poate fi apreciată:
– pe cale grafică: curba frecvenţelor.
- numeric: prin calculul indicatorilor boltirii (kurtosis).
a.
b. Coeficientul de boltire Fisher:
4 4
2   3  3
2
2
s 4
3.4. Indicatorii statisticii descriptive în
Excel
Column1
Mean 8.6
Median 8
Mode 10
Kurtosis -0.14315
Skewness -0.40554
Range 8
Minimum 4
Maximum 12
Sum 258
Count 30
1. Prezentarea seriei statistice
- gruparea unităţilor statistice este realizată pe intervale de
variaţie.
Observaţie:
- Gruparea pe intervale de variaţie duce la pierderea unei părţi
a informaţiei iniţiale.
2. Prelucrarea seriei statistice folosind metode grafice

a. Histograma
b. Poligonul frecvenţelor
c. Curba frecvenţelor
d. Curba frecvenţelor cumulate:
- este reprezentarea grafică a funcţiei de repartiţie a
frecvenţelor unei variabile: F(X<xi).
3. Indicatori ai statisticii descriptive

- se calculează în mod identic, prin “discretizarea” variabilei
(calculul mijlocului intervalelor de variaţie).
2. Analiza unei serii univariate
2.1. Variabilă cantitativă
2.2. Variabilă calitativă
I. Tipuri de variabile
A. Variabile nominale
B. Variabile ordinale
II. Reprezentare grafică
a) Variabile nominale:
• Pentru a reprezenta structura pe categorii la nivelul unui
eşantion se calculează frecvenţe relative;
• Reprezentarea structurii unui eşantion se realizează folosind
diagrame de structură: dreptunghiul, pătratul şi cercul de
structură (Bar Chart, Pie Chart).
b) Variabile ordinale:
Reprezentarea structurii unui eşantion se realizează folosind
diagrame de structură (Bar Chart, Pie Chart)
Exemplu:
masc
33,3%
fem
66,7%
Figura 1. Distribuţia studenţilor unei grupe

III. Indicatori statistici specifici
a) Variabile nominale:
1. Mărimi relative
- frecvenţe relative (fi)
2. Indicatori ai tendinţei centrale

- modul arată categoria cea mai frecvent observată.
b) Variabile ordinale:
1. Mărimi relative
- frecvenţe relative (fi)
- frecvenţe relative cumulate (Fi)
2. Indicatori ai tendinţei centrale

- mediana şi modul.
BAZELE STATISTICII
Conf.univ.dr. Ciprian Chirilă

Programa analitică
1. Noţiuni introductive
2. Analiza unei serii statistice unidimensionale, folosind

metode grafice şi numerice (variabile cantitative: indicatori ai
tendinţei centrale, indicatori ai dispersiei, indicatori ai formei;
variabile calitative).
3. Analiza unei serii statistice bidimensionale.

Programa analitică
4. Probabilităţi şi distribuţii teoretice
5. Estimarea parametrilor unei populaţii
6. Testarea statistică
7. Indicatori ai seriilor de timp

Bibliografie
 Andrei, T., Statistică şi econometrie, Ed. Economică, 2003.
 Bărbat, A., Teoria statisticii sociale, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1972.
 Biji, E.M., Lilea, E., Roşca, E., Vătui, M., Statistică aplicată
în economie, Editura Universal Dalsi, 2000
 Jaba, E., Statistica, ed. a 3-a, Ed. Economică, Bucureşti,
2002.
Bibliografie
 Jaba, E., Pintilescu, C. Statistică. Teste grilă şi probleme, ed.
a 2-a, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2007
 James T. McClave, P. George Benson, Terry Sincich,
Statistics for Business and Economics, Pearson, Education
New Jersey , 2008
 Ţarcă, M., Tratat de statistică aplicată, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1998.
 Wonnacott, H., Wonnacott, T., Statistiques, Economica,
Paris, 1991.
EVALUARE:
 40% - Test (parţial) susţinut în săptămâna a 7 a din
materia primelor 3 teme;
 20% - Notă seminar;
 40% - Examen grilă susţinut din materia temelor 4-7.

Introducere
 A şti
 A înţelege
 A realiza comparaţii
 A lua decizii
Prelucrarea datelor unei serii univariate:
cazul unei variabile cantitative
20
10
Count
0
4,00 5,00 6,00 7,00 8,00 9,00 10,00
NOTA_EXA

după nota obţinută la un examen, în sesiunea ianuarie 2017
cazul unei variabile cantitative
Descriptives
Statistic Std. Error

NOTA_EXAMean 7,7111 ,3042
95% Confidence Lower Bound 7,0980
Interval for Mean Upper Bound
8,3242
5% Trimmed Mean 7,7901

Median 9,0000
Variance 4,165
Std. Deviation 2,0407
Minimum 4,00
Maximum 10,00
Range 6,00
Interquartile Range 3,0000
Skewness -,848 ,354
Kurtosis -,698 ,695
cazul unei variabile calitative
masc
33,3%
fem
66,7%

Prelucrarea datelor unei serii bivariate
SEXUL * NOTA_EXA Crosstabulation
Count
NOTA_EXA
4,00 5,00 6,00 7,00 8,00 9,00 10,00 Total
SEXUL masc 2 4 8 1 15
fem 5 2 3 3 2 10 5 30
Total 7 2 3 3 6 18 6 45
Analiza seriilor de timp
6
3 Series1
2
0
90
92
94
96
98
00
02
04
19
19
19
19
19
20
20
20
Figura 3. Evoluţia cifrei de afaceri a unei firme (mld. lei),
în perioada 1990-2004
1. Noţiuni introductive
1.1. Rolul statisticii în economie

1.2. Concepte fundamentale
1.3. Tipuri de variabile statistice
1.4. Scale de măsurare
1.5. Metode de culegere a datelor
1.1. Rolul statisticii în economie
 Scopul statisticii este cunoaşterea fenomenelor de masă,
caracterizate prin variabilitate.
 Statistica descriptivă
 Statistica inferenţială
1.2. Concepte fundamentale ale statisticii
a. Populaţia statistică
 reprezintă o mulţime de elemente unite între ele printr-o
trăsătură comună.
 pentru a fi bine definită, o populaţie statistică trebuie să
aibă precizată omogenitatea elementelor sale
componente din punct de vedere calitativ, de timp şi de
spaţiu.
Exemplu.
- volumul unei populaţii se notează cu N.

b. Eşantionul
 Reprezintă un sub-ansamblu de unităţi ale unei populaţii
extras din populaţia statistică după anumite procedee.
 Aplicarea acestor procedee trebuie să asigure
reprezentativitatea eşantionului.
 Volumul eşantionului se notează cu n.
c. Unităţile statistice
 sunt elementele componente ale unei populaţii statistice.

 se notează cu ni.
Exemplu.
d. Variabila statistică
 reprezintă însuşirea, trăsătura esenţială purtată de unităţile
statistice ale unei populaţii.
 se notează cu X. Valorile (variantele) variabilei se notează cu
x i.
e. Indicatorul statistic
 mărime statistică, rezultatul numeric al unei numărări, al
unei măsurări statistice sau al unui calcul asupra datelor
obţinute printr-o înregistrare statistică.
f. Indice statistic
 mărime statistică relativă care se obţine prin compararea, sub
formă de raport, a două valori ale unui indicator statistic.
 după modul de exprimare:
1. Variabile cantitative:
- variabile discrete. Ex. nr. de şomeri, nr. de angajaţi, nr. de
copii pe familie.
- variabile continue. Ex. înălţimea, greutatea, viteza.
2. Variabile calitative:
- variabile nominale. Caz particular: variabile alternative
(dummy).
2. Variabile calitative:
- variabile nominale.
Ex. Sexul persoanei (se pot acorda codurile 1 pentru masculin, 2
pentru feminin)
Caz particular: variabile alternative (dummy).
Ex. Preferinţa pentru un produs: Foarte bun, Bun, Nici bun- nici
rău, rău, foarte rău
Definire:
 Scala este un continuum de cifre sau de simboluri, plasate
ierarhic, de la inferior la superior.
Tipuri de scale
1. Variabile calitative
a. Scala nominală presupune acordarea de numere (coduri)
fiecărei categorii a unei populaţii (doi indivizi care aparţin
unor categorii distincte au valori diferite).
 este caracteristică variabilelor nominale.
Exemplu: Sexul persoanei
b. Scala ordinală presupune ca atribuirea de coduri numerice

pentru fiecare categorie să se realizeze în ordine
descrescătoare, după importanţa lor.
 este caracteristică variabilelor ordinale.
Exemplu: Nivelul de educaţie: studii primare, studii liceale, studii
superioare.
2. Variabile cantitative
c. Scala interval are ca proprietăţi identitatea, ordinea şi faptul
că intervalul între numere are un sens.
 se poate, astfel, compara diferenţa dintre două valori ale
aceleiaşi variabile.
Exemplu:
- măsurarea temperaturii în sistemul Celsius şi în sistemul
Fahrenheit: diferenţa dintre două temperaturi are un sens.
b. Scala raport
 are aceleaşi proprietăţi ca scala interval şi, în plus, posedă un
zero absolut (considerat punct de referinţă)
 diferenţa şi raportul dintre două valori au un sens
 valoarea zero arată absenţa unui fenomen
Ex.: greutatea, înălțimea.

1.5. Metode de culegere a datelor
1. Surse de date statistice
 Anuarul Statistic al României (INS). www.insse.ro
 Sursa de date statistice la nivel european: Oficiul Statistic al

Comunităţii Europene – EUROSTAT. (eurostat database)
Adresa: http://ec.europa.eu/eurostat/data/database
2. Lucrări de înregistrare statistică
a. Recensământul reprezintă o lucrare de înregistrare exhaustivă,
la un moment dat, a unei populaţii.
- înregistrarea surprinde starea populaţiei la un moment dat,
numit moment critic.
b. Rapoarte statistice
 reprezintă lucrări de înregistrare totală (evenimente, fapte).
c. Anchete prin sondaj
d. Monografia statistică
 are ca obiectiv cunoaşterea unei singure unităţi complexe sau
a unei singure probleme.
Aplicaţii:
I. Pentru ansamblul firmelor din judeţul Iaşi care desfăşoară
activitate de producţie se înregistrează valoarea cifrei de
afaceri (mld. lei) la 31 decembrie 2015. Se cere:
 să se precizeze dacă înregistrarea statistică realizată asupra
firmelor observate presupune o cercetare exhaustivă.
 să se definească unitatea statistică şi variabila de grupare .
 să se precizeze tipul variabilei studiate.

II. Se extrage aleator un eşantion format din 50 de studenţi
din anul I de la FEAA, în anul universitar 2015-2016, şi se
înregistrează nota obţinută la un examen.
Se cere:
 să se precizeze dacă înregistrarea statistică realizată
presupune o cercetare exhaustivă.
 să se definească unitatea statistică şi variabila de grupare.
 să se precizeze tipul variabilei studiate.
Observaţii:
1. Cunoaşterea unei colectivităţi statistice, atunci când se
dispune de valorile luate de una sau mai multe variabile
statistice asupra ansamblului, presupune aplicarea statisticii
descriptive.
2. Atunci când se dispune de valorile luate de una sau mai multe

variabile statistice asupra unui eşantion, cunoaşterea întregii
colectivităţi din care este extras eşantionul presupune
folosirea statisticii inferenţiale.

Pdf24 Merged

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pdf24 Merged

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

Care din variabilele urmatoare este dihotomica:

2. Ce este o variabila continua?

3. Care din urmatoarele variabile poate fi considerata nominala:

5. In ce tip de distributie media, mediana si valoarea mod se identifica:

6. Riscul de eroare apare la nivelul:

10. Abaterea standard este:

11. Variatia intraindividuala este:

12. Reprezentativitatea este o caracteristica a:

13. Esantioanele dependente sunt constituite din:

15. Care este valoarea indicelul Sckwenes la o distributie normala:

16. Entropia este un indicator spefici pentru:

20. In urma unei operatii de cvintilare obtinem:

22. Amplitudinea semnifica:

23. Care din urmatoarele scale de masura pot fi considerate slabe:

25. Un cercetator raporteaza ca rezultatele obtinute pe esantionul studiat pot fi extrapolate la

26. Amplitudinea este un indicator de:

28. Pentru a folosi clase nominalizate folosim:

29. Frecventele relative incrucisate se obtin prin:

30. Varianta de variatie reprezinta:

1.Sporul mediu absolut arata:

3.Probabilitatea este o valoare:

4.Eroarea maxim admisibilia arata:

5.Aplicand metoda ANOVA s-au obtinut urmatoarele rezultate:

Sursa variatiei Suma patratelor Grade de libertate Estimatori ai variantei

-> volumul esantionului este 19;

-> valoarea teoretica a statisticii F, considerand un risc de 0,05 este 3,634.

-> volumul esantionului este 19

-> se garanteaza cu o probabilita

te de 0,95 ca exista diferente semnificative intre veniturile medii pe regiuni

-> valoarea teoretica a statisticii F, considerand un risc de 0,05, este 3,634

-> [1004,51; 1035,49].

10.Volumul esantionului poate fi estimat daca se cunoaste:

11.Functia de repartitie se defineste astfel:

12.In legatura cu eroarea de testare de tip II, sunt adevarate afirmatiile:

14.Aplicand metoda ANOVA s-au obtinut urmatoarele rezultate:

Suma variatiei Suma patratelor Grade de libertate

->numarul de grupare ale factorul de grupare este 8;

15.Pentru aplicarea metodei ANOVA trebuie indeplinite urmatoarele conditii:

16.Distributia mediei de selectie se caracterizeaza prin:

17.Pentru o variabila X~𝑁(20,16), P(18<X<22) este:

->valoarea calculata a statisticii test este t= - 10,86.

19.Precizia estimarii creste atunci cand:

24.Ipoteza statistica reprezinta:

25.a estima punctual inseamna:

26.Potrivit datelor Eurostat, in Romania exporturile de bunuri si servicii (exprimate in euro/locuitor) in

27.Sporul absolut cu baza fixa exprima:

28.In legatura cu eroarea de testare de tip I sunt adevarate afirmatiile:

-> volumul esantionului este 10

-> eroarea maxima admisibila este 28,97

30.Rata (ritmul) sporului cu baza in lant exprima:

32. Eficienta estimatorului vizeaza:

38.Din doua populatii cu variantele 𝜎 2 1 = 𝜎2 2 se extrag esantioanele de volum 𝑛1 = 10 𝑠𝑖 𝑛2 = 15. In

43.Aplicand metoda ANOVA s-au obtinut urmatoarele rezultate:

Sursa variatiei Suma patratelor Grade de libertate

->pentru un risc asumat de 5% salariile difera semnificativ pe regiuni.

44.Dintr-o populatie de 10 studenti se pot extrage aleator:

45.Sporul absolut cu baza in lant se calculeaza ca:

51.Media calculata la nivelul unui esantion reprezinta:

52.Pentru o variabila X-N(10,4), P(X>11) este:

61.Pentru o variabila X-N(10,4), P(9<X<11) este:

63.Dintr-o populatie de 5 firme se pot extrage aleator:

Sursa variatiei Suma patratelor Grade de libertate