Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Voi prezenta în continuare un studiu de caz referitor la un elev cu tulburări asociate care a
necesitat particularizarea actului educaţional pentru a fi realizată recuperarea curriculară.
Elevul aflat în studiu are 14 ani şi 3 luni şi s-a internat în centrul incluziv în clasa a VI-a, după
un traseu dificil pe care l-a parcurs în şcoala de masă, conturat cu nenumărat eşecuri în ceea ce
priveşte adaptarea la sarcinile şcolare.
Una dintre aceste metode este Ciorchinele- în care elevul a avut de sintetizat conţinutul unei
lecţii sau de precizat trăsăturile fizice şi sufleteşti ale personajului principal. Am utilizat-o cu
succes la lecţia: “Vizită…” de I.L. Caragiale şi la lectura “Puiul” de Ioan Alexandru Brătescu-
Voineşti.
O altă metodă utilizată a fost Metoda pălăriilor gânditoare utilizată la lecţiile în care au avut
de analizat critic întâmplările şi acţiunea unui text literar. Am utilizat-o la lecţia “Senin de
august” de D.R.Popescu. Elevul a avut în acest caz de expus aspectele negative ale întâmplării,
respectiv descrierea momentului fatal pentru personajul principal. Schimbând pălăria neagră cu
cea verde a creionat un altfel de sfârşit povestirii, la cea galbenă a precizat ce l-a impresionat mai
mult, la cea roşie a descris emoţiile personajului şi ale cititorului, cea albă de expunere a faptelor
iar când a avut pe cap pălăria albastră a desprins concluzia- războiul răneşte foarte mult în jurul
lui şi provoacă victime inutile.
Una dintre cele mai agreate metode a fost metoda Cubul în care alături de colegii lui a avut
de analizat, de comparat faptele de le sintetizat sau de făcut analogii. Am utilizat acestă metodă
la lecţia: “Pupăza din tei” de Ion Creangă. Elevul alături de colegii săi au anlizat
comportamentul lui Nică, au făcut comparatii cu comportamentul altor copii, au dezbătut ideea
dacă a greşit sau nu faţă de mama sa, au făcut analogie cu întâmplări din copilăria proprie.
O altă metodă pentru dezvoltarea comunicării a fost Pro- Contra, când elevii împărţiţi
în două echipe au avut de dezbătut o idee, de a argument alegerea făcută prin cât mai multe
propoziţii. Am utilizat-o la lecţia “Puiul” de Ioan Alexandru Brătescu Voineşti, tema dezbaterii
fiind decizia prepeliţei de a pleca în ţările calde alături de puii sănătoşi, lăsându-şi puiul bolnav
să moară. Am observant cum în acest joc, elevul se antrenează în actul comunicării dorind după
posiblităţile lui să transmit propriile gânduri şi idei.
Metoda Turul galeriei este deosebit de agreată de către elevi şi în special, de elevul aflat
în studiu, deoarece facilitează munca în echipă şi capacitatea de exprimare a ideilor orale şi
scrise. Am utilizat deseori acesată metodă antrenantă, mai ales la lecţiile “Cuiele “de I. Simion şi
“Banul muncit” de Alexandru Mitru, când au avut de identificat cauzele şi consecintele
neascultării copiilor de către părinţi. Alături de aceste metode jocul didactic organizat şi selectat
cu grijă, coordonat şi monitorizat completează acţiunea educaţională.Dintre jocuriledidactice
pentru formarea abilităţii de comunicare pe care le-am utilizat la clasă cu rezultate foarte bune,
amintesc: “În coşul toamnei”, “Al cui este?”, “Ghiceşte ce s-a schimbat?”, “Ce-a greşit
pictorul ?”, “ Descoperă greşeala!”, “Jocul silabelor , “Lanţul cuvintelor”, “Telefonul fără
fi”r etc.
Bibliografie: