Sunteți pe pagina 1din 4

TULBURĂRILE DE SPECTRU AUTIST

Oamenii au fost, sunt și vor fi diferiți între ei, indiferent de timpurile pe care aceștia le
trăiesc. Fie că sunt diferiți din punct de vedere cultural, social, economic, fizic, psihic sau printr-
un alt mod, aceștia au dreptul de a trăi și de a le fi respectate toate drepturile de toți ceilalți.
Autismul este un mod prin care cel care manifestă caracteristicile sale se diferențiază de
ceilalți. Termenul ,,autism ” provin din cuvântul grecesc ,, autos” care înseamnă ,,însuși/ sine”.
Istoria autismului începe, după cum susțin unii cercetători, cu relatarea cazului ,,sălbaticului din
Aveyron” (file:///D:/kupdf.net_autismul-infantil-structuri-psihopatologice-si-terapie-complexa-
cristina-muresan.pdf), care prezenta anumite tulburări psihice asemănătoare cu caracteristicile
autismului. O bună perioadă de timp autismul a fost considerat drept o schizofrenie infantilă,
deoarece ,,simptomele manifestate concordau parțial, cu cele ale schizofrenilor adulți.” ( Birch,
Hayward, 1999, p: 193) În anul 1911, termenul de ,, autist ” a fost folosit de Eugen Bleuler și
era folosit pentru persoanele schizofrenice ce prezentau izolare socială. Leo Kanner, medic
pediatru american descrie și el comportamentele copiilor autiști, în anul 1943, într-un cadru mai
general al psihozelor infantile, remarcând o lipsă de interes pentru persoanele din jur, precum și
o nevoia de neschimbare a mediului înconjurător. Tot el este cel care l-a introdus în mediul
medical grupând diferite semne într-un sindrom numit autism infantil precoce. În Europa,
medicul pediatru Hans Asperger, de origine germană constată anumite diferențe și consideră
autismul ca fiind o tulburare mentală propriu-zisă. Acesta atribuia termenul de ,,autismus”
persoanelor despre care credea că prezentau o entitate naturală constantă pe tot parcursul vieții.
Una dintre constatările acestuia este următoarea : ,, copiii autiști au capacitatea de a privi
lucrurile și evenimentele din jur dintr-un punct de vedere nou, ceea ce dovedește de multe ori, un
grad de maturitate surprinzător. Abilitatea aceasta, care rămâne prezentă pe tot parcursul vieții,
poate duce, în cazuri favorabile, la reușite excepționale pe care alții nu le-ar putea obține.”
(https://aripialbastre.ro/istoria-autismului/). De-a lungul anilor , mai mulți cercetători au inițiat
diferite studii referitoare la autism. Aceștia au elaborat diverse teorii și definiții. De aceea, prin
această varietate simptomatologică s-a impus folosirea unui termen mai amplu, care să acopere o
gamă mai largă de noțiuni referitoare la autism și anume ,, tulburări din spectrul autist”.
Organizația Mondială a Sănătății consideră autismul ca fiind o tulburare precoce a dezvoltării
care apare înaintea vârstei de 3 ani și este caracterizată prin funcționarea întârziată a
interacțiunilor sociale, a comunicării și este însoțită adesori de tulburări ale somnului,
alimentației, crize de furie , gesturi auto-distructive și altele. Deși conceptul de autism este
adesea asociat cu termeni precum ,, boală”, ,, afecțiune”, este important de evitat aceste asocieri
și să înțelegem că autismul reprezintă ,,o stare particulară de integrare a stimulilor din mediu,
de răspuns la aceștia , de comunicare , de interacțiune și socializare cu semenii.”( Gherguț,
2013,p: 248) sau o ,, tulburare de dezvoltare, având în multe cazuri origine
neurobiologică.”( Roșan, 2015, p: 273) .Totodată prin eliminarea acestor asocieri de mai sus,
evităm să tratăm persoanele care manifestă comportamente autiste , ca fiind bolnave. Este extrem
de important să înțelegem că acest comportament diferit al lor nu îi face inferiori sau bolnavi în
comparație cu ceilalți.
Cauzele apariției autismului nu sunt clare, acestea rămânând și în prezent nedescoperite, o
enigmă ce se dorește a fi rezolvată. Cercetările legate de acest lucru continuă și sunt permanente,
cercetătorii având credibilitatea că descoperirea cauzelor apariței poate duce la o rezolvare a
autismului. Anumiți cercetători leagă problema autismului de o cauză ereditară, alții consideră că
o serie de factori influențează creierul , în vreme ce unii consideră că reacțiile și comportamentul
părinților la nevoile copiilor din frageda pruncie ar putea fi o cauză. Bruno Bettelheim, un
cunoscut psiholog , a afirmat prin anii 1960 că de vină pentru apariția autismului ar fi chiar
mamele copiilor, care nu stabilesc legături corespunzătoare cu copiii, numindu-le narcisiste, reci
și ,, mama-frigider”. Această teorie a fost demontată de către Bernard Rimland, definind TSA ,,
ca pe o tulburare de natură biologiă , nu ca pe o afecțiune emoțională.”( Exkorn, 2010, p: 115).
Deși, cu câteva decenii în urmă autismul era o afecțiune foarte rară, în prezent TSA este
manifestat de aporoximativ 48 de milioane de oameni la nivelul întregii planete. Conform
studiilor s-a descoperit faptul că băieții sunt mai vulnerabili la apariția autismului, datorită
faptului că aceștia moștenesc un singur cromozom X de la mamă, în timp ce fetele moștenesc doi
cromozomi X, câte unul de la fiecare părinte. Se pare că gena sau genele afectate de TSA sunt
localizate pe cromozomul X, de aceea cazurile TSA predomină în categoria băieților. Trebuie să
menționăm că în privința acestui lucru încă se fac cercetări.
În continuare, vă vom prezenta doar câteva aspecte dintr-o gamă mai largă de semne
precoce ale autismului, conform lui Juhel, și redate de către Adrian Roșan (coordonator) în
cartea ,, Psihopedagogie specială. Modele de evaluare și intervenție.” Acestea se împart în
funcție de vârsta copilului, și se referă la dezvoltarea și comportamentele sale.
Tabelul.1. Semenele precoce ale autismului

Vârsta Dezvoltare Comportament


0-6 Motorie: anomalii ale motricității și Bebeluș prea calm
Luni tonusului. sau prea agitat cu
Perceptivă: indiferență față de lumea tulburări ale
sonoră, anomalii ale privirii. somnului și
Socială:deficit al contactului vizual. alimentare.
6-12 luni Motorie: anomalii ale gesturilor , ale Balansări, utilizarea
atitudinilor . neobișnuită a
Socială: activități solitare, emisii vocale obiectelor, jocul
absente, absența interesului pentru repetativ cu degetele
persoane. și mâinilor în fața
ochilor.
1-2 ani Motorie: jocuri sărace, retragere, Stereotipii însoțite de
fascinație pentru lumini, sunete, dificultatea de
dificultate generală de evocare a exprimare a
reprezentărilor mentale. emoțiilor.
Socială: indiferență, absența dezvoltării
limbajului.
2-4 ani Comunicare: retard sau absența Aliniera sau rotirea
dezvoltării limbajului , tendința de repetativă a
repetare a ceea ce i se spune, manieră obiectelor, mișcări
neobișnuită de a vorbi ( voce țipătoare , neobișnuite ale
atonă, aritmică). corpului ( loviri ale
Socială: nu caută consolare când este capului, bătăi din
bolnav, rănit sau obosit, evită privirea palme), atașament
celuilalt , nu dă dovadă de imaginație. față de obiecte
neobișnuite,
dificultatea achiziției
deprinderilor
igienice.

4 ani și peste Comunicare: dificultate față de limbajul Atașamentul față de


abstract, limbaj expresiv limitat, folosirea obiecte, nevoia
improprie a pronumelor, enunțurilor , a excesivă de repetiție
repetițiilor. și constanță, nevoia
Socială: tratarea celorlalți ca obiecte , de rutină, fascinația
reacții emoționale slabe sau absente, pentru obiectele care
neînțelegerea convențiilor sociale. se învârt, preocupare
pentru un subiect
unic de interes.

Există o serie de afecțiuni care pot fi confundate cu ușurință cu TSA. Dintre acestea Karen
Siff Exkorn, conform unui ghid referitor la afecțiunile autismului, le reamintește pe următoarele:
afazia (afecțiune cauzată de o leziune a creierului care duce la afectarea capacității de exprimare),
sindromul fragile X ( cauza acestui sindrom implică retardul mintal și se poate determina prin
intermediul unui test ADN), schizofrenia ( spre deosebire de TSA, schizofrenia se declanșează în
adolescență sau la debutul maturității), tulburarea obsesiv –compulsivă – OCD ( spre deosebire
de copiii cu TSA , copiii cu OCD nu au probleme de ordin social și de comunicare), tulburări ale
învățării nonverbale (acești copii nu prezintă manifestări de tip ritualic și repetitiv sau alte
caracteristici specifice TSA-ului), sindromul Landau- Kleffner ( o afecțiune rară, pentru că după
o dezvoltare normală copiii trec printr-un regres total), afecțiunea atașamentului reactiv ( acești
copii au dificultăți în a stabili relații cu ceilalți, dar acestea sunt rezultatul unor abuzuri în familie),
sociofobia (aceștia spre deosebire de cei cu TSA nu au probleme în ceea ce privește comunicarea
și nu prezintă manifestări de tip ritualic și repetitiv). Pentru stabilirea unui diagnostic corect , cel
ce prezintă caracteristicile prezentate în tabelul de mai sus trebuie examinat de către specialiști
precum : psiholog, neurolog, logoped , psihopedagog. Pe lângă această examinare sunt necesare și
alte analize precum : scanare CT, analize sânge, scanare RMN, electroencefalogramă. Cercetările
dovedesc că ,, detectarea și intervenția precoce sunt esențiale ”( Barbera , 2009, p: 14) pentru o
intervenție cât mai timpurie. Cu cât vârsta la care se descoperă autismul este mai mică , cu atât
posibilitatea recuperării este mai mare.

BIBLIOGRAFIE
 Barbera, M.L., (2009). Terapia axată pe comportamentele verbale. Cum să
educăm copiii autiști sau alte afecțiuni de dezvoltare. București, Editura For You;

 Exkorn, K.S., (2010). Să înțelegem autismul : diagnosticare, tratament, adaptare,


vindecare. București, Editura Aramis

 Roșan, A., (2015). Psihopedagogie specială. Modele de evaluare și intervenție. Iași,


Editura Polirom
 Autismul infantil. Structuri psihopatologice și terapie complexă. Cluj- Napoca ,
2004 file:///D:/kupdf.net_autismul-infantil-structuri-psihopatologice-si-terapie-
complexa-cristina-muresan.pdf