TEMA PROIECTULUI LA

TRAFIC RUTIER

Să se proiecteze programele pentru dirijarea traficului stradal într-o intersecţie în cruce, care are
relaţii de circulaţie numai în sensurile înainte şi la dreapta, cunoscând următoarele elemente:
1. intersecţia considerată rezultă prin încrucişarea a 2 artere principale de circulaţie, una cu 2 şi
alta cu 3 benzi de circulaţie pe sens;
2. planul de situaţie cu elementele geometrice ale intersecţiei; (anexa 1);
3. valorile de trafic corespunzătoare fiecărui acces în intersecţie (vt) obţinute în urma celor 16 ore
de înregistrare în perioada (600 – 2200); (anexa 2);
4. funcţionarea semafoarelor se desfăşoară pe 2 faze de circulaţie conform anexei 3.

Să se determine:
B. Piese desenate
1. – planul de situaţie al intersecţiei la scara 1 : 250;
2. – formularele de sondaj pentru determinarea traficului în intersecţie;
3. – planul de situaţie (corelat cu traficul) al intersecţiei, la scara 1 : 250 cu stabilirea amplasării
semafoarelor pentru vehicule şi pietoni;
4. – diagramele de funcţionare a semafoarelor.
A. Piese scrise
1. – corelarea elementelor geometrice ale intersecţiei cu traficul care se derulează;
2. – punctele de conflict în intersecţie de tip vehicul – vehicul şi vehicule – pietoni;
3. – matricea timpilor intermediari şi suma timpilor intermediari care definesc fazele;
4. – repartiţia valorilor caracteristice de trafic pe benzile de circulaţie;
5. – valorile caracteristice de trafic şi valorile de trafic limită pe faze de circulaţie;
6. – programele de funcţionare a semafoarelor;
7. – duratele ciclurilor de funcţionare a semafoarelor precum şi a timpului de verde.
Se cere:
1) – planul de situaţie al intersecţiei la scara 1 : 250;
2) – formularele de sondaj pentru determinarea traficului în intersecţie (două formulare:
formularul de sondaj în vehicule fizice pentru intervalul 600 – 900 şi formularul cu înregistrările în
vehicule etalon ).
3) – corelarea elementelor geometrice ale intersecţiei cu traficul derulat (dacă este cazul);
4) – planul de situaţie (eventulal corelat cu traficul) al intersecţiei, la scara 1 : 250 cu stabilirea
amplasării semafoarelor;

1
 5) – stabilirea punctelor de conflict vehicul – vehicul şi vehicule – pietoni;
6) – determinarea matricei timpilor intermediari şi a sumei timpilor intermediari care definesc
fazele;
7) – repartiţia valorilor de trafic caracteristice pe benzile de circulaţie;
8) – determinarea valorilor de trafic caracteristice şi valorile de trafic limită pe faze de circulaţie;
9) – programele de funcţionare a semafoarelor;
10) – duratele ciclurilor de funcţionare ale semafoarelor precum şi a duratei timpilor verzi;
11) – întocmirea diagramelor de funcţionare a semafoarelor.

Bibliografie: 1) Marieta Beuran – Proiectarea şi construcţia drumurilor, IP Cluj Napoca, 1977;

2) Jireghie. C şi Danci, T – Semaforizarea intersecţiilor stradale, Ed. Tehnică,
1977, Bucureşti;
3) Crişan V. – Trafic rutier, Ed. Facla, 1983, Timişoara;
4) STAS 1848/3 – 71

2
 Anexa 2

Accesul Valori de trafic limită, vt

minime medii Maxime
I 1350 1420 1470
II 1330 1410 1510
III 1410 1435 1505

IV 1140 1320 1390

Observaţie: La datele din tabel se adaugă valoarea 5n.

3
 Anexa 1
Planul de situaţie cu elementele geometrice ale intersecţiei

4 benzi  3,5 m
III 14 m

R R
21 m

II

R = 10 + 0,5 n R

IV

4
 Anexa 3
FAZA 1

III

I II

IV

FAZA 2
III

I II

IV

5
 Reprezentarea grafică a variaţiei valorilor de trafic (formularul cu înregistrările în vehicule
etalon);
Intersecţia ....................
Accesul .......................
Interval Valori de trafic, vt
  
de 100

200

300

500
400
Total
înregistrare
600 – 615 – 198 57 255
615 – 630 – 260 42 302
630 – 645 – 352 73 425
645 – 700 – 367 71 438
700 – 715 –

A1. Corelarea elementelor geometrice ale intersecţiei cu traficul care se derulează

Se verifică egalitatea:


l1 Q1
;
l2 Q2

unde Q1, Q2 reprezintă fluxurile maxime înregistrate pe fiecare fază;

l1, l2 - lăţimea căilor de acces corespunzătoare lui Q1 şi Q2

3  3,5
 ?
1510
2  3,5
.
1505

Pentru a fi satisfăcută egalitatea este necesar ca pe căile de acces care primesc permisiunea de
circulaţie în faza a II-a (axa cu 2 fire de circulaţie pe sens) să fie prevăzute benzi speciale pentru
relaţiile de dreapta, în acre caz:

3  3,5

1510
3  3,5
.
1505

6
 3
57

52 58 55
2
R
Banda 1
2
3’
21 m

3
1’ 2’
3
4’
2
Banda 1

1
51 54 56

53
4
2
Banda 1
3

7
 Planul de situaţie (corelat cu traficul) al intersecţiei, cu stabilirea amplasării semafoarelor pentru
vehicule şi pietoni.
Semafoarele pentru vehicule şi pietoni se stabilesc ca număr şi se poziţionează în concordanţă cu
regulile generale de amplasare a semafoarelor, ţinându-se seama şi de funţionarea pe faze a
semafoarelor intersecţiei respective.
Punctele de conflict
(la scara 1 : 500)

L R

N M
H U
I T C E
A

S F D B V G

J P

O K

Matricea timpilor intermediari

Pentru faza (care se sfârşeşte)

Semafor 1 2 53 57 3 4 51 55
1’ 2’ 54 58 3’ 4’ 52 56
Faţă de faza (care urmează)

1 - 1’ D A S V
2 - 2’ A E T U F1
53 - 54 O P
57 - 58 N R
3 - 3’ A C J L
4 - 4’ B A K M
F2
51 - 52 F I
55 - 56 G H

F1 F2

8
 Poziţiile punctelor de conflict semnificative au fost stabilite în funcţie de situaţiile limită de
conflict, care determină timpii intermediari maximi asociaţi înlăturării posibilităţii de lovire de către
colţul din faţă – dreapta al vehiculului care accede în intersecţie (cu viteza maximă admisă 50 km/h),
odată cu începerea timpului verde al fazei respective, a colţului din spate – dreapta al vehiculului care
evacuează intersecţia (cu o viteză relativ scăzută din cauza unor defecţiuni tehnice) odată cu expirarea
timpului verde aferent fazei pe care a avut permisiunea de circulaţie.

A3. Determinarea matricei timpilor intermediari şi a sumei timpilor

intermediari care definesc fazele

Pentru întocmirea matricei, valorile timpilor dintre timpii verzi aferenţi semafoarelor (de
vehicule sau pietoni) cu funcţionare antagonistă se determină funcţie de diferitele puncte de conflict.
Se folosesc relaţiile:
a) pentru puncte de conflict de tip vehicul – vehicul

Ti  Te  Ta [s],

unde Te reprezintă timpul de evacuare, [s]

Ta – timpul de acces, [s];

Te  t 
ve De  l
 s ,
2a ve

unde t reprezintă timpul de percepţie reacţie al conducătorului auto (se adoptă 1s);
ve - viteza de evacuare a intersecţiei [ve = (10 + 0,5n) km/h];
a = acceleraţia la demarare (a= 4m/s2);
De = distanţa de evacuare, în m (se ia de pe planul de situaţie 1 : 250 în funcţie de amplasarea
liniei de STOP şi părăsirea intersecţiei);
l = lungimea vehiculului (se adoptă 6 m);

Ta 
Da
s ,
va
unde Da reprezintă distanţa de acces, în m (se ia de pe planul de situaţie 1 : 250 de la linia de STOP
până la punctul de conflict, cazul cel mai defavorabil);
va - viteza de acces (se adoptă 50 km/h)

9
 b) pentru puncte de conflict de tip vehicul – pieton sau pieton - vehicul

Te 
De
;
vp

Ta  t 
Dp
;
vp
vp reprezintă viteza pietonală (se adoptă 4 km/h)
Şi în acest caz De şi Da se determină de pe planul de situaţie la scara 1 : 250, reprezintă distanţele
parcurse de pietoni în traversarea străzii.
Luând în considerare valorile maxime ale timpilor intermediari, corespunzătoare numai
perechilor de semafoare pentru vehicule, aferente celor două faze de funcţionare a semafoarelor (deci
valorile timpilor intermediari care definesc fazele), se obţine următoare sumă:

T  Ti1  Ti 2
2

j1
ij

Matricea timpilor
intermediari

Pentru faza (care se sfârşeşte)

Semafor 1 2 53 57 3 4 51 55
1’ 2’ 54 58 3’ 4’ 52 56

1 1’ D9 A8 S17 V13
2 2’ A8 E9 T13 U17 valori folosite la
Faţă de faza (care urmează)

determinarea
53 54 O12 P2 sumei timpilor
intermediari
57 58 N2 R12 care definesc
3 3’ A6 C8 J11 L14
4 4’ B8 A6 K14 M14
51 52 F2 I11
55 56 G11 H2

10
 A4. Repartiţia valorilor caracteristice de trafic pe benzile de circulaţie

Valorile caracteristice de trafic ale acceselor se repartizează pe benzile de circulaţie ale acestora,
ţinând seama de relaţiile de trafic pentru fiecare acces în parte (înregistrate în vehicule etalon pe
formularul al doilea) şi având în vedere o cât mai egală încărcare a benzilor de circulaţie
corespunzătoare aceluiaşi acces.

Accesul Banda Valorile caracteristice de trafic

minime medii maxime
1 450 473 490
I 2 450 suma 1350 473 suma 1420 490 suma 1470
3 450 474 490
1 443 470 503
II 2 443 470 503
3 444 470 504
1 470 478 501
III 2 470 478 502
3 470 479 502
1 380 440 463
IV 2 380 440 463
3 380 440 464

Valorile de trafic din anexa 2 au fost repartizate uniform (în mod real sunt valori luate din
formularul de sondaj).

11
 A5. Valorile caracteristice de trafic şi valorile de trafic limită per faze de
circulaţie
Cunoscându-se funcţionarea pe faze de circulaţie a acceselor în intersecţie, respectiv că pe faza 1
circulă accesele I şi II, iar pe faza 2 accesele III şi IV, din valorile de trafic aferente benzilor de
circulaţie se selectează cele maxime, care determină valorile caracteristice corespunzătoare celor 2 faze
de circulaţie:
FAZA Valorile caracteristice de trafic pe faze, vt/h
MINIME MEDII MAXIME
1 450 474 504
2 470 479 502

Considerând că aparatura de dirijare a traficului stradal asigură un număr de 4 progarme de

funcţionare a semafoarelor, din valorile caracteristice de tarfic pe faze, se vor selecta, pentru fiecare
fază de circulaţie, numai câte 2 valori, drept valori limită (se vor selecta valorile maxime şi medii; cele
minime fiind incluse în cele medii).
Se obţin următoarele valori limită, pe faze de circulaţie.
- pentru faza 1:
M1(A) = M1max = 504
M1(B) = M1med = 474
- pentru faza 2:
M2(A) = M2max = 502
M2(B) = M2med = 479.
A6. Programele de funcţionare ale semafoarelor
În funcţie de cele 4 valori limită (câte două pentru fiecare fază de circulaţie) se stabilesc
următoarele programe de funcţionare a semafoarelor:
Programul Combinaţia de valori limită semnificative, vt/h
FAZA 1 FAZA 2
1 M1(A) 504 M2(A) 502
2 M1(A) 504 M2(B) 479
3 M1(B) 474 M2(A) 502
4 M1(B) 474 M2(B) 479

A7. Duratele ciclurilor de funcţionare ale semafoarelor precum şi a timpului

de verde
Ciclurile de funcţionare a semafoarelor rezultă de obicei diferite ca durată, pentru fiecare
program de funcţionare a instalaţiei de semaforizare. Există şi situaţii, mai rar întâlnite în practică, în
care două programe de semaforizare ale aceleiaşi intersecţii pot avea ciclurile de funcţionare a

12
semafoarelor egale ca durată. În acest caz, diferenţa dintre cele 2 programe constă în raportul, diferit
pentru fiecare ptrogram în parte, al timpilor de verde aferenţi celor 2 faze.
Se utilizează relaţia (1.4):

T  F0,38  
F

C
j1
ij

Mj
1,18 F
1
;

3600 j1

T
F
- respectiv valorile maxime obţinute din matricea timpilor intermediari pentru semafoare
j1
ij

(vehicul – vehicul);
F = 2 faze;

M
F
= combinaţia de valori limită semnificative (din tabelul cu programele: M1(A) + M2(A)
j1
j

apoi pentru programul 2, M1(A) + M2(B) şamd.);

 = 2,1s şi  = 1,7s.

Calculul timpilor verzi

Într-un regim normal de funcţionare a semafoarelor, adică pe bază de programe prestabilite,
timpii verzi de deschidere a semafoarelor se calculează pentru fiecare semafor în parte, funcţie de
mărimea traficului maxim de vehicule (pe o bandă de circulaţie) pe care-l dirijează şi funcţie de
duratele ciclurilor de funcţionare ale instalaţiei de semaforizare.
În cazul proiectului, dată fiind perfecta simetrie a intersecţiei şi încărcarea relativ uniformă a
benzilor, pe aceeaşi fază, timpii verzi de funcţionare a semafoarelor se calculează numai pe faze,
funcţie de valorile limită semnificative, pentru fiecare program.
Pentru determinarea timpilor verzi se foloseşte relaţia: (1.5):
 1,18M j 
Tvj   C  0,38   .
 3600 
Se obţin valorile:
programul 1(C1 =) programul 2(C2) programul 3(C3) programul 4(C4)
Tv1 = Tv1 Tv1 Tv1
Tv2 = Tv2 Tv2 Tv2

13
 B4. Diagramele de funcţionare a semafoarelor

Diagramele de funcţionare a semafoarelor se întocmesc cu ajutorul timpilor verzi calculaţi şi ai

matricei cu timpii intermediari. Ser vor întocmi 4 diagrame de funcţionare corespunzătoare celor 4
prpgrame determinate anterior.
Algoritmul de întocmire a diagramelor este următorul:
- pe formularele de reprezentare a diagramei de semaforizare (format A4) se înscriu în prima
coloană numerele de identificare ale semafoarelor, începând cu cele pentru vehicule şi continuând cu
cele pentru pietoni; în prima coloană se trec toate semafoarele cu funcţionare identică, respectiv cu
aceeaşi durată şi poziţionare a diferiţilor timpi în cadrul aceluiaşi ciclu de semaforizare.
Se reprezintă timpii roşu / galben (cu sensul convenţional două linii paralele) ai semafoarelor
care funcţionează (în sensul servirii timpului verde) pe faza 1 de circulaţie, începând cu secunda zero.
Se raportează apoi timpii verzi corespunzători aceloraşi semafoare, avându-se în vedere valorile
timpilor verzi determinate anterior, care terbuie însă ajustate (în plus sau minus), astfel încât suma
timpului vered cu cel roşu / galben corespunzător să reprezinte multiplu de 0,6 secunde.
Exemplu: în cazul programului 1, timpul verde corespunzător fazei I este 38s. Timpul roşu /
galben considerat fiind de 3s rezultă:
Tv1  Tr / g  38  3  41s.

Multiplul de 0,6s care aproximează cel mai bine valoarea 41s este 40,8s. Timpii galben asociaţi
(sunt consideraţi 3s) se trec după cei verzi.
Urmează apoi reprezentarea timpilor de funcţionare a semafoarelor corespunzătoare fazei a II-a
de circulaţie.
La un interval de timp egal cu Ti1 – Tr/g (ajustată tot ca să fie multiplu de 0,6s) de la sfârşitul
timpului verde pe faza I de circulaţie se raportează timpii roşu / galben, cei verzi şu cei galbeni
corespunzători fazei a II-a în aceleaşi condiţii ca mai înainte.

14
 P – Semafor pentru pietoni
V – Semafor pentru vehicule
7,8s

Semafor Tv 4,8s 3s 37,2s 3s 3s

Nr. [S] 37,8s 3s
0 3 6 9 12 18 24 30 36 42 48 54 60 66 72 78 84 90
V1, 1’ 37,8

V2, 2’ 37,8
Timp roşu / galben

V3, 3’ 37,2
15

V4, 4’ 37,2
3 10,8 s 13,8s
P 51, 52

P 55, 56
13,8 s
Timp verde

P 53, 54

P 57, 58
3s 34,8s 40,8s 48,6s 85,8s 91,8s
Timp galben
 3s (nume)
Timp galben Intersecţia
91,8s
Timp roşu / galben 3s Ciclul
Plan de semaforizare 1 (2, 3, 4)

Diagrama de funcţionare a semafoarelor. Programul Nr. 1 (Cartuş).

Se sfârşeşte 1 – 1’ 2 – 2’ şi începe 3 – 3’ 4 – 4’  Ti1  8 (este valoarea maximă din .
68  Ti1  Tr / g  8  3  5  4,8s (multiplu de 0,6).

Ti 2  9; Acesta este multiplu de 0,6s.

86

Pentru pietoni: pentru 1 – 1’ cu 51 – 52  max. 11 sec. (deci 10,8);

pentru 51 – 52 cu 1 – 1’  max. 17 sec (deci 16,8)  acesta este timpul între
sfârşitul 51 – 52 şi sfârşitul lui 1 – 1’.
Între sfârşitul 3 – 3’ şi începutul 53 – 54 din matrice  valoarea maximă 12, care este deja
multiplu de 0,6.
Între sfârşitul lui 3 – 3’ avem valoarea 14 s  valoarea multiplu de 0,6 este 13,8s.
Pentru semafoarele destinate pietonilor nu trebuie reprezentaţi decât timpii verzi corespunzători
(aceste semafoare nedând decât 2 indicaţii verde şi roşu). Pentru aceasta se identifică linia din matricea
timpilor intermediari, care corespunde semafoarele pentru pietoni considerate şi, funcţie de poziţia
maximă rezultată prin adăugarea timpilor intermediari (stabiliţi între semafoarele pentru vehicule şi
cele pentru pietoni considerate, identificaţi pe linia din matrice corespondenţa acestora din urmă), la
momentele de sfârşit ale timpilor verzi asociaţi semafoarelor pentru vehicule, se stabilesc momentele
de început ale timpilor verzi pentru pietoni. Şi aceste momente trebuie să respecte un multiplu de
tacturi + 0,6s.
Sfârşitul timpilor verzi pentru pietoni se stabileşte în mod asemănător, timpii intermediari dintre
semafoarele pentru vehicule şi cele pentru pietoni citindu-se pe coloana corespunzătoare acestora din
urmă.
Momentele de sfârşit ale timpilor verzi pentru pietoni trebuie să reprezinte de asemenea un
multiplu de tacturi.
După cum se observă, duratele timpilor verzi pentru pietoni nu se calculează, ci rezultă. Se
consideră că un timp de verde pentru pietoni de 6 – 10s este suficient. De menţionat că pe durata celor
6 – 10s pietonii trebuie numai să părăsească de pe trotuar pe partea carosabilă, în continuare putându-şi
continua traversarea chiar dacă semaforul aferent lor indică roşu, protecţia lor în timpul traversării, în
acest caz, fiind asigurată de timpul intermediar dintre semafoarele pentru pietoni şi cele pentru
vehicule.

16
 Orarul de funcţionare al programelor

Programele de funcţionare se exploatează pe diferitele perioade din şi funcţie de variaţiile

traficului. În acst sens se ia pentru fiecare interval de înregistrare a traficului (15, 30 sau 60 min) şi
pentru fiecare fază de circulaţie valoarea limită imediat superioară valorii de trafic efectiv înregistrate (
în Vt) pe intervalul de înregistrare considerat.
Cele două valori limită selectate (câte una pentru fiecare fază), care aproximează în plus situaţia
reală a desfăşurării traficului pe intervalul considerat, se compară cu valorile limită, corespunzătoare
fazelor, celor ale celor 4 programe şi se selectează programul cel mai indicat a fi utilizat.
Exemplu de orar de exploatare zilnică al celor 4 programe:
Programul Intervalul de exploatare
1 630 – 700; 1500 – 1600
600 – 630; 700 – 800
2 1400 – 1500; 1600 – 1700
3 800 – 1400; 1700 – 2000
4 2000 - 2200

De la 2200 la 600 nu funcţionează semafoarele.

17