Sunteți pe pagina 1din 13

SISTEME DINAMICE CU

EVENIMENTE DISCRETE

PROIECT
Linie de fabricatie franzele si batoane

Facultatea: Automatica si Calculatoare


Specializarea Ingineria Sistemelor
:
Studenti: Colceag Daniel
Merla Marius
Petre Dorin
Vulcan Alexandru

CUPRINS

1.INTRODUCERE

2. PREZENTARE SOFTWARE

3.DESCRIEREA SCENARIULUI PROCESULUI MODELAT SI A NODURILOR


FOLOSITE

4.DESCRIERE PE LARG NODURI FOLOSITE

5.PRINT SCREEN MODEL

6.MODELUL FOLOSIT

7.DISCUTIE REZULTATE SIMULARE

8.RETEAUA PETRI

9.PAREREA PERSONALA

Page 2 of 13
1.INTRODUCERE

Scopul proiectului este modelarea şi simularea procesului de fabricaţie al franzelelor si


batoanelor folosind programul Enterprise Dynamics, un produs al companiei InControl.

Cu ajutorul softului analizam o linie de productie de franzele si batoane ce se produc


simultan cu ajutorul robitilor industriali.

Pentru realizarea proiectului a fost necesara documentarea cu privire la desfasurarea si


particularitatile procesului ales: echipamente folosite, timpi de lucru, capacităţi ale maşinilor. In
continuare, cu ajutorul softului vom realiza modelul procesului de productie si simularea
acestuia.

2. PREZENTARE SOFTWARE

Programul Enterprise Dynamics este un software de simulare, cu o gamă largă de


aplicaţii, de la aplicaţii didactice, la simularea unor sisteme foarte complexe. Programul este
produs de InControl Simulation Solutions, o companie olandeză fondată în anul 1990, prezentă
în numeroase ţări.

In realizarea proiectului nostru am folosti versiunea student care include numeroase


modele predefinite si exemple complexe. De asemenea, permite crearea unor modele mai
complicate, programate prin segmente de cod, cum ar fi roboţii folosiţi ca resurse partajate.

Pentru efectuarea modelarii, pe langa interfata 2D a programului acesta ne permite si


varianta simularii 3D, iar obiectele folosite pot fi modificate(culori, texture, forme) astfel incat sa
semene cat mai mult cu cele reale.

Viteza simularii putand fii ajustata cu usurinta, iar programul produce rezultate
intuitive(cantitatile produselor, viteza de lucru, capacitatea etc.).

3.DESCRIEREA SCENARIULUI PROCESULUI MODELAT SI A NODURILOR


FOLOSITE

Se doreste realizarea a doua tipuri de panificantie: franzela si batoane.

Page 3 of 13
Procesul incepe prin amestecarea ingredientelor pentru coca: apa,sare, drojdie, dozajul
fiecarui ingredient facandu-se in mod automat. Ingredientele ajung in mixer unde sunt prelucrate
in aluat. Aluatul este introdus intr-un splitter ce-l separa in doua linii de productie. Dupa
dospire, aluatul ajunge in cele doua divizoare unde se taie coca pentru cele doua tipuri de paine:
franzela si batoane.

Avem un stoc de 500 de tavi impartite in mod egal pentru fiecare tip de paine: 250 pentru
franzela si 250 pentru batoane. Acestea sunt incarcate intr-un buffer numit tavi, preluate de
robotul 1 alternativ si le transporta pe cele doua conveyere diferite catre un asamblor. Tavile de
tipul 1 vor ajunge la asamblorul 1 iar tavile de tip 2 vor ajunge la asamblorul de tip 2.
Asambloarele preiau coca de la fiecare divizor si aseaza cate 6 bucati in tavile respective
fiecarui tip de paine: franzela si batoane.

Din asamblorul 1 tava ce conţine aluatul este transportată către dospitorul 1 pe o bandă
rulantă, la fel şi în cazul asamblorului 2, aluatul va ajunge în dospitorul 2. Coca este dospită în
cele două dospitoare timp de 50 de minute, fiecare dospitor având capacitatea de 250 de tăvi.

După dospire preparatul este transportat din fiecare dospitor prin intermediul a două
benzi rulante către un buffer 1 pentru chiflele de tipul 1, respectiv către un buffer 2 pentru
chiflele de tipul 2. Din cele două buffere, un robot 2, care reprezintă o resursă partajată, preia
ansamblurile alternativ şi le introduce în cuptor, unde vor sta 7 minute, cuptorul având o
capacitate de 200 de tăvi.

După coacere tăvile ajung într-un separator RB, care separă cele 6 paini de tavă şi le
trimite tot în grup de 6 către un buffer 3. Din maşina de separare tăvile se întorc printr-o bandă
rulantă înapoi în stocul de tăvi respectiv fiecărui tip de tavă.

Din bufferul 3 produsele ajung în maşina de împachetare, unde sunt ambalate câte 6 într-
un pachet, ce provine dintr-o sursă de pachete. Mai departe produsele ambalate vor fi preluate de
un robot 3 (resursă partajată) care aşează fiecare din cele două tipuri de paine într-un depozit
Container 1 pentru franzela, respectiv Container 2 pentru batoane.

După dospire preparatul este transportat din fiecare dospitor prin intermediul a două
benzi rulante către un buffer 1 pentru chiflele de tipul 1, respectiv către un buffer 2 pentru
chiflele de tipul 2. Din cele două buffere, un robot 2, care reprezintă o resursă partajată, preia
ansamblurile alternativ şi le introduce în cuptor, unde vor sta 7 minute, cuptorul având o
capacitate de 200 de tăvi.

După coacere tăvile ajung într-un separator RB, care separă cele 6 paini de tavă şi le
trimite tot în grup de 6 către un buffer 3. Din maşina de separare tăvile se întorc printr-o bandă
rulantă înapoi în stocul de tăvi respectiv fiecărui tip de tavă.

Page 4 of 13
Din bufferul 3 produsele ajung în maşina de împachetare, unde sunt ambalate câte 6 într-
un pachet, ce provine dintr-o sursă de pachete. Mai departe produsele ambalate vor fi preluate de
un robot 3 (resursă partajată) care aşează fiecare din cele două tipuri de paine într-un depozit
Container 1 pentru franzela, respectiv Container 2 pentru batoane.

4.DESCRIERE PE LARG NODURI FOLOSITE

Pentru inceput vom prezenta elementele folosite in modelarea, pentru generarea podusului,
transport si diferite procese, asamblare.

a) Generarea de produs, materie prima, introducerea celor doua tipuri de tavi in bufferul
pentru tavi, si derularea ambalajului, le modelam in simulare printr-un atom de tip
SOURCE, ca in imagine:

b) Buffer-ele pentru tavi, cele pentru produse aflate pe tava si produse care asteapta la ambalare,
sunt modelate prin atom de tip QUEUE, reprezentat ca in imagine:

Page 5 of 13
c) In cazul proceselor independente, unde un singur produs este procesat o data, adica
pentru mixer si cele doua divizoare am folosit pentru am implementa aceste procese,
atomul te tip SERVER, care se reprezinta ca in imagine:

In simulare, pentru metoda 2D aceste server sunt reprezentate in felul urmator:

d) Pentru a imparti produsul, materia prima, pe cele 2 linii am folosit un element care se numeste
SPLITTER. Atomul este reprezentat ca in imagine:

e) In cazul proceselor multi-proces, in care mai multe produse sunt servite in acelasi timp, in
cazul nostru fiind vorba de cele doua dospitoare si cuptorul comun, deoarece produsul intra si
circula pe banda prin aceste unitati, am folosit elementul care se numeste MULTISERVICE,
reprezentat ca in figura:

Page 6 of 13
In simulare, pentru metoda 2D aceste elemente sunt reprezentate in felul urmator:

f) Pozitionarea celor doua tipuri de produse pe cele doua tipuri de tavi si ambalarea produsului,
le-am realizata printr-un element numit ASSEMBLER, reprezentat ca in figura:

g) Cei doi roboti, folositi pentru asezarea alternativa a tavilor goale pe benzi, a tavilor cu produse
pe banda cuptorului si pachetelor in cele doua dezovite, i-am modelat cu atom-ul de tip ROBOT.
Acest elemet este reprezentat ca in imagine:

Toti robotii sunt setati „Round robin” cu Rotation speed: 2, Load speed: 2, Upload speed: 2.

h) Separarea produselor de tavi, am modelat-o cu un element care se numeste UNPACK.


Elementul l-am denumit ‚RB’ si este reprezentat in figura:

Page 7 of 13
Setarea elemetului UNPACK: Cycletime: 3[s], Unpack quantity: content(first(c));

i) Transportul produselor, tavilor, tavilor+produse l-am modelat prin elemente de tip


ACCUMULATIC CONVEYOR si FAST ACCUMULATING CONVEYOR. Acestea sunt
reprezentare in figura:

Toate vitezele benzilor sunt setate astfel incat intrarea pe banda cuptorului sa se faca alternativ,
iar trimiterea tavilor inapoi in buffer-ul de tavi sa fie in ordine corecta, adica tavile sa fie
intercalate si prima sa fie de acelasi tip cu prima produsa.

j) Cele doua depozite de produse sunt reprezentate prin atom de tip SINK. Reprezentarea lui este
ca in figura:

Page 8 of 13
5.PRINT SCREEN MODEL

Page 9 of 13
6.MODELUL FOLOSIT

Pasul 1:

• Se genereaza ingredientele principale

• Dupa care sunt transportate in malaxor

Pasul 2:

• Prelucrarea ingredientelor principale in malaxor

• Transportarea produsului pana in container-ul spliter-ului

Pasul 3:

• Impartirea materialului prelucrat pentru cele 2 tipuri de taietoare(frazela si baton)

Pasul 4:

• Se pun in tavi si se transporta cu ajutorul unui robot, timp in care se face si dospirea

Se transporta pana la cuptor

Pasul 5:

• Coacerea materialului impartit

• Transportarea lui catre ambalare, timp in care se face si racirea produsului

Pasul 6:

• Ambalarea prosului final

• Transportarea lui pana la zona de export

7.DISCUTIE REZULTATE SIMULARE

Pentru ca procesul simulat de noi este unul liniar, nu are cum sa aiba variatii de productie,
capacitatea masinii este ocupata in proportie de 50-60% pe taietor baton, taietor franzela, la
dospire tot 50-60%, iar la cuport 10-15% doarece facem o combinatie intre cele 2 tipuri de
produse oferite, impachetarea fiind singura care lucreaza la capacitate maxina de 100%.

Page 10 of 13
8.RETEAUA PETRI

Page 11 of 13
9.PAREREA PERSONALA

Page 12 of 13
In urma efecturatii acestui proiect am dobandit cunostinte mai profunde asupra
functionarii retelelor pretri. Prin utilizarea softului Enterprise Dynamic am incercat sa realizam si
sa simulam un model al procesului de panificatie.

Programul ni s-a parut la inceput greu de utilizat, dar dupa testarea diferitelor modeluri
oferite de acesta am descoperit cat de usor este de utilizat si realizat modelari complex precum
cel ales de noi (panificatie).

Acest proiect ne-a dezvoltat capacitatea de a lucre in echipa si de a rezolva fara conflicte
si neintelegi proiectul pe care ne-am angajat sa-l terminam.

Page 13 of 13