Sunteți pe pagina 1din 76

UNIVERSITATEA “ARTIFEX”

FACULTATEA DE MANAGEMENT

LUCRARE DE DIPLOMA

Coordonator:
Prof. Univ. Dr. GHEORGHE CARSTEA

AUTOR :
2

UNIVERSITATEA “ARTIFEX”
FACULTATEA DE MANAGEMENT

POSIBILITATI DE CRESTERE A
VANZARILOR PRIN RATIONALIZAREA
COSTURILOR LA
S.C. TURNU S.A.

Coordonator :
Prof. Univ. Dr. GHEORGHE CARSTEA

AUTOR :
HGVLAD
3

CUPRINS

CAPITOLUL 1 PAGINA
Rationalizarea costurilor - metoda de crestere a vanzarilor … 6

CAPITOLUL 2 - Prezentarea societatii


2.1. Prezentarea societatii ………………………………… 13
2.2. Obiectul de activitate ………………………………… 13
2.3. Organizarea societatii ………………………………… 15
2.3.1. Structura functionala ………………………… 15
2.3.2. Structura de personal ………………………… 17
2.3.2.1 Structura de personal pe baza
organizarii functionale ………………….……… 18
2.3.2.2 Structura de personal in functie
de calificare ………………………………..……. 19
2.3.3. Organigrama …………………………………… 20
2.4. Mediul concurential ………………………………… 21
2.4.1. Clienti ……………..………………………… 21
2.4.2. Furnizori ……………..………………………… 23
2.4.3. Concurenta …………..………………………… 25
2.5. Diagnosticul activitatii la SC TURNU SA
in perioada 1996 – 2000 ………………………………… 26
2.5.1. Evolutia principalilor indicatori …..…………… 26
2.5.1.1. Capitalul social ………………………… 28
2.5.1.2. Numarul de salariati …………………… 29
2.5.1.3. Productivitatea muncii ………………… 30
2.5.1.4. Cifra de afaceri ……….………………… 31
2.5.1.5. Venitul total …..……….………………… 32
2.5.1.6. Cheltuieli totale.……….………………… 36
4

2.5.1.7. Profitul brut …..……….………………… 41


2.5.1.8. Concluzii generale .….………………… 43

CAPITOLUL 3 - Diagnosticul activitatii la SC TURNU SA


pentru perioada 1999 - 2000
3.1. Diagnosticul rezultatelor………………………………… 45
3.1.1. Diagnosticul cifrei de afaceri ..………………… 45
3.1.2. Diagnosticul profitului brut .…………………… 47
3.1.3. Concluzii ………………………………………… 49
3.2. Diagnosticul costurilor ………………………………… 50
3.2.1. Diagnosticul costurilor
pe elemente primare ………………...………………… 50
3.2.2. Diagnosticul pe baza cheltuielilor fixe
si a cheltuielilor variabile ………………………… 53
3.2.3. Diagnosticul pe baza pragului
de rentabilitate ……………………………………… 55
3.2.4. Diagnosticul pe baza cheltuielilor
la 1000 lei productie marfa ………………………… 57
3.3. Concluzii generale ale diagnosticului ………………… 58
3.3.1. Puncte forte – puncte slabe …………………… 58
3.3.2. Solutii de avut in vedere ……………………… 63

CAPITOLUL 4 - Masuri de rationalizare a costurilor


In cazul SC TURNU SA
4.1. Masuri concrete de rationalizare a costurilor ………… 65
4.1.1. Realizarea operatiei de inlocuire
a atelierului de decapat cu un
sistem de perii speciale ..…………………………...… 65
4.1.2. Realizarea operatiei de inlocuire
a rolelor din otel ….……………………………….....… 68
4.1.3. Realizarea operatiei de inlocuire
a arzatoarelor de la cazanul auxiliar ………………… 70
4.1.4. Realizare operatiei de recuperare
5

a hidrogenului din gazele de purja ………………….... 71

4.1.5. Realizarea operatiei de inlocuire


o rotorului pentru compresorul de gaze ……………… 72

4.2. Concluzii ……………………………………….……… 73

Bibliografie …………………………………………….………. 75
6

CAP.1 Raţionalizarea costurilor – metoda de creştere a


vinzarilor

Funcţionarea în condiţii de eficienta a unitatilor economice


(societăţi comerciale, regii autonome, etc.) în contextul economiei de
piaţa, reprezinta un obiectiv important care contribuie la definirea şi
realizarea scopului fundamental al activitatii lor.
Aceasta inseamna ca, în functie de profil, unitatea economica de
stat, privata sau mixta sa-şi dimensioneze şi sa-şi aseze activitatea
proprie pe criterii economice care au în vedere gospodarirea cu maxima
eficienta a tuturor resurselor de care dispune sau şi le procura
(financiare, tehnice, materiale şi umane), actiune prin care îşi asigura
eficientizarea rezultatelor productiei specifice, sporirea competitivitatii pe
piata interna şi internationala.
Elementul determinant al unei asemenea actiuni îl reprezinta
fenomenul concurential specific economiei de piata care stimuleaza şi
impulsioneaza agentii economici sa aplice toate masurile şi deciziile care
contribuie la realizarea produselor, executarea lucrarilor şi prestatiilor la
costuri cât mai mici.
Astfel, se asigura valorificarea rezultatelor obtinute din activitatea
lor (produse, servicii, etc.) la preturi mai reduse care, în raport cu cele
ale altor ofertanti sunt mai avantajoase pentru solicitanti şi permit, în
acelaşi timp, obtinerea unei marje de profit stimulatoare pentru
continuarea functionarii agentilor economici respectivi.
Actiunea în acest sens şi, implicit, supravietuirea în concurenta cu
ofertantii de acelaşi profil necesita cunoastere de catre manageri a cailor
şi mijloacelor a caror operationalizare contribuie la imbunatatirea
activitatii unitatilor economice, atât pe plan intern, cât şi în raport cu
exteriorul.
De regula, contextul socio-economic favorizant pentru
functionarea rentabila în orice conditii este intamplator şi de scurta
durata.
Stabilirea în timp a functionarii nu se poate asigura dacă nu se
manifesta constant preocupari permnente pentru rentabilizarea activitatii
în conditiile în care oferta este mai mare şi preseaza agentul economic
prin tendinta de scadere a preturilor de vanzare a produselor sau de
executie a diferitelor lucrari sau prestatii.
Amplificarea profitului se poate asigura pe mai multe cai; cea mai
importanta şi cu caracter larg de aplicabilitate este cea care are în
vedere realizarea activitatii unitatii economice cu cheltuieli cât mai mici în
raport cu agentii economici de profil similar.
7

Rezultatele financiare ale unitatii economice se vor imbunatatii


astfel, asigurandu-se sursa investitionala certa pentru dezvoltarea şi
extinderea activitatii proprii pentru stimularea suplimentara a salariatiilor
– element motivational eficient în captarea interesului acestora pentru a
lucra mai bine, mai constient şi responsabil, cu un dezvoltat simt
economic în folosirea resurselor care le sunt puse la dispozitie.
Totodata, aşa se formeaza sursa de finantare a extinderii
activitatii de cercetare stiintifica şi dezvoltare tehnologica, pentru
accentuarea muncii creativ inovationale, ca şi pentru aplicarea efectiva
în practica a rezultatelor pozitive ale acestor actiuni de mare eficacitate
pentru sporirea rentabilitatii activitatii generale a agentului economic.
Aşadar, în contextul general al necesitatii functionarii agentului
economic în economia de piata în conditii de rentabilitate şi de
competitivitate, un loc central îl ocupa folosirea cu maxima economicitate
a resurselor.
Totodata, se asigura obtinerea aceluiasi efect cu un efort financiar
mai mic antrenat pentru aprovizionarea şi gospodarirea resurselor
materiale şi energetice sau a unui efect mai mare cu acelaşi efort de
cumparare-asigurare a acestora.
Asemenea aspecte se pot evidentia prin determinari economico-
matematice anticipate perioadei de timp la care se refera actiunea de
rationalizare corelat cu cea de realizare a produselor, lucarilor şi
prestatiilor.
Importanta deosebita a reducerii costurilor de productie rezulta în
primul rând, din faptul ca se asigura cresterea volumului de productie
prin folosirea acelorasi resurse materiale şi de munca. De asemenea,
reducerea costurilor de productie este importanta prin aceea ca asigura
sporirea continua a acumularilor banesti ale intreprinderii, creându-se pe
aceasta baza premisele dezvoltarii continue a acestora.
Un alt aspect al importantei reducerii costurilor reprezinta un
factor de seama în stabilirea preturilor, reducerea lor creează premisele
necesare micsorarii preturilor de livrare a produselor, asigurandu-se prin
aceasta cresterea profitabilitatii intreprinderii.
Reducerea cheltuielilor materiale reprezinta o prima cale deosebit
de importanta de reducere a costului de productie, îndeosebi în acele
ramuri în care ponderea cheltuielilor materiale e ridicata.
Acest lucru se poate realiza prin reducerea normelor de consum
la materiile prime, materialelor, ş.a., printr-o croire mai rationala sau pe
baza reproiectarii produselor, prin folosirea inlocuitorilor de materiale,
folosirea mai buna a combustibililor şi energiei, introducerea unor noi
tehnologii sau imbunatatirea celor existente care sa asigure o reducere a
consumurilor specifice, reducerea pierderilor din rebuturi, din
perisabilitati, utilizarea deseurilor, sporirea gradului de valorificare a
8

materiilor prime, extinderea folosirii materialelor ce necesita cheltuieli


mici, ş.a.
O atentie corespunzatoare trebuie acordata reducerii costurilor
materiale şi reducerii cheltuielilor legate de aprovizionarea tehnico-
materiala şi de desfacere a produselor.
Determinarea influentei reducerii cheltuielilor materiale asupra
reducerii costului pe produs se face pe fiecare fel de masura în parte.
O alta cale importata a reducerii costurilor o constituie cresterea
productivitatii muncii. Prin aceasta crestere, în conditiile respectarii
corelatiei potrivit careia ritmul de crestere a productivitatii trebuie sa fie
mai mare ca cel al cresterii retributiei medii, se reduc pe unitatea de
produs costurile cu retributie directa crescand totodata castigul
inregistrat de muncitori.
Odata cu aceasta, pe baza cresterii productivitatii muncii are loc o
sporire a volumului productiei care are ca efect reducerea cheltuielilor
conventional constante pe unitatea de produs.
În cadrul acestei masuri, o atentie deosebita trebuie acordata
adoptarii unor astfel de masuri care sa duca, în conditiile cresterii
productivitatii muncii la reducerea cheltuielilor cu salariile. Din radul
acestor masuri pot fi amintite extinderea mecanizarii şi automatizarii,
extinderea lucrarilor de mica mecanizare, în vederea reducerii
personalului auxiliar şi de servire, perfectionarea pregatirii cadrelor,
organizarea mai buna a locurilor de munca, utilizarea eficienta a fondului
de timp, etc.
O alta cale importanta de reducerea a costurilor de productie o
constituie imbunatatirea folosirii capacitatii de productie (prin folosirea
mai buna a capacitatilor de productie creste volumul productiei, ceea ce
face sa scada pe unitatea de produs cheltuielile indirecte cu caracter
conventional-constant).
Rationalizarea cheltuielilor administrativ gospodaresti se poate
realiza prin urmarirea incadrarii în modelele elaborate pentru aceasta
categorie de cheltuieli şi reducerea în mod sistematic a nivelului acestora
prin aplicarea unui regim sever de economii pana jos la locul de munca.
O atentie sporita trebuie acordata reducerii cheltuielilor
neeconomicoase, din randul carora pot fi aminite amenzile, penalizarile,
locatiile, etc. sau a cheltuielilor cu caracter neproductiv, cum sunt cele
pentru rebuturi.
Motivaţia înfiinţării, organizării şi funcţionării unei întreprinderi este
dată de cererea de produse şi servicii care se manifestă pe piaţă;
aceasta îi determină atât profilul, cât şi condiţiile în care urmează a
acţiona. Funcţionalitatea acesteia impune însă asigurarea (alături de alţi
factori de producţie) a resurselor materiale şi tehnice necesare în
9

concordanţă cu volumul de activitate definit în raport cu cererile de


consum care se manifestă pe piaţa din aval.
Punerea în mişcare a întregului angrenaj specific unei firme
(industriale, de construcţii, de transport, specializată în comercializarea
de materiale şi produse etc.) presupune declanşarea sistemului general
de relaţii dintre funcţiunile principale ale acesteia, cu deosebire pe
fluxurile de informare-investigare a pieţei, de întocmire a portofoliului de
comenzi, de comandare-contractare a bazei materiale şi tehnice (a
funcţiunii comerciale), de asigurare a resurselor financiare şi umane.
Resursele materiale, energetice, de echipamente tehnice,
financiare etc., se asigură din mediul exterior întreprinderii, printr-o
acţiune corelată şi adaptată caracteristicilor acestuia şi mutaţiilor pe care
le înregistrează de la o etapă la alta. Rezultatele activităţii firmelor se
valorifică în cadrul aceluiaşi mediu extern în funcţie de evoluţia mărimii şi
structurii cererilor de consum, de elementele caracteristice sistemului
concurenţial în care acţionează (care le pot avantaja sau dezavantaja în
anumite etape ale procesului de dezvoltare). De aici rezultă dependenţa
stricta a destinului fiecărei întreprinderi de mediul economico-social
intern şi internaţional - care este de mare complexitate, ridicând
probleme deosebite pentru desfăşurarea activităţilor de producţie şi
comercializare, social-culturale etc. Natura acestui context îşi pune
amprenta, într-o formă accentuată, asupra asigurării bazei materiale şi
tehnice care prin nivel şi structură să permită desfăşurarea cu eficienţă a
activităţilor menţionate în interesul societăţii, a unităţilor economice din
cadrul ei.
Ca urmare, se pune tot mai mult accentul pe găsirea căilor şi
metodelor, tehnicilor şi instrumentelor care, prin aplicare, să contribuie la
susţinerea unei dezvoltări durabile a societăţii, să pună în valoare, în
măsură mai mare, valorosul potenţial uman orientat spre ridicarea
nivelului de civilizaţie, de trai al omenirii în general. Preocupările în acest
sens au căpătat forme noi de cooperare mai accentuată între naţiuni pe
principii de egalitate, dar încadrabile în contextul unor politici globale
care vizează interese generale sau zonale. Aceasta în condiţiile
protecţiei intereselor fiecărei naţiuni şi susţinerii dezvoltării durabile
proprii. Reducând dimensiunea abordării contextului economic intern şi
internaţional la problematica specifică aprovizionării materiale şi tehnice
a întreprinderilor şi valorificării rezultatelor activităţii lor considerăm că
între principalele caracteristici ale acestuia care inf1uenţează
interpretarea, nuanţează gradul de complexitate a asigurării bazei
materiale şi tehnice.

Se cunoaşte ca firma (întreprinderea) este veriga organizatorică


unde se desavarseste fuziunea intre factorii de producţie (resurse
10

materiale, energetice si umane) cu scopul producerii si desfacerii de


bunuri economice in structura, cantitatea si calitatea impuse de cererea
de pe piaţă cu scopul obţinerii unui profit.
Astfel că oricare ar fi profilul de producţie a unei unitati economice,
activitatea pe care aceasta o desfasoara trebuie să urmeze unele criterii
economice bine stabilite pentru reuşita obţinerii profitului.
Unele din aceste criterii economice sunt:
- Organizarea pe baze stiintifice a procesului de
producţie (definirea concretă a structurii operaţionale)
- Folosirea cu maximă eficienţă a tuturor resurselor de
care dispune (materiale, financiare, umane, informaţionale)
- Asigurarea cu resurse materiale necesare in condiţii cât
mai avantajoase
- Asigurarea unei pieti de desfacere a producţiei
(creşterea competitivităţii sub diferite aspecte)
- Folosirea de forţă de munca cu calificarea necesara,
etc.
Stabilitatea in timp a firmei este posibila daca se are in vedere
rentabilizarea sau creşterea rentabilitătii firmei in condiţiile in care
numărul ofertanţilor pe piaţa este intr-o continua creştere iar piaţa
resurselor este in stagnare sau chiar scădere.
Această rentabilizare, sau creştere a rentabilitătii, are ca suport
profitul (obţinerea sau creşterea lui).
Profitul unei întreprinderi este rezultatul diferenţei intre cheltuielile
efectuate pentru obţinerea unui produs si veniturile obţinute de pe urma
acelui produs. Deci căile majore de creştere a lui sunt :crsterea venitului
si/sau scăderea cheltuielilor.
Factorii de influentă ai venitului sunt : preţul de vânzare si
cantitatea produsa (vânduta).
Preţul de vânzare este expresia valorii unui produs pe o piaţa data
in condiţiile întâlnirii libere dintre cerere si oferta.
Acest preţ poate fi stabilit, prin convenţii naţionale sau
internaţionale, la un anumit nivel de către ofertanţii existenţi pe piaţa.
Chiar daca nu face obiectul unor convenţii acest preţ de vânzare
are o limita maxima, data de acceptul clienţilor, si o limita minima, data
de costul de producţie.
Aceasta marjă este destul de limitata in condiţiile oricărei pieţe de
profil.
Creşterea cantitătii vândute dintr-un produs fabricat poate duce la
creşterea profitului. Acest lucru se poate realiza prin folosirea unei politici
11

de marketing pertinentă, creşterea calitătii produselor (printr-o


retehnologizare a unitătii), modelarea producţiei după cererea pieţei, etc.
Al doilea factor de influentă al profitului este reducerea cheltuielilor
de producţie (costul de producţie).
Acest cost de producţie reprezintă totalitatea cheltuielilor
corespunzătoare consumului factorilor de producţie pe care
întreprinderea le efectuează in scopul producerii si vânzării de bunuri
materiale si servicii.
Astfel ca, pentru maximizarea profitului producătorul trebuie sa
minimizeze costul de producţie, deci sa obtina rezultate cat mai mari de
pe urma factorilor de producţie munca si capital.
Dinamica costului pe unitatea de produs depinde in principal de :
- Modificarea consumului de factori de producţie utilizaţi pe
unitatea de produs
- Evoluţia factorilor de producţie utilizaţi.

Ca modalitati concrete de acţiune avem :

i) Reducerea normelor de consum


- Reproiectarea produselor in sensul
= reducerii greutatii pe unitatea de produs
= folosirea de materie prima cat mai adecvata pentru
produsul finit (se are in vedere ca aspectul fizic cat si
compoziţia chimica al materiei prime sa fie cat ai aproape de
cel al produsului finit ceea ce duce la scurtarea lanţului
tehnologic si implicit a consumului specific)
- Folosirea raţionala a energiei si combustibililor
= lucrul continuu pe 2 – 3 schimburi pentru a nu
consuma in gol pentru menţinerea temperaturii cuptoarelor
de încălzire sau a schimbătoarelor de căldura in industria
metalurgica sau chimica
= evitarea întreruperilor in procesul de producţie

ii) Reducerea cheltuielilor de aprovizionare materiala


- Găsirea de furnizori cu condiţii mai avantajoase
= cu preturi mai scăzute
= cu o calitate superioara a produselor
= cu condiţii de plata mai convenabile
- Reducerea cheltuielilor de transport
12

= găsirea unor furnizori cat mai apropiaţi de locul de


consum
= folosirea mijloacelor de transport cele mai
economicoase
- Folosirea de materiale înlocuitor
= înlocuirea materialelor mai scumpe cu materiale mai
ieftine care sa asigure calitatea corespunzătoare
= folosirea unor înlocuitori cu greutate specifica mai
mica ceea ce face produsul finit mai competitiv (vezi aliajele
de aluminiu ca înlocuitori ai pieselor din fonta sau otel)

iii) Creşterea productivitatii muncii


- Reproiectarea posturilor de munca, care in condiţiile
folosirii aceleiaşi tehnologii poate duce la o creste a
productivitatii
- Retehnologizarea, care poate fi atât sub aspect moral cat
si sub cel fizic.
- Dotarea sau up-gradarea sistemului informaţional, care
duce la o cunoaştere mai eficienta a necesitaţilor de
producţie si la fluidizarea circulaţiei financiare prin creşterea
cantitatii de informaţie vehiculata si a vitezei de procesare a
acesteia.

iv) Aplicarea unei politici de personal fiabila


- Perfecţionarea forţei de munca existente, prin cursuri de
specializare pe profilul de producţie
- Selectarea pe criterii profesionale a cadrelor de
conducere
- Evaluare performantelor, care are o componenta
psihologica deosebita la nivelul angajatului si o influenta
deosebita asupra climatului organizaţional.
13

CAP. 2. – Prezentarea societatii

2.1. – Prezentarea societatii

Denumire : SC TURNU SA
Sediul : Loc. Turnu Magurele, Str. Portului, Nr. 1,

Cod postal 0750, Teleorman

Telefon/Fax : 047/411320 047/411322

Mod de constituire : Constituire in baza legilor 15 si 31/1990 si


a HG 1213/1999prin preluarea integrala a
patrimoniului Combinatului de Ingrasaminte
Chimice Turnu Magurele

Nr. Registrul Comertului : J34/184/1991

Cod fiscal : R1387500

Capitalul social : 235.100 milioane lei

Structura actionariatului : Autoritatea pentru privatizare 47%


PAS CHIM Turnu Magurele 8%
Altii 45%

SC TURNU SA este o societate cu capital mixt (de stat 47% si


privat 53%). Unitatea s-a dezvoltat in trei etape de investitii si cinci etape
de dezvotare si are un grad ridicat de interdependenta intre instaatiile
tehnologice. Ea este integrata si cuprinde instalatii de productie precum
si instalatii de utilitati.

2.2. – Obiectul de activitate

Obiectul de activitate al S.C. Turnu S.A. îl reprezinta fabricarea şi


comercializarea de îngrasaminte chimice minerale (simple, complexe şi lichide)
şi a intermediarilor (amoniac, acid azotic, acid sulfuric, acid fosforic) alaturi de
productia de piese de schimb şi utilaje tehnologice; de asemenea, societatea
14

dispune de instalatiile necesare pentru producerea şi asigurarea cu energie


termica a municipiului Turnu Magurele.
Societatea poate furniza intreaga gama de sortimente de îngrasaminte
chimice solicitate de agricultura, produse competitive şi la indici de calitate
corespunzatori, atât pentru piata interna cât şi pentru export.
Ingrasamintele simple cu azotat produse în cadrul societatii sunt: uree,
azotatul de amoniu şi nitrocalcarul, iar ingrasamintele complexe în functie de
solicitari pot contine rapoarte diferite între elementele de fertilizare.

Nr. Produs U.M. % Valoare (mil. lei)


crt.
1. Uree To 57,41 92.000
2. Azotat granulat To 18,29 29.325
3. Îngrasaminte complexe To 22,60 36.224
4. Altele To 1,68 2.700
Total To 100 160.249

UREE

AZOTAT
GRANULAT
INGRASAMINTE
COMPLEXE
ALTELE
15

2.3. – Organizarea societatii

2.3.1 - Structura functionala

Societatea poate fi considerata ca este formata din doua mari


departamente : - departamentul de productie
- departamentul economic

a) Departamentul economic este alcatuit din :


- Subdepartamentul comercial , care are functia de legatura cu :
- clientii (stabilirea termenelor de livrare si a
cantitatilor de livrat cu partenerii traditionali,
gasirea unor clienti noi)
- furnizorii (negocierea contractelor de
cumparare, obtinerea unor conditii de livrare
cat mai bune, gasirea si testarea de noi
furnizori)
- piata de desfacere (cunoasterea cererii si
ofertei existente pe piata de profil, gasirea de
noi piete de desfacere)
- Serviciul financiar – contabil
- care tine evidenta incasarilor si platilor in
relatiile societatii cu terti si evidenta resurselor
interne unitatii.
- Biroul personal
- care are ca responsabilitate evidentierea
tuturor modificarilor din punct de vedere
profesional cu angajatii societatii

b) Structura departamentului de productie

S.C. Turnu S.A. Turnu Magurele, una din cele 10 societati producatoare
de îngrasaminte chimice din România are o structura ce sintetic poate fi
prezentata astfel:
1) Instalatii pentru fabricare de produse intermediare:
instalatii pentru producerea amoniacului
instalatii pentru producerea acidului azotic
16

instalatii pentru producerea acidului fosforic


instalatii pentru producerea acidului sulfuric

2) Instalatii pentru producerea de îngrasaminte simple de azot:


instalatia de azotat de amoniu şi nitrocalcar
instalatia de uree
instalatia de îngrasaminte lichide pe baza de azotat de amoniu şi uree

3) Instalatia de îngrasaminte complexe pe baza de acid fosforic

4) Instalatia de îngrasaminte complexe – nitrofosfati

5) Diverse facilitati de baza pentru productia de produse intermediare şi


de îngrasaminte:
depozite de materii prime, auxiliare, diverse chimicale, inclusiv
sistemele de primire, descarcare, distributie, etc.
depozite de produse finite, sisteme de ambalare şi expeditie.

6) surse şi sisteme de distributie a utilitatilor comune şi / sau specifice


diverselor instalatii ca:
• captare, tractare şi distributie apa industriala şi potabila
• statii de recirculare a apei
• centrale termoenergetice, furnizoare atât de energie termica cât şi
electrica
• aer comprimat
• apa demineralizata
• statii de racordare, distributie şi transformare adecvata
consumatorilor pentru energie electrica
• sisteme de recuperare caldura şi distributie agent termic pentru
consumul municipiului Turnu Magurele şi alti agenti economici.

7) Diverse ateliere şi baze de intretinere tehnica pentru toate tipurile de


utilaje

8) Laboratoare centrale, sectoriale şi / sau locale pentru diverse testari şi


analize fizico-chimice, metrologice, etc.

9) Instalatii pentru productie de mic tonaj a caror destinatie este sa fie


pentru consumul societatii, fie pentru diversi consumatori specifici.

Toate aceste facilitati sunt destinate evident primordial productiei de


îngrasaminte chimice şi, respectiv, produselor intermediare necesare acesteia.
17

Una din substantele nutritive de baza este azotul, care se regaseste atât în
ingrasamintele simple cu un continut singular ca atare, cât şi îngrasaminte
complexe în diverse proportii.

Nr. Nr. total de


Instalatii din componenta societatii
crt. instalatii
1. Amoniac Kellogg 1
2. Acid azotic 2
3. Acid sulfuric 3
4. Acid fosforic 1
5. Îngrasaminte complexe NPK I UCB 1
6. Uree 1
7. Azotat de amoniu 1
8. Nitrofosfati NPK II 1
9. Îngrasaminte complexe MAP 1

În structura sa, S.C. Turnu S.A. include toate instalatiile necesare


productiei de baza (semifabricate + produse finite) precum şi toata infrastructura
necesara pentru asigurarea surselor de utilitati, transporturi, cooperare între
instalatii, de aşa natura încât sa poata functiona practic autonom, cu exceptia
preluarii partiale de energie electrica din sistemul national.
În componenta societatii exista toate facilitatile pentru depozitarea
materiilor prime şi produselor intermediare, prevazute cu sisteme adecvate în
vederea preluarii şi distribuitiei acesteia, precum şi instalatii adecvate pentru
expeditia produselor finite.

2.3.2 Structura de personal :

Comparativ cu perioadele anterioare, personalul s-a redus, în conditiile


sporirii cifrei de afaceri, producandu-se schimbari pozitive în structura acestuia,
respectiv cresterea personalului direct productiv.
În cazul dat, aceasta se datorează mai bunei organizari a activitatii de
intretinere.
Structura pe sexe se incadreaza în general, în caracteristicile ramurii din
care face parte societatea. De remarcat faptul ca aproape 70 % din personal este
sub 40 de ani, ceea ce constituie un element favorabil unei eventuale
restructurari.
18

În acelaşi timp, exista un procent sub 20 % din personal cu vechime de


pana la 5 ani în întreprindere, ceea ce constituie un element de stabilitate cu
efecte pozitive asupra productivitatii muncii.

2.3.2.1. Structura de personal pe baza organizarii functionale

Structura personalului normat valabil de la 01-01-2001


Total personal normat 2293
din care:
1. Personal TESA 415
din care:
• conducere societate – 6
• personal de conducere (sef sectie, instalatie, ateliere,
servicii, birouri) – 69
• studii superioare (ingineri, subingineri, economisti,
juristi, analisti) – 104
• studii medii (tehnicieni, contabili, desenatori, agenti
de marketing, etc.) – 123
• maistri – 113
2. Personal muncitor 1878
din care:
• operatori – 368
• pompagii – 51
• compresoristi – 39
• masinisti – 189
• lacatusi mecanici – 257
• electricieni – 171
• metrologi – 102
• sudori – 77
• strungari, frezori – 54
• distribuitori – 35
• laboranti, controlori calitate – 92
• instalatori – 6
• matriteri – 3
• cazangii – 25
• turnatori, tratamentisti – 10
• distilatori – 5
• modelori, tamplari – 3
• vopsitori, izolatori –17
• zidari – 15
• cauciucari – 6
19

• dulgheri – 12
• soferi – 55
• pompieri – 24
• mecanici locomotiva – 9
• paznici – 59
• necalificati – 62
• alte meserii – 126

2.3.2.2. Structura de personal in functie de calificare

Sructura personalului pe studii este evidentiata in urmatorul grafic

Studii
superioare
Studii post
liceae
Stiii medii de
specialitate
Studii medii
20

A
GA

C.A
.
D
IR
ECT
ORG
ENER
A L

C
ONS
IL
IE
RI

D
IR
ECT
ORT
EHNIC D
IR
ECT
OR D IR
ECTO
R DIR
ECT
O R
PRO
DUC
TIE ME
A C
OM E
RCIA
L E
C O
NOMIC

S
ERV
.P
ROG
RAMAR
E S
ERV
IC
IUL S
ERVIC
IU
L SE
RVIC
I
PRO
DUC
TIE MEC
ANIC A
PR. -DE
SF
. F
INA
N C
I

S
ECT
IAA
ZO
T SER V IC IU L S
ERVICIU
L S
ERV
IC
I
REP A R A TII DES
F .MK
. C
ONTA
B
- in
st.am oniac1
- in
st.am oniac3 -at.asch iere
S
ERV
IC
IU
L O
FIC
IU
L
- in
st.oxigen -at.cazan gerie
- in
st.acidazo tic T
RAN
SP. CAL
CU
-at.turn atorie
- in
st.uree1
- in
st.am oniac2 -at.ed ile GOS
P.
- in
st.dep.A m o n
iac A
NEX
A
- in
st.uree2 SE C TIA
- in
st.azotatdeam o niu EL EC T RIC A
- in
st.azotic2 -at.electric BIR
OUL
- in
st.a icidazo tic3 C
ONTR
ACT
.
-at.en ergetic
SE CT IA N PK S
ECT
IA
-in
st.acidsu lfuric T
ERM
OE
NERGE
TIC
A
-in
st.acidfo sforic AT
ELIE
R
-in
st.îngrasam in te A
UT
OMA
TIZAR
I O
RGA
NIG
RAM
-in
st.N PK II
AC
TIV
IT
ATI
A
TE
LIE
R H
ID
RO M
ET
ROLO
GIE

G
ARA
JAU
TO

2.4. Mediul concurential


21

2.4.1. Clientii

În conditiile cresterii continue a populatiei globului se prevede o crestere


în continuare atât a productiei cât şi a consumului mondial de îngrasaminte,
cresteri confirmate de evolutia prezentata în FAO’s Year Book Fertilizer.
Îngrasamintele chimice fabricate în România sunt corespunzatoare
calitativ cerintelor pietei externe.
Pentru uree exista piata de desfacere permanenta cu conditia alinierii la
nivelul de preţ al pietei (eficienta variaza în functie de conjunctura).

Evolutia pietei la principalele activitati grupate pe produse, servicii (cu


pondere >= 10% din cifra de afaceri):

Gradul de acoperire a
Nr. Evolutia pietei
Produs pietei interne (%)
crt.
Intern Extern Actual Perspectiva
1. Îngrasaminte
simple cu azot:
-Uree ↑ ↑ 20 25
-Azotat ↑ ↑ 30 40
-Nitrocalcar = = 10 10
2. Îngrasaminte
complexe:
-NP 22.22.0 ↑ ↓ 40 40
-NP 27.13.0 = ↓ 15 20
-NPK 15.15.15 ↑ ↑ 30 30
-DAP 18.46.0 ↑ ↓ 10 50

S.C. Turnu S.A. dispune în momentul actual de o piata interna relativ


constanta în ceea ce priveste cererea, fluctuatiile care apar de regula sunt în
perioada de vara, lunile mai, iunie, iulie şi august.
Printr-un marketing activ s-a reusit castigarea unui segment important de
piata (aproape toata Muntenia).
La extern, S.C. Turnu S.A. are numeroase cereri, dar datorita preturilor
scazute la ingrasamintele chimice nu prezinta un interes deosebit pentru
societate.
22

Pentru export, unitatea are nevoie de o infuzie de capital destinat


modernizarii şi retehnologizarii unor instalatii, ceea ce va conduce la obtinerea
de produse cu preţ de cost mai mic şi de alte masuri care nu pot fi influentate de
managementul socientatii: pretul gazului metan, al energiei electrice, impozite,
taxe, etc.
Productia de export a reprezentat în anul 1997 71.79% din cifra de
afaceri, iar în anul 1998 şi 1999 a cunoscut o scadere datorita reducerii pretului
ingrasamintelor chimice pe piata mondiala.
Tarile cu ponderea cea mai mare în totalul exportului au fost în anul
1997: India (18.94% din cifra de afaceri), Cuba (14.49% din cifra de afaceri),
Italia (11.98% din cifra de afaceri); în anul 1998: Turcia (3.23% din cifra de
afaceri), Iugoslavia (6% din cifra de afaceri), Algeria (3% din cifra de afaceri).
În anul 2001 se estimeaza cresterea exportului în Turcia la 20% din cifra
de afaceri şi Iugoslavia la 10% din cifra de afaceri.
În plan intern o serie de agenti economici s-au dovedit a fi clienti fideli
ai societatii, avand o cerere constanta de produse finite şi servicii şi manifestand
o tendinta asemanatoare şi pentru urmatoarea perioada.
Nr.
Nume client intern % din cifra de afaceri
crt.
1. COREXIM Bucureşti 11
2. A.G.U. Impex Galaţi 5
3. Oltchim S.A. Rm. Valcea 45.3
4. AGROEST Mangalia 3.2
5. S.C. Textil Int. Bucureşti 5
6. HOLDING Olt Slatina 4

Nr.
Nume client extern % din cifra de afaceri
crt.
1. Turcia 20
2. Iugoslavia 10
3. Bulgaria 1
4. Sudan 1
5. Africa 1
6. Italia 1

SITUATIA GRAFICA A PRINCIPALILOR CLIENTI INTERNI SI


EXTERNI
23

COREXIM Bucuresti
AGU Impex Galati
Oltchim SA
AGROEST Mangaia
SC Textil Int Bucuresti
HOLDING Olt Slatina
TURCIA
IUGOLAVIA
BULGARIA
SUDAN
AFRICA de SUD
ITALIA

2.4.2. Furnizorii

In plan intern furnizori traditionali ca ROMGAZ, PETROM,


CONEL, RA APELE ROMANE, care reprezinta monopoluri pe piata
interna de materii prime si servicii au manifestat o prezenta constanta si-
si continua colaborarea si pentru perioadele urmatoare.
Pe plan extern, o situatie asemanatoare o prezinta Rusia, ca
principal furnizor de gaz metan si o serie de materii prime.
Reatiile cu Rusia dateaza de la infiintarea societatii in 1991 si
avand in vedere ponderea ridicata a gazului metan in activitatea de
productie (ca materie prima si sursa energetica), continua si pe viitor.
Avand in vedere caracterul restrictiv al materiilor prime necesare
din import, in randul furnizorilor externi de materie prima se numara si
Algeria, Siria si Maroc. Alti furnizori externi sunt contactati numai in
situatii conjuncturale determinate de situatiile geopolitice internationae.
In randul acestor tari se numara: India, Pakistan, Uzbekistan, etc.
24

% din total
Nr.
Nume furnizor intern Produs cheltuieli
crt.
materiale
1. E.M. Moldova Noua
E.M. Balan Pirita flotata 0.4
E.M. Hateg
2. ROMGAZ, PETROM
Gaz metan 36.1

3. CONEL
Energie electrica 19.0

4. R.A. Apele Romane


Apa 0.4

5. Talcdolomita Hunedoara
Dolomita 0.1

În plan intern furnizori traditionali ca ROMGAZ, PETROM, CONEL,


R.A. Apele Romane care reprezinta monopoluri pe piata interna de materii
prime şi servicii au manifestat o prezenta constanta şi îşi continua colaborarea şi
pentru perioadele urmatoare.

% din total
Nr.
Nume furnizor extern Produs cheltuieli
crt.
materiale
1. Rusia Gaz metan 25.4
2. Algeria, Siria Fosfati bruti 3.5
3. Algeria, Maroc Fosfati calcinati 1.9
4. Rusia Apatita Kola 8.5
5. Rusia Clorura de K 2.3

Situatia grafica a principalilor furnizori interni si externi


25

E.M. Moldova Noua


E.M. Balan E.M. Hateg
ROMGAZ, PETROM

CONEL

RA APELE ROMANE

TALCDOLOMITA
HUNEDOARA
RUSIA

ALGERIA

2.4.3. Principalii concurenti

Productia de ingrasaminte chimice a fost pusa la punct in anii 1960-


1970.
Dupa functionarea eficienta sau nu, in perioada de dinainte de 1989,
incepand cu 1990 numarul furnizorilor de ingrasaminte chimice a ramas
constant.
Astfel ca in perioada curenta in Romania exista doar 4 concurenti ai
societatii inprofilul ingrasamintelor chimice.
In plan extern, societatea Turnu SA se conrunta cu o concurenta acerba
din partea unor firme din fostul bloc sovietic (puternic favorizate de procurarea
gazului metan in conditii avantajoase).
Nr. Concurentul
crt. Intern Extern
1. DOLJCHIM Craiova Rusia
2. AZOMURES Tg. Mures Ucraina
3. SOFERT Bacau Iran
4. AMONIL Slobozia Irak

Un concurent serios cu un potential ridicat de dezvoltare îl reprezinta


compania multinationala NORSK-HIDRO

2.5. – Analiza activitatii la SC Turnu SA pe perioada 1996-2000


26

2.5.1. Evolutia principalilor indicatori


Pentru caracterizare economico financiara a societatii SC Turnu
SA s-au analizat urmatoarele materiale:
- bilanturile contabie pe anii 1996-2000
- rapoartele de evaluare pe anii 1996-2000 intocmite de firmele
de speciaitate
- alte documente si evidente contabile
Sintetizand informatiile provenite din materialele mai sus
mentionate s-a intocmit evolutia principalilor indicatori:
- Capitalul social
- Numarul de salariati
- Cifra de afaceri
- Venituri totale
- Cheltuieli totale
- Profit brut
- Productivitatea muncii
27

In urma consultarii actelor financiar-contabile a rezultat urmatoarea situatie :

An referinta 1996 1997 1998 1999 2000


Denumire indicator

Capitalul social 235.100 235.100 235.100 235.100 235.100

Numar salariati 2.730 1.304 2.146 2.400 2.520

Cifra de afaceri *) 219.800 277.357 278.510 537.088 589.403

Venituri totale *) 249.380 297.947 329.970 636.719 704.221

Cheltuieli totale *) 243.590 278.300 331.444 635.732 695.902

Profit brut *) +5.790 +19.647 -1.474 +987 +8.319

Productivitatea muncii **) 60,49 61,25 62,22 63,63 67,44

____________________________________________
Obs. : *) cifrele exprima milioane lei
**) cifra exprima tone productie-marfa pe numar de muncitori direct productivi
28

2.5.1.1 – Capitalul social

SC Turnu SA a fost constituita in baza legilor 15 si 31/1990 si a HG


1213/1999 prin preluarea integrala a patrimoniuui Combinatului de
Ingrasaminte Chimice Turnr Magurele.
Aportul extern la capitalu propriu a corespuns fondurilor initial
avansate de proprietar la constituirea societatii. Acest aport s-a efectuat
atat in natura, prin cedarea catre societate a unor imobile materiale si
active necorporale, precum si de bani lichizi.
In contrapartida aportorii de fonduri au recunoscuti ca participanti la
capitalul societatii devenind proprietari ai unei parti a capitalului, situatie
care le-a conferit statutul de asociati, respectiv actionari.
In acest context, tuturor asociatilor (actionarilor) li se recunosc cele
trei drepturi esentiale:
-dreptul de participare, sub forme si grade diverse la luarea deciziilor;
-dreptul asupra unei cote parti din eventualele beneficii;
-dreptul de a primi o parte din patrimoniul societatii in cazul dizolvarii.
De-a lungul perioadei de analiza capitalul social nu a suferit nici o
modificare, pastrandu-si constante atat vaoarea (235.100 milioane lei) cat
si structura actionariatului.
Capitalul social
250,000

200,000

150,000

100,000

50,000

0
1996 1997 1998 1999 2000

Evoutia capitalului social pe perioada 1996-2000 (valorile reprezinta


milioane lei).
De asemenea din analiza structurii actionariatului se observa ca SC
Turnu SA este o societate cu capita mixt: Autoritatea pentru Privatizare
(47%), PAS CHIM Turnu Magurele (8%) si diverse persoane fizice (45%).
29

An referinta
1996 1997 1998 1999 2000
Actioonar

APP 110.497 110.497 110.497 110.497 110.497


PAS CHIM 18.808 18.808 18.808 18.808 18.808
ALTII 105.793 105.793 105.793 105.793 105.793
TOTAL 253.100 253.100 253.100 253.100 253.100

Obs: cifrele indica milioane lei

2.5.1.2 – Numarul de salariati

A avut urmatoarea fluctuatie :

Numarul de salariati

3,000
2,730
2400 2520
2,000 2146
1304
1,000

0
1996 1997 1998 1999 2000

Perioada 1996-1997 a reprezentat un moment de cotitura in politica


salariala a societatii. Reducerea de personal a fost extrem de pronuntata,
de peste 50%, de la o cifra de 2730 de salariati la nivelul anului 1996 la
1304 salariati in anul 1997.
Acesta diminuare a fost motivata de o serie de restructurari, de
regandire pe criterii de eficienta economica a posturilor.
O data cu schimbarea conducerii executive din 1997 s-a putut
observa o crestere accentuata a productivitatii.
Inceland cu anul 1997 se observa oo crestere a numarului de
angajati mai accentuata in perioada 1997-1998 de la 1304 salariati la 2146
salariati, continuata si in anii urmatori, dar in ritm mai mic.
Aceasta crestere in perioada 1997-1998 a fost data de noua politica
de productie care implica un regim de lucru a 3 schimburi pe zi (lucru care
30

a dus la necesitatea angajarii de personal suplimentar si mai ales personal


direct productiv).

2.5.1.3 – Productivitatea muncii

Exprima eficienta cu care este consumata munca.

Formula de determinare a productivitatii muncii este :


WL = Q/L
in care : Q = productia (pe care o consideram in unitati
naturale)
L = cheltuielile de munca (pe care le exprimam
in numar de salariati direct productivi)

Calculata astfel, productivitatea muncii exprima productia medie


obtinuta pe o unitate de munca vie cheltuita, nivelu sau fiind un criteri
pentru stabilire marimii salariilor si pentru a aprecia eficienta economica si
competitivitatea intreprinderilor, ramurilor si economiilor nationale.

An referinta 1996 1997 1998 1999 2000


Indicator
Q 165.131 79870 133.524 152.712 169.984
L 2.730 1.304 2.146 2.400 2.520
WL 60,49 61,25 62,22 63,63 67,44

Unde : Q este exprimat in tone (de productie marfa)


WL exprima tone productie marfa pe cap muncitor direct productiv

68

66

64

62 Wl
60

58

56
1996 1997 1998 1999 2000

Evolutia productivitatii muncii in perioada 1996-2000


31

Ca o concluzie in ceea ce priveste productivitatea muncii, avem o


crestere continua si constanta cu un plus spre anul 1999 – 2000, cand
incepe sa se arate rezultatele planului pe cinci ani initilizat in 1998.
Aceasta crestere a productivitatii muncii influenteaza reducerea
costurilor mai ales prin diminuarea cheltuielilor fixe pe unitatea de produs.
Ca modalitate principala de ralizare in cazul laminorului in discutie avem
utilizarea mai judicioasa a utilajelor.

2.5.1.4 – Cifra de afaceri (CA)


Este unul dintre cei mai importanti indicatori, care exprimat la pretul
de vanzare se determina in functie de volumul productiei marfa fabricata si
vanduta (inclusiv facturile emise dar neincasate). A avut in cazul studiat
urmatoarea evolutie :

Cifra de Afaceri

800000
Milioane lei

600000 589403
537088
400000
219800 277357 278510
200000
0
1996 1997 1998 1999 2000

Perioada 1996-1998 se caracterizeaza printr-o pondere a cresterii


preturilor de vanzare, lucru care duce la o crestere ponderala a cifrei de
afaceri. Aceasta crestere este data de o tendinta de crestere continua
ainflatiei, dar o crestere fara saturi spectaculoase.
Extraordinarea crestere a cifra de afaceri in perioada 1998 – 1999, de
278.510 milioane lei la 537.088 milioane lei (dublarea ei) se explica prin
cresterea spectaculoasa a pretului de vanzare pe piata de profil interna.
Aceasta crestere se poate justifica in primul rand prin cresterea
pretului la materia prima data de inflatie care a dus la “explozia” tarifelor la
energia electrica, energia termica, salarii. A doua cauza este inchiderea
unor unitati de profil din tara, deci deschiderea de noi piete de profil si
implicit posibilitatea impunerii unor preturi mai mari de catre producatorii
ramasi pe piata.
32

Perioada 1999-2000 aduce o stabilitate a cifrei de afaceri. Aceasta


crestere ponderala este data de o crestere continua a inflatiei, dar o
cresterefara salturi spectaculoase ca in perioada 1998-1999.
Aceasta crestere coreata cu marirea continua a cantitatii de marfa
vanduta a dus la ridicarea an de an a cifrei de afaceri.

2.5.1.5 – Venitul total


Veniturile refecta incasarile efectuate de societate in schimbul
marfurilor produse si livrate, a lucrarilor si prestatiilor de servicii, precum si
rezultatele altor activitati financiare. Ee contribuie alaturi de cheltuieli la
determinerea profitului brut.
In cazul SC Turnu SA veniturile totale au avut urmatoarea evolutie:

Venituri Totale

800000
704221
Milioane lei

600000 636719

400000
297947 329970
200000 249380

0
1996 1997 1998 1999 2000

Se observa ca si in cazul cifrei de afaceri o crestere foarte mare


pentru perioada 1998 – 1999 si o crestere moderata pentru perioada 1996
– 1998.
Din punct de vedere al elementelor care il compun Venitul Total are
urmatoarea structura :
Venitul Total (VT) = Venitul din Productie (VP) + Venituri Financiare
(VF) + Venituri Exceptionale (VE)
In tabelul urmator avem cifre concrete pentru evidentierea acestui
lucru :
33

An referinta
1996 1997 1998 1999 2000
indicator

VT0 249.380 297.947 329.970 636.719 704.221


VT1 680.217 684.231 691.245 687.656 704.221
VP0 237.600 286.697 318.452 633.070 694.978
VP1 646.272 658.256 666.838 683.715 694.978
VF0 11.373 11.083 11.506 3.649 9.243
VF1 30.934 25.446 24.093 3.989 9.243
VE0 407 167 12 0 0
VE1 1.107 383 25 0 0

Obs. : toate cifrele anterioare exprima milioane lei


VT0 – indica venitul total in preturi curente
VT1 – indica venitul total in preturi comparate la nivelul anului 2000
De asemenea notificarea este valabila si pentru :
- VP (venit din productie)
- VF (venit financiar)
- VE (venit exceptional)

Pentru o mai buna evidentiere a evolutiei venitului total consideram


graficul in preturi comparate la nivelul anului 2000 :

Venitul Total in Preturi Comparate

710,000.000
704,221.000
700,000.000
Milioane li

690,000.000 691,245.000 687,656.000


684,231.000
680,000.000 680,217.000
670,000.000
660,000.000
1996 1997 1998 1999 2000

Se observa un trend crescator pentru intreaga perioada considerata.

In ceea ce priveste structura venitului total avem urmatoarea partitie :


- venitul din productie intre minim 91,77% (1996) si maxim
95,10%(2000)
34

- venitul financiar (rezultat din titluri de plasament si dobanzi


bancare) intre minim 0,56(1999) si 4,49%(1996)
- venitul exceptional (amenzi si penalizari primite de la terti)
intre minim 0,0%(1999-2000) si maxim 0,16%(1996).
In ceea ce priveste variatia celor trei companente pe perioada
analizata, in preturi curente, avem urmatoarele caracteristici :
- Pentru venitul realizat din productie avem un trend crescator
constant, ceea ce implica o situatie din ce in ce mai stabila a
unitatii pe piata de profil.
- In ceea ce priveste venitul financiar, realizat in principal din
dobanzile bancare a inregistrat un echilibru destul de stabil pe
perioada 1996-1998 cu o cadere abrupta la niveu anului 1999 de
la o medie de 11.000 milioane lei la 3.649 milioane lei.
- Venitul exceptional, reflectane rezultatul colaborarii societatii cu
partenerii din aval si amonte, au evoluat intr-un trend puternic
descrescator pe intervalu 1996-1998, urmarind apoi un trend
neutru.
Aceste concluzii sunt concretizate pe baza urmatoarelor grafice :

Venituri din Productie in preturi curente

800000
694978
Miioane lei

600000 633070
400000
286697 318452
200000 237600
0
1996 1997 1998 1999 2000

Venituri Financiare in preturi curente

15000
Miioane lei

11373 11083 11506


10000 9243
5000
3694
0
1996 1997 1998 1999 2000
35

Venituri Exceptionale in preturi curente

500
400 407
milioane lei

300
200 167
100
0 12 0 0
1996 1997 1998 1999 2000

Daca analizam componentele anterioare (Venitul din Productie,


Venitul finanaciar si venitul exceptional) in preturi comparate avem
urmatoarele concluzii :
- Stabilirea unui trend crescator pentru veniturile din productie
- Evolutia descrescatoare a veniturilor financiare
- Scaderea continua a veniturilor exceptionale la limita extrema in
1999 si 2000
Aceste concluzii sunt evidente pe baza urmatoarelor grafice :
Venituri din Productie in preturi comparate

700000 694978
Milioane lei

680000 683715
666838
660000 658256
646272
640000
620000
1996 1997 1998 1999 2000

Venituri Financiare in preturi comparate

40000
Miliarde lei

30000 30934
25446 24093
20000
10000 9243
3989
0
1996 1997 1998 1999 2000
36

Venituri Exceptionale in preturi comparate

1500
Milioane ei

1000 1107

500
383
0 25 0 0
1996 1997 1998 1999 2000

Ca detaliere avem ca :
- Venitul din productie(exploatare) este format din vanzari de
produse, din productia stocata, subventii de exploatare, etc.
- Venitul financiar din diferente de curs valutar, dobanzi, creante
imobilizate, alte venituri finananciare
- Venitul exceptional, asa cum am mentionat mai sus, este in primul
rand format din venituri din operatii de gestiune : despagubiri si
penalitati.

2.5.1.6 – Cheltuieli totale

Avem urmatoarea evolutie :

Cheltuieli totale

800000
695902
Milioane lei

600000 635732

400000
331444
243590 278300
200000
0
1996 1997 1998 1999 2000

Avem o crestere foarte accentuata pentru perioada 1998 – 2000


crestere influentata mai ales de cresterea cheltuielilor cu materia prima,
materialele auxiliare si energia, crestere data de devalorizarea leului in
raport cu dolarul ceea ce a dus la cresterea inflatiei.
37

Din punct de vedere al elementelor care o compun Cheltuiala Totala


are urmatoarea structura :
Cheltuieli Totale (CT) = Cheltuieli pentru Productie (CP)
+ Cheltuieli Financiare (CF) +
+ Cheltuieli Exceptionale (CE)
In tabelul urmator avem cifre concrete pentru evidentierea acestui
lucru :
An referinta 1996 1997 1998 1999 2000
Indicator
CT0 243.590 278.300 331.444 635.732 695.902
CT1 662.564 638.978 694.043 686.590 695.902
CP0 216.243 249.947 305.384 573.249 634.697
CP1 588.180 573.878 639.474 619.108 634.697
CF0 26.565 27.809 19.473 36.208 42.281
CF1 72.256 63.849 41.341 39.104 42.281
CE0 782 544 6.317 26.275 18.924
CE1 2.127 1.249 13.227 28.377 18.924
Obs. : cifrele indica milioane lei
CT0 – indica cheltuielile total in preturi curente
CT1 – indica cheltuielile total in preturi comparate la nivelul anului 2000
De asemenea notificarea este valabila si pentru :
- CP (cheltuieli pentru productie)
- CF (cheltuieli financiare)
- CE (cheltuieli exceptionale)
Pentru o mai buna evidentiere a evolutiei cheltuielilor totale avem
graficul in preturi comparate:

Cheltuieli totale in Preturi Comparate

720000
700000
Milioane lei

694043 695902
680000 686590
660000 662564
640000 638978
620000
600000
1996 1997 1998 1999 2000
38

Se observa o oscilatie a cheltuielilor totale in preturi comparate cu


coborari si urcari succesive.
In ceea ce priveste structura cheltuielilor totale avem urmatoarea
partitie : - cheltuielile pentru productie intre 86,68%(1997) si
92,13%(1998).
- cheltuielile financiare intre 5,95%(1998) si 10,90%(1996).
- cheltuielile exceptionale intre 0,19%(1997) si 4,13%(1999).

In ceea ce priveste variatia celor trei componente pe perioada analizata, in


preturi curente, avem urmatoarele caracteristici :
- Cheltuiala pentru productie avem un trend usor crescator cu
tendinte de stabilitate, spre sfarsitul perioadei de analiza, ceea ce
implica o rationalizare foarte buna a cheltuielilor necesare
productiei.
- In ceea ce priveste cheltuielile financiare se observa o fluctuatie
sinusoidala, expresia ratei de indatorare a societatii. Principala
componenta o da cheltuielie cu dobanzile, apoi cheltuielile cu
diferentele de curs valutar si alte cheltuieli financiare.
- Cheltuielile exceptionale are un trend variabil cu tendinte de
crestere, ceea ce duce la o tendinta negativa in relatiile societatii
cu partenerii din aval si din amonte. Aceste cheltuieli sunt formate
din cheltuielile din operatiile de gestiune, penalitati platite catre
terti

Aceste concluzii sunt concretizate pe baza urmatoarelor grafice :

Cheltuieli pt. Productie in Preturi Reale

800000
Milioane lei

600000 634697
573249
400000
305384
200000 216243 249947

0
1996 1997 1998 1999 2000
39

Cheltuieli Financiare in Preturi Reale

50000
42281
Milioane lei

40000 36208
30000 27809
20000 19743
10000
0 2565
1996 1997 1998 1999 2000

Cheltuieli Exceptionale in Preturi Reale

30000
25000 26275
Milioane lei

20000 18924
15000
10000
5000 6317
0 782 544
1996 1997 1998 1999 2000

Detaliere in ceea ce privesc cheltuielile :

- Cheltuielile de exploatare(pentru productie) sunt in primul rand


cheltuieli cu materia prima si materialele auxiliare + cheltuielile cu
personalul, cheltuieli cu taxe si impozite, alte cheltuieli de
exploatare.
- Cheltuielile finanaciare sunt cheltuieli cu diferente de curs valutar,
cu dobanzile, alte cheltuieli financiare
40

An referinta
1996 1997 1998 1999 2000
Indicator
Cheltuiei de
exploatare, din care: 216.243 249.947 305.384 573.249 634.697
Chetieli cu materia
prima 108.747 112.538 151.830 264.881 308.423
Chetuieli cu apa si
energia 43.894 62.485 72.533 161.256 204.951
Cheruieli cu lucrari si
servicii prestate de terti 19.299 22.981 12.163 40.166 17.243
Cheltuieli cu
amortizarile 7.354 9.589 6.175 9.629 9.844
Cheltuieli cu
personalul 26.216 27.865 56.127 82.021 94.236

Obs: toate cifrele exprima milioane lei

Chetuielile cu materiile prime si materiale au avut o evolutie


crescatoare datorita ajustarilor repetate de pret la materiile prime, motivate
de cresterea inflatiei.
In anul 1999 cresterea cheltuielilor cu materiile prime si materiale au
avut un salt important de 151.830 milioane lei la 264.881 milioane lei,
respectiv o crestere cu 58%.
Cheltuielile cu apa si energia au avut o tendinta asemanatoare cu
cea a cheltuielilor cu materia prima, caracterizata printr-un trend
ascendent, pus pe seama inflatiei si remarcat printr-o crestere de 5 ori la
sfarsitul anului 2000 fata de anul 1996.
Cheltuielile cu lucrarile si serviciile prestate de terti au avut o evolutie
fluctuanta sub forma unei sinusoide, generata de caracterul aleatoriu al
cererii de astfe de servicii.
Tendinte din economia nationala, de crestere a salariului mediu pe
economie, de pata a asigurarilor sociale si a fondurior speciale au influentat
evolutia cheltuielilor de personal.
Cheltuielile de personal au avut o evolutie asemanatoare cheltuielilor
cu materia prima, respectiv un trend crescator.
41

2.5.1.7 – Profitul brut pe total cifra de afaceri

Profitul, ca indicator absolut de marime a rentabilitatii constituie


premisa si consecinta unei afaceri.

Ca premisa, se are in vedere ca initierea unei afaceri necesita o


anumita investitie, iar consecinta o constituie rezultatul asteptat de
investitor. Cu cat rezultatu este mai mare, cu atat se formeaza noi surse
disponibile pentru alte investitii.

In activitatea practica de evauare, cunoasterea potentialului unei


firme de a aduce profit reprezinta conditia esentiala pentru aplicare
metodelor de evaluare de randament.

Avand la dispozitie veniturile totale si cheltuielile totale putem estima


profitul pentru perioada studiata:

800000.000

600000.000
VT
400000.000
CT
200000.000

0.000
An 1996 An 1997 An 1998 An 1999 An 2000
VT 249380.000 297947.000 329970.000 636719.000 704221.000
CT 24350.000 278300.000 331444.000 635732.000 695902.000

_______________________________
Obs. : valorile indica milioane lei

Concluzia care se impune in urma analizei graficului anterior este ca


profitul brut cunoaste o tendinta continuu crescatoare, datorata mentinerii
cheltuielilor la valori cat mai mici si reusirii obtinerii unui venit din ce in ce
mai mare.

Conform formulei de calcul, profitul brut este :


Pb = CAv - CAc
In care : CAv = cifra de afaceri exprimata in pretul de
vanzare
CAc = cifra de afaceri exprimata in costuri
42

Conform datelor contabile obtinem urmatorul tabel :

An referinta 1996 1997 1998 1999 2000


Indicator
CAv 219.800 277.357 278.510 537.088 589.403
CAc 214.010 257.710 279.984 536.101 581.084
Pb 5.790 19.647 -1.474 987 8.319

Obs. : cifrele indica milioane lei


Din evolutia datelor anteriare rezulta ca profitul brut se obtine in cea
mai mare parte din activitatea de expoatare.
Situatia anului 1998 s-a datorat influentelor negative aduse de
cheltuielile financiare si exceptionale, pe fondul devalorizarii monedei
nationale si a unor dez echilibre ale pietei.
Relansarea din 1997 si 1999 s-a datorat in mare masura cresterii
veniturilor din exploatare, mai buna gestionare a cheltuielilor si a cresterii
productivitatii muncii de la 60,49% in 1996 la 67,44% in anul 2000.
Anul 1997 a reprezentat cea mai buma situatie financiara, respectiv
un profit brut de 19.647 milioane lei pus pe seama cresterii semnificative a
prductivitatii muncii si printr-o cerere foarte mare pe piata externa.
Situatie asemanatoare in privinta evolutiei se regaseste la nivelul
anului 2000, concretizat prin cresterea productivitatii muncii si existentei
unr venituri provenite preponderent din activitatea de exploatare.

Profitul brut

25000
20000 19647
Milioane lei

15000
10000 8319
5000 5790
0 987
-1474
-5000 1996 1997 1998 1999 2000

Evolutia prfitului pe perioada 1996-2000


43

2.5.1.8 – Concluzii generale


Ca urmare a exploatarii extrem de dure a instalatiilor de productie in
perioada 1977-1985 si conditiile efectuarii unor reparatii curente si capitale
destul de superficiale si cu piese de schimb de proasta calitate asimilate in
tara si confectionate din oteluri inoxidabile indigene, fare posibilitatea de
inlocuire a utilajelor cheie din import cu alte similare, starea in timp a
utilajelor s-a deteriorat, fapt ce a condus la diminuarea capacitatii de
productie la unele instalatii.
Actualmente, gradul de uzura al instalatiilor este de 70%. Acesta este
unul din motivele pentru care au crescut normele de consum la materiile
prime cu efect direct asupra cheltuielilor.
Veniturile au inregistrat o evolutie oscilanta cu trend crescator
datorita cresterii preturilor la produsul finit.
Cersterea veniturilor totale ale societatii s-a datorat intr-o mare
masura largirii pietei de desfacere, atat la piata interna cat si la cea
externa.
Cresterea cererii de ingrasaminte chimice la intern a fost stimulata in
mare parte de masurile guvernamentale ce au vizat agricultura
romaneasca, prin stimularea agricultorilor particulari de a contracta
produsele societatii.
Programele de restructurare au contribuit la cresterea productivitatii
muncii si la inchiderea sectiilor generatoare de pierderi.
Pentru perioada 1998-2000, odata cu schimbarea echipei
manageriale se observa un trend crescatr al cifrei de afaceri si a profitului,
cu tendinta de limitare a influentei factorilor externi societatii.
Datorita reparatiilor capitale efectuate in 1998 si 1999, introducerii
lucrului in trei schimburi, reproiectarii posturilor existente, delimitarea
responsabilitatilor intre departamente, in general fluidizarea productiei, sub
toate aspectele, se tinde spre cresterea cu 20% a profitului in 2001 fata de
2000.
Factorii care au inflluentat activitatea economico-financiara a
societatii pe perioada analizata pot fi grupati in:
a) cauze interne societatii:
- nivelul scazut de utilizare a capacitatii de productie, uneori
sub pragul de rentabilitate;
- uzura fizica si morala aunor echipamente tehnice de pe
platforma industriala;
44

- resurse financiare limitate pentru aprovizionare cu materii


prime din import: fosfati, clorura de potasiu, gaz metan, etc;
b) cauze externe societatii:
- insolvabilitatea pietei externe;
- marja redusa de profit fata de preturile ridicate pe piata
externa launele produse;
- preturi ridicate la unele materii prime in special gazul metan si
la energia electrica din intern;
- export ineficient in valuta;
- influente nefavorabile la importul de materii prime prin
compensare cu exportul de ingrasaminte, datorita cresterii
cursului valutar.
45

CAP. 3 – Diagnosticul activitatii

3.1. – Diagnosticul rezultatelor

3.1.1 – Diagnosticul cifrei de afaceri (CA)


Coform datelor contabile avem urmatoarele cifre :
CA1999 = 537.088 milioane lei
CA2000 = 589.403 milioane lei
Se observa o crestere absoluta cu 52.315 milioane lei a cifrei de
afaceri, ceea ce implica un rezultat financiar mai bun pentru 2000 fata de
1999.
Pentru a evidentia dinamica cifrei de afaceri, consideram anul 1999
ca an de baza, si obtinem :
(CA1999 = 100%) (CA2000 = 109,74%)
Daca consideram formula de determinare a cifrei de afaceri :
CA = PMV + Si - Sf
In care : PMV = valoarea productiei marfa comercializata
Si = stocul initial
Sf = stocul final
Observam ca influentele majore asupra cifrei de afaceri le au :
- cantitatea de produse fabricate si destinate comercializarii (Q)
si
- pretul mediu de vanzare (Pv) [consideram pretul mediu de vanzare
pentru o tratare unitara a intregului an 1999 sau 2000]

Pentru evidentierea acestor influente avem urmatoarele date :


- cantitatea de produse fabricate si destinate comercializarii a crescut de la
103.286 tone in 1999 la 110.323 in 2000. Ca dinamica avem o crestere cu
0,68% in anul 2000 fata de 1999.
- pretul mediu de vanzare a avut o crestere in cifre absolute de la 5,2 mil
lei/tona in 1999 la 5,5 mil lei/tona in 2000. Ca dinamica avem o crestere cu
0,57% in 2000 fata de 1999.
46

Pentru o mai buna evidentiere a dinamicii cifrei de afaceri pentru


2000 fata de 1999 consideram repartizarea acesteia pe trimestre. In acest
caz avem :

Trimestrul I II III IV
Anul
1999 87.545 125.678 182.072 139.642
2000 110.807 134.030 187.548 148.529
Obs. : cifrele indica milioane lei

Se observa in ambii ani un varf in trimestrul III.

Explicatie comerciala :

Societatea produce marfuri cu un anumit specific: ingrasaminte


chimice.
Aceste produse sunt destinate in mare parte pietei externe. Astfel ca
pentru a satisface aceasta cerere, care are un trend crescator din
Septembrie pana in Decembrie, combinatul chimic trebuie sa-si asigure un
timp tehnologic de productie si un timp eficient din punct de vedere
comercial.
Procedurile tehnologice si timpul necesar ajungerii pe pietele de
desfacere este de aproximativ 1 – 2 luni.
Deci, daca de la laminor materia prima este achizitionata in August,
ea ajunge in forma finala pe piata aproximatix in lunile Septembrie –
Octombrie.
Acest lucru duce la varful existent in trimestrul III pentru cifra de
afaceri.
47

Daca comparam 1999 cu 2000 obtinem urmatorul garfic:

Cifra de Afaceri 1999/2000

200000

150000
1999
100000
2000
50000

0
Trim .1 Trim.2 Trim.3 Trim.4

Obs: valorile semnifica milioane lei


Se observa aceeasi evolutie a cifrei de afaceri pentru ambii ani.

Cresterea in 2000 fata de 1999 am explicat-o ceva mai sus.

Acesta similaritate in ceea ce priveste evolutia cifrei de afaceri


implica existenta unei piete destul de stabile din punct de vedere al cererii,
cu unele tendinte de crestere.

Deci, firma are o pozitie stabila pe piata pe care este prezenta cu


unele tendinte de crestere si de extindere si spre alte zone (piete) de
interes. Trebuie avut in vedere faptul ca laminorul in discutie are o
capacitate de productie mica (max. 8500 tone) ceea ce limiteaza
posibilitatea de extindere pe piata de profil a acestuia.

3.1.2 – Diagnosticul profitului brut (Pb)

Coform datelor contabile avem urmatoarele cifre :

Pb1999 = 987 milioane lei

Pb2000 = 8.319 milioane lei

Se observa o crestere absoluta cu 7.332 milioane lei a cifrei de


afaceri, ceea ce intareste concluzia ca in 2000 s-a realizat un an financiar
mai bun fata de 1999.

Pentru a evidentia dinamica profitului brut, consideram anul 1999 ca


an de baza, si obtinem :
48

(Pb1999 = 100%) (Pb2000 = 842,85%)

Daca luam in considerare metoda de determinare a profitului brut (Pb


= CAv - CAc) si detaliem in ceea ce priveste dinamica cifrei de afaceri in
preturi de vanzare si dinamica cifrei de afaceri in costuri obtinem :

(CAv1999 = 100%) (CAv2000 = 109,74%)

(CAc1999 = 100%) (CAc2000 = 108,39%)

Cifra de afaceri exprimata in preturi de vanzare a avut o dinamica


mai ridicata decat cifra de afaceri in costuri, ceea ce a dus la cresterea
profitului brut.

Pentru o evidentiere a dinamicii profitului brut in 1999 si 2000 pe


trimestre, din datele contabile obtinem urmatorul tabel :

Trimestrul I II III IV
Anul
1999 148,44 239,34 310,60 288,40
2000 1.471,63 2.217,01 2.327,65 2.301,03

Obs. : cifrele indica milioane lei

Pe baza datelor de mai sus obtinem urmatorul tabel :

Profitul brut 1999/2000

2500
2000
1500 1999
1000 2000
500
0
Trim .1 Trim.2 Trim.3 Trim.4

Obs. : cifrele indica milioane lei


49

Se observa o evolutie asemanatoare a profitului brut in ambii ani, cu


o usoara tenta de uniformizare trimestrele teri si patru.

Aceasta evolutie este asemanatoare doar sub aspectul prportiilor, ca


valoare insa, profitul brut pe 2000 fiind de aproape 10 ori mai mare ca
profitul brut la nivelul anului 1999 pe fiecare trimestru in parte.

Un indicator economico-financiar important (pentru aprecierea


rezultatelor financiare) este rata profitului.

Aceasta caracterizeaza in mod sintetic calitatea activitatii economice


desfasurata de agentul economic.

Se calculeaza procentul intre masa profitului si costurile pentru


obtinerea acestuia.

Avem : Rp = 100*Pb/(C+S)

In care : Rp = rata profitului

Pb = profitul brut

C = costurile materiale

S = cheltuielile salariale

Conform relatiei de calcul obtinem urmatoarele rezultate :

Rp1999 = 5,1%

Rp2000 = 24,6%

Conform teoriei rata profitului oglindeste eficienta capitalului utilizat si


in acelasi timp releva gradul de rentabilitate pe produse.

In cazul laminorului SC Turnu SA, se observa o rentabilitate scazuta,


ceea ce implica regandirea sistemului de productie si inlaturarea cauzelor
generatoare de pierderi.

3.1.3 – Concluzii :
Se observa atat in cazul cifrei de afaceri, cat si in cazul profitului brut
o crestere relativ minora :
Pentru cifra de afaceri - + 1,74%
50

Pentru profitul brut - + 742%


Avand in vedere inflatia existenta aceasta crestere nu este
convingatoare.

3.2. – Diagnosticul costurilor

3.2.1 – Diagnosticul costurilor pe elemente primare

Consideram ca elemente primare urmatoarele :


- Materia prima si materialele auxiliare
- Energia si combustibilul necesare procesului tehnologic
- Personalul angajat
- Amortizarile
In acest caz avem urmatoarele costuri :
- Cheltuieli cu materia prima si materialele auxiliare
- Cheltuieli cu energia si combustibilul tehnologic
- Cheltuieli salariale (salarii, CAS, concedii, prime, etc)
- Amortizari

Structura costului pe elemente primare cu date din evidenta contabila


este :

An referinta 1999 2000


Indicator
Cheltuieli cu materia prima
si materialele auxiliare …………………………264.881 308.423
Cheltuieli cu energia si
combustibilul tehnologic ……………………… 161.256 204.951
Cheltuieli salariale ……………………………. 82.021 94.236
Amortizari ………………………………………. 9.629 9.844

Obs. : cifrele indica milioane lei


51

Se observa o crestere normala la toate pozitiile, crestere influentata


de cresterea preturilor in general (devalorizare leu/dolar).
Daca consideram anul 1999 ca an de baza (100%) avem urmatoarea
dinamica a costurilor :
An referinta 1999 2000
Indicator
Cheltuieli cu materia prima
si materialele auxiliare ……………………….. 100% 116,43%
Cheltuieli cu energia si
combustibilul tehnologic ……………………… 100% 127,09%
Cheltuieli salariale ……………………………. 100% 114,89%
Amortizari ……………………………………… 100% 102,23%

Asa cum am mentionat ceva mai sus cresterile la costurile pe


elementele primare sunt moderate.
Ca explicatii in ceea ce privesc aceste cresteri avem :
- Pentru cheltuieli cu materia prima si materialele auxiliare s-a reusit
obtinerea unor contracte de livrare avantajoase , din punctul de vedere al
societatii, cu furnizorii traditionali. Aceste contracte implica obligativitatea
achizitionarii de materie prima la un pret avantajos, dar pe lunga durata de
timp (3 ani).
In ceea ce privec materialel auxiliare s-a reusit gasirea unor furnizori
cu preturi asemanatoare sau chiar mai mici decat cei obisnuiti, dar cu o
calitate ceva mai ridicata a produselor.

- Pentru cheltuieli cu energia si combustibilul tehnologic = cresterea este


data de cresterea tarifelor la furnizorii nationali : Termo-Electrica, Conel,
Petrom.

- Cheltuielile salariale = sunt un raspuns firesc la presiunea sociala


existenta in Romania.
Dinamica structurii costurilor pe elemente primare, pe trimestre pentru
perioada 1999 – 2000 :
52

Trimestrul I II III IV
Anul
1999
Cheltuieli cu materia prima
si materialele auxiliare …………..46.708,16 81.095,46 72.324,77 66.132,27
Cheltuieli cu energia si
combustibilul tehnologic ……… 42.691,25 42.732,94 45.015,52 47.787,82
Cheltuieli salariale ……………. 13.626,77 26.546,22 29.710,24 31.447,46
Amortizari ……………………… 1.606,92 2.751,30 2.559,87 2.743,95

Obs. : cifrele indica milioane lei

2000
Cheltuieli cu materia prima
si materialele auxiliare ……….. 71.240,33 77.241,90 75.436,39 84.504,38
Cheltuieli cu energia si
combustibilul tehnologic ……… 47.193,04 51.308,00 50.214,88 56.235,08
Cheltuieli salariale ……………. 32.204,91 32.604,31 33.044,00 35.316,34
Amortizari ……………………… 2.639,88 2.914,73 2.803,63 2.203,44

Obs. : cifrele indica milioane lei

Concluzii :
- Din punctul de vedere al cheltuielilor cu materia prima si
materialel auxiliare se observa o crestere continua a acestora, crestere
data de ridicarea continua a tarifelor pe pietele furnizoare de profil.
Fiind o cheltuiala variabila se observa ca urmareste structura
productie pe an avand un maxim in trimestrul II in 1999 si intrmestrul IV in
2000.

- Cheltuielile cu energia si combustibilul tehnologic au o


crestere constanta, fiind data atat de influente externe (cresterea preturilor
de achizitionare de la furnizori) cat si de variatia productiei.
53

- Cheltuielile salariale au o crestere continua care are ca prim


factor de influenta presiunea sociala existenta iar ca rezolvare indexarea
terimestriala a salariilor in functie de existenta si marimea profitului
societatii.

3.2.2 - Diagnosticul pe baza cheltuielilor fixe(CF) si a cheltuielilor


variabile(CV)

In ceea ce priveste structura cheltuielilor fixe si variabile de productie


pe laminor avem urmatoarea structura :

Cheltuielile variabile –

- Cheltuieli cu materia prima

- Cheltuieli cu materialele auxiliare

- Cheltuieli cu energia si combustibilul necesare procesului


tehnologic

- Cheltuieli cu personalul direct productiv (salarii, CAS, concedii,


prime, etc.)

- Cheltuieli de reparatii si intretinere

- Alte cheltuieli variabile

Cheltuielile fixe –

- Amortizari

- Cheltuieli cu iluminatul

- Cheltuieli salariile personalului administrativ

- Alte cheltuieli fixe

Pentru evidentierea diagnosticului in functie de cheltuielile fixe si


cheltuielile variabile detaliem structura pentru fiecare, dinamica pe 1999 si
2000, cat si dinamica pe fiecare trimestru 1999 si 2000

Conform datelor contabile pentru 1999 si 2000 avem urmatoarea structura:


54

An referinta 1999 2000


Indicator
Cheltuieli cu materia prima ……………………… 227.797 252.906
Cheltuieli cu materialele auxiliare ………………. 37.083 55.516
Cheltuieli cu energia si
combustibilul tehnologic ………………………... 161.256 204.951
Cheltuieli salariale cu
personalul direct productiv ………………………. 68.979 79.158
Cheltuieli cu reparatiile
si intretinerea utilajelor ………………………….. 383 590
Alte cheltuieli variabile ………………………….. 11.203 13.436
Amortizari ……………………………………….… 9.629 9.844
Cheltuieli cu iluminatul ……………………….. 2.622 4.037
Cheltuieli salariale cu
personalul administrativ …………………………. 13.123 15.077
Alte cheltuieli fixe …………………………………. 4.712 5.449
_________________________
Obs. : cifrele indica milioane lei

Considerand alcatuirea descrisa mai sus pentru cheltuielile variabile


si cheltielile fixe obtinem :

An referinta 1999 2000


Indicator

Cheltuieli variabile …………………….. 543.163 600.290


Cheltuieli fixe ……………………………30.086 34.407

Ca dinamica, daca consideram ca an de referinta 1999 (100%),


obtinem urmatoarele procente :
An referinta 1999 2000
Indicator

Cheltuieli variabile ……………………… 100% 110,51%


Cheltuieli fixe …………………………… 100% 114,36%
55

In ceea ce priveste structura cheltuielilor variabile si fixe pe trimestre ,


pentru anul 1999 si 2000 avem urmatoarele date :

Trimestrul I II III IV
Anul
1999
Cheltuieli variabile …..…………….. 117.866 130.359 147.740 146.654
Cheltuieli fixe …………..…………… 6.528 7.220 8.186 8.123
2000
Cheltuieli variabile …..…………….. 140.107 143.469 159.016 157.576
Cheltuieli fixe …………..…………… 8.030 8.223 9.114 9.031

Obs. : cifrele indica milioane lei

Concluzii :
- Evolutia cheltuielile variabile, atat pe total an cat si pe fiecare
trimestru, implica acceasi variatie pentru ambii ani (1999 si 2000).
Cresterile existente sunt date de influente externe. Se observa in
fiecare an un varf atins in trimestul III, varf dat de specificul productiei.
Deci din punct de vedere al cheltuielilor variabile putem spune ca
activitatea laminorului este stabila cu o usoara tendinta de crestere, avand
aceeasi structura si variatie pentru toata perioada considerata.

3.2.3. - Diagnosticul pe baza pragului de rentabilitate

Pentru determinarea pragului de rentabilitate cat si a marjei de


siguranta avem urmatoarelel formule :

Pragul de rentabilitate (Pr) :

Pr = CF x 1/(1-CV/CA) - valoare absoluta

Marja de siguranta (Ms) :

Ms= 100(CA-Pv)/CA - procent

Unde: CF – cheltuieli fixe


56

CV – cheltuieli variabie
CA – cifra de afaceri
In functie de datele tratate in capitoul anterior si pe baza formulelor
de calcul, la nivelul anului 1999 obtinem urmatoarele valori:
Pr = 236.914 milioane lei
Ms=60,59%
Pentru anul 2000 valorile sunt:
Pr = 251.436 milioane lei
Ms=62,92%
Pragul de rentabilitate trebuie sa asigure recuperarea integrala a
cheltuielilor fixe. Se observa in ambele cazuri ca acest prag de rentabilitate
permite recuperarea cheltuielilor fixe fara nici un fel de probleme.
Deci nivelul de rentabilitate realizat de laminor asigura o marja de
siguranta ridicata, fapt care duce la suportarea unor influente externe
nefavorabile fara un efort economico-financiar care sa duca unitatea catre
un dezechilibru major.
Se observa in ambii ani o marja de siguranţa ridicata (peste 60%)
ceea ce duce la concluzia ca riscul din exploatare(producţie) este foarte
redus.
Asta implica o foarte buna desfacere a produselor si in acelasi timp o
foarte inalta calitate a lor.

Pentru evidentierea pragului de rentabilitate si a marjei de siguranta


pe produs avem nevoie de cheltuielile fixe, cheltuielile variabile si cifra de
afaceri realizate pe fiecare produs pe fiecare an aflat in discutie (1999 si
2000)
Vom considera cele trei produse semnificative realizate de scietate:
- ureea
- azotatul granulat
- ingrasaminte complexe
Pe baza datelor aterioare putem calcula pragul de rentabilitate si
marja de siguranta pe fiecare produs, pentru 1999 si 2000
57

Pentru anul 1999 avem:

Prag rentabilitate Marja siguranta


Uree 187.240 64,40
Azotat granulat 61.944 55,98
Ingrasaminte complexe 43.283 47,17
Obs. : pragul de rentabilitate (Pr) este exprimat in milioane lei
marja de siguranta este exprimata in procente (%)

Pentru anul 2000 avem:

Prag rentabilitate Marja siguranta


Uree 204.317 64,91
Azotat granulat 68.830 61,03
Ingrasaminte complexe 52.990 59,78
Obs. : pragul de rentabilitate (Pr) este exprimat in milioane lei
marja de siguranta este exprimata in procente (%)

Prin comparatia 1999 cu 2000 se observa ca productia de uree se


mentine aproximativ constanta, inregistrandu-se o usoara crestere la
azotatul granulat. O crestere mai accentuata se inregistreaza la
ingrasamintele complexe (exista semnificative cereri la extern).

3.2.4. – Diagnosticul pe baza cheltuielilor de productie la 1000 lei/productie


marfa obtinuta

Pentru a compara acest indicator pe cei doi ani considerati, 1999 si


2000, evidentiem din datele contabile valorile cheltuielilor de productie si
valoarea productiei marfa :

Pentru anul 1999 avem:


- valoare productiei marfa obtinuta, considerata in pretul mediu de vanzare
(5200 lei/Kg.)
58

Pe baza acestor doua date, cheltuielile de productie la 1000 lei


productie marfa obtinuta pentru 1999 este in valoarea de :
C100lei/p.m. /1999 = 688,30 lei

Pentru anul 2000 avem:


- valoare productiei marfa obtinuta, considerata in pretul mediu de vanzare
(5500 lei/Kg.)
Aceasta este de : 694.978 milioane lei
Pe baza acestor doua date, cheltuielile de productie la 1000 lei
productie marfa obtinuta pentru 2000 este in valoarea de :
C100lei/p.m. /2000 = 680,53 lei

Daca comparam cele doua valori se observa o relativa liniaritate a


acestora ( o scadere de 1.12% in 2000 fata de 1999)
Acest rezultat implica atingerea unei limite minime in ceea ce privesc
cheltuielile de productie.
Mica variatie de mai sus este data o usoara deplasare a productiei
spre bunurile larg cerute de piata (uree si aztat) si mentinerea relativ
constanta a cantitatii fabricate din celelalte produse.
Mentinandu-se profilul productiei (nu s-a introdus un produs nou si nu
s-a scos un produs existent din fabricatie) singura modalitate de reducere a
acestor cheltuieli este actionarea asupra procesului tehnologic.

3.3 – Analiza diagnostic a activitatii laminorului SC Divertas. Concluzii


generale.

3.3.1 – Puncte forte – puncte slabe

Analiza diagnostic a activitatii laminorului o prezentam sub forma de


tabel, cu includerea in el atat a punctelor slabe cat si a punctelor forte ale
laminorului.

Rezultatul acestei analize va fi :


i) Determinarea puterii interne a firmei.
ii) Posibilitatea de raspuns a firmei la factorii externi ei.
59

Evidentierea sub forma de tabel, o facem pe principalele patru


domenii de activitate ale unei firme care prin interdependenta lor permit
functionarea ei ca un intreg.

Consideram :

- Nivelul de evaluare intre minim 1 si maxim 4.


Estimeaza indicatorul considerat ca fiind un punct forte sau un punct slab in
functionarea intreprinderii.
Putem avea : 1 – indicator foarte slab
2 – indicator slab
3 – indicator puternic
4 – indicator forte

- Coeficientul de importanta cuprins intre minim 0,01 si maxim


0,25 pe fiecare pozitie considerata pe un domeniu
Acest coeficient exprima importanta indicatorului in formarea domeniului
considerat.
Putem avea : 0.01 – indicator aproape neimportant
0.05 – indicator foarte putin important
0.10 – indicator putin important
0.15 – indicator important
0.20 – indicator foarte important
0.25 – indicator vital
Suma coeficientilor de importanta pe un domeniu trebuie sa fie egala cu
unu.

- Coeficientul ponderat este produsul dintre nivelul de evaluare si


coeficientul de importanta.
Din combinarea nivelului de evaluare si coeficientul de importanta rezulta
un coeficient maxim pe fiecare pozitie de valoare 1(unu). Pe fiecare
domeniu valoarea maxima a coeficientului ponderat poate fi de 4(patru).
Acest coeficient ponderat poate fi considerat ca si un nivel de evaluare
mediu pe domeniu.

Domeniile principale de activitate considerate pentru analiza


diagnostic sunt :
60

- Domeniul Productie
- Domeniul Comercial
- Domeniul Financiar
- Domeniul Resurse Umane

Fiecare domeniu anterior este impartit intr-un numar variabil de


puncte forte sau slabe caracteristice lui.
In ceea ce urmeaza au fost considerate punctele forte si punctele
slabe care au reiesit din analiza de la capitolul 3 al acestei lucrari, fiind
concretizate in expresiile urmatoare impreuna cu conducerea executiva a
laminorului in discutie.

Domeniul Productie
____________________________________________________________
No. Denumirea punctelor forte si slabe Nivel de Coeficient Coeficient
evaluare de ponderat
importanta
1 Calitatea foarte ridicata a produselor ------ 4 0.20 0.80

2 Organizarea rationala a procesului


tehnologic, existand un grad ridicat
de integrare si cooperare in domeniul
productie ------------------------------------------ 2 0.10 0.20
3 Inexistenta intoarcerilor si incrucisarilor
in fluxul tehnologic ------------------------------ 2 0.10 0.20
4 Intreruperi sau intarzieri in procesul de
productie datorate necorelarii comenzilor
cu necesarul de materii prime -------------- 3 0.20 0.60
5 Spatiu deficitar pentru organizarea
procesului de productie ---------------------- 1 0.05 0.05
6 Echipament de productie relativ vechi ----- 2 0.05
0.10

7 Flexibilitatea procesului de fabricatie ------ 2 0.15 0.30


8 Necorelarea capacitatilor de productie
a sectiei principale de productie------------- 1 0.15 0.15
61

Parametrii domeniului Productie 1.00 2.40

Domeniul Comercial
____________________________________________________________
No. Denumirea punctelor forte si slabe Nivel de Coeficient Coeficient
evaluare de ponderat
importanta
1 Nivelul redus al stocurilor finite ------------- 4 0.20 0.80

2 Realizarea produselor in concordanta


cu cerintele pietei ------------------------------- 3 0.15 0.45

3 Cota de piata relativ mica---------------------- 1 0.25 0.25

4 Alegerea nerationala a furnizorilor --------- 2 0.10 0.20

5 Limitarea din punct de vedere


geografic a desfacerii ------------------------- 1 0.10 0.10

6 Participarea scazuta a compartimentului


marketing la desfasurarea activitatii
comerciale a unitatii ---------------------------- 2 0.20 0.40

Parametrii domeniului Comercial 1 2.20


Domeniul Financiar
____________________________________________________________
No. Denumirea punctelor forte si slabe Nivel de Coeficient Coeficient
evaluare de ponderat
importanta
1 Cresterea cifrei de afaceri ------------------- 4 0.20 0.80

2 Cresterea productivitatii muncii ------------- 3 0.15 0.45

3 Cresterea profitului ----------------------------- 3 0.20 0.60

4 Cresterea fondului de salarii ----------------- 2 0.10 0.20

5 Lipsa indatoririlor pe termen


mediu/lung --------------------------------------- 2 0.20 0.40

6 Diminuarea indicelui lichiditati --------------- 1 0.05 0.05

7 Evolutia ratei profitului ------------------------ 1 0.10 0.10


62

Parametrii domeniului Financiar 1 2.60

Domeniul Resurse Umane


____________________________________________________________
No. Denumirea punctelor forte si slabe Nivel de Coeficient Coeficient
evaluare de ponderat
importanta
1 Colaborarea eficienta pe orizontala
a sistemului de management -------------- 4 0.20 0.80

2 Calitatea buna a conditiilor de munca ----- 3 0.15 0.45

3 Nivel de calificare peste mediu ------------- 3 0.20 0.60

4 Control calitativ in flux ------------------------ 2 0.15 0.30

5 Organizarea corespunzatoare la
la nivelul formatiilor de munca -------------- 3 0.05 0.15

6 Lipsa unor prevederi strategice privind


productivitatea muncii, castingul, etc ------ 1 0.10 0.10

7 Practicarea unui stil de management


consultativ ---------------------------------------- 1 0.10 0.10

8 Sistem de recompense prin premii


gratificatii, etc ----------------------------------- 1 0.05 0.05

Parametrii domeniului Resurse Umane 1 2.55

Stabilirea puterii interne globale a laminorului pe baza diagnosticului


pe domeniile importante de functionare :

____________________________________________________________
No. Domeniu de activitate Nivel de Coeficient Coeficient
evaluare de ponderat
importanta
1 Productie ------------------------------------------ 2.40 0.25 0.600
2 Resurse Umane ---------------------------------- 2.55 0.25 0.6375
3 Comercial ------------------------------------------ 2.20 0.25 0.550
4 Financiar ------------------------------------------- 2.60 0.25 0.650
63

Puterea interna globala a Firmei 2.4375

Concluzie :
Stabilitatea din punct de vedere intern (organizare, productie,
structura) peste medie (2.43) ceea ce duce la o stabilitate buna a societatii
fata de evolutia factorilor interni.

Identificarea pericolelor si oportunitatilor externe firmei (laminorului) si


stabilirea capacitatii de raspuns :
____________________________________________________________
No. Domeniu de activitate Nivel de Coeficient Coeficient
evaluare de ponderat
importanta
1 Reusita politicii de macrostabilizare
economica ----------------------------------------- 4 0.30 1.20
2 Aparitia fortei de munca tanara --------------- 2 0.10 0.20
3 Aparitia unor potentiali clienti ----------------- 2 0.15 0.30
4 Atingerea nivelului de saturare
al pietei ------------------------------------------- 1 0.15 0.15
5 Aparitia unor noi competitori ----------------- 1 0.15 0.15
6 Variatiile cursului valutar ---------------------- 3 0.15 0.45

Capacitata de raspuns a Firmei 2.45

Concluzie :
Capacitate de raspuns a firmei peste medie (2.45) ceea ce inseamna
ca societatea poate face fata cu succes modificarilor din mediul exterior
firmei.

3.3.2. – Solutii de avut in vedere


- Introducerea unor metode si tehnici avansate in activitatea
compartimentului de marketing.
64

- Organizarea unei retele de distributie in tara prin infiintarea unor


reprezentante comerciale pe baza unor colaborari cu firme de
profil
- Stabilirea unor contacte preliminare cu posibili furnizori, mai ales in
ceea ce priveste materia prima.
- Extinderea spre alte piete.
- Restructurarea spatiului de productie
- Realizarea unor previziuni fundamentate asupra evolutiei pietei.
65

CAP.4 - Masuri de rationalizare a costurilor

4.1. Masuri concrete de rationalizare a costurilor

4.1.1. – Realizarea operatiei de inlocuire a atelierului de decapare cu un


sistem de perii speciale metalice

Necesitatea masurii: se impune pentru folosirea ratinala a capacitatii de


productie si din punct de vedere al diminuarii consmului de
materii prime si energie.
Electrozii catalitici sunt introdusi in bai de decapare cu H2SO4 si HCl
pentru indepertarea oxidului. Dupa un timp tehnoogic acestia
se scot si se spala cu un jet de apa calda pentru indepartarea
atat a oxidului ramas cat si a acidului.

Necesar tehnologic :
1. Baie de decapare – bucati : 2
caracteristici :
- consum de HCl, H2SO4
- volum util : 1500x900x1500 cm./baie
- temperatura de lucru : 25 – 30oC
- ventilatie debit de absorbtie : 4100 m3/ora
- greutate : 0,4 tone
2. Baie de spalare apa calda – bucati : 2
caracteristici :
- consum de apa si abur tehnologic
- volum util : 1500x900x1500 cm./baie
- temperatura de lucru : 60 – 100oC
- ventilatie debit de absorbtie : 1200 m3/ora
- greutate : 0,4 tone
4. Baie de uscare – bucati : 2
caracteristici :
- consum de abur tehnologic
- volum util : 1500x1000x1500 cm./baie
- temperatura de lucru : 120 – 160oC
66

- ventilatie debit de absorbtie : 2000 m3/ora


- greutate : 0,6 tone
5. Electro-palan (macara pod) – bucati : 1

Necesar personal :
- Tot colectivul atelierului de decapare : 9 muncitori direct productivi + 1
sef de atelier (maistru).

Timp de pregatire :
- Relativ lung = de la introducerea colacului de sarma in baia de acid
sulfuric pana la disponibilitatea de punere pe vartelnita pentru laminare
aproximativ 8 ore.

Costuri majore implicate la nivelul anului 2000 (cifrele urmatoare sunt rotunjite
cu +/- 2% pentru o evidentiere sintetica a situatiei) :
- Cheltuielile cu materialele auxiliare
Din totaul de 308.423 milioane lei, aproximativ 10% sunt repartizate
pe atelierul de decapat. Deci valoarea cheltuielilor materiale pentru atelierul
de decapare sunt de aproximativ 30.000 milioane.
- Cheltuiala cu energia electrica, termica si combustibil
Din totalul de 204.951 milioane lei, aproximativ 5% sunt repartizate
atelierului de decapare, ceea ce inseamna aproximativ 10.000 milioane lei.
- Din cheltuielile de intretinere si reparatii
Aproximativ 20% sunt pentru atelierul de decapare
Ceea ce inseamna : cca. 200 milioane lei

- Amortizarile
Sunt in proportie de 25% repartizate pe acest atelier
Asta inseamna aproximativ : cca. 1.500 milioane lei

- Din punct de vedere a personalului cheltuielile salariale


67

Se ridica la cca. 3% : cca. 500 milioane lei

Insumand cheltuielile de mai sus obtinem o valoare aproximativa de


44.000 milioane lei, ridicandu-se la 15% din cheltuielie de prductie.

Modalitatea de eliminare a acestor costuri este aplicarea unui sistem


de perii circulare metalice speciale.

Descriere :Prin trecerea electrozilor catalitici printre rolele masinii in plan


vertical si orizontal, oxidul de la suprafata se crapa, ceea ce
perimite diminuarea lui prin periile metalice speciale.

Ele sunt in numar de doua, asezate in plan vertical si sunt


angrenate de doua motoare electrice prin intermediul unor
curele de cauciuc.
In cazul in care suprafata sarmei dupa trecerea prin sistemul de
perii nu este corespunzator se va monta inca o pereche de perii
speciale.
In acest caz caracteristicile procesului tehnologic, in ceea ce priveste
decaparea, se schimba astfel :

Necesar tehnologic
- Perii speciale din sarma – 2 bucati (sau patru)

- Curele de cauciuc (de rezerva, pentru inlocuirea celor uzate


moral/fizic din cadrul sistemului de angrenaj)

Necesar personal
- Nu este nevoie de personal suplimentar fiind de ajuns
personalul de exploatare curent.

Timp de pregatire

- Instantaneu – se curata electrozii catalitici in timpul fluxului


tehnologic.

Costuri implicate, la nivelul anului 2000 :


- Cost initial : - aproximativ 500.000 lei/perie
- aproximativ 7.000.000 lei sistemul de angrenaj
(motoarele electrice cu axul prelungit pentru
montarea periilor)
68

- cost initial total estimat : cca. 8.000.000 lei


- Cost de intretinere : aceste perii nu au un grafic de intretinere ele
fiind schimbate in momentul in care sarma se uzeaza.
Timpul mediu de uzura pentru un set de perii metalice speciale este
estimat la sapte zile a trei schimburi pe zi.
Considerand pretul unitar de aproximativ 500.000 Lei/buc. (+/- 10%)
rezulta un cost de schimbare de cca. 4.000.000 lei/luna, deci
aproximativ 50 milioane lei/an.

Concluzii :
- reducerea extraordinara a costurilor de productie (de la cca. 5,5
md. lei la 0.05 md. lei sau 0.1 md. lei in cazul a doua perechi de
perii.), in conditiile pastrarii aceleiasi calitati a produselor.
- Apare posibilitatea folosirii atelierului de decapare pentru lucrari
fata de terti sau desfiintarea sa cu valorificarea activelor si
eliberarea spatiului pentru alte destinatii (depozit acoperit pentru
materii prime si produse finite, etc.)

4.1.2. – Realizarea operatiei de inlocuire a rolelor din otel cu 9% wolfram


(W85) cu role din otel carbon (OL37) cu bandaj din carburi de
wolfram

i) Procedura initiala :
Sistemul de transport al produselui finit ambalat la saci se
bazeaza pe un sistem de role.
Aceste role sunt confectionate din otel aliat cu wolfram 9% (W85)
la diametrul de Φ 170 mm X 50 mm.
In timpul utilizarii acestea se decalibreaza (uzeaza) necesitand
prelucrare pe strung pentru recalibrare si apoi pe masina de
rectificat pentru obtinerea suprafetelor corespunzatoare (ca grad
de finete).
Aceasta uzura, care necesita prelucrarea, se realizeaza in medie
dupa 9(noua) schimburi (trei zile a trei schimburi).
69

Dupa aproximativ 180 – 200 schimburi (cca. 60 – 65 zile) rolele


ajung la diametrul minim admis (Φ 150 mm) dupa care sunt
scoase din uz si se dau la REMAT ca fier vechi aliat.

Costuri implicate
Costul de intretinere : este estimat la cca. 150.000 Lei pentru o
prelucrare pentru o rola. Daca consideram timpul mediu de
folosinta al unei role de 63 zile avem un cost total pentru aceasta
perioada de 1.100.000 lei. Deci un cost de intretinere de cca.
6.500.000 lei/an. Considerand toate cele sase role obtinem un
cost de intretinere de cca. 40.000.000 lei/an pentru 6 role.
Cost inlocuire : O rola noua, in greutate de aproximativ 13 Kg.
costa cca. 5.000.000 Lei. Avand in vedere timpul mediu de lucru
(63 de zile) costul total pe an este de aproximativ 30.000.000 Lei
rola/an. Deci 180.000.000 Lei /an/ rola.

Cost recuperat (REMAT) : in momentul scoaterii din uz rola


cantareste aproximativ 10Kg. Conform tarifelor REMAT, pentru fier
vechi aliat se ofera aproximativ 10.000 lei/Kg. Deci pentru o rola
se poate obtine cca. 100.000 Lei. Pe an 3.600.000 Lei
Deci costul total pe an estimat : cca. 215.000.000 lei an instalatie

ii) Procedura propusa :


Rolele din otel aliat (W95) se pot inlocui cu role din otel carbon
obisnuit (OL37) cu un bandaj exterior din carburi de Wolfram
sinterizate in grosime de cca. 20mm.
Rezistenta la uzura a acestui strat de carburi de Wolfram este de 50
de ori mai mare dacat a otelului aliat.
Deci din punct de vedere al prelucrarii acestora se face la un
interval de 50 de ori mai mare, adica la 150 de zile de lucru in 3
schimburi.
Prelucrarea acestui strat se face numai prin rectificare, nu si
prin strunjire, ceea ce duce la cresterea duratei de folosire
practic tot de 50 de ori.
Deci durata de viata a unei astfel de role este in medie de 63
zile x 50 = 3150 zile (aproximativ 8 ani si jumatate), fata de 60 –
65 de zile la o rola din hotel aliat.
70

Costuri implicate
Costul de intretinere : este estimat la cca. 150.000 Lei pentru o
prelucrare pentru o rola. Chiar daca nu se face strunjire,
rectificarea stratului de carburi din Wolfram necesita materiale
abrazive mai scumpe, dat fiind duritate mult mai mare.
Daca consideram timpul mediu de folosinta al unei role de 63 zile
avem un cost total pentru aceasta perioada de 1.100.000 lei. Deci
un cost de intretinere de cca. 6.500.000 lei/an. Considerand toate
cele sase role obtinem un cost de intretinere de cca. 40.000.000
lei/an pentru 6 role.
Pretul unei astfel de role, cu bandaj din carburi de Wolfram este
estimat la 20.000.000 lei/bucata. In acest caz pretul de inlocuire
pe un singur an este de aproximativ 2.500.000 lei/an

Deci costul total pe an estimat : cca. 42.000.000 lei an instalatie


Se observa o diminuare a costurilor de 5 ori in ceea ce priveste
intretinerea in parametrii optimi ai rolelor.

4.1.3.Realizarea operatiei de inlocuire a arzatoarelor de la cazanul auxiliar


de tip Kellogg cu arzatoare John-Zink

Necesitatea aplicarii acestei masuri este data de faptul ca prin inlocuirea


vechilor arzatoare cu cele de tip John-Zink va scadea continutul
de oxizi de azot in gazele arse sub 200 mg/Nm3 si a continutului
de CO sub 200 mg/Nm3.
Polurea sonora va scade sub 85 dB.
Aceasta masura consta in inlocuirea vechiului tip de arzatoare ale
instalatiei, cu cele produse de firma John-Zink.
Noile arzatoare montate la cazanul auxiliar vor mari siguranta in
exploatare a instalatiei, va mari productivitatea acesteia si vor
reduce cheltuielie de reparatii pe acest segment al instalatiei
cu 50%.
Costuri implicate:
71

- costul de intretinere pe arzator este estimat la cca 9 milioane


lei/luna.
Procedura de lucru este de a avea 4 arzatoare gata de functionare
in orice moment.
- costul de inlocuire pe un arzator vechi: pretul mediu al unui arzator
este de 20 milioane lei/bucata la nivelul anului 2000.
Daca consideram timpul maxim de lucru la o luna si jumatate
pentru un arzator, obtinem un necesar de 160 milioane lei/an
pentru inlocuirea unui arzator.
Avand 4 arzatoare de tinut la parametrii optimi, pe an obtinem un
cost de 640 milioane lei.
Deci costul total estimat la nivelul anuui 2001 pentru functionarea
optima a instalatiei este de aproximativ 700 milioane lei.

Costuri implicate de schimbarea arzatoarelor:


- costurile de intretinere: aproximativ 3.000.000 lei/arzator/luna
- costul estimativ de intretinere pe an: 36.000.000 lei
- costuri de schimb: aproximativ 1.500.000 lei/arzator/luna
Timpul mediu de uzura pentru arzatoarele de tip John-Zink este de
doua luni, doua luni si jumatate
Costul estimativ pe an: 24.000.000

Concluzie: reducerea substantiala a costurilr de productie in conditiile


pastrarii aceleiasi calitati a produselr

4.1.4. Realizare operatiei de recuperare a hidrogenului din gazele de purja


prin separare cu membrane semipermeabile la instalatia de tip
Kellogg

Necesitatea masurii: instalatia de recuperare a hidrogenului care se


va implanta in instalatia de amoniac Kellogg are capacitatea
de productie de 40 x 106 Nm3/h hidrogen. Procesul de
recuperare al hidrogenului este organizat pe o singura linie
de fabricatie si se desfasoara continuu. Randamentul de
72

recuperare este de 95% iar puritatea hidrogenului este de


90-91%.
Recuperarea hidrogenului din gazele de purja atrage
reducerea consumului de gaz metan cu 2,47% in cazul in
care hidrogenul recuperat se recircula in bucla de sinteza a
amoniacului.
Deci oportunitatea investitiei este reducerea evidenta a
consumului de gaz metan si imbunatatirea functionarii
instalatiei Kellogg.

Costuri implicate:
- costul de achizitie al instalatiei este de 11.580 milioane lei
Acest efort financiar va fi suportat astfel:
- din partea societatii: 8.685 milioane lei
- alte surse (fonduri PHARE):2.895 milioane lei
- costul de intretinere este apreciat la aproximativ 100.000.000
lei/una, deci un efort financiar de 1.200 milioane lei/an
Asadar se prevede un efort financiar total pentru primul an de
functionare de aproximativ 13.000 miioane lei.
Efectele utilizarii acestui tip de instalatie pentru recuperarea hidrogenului
din gazele de purja constau in reducerea consumului de gaz
metan pe intreaga activitate cu 2.47%. acest procent reprezinta o
valoare de aproximativ 4.500 milioane lei la nivelu anului 2001.
Concluzie: prin aceasta operatie de implantare a instalatiei di recuperare se
obtine un spor de profit de cca. 4.500 miliane lei.

4.1.5. Realizarea operatiei de inlocuire o rotorului pentru compresorul de


gaze nitroase GHH

Necesitatea masurii: inlocuirea vechiului rotor depasit moral si cu o uzura


fizica accentuata.
73

Din punct de vedere tehnic se impune inlocuirea vechiului rotor cu


un altul modern, care s-a dovedit mei putin poluant si care are un
consum de energie electrica de doua ori mai mic.
Actualul compresor de gaze nitroase a creat multe probleme
tehnice in exploatare, prin consumul ridicat de energie si prin
numeroasele reparatii. Aceasta a dus la o noua regandire privind
folosirea unui compresor care sa aiba o fiabilitate mei buna.

Costuri implicate:
- cheltuielile cu energia electrica: din totalul de 204.951 milioane lei
aproximativ 3% sunt repartizate compresorului de gaze nitroase,
ceea ce inseamna aproximativ 6.000 milioane lei
- cheltuielile de intretinere si reparatii reprezinta aproximativ 20%
din totalul cheltuielior de intretinere si reparatie, respectiv 200
milioane lei
- amortizarile sunt in proportie de 10% repartizate acestui
compresor, respectiv 600 milioane lei
Insumand cheltuielile de mai sus se obtine o valoare de aproximativ 6.800
milioane lei ridicandu-se la aproape 2% din cheltuielile de productie.

Cheltuielile aferente noului compresor sunt urmatoarele:


- cheltuieli cu energia electrica: din totalul de 204.951 milioane lei
acestuia ii sunt repartizate 2,5%, respectiv 3.000 milioane lei
- cheltuielile de intretinere si reparatii reprezinta 10% din totalul
cheltuielilor de intretinere si reparatii, respectiv 1.000 milioane lei
- cheltuieli de achizitie si instalare se ridica la 10.000 milioane lei.

Concluzie: prin aplicarea acestei masuri se vor face importante economii la


consumu de energie electrica de aproximativ de 3.000 milioane lei anual.

4.2. – Cresterea vanzarilor, mijloc de crestere a profitului


74

Volumul de marfa pe care o unitate il vinde pe piata de profil este un


indicator direct al profitabilitatii firmei. Cu cat acest volum de marfa este
mai mare cu atat firma este mai profitabila.
Pentru ca o firma sa reuseasca sa vanda o cantitate mare de
produse trebuie sa fie competitiva atat din punct de vedere a calitatii marfii
cat si din punct de vedere a pretului.
Daca din punct de vedere a calitatii marfii pot exista in orice moment
posibilitati de imbunatatire sau inlocuire datorita dezvoltarii tehnologige
existente, din punct de vedere a pretului de vanzare lucrurile sunt mult mai
limitate.
Pretul de vanzare este in primul rand obiectul confruntarii intre
cererea si oferta existente la un moment dat pe piata de profil.

Aceasta confruntare cerere – oferta duce la aparitia unor preturi


impuse de piata si adoptate de competitorii existenti ca preturi de referinta.
O abatere in minus de la acest pret de referinta peste un anumit prag poate
fi considerata o tentativa de acaparare a pietii si sanctionata ca atare.
Astfel, pentru a ramane competitiv in conditiile unui pret impus de
piata un vanzator pe aceasta piata trebuie sa-si reduca costurile pentru a
reusi sa aiba o crestere a profitului.
Se stie ca profitul este diferenta intre venituri si cheltuieli. Pentru a
mari acesta diferenta trebuie actionat asupra cresterii venitului (marirea
volumului de marfa vanduta) in conditiile mai sus enuntate sau/si asupra
scaderii cheltuielilor (costurilor), lucru care se poate face prin mai multe cai.
Printre aceste masuri de ordin general avem :
- Cresterea productivitatii muncii
- Accelerarea vitezei de rotatie a activelor circulante
- Dotarea unitatii cu tehnica noua
- Introducerea unor tehnici manageriale profesionale
- Reducerea cheltuielilor materiale de productie.
75

Bibliografie
1. Constantin Barbulescu - “Managementul productiei industriale”
Editura Sylvi – 1997

2. Gheorghe Basanu, Mihai Pricop - “Managementul aprovizionarii si


desfacerii”
Editura Economica – 1996

3. Gheorghe Bistriceanu - “Finantele agentilor publici”


Editura Didactica si Pedagogica – 1995

4. E.Burdus - “Management comparat”


Editura Economica 1999

5. Nita Dobrota (coordonator) - “Economie politica”


Editura Economica – 1995

6. Manolescu Aurel - “Managementul resurselor umane”


Editura Economica – 2001

7. Ovidiu Nicolescu, Ion Verboncu - “Management” (editia a III-a revizuita)


Editura Economica – 1999

8. Ovidiu Nicolescu (coordonator) - “Sisteme, metode si tehnici de


management ale organizatiei”
Editura Economica - 2000
76

9. Ovidiu Nicolescu - “Management comparat”


Editura Economica - 1998

10. Ion Stancu - “Gestiunea financiara”


Editura Economica - 1994