Circulația

Sangele este un tesut conjuctiv fluid, reprezintă 8% din greutatea corpului alcatuit
din:

 Plasmă 55% (un lichid galben-vascos) alcatuit din

 90% apa

 9% substante organice

 1% substante anorganice

 Elemente figurate 45% (celulele sangelui), reprezentate de:

 globulele rosii (hematii/eritrocite) – transportă gazele respiratorii

 globulele albe (leucocite) – produc anticorpi prin fagocitoză (imunitate)

 plachetele sangvine (trombocite) – rol în coagularea sângelui

Pe suprafata hematiilor se pot afla niste proteine numite antigene, denumite

aglutinogenele A,B si D.

In plasma se pot afla proteine numite anticorpi, denumite aglutininele α si β.

Dupa prezenta sau absenta diferitelor antigene si anticorpi s-au constituit

grupele de sange

Mai multe grupe de sange alcatuiesc un sistem sangvin. Cele mai cunoscute
sisteme sangvine sunt: sistemul ABO si sistemul Rh.
 Sistemul ABO
Cuprinde 4 grupe de sange clasificate in functie de prezenta sau absenta
aglutinogenelor A si B:
 grupa O (I)
 grupa A (II)
 grupa B (III)
 grupa AB (IV)

Aglutinogenele nu trebuie sa vina in contact direct cu aglutininele de acelasi tip

(A cu α si B cu β) deoarece se produce reactia antigen-anticorp care determina
hemoliza (distrugerea hematiilor) si aglutinarea (adunarea hematiilor la un loc).

Deci o persoana nu poate avea aglutinogene si aglutinine de acelasi tip.

Grupa de Aglutinogene Aglutinine Pot primi de

Pot dona la
sange antigene anticorpi la

O (I) toate
nu are α si β O (I)
grupele

A (II) A (II)
A (II) A Β
AB (IV) O (I)

B (III) B (III)
B (III) B α
AB (IV) O (I)

toate
AB (IV) A, B nu are AB (IV)
grupele

Grupa O (I) - donator universal - poate dona la toate grupele

Grupa AB (IV) - primitor universal - poate primi sange de la toate grupele
Transfuzia cu cantitati mici de sange, sub 500 ml
 se realizeaza dupa schema de compatibilitate la transfer

Transfuzia cu cantitati mari de sange, peste 500 ml

 se realizeaza doar in cadrul aceleasi grupe (sange izogrup)

Sistemul Rh
Oamenii pot avea:

 Rh pozitiv (Rh+)
 daca au pe membrana hematiilor antigenul D, numit si antigenul Rh
 aproximativ 85% din populatia umana are Rh+

 persoanele cu sange Rh+ pot primi sange atat Rh+ cat si Rh-

 Rh negativ (Rh-)
 daca nu au pe membrana hematiilor antigenul Rh
 aproximativ 15% din populatia umana are Rh-

 persoanele cu sange Rh- pot primi sange Rh-

 Importanta cunoasterii Rh-ului

Prin transfuzii repetate de sange Rh+ la persoane cu sange Rh-

 se produc anticorpi anti D (anti-Rh)  hemoliza (distrugerea hematiilor)

În cazul mamei Rh-, cand tatal are sange Rh+ , copiii vor mosteni Rh+ al tatalui
La prima sarcina lucrurile se desfasoara normal
La urmatoarele sarcini se pot produce accidente de incompatibilitate:
 distrugerea hematiilor fatului
 avort precoce

În caz de incompatibilitate în ceea ce privește transfuzia de sânge, se

creeză un conflict imun antigen-anticorp care provoacă hemoliză,
adică distrugerea globulelor roșii și coagularea sângelui.
 Imunitatea
Imunitatea - capacitatea organismului de a recunoaste si neutraliza particulele
sau celulele straine acestuia

Antigenul - substanta straina organismului care, patrunsa in mediul intern,

declanseaza producerea de catre organism a unor substante specifice numite
anticorpi

Anticorpii - neutralizeaza sau distrug antigenele

Organismul uman foloseste impotriva factorilor biologici din mediul extern doua
sisteme: imunitatea nespecifica (innascuta) si imunitatea specifica (dobandita)

Imunitatea nespecifica (innascuta)

 prezenta la toti oamenii

 se transmite ereditar
 dureaza toata viata

Se realizeaza prin:

 mecanisme celulare care consta in:

 fagocitoza – procesul de capturare si digestie a microorganismelor
patrunse in corpul uman

 mecanisme umorale care consta in:

 producerea de catre celulele locale a unor secretii cu rol bactericid:
lizozimul (din saliva si lacrimi); acidul clorhidric (din sucul gastric); acizii
organici (din secretia glandelor sebacee)
 Imunitatea specifica (dobandita)

 apare in urma contactului cu agenti patogeni

 este caracteristica fiecarui individ

Se realizeaza prin:

 limfocitele T - asigura imunitatea celulara

 limfocitele B- asigura imunitatea umorala

 este de doua tipuri:

 dobandita natural, obținută:

 pasiv: prin transfer transplacentar de anticorpi sau din laptele matern

 activ: prin fabricarea de anticorpi in urma contactului cu un microb

 dobandita artificial, obținută:

 pasiv: prin administrarea de seruri care contin anticorpi gata

formati (dureaza 2-3 saptamani)

 activ: prin vaccinare care presupune introducerea in organism a unor

agenti patogeni cu virulenta atenuata sau omorati, care determina
producerea de anticorpi specifici (dureaza 1-7 ani)
 Sistemul circulator
Este format din:
 sistem cardiovascular:
 inima
 vase de sange

 sistem limfatic
 vase limfatice
 ganglioni limfatici
 organe limfoide: timusul, amigdalele, splina

Sistemul cardiovascular
Inima
 este un organ musculos, cavitar
 este situata in cavitatea toracica, in mediastin (spatiul dintre cei doi plamani)
 este invelita de pericard

Pericardul este un sistem de doua foite care acopera inima

Intre cele doua foite ale pericardului se afla o pelicula de lichid care favorizeaza
miscarile inimii

Peretele inimii este alcatuit din 3 straturi concentrice:

 epicard - foita interna a pericardului

 miocardul - muschiul inimii

 endocardul - captuseste cavitatile inimii

Inima este un organ cavitar tetracameral, format din doua atrii si doua ventricule.

Atriile
 sunt in numar de doua: atriul drept si atriul stang
 sunt situate in partea superioara a inimii
 nu comunica intre ele fiind separate prin septul interatrial

Ventriculele
 sunt in numar de doua: ventricul drept si ventricul stang
 sunt situate in partea inferioara a inimii, sub atrii
 nu comunica intre ele fiind separate prin septul interventricular
 Fiecare atriu comunica cu ventriculul corespunzator printr-un orificiu
atrioventricular
 Orificiile atrioventriculare sunt prevazute cu valvule atrioventriculare
 Valvulele atrioventriculare permit sangelui sa circule intr-un singur sens, adica
din atrii in ventricule

Orificiul atrio-ventricular drept este prevazut cu valvula tricuspida

Orificiul atrio-ventricular stang este prevazut cu valvula bicuspida (mitrala), formata

din doua cuspide (valvule)

Vasele de sânge
 alcatuiesc sistemul vascular (arborele vascular) si sunt de 3 tipuri:

Artere
 sunt vasele de sange care pleaca de la inima, din ventricule
 diametrul lor scade pe masura ce se indeparteaza de inima
 cele mai mici artere se numesc arteriole si se continua cu capilarele

Vene
 Sunt vasele de sange care vin la inima, in atrii
 Diametrul lor creste pe masura ce se apropie de inima
 Cele mai mici vene se numesc venule si se continua cu capilarele

Capilare
 sunt cele mai mici si cele mai numeroase vase de sange
 fac legatura intre artere si vene
 la nivelul lor se realizeaza schimburile de gaze si de substante dintre sange si
lichidul interstitial care scalda celulele
 In atriul stang sosesc patru vene pulmonare care aduc sange oxigenat de la
plamani
 Din atriul stang, sangele cu oxigen trece in ventriculul stang
 Din ventriculul stang pleaca artera aorta care duce sangele cu oxigen in tot corpul
 Artera aorta se curbeaza deasupra inimii si formeaza carja aortica, care are traseu
descendent
 Din artera aorta se desprind numeroase ramuri care duc sangele oxigenat in tot
corpul
 Jumatatea stanga a inimii contine sange cu oxigen adus de la plamani
 In atriul drept sosesc doua vene cave, una superioara si alta inferioara, care aduc
sange cu dioxid de carbon din tot corpul
 Din atriul drept, sangele cu dioxid de carbon (sange neoxigenat) trece in
ventriculul drept
 Din ventriculul drept pleaca artera pulmonara care duce sangele cu dioxid de
carbon la plamani
 Artera pulmonara se difurca in artera pulmonara stanga si artera pulmonara
dreapta, care se indreapta catre plamanii corespunzatori
Sangele parcurge in sistemul circulator doua circuite:

Marea circulatie (circulatia sistemica) 22 secunde

 incepe din ventriculul stang, prin ARTERA AORTA care transporta sangele cu

oxigen si substante nutritive in corp

 la nivelul celulelor sangele din capilare cedeaza oxigenul si substantele nutritive,

incarcandu-se cu dioxid de carbon si produsi rezultati in urma arderilor celulare

 sangele cu dioxid de carbon si produsi rezultati in urma arderilor celulare este

adus la inima, in atriul drept, prin 2 vene cave

Mica circulatie (circulatia pulmonara) 11 secunde

 incepe din ventriculul drept, prin trunchiul ARTEREI PULMONARE care duce

sangele cu dioxid de carbon la plamani

 trunchiul arterei pulmonare se imparte in cele doua artere pulmonare, stanga si

dreapta, care se ramifica in interiorul plamanului corespunzator

 la nivelul plamanilor sangele cedeaza alveolelor pulmonare dioxidul de carbon

(care va fi eliminat prin expiratie in mediul aerian) si se incarca cu oxigen

 sangele cu oxigen este adus la inima in atriul stang prin 4 vene pulmonare
Miocardul (muschiul inimii)
 format din doua tipuri de tesuturi cardiace:

• tesut cardiac adult, alcatuit din celule miocardice contractile

• tesut cardiac embrionar, alcatuit din celule miocardice modificate
• intra in alcatuirea sistemului excitoconductor nodal, format din:

 Nodulul sinoatrial
 Nodulul atrioventricular
 Fasciculul His
 Reteaua Purkinje

Propietatile miocardului

Automatismul (ritmicitatea)
 capacitatea miocardului de a se contracta ritmic si spontan, sub actiunea
impulsurilor generate de tesutul excitoconductor nodal
 activitatea cardiaca este condusa de nodulul sinoatrial
 daca acest nodul este distrus centrul de comanda este preluat de nodulul
atrioventricular; daca si acest nodul este distrus atunci centrul de comanda este
preluat de fasciculul His
Conductibilitatea
 capacitatea tesutului nodal de a conduce unde de contractie, de la nodulul
sinoatrial in tot miocardul
 traseul parcurs de una de contractie este urmatorul:
 de la nodulul sinoatrial la miocardul atrial declansand contractia (sistola) atriala
 de la nodulul sinoatrial la nodulul atrioventricular, fasciculul His, reteaua
Purkinje si apoi la miocardul ventricular, declansand sistola ventriculara
Excitabilitatea
 propietatea miocardului in repaus de a raspunde prin contractie atunci cand este
stimulat de un stimul extern adecvat (cu o anumita intensitate numita prag)
Contractilitatea
 miocardului de a se contracta atunci cand este stimulat de umplerea cu sange a
camerelor inimii, in timpul diastolei
Contractiile inimii se numesc sistole iar relaxarile se numesc diastole

Ciclul cardiac
 format dintr-o sistola si o diastola
 are o durata totala de 0,8 s pentru 70 de contractii pe minut
 cresterea ritmului cardiac peste 70 de contractii pe minut se numeste tahicardie
sau cardioacceleratie
 scaderea ritmului cardiac sub 70 de contractii pe minut se numeste brahicardie
sau cardiomoderatie

Etapele ciclului cardiac

Sistola atriala
 consta in contractia miocardului atrial care determina trecerea sangelui din
atrii in ventricule
 dureaza 0,1 secunde

Diastola atriala
 dureaza 0,7 secunde
 timp de 0,3 secunde care coincid cu sistola ventriculara are loc umplerea
atriilor cu sange adus de vene
 timp de 0,4 secunde care coincid cu diastola ventriculara are loc umplerea
pasiva cu sange a ventriculelor in proportie de 70%

Sistola ventriculara
 dureaza 0,3 secunde, consta in contractia miocardului ventriculelor care
determina cresterea presiunii intraventriculare fata de cea intraatriala si are
loc inchiderea valvulelor atrioventriculare
 cand presiunea intraventriculara o depaseste pe cea din artere, se deschid
valvulele semilunare si sangele este impins in artere
Diastola ventriculara

 dureaza 0,4 secunde, are loc scaderea presiunii intraventriculare si cand

ajunge sub nivelul celei din artere se inchid valvulele semilunare
 cand presiunea intraventriculara scade sub nivelul celei interatriale se deschid
valvulele atrioventriculare si 70% din sangele din atrii se scurge in ventricule
 scurgerea pasiva de sange din atrii in ventricule dureaza 0,4 secunde
 restul de 0,1 secunde din diastola ventriculara coincid cu sistola atriala

Diastola generala
 dureaza 0,5 secunde, timp in care atriile si ventriculele se afla in concomitent
in diastola
 se desfasoara la sfarsitul sistolei ventriculare, pana la inceputul unei noi sistole
atriale
 la sfarsitul unui ciclu cardiac, inima contine sange in proportie de 30% in atrii
si 70% in ventricule
Inima nu oboseste niciodata deoarece:
 intr-un ciclu cardiac durata diastolei este mai mare decat cea a sistolei
 exista diastola generala
 inima nu functioneaza cu datorie de O2 ca un muschi striat, deoarece aportul
de O2 este crescut in timpul diastolei

Parametrii functionali ai activitatii cardiace

Frecventa cardiaca (Fc)
 reprezinta numarul de contractii ale inimii pe minut (bataile inimii)
 are o valoare normala de 70 de contractii pe minut
 în tahicardie functia cardiaca depaseste 70 de contractii pe minut
 in brahicardie functia cardiaca este mai mica de 70 de contractii pe minut
Debitul sistolic (Ds)
 reprezinta cantitatea de sange expulzata de ventricule la fiecare sistola
 are o valoare de 70-90 de ml sange
Debitul cardiac (Dc)
 reprezinta cantitatea expulzata din inima intr-un minut
 este produsul dintre Fc si Ds
Dc = Fc x Ds = 70 x 80 = 5600 ml sange (5,6 l sange)
Tensiunea arteriala (presiunea arteriala)
 reprezinta forta exercitata de catre coloana de sange asupra peretilor vaselor
de sange prin care circula
 se masoara la nivelul arterei brahiale cu ajutorul tensiometrului, in conditii de
repaus si relaxare

Valorile normale ale celor doua presiuni (minime si maxime) cresc odata cu varsta

Valoarea maxima (sistolica)

 este de 120-140 mm Hg

Valoarea minima (diastolica)

 este de 70-80 mm Hg

Hipertensiunea
 cresterea tensiunii arteriale peste valorile normale se numeste hipertensiune

Hipotensiunea
 scaderea tensiunii arteriale sub valorile normale se numeste hipotensiune

Pulsul arterial
 este rezultatul undei determinata de distensia peretilor aortei, ca urmare a
evacuarii bruste a sangelui din ventriculul stang
 este perceput atunci cand se comprima o artera pe un plan osos.
Informeaza asupra frecventei si ritmului cardiac
 Noțiuni de igienă și patologie

Cardiopatia ischemică
Cauze
 insuficienta irigare cu sânge (ischemie) a inimii datorată modificărilor
vaselor coronare, (ateroscleroza arterelor coronare) sau prin apariția unui
cheag de sânge sau a unui spasm
Simptome
 durere toracică anterioară persistentă 20-30 minute
 dificultăți de ventilație
 tulburare de ritm cardiac
 infarct

Hemoragii interne
Cauze
 secționarea unor vase de sânge
Simptome
 amețeală
 creșterea frecvenței cardiace și a ventilației pulmonare
 transpirații reci
 sete

Hemoragii externe
Cauze
 Secționarea unor vase de sânge
Simptome
 Extravazarea sângelui
Anemii
Cauze
 scăderea hemoglobinei sau a numărului de globule roşii sub valori normale,
prin scăderea producției de eritrocite, hemoragii sau cauze genetice
Simptome
 Amețeli
 tulburări de vedere
 paloare intensă
 dispnee
 tahicardie
 hipotensiune arterială
 uneori leşin

Leucemii
 neoplazii ale țesuturilor hematoformatoare
 cauzele sunt necunoascute