Diagnosticul radioimagistic al leziunilor

mamare meligne

INTRODUCERE
Din pacate, cancerul mamar este cel mai frecvent tip de cancer diagnosticat la femei.Potrivit
Organizatiei Mondiale a Sanatatii, in anul 2020, la nivel global, 2,3 milioane de femei au fost
depistate cu un cancer de san, iar in Romania peste 9000 de femei afla anual ca au aceasta afectiune.
De aceea, controalele insotite de investigatii imagistice sunt esentiale pentru preventie, dar si pentru
un diagnostic pus la timp si un tratament corespunzator. Pana la 40 de ani, medicii recomanda
ecografia ca metoda de screening. Dupa aceasta varsta, mai indicata este mamografia.

Imagistica medicala cuprinde diferite procedee pentru a crea imagini ale corpului uman in scop
clinic. Imagistica medicala este extrem de importanta in confirmarea, evaluarea in mod corect si
documentarea cursului unei afectiuni, precum si in evaluarea raspunsului la tratament.

METODE DE EXPLORARE IMAGISTICĂ ÎN TUMORILE MAMARE

 Mamografia, ultrasonografia, imagistica prin rezonanță magnetică, galactografia,
pneumochistografia, biopsia, tomografia computerizată, tomografia prin emisie de pozitroni,
scintigrafia mamară. Mamografia reprezintă examinarea cu raze X a sânului și are în continuare un rol
strategic în diagnosticul cancerului mamar. Are sensibilitate de aproximativ 90%; specificitatea
metodei este redusă. Ultrasonografia este o metodă rapidă de diagnostic neinvazivă și neiradiantă
oferind informații morfologice referitoare la structurile examinate, fiind o tehnică de examinare în
timp real. Imagistica prin rezonanță magnetică este o tehnică complementară mamografiei și
ecografiei, care permite identificarea leziunilor maligne prin studierea comportamentului acestora post
injectare de contrast paramagnetic intravenos.

Semnele care trebuie sa orienteze femeia catre o investigatie imagistica la san cat mai
repede posibil
Sunt cateva semne la care trebuie sa fie atente femeile:

• palparea unui nodul

• remarcarea unei retractii a mamelonului
• remarcarea unei scurgeri de la nivelul mamelonului, mai ales daca aceasta scurgere este
hemoragica
• prezenta semnelor de inflamatie: caldura, roseata, durere.
Acestea sunt primele semne ca ceva nu este in regula. Cu cat femeia ajunge mai repede la medic, cu
atat boala poate fi depistata intr-un stadiu incipient.
Mamografia şi ecografia mamară sunt două investigaţii imagistice cu valoare complementară în
depistarea precoce a cancerului mamar, acest tip de cancer fiind cel mai frecvent tip de cancer în
România şi în Europa (25 % din toate cancerele nou diagnosticate în 2019, urmat de cancerul de colon
12 % şi cancerul de col uterin 9 %).
Imagistica lucrează în alb, negru şi tonuri de gri.Procesele înlocuitoare de spaţiu (chisturi, tumori) se
proiectează pe mamografie albe (opacităţi), iar în ecografie ele apar negre (formaţiunile lichidiene -
chistice) sau gri (formaţiunile solide - tumorile).
Structura sânului este o caracteristică individuală şi se modifică odată cu vârsta şi statusul hormonal.
Sânii denşi, cu structură preponderent glandulară au o structură albă atât pe mamografie cât şi pe
ecografie, deci nu vor putea oferi o bună vizualizare a tumorilor în mamografie (opacităţi albe care se
pierd în densitatea albă a sânului).
Sânii cu structură preponderent adipoasă vor avea o structură negru-gri, atât pe mamografie, cât şi pe
ecografie, deci nu vor putea oferi o bună vizualizare a tumorilor în ecografie, în această situaţie ele
fiind mai bine vizibile mamografic.
Focarele de microcalcificări – adesea primul semn, de debut, al unei malignităţi mamare, nu se pot
vizualiza decât în mamografie; ele nu se văd pe ecografie şi nici pe RMN mamar, iar atunci când
există se pot vizualiza (strict mamografic) şi cu un an doi înainte de dezvoltarea formaţiunii tumorale.
La femeia tânără, cu structură mamară predominant fibroglandulară şi o probabilitate mai mică de
neoplazie, metoda de primă intenţie în examinarea sânului este ecografia mamară.
După vârsta de 40 de ani (sau mai devreme la femeia cu antecedente familiale de neoplazie la vârstă
tânără) metoda de primă intenţie în examinarea sânului este mamografia, pentru depistarea focarelor
de microcalcificări, urmată de ecografie, pentru depistarea proceselor înlocuitoare de spaţiu – mai ales
dacă sânul are o structură glandulară densă sau mixtă.
De asemenea, orice opacitate nodulară depistată mamografic sau asimetrie de densitate, necesită o
evaluare ecografică suplimentară care va caracteriza specific tipul de leziune
Mamografia are doze de radiaţii mici, comparabile cu un zbor cu avionul dus-întors până la Londra.
Pentru comparaţie – doza din examinarea CT (tomografie computerizată) a unui singur segment, de
exemplu CT de torace sau abdomen, este cât 20 de mamografii. Doza radiaţie sau mamografie = 0.4
mSv; doza CT torace = 10 mSv (examenul CT având la rândul său o doză de radiaţii bine tolerată de
organism). Facând o mamografie simplă anual (recomandabil de la 40 de ani), în 20 de ani se va
cumula o doză de radiaţii comparabilă unui singur examen CT (a toracelui de exemplu).
Făcând o mamografie simplă anual (recomandabil de la 40 de ani), se poate depista cancerul ductal
(cel mai frecvent tip de cancer mamar) încă din stadiul 0 (în situ, neinvaziv, fără depăşirea membranei
bazale a peretelui ductal) prin depistarea focarelor de microcalcificări, chiar şi cu 1 - 2 ani înaintea
celorlalte metode (ecografie sau RMN mamar) care depistează boala neoplazică abia în stadiul
tumoral (invaziv, tumori de la 5 mm), acest interval de timp câştigat în faţa unui alt stadiu de boală
necesitând tratamente mult mai simple şi crescând considerabil şansele la viaţă.

Limitele mamografiei vin din faptul că nu toate cancerele dau acest semn pe mamografie. De
asemenea opacităţile nodulare sau asimetriile de densitate pe mamografie vor fi caracterizate specific
în eco sau RM (conţinut lichidian şi / sau solid, contururi vizibile în totalitate din orice plan pe
ecografie, care poate aprecia şi supleţea leziunii şi a ţesuturilor peritumorale prin funcţiunea
elastografică sau chiar manual).
Este nevoie de o pregatire speciala inainte? Contează momentul in care se face mamografia?
Pentru mamografie nu este nevoie de o pregatire speciala. Pacienta poate sa manance, sa bea cafea sau
apa sau sa isi ia medicamentele. Este important insa ca mamografia sa fie efectuata intre zilele 5-9 ale
ciclului menstrual, pentru ca atunci sanul este cel mai “linistit” si poate suporta cel mai bine
compresia, care este foarte importanta pentru a obtine o imagine de calitate ce permite un diagnostic
corect.

Rezumând : mamografia depistează focare de microcalcificări maligne ca prim semn în cancerul

ductal (cel mai frecvent din toate tipurile de cancer mamar), înainte ca ecografia sau examenul RMN
mamar să deceleze modificări.
Reversul medaliei : nu toate cancerele dau microcalcificări, caz în care, dacă pe mamografie apar zone
dense (albe) ele pot cuprinde mase tumorale, albe şi ele, deci nevizualizabile mamografic, dar
decelabile ecografic (unde apar negru-gri în structura albă a ţesutului glandular mamar(.
Mamografia este interpretata de catre un medic radiolog cu competenta in senologie. Daca medicul
radiolog nu ajunge la o concluzie certa atunci cand citeste mamografia, atunci recomanda efectuarea
de investigatii suplimentare: ecografie mamara, rezonanta magnetica mamara, mamografie cu
substanta de contrast. In cazurile in care examinarile imagistice ridica suspiciunea prezentei unui
cancer de san, atunci medicul radiolog recomanda si efectueaza o manopera interventionala, biopsia
mamara, care poate stabili un diagnostic de certitudine ce va sta la baza initierii unui tratament
personalizat.
Cu alte cuvinte, fiecare dintre cele două investigaţii, mamografia sau ecografia mamară, ne poate
trimite către chirurgie, cu cealaltă investigaţie în regulă. Este eronat a se crede că mamografia şi
ecografia mamară se exclud sau se înlocuiesc una pe cealaltă. De asemenea, nu se poate spune că una
este "mai bună" decât cealaltă, ci fiecare din ele acoperă o anumită parte a spectrului de diagnostic în
cancerul mamar !

Contraindicatii
Singura contraindicație a mamografiei ar fi varsta, pentru femeile fara acuze la san si care au sub 40
ani

Cat de mult iradiaza mamografia

Doza de iradiere este mica și, daca investigatia este indicata, atunci trebuie efectuata, deoarece
intotdeauna trebuie luat in considerare raportul risc/beneficiu. Riscul este mic, dar beneficiul este
considerabil.

Concluzie
Un cancer de san diagnosticat la timp cu ajutorul radioimagisticii are sanse mari de vindecare.

Biografie
https://www.who.int
https://www.ncbi.nlm.nih.gov
www.harvard.edu