Metodele de

cercetare
științifică în
științele sociale
Prof.dr. Alexandra Horobeţ
ASE București
Ce este metoda de cercetare?

● Metodele de cercetare se referă la:

○ Acțiunile care trebuie întreprinse pentru a investiga o problemă de cercetare

○ Motivarea aplicării procedurilor sau tehnicilor specifice utilizate pentru identificarea,

selectarea, procesarea și analizarea informațiilor folosite pentru înțelegerea problemei

● Atunci când prezentați metoda de cercetare în cadrul unei lucrări, ea

permite cititorului să evalueze în mod critic validitatea studiului

2
Ce este metoda de cercetare?
● Prin metoda de cercetare răspundem la două întrebări principale:
1. Cum au fost colectate sau generate datele?

2. Cum au fost analizate aceste date?

● Atenție! Atunci când vă referiți la metoda de cercetare, scrierea trebuie să fie

○ Directă și precisă

○ Mereu la timpul trecut

■ Evitați formulări de genul s-au realizat, s-au elaborat, se observă că, etc.

■ Preferați formulări de genul am realizat, am implementat, am observat

3
Importanța selectării unei metode de cercetare bune

● Cititorii lucrării sau beneficiarii proiectului de cercetare trebuie să știe

cum au fost obținute datele
○ Metoda de cercetare aleasă influențează rezultatele și, prin extensie, modul în care le
interpretați semnificația

● Metodologia este crucială, deoarece o metodă care nu este validă produce

rezultate incerte și, în consecință, subminează valoarea analizelor
● Există, de regulă, metode diferite pe care le puteți alege pentru a
investiga o problemă de cercetare
○ Secțiunea de metodologie a lucrării/proiectului trebuie să explice în mod clar motivele
pentru care ați ales o anumită metodă sau tehnică

4
Importanța selectării unei metode de cercetare bune

● Cititorul/Beneficiarul cercetării dorește să știe că datele au fost colectate

sau generate într-un mod compatibil cu practica acceptată în domeniul de
studiu
○ Exemplu: dacă utilizați un chestionar cu alegere multiplă, cititorii trebuie să știe că le-ați
oferit respondenților dvs. o gamă rezonabilă de răspunsuri

● Metoda trebuie să fie adecvată pentru atingerea obiectivelor generale ale

studiului
○ Exemplu: trebuie să vă asigurați că aveți o dimensiune suficientă a eșantionului sau a
datelor primare pentru a putea generaliza și face recomandări pe baza constatărilor

5
Importanța selectării unei metode de cercetare bune

● Secțiunea de metodologie a lucrării trebuie să discute problemele

anticipate și pașii pe care i-ați făcut pentru a le preveni/gestiona
○ Pentru orice probleme care apar, trebuie să descrieți modalitățile în care acestea au fost
gestionate și minimizate
○ De asemenea, trebuie să explicați de ce aceste probleme nu influențează în mod
semnificativ interpretarea rezultatelor

● Este important să oferiți întotdeauna suficiente informații pentru a

permite altor cercetători să adopte sau să reproducă metodologia dvs.
○ Aceste informații sunt foarte importante mai ales atunci când ați dezvoltat o metodă nouă
de analiză sau când ați utilizat o versiune nouă a unei metode de cercetare existente

6
Etapele selectării metodei de cercetare

Metodologia cercetării este cea mai importantă parte a unui studiu de

cercetare - coloana vertebrală a unei cercetări

Se întâmplă frecvent ca studenții să

O metodologie de cercetare determină
direcția pe care va urma studiul, modul
în care veți colecta datele și gradul lor
de detaliere, ca și calitatea lor
Metodologia poate determina
înceapă cu colectarea datelor fără a
instrumentele analitice pe care le veți
defini metodologia și apoi să încerce să
folosi pentru a obține concluzii plecând
încadreze datele în cadrul metodologic
de la datele colectate
preexistent

Atenție! Acest mod de a lucra

este în detrimentul cercetării!

7
Etapele selectării metodologiei de cercetare

Citiți studii și
cercetări anterioare
Puneți pe hârtie
pentru a afla care Identificați timpul,
Definiți obiectivele, întreaga abordare
sunt cele mai resursele și
obiectivele și metodologică a
frecvent utilizate capacitățile pe care
întrebarea de cercetării în detaliu și
abordări le aveți pentru
cercetare revizuiți, dacă este
metodologice cu finalizarea studiului
cazul
privire la subiectul
abordat

8
Tipuri de metode de cercetare
Metode calitative
Se bazează pe cuvinte, sentimente, emoții,
sunete și alte elemente nenumerice și
necuantificabile
Clasificarea Informațiile sunt considerate de natură calitativă
generală a dacă nu pot fi analizate prin tehnici matematice
metodelor
de cercetare Metode cantitative
Descriu, inferează și rezolvă problemele folosind
numere
Pun accent pe colectarea de date numerice, pe
sintetizarea lor și pe extragerea de inferențe din
date

9
Cercetarea
calitativă

10
Caracteristicile cercetării calitative
Design
• Naturalist: se studiază fenomene din lumea reală pe măsură ce ele se dezvoltă
• Emergent: cercetătorul adaptează studiul pe măsură ce înțelegerea fenomenului de
adâncește și/sau situațiile se schimbă
• Are un scop: cazurile alese pentru studiu oferă manifestări utile ale fenomenului de
interes
Colectarea datelor
• Datele: observațiile colectate conduc la înțelegerea profundă a fenomenului
• Experiență personală și angajament: cercetătorul are contact direct cu situațiile,
fenomenul, etc., iar experiențele sale sunt o componentă importantă a înțelegerii
fenomenului
• Neutralitate empatică: cercetătorul are o poziție neutră față de subiecți, dar arată
deschidere, sensibilitate, respect
• Sisteme dinamice: cercetătorul este atent la proces și la situație
11
Caracteristicile cercetării calitative
Analiza
• Orientarea unică a cazului: fiecare caz este special și unic; calitatea analizei
ulterioare depinde de calitatea studiilor de caz individuale
• Analiză inductivă: imersiune în detaliile și specificul datelor pentru a descoperi
tipare, teme și relații importante
• Perspectivă holistică: întregul fenomen studiat este înțeles ca un sistem
complex care este mai mult decât suma părților sale; accentul este pus pe
interdependențe complexe și dinamica sistemului
• Context sensibil: cercetarea plasează descoperirile într-un context social,
istoric și temporal, iar cercetătorul este atent la posibilitatea sau semnificația
generalizărilor în timp și spațiu
• Voce, perspectivă și reflexivitate: cercetătorul are propriile păreri și
perspective; accentul pus de cercetător reflectă un echilibru între înțelegerea
și prezentarea autentică a fenomenului în complexitatea sa
12
Tipuri de cercetare calitativă
Interviuri în
profunzime

Studiu de caz Focus grupuri

Cercetări
calitative

Analiza Cercetare
înregistrărilor etnografică

Observarea

13
Interviurile în profunzime
Se desfășoară cu un singur respondent la un moment dat,
ceea ce permite obținerea de detalii în profunzime de la
respondent

Oferă o oportunitate excelentă de a aduna date precise

despre ceea ce cred oamenii și care sunt motivațiile lor

Interviurile pot fi realizate față în față sau la telefon

Când interviul se desfășoară față în față, aceasta oferă o

oportunitate mai bună de a citi limbajul corpului
respondenților și de a-l potrivi cu răspunsurile

14
Focus grupurile

Includ, de obicei, un număr limitat de

Scop: găsirea de răspunsuri la întrebări
respondenți (6-10) din cadrul pieței
de tipul „de ce” „ce” și „cum”
țintă.

În prezent, focus grupurilor li se poate

Nu este necesar ca cercetătorul să trimite un sondaj online pe diferite
interacționeze personal cu grupul dispozitive, iar răspunsurile pot fi
colectate tot online

Focus grupurile sunt o metodă

Această metodă este foarte utilă
costisitoare în comparație cu celelalte
pentru cercetarea de piață a
metode de cercetare calitativă online,
produselor noi și testarea unor noi
ele fiind utilizate pentru a explica
concepte sau idei
procesele complexe
15
Cercetarea etnografică
Cercetarea etnografică este cea mai aprofundată metodă de observație care studiază oamenii în mediul
lor natural

Metoda solicită cercetătorilor să se adapteze la mediile publicului țintă, care pot fi foarte variate
(organizație, oraș, sat, etc.), deși constrângerile geografice pot fi o problemă în timpul colectării datelor

Scop: înțelegerea culturii, provocărilor, motivațiilor și cadrului în care apar, astfel că cercetătorul se
confruntă direct cu cadrul natural în care se află subiectul/subiecții de interes

Implementarea metodei poate dura de la câteva zile până la câțiva ani, deoarece implică o observare
aprofundată și colectarea de date

Este o metodă provocatoare și consumatoare de timp și depinde exclusiv de expertiza cercetătorului

pentru a putea analiza, observa și a face deducții pe baza datelor colectate

16
Studiul de caz

Metoda studiului de caz a evoluat în ultimii ani și s-a dezvoltat într-o metodă
valoroasă de cercetare calitativă

După cum sugerează și numele, este folosită pentru a explica o organizație

sau o entitate

Este, de regulă, utilizată în domenii precum educația, științele sociale și altele

similar
Poate părea dificil de realizat, dar, cu toate acestea, este una dintre cele mai
simple modalități de a efectua cercetări, deoarece implică o pătrundere și
înțelegere aprofundată a mediului observațional

17
Analiza înregistrărilor și observarea
Analiza de text / de conținut
•Metoda utilizează documente credibile deja existente și surse de informații similare ca
surse de date, care pot fi utilizate în noi cercetări
•Metoda este similară mersului la o bibliotecă, unde se parcurg cărți și alte materiale de
referință pentru a colecta date relevante care pot fi utilizate în cercetare

Observarea
•Proces de cercetare care folosește metodologii subiective pentru a aduna informații sau
date sistematice, folosit în primul rând pentru a determina diferențe de calitate
•Observația calitativă se ocupă de cele 5 organe senzoriale majore și de funcționarea
acestora - vedere, miros, atingere, gust și auz
•Nu implică măsurători sau numere, ci caracteristici

18
Procesul cercetării calitative
Definirea elementelor cheie care vor fi investigate

Determinarea celui mai bun tip de cercetare calitativă

Dezvoltarea materialelor de cercetare (ghiduri de interviuri, modalități de culegere a informațiilor, ghiduri de recrutare, etc.)

Revizuirea și rafinarea ghidului moderatorului sau a altor instrumente folosite (se poate face împreună cu beneficiarii
cercetării)

Recrutarea participanților (respondenților)

Implementarea cercetării și colectarea informațiilor

Analiza rezultatelor

Elaborarea de recomandări
19
Când să folosim cercetarea calitativă

Cercetătorii folosesc tehnici de cercetare calitativă atunci când trebuie să capteze

informații precise și aprofundate despre cum arată lucrurile "de fapt„ și vor să
înțeleagă un anumit fenomen sau comportament

Exemple de utilizare a cercetării calitative

•Dezvoltarea unui produs nou sau generarea unei idei
•Studierea produsului / mărcii sau serviciului unei companii
•Înțegerea punctelor tari și slabe
•Înțelegerea comportamentului de cumpărare
•Studierea reacțiilor publicului dvs. la campaniile de marketing și la alte comunicări ale firmei
•Explorarea demografiei pieței, a segmentelor și a grupurilor de clienți
•Colectarea datelor de percepție cu privire la o marcă, produs, companie, etc.

20
Avantajele cercetării calitative

Oferă o viziune mai Oferă cercetătorului

Furnizează modalități
realistă asupra lumii, o perspectivă asupra Obține rezultate care
flexibile de a realiza
care nu poate fi participanților la Permite pot fi de ajutor
colectarea datelor,
înțeleasă sau studiu prin imersiune cercetătorului să pentru ajungerea la
analiza ulterioară și
experimentată într-o cultură sau descrie fenomenele noi modalități de
interpretarea
de/prin date situație și ca rezultat și situațiile actuale înțelegere a
informațiilor
numerice și analize al interacțiunii fenomenelor
colectate
statistice directe cu aceștia

Răspunde la
schimbările care apar
Oferă o viziune Răspunde la situații Interacționează cu
în timpul desfășurării
holistică asupra locale, condiții și subiecții de cercetare
studiului și oferă
fenomenelor nevoi ale în propria limbă și în
flexibilitatea de a
cercetate participanților termeni proprii
muta accentul
cercetării

21
Dezavantajele cercetării calitative
Abandonarea obiectivelor inițiale ale studiului ca răspuns la natura schimbătoare a contextului în care se
desfășoară cercetarea
Ajungerea la concluzii diferite pe baza acelorași informații, în funcție de caracteristicile personale ale
cercetătorului
Replicarea unui studiu este foarte dificilă
Cercetarea folosind subiecți umani crește șansa apariției unor probleme etice care subminează valabilitatea
generală a studiului
Dificultatea de a investiga cauzalitatea între diferite fenomene de cercetare

Dificultatea de a explica diferențele de calitate și cantitate de informații obținute de la diferiți respondenți

Culegerea și analiza datelor este adesea consumatoare de timp și / sau costisitoare

Necesită un nivel ridicat de experiență a cercetătorului pentru a obține informațiile vizate de la respondent
Poate fi lipsită de consecvență și validitate, deoarece cercetătorul poate folosi diferite tehnici de sondare, iar
respondentul poate alege să facă anumite afirmații și să le ignore pe altele
Generarea unei cantități semnificative de date care nu pot fi randomizate în părți gestionabile pentru analiză
22
Exemple de studii care utilizează metode de cercetare
calitativă
Metoda Studiul

Interviu în Anne-Sophie Riegger, Jan F. Klein, Katrin Merfeld, Sven Henkel (2021). Technology-enabled
profunzime personalization in retail stores: Understanding drivers and barriers, Journal of Business Research, Volume
123, Pages 140-155.
Focus grup Susan A. Bartels , Saja Michael & Annie Bunting (2020): Child Marriage among
Syrian Refugees in Lebanon: At the Gendered Intersection of Poverty, Immigration, and Safety, Journal of
Immigrant & Refugee Studies
Cercetare van Stapele, N. (202) ‘When the Numbers Stop Adding’: Imagining Futures in Perilous Presents Among
etnografică Youth in Nairobi Ghettos. European Journal of Development Research
Studiu de caz Yeong-Shyang Chen, Shou-Tsung Wu (2021). An exploration of actor-network theory and social
affordance for the development of a tourist attraction: A case study of a Jimmy-related theme park,
Taiwan, Tourism Management, Volume 82, 104206
Observarea Nossek, A., Werning, A., Otte, I. et al. (2020) Evolvement of Peer Support Workers’ Roles in Psychiatric
Hospitals: A Longitudinal Qualitative Observation Study. Community Mental Health Journal
Analiza de Kate Weiner, Catherine Will, Flis Henwood, Rosalind Williams (2020). Everyday curation? Attending to
conținut data, records and record keeping in the practices of self-monitoring, Big data & Society 23
Cercetarea
cantitativă

24
Caracteristicile cercetării cantitative
Datele sunt colectate, de Studiul poate fi ușor de
Rezultatele se bazează pe
obicei, folosind reprodus sau repetat,
eșantioane suficient de
instrumente de cercetare având în vedere validitatea
mari și reprezentative
structurate sa

Datele sunt sub formă de

Cercetătorul are o întrebare
de cercetare clar definită la
care sunt căutate
răspunsuri obiective
Toate aspectele studiului
numere și statistici, deseori
sunt elaborate cu atenție
aranjate în tabele,
înainte de colectarea
diagrame, cifre sau alte
datelor
forme non-textuale

Cercetătorul folosește
Studiul poate fi utilizat
instrumente concrete, cum
pentru a generaliza, a face
ar fi chestionarele sau
previziuni sau pentru a
softurile, pentru a colecta și
investiga relații cauzale
procesa datele
25
Tipurile de cercetare cantitativă
Metoda Descriere

Cercetarea descriptivă Scop: descrierea stării actuale a unei variabile identificate și este
concepută pentru a oferi informații sistematice despre un fenomen
Cercetătorul nu începe de obicei cu o ipoteză, dar este probabil să dezvolte
una după colectarea datelor
Analiza și sinteza datelor conduc la testarea ipotezei
Colectarea sistematică a informațiilor necesită o selecție atentă a unităților
studiate și măsurarea atentă a fiecărei variabile
Cercetarea corelațională Scop: determinarea magnitudinii unei relații între două sau mai multe
variabile folosind date statistice
Cercetarea de acest tip duce la recunoașterea tendințelor și tiparelor din
date, dar NU este o analiză cauzală a lor
Datele, relațiile și distribuțiile variabilelor sunt numai studiate
Variabilele nu sunt manipulate; sunt identificate doar și sunt studiate pe
măsură ce apar într-un cadru natural
26
Tipurile de cercetare cantitativă
Metoda Descriere

Cercetarea cauzal- Scop: Identificarea de relații cauză-efect între variabile

comparativă sau cvasi- Este identificată o variabilă independentă, dar nu este manipulată de cercetător, iar
experimentală efectele variabilei independente asupra variabilei dependente sunt măsurate
Cercetătorul nu formează aleatoriu grupuri, ci trebuie să le folosească pe cele care
sunt formate în mod natural sau sunt preexistente
Atunci când sunt elaborate analize și concluzii, determinarea cauzelor trebuie
făcută cu atenție, deoarece alte variabile, atât cunoscute, cât și necunoscute, ar
putea afecta rezultatul
Cercetarea Scop: stabilirea unei relația cauză-efect între un grup de variabile care alcătuiesc
experimentală un studiu
Un experiment este orice studiu în care se depune efort pentru a controla un set
de variabile, cu excepția uneia: o variabilă independentă este manipulată pentru a
determina efectele asupra variabilelor dependente
Subiecții sunt alocați aleatoriu la tratamente experimentale, mai degrabă decât
identificați în grupuri care apar în mod natural
27
 Procesul cercetării cantitative
Selectarea datelor
disponibile

Examinarea și
înțelegerea datelor
Observații empirice
Pregătirea datelor

Model preliminar Analiza exploratorie Model final

Rafinarea iterativă a Analiză de confirmare

modelului
Teorie/logică Raport de cercetare /
articol

28
Avantajele cercetării cantitative
Permite realizarea de studii mai extinse, care implică un număr mai mare de
subiecți și pot duce mai ușor la generalizarea rezultatelor

Permite o mai mare obiectivitate și precizie a rezultatelor, rezultatele fiind

validate prin tehnici specifice

Aplicarea de metode de cercetare bine stabilite înseamnă că cercetarea poate

fi replicată, analizată și comparată cu studii similare

Permite sintetizarea de surse vaste și variate de informații, ca și realizarea de

comparații între categorii, dar și în timp
Părtinirea (bias-ul) poate fi evitată mai ușor prin păstrarea unei „distanțe” față
de participanți și folosirea de tehnici de prelucrare și analiză a datelor
acceptate în domeniul de studiu

29
Dezavantajele cercetării cantitative
Este mai eficient să se testeze ipoteze atunci când se folosesc
date de tip cantitativ, dar pot lipsi detaliile contextuale

Utilizează o abordare statică și rigidă, ceea ce poate

însemna un proces de descoperire a rezultatelor inflexibil

Este posibil ca cercetătorii să dezvolte întrebări de cercetare afectate de bias

structural, iar datele folosite și metodologia să fie afectate de prea mult subiectivism

Rezultatele oferă mai puține detalii privind

comportamentul, atitudinile și motivația subiecților

Cercetătorul poate colecta și folosi seturi de date prea mici și

uneori superficiale și nereprezentative pentru întreaga populație

Rezultatele sunt limitate, deoarece oferă descrieri numerice, mai degrabă decât
narațiuni detaliate, ceea ce poate limita înțelegerea percepției și atitudiilor umane

Uneori, cercetările cantitative pot duce la „rezultate de laborator”, spre deosebire de „rezultate
din lumea reală”, deoarece aceste cercetări sunt adesea realizate în medii artificiale, nenaturale
30
Exemple de studii care utilizează metode de cercetare
cantitativă

Metoda Studiul

Cercetarea Noguiera, J. et al. (2020). Sustainable Perspective in Public Educational Institutions

descriptivă Restaurants: From Foodstuffs Purchase to Meal Offer. Sustainability, Vol 12, Issue 1, 4340
Cercetarea Seval KOCAK, Aynur BOZKURT BOSTANCI (2020). Does Public Leadership Improve School
corelațională Effectiveness through Strengthening Teacher Professionalism? Eurasian Journal of
Educational Research, Vol. 90, 19-44
Cercetarea cauzal- Dimitrios Anastasiou, Helen Louri, Mike Tsionas (2019). Nonperforming loans in the euro
comparativă sau area: Are core–periphery banking markets fragmented? International Journal of Finance
cvasi-experimentală & Economics, Vol 24, Issue 1, 97-112
Cercetarea Kim Marie Bischoff, Michael M. Gielnik, Michael Frese (2020). When capital does not
experimentală matter: How entrepreneurship training buffers the negative effect of capital constraints
on business creation. Strategic Entrepreneurship Journal, Vol 14, Issue 3, 369-395

31
Cum alegem între metodele calitative și cele
cantitative?
O regulă generală

Dacă doriți să înțelegeți ceva

Dacă doriți să confirmați sau să
(concepte, gânduri, experiențe,
testați ceva (o teorie, o ipoteză)
comportamente)

Cercetări cantitative Cercetări calitative

32