COD CIVIL

Donația

Încheierea contractului

Forma donației

Donația se încheie prin înscris autentic, sub sancțiunea nulității absolute.

Nu sunt supuse dispoziției alin. (1) donațiile indirecte, cele deghizate și darurile manuale.

Bunurile mobile care constituie obiectul donației trebuie enumerate și evaluate într-un
înscris, chiar sub semnătură privată, sub sancțiunea nulității absolute a donației.

Bunurile mobile corporale cu o valoare de până la 25.000 lei pot face obiectul unui dar
manual, cu excepția cazurilor prevăzute de lege. Darul manual se încheie valabil prin acordul
de voințe al părților, însoțit de tradițiunea bunului.

Înregistrarea donației autentice

În scop de informare a persoanelor care justifică existența unui interes legitim, notarul care
autentifică un contract de donație are obligația să înscrie de îndată acest contract în
registrul national notarial, ținut în format electronic, potrivit legii. Dispozițiile în materie de
carte funciară rămân aplicabile.

Formarea contractului

Oferta de donație poate fi revocată cât timp ofertantul nu a luat cunoștință de acceptarea
destinatarului. Incapacitatea sau decesul ofertantului atrage caducitatea acceptării.

Oferta nu mai poate fi acceptată după decesul destinatarului ei. Moștenitorii destinatarului
pot însă comunica acceptarea făcută de acesta.

Oferta de donație făcută unei persoane lipsite de capacitate de exercițiu se acceptă de către
reprezentantul legal.

Oferta de donație făcută unei persoane cu capacitate de exercițiu restrânsă poate fi

acceptată de către aceasta, cu încuviințarea ocrotitorului legal.

Promisiunea de donație

Sub sancțiunea nulității absolute, promisiunea de donație este supusă formei autentice.

În caz de neexecutare din partea promitentului, promisiunea de donație nu conferă

beneficiarului decât dreptul de a pretinde daune-interese echivalente cu cheltuielile pe care
le-a făcut și avantajele pe care le-a acordat terților în considerarea promisiunii.
Principiul irevocabilității

Donația nu este valabilă atunci când cuprinde clauze ce permit donatorului să o revoce prin
voința sa.

Astfel, este lovită de nulitate absolută donația care:

este afectată de o condiție a cărei realizare depinde exclusiv de voința donatorului

impune donatarului plata datoriilor pe care donatorul le-ar contracta în viitor, dacă valoarea
maximă a acestora nu este determinată în contractul de donație conferă donatorului
dreptul de a denunța unilateral contractual permite donatorului să dispună în viitor de
bunul donat, chiar dacă donatorul moare fără să fi dispus de acel bun. Dacă dreptul de a
dispune vizează doar o parte din bunurile donate, nulitatea operează numai în privința
acestei părți.

Întoarcerea convențională

Contractul poate să prevadă întoarcerea bunurilor dăruite, fie pentru cazul când donatarul
ar predeceda donatorului, fie pentru cazul când atât donatarul, cât și descendenții săi ar
predeceda donatorului.

În cazul în care donația are ca obiect bunuri supuse unor formalități de publicitate, atât
dreptul donatarului, cât și dreptul de întoarcere sunt supuse acestor formalități.

Efectele donației

Răspunderea donatorului

În executarea donației, dispunătorul răspunde numai pentru dol și culpă gravă.

Garanția contra evicțiunii

Donatorul nu răspunde pentru evicțiune decât dacă a promis expres garanția sau dacă
evicțiunea decurge din fapta sa ori dintr-o împrejurare care afectează dreptul transmis, pe
care a cunoscut- o și nu a comunicat-o donatarului la încheierea contractului.

În cazul donației cu sarcini, în limita valorii acestora, donatorul răspunde pentru evicțiune ca
și vânzătorul.

Garanția contra viciilor ascunse

Donatorul nu răspunde pentru viciile ascunse ale bunului donat.

Totuși, dacă a cunoscut viciile ascunse și nu le-a adus la cunoștința donatarului la încheierea
contractului, donatorul este ținut să repare prejudiciul cauzat donatarului prin aceste vicii.
În cazul donației cu sarcini, în limita valorii acestora, donatorul răspunde pentru viciile
ascunse ca și vânzătorul.

Revocarea donației

Dispoziții comune

Cauzele de revocare

Donația poate fi revocată pentru ingratitudine și pentru neexecutarea fără justificare a

sarcinilor la care s-a obligat donatarul.

Modul de operare

Revocarea pentru ingratitudine și pentru neîndeplinirea sarcinilor nu operează de drept.

Revocarea promisiunii de donație

Promisiunea de donație se revocă de drept dacă anterior executării sale se ivește unul

dintre cazurile de revocare pentru ingratitudine prevăzute la art. 1023.

De asemenea, promisiunea de donație se revocă de drept și atunci când, anterior executării

sale, situația materială a promitentului s-a deteriorat într-o asemenea măsură încât
executarea promisiunii a devenit excesiv de oneroasă pentru acesta ori promitentul a
devenit insolvabil.

Revocarea pentru ingratitudine

Cazuri

Donația se revocă pentru ingratitudine în următoarele cazuri:

dacă donatarul a atentat la viața donatorului, a unei persoane apropiate lui sau, știind că
alții intenționează să atenteze, nu l-a înștiințat

dacă donatarul se face vinovat de fapte penale, cruzimi sau injurii grave față de donator

dacă donatarul refuză în mod nejustificat să asigure alimente donatorului ajuns în nevoie, în
limita valorii actuale a bunului donat, ținându-se însă seama de starea în care se afla bunul
la momentul donației.

Cererea de revocare
Dreptul la acțiunea prin care se solicită revocarea pentru ingratitudine se prescrie în termen
de un an din ziua în care donatorul a știut că donatarul a săvârșit fapta de ingratitudine.

Acțiunea în revocare pentru ingratitudine poate fi exercitată numai împotriva donatarului.

Dacă donatarul moare după introducerea acțiunii, aceasta poate fi continuată împotriva
moștenitorilor.

Cererea de revocare nu poate fi introdusă de moștenitorii donatorului, cu excepția cazului în

care donatorul a decedat în termenul prevăzut la alin. (1) fără să îl fi iertat pe donatar. De
asemenea, moștenitorii pot introduce acțiunea în revocare în termen de un an de la data
morții donatorului, dacă acesta a decedat fără să fi cunoscut cauza de revocare.

Acțiunea pornită de donator poate fi continuată de moștenitorii acestuia.

Efectele generale ale revocării

În caz de revocare pentru ingratitudine, dacă restituirea în natură a bunului donat nu este

posibilă, donatarul va fi obligat să plătească valoarea acestuia, socotită la data soluționării

cauzei.

În urma revocării donației pentru ingratitudine, donatarul va fi obligat să restituie fructele

pe care le-a perceput începând cu data introducerii cererii de revocare a donației.

Efectele speciale ale revocării

Revocarea pentru ingratitudine nu are niciun efect în privința drepturilor reale asupra
bunului donat dobândite de la donatar, cu titlu oneros, de către terții de bună-credință și
nici asupra garanțiilor constituite în favoarea acestora. În cazul bunurilor supuse unor
formalități de publicitate, dreptul terțului trebuie să fi fost înscris anterior înregistrării cererii
de revocare în registrele de publicitate aferente.

Revocarea pentru neexecutarea sarcinii

Acțiunile în caz de neexecutare a sarcinii

Dacă donatarul nu îndeplinește sarcina la care s-a obligat, donatorul sau succesorii săi în
drepturi pot cere fie executarea sarcinii, fie revocarea donației.
În cazul în care sarcina a fost stipulată în favoarea unui terț, acesta poate cere numai
executarea sarcinii.
Dreptul la acțiunea prin care se solicită executarea sarcinii sau revocarea donației se
prescrie în termen de 3 ani de la data la care sarcina trebuia executată.

Întinderea obligației de executare

Art.1.028. Donatarul este ținut să îndeplinească sarcina numai în limita valorii bunului
donat, actualizată

la data la care sarcina trebuia îndeplinită.

Efecte

Când donația este revocată pentru neîndeplinirea sarcinilor, bunul reintră în patrimonial
donatorului liber de orice drepturi constituite între timp asupra lui, sub rezerva dispozițiilor
art. 1.648.

Donațiile făcute viitorilor soți în vederea căsătoriei și donațiile între soți

Caducitatea donațiilor

Donațiile făcute viitorilor soți sau unuia dintre ei, sub condiția încheierii căsătoriei, nu
produc

efecte în cazul în care căsătoria nu se încheie.

Revocabilitatea donației între soți

Orice donație încheiată între soți este revocabilă numai în timpul căsătoriei.

Nulitatea donației între soți

Nulitatea căsătoriei atrage nulitatea relativă a donației făcute soțului de rea-credință.

Donațiile simulate

Este lovită de nulitate orice simulație în care donația reprezintă contractul secret în scopul

de a eluda revocabilitatea donațiilor între soți.

Este prezumată persoană interpusă, până la proba contrară, orice rudă a donatarului la a
cărei moștenire acesta ar avea vocație în momentul donației și care nu a rezultat din
căsătoria cu donatorul.

CONTRACTUL DE DONATIE

Delimitarea contractului de donatie

Notiune si reglementare

In doctrina de specialitate timpurie s-a opinat sugestiv ca cine daruieste in timpul

vietii precis o sa regrete mai tarziu Antoine Loysel.
 Donatia este deci un act juridic sui-generis, caracterizat astfel in special prin
inegalitatea dintre prestatia
partilor. Desi se accepta unanim ca donatia este un contract, Codul Civil o reglementeaza ca
o liberalitate, alaturi de testament si nu in titlul rezervat diferitelor contracte speciale.
Donatia este contractual prin care se transfera, gratuity si irevocabil, un drept real sau de
creanta, de la donator la donatar.
In contractual de donatie, donatorul isi manifesta intentia liberala ( animus donandi),
prin care isi micsoreaza prpriul patrimoniu, fara a urmari sa primeasca ceva in schimb.
Liberalitatea este actul juridic prin care o persoana dispune cu titlu gratuit de bunurile sale,
in tot sau in parte,in favoarea unei alte persoane.
Potrivit art 984 alin e C.Civ. nu se pot face liberalitati decat prin donatie sau prin
legat cuprins in testament, La cele doua in doctrina reenta se mai adauga si mecenatul.
Potrivit art 98a C,Civ donatia este contractual prin care, cu intentia de a gratifica, o
parte, numita donator, dispune in mod irevocabil deun bun in favoarea celeilalte parti,
numita donatar.
Donatia este un contract in care donatarul joaca un rol mai putin important,vointa
donatorului fiind preponderenta.
Mecenatul este un act de liberalitate prin care o persoana fizica sau juridical, numita
mecena, transfera, fara obligatie de contrapartida directa sau indirecta,dreptul sau de
proprietate asupra unor bunuri materiaelsau mijloace financiare catre o persoana fizica,ca
activitate filantropica cu character umanitar, pentru desfasurarea unei activitati in domeniile
cultural, artistic,medico-sanitarsau stiintific-cercetare fundamentala sau aplicata.
Donatia face parte din categoria actelor cu titlu gratuity, prin care una din
partiurmareste sa procure celeilalte parti un beneficiu, fara a obtine in schimb vreun
avantaj.
Donatia este totodata o liberalitate inter vivos, deoarece se incheie si isi produce
efectele, de regula, in timpul vietii donatorului.
Calificarea contractului ca donatie are drept criteriu principal intentia liberala(animus
donandi)a donatorului. Astfel, in materie de liberalitati, elemental vointei prezinta mai mult
ca oricand o important deosebita, deoarece prin aceste acte cu caracter gratuit,
dispunatorul instraineazabunurile sale fara a primi un echivalent in schimb,(cum se intampla
de obicei).
Dupa forma de realizare a vointei animus donandi, donatiile pot fi directe ( realizate cu
respectarea formei autentice) indirecte (infaptuite pe calea unui alt act juridic decat
donatia. De exemplu, renuntarea la un drept, remiterea de datorie, stipulatia pentru
altul)sau simulate( deghizate sau dissimulate sub aparenta unui act cu titlu oneros.
Amintim si existenta donatiilor facute viitorilor soti, sub conditia incheierii casatoriei.
Potrivit art 1030 C,civ,in acest caz, daca conditia nu se indeplineste , si deci casatoria nu se
incheie, donatia este caduca.

CARACTERE JURIDICE

a. Donatia este un contract unilateral. Desi actul juridic se incheie prin acordul a doua
parti, numai una dintre acestea are obligatii contractuale (donatorul)
In principiu, donatarul nu isi asurna obligatii fata de donator. Se accepta unanim insa ca
donatarul trebuie sa alba o obligatie de recunostiinta (fata de donator).
De regula, obligatia de recunostinta a donatarului este, in general, o obligatie moralo si, pe
cale de consecinta, neindeplinirea ei nu poate atrage in mod direct sanctiuni juridice.
Ca exceptie, In cazul in care lipsa de recunostinta imbraca forma ingratitudinli, prevazute de
art. 1023 C. civ., donatia poate fi revocata .
b.Donatia este un contract cu titlu gratuit. Astfel, donatorul transmite unul sau mai multe
drepturi donatarului, fara ca acesta din urrna sa se oblige la plata vreunui echivalent.
Ca exceptie, in cazul donatiei cu sarcini contractul devine oneros, dar numai in limitele
valorii sarcinii. In aceasta situatie, donatia nu mai este unilaterala ci, in limitele sarcinii,
devine sinalagmatica.
c.Donatia este un, contract solemn, deoarece este supusa formei speciale, impusa ca o
conditie ad validitatem de art. 1011 C. civ., potrivit caruia „donatia se incheie prin inscris
autentic.
Sponsorizarea este un contract „prin care doua persoane convin cu privire la
transferul dreptului de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace
financiare pentru sustinerea unor activitati fara stop lucrativ desfaurate de una
dintre parti, denumita beneficiarul sponsori -zarii.
Se obinuiete sa se spuna ca forma donatiei este ceruta ad validitatem sau
ad solemnitatern.
Exceptie de la regula de mai sus fac donatiile indirecte, donatiile deghizate si darurile
manuale (care se perfecteaza valabil numai prin predare, traditiune).
d. Donatia este un contract translativ de proprietate. Astfel, prin incheierea contractului,
dreptul de proprietate este transferat de Ia donator la donatar (Ia fel ca si la vanzare).
Donatia este insa translativa de proprietate numai prin natura sa, contractul putand
transmite valabil si un alt drept (de exemplu, un alt drept real sau un drept de crearta).
In principiu, si in cazul donatiei, dreptul de proprietate se transfers din momentul incheierii
contractului, dar este posibil ca partile (solo consensu) sa amane acest moment.
Ca exceptie, amanarea transferului dreptutui de proprietate nu este posibila in cazul darului
manual, deoarece, fiind un contract real, incheierea sa valabila presupune (pe langa acordul
de vointa) traditiunea (predarea) bunului la momentul incheierii contractului.
Precizam ca in contractele unilaterale riscul pieirii fortuite a bunului nu se pune.

Conditii de fond
Pentru a fi valabil incheiata, donatia, ca orice contract, trebuie sa indeplineasca conditiile de
fond si forma prevazute de art. 1179 C. civ.
Originalitatea contractului (in raport cu celelalte contracte speciale) este data de intentia
liberate manifestata, in acest domeniu, printr-o regula importanta exprimata de principiul
irevocabilitatii donatiei.

Capacitatea Partilor
Potrivit regulii generale, aplicabila si contractului de donatie, capacitatesa de a contracta
constituie regula, iar incapacitatea exceptia. Astfel, potrivit art 987 alin1 C.Civ. in principiu
orice persoana poate face si primi liberalitati.
Cand donatia se incheie prin oferta, urmata de acceptare, atat oferta cat si acceptarea
trebuie sa imbrace forma autentica.

Atat donatorul, cat si donatarul trebuie sa aiba capacitatea necesara pentru a Incheia acte
de dispozitie.
Potrivit noului cod civil, In cazul donatiei incheiate intre absenti:
Conditia capacitatii de a dispune prin liberalitati trebuie indeplinita la data la care
dispunatorul isi exprima consimtamantul (art. 987 alin. 2 C. civ.).
Conditia capacitatii de a primi o donatie trebuie indeplinita Ia data Ia care donatarul accepta
donatia (art. 987 alin. 2 C. civ.)1.
Incapacitatile in materie pot fi: absolute, cand persoana in cauza nu poate face ti nici primi
donatii, si incapacitati relative, care presupun ca incapabilul nu poate dona anumitor
persoane s1 nici primi de Ia unele dintre ele.
Incapacifatile la incheierea contractului de donatie sunt expres si limitativ prevozute de lege.
Ele urmeaza a fi analizate in continuare dupa cum interdictia este de a dispune sau de a
primi donatii.
Contractul se Incheie de regula in beneficiul donatarului, insa partile pot conveni ca
beneficiarul donatiei sa fie o terta persoana. In acest caz, „dispunatorul trebuie sa II
determine pe beneficiarul liberalitatii
ori cel putin sa prevada criteriile pe baza carora acest beneficiar sa poata fi determinat Ia
data Ia care Iiberalitatea produce efecte juridice" (art. 989 alin. 1 C. civ.).
Poate beneficia de o donatie si o persoana care nu exista la data incheierii
contractului, „daca aceasta este facuta in favoarea unei persoane capabile, cu sarcina
pentru aceasta din urrna de a transrnite beneficiarului obiectul liberalitatii indata ce va fi
posibil".
Tot astfel, este valabila si donatia facuta unei persoane desemnate de donator, „cu o
sarcina in favoarea unei persoane alese fie de gratificat, fie de un tert desemnat, la randul
sau, tot de catre dispunator" (art. 989 alin. 3 C. civ.).
In conditiile Noului Cod civil, persoanele juridice pot primi donatii si testament, in
conditiile dreptului comun, dela data actului de infiintare sau, in cazul fundatiilor
testamentare, din momentul deschiderii mostenirii testatorului,chiar si in cazul in care
liberalitatile nu sunt necesare pentru ca persoana juridical sa ia fiinta in mod legal.

Intrucat dispozitiile legii sunt discutabile, in cazul incheierii donatiei intre absenti,
apreciem ca donatorul trebuie sa fie capabil atat la rnomentele ofertei si al acceptarii, cat si
la momentul primirii comunicarii actului de acceptare.
Donatorul nu poate lasa unui tert dreptul de a-I desemna pe beneficiarul Iiberalitatii
sau de a stabili obiectul acesteia. Cu toate acestea, repartizarea bunurilor transmise prin
legat unor persoane desemnate de testator poate fi lasata la aprecierea unui tert.
In conditiile Noului cod civil, persoanele juridice pot primi donatii si testamente, in conditiile
dreptului comun, de Ia data actului de infiintare sau, in cazul fundatiilor testamentare, din
momentul deschiderii mostenirii testatorului, chiar si in cazul in care liberalitatile nu sunt
necesare pentru ca persoana juridica sa is fiinta in mod legal (art. 208 C. civ.).

A. Incapacitati de a dispune prin donatii.

Potrivit art. 988 alin. 1 C. civ., in principiu, cel lipsit de capacitate de exercitiu sau cu
capacitate de exercitiu restransa nu poate dispune de bunurile sale prin liberalitati, cu
exceptia cazurilor prevazute de lege.
Sunt deci, in principiu, incapabili de a dispune prin donatii: minorii si interzisii
judecatoresti.
a.Potrivit art. 988 alin. 1 C. civ., minorii nu pot face donatii (nici cu incuviintarea parintilor si
nici cu autorizarea instantei de tutela).
Mai mult, „nici chiar dupa dobandirea capacitatii depline de exercitiu persoana nu poate
dispune prin liberalitati in folosul celui care a avut calitatea de reprezentant on ocrotitor
legal al sau, inainte ca acesta sa fi primit de Ia instanta de tutela descarcare pentru ges-
tiunea sa". Se excepteaza situatia in care reprezentantul ori, dupa caz, ocrotitorul legal este
ascendentul dispunatorului (art. 988 alin. 2 C. civ.).
In cazul in care minorul se casatorestesti dobandeste capacitate de exercitiu deplina, el va
putea sa incheie valabil contracte de donatie.
Tot astfel, va putea dispune prin donatii si minorul care a implinit varsta de 16 ani si care a
dobandit capacitate de exercitiu anticipata, acordata de instanta de tutela pentru motive
temeinice (art. 40 C. civ.).
b.Persoanele puse sub interdictie prin hotarare judecatoreasca, fiind lipsite de capacitate de
exercitiu, nu pot Incheia valabil contracte de donatie (cu atat mai mult cu cat, in general, nu
pot contracta).
De precizat ca alienatul sau debilul mental, nepus sub interdictie este prezumat a fi
normal, iat actele incheiate de le vor fi valabile, pana cand acesta va fi pus sub interdictie,
momentul de referinta al capacitatii fiind , evident, cel al incheierii contractului.
Sanctiunea nerespectarii incapacitatii minorilor si a intezisilor judecatoresti de a
dispune prin donatii este nulitatea absoluta a actului incheiat.
Ca exceptie la cele de mai sus, in conditiile art 41 alin 3 si art 43 C.Civ, minorii si
interzisii judecatoresti(fara exceptie) pot incheia singuri donatii de mica valoare, cu
character current si care se executa la momentul incheierii lor.

B.Incapacitati de a primi donatii

Potrivit art 990 alin 1 C.civ., sunt anulabile donatiile facute medicilor farmacistilor
sau altor persoanein perioada in care, in mod direct sau indirect, ii acordau ingrijiri de
specialitate dispunatorului pentru boala care este cauza a decesului.
Dispozitiile de mai sus sunt aplicabile si preotilor sau a altor persoane care acordau
asistenta religioasa in timpul bolii care este cauza a decesului.
Ca exceptie, donatiile sunt valabile, daca in situatia de mai sus au fost facute:
Sotului, rudelor in linie dreaptasau colateralilor privilegiati
Altor rude pana la al patrulea grad inclusive, daca la incheierea contractului,
donatorul nu are sot si nici rude in linie dreapta sau colaterali privilegiati
Daca dispunatorul a decedat din cauza bolii,termenul de prescriptie a dreptului la
actiunea in anularea donatiei curge de la data de la care mostenitorii au luat cunostiinta de
existenta contractului.
In cazul in care dispunatorul s-a restabilit, actiunea in anularea donatiei poate fi
introdusa in termen de 3 ani de la data respectiva.
Incapacitatile speciale de a dispune sunt in dreptul nostrum numai de folosinta, cu
alte cuvinte legea refuza incapabilului chiar dreptul de a dispune prin donatie sau legat.
Nerespectarea incapacitatilor de a primi donatii, enumerate mai sus, se sanctioneaza cu
nulitatea relativa a contractului.

C. Incapacitati privind donatiile de organe.

Codul civil si Legea nr. 9a/2006 privind reforma in domeniui sanatatii cuprind
dispozitii prin care sunt instituite interdictii referitoare Ia prelevarea si transplantul de
organe.
 Potrivit art. 67 C. civ., nicio persoana no poate fi supusa experientelor, testelor,
prelevarilor, tratamentelor sau altor interventii in scop terapeutic ori in scop de cercetare
stiintifica decat in cazurile si in conditiile expres si limitativ prevazute de lege.
Prelevarea si transplantul de organe, tesuturi si celule de origine umana de Ia
donator) in viata se fac exclusiv in cazurile ti conditiiie prevazute de lege, cu acordul scris,
liber, prealabil si expres al acestora si numai dupa ce au fost informati, in prealabil, asupra
riscurilor interventiei (art. 68 alin. 1 C. civ.).
In toate cazurile de mai sus, donatorul poate reveni asupra consimtamantului dat, pana in
momentul prelevarii.
Potrivit art. 68 alin. 2 C. civ., se interzice prelevarea de organe, tesuturi si celule de
origine umana de la minori, precum si de la persoanele aflate in viata, lipsite de
discernamant din cauza unui handicap mintal, unei tulburori mintale grave sau dintr-un alt
motiv similar, in afara cazurilor expres prevazute de lege.
De asemenea, orice acte care au ca object conferirea unei valori patrimoniale
corpului uman, elementelor sau produselor sale sunt Iovite de nulitate absolute) (art. 66 C.
civ.).
La cererea persoanei interesate, „instanta poate lua toate masurile necesare pentru a
impiedica sau a face sa Inceteze orice atingere ilicita adusa integritatii corpului uman,
precum si pentru a dispune repararea daunelor materiale si morale suferite" (art. 69 C. civ.).
Legea nr. 9a/2006 cuprinde dispozitii distincte pentru doua categorii de donator): persoane
„in viata sau decedati.
a). Pentru a putea fi donator „In viata, persoana trebuie sa fie majora, cu capacitate de
exercitiu iar prelevarea sa fie focuta in scop terapeutic.

Potrivit art. 144 lit. a din Legea nr. 9a/2006, astfel cum a fost modificat prin art. 1
pct. 8 din O.U.G. nr. 3a/2012, prelevarea de organe, tesuturi si celule de origine umana, in
scop terapeutic, se poate efectua de la persoane majore in viata, avand capacitate de
exercitiu deplina, dupa obtinerea consimtamantului informat, scris, liber, prealabil si expres.
Este interzisa prelevarea de la persoane fara discernamant.
In mod exceptional, in cazul in care donatorul este minor si este ruda de rang la
gradul al IV-lea cu primitorul, este admisibila prelevarea de celule stem hematopoietice
medulare sau periferice, in conditiile prevazute de art. 14a alin. 2.
Consimtamantul donatorului major „trebuie sa fie informat, scris, liber, prealabil si
expres"
Consimtamantul se semneaza numai dupa ce donatorul a fost informat de medic,
asistentul social sau alte persoane cu pregatire de specialitate asupra eventualelor riscuri si
consecinte pe plan fizic, psihic, familial, profesional si social, rezultate din actul prelevarii .
Donatorul poate reveni, inainte de prelevare, asupra consimtamantului dat (art. 144
lit. c).
Donatia de maduva osoasa de la minori se poate face numai cu consimtamantul
minorului daca acesta a implinit varsta de 10 ani si cu acordul scris al ocrotitorului legal,
respectiv al parintilor, tutorelui sau al curatoruluil.
In cazul donatorului care are cel putin 10 ani, consimtamantul acestuia, scris sau
verbal, se exprima in fata presedintelui tribunalului in a carui circumscriptie teritoriala se
afla centrul unde se efectueaza transplantul sau al tribunalului in a carui circumscriptie
teritoriala locuieste donatorul, dupa efectuarea obligatorie a unei anchete de catre directia
generala de asistenta sociala si protectia copilului (art. 14a alin. 2 lit. a ai b ai alin. 3). Refuzul
minorului, scris sau verbal, impidica orice prelevare.
Daca minorul nu a implinit 14 ani , prelevarea se poate fscecu acordul ocrotitorului
legal.
Prelevarea si transplantul de organe, tesuturi si cellule deorigine umana ca urmare a
unei constrangeri de natura fizica sau morala asupra unei persoane sunt interzise (art. 144
lit. d). De asemenea, atat donatorul, cat primitorul vor semna un act autentic prin care
declara ca donarea se face in scop umanitar, are caracter altruist si nu constitute obiectul
unor acte fapte juridice in scopul obtinerii unui folos material sau de alta natura (art. 144 lit.
f).
Prelevarea de organe, tesuturi sau celule de la donatorul viu se va efectua cu avizul
comisiei de avizare a donarii de Ia donatorul viu, constituita in cadrul spitalului in care se
efectueaza transplantul. Aceasta comisie va evalua motivatia donarii va controla respec-
tarea drepturilor pacientilor (art. 146 alin. 1).
Datele privind donatorul si receptorul, inclusiv informatiile genetice, la care pot
avea acces tertii, vor fi comunicate sub anonimat (art. 146 alin. 7). In cazul in care donatorul
nu dorelte sa isi divulge identitatea, se va respecta confidentialitatea donarii, cu exceptia ca-
zurilor in care declararea identitatii este obligatorie prin lege (art. 146 alin. 8).
b). Donatia de organe de la persoanele decedate se efectueaza numai daca moartea
cerebrala fost confirmata medical.
Prelevarea de organe de la persoanele decedate se face cu respectarea a doua conditii:
numai daca exista consimtamantul in scris al persoanelor abilitate
daca prin actul prelevarii nu se compromite o autopsie medico-legala solicitata in conditiile
legii (art. 148 alin. 8 din lege).
In acest caz, donatia se face avand consimtamantul scris al cel putin unuia dintre
membrii majori ai familiei sau al rudelor, in urmatoarea ordine: sot supravietuitor, parinti,
descendenti, frate/sora, alte rude in linie colaterala pana Ia gradul al IV-lea inclusiv. In
absenta acestora, consimtamantul va fi luat de la persoana autorizata in mod legal sa il
reprezinte pe defunct.
Ca exceptie, consimtamantul acestora nu mai este necesar cand persoana decedata
exprimat deja optiunea in favoarea donarii printr-un act notarial de consimtamant pentru
prelevare sau inscrierea in Registrul national al donatorilor de organe, tesuturi si celule.
Prelevarea de organe, tesuturi Ii celule de Ia donatorii decedati se efectueaza numai dupa
un control clinic de laborator care sa excluda orice boala infectioasa, o posibila contaminare
sau alte afectiuni care reprezinta un risc pentru primitor.
Pentru a fi efectuat transplantul de organe, donatarul trebuie sa isi manifeste in scris
consimtamantul, dupa ce a fost informat asupra riscurilor si beneficiilor procedeului.
Cand persoanele donatare sunt minori sau persoane lipsite de capacitate de
exercitiu, consimtarnantul va fi dat pentru ei de parinti sau de celelalte persoane care au
calitatea de ocrotitor legal al acestora.
In mod exceptional, transplantul se poate efectua fora consimtamantul persoanei donatare
sau a imputenicitilor legali, daca, datorita unor imprejurari obiective, legatura cu familia on
cu reprezentantul legal al primitorului, aflat in imposibilitate de a-si da consimtamantul, nu
se poate lua in timp util, iar intarzierea ar conduce inevitabil la decesul pacientului (art. 1a1
alin. 2).
D. Incapacitati privind donatiile facute partidelor politice.
Potrivit art. 3 alin. 1 lit. b din Legea nr. 334/2006 privind finantarea activitatii
partidelor politice si a campaniilor electorale, printre sursele de finantare a unui partid
politic pot fi donatiile, legatele si alte liberalitati.
In materie de donatii, legea a impus unele incapacitati atat donatorilor, cat
donatarilor, precum si unele limitari ale cuantumului gratificarii.
Astfel, donatiile primite de un partid politic intr-un an fiscal nu pot depasi 0,02a% din
veniturile prevazute in bugetul de stat pe anul respectiv, iar in anul in care au loc alegeri nu
pot depasi 0,0a0% (art. a alin. 1 si 2).
Suma maxima donata este diferentiata si in raport de calitatea donatorului; astfel, donatia
primita de la o persoana fizica Intr-un an nu poate depasi 200 de salarii de baza minime
brute pe tara, Ia valoarea existenta la data de 1 ianuarie a anului respectiv, iar donatia
primita de Ia o persoana juridica intr-un an nu poate fi mai mare de a00 de salarii de baza
minime brute pe tara (in acestea incluzandu-se si valoarea bunurilor mobile si imobile,
precum si a serviciilor prestate).

Cand donatarul este in imposibilitate de a-si da consimtamantul, acesta poate fi dat in scris
de catre unul dintre membrii familiei sau de reprezentantul legal al acestuia (art. 1a1 alin.
1).
De mentionat ca lipsa consimtantului nu impiedica efectuarea transplantului in cazuri de
exceptie, dar numai daca se refera la consimamantul donatarului-primitor.

Identitatea donatorului poate rarnane confidentiala, la solicitarea scrisa a acestuia, dar nu si

pentru o donatie anuala mai mare de 10 salarii de baza minime brute pe Tara. Suma totala
primita de un partid politic ca donatii confidentiale nu poate depasi echivalentul a 0,006%
din veniturile prevazute in bugetul de stat pe anul respectiv.
Sunt interzise donatiile de bunuri ori bani sau serviciile prestate gratuit, facute cu scopul
evident de a obtine un avantaj economic sau politic.
Sunt incapabile de a face donatii autoritarile on institurille publice, regiile autonome,
companiile nationale, societatile comerciale sau bancare cu capital integral ori majoritar de
stat (art. 10 alin. 2). De asemenea, este interzisa acceptarea donatiilor din partea unui
sindicat sau a unui cult religios, indiferent de natura acestora (art. 10 alin. 3).
Donatiile facute partidelor politice din partea altor state ori a organizatiilor din strainatate,
precum si din partea persoanelor fizice sau juridice straine sunt interzise.
Ca exceptie, sunt admise donatiile constand in bunuri materiale necesare activitatii politice,
dar care nu sunt materiale de propaganda electorala primite de Ia organizatii politice
internationale la care partidul politic respectiv este afiliat sau de la partide on formatiuni
politice aflate in relatii de colaborare politica (art. 11 alin. 1 si 2).
Donatiile acceptate de catre partidele politice cu incalcarea prevederilor legate sunt
sanctionate cu nulitatea absoluta (incalcarea dispozitiilor fiind de ordine publica), iar
veniturile astfel obtinute se confisca si se fac venit la bugetul de stat.

2. Formarea acordului de vointe

Pentru ca donatia este, in primul rand, un contract, ea trebuie sa aiba la baza acordul de
vointe al partilor. Deoarece donatia este si o liberalitate, acordul partilor trebuie sa exprime
vointa animus donandi a donatorului si acceptarea acesteia de catre donatar.
 De principiu, consimtamantul, ca element de validitate a contractului, trebuie sa fie
valabil (neviciat). Consimtamantul este viciat cand este dat prin eroare, surprins prin dol sau
smuls prin violenta (art. 1206 alin. 1 C. civ.).
In materie de liberalitati, vicierea consimtamantului se face, de regula, prin dol,
manifestat sub forma captatiei sau a sugestiei.
Sugestia consta in folosirea unor mijloace nepermise, in scopul de a sadi in mintea
testatorului ideea de a face o liberalitate pe care nu ar fi facut-o din proprie initiativa.
Captatia inseamna folosirea de manopere dolosive, in scopul de a insela buna-credinta a
testatorului pentru a-I determina sa faca o liberalitate, pe care nu ar fi facut-o.
Noul cod civil cuprinde dispozitii referitoare la oferta si promisiunea de donatie. Le
prezentam, in continuare, desi avem retineri in ceea ce priveste utilitatea lor.
Potrivit art. 1013 alin. 1 C. civ., oferta de donatie poate fi revocata cat timp ofertantul nu a
luat cunoatinta de acceptarea destinatarului. Incapacitatea sau decesul ofertantului atrage
„caducitatea acceptarii"
Potrivit art. 1013 alin. 2 C. civ., „oferta nu mai poate fi acceptata dupa decesul
destinatarului ei" (!). Mostenitorii destinatarului pot insa comunica acceptarea facuta de
acesta.
Promisiunea de donatie este „supusa formei autentice" si, in caz de neexecutare, „nu
confera beneficiarului decat dreptul de a pretinde daune-interese echivalente cu cheltuielile
pe care Ie-a facut ai avantajele pe care Ie-a acordat tertilor in considerarea promisiunii" (art.
1014 C. civ.).

Astfel, pentru validitatea donatiei printr-un Inscris separat, se cere ca acceptarea sa

aiba loc in timpul vietii donatorului. In caz de moarte a donatorului mai inainte de acceptare
(cu care se echivaleaza situatia and acesta devine incapabil), oferta devine caduca .
Oferta de donatie facuta unei persoane lipsite de capacitate de exercitiu se accepta
de catre reprezentantul legal, iar oferta de donatie facuta unei persoane cu capacitate de
exercitiu restransa poate fi acceptata de catre aceasta, cu incuviintarea ocrotitorului legal
(art. 1013 alin. 3 5i 4 C. civ.).

Obiectul contractului

Potrivit art. 122a alin. 1 C. civ., „obiectul contractului il reprezinta operatiunea

juridica, precum vanzarea, locatiunea, Imprumutul altele asemenea".
In acord cu interpretarea doctrinara, apreciem ca operatiunea juridica inseamna, in
realitate, a eo referi la conduita partilor. Astfel, in cazul de fata obiectul contractului de
donatie „il reprezinta donatia", adica transmiterea dreptului real sau de creanta (inclusiv
cornponenta sa materiala, predarea lucrului).
Pot forma obiectul material al donatiei bunurile mobile ti imobile care, deopotriva,
trebuie sa indeplineasca (potrivit dreptului comun) o serie de conditii, precum: sa fie in
circuitul civil, sa fie determinate sau determinabile, posibile, licite sa existe sau sa poata
exista in viitor
Exceptie de la conditiile aratate mai sus fac darurile manuale, care nu pot avea ca obiect
bunuri viitoare, intrucat nu sunt susceptibile de traditiune. Bunurile mobile corporale cu o
valoare de pans la 25.000 lei pot face obiectul unui dar manual
Bunurile mobile care constituie obiectul donatiei trebuie enumerate si evaluate intr-un
inscris, chiar sub semnatura privata (sub sanctiunea nulitatii absolute )
Ca si in alte contracte transmisibile de proprietate, bunurile viitoare pot forma, in principiu,
obiectul donatiei, cu exceptia mostenirilor nedeschise, care nu pot fi instrainate, sub
sanctiunea nulitotii absolute .
Cand bunul este individual determinat, donatorul trebuie sa aiba calitatea de proprietar.

Cauza
Scopul (motivul) pentru care donatorul transfera, cu titlu gratuit, proprietatea sau un alt
drept patrimonial altei persoane trebuie sa existe, sa fie licit moral. In caz contrar, donatia
nu poate fi valabil incheiata pentru neindeplinirea conditiilor prevazute de art 1179 alin1
pct 4 si art 1236 c.civ.
Donatia care are o cauza, scop, ce contravene legii sau bunelor moravuri ori
ordinii publice este nuIa absolut (daca este comuna). Dovada cauzei ilicite este o chestiune
de fapt si poate fi facuta prin orice rnijloace de proba.
Cauza donatiei cuprinde doua elemente: intentia de a gratifica si motivul determinant.
Intentia de a gratifica consta in transmiterea dreptului de proprietate asupra unui bun sau
altui drept real ori de creanta, cu titlu gratuit. Vointa de a gratifica a donatorului este un
element abstract, obiectiv, invariabil si comun tuturor contractelor de donatie. Evident ca
intentia de a gratifica este strans legata de consimtamantul liber exprimat al donatorului.
Motivul determinant este scopul practic urmarit de donator, element subiectiv, variabil si
concret in fiecare contract de donatie.

Principiul irevocabiiitatii speciale a donatiei

Potrivit art. 1270 alin. 1 C. civ.,Contractul valabil incheiat are putere de lege Intre partile
contractante. Cu alte cuvinte, orice contract valabil incheiat este si irevocabil. Astfel, actului
juridic bilateral sau multilateral nu i se poate pune capat numai prin vointa unei singure
parti (dupa cum nici actului unilateral nu i se poate pune capat printr-o manifestare contrara
de vointa a autorului lui).
In consecinta, putem spune ca donatia (ca ai celelalte contracte civile) este irevocabiIa, in
primul rand, in temeiul dreptului comun (pentru Ca este un contract).
Irevocabilitatea donatiei nu este Insa numai una generala (comuna tuturor contractelor), ci
si o irevocabilitate proprie, speciala acestui contract, derivata din calitatea sa, distincta de
celelalte contracte, de liberalitate. Acesta este si sensul dispozitiilor art. 985
C. civ., potrivit carora donatia este contractul prin care donatorul dispune in mod irevocabil
de un bun in favoarea celeilalte parti numita donatar.
In literatura de specialitate, irevocabilitatea speciala a donatiei a fost adesea exprimata prin
adagiul „dornner et retenir ne vaut".
Irevocabilitatea donatiei este, in consecinta, speciaIa, deoarece priveste nu numai efectele
contractului, dar si natura intrinseca a acestuia. Pentru aceste considerente, in doctrina,
irevocabilitatea donatiei a fost supranumita si irevocabilitate de gradul doi. Ea se justifica
prin ocrotirea intereselor donatorului, garantarea dreptului de proprietate dobandit de
donatar, precum si pentru protejarea intereselor tertilor ce intra in raporturi juridice cu
acesta din urma drept urmare, contribuie la siguranta circuitului civil.
Partile nu pot include in contract clauze care sa contravina irevocabilitatii speciale a
donatiei. Astfel, includerea unor clauze ce permit donatorului sa o revoce prin vointa sa"
atrage sanctiunea nulitatii absolute a contractului
Ca exceptie, potrivit art. 1016 C. civ., „contractul poate sa prevada intoarcerea bunurilor
daruite", fie pentru cazul and donatarul ar predeceda donatorului, fie pentru cazul cand atat
donatarul, cat descendentii sai ar predeceda donatorului.
In doctrina s a apreciat ca „intoarcerea bunurilor daruite" este a clauza permisa, deoarece
contine o conditie rezolutorie care nu depinde de vointa donatorului, ci de hazard (si, deci,
conditia nu este pur potestativa).

Clauze incompatibile cu principiul irevocabilitaii donatiilor

Donatia nu este valabila atunci cand cuprinde clauze ce permit donatorului sa o revoce prin
vointa sa" art. 101a alin. 1 C. civ.. Sunt, deci, sanctionate cu nulitatea absoluta:
a) donatia care este afectata de a conditie (pur potestativa) a Carei realizare depinde
exclusiv de vointa donatorului (in acest caz, donatia este nula, chiar daca conditiile sunt
simple potestative — nu depind exclusiv de vointa donatorului)
donatia care impune donatarului plata datoriilor pe care donatorul le-ar contracta in viitor,
daca valoarea maxima a acestora nu este determinate in contractul de donatie
donatia care confera donatorului dreptul de a denunta unilateral contractul (este, de
asemenea, nula, deoarece reprezinta o conditie pur potestativa)
donatia care permite donatorului sa dispuna in viitor de bunul donat, chiar daca donatorul
moare fara sa fi dispus de acel bun.
In cazul de mai sus, „daca dreptul de a dispune vizeaza doar o parte din bunurile donate" (si
acestea sunt divizibile, partajabile), nulitatea opereaza numai in privinta acestei parti, adica
nulitatea este partiala
La clauzele de mai sus (incompatibile cu principiul irevocabilitatii donatiilor), Codul civil
prevede alte doua clauze prohibite prin dispozitiile sale:
clauza prin care donatorul il obliga pe donatar sa conserve bunul liberalitatii si sa l transmita
unui tert desemnat tot de dispunator (substitutia fideicomisara prevazuta de art. 993 C. civ.
clauza prin care, donatarul este obligat sa nu conteste validitatea unei clauze de
inalienabilitate ori sa nu solicite revizuirea conditiilor sau a sarcinilor impuse in contract art.
1009 alin. 1 C. civ.
Nerespectarea interdictiei de mai sus se sanctioneaza cudesfiintarea liberalitatii sau
restituirii obiectului acesteia.

Aceasta, deoarece donatia este o liberalitate, regimul sau juridic fiind diferit de contractele
cu titlu oneros ,care devin nule numai daca sunt afectate de conditii potestative pure .
Tot nula absolut este si donatia ce reprezinta o substitutie fideicomisara (caz in care
donatorul a desemnat un instituit cu obligatia de a pastra, a conserva si a remite bunul la
moartea sa unei alte persoane, numita substituit
Rezulta ca donatia face exceptie de la regula potrivit careia nimic nu se poate opune ca
partile sa prevada in contract o clauza de denuntare a acestuia

2. Clauze compatibile Cu principiul irevocabilitatii donatiei

a.Donatia poate fi afectata de un termen. Clauza este permisa, deoarece termenul, ca
modalitate a actului juridic, nu afecteaza dobandirea dreptului transmis, ci numai exercitiul
acestuia.
Donatia poate fi afectata si de a conditie, care insa trebuie sa fie exclusiv cazuala mixta
Donatia poate stipula plata datoriilor prezente (deci cu data anterioara incheierii
contractului).
Donatia poate sä prevada intoarcerea bunurilor daruite

3. Revocabilitatea donatiilor intre soti

Potrivit art. 1031 C. civ., „orice donatie incheiata intre soti este revocabila numai in timpul
casatoriei.
Revocarea donatiilor intre soti este singura exceptie veritabila de la principiul
irevocabilitatii speciale a donatiei. Ea se poate realiza prin vointa unilaterala a sotului
donator, indiferent de forma in care s-a efectuat donatia (act autentic, donatie indirecta sau
dar manual).
Dreptul sotului donator de a revoca liberalitatea este de esenta donatiei focute intre
soti. Pentru acest considerent, sotul donator nu are nici posibilitatea ca prin actul de donatie
sa renunte la dreptul de revocare, deoarece revocabilitatea donatiilor Intre soti este de
ordine publica.
Dreptul sotului donator de a revoca donatia poate fi exercitat numai In timpul
coseitoriei.
In caz de divort, revocarea donatiei poate surveni (pana cand hotararea de desfacere
a casatoriei devine definitiva si irevocabila. Nulitatea casatoriei atrage si nulitatea relativa a
donatiei facute sotului de rea-credinta (de exemplu, a sotului bigam).

Donatia intre soti devine definitiva, si irevocabila dupa moartea donatorului.

Revocarea donatiei dintre soti opereaza prin simpla manifestare de vointa a sotului
donator (care nu este tinut de a o si motiva). Vointa sotului donator de revocare a donatiei
poate fi manifestata expres, prin solicitarea restituirii Iucrului, dar si tacit (de exemplu, in
cazul in care donatorul instituie un legat cuprins intr-un testament, cu privire la lucrul
respectiv, in favoarea unei terte persoane).
Ca efect al donatiei, bunurile proprii ale unui sot (donator) devin bunuri proprii ale celuilalt
sot donatar (fara a se putea stipula intrarea acestora in comunitatea lor de bunuri).
Potrivit art. 1033 alin. 1 C. civ., simulatia prin care donatia reprezinta contractul secret,
realizata in scopul de a eluda revocabilitatea donatiilor intre soti, este sanctionata cu
nulitatea contractului.
In contextul de mai sus, este prezumata persoana interpusa orice ruda a donatarului la a
carei moltenire acesta ar avea vocatie in momentul donatiei si care nu a rezultat din
casatoria cu donatorul.

Principiul solemnitatii donatiei

Potrivit art. 1011 alin. 1 C. civ., „donatia se incheie prin inscris autentic". Rezulta ca donatia
este un contract solemn (Inscrisul autentic fiind cerut ca element esential de valabilitate a
contractului, nu ca mijloc de proba). Ca exceptie, nu sunt supuse formei autentice donatiile
indirecte, donatiile deghizate ai darurile manuale (art. 1011 ann. 2 C. civ.).
In conditile de mai sus, donatia se prezinta ca o exceptie de la principiul consensualismului
(caracteristic dreptului obligational).
Solemnitatea donatiei nu inseamna insa numai o simpla forma de prezentare a vointei
liberale (animus donandi). Ea are o semnificatie mai profunda, tinand de natura extrinseca a
acestui contract, putandu-se vorbi despre principiul solemnitatii donatiei.
Intre principiul irevocabiliatii speciale §i principiul solemnitatii, ca elemente principale de
fond, respective de forma, exista o stransa si inseparabila legatura care, impreuna, fac din
donatie cel mai special contract dintre contractele speciale.

Nerespectarea formei autentice atrage nulitatea absolute, a contractului.

Nulitatea donatiei pentru lipsa formei autentice poate fi invocata de once persoana sau de
instanta, din oficiu (neputand fi inlaturata in niciun fel).
Pentru a deveni valabila, donatia care nu respecta conditia de forma ceruta de lege trebuie
refacuta, in intregime (alt contract).
Ca exceptie, s-a admis ca, dupa moartea donatorului, nulitatea donatiei pentru
nerespectarea conditiei de forma poate fi acoperita. Astfel, „confirmarea unei liberalitati de
catre mostenitorii universali ori cu titlu universal ai dispunatorului atrage renuntarea la
dreptul de a opune viciile de forma sau orice alte motive de nulitate, fara ca prin aceasta
renuntare sa se prejudicieze drepturile tertilor (art. 1010 C. civ.).
In cazul in care donatia se incheie prin mandatar, imputernicirea speciala a acestuia trebuie
sa aiba tot forma autentica, asemenea actului ce urmeaza a fi incheiat prin reprezentant
(contractul de donatie).
Cand donatia se incheie intre absenti, prin oferta si acceptare separate, ambele acte trebuie
sa. fie facute In forma autentica (sub sanctiunea nulitatii absolute). De mentionat ca
acceptarea donatiei trebuie sa aiba loc In timpul vietii donatorului. In caz de moarte a
donatorului mai inainte de acceptare... oferta devine caduca.
Acceptarea donatiei trebuie facuta personal de catre donatar si notificata donatorului, in
limitele termenului stabilit de acesta, iar daca nu s-a fixat un termen, inainte de revocarea
ofertei in timpul vielii lui i inainte de a deveni incapabil.
Potrivit art. 1011 alin. 3 C. civ., bunurile mobile trebuie enumerate si evaluate intr-un
inscris" . Deci, legea cere, in cazul donatiei de bunuri mobile, existenta unui stat estimativ
drept conditie de validitate a contractului.

Statul estimativ (Inscrisul) include descrierea fiecarui bun donat in parte, inclusiv valoarea
lui, si poate fi cuprins atat in Inscrisul constatator al contractului de donatie, cat si Intr-un
inscris separat (atasat contractului principal).
De mentionat ca Inscrisul estimativ poate fi si sub semnatura privata (nu neaparat Inscris
autentic), el trebuind insa sa fie semnat de ambele parti contractante. Nerespectarea
dispozitiilor privind Inscrisul estimativ se sanctioneaza cu nulitatea absoluta a donatiei.
Cand donatia transfera un drept real imobiliar, opozabilitatea fata de terti coincide
momentului transferului inter partes si se realizeaza la inscrierea dreptului in cartea funciara
(asemanator vanzarii imobiliare).
Incheiem prin a preciza ca si mecenatul trebuie Incheiat in forma autentica (art. 1 alin. 4 din
Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea). Pentru contractul de sponsorizare se cere insa ad
probationem forma scrisa (art. 1 alin. 2 din Legea nr. 32/1994).
Donatiile deghizate, donatiiie indirecte si darurile de nunta

In practica, donatia poate prezenta mai multe varietati precum: donatiile deghizate,
donatiile indirecte si darurile manuale. Vom analiza, in continuare, aceste varietati ale
donatiei, insa in caiitatea lor de exceptii ale principiului solemnitatii donatiilor.

Donatia deghizata
Liberalitatile pot fi deghizate sub forma unui contract cu titlu oneros sau facute unei
persoane interpuse. Ambele sunt manifestari ale simulatiei in contracte.
a) Donatia deghizata este a donatie simulata care, sub aparent° unui contract cu titlu
oneros, ascunde natura gratuita a unui contract secret. De exemplu, daca printr-un contract
public de vanzare-cumparare se instraineaza o casa, in fapt, dreptul de proprietate se
transmite cu titlu gratuit. In acest caz, desi partile contractante recunosc existenta unui pret,
acesta nu exista in realitate (nefiind datorat).
In general, donatiile deghizate sunt valabile, simulatia nefiind, in principiu, sanctionata cu
nulitatea.
Daca insa deghizarea este frauduloasa, contractul este nul. De exemplu, daca donatia a fast
deghizata , in scopul de a eluda revocabilitatea donatiilor intre soti, contractul este
sanctionat cu nulitatea (art. 1033 alin. 1 C. civ.).
In ceea ce privette respectarea conditillor de fond, s-a apreciat unanim ca actul care
deghizeaza donatia (cel aparent) trebuie sa intruneasca toate cerintele prevazute de lege (in
materie de donatii).
Forma donatiei deghizate (a contractului care deghizeaza o donatie) este forma ceruta de
lege pentru validitatea actului aparent, si nu forma autentica impusa de art. 1011 alin. 1 C.
civ. pentru donatii. De exemplu, daca sub aparenta unui contract de vanzare-cumparare,
partile convin sa transfere gratuit un autoturism, forma donatiei deghizate este cea
prevazuta de lege pentru actul aparent; deci, in acest caz, contractul este valabil incheiat
prin inscris sub semnatura privata. Daca Insa obiectul vanzarii aparente este un imobil,
forma valabila a donatiei deghizate este forma autentica,
Proba deghizarii se face potrivit regulilor din materia simulatiei: partile contractante,
precum si succesorii lor universali sau cu titlu universal o pot face cu un contrainscris sau cu
inceput de dovada scrisa (completat cu martori sau prezumtii), iar tertii o pot face prin orice
mijloc de proba (deoarece, pentru ei, simulatia este un simplu fapt).
b) Donatia prin interpunere de persoone este tot o donatie simulata, asemanatoare
donatiei deghizate, care Insa are un obiect diferit. Astfel, dace in cazul donatiei deghizate
simulatia vizeaza natura gratuita a contractului, in cazul interpunerii de persoane simulatia
priveste persoana donatorului.

Precizam ca dispozitiile noului Cod civil referitoare la sirnulatie se aplica numai in cazul In
care contractul secret este incheiat dupa intrarea sa in vigoare
In practica aceasta forma de simulatie este intalnita atunci cand se doreste gratificarea unei
persoame incapabile de a primi o donatie, caz in care contractual public se incheie cu o
persoana interpusa.

Avand in vedere Ca obiectul simulatiei este persoana donatarului, ai nu operatiunea juridica

efectuata de parti, problema formei ce trebuie respectata la incheierea contractului nu mai
este importanta, deoarece contractul incheiat cu persoana interpusa este o donatie evident
supusa prevederilor art. 101]. alin. 1 C. civ..
Prin art. 992 alin. 2 C. civ., sunt persoane prezumate interpuse: ascendentii, descendentil si
sotul persoanei incapabile de a primi precum si ascendentii si descendentii sotului acestei
persoane.

Donatiile indirecte
Donatiiie indirecte sunt acte juridice fundamentate pe intentia de a gratifica (animus
donandi), dar Infaptuite pe calea unui alt act juridic, diferit de contractul de donatie.
Spre deosebire de donatia deghizata, in care contractul aparent nu corespunde vointei reale
a partilor (fiind fictiv), In cazul donariei indirecte, actul perfectat (prin care se realizeaza o
liberalitate) este cel voit de parti.
Strict juridic, donatiile indirecte sunt liberalitati efectuate pe calea altor acte juridice
(neasimilate sensului comun dat contractului de donatie).
Pentru acest considerent, donatiile indirecte nu sunt supuse regulilor de forrna cerute de
lege pentru validitatea donatiei, fiind o exceprie de la principiul solemnitatii donatiei. In
schimb, donatiile indirecte sunt supuse regulilor de fond aplicabile acestei
Actele juridice prin care se realizeaza donatii indirecte sunt numeroase, insa cele mai uzitate
sunt: renuntarea la un drept, remiterea de datorie si stipulatia in favoarea unei terte
persoane

A. Renuntarea la un drept.
Constituie o donatie indirecta ori de cate ori se fundamenteaza pe animus donandii. De
exemplu, renuntarea uzufructuarului la dreptul sau de uzufruct pentru a intregi dreptul
nudului proprietar, renuntarea comotenitorului la drepturile sale succesorale pentru a
profita celorlalti mostenitori etc.
De mentionat ca intre renuntare si donatie (ca institutii de drept civil) exista un raport juridic
de interdependenta, in care insa donafia este de fapt un simplu accesoriu al operatiei
principale (care este renuntarea).
Pentru a produce efectele unei donatii indirecte, renuntarea trebuie sa fie insa pur
abdicativa, deoarece daca s-ar face, de exemplu, in favoarea unuia dintre comostenitorii
existenti, prin aceasta s-ar realiza practic o acceptare a motenirii si o transmitere a acesteia
catre persoana avuta in vedere.
Per a contrario, daca renuntarea ar fi translativa de drepturi nu pur abdicativa), actul juridic
trebuie sa imbrace forma autentica prevazuta de art. 1011 alin. 1 C. civ. pentru donatii.

R. Remiterea de datorie.
Constituie un mijloc voluntar de stingere a unei obligatii reprezinta renuntarea cu titlu
gratuit a creditorului la valorificarea unui drept de creanta pe care il are impotriva
debitorului sau.
Renuntarea creditorului la valorificarea dreptului sau nu este un act unilateral, ci un
contract, in sensul ca presupune acceptarea din partea debitorului. Efectul principal al
incheierii contractului este stingerea raportului de obligatie. Drept consecinta, debitorul
realizeaza un folos gratuit, o imbogatire care corespunde cu valoarea creantei pe care ar
trebui sa o plateasca creditorului.
Cand remiterea de datorie se realizeaza prin acte intre vii, ea poate fi facuta prin orice
forma: scrisa, verbala sau chiar tacita (atunci cand rezulta din anumite fapte ale
creditorului), deci nu este supusa formei autentice.

Rerniterea de datorie poate fi facuta si pentru moarte, printr-un legat, pe care debitorul
poate sau nu sa II accepte (caz in care trebuie sa Imbrace forrnele cerute de lege pentru
testamente).
In ceea ce privete proba remiterii de datorie, aceasta urmeaza regulile generale de dovada
ale actelor juridice. Astfel, creditorul poate elibera debitorului o chitanta prin care
recunoalte efectuarea desi in realitate plata nu s-a facut.

C. Stipulatia in favoarea unei terte persoane.

Stipulatia pentru altul este un contract prin care o persoana numita promitent, se obliga fata
de alta persoana, numita stipulant, sa execute o anumita prestatie in folosul unei terte
persoane, numita beneficiar, care nu participa si nici nu este reprezentata la Incheierea
contractului.
Stipulatia in favoarea unei terte persoane, facuta cu intentia de a gratifica (donandi cause),
reprezinta tot o donatie indirecta.
Atunci cand stipulatia in favoarea unei terte persoane este o donatie indirecta, ea este
scutita de forma solemna impusa donatiilor
Aplicatiile practice ale stipulatiei pentru altul sunt: contractul de renta viagera in folosul unui
tert, donatia cu sarcina in folosul unei terte persoane, contractul de asigurare asupra vietii,
contractul de asigurare de raspundere civila etc.
De precizat ca, daca stipulatia facuta donandi cause este prevazuta in cadrul unei donatii
directe (donatie dubla facuta printr-un singur act juridic), contractul va fi guvernat de
regulile aplicabile donatiilor (forma autentica etc.). Numai in privinta sarcinii stipulate, care
este o donatie indirecta grefata pe o donatie direct), se vor aplica regulile specifice
stipulatiei pentru altul (In principal, lipsa formei solernne).

3. Darul manual
Darul manual reprezinta forma cea mai simple de donatie, impunInd doar traditiunea unui
mobil donat (pe langa acordul de vointa indispensabil Incheierii contractului).

A. Darul manual: donatie simplificata.

Darul manual reprezinta o exceptie de la principiul solemnitatii donatiei prevazut de art.
1011 alin. 1 C. civ. Astfel, darul manual nu trebuie incheiat ad validitatem in forma autentica
(ceruta celorlalte donatii), dar se supune conditiilor de fond ale contractului.
Darul manual este un contract real, deoarece la incheierea sa acordul de vointa trebuie
insotit de traditiunea bunului art. 1011 alin. 4 C. civ. In consecinta, predarea, traditiunea,
remiterea bunului donat de la donator la donatar este de esenta acestei varietati de
donatie.
De precizat ca traditiunea nu presupune neaparat o deplasare fizica a bunului", ci poate fi
realizata si printr-o traditiune implicita. De exernplu, in cazul donatiei unui autoturism,
traditiunea se realizeaza prin predarea cheilor de contact, astfel incat donatarul
poata inra in posesia efectiva a autovehiculului.
Numai ca exceptie, darul manual opereaza prin simplul acord de vointa al partilor
contractante, atunci cand, pentru un motiv sau altul, obiectul acestuia se afla deja in mainile
donatarului (la momentul perfectaii contractului).
Obiectul darului manual II pot constitui numai bunuri mobile corporale cu o valoare de
pane) la 25.000 lei si susceptibile de remitere de manu ad manu. Sunt asimilate acestora
titlurile la purtator si biletele de banca, intrucat incorporeaza valoarea creantei si pot fi
transmise prin traditiune.
Bunurile imobile, precum ai rnobilele incorporale (drepturile de creanta, drepturile de
creatie intelectuala, fondul de comert etc.) nu pot forma obiectul unui dar manual, pentru
ca nu sunt susceptibile de a fi transferate ai dobandite printr-o predare si primire efectiva.
Nu pot forma obiectul darului manual nici bunurile viitoare, pentru simplul motiv Ca,
neexistand, nici nu pot fi predate.
Dovada predaii lucrului (si deci a incheierii contractului) poate fi facuta, in principiu, prin
orice mijloc de probe) (fiind o chestiune de fapt).

De mentionat ca donatarul posesor nu are nevoie de dovada scrisa (fiind prezumat

proprietar in baza art. 93a C. civ.).

B. Darurile de nunta.
Una dintre cele mai cunoscute categorii de daruri manuale sunt darurile de nunta. Astfel,
exista traditia potrivit careia, cu ocazia casatoriei, parintii obisnuiesc sa isi inzestreze copiii
cu bunuri sau alte valori (acestea fiind de natura a constitui, pentru inceput, patrimoniul
comun al sotilor).
Bunurile sunt daruite, de regula, dupa oficierea casatoriei, cu ocazia serbarii nuntii, ceea ce
face ca ele sa constituie bunuri comune ale sotilor (deoarece se presupune Ca a existat
intentia donatorului ca ele sa intre In comunitatea de bunuri a sotilor).
in schimb, donatia facuta de parintii unuia dintre soti dupa serbarea nuntii califica bunul
drept bun propriu. Solutia isi are temeiul in prevederile art. 340 lit. a C. civ., potrivit carora
bunurile dobandite in timpul regimului comunitatli legale prin donatie sunt bunuri proprii
(cu exceptia cazului and donatorul a prevazut ca ele vor fi comune).
in doctrina s-a admis insa ca darurile obisnuite au un regim derogatoriu de la dreptul
comun, instituit mai sus pe cale de consecinta, devin bunuri comune ale sotilor (potrivit
regulii instituite de art. 339 C. civ.).
In sustinerea punctului de vedere de mai sus, s-au invocat prevederile art. 11a0 lit. c C. civ.,
potrivit carora darurile obipuite nu stint supuse raportului donatiilor.
De mentionat insa ca celelalte donatii reprezentand sume mari de bani sau alte bunuri de
mare valoare devin bunuri proprii, chiar daca sunt facute cu ocazia serbarii nuntii de catre
persoane care nu sunt parintii unuia dintre soti (cu exceptia cazului in care donatorul a dorit
expres ca bunurile respective sa devina comune).

Efectele contractului de donatie

Principalul efect (legal) al contractului de donatie este transmiterea dreptului de proprietate
de la donator la donator (consecinta a caracterului translativ de proprietate al donatiei).
prin natura sa, donatia transmite dreptul de proprietate, este posibil ca dreptul transmis cu
titlu gratuit sa fie un alt drept real (decat dreptul de proprietate) sau un drept de creanta. In
acest din urma caz, operatia juridica se va analiza ca o cesiune de creanta cu titlu gratuit,
careia i se vor aplica regulile prevazute de art. 1066 urm. C. civ.

Obligatiiie donatorului
Ca si vanzarea, contractul de donatie este, prin natura sa, translativ de proprietate. Spre
deosebire de vanzare, donatia este insa o liberalitate, calitate ce face ca obligatiile
donatorului sa fie mult atenuate.
Obligatia de predare a lucrului.
Principala obligatie (personala) a donatorului este predarea bunului donat donatarului.
Predarea bunului are semnificatia transmiterii materiale a lucrului se poate face ulterior
Incheierii contractului, potrivit clauzelor contractuale.
Dace partile au convenit ca bunul donat sa fie pastrat de donator dupa perfectarea
contractului, acesta va raspunde pentru pieirea sau deteriorarea bunului.
Obligatia de garantie a donatorului.
Datorita caracterului gratuit al contractului, in principiu, donatorul nu are si obligatia de a-I
garanta pe donator pentru evictiune sau pentru viciile ascunse (art. 1018 alin. 1 art. 1019
alin. 1 C. civ.). Astfel, In executarea donatiei, dispunatorul raspunde numai pentru dol culpoa
grava art. 1017 C. civ..
Ca exceptie de la regula de mai sus, donatorul datoreaza totusi garantie pentru evictiune:

— daca a promis expres garantia sau

— daca evictiunea decurge din fapta sa ori dintr-o imprejurare care afecteaza dreptul
transmis, pe care a cunoscut-o nu a comunicat-o donatarului la incheierea contractului.
Tot ca exceptie, donatorul datoreaza garantie pentru viciile bunului donat, data a cunoscut
viciile ascunse nu le-a adus Ia cunotinta donatarului Ia incheierea contractului, caz in care
este tinut sal repare si prejudiciul cauzat donatarului prin aceste vicii (art. 1019 alin. 2 C.
civ.).
In cazul donatiei cu sarcini, in limita valorii acestora, donatorul
raspunde pentru evictiune pentru vicii ca si vanzatorul (art. 1018
alin. 2 art. 1019 alin. 3 C. civ.). Dispozitiile in cauza se justifica deoa-
rece, in limitele sarcinii, contractul de donatie este sinalagmatic deci asemanator vanzarii

Obligatiile donatarului
Deoarece contractul de donatie este unilateral, in principiu, donatarul nu are nicio obligatie
fata de donator.
Totusi donatarul poate avea (cel mult) o obligatie imperfecta, de recunostinta (morala),
care, daca este incalcata, poate duce implicit, in anumite conditii, la revocarea donatiei
pentru ingratitudine (art. 1023 C. civ.).
Daca donatia este sub modo (cu sarcini), donatarul are obligatia de a executa sarcina
intocmai ca debitorii din contractele sinalagmatice, deoarece, in caz contrar, donatia poate
fi revocata.

Efectele donatiei fata de terti

Ca orice contract translativ de proprietate, donatia produce efecte (directe) doar intre
partile contractante. Astfel, pentru ca donatia sä produca efecte fatal de terti, este necesara
indeplinirea formelor de publicitate prevazute de lege.
In cazul in care bunul donat este un mobil corporal, opozabilitatea se realizeaza prin
transmiterea posesiei bunului respectiv

Daca obiectul donatiei este un drept de creanta, opozabilitatea fata de terti se realizeaza
numai prin notificarea cesiunii catre debitorul cedat on prin acceptarea ei de catre acesta
printr-un act autentic.
Cesiunea unei universalifati de creante, actuale sau viitoare, nu este opozabila tertilor decat
prin inscrierea cesiunii in arhiva
Cand obiectul donatiei este un imobil, contractul devine opozabil partilor si tertilor din
momentul inscrierli dreptului tabular in cartea funciara
Inscrierea in cartea funciara poate fi ceruta, in primul rand, de catre donatar, deoarece el
este cel mai interesat sa preintampine dobandirea aceluiasi drept de catre terti. Pot, de
asemenea, sa ceara transcrierea: mandatarul donatarului, tutorele, ascendentii minorului
donatar si chiar donatorul.
Potrivit art. 909 alin. 2 C. civ., impotriva dobanditoruiui de buna-credinta al unui drept real
(prin donatie sau legat), ce inscris dreptul in cartea funciara, actiunea in rectificare nu se va
putea porni „decat in termen de 5 ani, socotiti de la inregistrarea cererii de inscriere" (dupa
prescriptia actiunii in rectificare), cu exceptia cazului in care dreptul material la actiunea in
fond nu s-a prescris mai inainte.

Cauzele legate de revocare a donatiilor

Prin esenta lor, donatiile sunt irevocabile.
Ca exceptie de la principiul irevocabilitatii, donatiile intre soti sunt revocabile in timpul
cssatoriei (art. 1031 C. civ.). Tot astfel, „partile pot stipula in contract – cu respectarea
principiului irevocabilitatii anumite clauze (conditii) care pot duce la desfiintarea donatiei".
Noul cod civil, in dispozitiile art. 1020 C. civ., prevede Insa ca donatia mai poate fi „revocata"
si in alte doua situatii: pentru „neexecutarea fara justificare a sarcinilor" si pentru
„ingratitudine.

In acest context, se pune o Intrebare fireasca: sunt doua sau trei cauze prevzute de lege
pentru revocarea donatiei ?
Incercand sa" raspundern la Intrebarea de mai sus, precizam mai intai ca Noul cod civil nu a
facut decat sáapreia, in general, vechile dispozitii In materie, inclusiv problema de mai sus.
Astfel, doctrina anterioara a apreciat ca ingratitudinea si neexecutarea sarcinii nu reprezinta
cauze de revocarea donatiilor, deoarece nu depind exclusiv de vointa donatorului si le-a
denumit „cauze legale de revocare a donatiilor.
Facem numai precizarea ca stricto sensu revocarea este atributul dispunatorului (care revine
asupra propriilor manifestari de vointa). In doctrina insa revocarea are un inteles mai larg
(de exempla, este folosita in sensul de denuntare unilaterala sau de desfacere solo consensu
a contractului).
Deoarece disputa privind natura juridica a celor doua „cauze de revocare" excede scopului
urmarit in prezenta lucrare, in continuare le vom nurni, de asemenea, ,cauze legale de
revocarea donatiei" (In principal, pentru a le deosebi de revocarea donatiei intre soti
singurul caz veritabil de revocare.
Revocarea (legala) pentru neexecutarea sarcinii si pentru ingratitudine nu opereaza de drept
(fiind judiciara).
Revocarea donatiei peraru neexecutarea „fare justificare" a sarcinii
Sarcina reprezinta o obligatie impusa de donator gratificatului, in limita careia se diminueaza
caracterul gratuit al liberalitatii. Sarcina trebuie sa fie posibila, licita morala. Ea poate fi
dispusa in favoareadispunatorului, in favoarea unui tert sau in favoarea gratificatului insusi.

Sarcina se aseamana cu o conditie rezolutorie, deoarece niciuna nu afecteaza nasterea

dreptului, iar In caz de realizare a conditiei sau de revocare legala a donatiei pentru
neexecutarea sarcinii, efectele sunt retroactive.

A. Neexecutarea sarcinii.
Daca donatia este sub modo (cu sarcini), donatarul are obligatia de a executa sarcina,
deoarece, in caz contrar, donatia va fi revocata (rezolutionata).
Donatarul este tinut sa indeplineasca sarcina numai in limita valorii bunului donat,
actualizata la data la care sarcina trebuia Incleplinita (art. 1028 C. civ.).
Potrivit art. 1027 alin. 1 C. civ., daca donatarul nu indeplineste sarcina la care s-a obligat,
„donatorul sau succesorii sai in drepturi pot cere fie executarea sarcinii, fie revocarea
donatiei" .
Mentionam ca in limita sarcinii, contractul de donatie are caracter sinalagmatic, astfel ca in
caz de neexecutare, donatorul poate cere justitiei executarea silita a obligatiei ce formeaza
obiectul sarcinii cu daune-interese sau rezolutiunea contractului. Tot astfel, donatarul nu se
poate elibera de sarcina abandonand bunurile daruite (fara acordul donatorului).
In cazul sarcinii stipulate In favoarea unui tert, donatorul poate cere numai executarea
obligatiei asurnate de donatar, dar nu si rezolufiunea contractului, deoarece el nu este parte
contractanta (art. 1027 alin. 2 C. civ.).
Revocarea donatiei pentru neexecutarea sarcinii este judiciara. Dreptul la actiunea prin care
se solicita executarea sarcinii sau revo-carea donatiei se prescrie in termen de 3 ani de la
data la care sarcina trebuia executata (art. 1027 alin. 3 C. civ.).

In primele cloua situatii, sarcina transforma liberalitatea Intr-un act mixt, in parte oneros, in
parte gratuit. Dar sarcina absoarbe integral valoarea caracterul gratuit dispare si
liberalitatea se transforma intr-un act cu titlu oneros.
Sarcina si conditia rezolutorie nu se confunda. Astfel„ in cazul conditiei rezolutorii nu se
creeaza obligatii in sarcina donatarului, in schimb, sarcina oblige pe donatar (in caz de
neexecutare putandu-se recurge la masuri de executare).
in doctrina s-a admis ca revocarea donatiei pentru neindeplinirea sarcinilor opereaza la fel
ca rezolutiunea contractelor

Cand donatia este revocata pentru neindeplinirea sarcinilor, „bunul reintra in patrimoniul
donatorului liber de orice drepturi constituite intre timp asupra lui" (art. 1029 C. civ.).

B. Revizuirea conditiilor si sarcinilor.

Atunci cand, dupa incheierea donatiei, din cauza unor situatii imprevizibile si neimputabile
beneficiarului, indeplinirea conditiilor sau executarea sarcinilor care afecteaza contractul a
devenit extrem de dificila on excesiv de oneroasa, donatarul poate cere revizuirea sarcinilor
sau a conditiilor (art. 1006 C. civ.).
In situatia de mai sus, tinand cont de vointa donatorului,
instanta de judecata sesizata cu cererea de revizuire poate sa dispuna modificari cantitative
sau calitative ale conditiilor sau ale sarcinilor care afecteaza contractul „ori sa le grupeze cu
acelea similare provenind din alte liberalitati" (art. 1007 alin. 1 C. civ.).
In contextul de mai sus, instanta de judecata poate autoriza Instrainarea partiala sau totala
a obiectului liberalitatii, „stabilind ca pretul sa fie folosit in scopuri conforme cu vointa
dispunatorului" (art. 1007 alin. 2 C. civ.). Tot astfel, instanta poate Iua orice alte masuri care
sa mentina pe cat posibil destinatia urmarita de donator.
Cand motivele care au determinat revizuirea conditiilor sau a sarcinilor nu mai subzista,
persoana interesata poate cere instantei, inlaturarea pentru viitor a efectelor revizuirii (art.
1008 C. civ.).

2. Revocarea pentru ingratitudine

Toate donatiile sunt supuse revocarii pentru ingratitudine.
Faptele care atrag revocarea donatiei pentru ingratitudine sunt enumerate Iimitativ de art.
1023 C. civ. in consecinta, sunt de stricta interpretare.
a). Donatarul sa fi atentat la viata donatorului sau „a unei persoane apropiate"
dispunatorului (art. 1023 lit. a C. civ.).
in situatia se mai sus, nu se cere o condamnare penala cum se cere in cazul nedemnitatii
prevazute de art. 908 alin. 1 C. civ fiind suficient sa existe intentia autorului de a ucide (chiar daca
donatorul nu a fost nici macar ranit).
De precizat ca uciderea din culpa sau in legitima aparare nu constituie cauza de revocare (precum
nici uciderea donatorului de catre donatarul lipsit de discernarnant).
Ca noutate, Codul civil asimileaza acestui caz de ingratitudine si situatia in care donatarul a
cunoscut intentia altor persoane de a atenta Ia viata donatorului, dar „nu I-a instiintat" pe
acesta.
Donatarul so fi sovarsit fapte penale, cruzimi sau injurii grave fata de donator art. 1023 lit. b
C. civ.
Prin fapte penale se inteleg orice delicte prin care sunt lezate bunurile sau persoana
donatorului. Delictul comis asupra persoanei sau averii sotului donatorului sau contra
rudelor acestuia se considera delict indreptat contra donatorului
Actele de cruzime vizeaza integritatea corporala si sanatatea donatorului (si trebuie
savarsite de donatar sau, din ordinul acestuia, de catre o alta persoana).
lnjuriile sunt fapte care ating onoarea, demnitatea sau reputatia donatorului. Faptele
trebuie sa alba o anumita gravitate (care se apreciaza de catre instanta de judecata).
De precizat ca toate faptele enumerate de art. 1023 C. civ. trebuie savarite cu intentie (in
lipsa acesteia, ingratitudinea nu se poate presupune).
Refuzul donatarului de a da alimente donatorului (art. 1023 lit. c C. civ.).
Textul de lege are in vedere fapta donatarului care „in mod nejustificat" (desi avea
posibilitatea) a refuzat cererea donatorului „ajuns in nevoie" de a-i da alimente.
Valoarea alimentelor nu poate depasi valoarea bunului donat, „tinandu-se seama de starea
in care se afla bunul Ia momentul donatiei".
De mentionat ca revocarea donatiei nu opereaza daca donatorul avea obligate alte
persoane de a-i acorda intretinere (inclusiv alimente). Astfel, donatorul nu are actiune in
justitie pentru a cere intretinere de Ia donatar ci numai posibilitatea revocarii donatiei
Cand faptele sunt consecinta actelor provocatoare din partea donatorului, revocarea
donatiei nu va opera

Actiunea in revocarea donatiei pentru ingratitudine va putea fi indreptata doar impotriva

donatarului vinovat (art. 1024 alin. 2 C. civ.). Daca donatarul moare dupa introducerea
actiunii, aceasta poate fi continuata impotriva mostenitorilor (art. 1024 ann. 2 C. civ.).
Revocarea donatiei pentru ingratitudine poate fi intentata numai de catre donator, fiind a
actiune strict personala.
Prin exceptie, cererea de revocare poate fi introdusa de mostenitorii donatorului, cand
donatorul a decedat in termen de un an de Ia aflarea ingratitudinii si „fara sa II fi iertat pe
donatar".
De asemenea, mostenitorii pot introduce actiunea in revocare in termen de un an de la data
mortii donatorului, daca acesta a decedat fara sa fi cunoscut cauza de revocare (art. 1024
alin. 3 C. civ.).
In acelasi context, „actiunea pornita de donator poate fi continuata de mostenitorii
acestuia" (art. 1024 alin. 4 C. civ.).
Revocarea pentru ingratitudine este judiciara (deci trebuie ceruta instantei de judecata).
Dreptul la actiunea prin care se solicita revocarea pentru ingratitudine se exercita in termen
de un an din ziua in care donatorul a stiut ca donatarul a savarit fapta de ingratitudine (art.
1024 alin. 1 C. civ.).
Termenul de un an este un termen de decadere (nu de prescriptie), prezumandu-se ca, daca
a trecut un an fara ca donatorul sa ceara revocarea donatiei, acesta I-a iertat pe donatar.
Actiunea in revocare pentru ingratitudine produce efecte inter partes. Astfel, cand donatia a
fost revocata si restituirea in natura a bunului donat nu este posibila, donatarul va fi obligat
sa plateasca valoarea acestuia, socotita Ia data solutionarii cauzei. Tot astfel, donatarul va fi
obligat sa restituie fructele pe care le-a perceput, incepand cu data introducerii cererii de
revocare a donatiei (art. 102a C. civ.),
Actiunea in revocare pentru ingratitudine nu produce efecte retroactive fata de terti,
datorita caracterului sau esentialmente personala. Astfel, revocarea pentru ingratitudine nu
are niciun efect in privinta drepturilor reale asupra bunului donat dobandite de la donatar,
cu titlu oneros, de Care tertii de buna-credinta nici asupra garantiilor constituite in favoarea
acestora (art. 1026 C. civ.).
In cazul bunurilor supuse unor formalitati de publicitate, dreptul tertului trebuie sa fi fost
inscris anterior inregistrarii cererii de revocare in registrele de publicitate aferente.