Test

I. (30 puncte): A. „În România, planurile sovietice de ocupare a ţării prin luptă au fost date peste cap de lovitura de palat de la 23
August 1944. Stalin ar fi preferat să instaleze direct un guvern comunist, cum a făcut în Polonia… Luaţi prin surprindere de iniţiativa
regelui Mihai I, care – deşi cu 650 000 de militari germani în ţară – a rupt alianţa cu Germania şi apoi a format rapid un guvern militar,
completat cu patru miniştri de coaliţie, sovieticii au amânat 20 de zile semnarea armistiţiului şi au mimat în acest interval o «eliberare
glorioasă», parcurgând câteva sute de kilometri, până în Banat şi Transilvania, fără să tragă un foc de armă. Simulând că, până la
încheierea armistiţiului, au de-a face cu o ţară şi o armată inamice, trupele sovietice au luat prizonieri peste 150 000 de militari români
care aşteptau să li se alăture, apoi au devastat, rechiziţionat, jefuit, violat şi ucis, creând un haos care să le permită ulterior să poată
pretinde restabilirea ordinii.”
B. „… Regele, care în timp ce se afla în străinătate anunţase logodna sa cu prinţesa Anne de Bourbon Parma, a luat hotărârea
îndrăzneaţă de a se reîntoarce în ţară cu Regina-Mamă, la 21 decembrie. Nouă zile mai târziu, comuniştii vor acţiona. Groza şi Dej i-au
cerut Regelui să vină la Bucureşti de la reşedinţa sa de la Sinaia şi i-au prezentat declaraţia sa de abdicare, gata scrisă. Refuzând, cei
doi i-au dat două ore să mediteze la situaţia sa. Între timp au fost aduse trupe care să încercuiască Palatul. Regele a refuzat în
continuare să semneze declaraţia, dar Groza l-a ameninţat cu războiul civil. Confruntat cu eventualitatea unei vărsări de sânge, Mihai a
cedat. Semnătura sa a pus capăt şi regatului român, şi posibilităţilor ţării de a acţiona independent. În aceeaşi zi, 30 decembrie 1947, a
fost proclamată Republica Populară Română.”
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi reprezentantul unei instituţii româneşti precizat în sursa A. 2p
2. Precizaţi secolul în care se desfăşoară evenimentele descrise de sursa B. 2p
3. Menţionaţi, pe baza sursei A, statul cu care România a rupt alianţa, respectiv, pe baza sursei B, o instituţie politică. 6p
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care menţionează comportamentul abuziv al soldaţilor sovietici pe
teritoriul ţării noastre. 3p
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii
(cauză, respectiv efect). 7p
6. Prezentaţi două fapte istorice din timpul regimului naţional-comunist din România. 6p
7. Menţionaţi o caracteristică a represiunii din timpul regimului stalinist din România. 4p

II. Citiţi cu atenţie sursele de mai jos (30 puncte):

„Chiar la originile întemeierii statelor româneşti, Mircea cel Bătrân, domnul Ţării Româneşti sub protectorat maghiar, se afla implicit
în frontul anti-otoman. El ocupă Dobrogea şi Silistra pe malul drept al Dunării de Jos. Ungurii căutau să se instaleze la Vidin. Otomanii
reacţionează, ocupă şi controlează Bulgaria şi îi iau lui Mircea cuceririle recente. În 1394, ei încearcă să asedieze Bizanţul, apoi se
reîntorc spre Ţara Românească. După bătăliile de la Rovine, în 1395, şi de la Nicopole din 1396, Dobrogea revine în stăpânirea lor, iar
garnizoanele otomane ocupă punctele de trecere ale Dunării. Aceste schimbări antrenează un nou avânt al mobilizării Ungariei şi a
regelui său, Sigismund, susţinut de către Manuel II al Bizanţului, de Ordinul Ospitalierilor din Rhodos.”
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi statul care urmăreşte crearea unei alianţe antiotomane în vederea continuării cruciadei precizat în sursa dată. 2p
2. Precizaţi, pe baza sursei date, o informaţie referitoare la cuceririle dunărene ale domnului român. 2 p
3. Menţionaţi două spaţii româneşti precizate în sursa dată. 6p
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la cuceririle otomane. 6p
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la relaţiile lui Mircea cel Bătrân cu Imperiul Otoman, susţinându-l
cu două informaţii selectate din sursă. 10p
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia o instituţie centrală este necesară pentru funcţionarea unuia dintre
statele române, în sec. XIV–XV. (Se punctează pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a
conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia). 4p

III. Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre situaţia internă şi internaţională a României în sec. XIX – XX, având în
vedere (30 puncte):
 menţionarea a două fapte istorice desfăşurate în secolul al XIX-lea, care au dus la formarea statului român; 4p
 prezentarea unui fapt istoric, din politica internă, prin care s-a consolidat statul român modern în a doua jumătate a secolului al
XIX-lea; 7p
 menţionarea a trei acţiuni prin care s-a constituit România Mare la începutul secolului al XX-lea; 8p
 formularea unui punct de vedere referitor la rolul practicilor politice democratice în evoluţia României din prima jumătate a
secolului al XX-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric. 5p
.