Etiologia.

Printre numeroasele cauze ale hidrocelului, cel mai frecvent tinde a fi perturbarea sistemului
limfatic. Intervențiile chirurgicale, cum ar fi varicocelectomia laparoscopică, pot perturba parțial sau
complet drenajul limfatic testicular, ceea ce duce la complicația postoperatorie a hidrocelei [50].
Dezechilibrul drenajului și intrarea în țesutul limfatic din jurul scrotului este o altă cauză a hidrocelei
[9, 51]. Cauzele potențiale ale hidrocelului dureros sunt enumerate în tabelul 2.
Când hidrocelul este tipul necomunicativ, responsabile pot fi canalele aquaporine. Hattori et al.
[52] a cercetat expresia canalelor aquaporine în raport cu hidrocelul necomunicativ. Tunica vaginală a
pacienților cu hidrocel a fost studiată, apoi comparată cu un control masculin neinfectat cu hidrocel.
Pentru a găsi canalele aquaporine 1 și 3 a fost utilizată Analiza Western blot. Canalele aquaporine
funcționează pentru a regla fluxul de apă prin membrana plasmatică, iar o anomalie a acestor canale
ar putea fi legată de formarea hidrocelului. Studiul a concluzionat cu constatarea unui excess a
canalului aquaporin unu în tunica vaginală a pacienților cu hidrocel. Fluidul hidrocel se poate
manifesta prin creșterea producției de lichid din capilarele care conțin canalul excedent acvaporin
unu, ducând la drenajul limfatic care este mai mic decât ieșirea. Acest studiu de pionierat duce la
speculații și ar trebui să încurajeze în continuare explorarea rolului canalelor aquaporine și conectarea
acestora la hidrocel.
Hidrocelele uriașe sunt cauzate mai ales din cauza fobiei și neglijării pacientului. Acestea sunt cel
mai probabil întâlnite în țările sărace din lumea a treia, unde pacientul nu are mijloacele sau resursele
necesare pentru a trata hidrocelul. Atunci când un hidrocel gigant nu este tratat, are consecințe grave
asupra calității vieții pacientului [7].
Un hidrocel poate apărea și după transplantul renal. Acest lucru apare cel mai probabil din cauza
limfaticelor care au fost deranjate. Penn at al. [53] discută un studiu ce constă dintr-o serie de
transplanturi renale și complicații testiculare. Hidrocelul a fost cea mai frecventă complicație datorată
unei perturbări a canalelor limfatice de-a lungul vasului iliac. Tulburarea limfatică a provocat
hidrocelul, deoarece a afectat negativ absorbția limfaticelor, în ciuda secreției regulate a fluidului.
Un hidrocel reumatoid este o manifestare rară a hidrocelului. Ijaz [54] raportează un bărbat în
vârstă de 53 de ani care a suferit o intervenție chirurgicală de reparare a hidrocelului cu depozite
maronii în interiorul tunicii vaginale. S-a făcut biopsia acestor depozite și s-au identificat a fi țesut
fibros vascular cu focare de necrobioză, înconjurate de macrofage palisade. Aceasta este o
caracteristică a răspunsului țesutului reumatoid. Acest răspuns imun față de tunica vaginală ar putea fi
explicația de ce la acest pacient s-a dezvoltat hidrocelul.

Complicații.

Masele prezente în mod anormal în scrot au potențialul de a afecta negativ împrejurimile.

Presiunea din testicul poate scădea eficiența spermatogenezei. Conform 120 de biopsii efectuate de
Dandapat at al. [62], pacienții cu și fără hidrocel, cei cu hidrocel au prezentat atrofie la 8% și
aplatizarea testiculului în 22% din cazurile studiate. Zece la sută dintre pacienții afectați au avut un
stop parțial de spermatogeneză, în timp ce 8% au avut un stop total. Alte descoperiri histologice
includ îngroșarea membranei bazale, tunica albuginea și tunica vaginală. Stopurile spermatogenezei
se datorează probabil presiunii crescute asupra alimentării cu sânge a testiculului din edem [62, 63].
Neîndeplinirea spermatogenezei poate rezulta, de asemenea, din creșterea temperaturii intra-
scrotale [62]. Apa, care are o căldură specifică foarte înaltă în comparație cu alte lichide, este
componenta majoră a hidrocelului. Datorită rezistenței la mecanismul de termoreglare, apa se poate
menține caldă, lăsând zona incapabilă de disipare a căldurii. Căldura ridicată din apa blocată în scrot
lasă scrotul la o temperatură prea ridicată pentru spermatogeneza optimă [64, 65]. S-a demonstrat
scăderea calității materialului seminal cu 40% la fiecare creștere cu 1 °C a scrotului [66]. Hidrocelul
are o legătură directă cu infertilitatea masculină.
Tumorile benigne și maligne ale tunicii vaginale pot fi umbrite de hidrocel. Zaslau et al. [67] a pus
în discuție cazul de tumoare malignă a tunicii vaginale care a fost deghizată în hidrocel. Pacientul a
prezentat inițial o masă scrotală mare lipsită de frăgezime și transiluminare. Acuza disconfort și
senzație de greutate. Pacientul a suferit o hidrocelectomie datorită unui diagnostic inițial de hidrocel
necomunicant. Odată cu examinarea sacului hidrocel, s-a depistat carcinom care provenea din tunica
vaginală. Acest caz prezintă posibilitatea ca hidrocelul să mascheze problemele subiacente inclusiv
tumorile tunicii vaginale [68].
Deși hidrocelul se prezintă de obicei ca o masă nedureroasă, acesta poate duce la complicații
psihologice responsabile de disfuncția sexuală și infertilitate. Gyapong at al. [69] a examinat povara
hidrocelului într-o comunitate din Ghana. Autorii au descoperit că bărbații necăsătoriți cu hidrocel nu
au putut găsi o parteneră din cauza asociațiilor negative de hidrocel. Disfuncția sexuală a fost
predominantă în rândul bărbaților căsătoriți cu hidrocel, prezentând o scădere a dorinței sexuale și
dificultăți de a deveni tumescent. Infertilitatea este un alt factor care contribuie la povara psihologică
a pacienților cu hidrocel [7]. Bărbații se tem de formarea hidrocelelor din cauza dezavantajelor
sexuale și sociale care pot apărea dintr-un hidrocel prezent [69, 70]. Barierele sexuale ale hidrocelului
includ durerea și dispareunia, infertilitatea, tulburarea ejaculatorie, pseudo-scurtarea penisului,
disfuncția erectilă, penisul îngropat, stigmatul social, jena și tulburarea dismorfică a corpului [72].
Hidrocelul poate produce la infertilitate datorită sindromului de compartiment, compresiei și
temperaturii crescute a hidrocelului, deoarece apa este rezistentă la transmiterea căldurii [71].
Complicațiile traumatice, inflamatorii și dureroase ale hidrocelului includ ruptura, durerea, piocel,
infecția, hematocelul și intertrigo-ul peretelui scrotal și disfuncția sexuală secundară a penisului
îngropat. Ruptura hidrocelei poate apărea spontan sau datorită traumei sau presiunii îndreptate asupra
sacului hidrocel [73, 74]. Durerea asociată cu hidrocelul poate rezulta din atacuri acute de scrot, penis
sau uretră și poate prezenta ca sensibilitate, dureri plictisitoare și senzații de tragere [69, 75]. Infecțiile
de hidrocel pot fi morbide dacă nu sunt tratate imediat. Sarwar at al. [40] a raportat un caz de hidrocel
infectat care a dus la gangrena lui Fournier, un tip de fasceită necrozantă. La câteva zile după
tratamentul acestui hidrocel nedureros, s-a observat răspândirea celulitei și necrozei. Aspirația
hidrocelă lasă pacienții cu predispoziție spre gangrena lui Fournier. Expunerea la bacterii, cum ar fi
cea rezultată dintr-o ruptură de apendice, poate duce la infectarea unui hidrocel deja prezent [76, 77].
Hematocelul poate fi cauzat de aspirație, traumă sau ruptură. O ruptură a unui hidrocel
abdominoscrotal care provoacă hematocel necesită tratament chirurgical imediat [78].
Depunerea materiei organice în tunica vaginală bistratificată poate rezulta din hidrocel. Calculii
scrotali și pietrele de hidrocel pot fi găsite în timpul chirurgiei reparatorii a hidrocelului.
Spectroscopia în infraroșu este utilă la determinarea compoziției maselor organice. Pietrele se pot
forma indiferent de mărimea hidrocelului și provin din depozitele fibroase din tunica vaginală în
rezultatul traumelor sau inflamației. Aceste mase sunt rareori raportate, dar rămân frecvente în
practica clinică [79]. Hidrocelul pe termen lung poate fi un factor predispozant pentru complicații
cum ar fi îngroșarea focală a tunicii vaginale și masele lobulate care imită tumorile epididimale [80].
Infecția fluidului hidrocel poate duce la un hidrocel multiloculat, secundar epididimo-orhitei.
Apendicita poate provoca un hidrocel infectat dacă hidrocelul poate comunica cu cavitatea
abdomenului și sacul hidrocel. Într-un raport de caz de Lantsberg et al. [81], un pacient în vârstă de
20 de ani a avut o apendicectomie laparoscopică și ca rezultat a dobândit un hidrocel infectat. Autorii
au recomandat evitarea chirurgiei laparoscopice la pacienții cu hidrocel. Hidrocelul poate fi, de
asemenea, cauza apendicitei. Un hidrocel abdominoscrotal comprimat pe apendice, provocând
compresie și, ulterior, apendicită. Apendicita poate fi cauzată și complicată de variațiile hidrocelului
[82].

3 Dagur / Gandhi / Suh / Weissbart / Sheynkin/

Smith / Joshi / Khan
 Hidrocelul poate provoca stres altor țesuturi din jurul corpului, în special celor sensibile, cum ar fi
testiculul. Presiunea într-un hidrocel poate deveni atât de mare încât depășește tensiunea arterială a
vaselor de sânge din scrot și duce la ischemie. Din aceasta, un studiu realizat de Wright at al. [83] a
constatat că tensiunea de la un hidrocel a provocat ischemie testiculară. Această situație este
comparabilă cu sindromul compartimentului testicular și, după diagnosticare, orice durere însoțită de
hidrocel trebuie exclusă atunci când se ajunge la un diagnostic. Alte tipuri de stres pe care le poate
provoca un hidrocel includ o perspectivă socială. Un hidrocel uriaș poate schimba complet modul în
care individul își trăiește viața. Hidrocelele uriașe afectează capacitatea de lucru a pacientului, funcția
sexuală și calitatea generală a vieții. Numai greutatea este neplăcută, trage pielea și afectează
mobilitatea pacientului. Hidrocelul gigant a creat, de asemenea, dificultăți precum tachinarea,
disfuncția sexuală, divorțul din cauza inadecvării pentru căsătorie, precum și dificultatea de a purta
îmbrăcăminte adecvată. Mirosul neplăcut de la intertrigo poate provoca jenă. Complicațiile fizice
includ necroza sub presiune împreună cu infecția plăgii, hematocelul, calcificarea sacului,
infertilitatea și formarea calculului [7].
Introducerea protezei penisului din trei piese poate reprezenta o problemă semnificativă la pacienții
cu hidrocel. Pompa din scrot ar fi dificilă de activat și dezactivat. Aceasta este o problemă
preoperatorie la pacienții cu hidrocel.
După cum s-a menționat mai sus, complicațiile includ disfuncția sexuală, infertilitate, ruptură,
durere, piocel, infecție, gangrena lui Fournier, hematocel, intertrigo, calculi scrotali, pietre hidrocel,
apendicită și ischemie testiculară.