Micoze

Cuprinsul lucrării de diplomă
CAPITOLUL I
1. Pielea.................................................................................................................pag.7
2. Micoze cutaneo-mucoase..................................................................................pag.8
2.1. Infecţiile fungice........................................................................................pag.8
2.2. Micozele interne.........................................................................................pag.11
2.2.1. Candidoza.......................................................................................pag.11
2.2.2. Geotricoza.......................................................................................pag.13
2.2.3. Aspergiloza......................................................................................pag.13
2.2.4. Mucormicoza...................................................................................pag.14
2.2.5. Criptococoza....................................................................................pag.14
2.2.6. Actinomicoza...................................................................................pag.14
1
2.2.7. Nocardioza.......................................................................................pag.15
2.2.8. Penicilioza........................................................................................pag.15
2.3. Micozele externe.........................................................................................pag.15
2.4. Dermatofiţii.................................................................................................pag.16
3. Semne şi simptome.............................................................................................pag.17
4. Cauze..................................................................................................................pag.18
5. Factori de risc......................................................................................................pag.19
6. Diagnostic...........................................................................................................pag.19
7. Tratament............................................................................................................pag.22
8. Sfaturi.................................................................................................................pag.24
CAPITOLUL II
1. Recomandări de îngrijire în cazul micozelor………………………..….…….…pag.25
2. Consultaţia medicală…………………………………………………………….pag.25
3. Investigaţii………………………………………………………………………pag.26
CAPITOLUL III
1. Studiu de caz……………………………………………………………..…….pag.27
2. Concluzii……………………………………………………………………….pag.46
3. Bibliografie…………………………………………………………………..…pag47
4. Anexe…………………………………………………………………………..pag.49
Pielea
Pielea este cel mai mare organ al nostru.
Măsoară 2 mp, însă are o grosime de numai câţiva milimetri (între 0.1 până la maximum 10 mm)
şi cântăreşte între 10 şi 20 de kg, în funcţie de greutatea şi înălţimea fiecărei personae.
Fiecare centimetru pătrat de piele conţine aproximativ 20 de glande sebacee, 100 de glande
sudoripare, 4 m de nervi, 1 metru de vase de sânge, în medie 5 fire de păr, în jur de 5000 de
terminaţii nervoase şi aproximativ 6 milioane de cellule.
2
Îngrijirea corectă a pielii întăreşte şi susţine funcţia de barieră a acesteia, în timp ce o îngrijire
necorespunzătoare o poate slăbi.
Micoze cutaneo-mucoase
Micozele cutaneo-mucoase sunt afecţiuni superficiale sau profunde date de fungi.
Micozele superficiale sunt cauzate de fungii pluricelulari ( dermatofiţi) şi unicelulari (levuri), de

unde şi gruparea micozelor superficiale în dermatofitoze (dermatofiţii) şi levuroze.
Micozele profunde sunt provocate , de regulă de fungi dimorfi care au ca proprietate

fundamentală prezenţa sub formă de levură in vivo ( 37 °C ), stare parazitaă precum şi în formă
filamentoasă in vitro ( 25 °C ), stare saprofită.
3
Infecţii fungice
Infecţiile fungice se dezvoltă atunci când ţesuturile sunt invadate de una sau mai multe specii de
fungi (ciuperci).
Acest tip de infecţie poate cauza afecţiuni uşoare de piele, infecţii grave ale ţesuturilor
pulmonare sau ale pielii (septicemie) sau boli sistemice.
Fungii dismorfici iniţial nu provoacă afecţiuni, dar în timp îşi pot modifica forma (factorul
principal fiind mediul) provocând diverse dezechilibre, alţi fungi sunt patogeni şi pot cauza bolii
grave.
Există mai multe tipuri de micoze: bacterii, virusuri, paraziţi şi ciuperci.
Există peste 50.000 de specii de ciuperci în mediul înconjurător, însă numai 200 sunt associate
cu boli umane, dintre acestea, doar 20-25 de specii sunt cauze comune ale infecţiilor.
Majoritatea infecţiilor fungice apar atunci când o persoană este expusă la o sursă infecţioasă de
genul sporilor de pe suprafeţe, aer sau sol sau excremente de pasăre.
4
De obicei, când sistemul imunitar este slăbit, organismul devine mediu propice de dezvoltare
pentru ciuperci. Oricine poate suferi de o infecţie fungică, totuşi, anumiţi oameni au risc crescut
la acestea şi manifestă recurenţă, printer aceştia sunt pacienţii cu HIV / Sida, cei care fac
chimioterapie, dar şi cei care suferă de boli cronice (diabet zaharat, boli ale plamanilor etc.).
Infecţiile fungice pot fi transmise de la o persoană la alta prin contact direct (atingerea anumitor
părţi ale corpului) sau prin intermediul obiectelor sau suprafeţelor atinse de persoana infectată.
Tipuri de infectii fungice

1. Infecţiile fungice superficiale ale pielii, unghiilor şi părului pot fi cauzate atât de
levuri cât şi de mucegai.
Pielea este populată cu un amestec de microoganisme, numit floră, care previne bolile de
piele şi nu solicită sistemul imunitar. În cazul în care balanţa microorganismelor se
schimbă, în sensul că există mai mulţi fungi decât bacterii (situaţie întalnită mai ales
în tratamentul cu antibiotice cu spectru larg), atunci persoana ar putea manifesta o
micoză.
2. Infecţiile cu levuri
Candidoza este cea mai comună infecţie cu levuri cauzată, în primul rând, de
hiperproducţia de candidă albicans dar şi a altor specii de candid care fac parte din flora
normal. La femei provoacă mancărime genitală şi scurgeri vaginale.
3. Infecţii fungice dermatofite

Piciorul atletului şi infecţiile fungice ale pliului inghinal sau ale unghiilor sunt des
întâlnite şi pot fi transmise de la o persoană la alta. Grupul de fungi numiţi dermatofiţi
este format din speciile trichophyton, microsporum, epidermophyton. Dermatofiţii se
hrănesc cu keratină şi rareori pătrund sub piele. Infecţiile cauzate de aceşti fungi se
numesc impetigo sau tinea.
- Tinea pedis – ciuperca piciorului sau piciorul de atlet este localizată între degetele de la
picioare;
- Tinea cruris – micozaă a pliului inghinal, se poate prelungi până în partea interioară a
coapsei;
- Tinea capitis – afectează firul de păr, în special la copii;
- Tinea unguium – se întalneşte la unghiile de la picioare, dar şi la mâini;
- Tinea corporis sau pecinginea – poate fi localizată oriunde pe corp;
- Tinea barbae – afectează porţiunile de faţă unde creşte barba.
4. Infecţiile fungice sistemice ale sângelui şi plămânilor şi profunde ale ţesuturilor

O varietate de ciuperci pot provoca infecţii profunde ale ţesuturilor şi infecţii sistemice.
Infecţiile fungice pulmonare se pot agrava la persoanele care manifestă boli pulmonare
subiacente şi/sau au un sistem imunitar compromise, cum sunt pacienţii cu HIV / SIDA.
Infecţiile acute şi cornice pulmonare fungice pot provoca leziuni permanente ale oaselor
şi pot fi fatale.
5
Cele mai frecvent intalnite infectii profunde sau sistemice:
Aspergiloza – este cauzată de aspergillus fumigatus sau de alte specii de aspergillus. Aceste
ciuperci sunt frecvent găsite în sol, plante şi în praful din casa.
Blastomicoza – este provocată de Blastomyces dermatitis, întâlnit în solul organic şi umed.
Coccidioidomicoza – este declanşată în principal de coccidioides immitis, care se găseşte în

pământul arid în sud-vestul SUA, Mexic şi America de Sud.
Criptococoza – este produsă de Cryptococcus neoformans sau, rareori de o altă specie de
Cryptococcus localizat la nivelul solului sau în excrementele de păsări. Oricine se poate infecta,
cea mai ridicată se întalneşte la pacienţii cu HIV / SIDA.
Histoplasmoza – este determinată de histoplasma capsulatum şi afectează, de obicei, plămânii
Candidoza – este cauzată de specii de candidă care fac parte din flora normală a organismului.
Infecţiile apar în mucoasele membranelor umede ale corpului.
Pneumonia cu pneumocystis – este declanşată de prezenţa pneumocystis jorveci (cunoscut

anterior drept pneumocystis carinii) se manifestă mai ales la persoanele care au sistemul imunitar
slăbit.
Micozele interne
Pentru o bună cunoaştere a micozelor interne am considerat că este necesară o descriere succintă
a aspectului lor clinic, şi în special a semnelor de început. Astfel, va fi posibilă recunoaşterea lor
în stadiul precoce, chiar de către bolnav sau de anturajul său şi printr-o intervenţie terapeutică
promptă, să se prevină extinderea, agravarea şi cronicizarea bolii micotice.
Vom insista în primul rând asupra micozelor interne din ţara noastră, care cunosc în acelaşi timp
o răspândire generală pe glob.
6
Apoi, pentru o lărgire a aopticii cititorului, vom expune succint micozele interne şsi din alte
regiuni ale globului aşsa numitele micoze “exolice” şi apoi micozele interne “de import”.
În ţara noastră se întâlnesc micozele interne cu răspândire general pe glob - candidoza,

geotricoza, aspergiloza, criptococoza, actinomicoza, nocardioza, penicilioza şi în ultimul timp
acelea produse de fungi contaminanţi.
Candidoza
Candidoza este micoza umană ce a mai răspîndită având aspectele şi localizările cele mai variate
interne şi externe.
Este produsă de fungii din genul Candida, cel mai frecvent de specia albicans şi mai rar de altele.
Candidozele interne se localizează în : tubul digestiv, aparatele respirator, cardiovascular,

sistemul nervos şi toate organele profunde, prin extinderea lor de pe mucoase sau în cursul
septicemiilor cu Candida.
Candidozele aparatului digestiv

Stomatita candidozică acută începe cu o senzaţie de uscăciune, de arsură şi usturime a limbii şi a
mucoaselor cavităţii bucale. Mucoasele, gingiile şi limba devin uscate şi roşii, apoi prezintă mici
ulceraţii care, în zilele următoare se acoperă cu depozite albicioase, după care se unesc şi
îmbracă limba, gingiile, şanţurile gingivodentare, mucoasa internă a obrazului.
Alimentaţia bolnavilor devine dificilă în special când este vorba de alimente acide, acre sau
condimentate. Din cauza durerilor usturătoare sugarul refuză sânul sau tetina.
7
Angina candidozică se manifestă prin apariţia iniţială de semne subiective: senzaţia de
uscăciune şi arsură în faringe, cu dificultate la înghiţire , apar după aceea depozitele albe-gălbui ,
iniţial presărate ca nişte boabe de griş sau stropi de iaurt, apoi aceste depozite se unesc intr-o
pânză continuă, care se extinde acoperind amigdalele. Febra poate fi înaltă , moderată sau poate
lipsi mai ales la cei grav bolnavi, cu rezistenţă scăzută.
Ca şi în stomatita acndidozică, în agina candidozică diagnosticul îl precizează examenul

micologic prin frotiu direct şi culturi pe mediul special (Sabouraud ), interpretarea rezultatelor se
face cu judiciozitate, de către medic.
Esofagita candidozică apare la bolnavii care iniţial au avut o stomatită sau o angină
candidozică netratată sau incomplet tratată şi la care fungii Candida înmulţindu-se foarte mult,
formeză false membrane care coboară în esofag din aproape în aproape .
La examenul clinic al faringelui se văd depozitele cremoase albe-gălbui care la pronunţarea

literei “A” sau “E” se observă cum coboră în esofag. Localizarea în esofag se precizează şi se
delimitează prin esofagoscopie. Dacă nu se poate face acest examen care este neplăcut şi pentru
bolnav, diagnosticul se poate preciza şi clinic, pe baza anamnezei care descoperă în trecutul
apropiat o stomatită sau o angină tratate incomplet cu antifungice sau netratate şi care au apărut
după antibioticoterapie antibacteriană precum şi pe baza declaraţilor bolnavului asupra coborâri
durerilor pe traiectul esofagului.
Hepatita candidozică , extrem de rară , poate fi secundară unei angiocolite (colecistite)

candidozice netratate cu diskinezie biliară cronică, apâărând la bolnavi cu constipaţie cronică sau
la bolnavi foarte gravi, cu septicemie candidozică.
Când este diagnosticată în timpul unei operaţii pe ficat sau este suspectată, tratamentul se face cu
antifungice cu acţiune bună generală.
Laringita candidozică este produsă prin inmulţirea fungului Candida pe mucoasa din
interiorul laringelui, poate fi consecinţa fie a extinderii depozitelor micotice şi falselor membrane
din faringe sau de la o rinită posterioară, fie a unei contaminări directe prin inhalarea fungului
existent în cavitatea bucală la un purtător.
Meningita candidozică se datorează localizării şi înmulţirii fungilor Candida pe foiţele

meningiene, prezenţa lor la acest nivel fiind urmarea fie a trecerii lor prin sânge, fie propagări
directe din aproape în aproape dintr-o localizare în căile respiratorii superioare.
Tabloul clinic este uşor de deosebit de al meningitelor acute bacteriene sau virotice, pentru că
debutul bolii este ceva mai lent şi semnele ei se instalează treptat, progresiv: cefalee, vărsături,
redoare a cefei, fotofobie, febră.
8
Candidoza generalizată este în prezent mult mai frecventă decât înainte de epoca
antibioticelor şi a hormonilor corticoizi, factori deosebit de favorizanţi pentru producerea acestei
micoze.
Pericardita candidozică este cu mult mai rară decât endocardita şi se datoreşte localizării şi
înmulţirii fungului Candida în pericard. Localizarea în pericard survine în timpul septicemiilor
candidozice.
Geotricoza
Geotricoza poate avea exact aceleşi localizări şi manifestări ca şi candidoza, dar frecvenţa ei este
mult mai mică ( corelată cu semnarea mai rară a fungului Geotrichum).
Aspergiloza
Aspergiloza se cunoştea altădată mai ales sub forme cronice, cu localizare în aparatul respirator
şi urechea externă. În ultimul timp s-au întâlnit diferite alte localizări şi chiar forme generalizate
şi oculare.
Aspergiloza aparatului respirator, produsă mai ales de Aspergillus fumigatus şi mai rar de alte
specii, atinge toate segmentele arborelui respirator.
Aspergiloza generalizată apare la aceleaşi categorii de bolnavi ca şi bronhopneumonia acută,

fiind favorizată de aceeaşi factori. Diagnosticul este semnat de prezenţa fungului în
sânge,explorat prin hemocultură.
Mucormicoza
Mucormicoza produsă de fungi din familia Mucoraceae este cunoscută mai ales sub aspectul
clinic characteristic de rinomucormicoză, care apare în special la bdomina. Tabloul clinic începe
cu o rinită, cu o secreţie nazală seroasă, apar apoi dureri sinuzale, infecţia trecând în faza de
sinuzită, survine ulterior o tumefiere la unghiul intern al ochiului care se extinde apoi şi la
9
pleoape. În acelaşi timp apar: cefalee , agitaţie, stare de confuzie , boala intrînd in faza de
encefalită. Febra poate fi mare , dar la bolnavii diabetic bdominalr poate să fie normal sau chiar
bdominal.
Criptococoza
Criptococoza este o micoză produsă de Cryptococcus neoformans ce prezintă mai ales forme
acute grave . Aspectul cel mai cunoscut este acela de meningoencefalită (acută, subacută sau
cronică ).
Tabloul clinic este foarte grav: febră , cefalee,, bdom meningiene , tulburări psihice . Netratată.
Această formă evoluează fatal în cîteva zile ,cel mult 1-2 saptămâni.
În present şi în viitor , posibilităţile de tratament al acestei meningite deschid perspective mai

imbucurătoare cu condiţia ca bolnavii să se prezinte la spital cît mai la începutul bolii.
Actinomicoza
Actinomicoza umană , produsă de Actznomyces Israeli-microorganism bdominalry între fungi şi

bacteri, prezintă 3 forme: facial, toracală, abdominal.
Actinomicoza facial, ce-a mai frecventă bdom-a mai important de cunoscut. Infecţia porneşte
din cavitatea bucală din carii şi alte focare dentare închise, în care actimicoza vieţuieşte şi se
înmulţeşte.
Actinomicoza toracală produsă de asemenea de Actinomyces Israeli, este mult mai puţin
frecventă.
Actinomicoza bdominal începe ca o apendicită ,cel mai adesea cu aspect cronic dar poate fi şi
subacută sau chir perforată şi flegmonoasă.
Nocardioza
10
Nocardioza poate îmbrăca aceleaşi forme ca şi actinomicoza, dar în mod deosebit şi
characteristic are o formă gravă, septicemică cu localizări în sistemul nervos şi cu evoluţie rapid
letală. Nu se tratează cu penicilină deoarece agentul pathogen nu este sensibil la aceasta , ci la
alte antibiotic : tetraciclină, cloramfenicol, co-trimixazol (septrin sau biseptol ).
Penicilioza
Mai recent recunoscută, penicilioza se prezintă clinic sub forma infecţiilor respiratorii: bronşita
acută sau cronică şi excepţional bronhopneumonie. Fungul Penicillium acţionează în mod
deosebit print-o acţiune alergică.
Micozele externe
Micoza este o infecţie fungică ( produsă de ciuperci ) , care apar mai ales la persoanele tratate cu
antibiotice mult timp . Umiditatea ridicată sau temperaturile mari, lipsa de cerum şi
traumatismele locale pot duce la apariţia micozei urechi.
Sporturile acvatice sunt de obicei asociate cu ciuperca urechii, din cauza expunerii repetate la
apă, care duce la eliminarea de cerum şi uscarea canalului auditiv extern. Alte afecţiuni la
micoza urechi sunt : eczemele, rinita alergică sau astmul.
Apare o inflamaţie, prurit ,scalare şi un disconfort sever la nivelul urechi.
11
Simptomele sunt similare cu cele a otitei externe bacteriene , însă ototmicoza este caracterizată
prin multe hife filamentoase lungi şi albe ,care cresc la suprafaţa pieli.
Suspiciunea de micoză a urechii apare atunci cand boala nu răspunde la antibiotice, întrucât
micozele sunt rezistente la medicamente.
Oţetul de mere este un remediu excelent pentru o mulţime de boli, în special pentru micoze sau
ciuperca urechii. Procedura se face zilnic şi nu se recomandă utilizarea de medicamente pe
durata tratamentului. După ce dispar mâncărimile , tratamentul se poate repeta la 2 zile.
Dermatofiţii
Dermatofiţii produc infecţii care afectează zonele superficiale ale corpului: epiderma şi fanere
( păr, unghi).
Fungii dermatofiţi se invidualizează prin cel puţin 2 caractere cu impact direct asupra
indentificări lor în laboratorul clinic:
- Folosesc ketarină ca element nutritiv , ceea ce explică tropismul lor pentru epidermă , păr
şi unghi.
- Prezintă caractere morfolgice particulare: hife în formă de candelabru , de coarne de cerb,
uneori spiralate şi complet diferite de ale altor fungi.
Micozele cutanate sunt probabil cele mai frecvente infecţii fungice la om, sunt denumite cu
termenul latin tinea ( vierme inelar). Pentru a indica zona corpului afectată se folosesc termeni
latini : tinea cruris, tinea capitis, tinea barbae, tinea unghium.
Există numeroase afecţiuni asociate cu leziuni dermatologice similare celor induse cu

dermatofiţii:
 Psoriazis
 Eczeme
 Intertrigouri de diverse etiologi
 Onicodistrofi în cadrul unor afecţiuni: psoriazis, insuficienţa venoasă cronică a
membrelor inferioare, genodermatoze
 Streptococia scumoasă a scalpului
12
Un examen micologic complet necesită corelarea rezultatului obţinut la examenul microscopic cu cel de
la cultura dermatofiţii. Este posibil ca examenul să fie negativ în prezenţa unei culturi pozitive ,
deoarece mediul de cultură favorizează dezvoltarea dermatofiţiilor.
Semne şi simptome
Semnele şi simptomele micozelor diferă în funcţie de localizare şi microorganismul implicat şi

sunt discutate pe larg în articolele dedicate micozelor specifice.
În general , micozele superficiale au o evoluţie benignă şi trec frecvent neobservate de către

pacient. Acestea includ ciuperca piciorului şi ptiriazis versicolor.
Infecţiile cutanate pornesc , de la cantonarea fungiilor int-o zonă umedă şi caldă. În cazul
colonizări mucoaselor ,apariţia de depozite albicioase cu usturimi şi mâncărimi este forma
comună de prezentare a candidozei.
Infecţiile subcutanate se datorează colonizări cu fungi a unei ţesut ce prezintă microleziuni sau
a unei plăgi. Sporotricoza şi micetomul sunt afecţiuni frecvente în zonele geografice în care
mersul desculţ este obişnuit . Unele penetrează ţesutul subiacent, şi netratate pot cauza
diformităţii osoase.
Infecţiile sistemice, pot avea ca punct de plecare fungii patogeni, caz în care semnele şi
simptomele vor fi nespecifice atât la nivel pulmonar cît şi sistematic. Acestea pot include : tuse,
febră ,stare generală alterată, citopenii. Acestea au o mortalitate ridicată , estimată de unele studii
în jur de 40-50% .
Cauzele micozei cutaneo-mucoase
Cauza micozelor este infecţia cu fungi. Aceasta poate fi clasificată , după tipul de leziune şi
microorganismele implicate în:
 Superficială : infecţia ţesutului keratinizat ( unghi, păr), exemplu : ptiriazis versicolor,
13
 Subcutanată: invazie fungică în urma unui traumatism local. Implică vasele limfatice şi
ţesutul subcutanat (sporotricoza)
 Sistemică: cu debut la nivelul unui organ sau sistem (frecvent pulmonar) şi deseminare
sanguină (hitoplasmoză):
 Cu oportunişti : scăderea imunităţi organismului permite saprofiţilor şi fungiilor din
flora propie să se înmulţească necondiţionat şi să colonizeze anumite ţesuturi
(candidoza ).
Ce-a mai mare parte a infecţiilor micotice sunt dermatologice sau pulmonare. Fungi oprotunişti
sunt ce-i prezenţi în mod obişnuit în diverse ţesuturi ale corpului uman, fără efecte patologice.
Administrarea prelungită de antibiotice , de exemplu cu distrugerea inevitabilă a bacterilor

normale , permite dezvoltarea necontrolată a anumitor specii de fungi.
Existenţa în mediu a unor fungi şi sensibilitatea populaţiei la aceştia determină prelevanţa

geografică a unor infecţii fungice precum blastomicoza sau histoplasmoza.
Acestea pot rămâne nesesizate foarte mult timp, sau în cazul imunodeprimaţilor pot produce
simptome severe.
Factori de risc
Factori de risc pentru dezvoltarea unei infecţii micotice sunt :
 Administrarea medicamentelor care scad răspunsul imun : chimioterapice anti-neoplazice

,corticosteroizi
 Medicamente care distrug flora microbiană normală: tratament prelungit cu antibiotice
 Afecţiuni consumptive: HIV/SIDA, diabet zaharat , insuficienţă renală, leucemii,
afecţiuni pulmonare cronice, emfizem, BPOC
 Transplant medular
 Vârstă foarte tânără sau înaintată.
14
Diagnosticul micozelor profunde
Considerăm că micozele profunde nu trebuie privite ca boli deosebite şi rare, ci ca boli

infecţioase- uneori transmisibile care pot să apară frecvent atunci când sunt produse de fungii de
repartiţie geografică mondială sau din ce în ce mai frecvent, când este vorba despre micozele de
import, produse de fungii legaţi prin sursa de infecţie de anumite zone geografice.
Diagnosticul în micozele profunde trebuie deci, ca şi în celelalte boli infecţioase să se bazeze pe

aceleaşi principi de bază:
 Diagnosticul trebuie precizat precoce, deoarece de aceasta va depinde posibilitatea de a

interveni terapeutic şi profilactic. Prevenind evoluţia letală
 Diagnosticul trebuie precizat urgent, mai ales în formele supra-acute şi acute ale
micozelor profunde ,pentru salvarea vieţii bolnavului
 Diagnosticul trebuie să fie etiologic deoarece din ce în ce mai mult se pune problema
unei terapii diferenţiate prin antifungicele noi, care au lărgit posibilităţile terapeutice în
aceste micoze
 Diagnosticul trebuie să cuprindă toate formele clinice de boală, deoarece din ceele mai
neînsemnate localizări micotice se pot produce forme grave diseminate, în condiţii
favorizante
 Diagnosticul trebuie să cuprindă şi complicaţiile , în stadiul lor reversibil, pentru a se
preveni sechele, printr-o teraoie corectă antifungică şi adjuvantă.
Datele epidemiologice dau o primă orientare pentru diagnosticul micozelor cu sursă exogenă.
Mai sunt importante datele privind sursa de infecţie exogenă, în unele micoze profesionale. Mai
greu de stabilit sunt datele epidemiologice, privind unii fungi endogeni care au totuşi o
epidemiologie, deşi uneori discretă.
Factorii iatrogeni favorizanţisunt tot atâţia factori epidemiologici în sensul larg actual al
epidemiologiei.
Datele clinice , privind manifestările micozelor profunde arată că infecţia micotică poate
imbrăca orice tip de boală infecţioasă având însă şi unele aspecte particulare deosebite, începînd
cu muguet-ul candidozic, aspergilomul bronşiectaziant, ajungând la forma sistemică a
histoplasmozei sau la formele deosebite ale actinomicozei.
Explorările paraclinice în special cele radiologice şi endoscopice ajută şi în micoze la precizarea

modificărilor unor organe profunde.
15
Datele de laborator privesc şi în micozele profunde aceleaşi obiective, ca şi în bolile infecţioase
bacteriene : izolarea şi identificarea agentului patogen, precizarea modificărilor produse de
acesta în organism sub formă de leziuni histopatologice şi modificări hematologice, răspunsul
organismului uman sub formă de reacţii alergoimunologice ca şi modificările impuse de acţiunea
organismului asupra morfologiei unor fungi.
CLINIC
Diagnosticul mai poate fi :
PARACLINIC
CLINIC
Infecţiile fungice sunt dificil de diagnosticat clinic, cu excepţia unor forme de manifestare
superficiale, tipice.
Prezenţa suspiciunii clinice de micoză necesită investigarea paraclinică a cazului.
PARACLINIC
Microscopia directă – primul pas către diagnosticul unei micoze este examinarea la
microscop a unui produs biologic suspicionat de infecţie fungică. Probele biologice pot fi:
- Păr
- Unghii
- Celule epiteliale
- Spută
Observarea fungiilor poate fi realizată prin examinarea nativă sau cu ajutorul soluţiilor speciale,
precum KOH ( hidroxid de potasiu).
Examenul microscopic poate atesta prezenţa fungiilor, dar fără a oferi detalii în privinţa speciei
şi genului. Aceste informaţii pot fi suficiente pentru a trata corect micozele superficiale, cu
prezentare clinică tipică.
16
CULTURA ŞI ANTIFUNGIGRAMA
Cultura fungiilor dintr-o probă biologică pe un mediu nutritiv permite identificarea agentului
cauzzal şi realizarea antifungigramei. Aceasta determină sensibilitatea unui microorganism la
medicamentele antifungice uzuale şi este utilă în special în cazul infecţiilor profunde, sistemice
şi a celor care nu au răspuns favorabil la tratamentul de primă linie.
Ca dezavantaj, această probă poate dura între câteva zile şi 2-3 săptămâni până la comunicarea
unui rezultat.
SEROLOGIE-antigene, anticorpi fungici

Detectarea antigenelor fungice este posibilă pentru numeroase specii şi are avantajul de a fi mai
rapidă decât cultura microorganismului. Titrul de anticorpi direcţionaţii în potriva unui antigen
fungic poate fi util pentru detectarea infecţiei sau supervizarea tratamentului.
Aceste teste au pricipalul dezavantaj de afi scumpe şi nu sunt întodeauna disponibile.
TESTE MOLECULARE- ADN, ARN fungic

Tegnicile ce folosesc hibridizarea acizilor nucleici sau PCR-ul ( polymerase chain reaction-
reacţia în lanţ a polimerazei ) pentru detectarea materialului genetic fungic sunt foarte sensibile şi
specifice.
Sunt momentan, teste rezervate cercetării.
Tratamentul Micozelor
Tratamentul biologic , specific şi nespecific practicat altădată în micoze a suferit o adevărată

desconsiderare , cu ocazia apariţiei de antifungice moderne .
17
Mai recent ,studiindu-se profilul imunologic al bolnavilor cu micoze cronice sau recidivante, s-a
constatat că aceştia prezintă o dezordine complexă în acest profil.
O serie de încercări mai vechi şi mai noi au căutat să se corecteze defiecinţele imunologice prin
tratamente biologice specifice şi nespecifice .
Astfel, s-a reactualizat importanţa tratamentului biologic care capătă o valoare nouă prin
asocierea cu antifungoterapia actuală ( Longhin ).
Tratamentul biologic specific reprezintă imunoterapia , ce dezvoltă o acţiune desensibilizantă şi

o acţiune imunizantă.
Acţiunea desensibilizantă, iniţiată de Ravaut , încă din 1928 -1930, în terapia micozelor cu
componenţă mare alergică , în special cutaneo-mucoase s-a utilizat ulterior şi în alte micoze
cronice, mai ales bronhopulmonare.
Se testează reacţia alergică , cutanată injectânde-se intradermic 0,1 ml extract din fungul
respectiv sau din autovaccin. Dacă reacţia cutanată ,depăşeşte 1 mm diametru, se începe schema
de desensibilizare , care se practică cu diferite preparate şi după diferite scheme.
Schema de desensibilizare .
Iniţial se tatonează reactivitatea organismului introducându-se intradermic 0,1 ml din diluţia

1/640 sau chiar 1/1 280, se măreşte sau se micşorează doza în raport cu reacţia locală sau focală (
vizibilă în micozele cutanate ).
În general dozele desensibilizante sunt progresive ( 0,1-0.2-0,5 ml ), se injectează la interval de

3-4 zile , făcându-se în total 25-30 de injecţii intradermice.
Schema de desensibilizare se testează reactivitatea cutanată cu 0,1 ml din diluţia 1/100, dacă
intradermoreacţia are o induraţie roşie de 10-20 mm diametru , se începe desensibilizarea care se
efectuează intradermic cu doze progresive din diluţiile cu concentraţii din ce în ce mai mari ,
până se ajunge la extractul nediluat .
Desensibilizarea se continuă pînă când se obţine primele semne de declin ale manifestărilor
clinice generale sau locale ( sunt mai uşor de apreciat în micozele cutaneo-mucoase ). În general
sunt necesare 20-30 de injecţii.
Schemele nu sunt fixe, ci se aplică în raport cu reactivitatea individuală.
Tratamentul biologic nespecific s-a încercat întodeauna ăn micozele cronice superficiale sau
profunde , în scopul stimulării rezistenţei generale a organismului uman : un amestec de germeni
18
omorâţi, suspendaţi în soluţia clorurosodică ( Polidin ) , vaccinuri bacteriene (Delbet),
proteinoterapiei (injecţi cu lapte ), autohemoterapie.
Rezultatele erau socotite eficiente.
Atât tratamentul biologic specific cât şi cel nespecific , sunt considerate astăzi ca adjuvante utile
ale terapiei cu antifungicele actuale.
Tratamentul etiologic al micozelor este cu medicamente antifungice. Acestea fie distrug

microorganismele ,fie le opresc rata de creştere foarte mult .
După localizarea infecţiei, acestea se pot administra:
Topic , condiţionate sub forma de gel , cremă, unguent, ovule sau spray şi utilizate pentru
eradicarea infecţiilor de la nivelul pielii sau al mucoaselor. Substanţele active utilizate
includ: ketokonazol, clotrimazole.
Oral, utilizate pentru tratamentul micozelor genitale , orale, pulmonare, sau sistemice.
Fluconazolul este un antifungic oral foarte eficient utilizat şi în profilaxia micozelor la
pacientţii imunodeprimaţii.
Intravenos, utile în cazul infecţiilor fungice nosocomiale ( dezvoltate în cursul
spitalizării ) sau al infecţiilor sistemice severe. Cel mai folosit antifungic i.v. este
amfotericina B.
Odată cu medicaţia specifică este necesară îndepărtarea pe cât posibil a factorilor de risc locali şi
generali care susţin dezvoltarea fungilor.
Sfaturi
Micoyele sunt boli ale pielii provocate de ciuperci care sunt transmise fie de la un animal sau de
la o persoană contaminată, fie sunt prezente în organism ( candida) dar sunt activate în condiţii
de umiditate ,stres sau în urma consumului unor medicamente.
Hainele care nu îţi lasă pielea să respire şi încălţămintea închisă pot favoriza apariţia lor.
Cum te tratezi cănd ai micoză ?
Sunt necesare una-două aplicări zilnice , în funcşţie de tipul medicamentului ,iar durata
administrări este de 2-3 săptămâni. În cazul unor forme mai severe este necesară terapia pe cale
orală, în dozele stabilite de către medicul dermatolog.
19
Ce complicaţii pot apărea ?
Pe lângă mâncărimea supărătoare leziunile pot fi poarta de intrare pentru alţi germeni,
complicându-se cu alte afecţiuni.
Cum eviţi recidivele ?
- Urmează tratamentul până la capăt chiar dacă micoza dispare din primele săptămâni
- Poartă haine lejere din fibre naturale
- Dezinfectează hainele prin călcare
- Dacă ai ptiriazis nu face saună şi nu folosi uleiul de corp
- Nu merge desculţă la piscină , la saună sau la duşurile comune
- Foloseşte propriul prosop, şi usucăţi bine pielea dupa baie
- Vara, poartă încălţăminte deschisă în care piciorul nu transpiră
- Evită contactul cu animalele.
CAPITOLUL II
Recomandări de îngrijire în cazul micozelor
Loţiunile pe bază de plante au efecte sigure asupra ciupercilor pielii şi a transpiraţiei.
Micozele sunt infecţii cauzate de fungi (ciuperci) care afectează pielea , părul , unghile sau unele
mucoase: bucală, faringiană, digestivă, vaginală sau genitală.
Dacă nu sunt tratatme , micozele pot fi foarte periculoase. Nu e de ajuns să ne scărpinăm, să ne

spălăm des , micozele nu se vindecă spontan. Dimpotrivă se extind ,pot duce la răni şi
20
suprainfecţii pot, poate invada vasele sangvine sau organele interne şi ajung să contamineze şi
alte persoane cu care venim în contact.
Se pare că boala are şi o predispoziţie genetică ,ciuperca mai ales ce a picioarelor putând fi
uneori moştenită. Ciupercile sunt microscopice din familia dermatofitelor şi supravieţuiesc în
stratul superficial al pielii.
Semnele cele mai frecvente că s-a instalat o ciupercă a piciorului sunt roşeaţa, mâncărimea,
băşicuţele. Atunci cînd ne scărpinăm, pielea se descuamează , rămânând pe lucruri.
Toate tratamentele trebuie aplicate până la dispariţtia micozei ceea ce poate dura aproximativ 2-3
luni.
Consultaţia medicală :
Se consultă medicul dacă :
- membrii familiei dezvoltă brusc mâncărimi, care nu dispar în 3-4 zile
- apar efecte adverse severe după folosirea oricăui produs în tratamentul urticariei
- apar semnele unei infecţii ale pielii .
Medici specialişti recomandaţi
-medicul de families au medical de medicină internă
-medicul pediatru
-medicul dermatolog.
Investigaţii
Analizele care urmăresc să depisteze ciupercile se fac din secreţiile recoltate de pe leziunile pielii
şi ale mucoaselor , din spută, urină, materii fecale, etc.
Punerea în evidenţă se face prin cercetarea la microscop, şi prin cultivarea ciupercilor pe medii
de cultură specială.
21
Cele mai adesea se găsesc ciuperci din familia levurilor ( asemănătoare cu drojdia de bere )
denumite candida ( afecţiune ce pare din cauza unei ciuperci microscopice numită Candida
Albicans ) , geotrichum, etc.
CAPITOLUL III
Cazul numărul 1
NUME: P
PRENUME: E
VÂRSTĂ: 40 de ani
OCUPAŢIE: casnică
22
SEX: feminin
RELIGIE: creştin-ortodoxă
CETĂŢENIE:română
DOMICILIU: Drăguţeşti, Jud. Gorj
ANTECEDENTE PERSONALE: nesimnificative
GRUPA SANGUINĂ: B3
RH: pozitiv
ÎNĂLŢIME: 1,65
T.A: 175 / 80 mm Hg
TEMPERATURA: 37,2 °C
ALERGII: este alergică la produse din cauciuc
CONDIŢII DE VIAŢĂ: bună
COMPORTAMENT FAŢĂ DE MEDIU:acceptabile
DATA INTERNĂRI: 10.05.2015
DATA EXTERNĂRI: 15.05.2015
ZILE DE SPITALIZARE: 5 zile
MOTIVUL INTERNĂRI: Pacienta reprezintă erupţii eritemo-veziculoase intens

pruriginoase în placarde ,are o stare generală influenţată de insomnii, nelinişte şi
uşoară agitaţie.
DIAGNOSTIC LA INTERNARE : dermatoză alergică
DIAGNOSTIC LA 72 DE ORE: eczemă cronică acutizată
23
PERIOADA INTERNĂRI: 10.05.2015
EVALUAREA NEVOILOR FUNDAMENTALE:
NEVOIA MANIFESTĂRI DE PROBLEMA GRAD DE

FUNDAMENTAL DEPENDENŢĂ DE DIFICULTAT
Ă DEPENDENŢ E
Ă
1.Nevoia de a Valori tensionale mari, - HTA
respira şi a avea o dispnee,palpitaţi,insomni,
bună circulaţie cefalee Obezitate
2.Nevoia de a bea şi Bulimie,creştere în - Lipsa
a mânca greutate peste valorile controlului în
normale alimentaţie,
anxietate
3.Nevoia de a - - Independent
elimina
4.Nevoia de a se - - Dependent
mişca şi a avea o
bună postură
5.Nevoia de a dormi Somn agitat, - Stare depresivă
şi a se odihni nelinişte,oboseală,
slăbiciune Alimentaţie
necorespunzăto
are.
6.Nevoia de a se - - Independent
îmbrăca şi dezbrăca
menţine
temperatura
corpului în limite
normale
8.Nevoia de păstra Modificări tegumentare Alterarea Dependent
tegumentele curate tegumentului
9.Nevoia de a evita Modificări ale funcţiilor - Acutizarea
pericolele vitale, risc de asfixie simptomatologi
ei existente şi
complicarea ei
10.Nevoia de a Izolare Comunicare Dependent
comunica inadecvată
24
acţiona propriilor
valori
12.Nevoia de a fi Închiderea în sine, izolare - Independent
preocupat în
vederea realizării
13.Nevoia de a se Indispoziţie, retragere, - Neadaptare la
recreea nelinişte rolul de
bolnavă
14.Nevoia de a Cunoştinţe insuficiente Deficit de Dependent
învăţa cum să-ţi cunoştiinţă
păstrezi sănătatea
PLAN DE ÎNGRIJIRE
DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENŢIILE ROL DELEGAT

NURSING
ROL PROPRIU
1.Alterarea respiraţiei Pacienta trebuie să Asigur reapusul la pat şi Se măsoara
şi circulaţiei- prezinte o explic care este cauza funcţiile vitale:
reprezintă dispnee, circulaţie acestor manifestări
insomnii, cefalee adecvată, să îşi T.A. = 170/60
crească toleranţa Aşez pacienta într-o mmHg
la efort poziţie favorabilă pentru
o bună respiraţie P = 80 pul / min
Măsor funcţiile vitale de R = 20 resp / min

cel puţin 2ori/zi, notez
valorile in foaia de T°C = 37,2 °C
observaţie
S-a administrat
Educ pacienta să îşi tratamentul
păstreze sănătatea medicamentos
indicat:
Administrez
medicamentele indicate Nitrospector = 1
de medic respectând tb/zi
doza, ritmul şi calea de
25
administrare Digoxin = ½ tb/zi
Claritina = 1 tb/zi
Neopred = 2 tb/zi
2.Dificultatea de a Pacienta să aibă o Evaluez obiceiurile, Pacienta este
urma regimul: greutate corporală cunoştinţele şi echilibrată
bulimie, oboseală în funcţie de preferinţele pacientei în hidroelectrolitic şi
înîlţime şi vârstă legătură cu alimentaţia nutriţional.
Învăţ pacienta valoarea

energetică a alimentelor
şi necesarul în funcţie
de activitatea fizică şi
vârsta
Evaluez gradul de
nutriţie al pacientei
înregistrând valorile de
greutate şi lungime
Urmăresc pacienta să
consume numai
alimentele cuprinse în
regim
Urmăresc orarul şi
distribuţia meselor
Urmăresc apetitul
pacientei şi modul de
alimentare al acesteia
Cântăresc pacienta
zilnic
Servesc pacienta cu cât

mai multe lichide pentru
a diminua senzaţia de
foame
26
3.Alterarea somnului: Pacienta să fie Identific cauzele care au Pacienta
somn agitat, treziri odihnită, cu un determinat beneficiază de
frecvente,nelinişte somn nesatisfacerea nevoii somn
corespunzător corespunzător cu
cantitativ şi Creez condiţii de un număr de ore în
calitativ microclimat necesare conformitate cu
odihnei pacientei vârsta ei.
Pacienta să aibă o
igienă Apreciez somnul Pacienta este
corespunzătoare pacientei odihnită, cu tonus
pentru a se putea fizic şi psihic bun.
odihni Urmăresc somnul
pacientei
Elaborez un program de
odihnă care să
corespundă vârstei şi
stării pacientei
Urmăresc poziţia de
somn a pacientei
Liniştesc pacienta şi o
încurajez pentru
eliminarea stării de
anxietate
Observ şi notez toate

schimbările care survin
în starea pacientei
Observ somnul
pacientei, calitatea
acestuia
Planific un program de
exerciţii în funcţie de
toleranţă la efort a
pacientei.
27
4.Risc de complicaţi: Pacienta să ştie să Asigur un mediu de Pacienta este
recunoască protecţie psihică adecvat informată asupra
modificări ale semnele unei stării de boală a posibilelor
funcţiilor vitale, risc eventuale pacientei complicaţii ce pot
de asfixie, complicaţii să apară.
I-au măsuri sporite de
evitare a transmiterii
infecţiilor prin
respectarea măsurilor de
igiena corespunzătoare
Administrez
tratamentul la orele fixe
şi în dozele stabilite
Asigur igiena
tegumentelor şi a
mucoaselor ori de câte
ori este nevoie şi explic
pacientei cât de necesar
este acest lucru
Învăţ pacienta să
recunoască semnele
unor eventuale
complicaţi
Informez pacienta că
este necesară o
supraveghere
permanentă şi că trebuie
să beneficieze de un
tratament corespunzător
Discut cu pacienta calm

pentru a-i câştiga
acesteia încrederea.
5. Dificultate în Pacienta să Asigur condiţii de Pacienta acceptă
efectuarea igienei : prezinte mediu favorabile pentru ajutorul asistentei
usturime, semne de tegumente şi acordarea îngrijirilor în acordarea
28
igiena precară, aspect mucoase curate şi pacientei îngrijirilor igienice.
neîngrijit, apatie integre
Explic pacientei Pacienta respectă
necesitatea acordării regulile elementare
îngrijirilor igienice de igienă,
prezentând
Ajut pacienta în funcţie tegumente şi
de starea sa generala să- mucoase curate.
şi facă baie sau duş
Observ integritatea
tegumentelor şi a
mucoaselor în timpul
efectuării toaletei sau a
altor tehnici
Schimb lenjeria de pat şi

de corp după efectuarea
igienei corporale
Ajut pacienta să-şi

schimbe atitudinea
pentru aspectul său fizic
şi faţă de îngrijirile
igienice
Conştientizez pacienta
asupra importanţei
menţinerii curate a
tegumentelor şi
mucoaselor pentru
prevenirea
complicaţiilor ţi a
infecţiilor
Conştientizez pacienta
asupra importanţei
respectării tratamentului
medicamentos.
29
6. Perturbarea Pacienta să Observ starea generală a Pacienta se
imaginii de sine : prezinte o pacientei şi implica în
sentiment de îmbunătăţire a comportamentul său stabilirea
inutilitate şi imaginii de sine în legăturilor cu cei
inferioritate decurs de 3 zile Pun în valoare din jur.
capacităţile, talentele şi
realizările anterioare ale
pacientei
Stimulez pacienta să-şi

exprime sentimentele,
să comunice cu familia
şi cu echipa medicală
Încurajez pacienta să
aibă încredere în echipa
medicală şi forţele
proprii de luptă
împotriva bolii
Sfătuiesc familia să-i

acorde pacientei
suportul de care are
nevoie
Câştig încrederea
pacientei printr-un
comportament sociabil
şi prin discuţiile purtate.
7. Dificultate de a Pacienta să-şi Organizez activităţi Pacienta îşi

efectua activităţi recapete specifice cu vârsta recapătă forţele şi
recreative încrederea în pacientei prezintă o stare de
forţele proprii bună dispoziţie.
Notez reacţiile şi
manifestările pacientei Pacienta se implică
cu privire la starea sa de în activităţile
plictiseală sau tristeţe propuse de
personalul medical.
Câştig încrederea
30
pacientei şi o ajut să
depăşească momentele
dificile
Stabilesc cu pacienta o
comunicare terapeutică
de bună calitate în care
să-şi poată exprima
sentimentele, opiniile,
nevoile.
Evoluţia: relativ bună sub tratament
Program: bun sub tratament
Recomandări: -igiena corpului zilnic
-fierberea lenjeriei de corp şi d epat
-dezinfectarea locală
-înlăturarea factorilor de risc
EPICRIZĂ
Pacienta P.E în vârstă de 40 de ani , dinDrăguţeşti Judeţul.Gorj se internează în

secţia de Dermatovenerologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Tg-Jiu în data de
10.05.2015 pentru o erupţie eritemo – veziculoasă, intens pruriginoasă, cu debut în
urmă cu 2 luni, fără cauze evidente. Urmează tratament cu antihistaminice,
antiometice, corododilatatoare şi local specific. Se externează în data de
15.05.2015, cu o stare generală bună.
Se recomandă : regim alimentar hipoalergen
31
Cazul numărul 2
NUME: I
PRENUME: C
VÂRSTĂ: 55 de ani
OCUPAŢIE: electrician
SEX: masculin
RELIGIE: crestin-ortodoxă
CETĂŢENIE: română
DOMICILIU: Com.Plopşoru, Judeţul.Gorj
ÎNĂLŢIME:1,70
T.A. : 130 / 80 mmHg
TEMPERATURA: 37,8°C
ALERGII: alergic la sulfamide
DATA EXTERNĂRI:10.09.2015
MOTIVUL INTERNĂRI : Pacientul prezintă pe zona dorsală a mâinilor, regiunea

palmară şi la nivelul genunchilor şi gleznelor, leziuni cutanate sub formă de
placarde eritematoase buloase.
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: dermatoză alergică
32
NEVOIA MANIFESTĂRI PROBLEMA DE GRAD DE

FUNDAMENTALĂ DE DEPENDENŢĂ DEPENDENŢĂ DIFICULTATE
respira şi a avea o
bună circulaţie
2.Nevoia de a bea şi Inapetent,stare de Alimentaţie în Dependent
a mânca slabiciune deficit
elimina
4.Nevoia de a se articulaţii rigide, - Dureri articulare
mişca şi a avea o hipotonie
bună postură musculară,
mobilitate
diminuată,slăbiciun
e marcată.
5.Nevoia de a dormi oboseala Somn perturbat Dependent
şi a se odihni
îmbrăca şi dezbrăca
7.Nevoia de a - - Indpendent
menţine temperatura
corpului
8.Nevoia de a se Erupţi scumoase, Alterarrea Dependent
păstra tegumenetele modificări tegumentului
curate tegumentare
9.Nevoia de a evita Agresivitate, - Recunoaşterea
pericolele nelinişte boli
10.Nevoia de a izolare Comunicare Dependent
comunica inadecvată
acţiona conform
propriilor
convingeri
12.Nevoia de a fi - - Independent
preocupoat în
vederea realizări
33
recreea
14.Nevoia de învăţa Tratament, regim de - Lipsa de
cum să îţi păstrezi viaţă şi alimentaţie pregătire
sănătatea medicală
PLAN DE ÎNGRIJIRE
DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENŢIIL ROL DELEGAT

NURSING E
ROL PROPRIU
1. Postura Pacientul să aibă Asigur un mediu de S-au recoltat
inadecvata :articulaţ tonusul muscular securitate, aşezând produse biologice
i rigide, hipotonie şi forţă musculară pacientul într-o pentru analize de
musculară, poziţie comodă şi laborator:
Pacientul să-şi care să-i faciliteze
menţină respiraţia Hb 11,8 g %
integritatea
tegumentară şi a Păstrez o igienă Ht 37,3 %
activităţii riguroasă a
articulare tegumentelor şi Leucocite 6800
mucoaselor şi mm3
observ coloraţia,
Uree 15 mg / 100
Manifest înţelegere ml
şi răbdare cu
pacientul şi verific Colesterol 1,75 g
reactivitatea ‰
acestuia la stimulii
Glicemia 90 mg
externi
%
Efectuez la
VSH 26 mm / h
indicaţia medicului
mişcări pasive şi Pacientul prezinta
active la nivelul o pozitie
membrelor corespunzatoare,
inferioare şi intelege
superioare necesitatea
34
Explic pacientului efectuarii
necesitatea păstrării exercitiilor si
repausului la pat coopereaza in
acest sens
Pregătesc pacientul
şi recoltez produse
biologice şi
patologice
Liniştesc pacientul
când este agitat.
2. Alterarea Pacientul să Asigur menţinerea Pacientul nu a

integrităţii prezinte tegumentelor într-o prezentat
tegumentare : tegumente şi perfectă stare de modificări
placarde eritemato – mucoase integre igienă patologice care să
buloase, înconjurate şi curate indice
de coloane Asigur permanent suprainfecţia
deprimate şi albe la lenjerie curată de
nivelul mâinilor, pat şi de corp S-a administrat
genunchilor şi pacientului tratament local cu
gleznelor soluţii antiseptice,
Prelevez produse alcool iodat, talc
din leziunile mentolat
existente pentru
examene de
laborator
Respect condiţiile
de aplicare a
tratamentului local
şi general
Urmăresc
permanent starea
tegumentelor
Explic pacientului
necesitatea
35
intervenţiilor
Efectuez controlul
aparţinătorilor
pentru a proveni
propagarea infecţiei
Informez pacientul
despre boala
Folosesc
echipament de
protecţie pentru
îngrijirile acordate
pacientului
3. Anxietate : Pacientul să-şi Sfătuiesc pacientul S-au măsurat

imobilitate, recapete stima să fie perseverent în funcţiile vitale şi
agresivitate, de sine şi participarea la s-au obţinut
nelinişte, stare certitudinea îngrijirile oferite următoarele
generală influenţată unei pentru a cunoaşte şi valori :
însănătoşiri observa corect
fără urmări evoluţia bolii R = 18 resp /
pentru aspectul minut
fizic Ascult cu atenţie
pacientul când P = 80 puls /
Anxietatea să se acesta îşi exprimă minut
diminueze în temerile
intensitate T.A. = 130/80
Ofer pacientului mmHg
exemple
convingătoare în T°C = 37,8 °C
persoana altor
pacienţi cu evoluţie
bună a bolii
Discut cu pacientul
calm pentru a-i
câştiga încrederea
36
şi îi explic că este
în siguranţă
Discut cu pacientul
pentru a afla cauza
anxietăţii
Supraveghez
permanent
pacientul
Ajut pacientul să
identifice resursele
şi punctele sale
forte pentru a
depăşi această
situaţie
Măsor funcţiile
vitale şi notez
valorile obţinute în
foaia de observaţie
4. Tulburări Pacientul să-şi Structurez Pacientul
spirituale : negarea exprime speranţa comunicarea cu interacţionează
şi refuzul în valorile pacientul în termeni corespunzător cu
responsabilităţilor, credinţei sale şi apropiaţi acestuia cei apropiaţi şi cu
perceperea bolii ca în resursele sale personalul
pe o pedeapsa interioare Dezvolt cu medical
pacientul o relaţie
bazată pe încredere
Evaluez implicaţiile
spirituale ale bolii
şi tratamentului
prescris
Evaluez problemele
familiale şi
financiare ale
pacientului şi ale
37
familiei sale
Susţin speranţa
pacientului de a
face faţă realităţii şi
de a o accepta aşa
cum este
Încurajez pacientul
în asumarea
responsabilităţilor
propriului
comportament
Recomandări:- igiena corpului zilnic
-fierberea lenjeriei de corp şi de pat
EPICRIZĂ
Pacientul I.C în vârstă de 55 de ani , din Com.Plopşoru, Judet.Gorj, se internează

în secţia de Dermatovenorologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Tg-Jiu în data de
01.09.2015 pentru leziuni cutanate sub formă de placarde eritemato – buloase, la
nivelul mâinilor, genunchilor şi gleznelor. Urmează tratament cu cortizon şi
antihistaminice.
Se externează în data de 10.09.2015, cu o stare generală bună.
Cazul numărul 3
NUME: D
38
PRENUME: M
VÂRSTĂ: 35 de ani .
SEX: masculin
OCUPAŢIE: sudor
RELIGIE: creştin-ortodoxă
CETĂŢENIE: română
DOMICILIU: Com. Bâlteni, Judeţul Gorj.
DATA EXTERNĂRI: 10 .02.2016
MOTIVUL INTERNĂRI: Pacientul prezintă febra,frisoane,tahipnee,triplu

catar,inapetenta,varsaturi,greturi,cefalee,tuse.
NEVOIA MANIFESTĂRI PROBLEMA DE GRAD DE

FUNDAMENTALĂ DE DEPENDENŢĂ DEPENDENŢĂ DIFICULTATE
1.Nevoia de a-şi - - Independent
menţine temperatura
corpului în limite
normale
2.Nevoia de a Dependent
respira şi a avea o
bună circulaţie
alimenta şi hidrata
4.Nevoia de a fi - Independent
curat , a-şi proteja
tegumentele
39
PLAN DE ÎNGRIJIRE
DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENŢIILE ROL DELEGAT

NURSING
ROL PROPRIU
1.Hipetermie din Pacientul trebuie Asigur un salon curat , S-a administrat
cauza procesului să prezinte aerisit tratament cu
infecţios temperatura antitermice ,
În caz de frisoane acoper
corpului în limite pacientul cu 2-3 pături ibuprofen, aspirina,
normale paracetamol
După 24 de ore
pacientul este
febril
2.Dificultatea de a Pacienta să aibă o Umidificarea aerului din Administrarea
respira din cauza respiraţie normală salon prin aşezarea de medicamentelor
bronhospasmului vase cu apă pe calorifer prescrise de medic:
manifestat prin tuse ,
polipnee Hidratarea pacientului Faringosept, fosfat
cu lichide 3X1 Tb/zi
3.Deshidratare din Pacientul să fie Se oferă pacientului
cauza febrei, vărsături hidroelectric lichide în starea febrilă,
4.Alterarea integrităţi Pacientul să Schimbarea lenjeriei de Pacienta este

tegumentelor şi prezinte corp şi pat ori decate ori informată asupra
mucoaselor tegumentele şi este nevoie posibilelor
mucoasele curate complicaţii ce pot
să apară.
Recomandări:- igiena corpului zilnic
-fierberea lenjeriei de corp şi de pat
40
EPICRIZA
Pacientul D. M. în vârstă de 35 de ani , din Com.Plopşoru, Judet.Gorj, se

internează în secţia de Dermatovenorologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Tg-
Jiu în data de 01.02.2016 cu urmatoarea simptomatologie : febră, frisoane,
tahipnee, inapetenţă, vărsături, greţuri, cefalee.
Concluzii
Practica farmaceutică m-a făcut să conştientizez importanţa bolilor dermatologice, gravitatea
şi răspândirea lor, să cunosc metodele de diagnosticare ale bolii, dar şi principalele
produse de uz topic sau dermatocosmetice ce sunt indicate „pacienţilor”.
41
Toate acestea şi faptul că şi în viaţa personală am avut cunoştinţe care sufereau de boli ale
pielii, au făcut ca să-mi aleg ca temă pentru proiectul de diplomă: „Tegumente, mucoase
şi preparate de uz topic”, pentru a putea recomanda viitorilor „pacienţi”, produse utile în
dermatologie sau preparate cosmetice - în dermatocosmetică, ajutându-i să şi le aleagă pe
cele eficiente.
Această lucrare cuprinde partea teoretică pe baza datelor culese din literatura de specialitate
consultată, cât si exemple de creme, unguente sau exemple de preparate
dermatocosmetice folosite în bolile de piele . In lucrare se prezintă consideraţii generale
privind: - anatomia şi fiziologia pielii; - afecţiuni la nivelul pielii şi cauzele acestora; -
produsele şi medicamentele folosite în tratamentul acestora, produse folosite în
dermatocosmetică.
Mulţumesc colectivului de profesori de la ŞCOALA POSTLICEALĂ CAROL DAVILA,

TG-JIU care mi-a îndrumat paşii dezvăluindu-mi toate tainele materiilor predate de-a
lungul celor 3 ani de studiu, de la anatomie, forme farmaceutice, chimie, comunicare etc.
pregătindu-mă astfel pentru frumoasa meserie de asistent medical generalist.
Mulţumesc doamnei dirigintă Stoiciu Voichiţa pentru ajutorul şi sprijinul acordat în

efecturarea lucrării de diplomă şi pentru toate sfaturile şi învăţăturile date.
BIBLIOGRAFIE
1. Ansel d’Imeux M. – Generalites sur le mycoses
42
2. Băcanu C. – Observaţi asupra diagnosticului de laborator şi a
etiopatogeniei actinomicozei. Studiul unor suşe de Actinomyces patogene
izolate de la om. ( Areh. Roum. Path. Exp. Microbiol, 1960., 19. 2.
3. Bacilă E. – Investigaţii privind sensibilitatea la histoplasmină ,
Microbiologia (Buc.), 1960 , 3, 4, 361
4. Drouhet E.- Mycoses du coeur , Encycl. Med.-chir. 11 027-7 .11.1993,
Paris, 1993
5. Dumitrescu M., Moldoveanu N ., Nicolescu N.,- Un caz de
histoplasmoză , Viaţa med. ,1955 , 10, 85
6. Golăescu M., - Stadiul actual al terapiei micozelor profunde, Viaţa med.
1962, 9, 19, 1 111.
7. Golăescu M., - Aspecte actuale epidemiologice şi clinice ale micozelor
profunde , Med.internă, (Buc.) 1963, 15, 8, 911.
8. Golăescu M., Ioanesi I., Burcea H., Pavalache S.,- Cîteva aspecte
epidemiologice actuale ale candidozelor mucoaselor şi tegumentelor , Com.
U.S.S.M., Secţia de patologie infecţioasă, 1975.
9. Golăescu M., - Valoarea reacţiilor imunologice în diagnosticul şi
prognosticul micozelor profunde , Com. Acad., Ştiinţe medicale , Sesiunea
a- VI-a , 22-23 .I.1976
10. Tudorel Baicu, Tatiana Eugenia Șesan: Fitopatologie agricolă, Editura
Ceres, București, 1996, ISBN 973-40-0372-0
11. Golăescu M., Burcea H., Pavalache S., Paraschiv C. – Raportul
dintre activitatea in vitroo şi farmacocinetica antifungicelor actuale utilizate
în micozele profunde. Conf. Farmacol. , clin., Bucureşti , noiembrie , 1976.
12. Longhin S., - Tratamentul imunologic al infacţiilor cu dermatofiţi şi cu
Candida. Intern, Symp. Med. Mycol ., Bucureşti , septembrie, 1973 ( vol.
Rez, p. 155 ).
13. Mureşanu A., - Aspecte clinice şi morfopatologice ale histoplasmozei umane, în
legătură cu primele cazuri identificate în ţara noastră. , Med. Internă ( Bucureşti), 1956,
1. 76.
14. Planelies H., Haritonava A., - Fenomenele secundare ale antibioterapiei
infecţiilor bacteriene , Ed.medicală , Bucureşti , 1963.
43
15. Nicolescu N.- Aspecte radiologice în micozele pulmonare , Viaţa.med.,
1962, 13,707.
ANEXE
44
Anexa numărul 1: Micoza limbă
Anexa numărul 2 : Micoza piciorului
Anexa numărul 3 : Micoza capilară
45
Anexa numărul 4 : Micoza unghilor
Micoza numărul 5 : Micoza cutanată
46

Limbă

Micoze

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Micoze

Încărcat de

Drepturi de autor:

Cuprinsul lucrării de diplomă

Pielea este cel mai mare organ al nostru.

Micozele cutaneo-mucoase sunt afecţiuni superficiale sau profunde date de fungi.

Micozele superficiale sunt cauzate de fungii pluricelulari ( dermatofiţi) şi unicelulari (levuri), de

Micozele profunde sunt provocate , de regulă de fungi dimorfi care au ca proprietate

Există mai multe tipuri de micoze: bacterii, virusuri, paraziţi şi ciuperci.

Tipuri de infectii fungice

3. Infecţii fungice dermatofite

4. Infecţiile fungice sistemice ale sângelui şi plămânilor şi profunde ale ţesuturilor

Blastomicoza – este provocată de Blastomyces dermatitis, întâlnit în solul organic şi umed.

Coccidioidomicoza – este declanşată în principal de coccidioides immitis, care se găseşte în

Histoplasmoza – este determinată de histoplasma capsulatum şi afectează, de obicei, plămânii

Pneumonia cu pneumocystis – este declanşată de prezenţa pneumocystis jorveci (cunoscut

În ţara noastră se întâlnesc micozele interne cu răspândire general pe glob - candidoza,

Candidozele interne se localizează în : tubul digestiv, aparatele respirator, cardiovascular,

Candidozele aparatului digestiv

Ca şi în stomatita acndidozică, în agina candidozică diagnosticul îl precizează examenul

La examenul clinic al faringelui se văd depozitele cremoase albe-gălbui care la pronunţarea

Hepatita candidozică , extrem de rară , poate fi secundară unei angiocolite (colecistite)

Meningita candidozică se datorează localizării şi înmulţirii fungilor Candida pe foiţele

Aspergiloza generalizată apare la aceleaşi categorii de bolnavi ca şi bronhopneumonia acută,

În present şi în viitor , posibilităţile de tratament al acestei meningite deschid perspective mai

Actinomicoza umană , produsă de Actznomyces Israeli-microorganism bdominalry între fungi şi

Apare o inflamaţie, prurit ,scalare şi un disconfort sever la nivelul urechi.

Există numeroase afecţiuni asociate cu leziuni dermatologice similare celor induse cu

Semnele şi simptomele micozelor diferă în funcţie de localizare şi microorganismul implicat şi

În general , micozele superficiale au o evoluţie benignă şi trec frecvent neobservate de către

Cauzele micozei cutaneo-mucoase

 Superficială : infecţia ţesutului keratinizat ( unghi, păr), exemplu : ptiriazis versicolor,

Administrarea prelungită de antibiotice , de exemplu cu distrugerea inevitabilă a bacterilor

Existenţa în mediu a unor fungi şi sensibilitatea populaţiei la aceştia determină prelevanţa

Factori de risc pentru dezvoltarea unei infecţii micotice sunt :

 Administrarea medicamentelor care scad răspunsul imun : chimioterapice anti-neoplazice

Considerăm că micozele profunde nu trebuie privite ca boli deosebite şi rare, ci ca boli

Diagnosticul în micozele profunde trebuie deci, ca şi în celelalte boli infecţioase să se bazeze pe

 Diagnosticul trebuie precizat precoce, deoarece de aceasta va depinde posibilitatea de a

Explorările paraclinice în special cele radiologice şi endoscopice ajută şi în micoze la precizarea

Diagnosticul mai poate fi :

Prezenţa suspiciunii clinice de micoză necesită investigarea paraclinică a cazului.

SEROLOGIE-antigene, anticorpi fungici

Aceste teste au pricipalul dezavantaj de afi scumpe şi nu sunt întodeauna disponibile.

TESTE MOLECULARE- ADN, ARN fungic

Sunt momentan, teste rezervate cercetării.

Tratamentul biologic , specific şi nespecific practicat altădată în micoze a suferit o adevărată

Tratamentul biologic specific reprezintă imunoterapia , ce dezvoltă o acţiune desensibilizantă şi

Iniţial se tatonează reactivitatea organismului introducându-se intradermic 0,1 ml din diluţia

În general dozele desensibilizante sunt progresive ( 0,1-0.2-0,5 ml ), se injectează la interval de

Schemele nu sunt fixe, ci se aplică în raport cu reactivitatea individuală.

Rezultatele erau socotite eficiente.

Tratamentul etiologic al micozelor este cu medicamente antifungice. Acestea fie distrug

După localizarea infecţiei, acestea se pot administra:

Cum te tratezi cănd ai micoză ?

Cum eviţi recidivele ?

Recomandări de îngrijire în cazul micozelor

Loţiunile pe bază de plante au efecte sigure asupra ciupercilor pielii şi a transpiraţiei.

Dacă nu sunt tratatme , micozele pot fi foarte periculoase. Nu e de ajuns să ne scărpinăm, să ne

- membrii familiei dezvoltă brusc mâncărimi, care nu dispar în 3-4 zile

- apar semnele unei infecţii ale pielii .

Medici specialişti recomandaţi

-medicul de families au medical de medicină internă

DOMICILIU: Drăguţeşti, Jud. Gorj

ANTECEDENTE PERSONALE: nesimnificative

ALERGII: este alergică la produse din cauciuc

CONDIŢII DE VIAŢĂ: bună

COMPORTAMENT FAŢĂ DE MEDIU:acceptabile

DATA INTERNĂRI: 10.05.2015