TEST

1. HOTĂRÂREA JUDECĂTOREASCĂ
a). este actul final și de dispoziție al instanței judecătorești;
b). are forța probantă a unui înscris autentic;
c). produce efecte erga omnes.

2. HOTĂRÂREA JUDECĂTOREASCĂ
a). este obligatorie și produce efecte numai între părți și succesorii acestora;
b). este opozabilă oricărei terțe persoane până la proba contrară;
c). are putere executorie în condițiile legii.

3. HOTĂRÂREA JUDECĂTOREASCĂ
a). prin care se ia o măsură provizorie, nu are autoritate de lucru judecat asupra fondului;
b). ce statuează asupra unei excepții procesuale are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat
cu privire la chestiunea tranșată;
c). este executorie de drept când are ca obiect punerea sau ridicarea sigiliului ori facerea
inventarului.

4. CHELTUIELILE DE JUDECATĂ
a). constau în taxele judiciare de timbru, onorariile avocațiilor, ale experților și ale
specialiștilor numiți în domeniile strict specializate, în care nu există experți autorizați, sumele
cuvenite martorilor pentru deplasare și pierderile cauzate de necesitatea prezenței la proces,
cheltuielile de transport și, dacă este cazul, de cazare, precum și orice alte cheltuieli necesare
pentru buna desfășurare a procesului;
b). se acordă numai la cererea celui interesat;
c). se acordă la cererea părții care a câștigat procesul, dacă aceasta face dovada existenței și
întinderii lor (a cheltuielilor) cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei.

5. EXCEPȚIA AUTORITĂȚII DE LUCRU JUDECAT:

a). este o excepție de procedură, absolută și dirimantă;
b). poate fi invocată numai de părți în orice stare a procesului, chiar înaintea instanței de recurs;
c). este o excepție de fond, absolută și dilatorie.

6. CARE SUNT CELE TREI PĂRȚI DIN STRUCTURA UNEI HOTĂRÂRI JUDECĂTOREȘTI ?

Hotărârea judecătorească trebuie să îmbrace forma scrisă și să cuprindă elementele expres

prevăzute în art. 425 C. pr. civ., pe care legiuitorul le grupează în trei părți:
1. practicaua sau partea introductivă -se întocmește de grefier pe baza mențiunilor din caietul
de ședință;
2. considerentele -sau motivarea reprezintă opera judecatorului și cuprinde elementele:
obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților, expunerea situație de fapt reținută de instanța pe baza
probelor administrative, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția;
3. dispozitivul - soluția ce s-a pronunțat în cauză.
 7. CINE REDACTEAZĂ HOTĂRÂREA JUDECĂTOREASCĂ ? ÎN CE TERMEN ȘI SUB CE
SANCȚIUNE ?

Hotărârea se redactează de judecătorul care a soluționat procesul. Când în compunerea

completului de judecată intră și asistenți judiciari, președintele îl va putea desemna pe unul dintre
aceștia să redacteze hotărârea (art. 426 alin. (1) C. pr. civ). Dacă instanța a fost alcătuită din mai mulți
judecători, președintele va desemna pe unul dintre aceștia cu redactarea hotărârii, însă hotărârea
reprezintă, prin semnare opera întregului complet.
În cazul în care unul dintre judecători sau asistenți judiciari a rămas în minoritate la deliberare,
el își varedacta opinia separată, care va cuprinde expunerea considerentelor, soluția pe care a propus-o și
semnătura acestuia. De asemenea, judecătorul care este de acord cu soluția, dar pentru considerente
diferite, va redacta separat opinia concurentă.
Hotărârea se va redacta și se va semna în cel mult 30 de zile de la pronunțare. Opinia separată a
judecătorului rămas în minoritate, precum și, când este cazul, opinia concurentă se redactează și se
semnează în același termen.
Nerespectarea termenului de 30 de zile nu afectează valabilitatea hotărârii, ci poate să atragă, cel
mult, sancțiuni disciplinare pentru judecători.

8. COMUNICAREA HOTĂRÂRII JUDECĂTOREȘTI ESTE OBLIGATORIE SAU

FACULTATIVĂ ? PRECIZAȚI TITULARII COMUNICĂRII.

Comunicarea hotărârii judecătorești este obligatorie. Hotărârea se va comunica din oficiu părților
care au luat parte la proces, inclusiv procurorul dacă a participat la judecată.
De asemenea, hotărârea se comunică și instituțiilor și autorităților publice cu atribuții în legătură cu
executarea dispozițiilor pe care le conține hotărârea judecătorească.
Hotărârile definitive prin care s-a dispus efectuarea unei înscrieri în cartea funciară sau, după, caz, în
alte registre publice se vor comunica din oficiu și instituției sau autorității care ține acele registre.
Hotărârile definitive prin care s-a dispus anularea, în tot sau în parte, a unui act notarial se comunică
din oficiu, de îndată notarului public instrumentator, direct ori prin intermediul camerei notarilor
publici în circumscripția căreia funcționează.
Hotărârile definitive prin care instanța se pronunță în legătură cu prevererile cuprinse în Tratatul
privind funcționarea Uniunii Europene și în alte acte juridice ale Uniunii Europene se comunică, din
oficiu, chiar dacă nu sunt definitive, și autorităților sau instituției naționale cu atribuții de reglementare
în materie (art. 427 C. pr.civ.).

9. HOTĂRÂREA DATĂ ASUPRA SUSPENDĂRII JUDECĂRII PROCESULUI:

a). se numește sentință sau decizie;
b). se numește încheiere și poate fi atacată cu recurs, în mod separat;
c). dată de I.C.C.J. este definitivă.

10. DATA HOTĂRÂRII JUDECĂTOREȘTI:

a). este aceea la care minuta este pronunțată conform legii;
b). este data la care se redactează hotărârea judecătorească;
c). este data la care se semnează hotărârea judecătorească.
1. SUSPENDAREA VOLUNTARĂ A JUDECĂȚII SE DISPUNE:
a). când amândouă părțile o cer;
b). când niciuna dintre părți nu se prezintă la termenul de judecată, chiar dacă pârâtul
solicită expres judecarea în lipsă;
c). din oficiu atunci când instanța consideră necesară suplimentarea probatoriului.

2. DACĂ LA DATA ÎNREGISTRĂRII CERERII DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ,

UNA DINTRE PĂRȚI ERA DECEDATĂ:
a). instanța va dispune anularea cererii pentru lipsa capacității procesuale de folosință;
b). instanța va dispune amânarea cauzei în vederea indicării de către reclamant a
moștenitorilor pârâtului decedat;
c). instanța va dispune suspendarea de drept a cauzei.

3. ÎN IPOTEZA ÎN CARE PÂRÂTUL ERA DECEDAT LA DATA

INTRODUCERII CERERII DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ:
a). reclamantul poate solicita amânarea cauzei în vederea indicării moștenitorilor
pârâtului inițial, iar instanța va dispune în consecință;
b). instanța poate invoca din oficiu excepția de fond, absolută și peremptorie a lipsei
capacității procesuale de folosință a pârâtului, pe care o va admite, anulând acțiunea;
c). reclamantul are posibilitatea ca, până cel mai târziu la primul termen de judecată la
care este legal citat, să modifice cererea introductivă cu privire la partea chemată în
judecată, indicând pe moștenitorii pârâtului inițial.

4. JUDECATA CAUZEI SUSPENDATE CA URMARE A MANIFESTĂRII DE

VOINȚĂ A PĂRȚILOR:
a). reîncepe prin cererea de redeschidere a judecății formulată de una dintre părți;
b). poate reîncepe ca urmare a repunerii din oficiu a cauzei pe rol;
c). reîncepe ca urmare a formulării cererii de redeschidere în termen de cel mult 6 luni
de la data suspendării, altfel intervine perimarea cererii introductive.

5. SUNT SUPUSE TAXEI JUDICIARE DE TIMBRU:

a). cererile de repunere pe rol a cauzei, când suspendarea judecății se datorează
părților, cereri taxabile cu 50 % din taxa judiciară de timbru pentru cererea a cărei
soluționare a fost suspendată;
b). cererile de perimare (20 lei);
c). cererile prin care se solicit pronunțarea unei hotărâri de expedient (20 lei), precum și
cererile de suspendare a executării silite, inclusive a executării provizorii (50 lei).

6. PRIMAREA ORICĂREI CERERI DE REFORMARE SAU DE RETRACTARE:

 a). se constată din oficiu sau la cererea părții interesate printr-o hotărâre supusă
recursului în termen de 5 zile de la pronunțare;
b). nu afectează dreptul subiectiv civil;
c). operează împotriva oricărei persoane fizice sau juridice, inclusiv împotriva
incapabililor.

7. PERIMAREA
a). este o sancțiune procedurală ce intervine pentru nerespectarea termenului stabilit
de lege și o prezumție de desistare dedusă din faptul nestăruinței în judecată;
b). lipsește de efecte actele de procedură în ceea ce privește funcția procedurală a
acestora;
c). se răsfrânge asupra tuturor părților din proces, indiferent de poziția lor procesuală.

8. PERIMAREA
a). este reglementată prin norme de ordine privată;
b). poate fi invocată de instanță din oficiu, de procurorul care participă la judecată, de
partea interesată și de intervenientul voluntar;
c). poate fi invocată și pe cale de excepție, calificată ca fiind o excepție de procedură,
absolută și peremptorie.

1). ÎNDREPTAREA GREȘELILOR MATERIALE ÎNTR-O HOTĂRÂRE POATE

FI SOLICITATĂ DE PARTEA INTERESATĂ:
a). oricând;
b). și după desăvârșirea executării silite, dar nu mai înainte de împlinirea termenului de
prescripție a dreptului de a cere și obține executarea silită a hotărârii;
c). prin apelul sau recursul exercitat împotriva hotărârii în legătură cu care s-a formulat
cererea de îndreptare.

2). LĂMURIREA HOTĂRÂRII JUDECĂTOREȘTI

a). poate fi solicitată atât prin procedura reglementată de art. 443 C. pr. civ., cât și pe
calea contestației la titlu;
b). poate avea loc și din oficiu;
c). poate fi solicitată oricând și pentru neconcordanța dintre considerente și dispozitiv.

3). EXECUTAREA PROVIZORIE JUDECĂTOREASCĂ NU SE POATE

ÎNCUVIINȚA:
a). în materie de strămutare de hotare, desființarea de construcții, punerea sau
ridicarea de sigiliu ori facerea inventarului;
b). decât prin cerere scrisă formulată până la închiderea dezbaterilor;
 c). în cazul în care prin hotărâre se dispune radierea unui drept din cartea funciară.

4). ÎN CEEA CE PRIVEȘTE CHELTUIELILE DE JUDECATĂ:

a). fundamental acordării acestora îl constituie culpa procesuală;
b). acestea pot fi solicitate în cadrul procesului în care au fost efectuate, sau printr-o
cerere separată în termenul de prescripție de drept comun;
c). acestea trebuie dovedite de partea care le solicită (partea care a câștigat
procesul), altfel cererea de acordare a cheltuielilor se respinge ca neîntemeiată.

1. CE ÎNȚELEGEȚI PRIN SINTAGMA “LEGALITATEA CĂILOR DE

ATAC” ?
Căile de atac reprezintă mijloacele procedurale prin intermediul cărora părţile
interesate sau procurorul au posibilitatea de a solicita şi obţine desfiinţarea hotărârilor
judecătoreşti nelegale sau netemeinice. Legea este cea care recunoaste sau nu exercitarea unei
căi de atac, nu partile din proces sau judecatorul.
Recunoaşterea unor căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de lege constituie o
încălcare a principiului legalităţii şi al celui constituţional al egalităţii în faţa legii.
Conf art 457, alin (1) C.p.c - Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac
prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din
dispozitivul ei.
2. CARE SUNT SUBIECTELE CĂILOR DE ATAC ?
Conf art 458 C.p.c: Căile de atac pot fi exercitate numai de părțile aflate în proces
care justifică un interes, în afară de cazul în care, potrivit legii, acest drept îl au și
alte organe sau persoane.
În categoria părților sunt incluși reclamantul, pârâtul și intervenientul voluntar sau
forțat.
3. MĂSURILE DE ADMINISTRARE JUDICIARĂ POT FACE
OBIECTUL CĂILOR DE ATAC ?
Potrivit art 465 NCPC:
Măsurile de administrare judiciară nu pot face obiectul căilor de atac.

4. APELUL ȘI RECURSUL POT FI EXERCITATE CONCOMITENT ?

DAR RECURSUL ȘI CONTESTAȚIA ÎN ANULARE ?
Art. 459 alin(1) NCPC ne precizează că: apelul și recursul nu pot fi
exercitate concomitent, dar recursul și contestația în anulare da, potrivit art.
459 alin(3) NCPC.
Tema: Apelul: sesizarea instanței competente, termenul de exercitare a
apelului, judecarea apelului

1. TERMENUL DE APEL:
a) este de 30 de zile și curge, de regulă, de la comunicarea hotărârii;
b) împotriva ordonanței președințiale este de 5 zile și curge de la pronunțarea sau de la
comunicarea, după cum ordonanța președințială s-a dat cu citarea sau fără citarea părților;
c) împotriva încheierii date în procedura necontencioasă judiciară curge de la pronunțare,
în toate cazurile.

2. APELUL:
a) se depune, sub sancțiunea nulității, la instanța a cărei hotărâre se atacă;
b) se soluționează de instanța ierarhic superioară instanței a cărei hotărâre se atacă;
c) nu suspendă executarea hotărârii de primă instanță, decât în cazurile expres stabilite de
lege;
d) se depune sub sancțiunea decăderii, la instanța competentă să-l soluționeze.

3. HOTĂRÂREA DE EXPEDIENT:
a) nu are autoritate de lucru judecat;
b) poate fi atacată numai cu recurs, în termen de 30 de zile de la comunicare, numai
pentru motive procedurale;
c) este executorie din momentul pronunțării;
d) nu poate fi atacată, în principiu, pe calea revizuirii.

4. TRANZACȚIA JUDICIARĂ:
a) nu constituie titlu executoriu, atunci când este consemnată într-un înscris sub
semnătură privată;
b) constatată printr-o hotărâre judecătorească poate fi desființată prin acțiune în nulitate
sau acțiune în rezoluțiune ori reziliere;
c) anulată prin hotărâre judecătorească determină lipsirea de efecte a hotărârii de
expedient, caducitatea ei;
d) este inopozabilă reclamantului, în cazul admiterii acțiunii revocatorii sau în declararea
simulației împotriva tranzacției judiciare.

5. APELUL:
a) se perimă, dacă în termen de 6 luni de la suspendarea judecății acestuia nu se solicită
redeschiderea judecății;
 b) poate fi respins ca tardiv, ca inadmisibil, ca lipsit de interes, în urma admiterii unei
excepții procesuale;
c) se admite și se anulează hotărârea primei instanțe, în situația în care judecata în fața
acestei instanțe s-a făcut în lipsa părții care nu a fost legal citată.

6. PRECIZAȚI ELEMENTELE CARE CARACTERIZEAZĂ CALEA DE ATAC

NUMITĂ ,,RECURSUL”.
-extraordinară pentru că se exercită doar pentru motivele precizate expres de lege;
- de reformare pentru că se realizează controlul judiciar de către o instanță superioară
celei care a pronunțat hotărârea atacată;
- nedevolutivă pentru că nu se reia judecata fondului cauzei:
- nesuspensivă de executare;

7. CARE HOTĂRÂRI SUNT SUPUSE RECURSULUI ?

Sunt supuse recursului, Conform art. 483. alin (1) din Codul de proc. civ., hotărârile
date în apel, cele
date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de
lege.

8. MENȚIONAȚI, CU TITLU DE EXEMPLU, HOTĂRÂRILE PRONUNȚATE ÎN

APEL ÎN PRIVINȚA CĂRORA LEGIUITORUL SUPRIMĂ DREPTUL LA RECURS.
Conflictele de muncă și de asigurări sociale, cererile privind repararea prejudiciilor
provocate prin erori judiciare;
În materie de expropiere cererile cu valoare redusă, procedura evacuării din imobile
folosite sau ocupate fără drept.

9. ÎN CE CONSTĂ CAUZA RECURSULUI ?

Cauza recursului se află în nelegalitatea hotărârii atacate , adică greșelile care se
pretind a fi fost săvârșite în cursul judecății în fața instanței de fond și care se reflectă în
hotărârea atacată.

10. CARE ESTE TERMENUL DE DREPT COMUN DE EXERCITARE A

RECURSULUI ? DAR TERMENUL DE MOTIVARE A RECURSULUI ?
Termenul de drept comun de exercitare a recursului este de 30 de zile, aplicabil în
toate situațiile în care legiuitorul nu prevede altfel, adică nu stabilește un alt termen, în schimb
termenul de motivare a recursului curge în toate cazurile de la comunicarea hotărârii.

11. MENȚIONAȚI UNELE TERMENE DE RECURS SPECIALE.

 - Împotriva încheierii de suspendare și a celei de respingere a cererii de repunere pe rol,
se poate declara recurs pe toată durata suspendării cursului judecării procesului;
- În cazul hotărârii care constată perimarea fiind un termen de 5 zile de la pronunțare;
- În toate situațiile în care competența de primă instanță aparține curții de apel,
ordonanța preșidențială este supusă recursului, în termen de 5 zile de la pronunțare, dacă s-a dat
cu citarea părților, și de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea părților.

12. PRECIZAȚI INSTANȚA COMPETENTĂ SĂ SOLUȚIONEZE RECURSUL.

Înalta Curte de Casație și Justiție este instanța competentă să soluționeze recursul.

TEST ANUL IV (VI)

1. CONTESTAȚIA ÎN ANULARE ȘI REVIZIUREA POT FI EXERCITATE

CONCOMITENT ?
Legea nu stabileşte o ierarhie între exercitarea concomitenta a revizuirii şi contestaţiei în anulare, ci doar
plasează recursul pe o poziţie de întâietate în concurs cu oricare dintre ele; pe baza argumentelor deja arătate şi
având în vedere obiectul fiecăreia dintre acestea, apreciem că atunci când se exercită revizuirea împotriva unei
hotărâri de primă instanţă care nu este definitivă, nu numai că ar trebui soluţionată prioritar, în cazul în care
părţile întrunesc condiţiile de exercitare concomitentă a acestora, ci ar trebui chiar iniţiată înaintea contestaţiei
în anulare, întrucât contestaţia - fie că este specială [art. 503 alin. (2), al cărei obiect sunt doar hotărârile
instanţei de recurs], fie propriu-zisă [art. 503 alin. (1)] - are ca premisă existenţa unei hotărâri definitive, ceea ce
nu este obligatoriu în cazul revizuirii; prin urmare, ele ar putea fi exercitate concomitent numai dacă au ca
obiect o hotărâre definitivă sau a unei instanţe de recurs, dar partea este cea care trebuie să opteze pentru calea
extraordinară de atac care răspunde finalităţii urmărite, dacă motivele pe care se bazează şi pe care le invocă se
încadrează în cele limitativ prevăzute de lege pentru exercitarea fiecăreia dintre ele; ca atare, şi ordinea de
soluţionare a acestora va fi determinată de efectele pe care fiecare în parte le poate genera; totodată, vor trebui
respectate termenele procedurale pentru formularea acestor căi extraordinare de atac, limitativ prevăzute de lege
pentru exercitarea fiecăreia dintre ele; ca atare, şi ordinea de soluţionare a acestora va fi determinată de efectele
pe care fiecare în parte le poate genera; totodată, vor trebui respectate termenele procedurale pentru formularea
acestor căi extraordinare de atac.
2. ÎN CE TERMEN POATE FI EXERCITATĂ CONTESTAȚIA ÎN ANULARE ?
Art.506 alin(1) NCPC Contestația în anulare poate fi introdusă în termen de 15 zile de la data
comunicării hotărârii, dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas definitivă.
3. ÎN CAZUL CĂILOR DE ATAC DE RETRACTARE (CONTESTAȚIA ÎN ANULARE ȘI
REVIZUIREA ), PRIN CARE SE INVOCĂ MOTIVE CARE ATRAG COMPETENȚE
DIFERITE, OPEREAZĂ PROROGAREA DE COMPETENȚĂ ?
Căile de atac de retractare (contestaţia în anulare şi revizuirea) sunt acelea care se soluţionează chiar de
instanţa ce a pronunţat hotărârea atacată şi care vizează retragerea propriei hotărâri şi pronunţarea uneia legale.
Art.505 alin(2) NCPC In cazul in care se invoca motive care atrag competente diferite, nu opereaza prorogarea
competentei.
4. POTRIVIT JURISPRUDENȚEI, NU CONSTITUIE GREȘEALĂ MATERIALĂ, ÎN
SENSUL ART. 503 C.PR. CIV. ȘI, CA URMARE, CONTESTAȚIA ÎN ANULARE NU
ESTE ADMISIBILĂ DACĂ INSTANȚA DE RECURS:
a) apreciază eronat probele;
b) stabilește eronat situația de fapt;
c) dă o interpretare eronată anumitor prevederi legale;
d) anulează recursul ca netimbrat, deși recipisa de plată a taxelor de timbru se află la dosar.

5. REVIZUIREA UNEI HOTĂRÂRI ÎNTEMEIATE PE ART.509 ALIN.(1)PCT.5

C. PR. CIV. POATE FI CERUTĂ DACĂ:
a) înscrisul a existat la data pronunțării hotărârii atacate;
b) înscrisul nu a putut fi produs deoarece a fost reținut de partea potrivnică;
c) înscrisul nu exista la data pronunțării hotărârii atacate.