Sunteți pe pagina 1din 3

SEMINARUL 1 07 – 11.10.

2018

1. Tema seminarului – Procesul penal

În cadrul seminarului vom discuta aspectele generale privind procesul penal → structura
procesului penal (faze, etape, stadii procesuale), participanții în procesul penal și rolul acestora.
Fiind o abordare generală a procesului penal, vă voi desena o schemă a procesului penal, unde
vom delimita fiecare subdiviziune și vom plasa fiecare participant, în raport de rolul său.

2. Bibliografie:
- cursul 2018: pag. 1 – 11;
- CPP (fără a indica vreun capitol anume, având în vedere că vom face o prezentare generală).

3. Materiale:
Pentru a discuta aspectele generale privind procesul penal, vă anexez o speță, pe care trebuie
să o citiți, întrucât voi face referire la ea. Având în vedere că anul anterior ați studiat Drept penal
– Partea Generală și Criminologie, am ales o speță cu aspecte comune ambelor materii și vă invit
să folosiți cunoștințele dobândite până acum pentru a vă gândi: dacă era de condamnat, cât i-ați
fi dat, dacă organele judiciare ar fi trebuit să caute mai multe informații... ?

Prin rechizitoriul procurorului de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău din 21 decembrie


2005, inculpatul S.A. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de loviri sau vătămări
cauzatoare de moarte prevăzută în art. 183 C. pen. 1968, constând în aceea că, în seara de 31 martie
2005, a lovit-o pe soția sa - victima S.M. -, aceasta dezechilibrându-se și căzând pe plita încinsă a
sobei din locuință, de unde nu s-a mai ridicat, fiind în stare de inconștiență. Urmare a multiplelor
arsuri suferite, victima a decedat.
Din probele administrate în cursul urmăririi penale, parchetul a reținut că la 31 martie 2005,
inculpatul s-a întors la domiciliu, unde a găsit-o pe soția sa, în stare de ebrietate. Întrucât aceasta a
refuzat să-i coase o gaică la o pereche de pantaloni, inculpatul, enervat de atitudinea soției sale și
de faptul că, mai tot timpul, când se întorcea acasă o găsea în stare de ebrietate, a lovit-o cu palma
peste față, după care a aprins focul în bucătărie și a încălzit mâncarea. În timpul mesei, inculpatul
a observat-o pe soția sa că intenționează să-i coasă gaica de la pantaloni, dar constatând că aceasta
făcea eforturi pentru a introduce ața în act, l-a rugat pe fiul său S.C. să o ajute în efectuarea acestei
operațiuni, după care a plecat într-o altă cameră. Ulterior, discuțiile au continuat între martorul S.C.

1
și mama acestuia, S.M. Auzind scandalul, inculpatul a revenit în cameră și a lovit-o pe S.M. cu
palma peste față, agresiune ce a determinat dezechilibrarea victimei și căderea acesteia pe plita
încinsă a sobei din locuință, de unde nu s-a mai ridicat, fiind în stare de inconștiență. Urmare a
multiplelor arsuri suferite, victima a decedat.

În urma efectuării cercetării judecătorești, prima instanță a reținut o situație de fapt diferită de
cea expusă de parchet în rechizitoriu. Astfel, din declarațiile persoanelor audiate în cauză nu s-a
dovedit prezența inculpatului sau a martorului S.C. în camera unde se afla victima S.M., la
momentul incidentului în urma căruia a rezultat decesul acesteia.
Prima instanță a reținut că, pe tot acest interval de timp, de față la incidentul derulat între cei
doi soți s-au aflat fiul acestora S.C. și prietenul său D.A.
În jurul orelor 1900, cei doi tineri au plecat la un magazin din apropiere, iar când a revenit la
domiciliu, în jurul orelor 2000, martorul S.C. a găsit-o pe mama sa căzută pe plita încinsă, prezentând
multiple arsuri, astfel că l-a anunțat despre cele întâmplate pe tatăl său, care dormea în camera
alăturată. La inițiativa celor doi - tată și fiu - victima fost transportată la spital. La 10 aprilie 2005
starea de sănătate a victimei s-a agravat, survenind decesul.
Fiind audiat, inculpatul nu a recunoscut fapta reținută în actul de sesizare, susținând că din
momentul în care a plecat în camera alăturată să se uite la televizor și până când a fost trezit de fiul
său, care i-a relatat că a găsit-o pe S.M. căzută pe plita încinsă, nu știe ce s-a întâmplat cu aceasta.
În declarațiile date pe parcursul cercetărilor, martorul S.C. a confirmat versiunea tatălui său, în
sensul că, după ce acesta a plecat în camera alăturată, victima a continuat să consume băuturi
alcoolice. Martorul a mai precizat că după ce a plecat din locuință are convingerea că mama sa s-a
dus lângă sobă să se încălzească și, pe fondul consumului excesiv de băuturi alcoolice, coroborat
cu căldura din încăpere, probabil a ațipit și a căzut pe plită, variantă care, în opinia sa, este susținută
de poziția în care a fost găsită victima și de împrejurarea că la locul faptei a fost descoperită o sticlă
de băutură ce fusese ascunsă de aceasta.
Prima instanță a constatat că în cauză nu există probe directe sau indirecte, în sensul celor
reținute în actul de sesizare a instanței în sarcina inculpatului.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, procurorul a declarat apel, criticând-o sub aspectul
greșitei achitări a inculpatului pentru infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte.
Prin decizia nr. ...., instanța a respins apelul, menținând soluția de achitare. În motivare, a
reținut că probele nu au fost suficiente pentru a răsturna prezumția de nevinovăție de care
beneficiază inculpatul.
Faptul că inculpatul S.A. a fost inconsecvent în declarațiile date în fața organelor judiciare este
irelevant, întrucât, conform ...., inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție și nu este obligat

2
să-și dovedească nevinovăția. De asemenea, declarațiile inculpatului trebuie apreciate în raport de
ansamblul probelor existente în cauză.
Inculpatul nu a recunoscut niciodată că ar fi împins-o pe plită pe soția sa sau că în urma loviturii
pe care i-a aplicat-o cu dosul palmei aceasta ar fi căzut pe plita sobei, astfel cum a reținut procurorul.
Că evenimentele s-au derulat în modul prezentat de inculpat rezultă din declarațiile martorilor
S.C. și D.A., care au relatat că au asistat la discuția ce a avut loc între cei doi soți, generată de
atitudinea victimei, care a refuzat să-i coasă inculpatului o pereche de pantaloni și de faptul că se
afla sub influența băuturilor alcoolice; că deși inculpatul a lovit-o cu palma peste față, victima nu
s-a dezechilibrat în vreun mod, întrucât stătea pe scaun; că după acest incident, inculpatul a plecat
în camera alăturată și nu a revenit în camera în care se afla soția sa, până la plecarea celor doi
martori din locuință.
Pe parcursul cercetărilor au fost audiate mai multe persoane din comunitatea din care făceau
parte cei doi soți, precum și martora A.C. (mama victimei), care au confirmat starea perpetuă de
ebrietate a victimei, fapt care-l afecta pe inculpat și că, în mai multe rânduri, aceasta a fost salvată
de la moarte - determinată de consumul de alcool - de către soțul său.
Or, un asemenea comportament al inculpatului susține varianta acestuia, în sensul că nu a
împins victima pe plita sobei încinse și că numai starea de ebrietate în care aceasta s-a aflat a
determinat dezechilibrarea ei, cu consecința producerii multiplelor arsuri ce au condus la deces.
Susținerile inculpatului, în sensul că numai starea avansată de ebrietate în care victima s-a aflat
a fost cauza dezechilibrării acesteia și a căderii peste plita sobei, se coroborează cu concluziile
actului medico-legal întocmit în cauză.
În ceea ce privește expertiza privind detecția psihologică, efectuată la 27 mai 2005, care a
concluzionat că inculpatul a prezentat modificări ale stresului emoțional caracteristice
comportamentului simulat, aceasta nu poate constitui o probă certă care să formeze instanței
convingerea că inculpatul a săvârșit fapta, în condițiile în care nu se coroborează cu nicio altă probă
administrată în cauză.
Având în vedere că, la pronunțarea unei condamnări, instanța trebuie să-și întemeieze
convingerea vinovăției inculpatului pe bază de probe sigure, certe și întrucât în cauză probele în
acuzare nu au un caracter cert, nu sunt decisive sau sunt incomplete, lăsând loc unei nesiguranțe în
privința vinovăției inculpatului, se impune a se da eficiență regulii potrivit căreia „orice îndoială
este în favoarea inculpatului” (in dubio pro reo).
Față de considerentele ce preced, apelul procurorului a fost respins ca nefondat.

O săptămână excelentă!

S-ar putea să vă placă și