ÎN FAȚA SORȚII SUNTEM TOȚI VULNERABILI

TRIMITE PRIN SMS LA 8844 CUVÂNTUL SOARTA (2 € pe lună)

Și ajută un bolnav lăsat în afara sistemului să meargă la doctor www.fundatiareginamaria.ro
Nr. 40 (1600), anul XXXII
9 octombrie 2020
20 pagini
4 lei
www.viata-medicala.ro

Pământul este
o singură ţară,
iar oamenii
sunt cetăţenii ei.
Baha’u’llah

ACTUALITATE
Nobel pentru descoperirea
virusului hepatitei C

P
remiul Nobel
pentru Fiziologie
sau Medicină
le-a fost acordat anul
acesta cercetătorilor
Harvey J. Alter, Michael
Houghton și Charles M.
Rice, pentru contribuţia
lor esenţială care a
dus la descoperirea
virusului hepatitic C.
PAGINA 3
Incidenţa
dermatitei la nivel

20%
mondial: CAMPANIE
Vaccinarea
antigripală

3%
din populaţia pediatrică la copii
Școlarii și copiii care
merg la grădiniţă
au rol important în
dintre adulţi răspândirea gripei în
familie și comunitate.
Vaccinarea lor
antigripală ar rezolva
al doilea deziderat al acoperirea vaccinală
controlului optim al semnificativă a
epidemiilor de gripă. persoanelor cu risc
Primul constă în crescut. PAGINA 5

Medic în România
Nu am trăit
sentimentul de
neîncredere al

Dermatita
Paginile 10-11
oamenilor în
oameni așa cum
îl văd la noi.
Dr. Dinu Iuliu Dumitrașcu este chirurg estetician
și șef de lucrări în cadrul Catedrei de anatomie
a Universităţii de Medicină și Farmacie „Iuliu
Haţieganu” Cluj-Napoca. PAGINA 19

ATOPICĂ Tratament
și provocări
actuale

T
ratamentele locale, în Brănișteanu (UMF „Grigore T.
principal dermato­ Popa” Iași). Altfel, există risc de
corticoizii, ocupă un loc agravare a leziunilor. DIRECȚIONEAZĂ 3,5% DIN IMPOZITUL PE VENIT
PENTRU SĂNĂTATE ŞI EDUCAȚIE PÂNĂ PE 25 MAI.
Direcționează 3,5%
din impozit
www.fundatiareginamaria.ro

Nr. 14 (1574), anul XXXII

10 aprilie 2020
16 pagini
4 lei
www.viata-medicala.ro

Pământul este
ÎN FAȚA SORȚII SUNTEM TOȚI VULNERABILI
TRIMITE PRIN SMS LA 8844 CUVÂNTUL SOARTA (2 € pe lună)
Și ajută un bolnav lăsat în afara sistemului să meargă la doctor www.fundatiareginamaria.ro
Nr. 26 (1586), anul XXXII
3 iulie 2020
16 pagini
4 lei
www.viata-medicala.ro

Pământul este
DIRECȚIONEAZĂ 3,5% DIN IMPOZITUL PE VENIT
PENTRU SĂNĂTATE ŞI EDUCAȚIE PÂNĂ PE 30 IUNIE.
Direcționează 3,5%
din impozit
www.fundatiareginamaria.ro

Nr. 24 (1584), anul XXXII

19 iunie 2020
16 pagini
4 lei
www.viata-medicala.ro

Pământul este

Recomandarea medicului este ca

o singură ţară, o singură ţară,

important în tratarea
o singură ţară,
iar oamenii iar oamenii iar oamenii
sunt cetăţenii ei. sunt cetăţenii ei. sunt cetăţenii ei.
Baha’u’llah Baha’u’llah Baha’u’llah

Caravanele
De
Internaţionale MEDICINA
Medic în ALTFEL
OPINII
România Coliziunea Paradoxurile COVID-19
#DinRecunostinta
medicale, Gripă –
Prevenirea Caracteristicile nemaiîntâlnite ale SARS-CoV-2

ce

?
supraîncălzirii au determinat apariţia unor informaţii

imaginea sănătăţii
organismului contradictorii în lumea medicală, mai ales în ceea
COVID-19

rural
Supraîncălzirea organis-
ce privește tratarea infecţiei cu noul coronavirus.
mului ca urmare a purtării Între subiectele intens dezbătute se numără

din mediul
Asocierea dintre gripă și
COVID-19 ar putea avea
consecinţe letale. De aceea,
Urgenţele stomatologice rata de vaccinare anti-gripală
în starea de urgenţă trebuie să crească.
ne
prelungite de echipamente de utilizarea hidroxiclorochinei și a ibuprofenului
protecţie poate fi prevenită. în schemele terapeutice administrate
Vă prezentăm câteva dintre pacienţilor, dar și rolul „protector” al nicotinei
acestea, propuse de o echipă
în faţa COVID-19. PAGINA 5
de cercetători din Olanda.

sperie
PAGINA 2 PAGINA 16

dermatitei atopice. Întreruperea întreruperea dermato­corti­

Serviciile medicale stomatologice ACTUALITATE

sunt supuse unor constrângeri
severe în contextul actual. O
dramă pentru pacienţi este că
nu mai sunt deschise cabinetele
dentare private, iar acele cabinete
stomatologice din incinta unor
unităţi medicale au fost și ele
închise temporar. PAGINA 4
ACTUALITATE
Alergiile sezoniere
în pandemie
Populaţia se arată confuză
din cauza instalării precoce
a sezonului alergiilor.
În contextul actual, este
esenţială diferenţierea între
simptomatologia asociată
acestora și tabloul clinic generat
de COVID-19. Dacă pacienţii
”
Implantul Bolile hematologice
dentar este și pandemia
echivalentul Prof. dr. Daniel Coriu, șeful Secţiei de
Hematologie Clinică și Transplant
fundaţiei unei Medular de la Institutul Clinic Fundeni,
case. Nu o vede arată că în managementul bolilor
hematologice evitarea neutropeniei
nimeni, dar nu este un aspect esenţial. La unii pacienţi
se poate construi cu boli cronice grave este bine să se
în lipsa ei. amâne administrarea anumitor anticorpi
monoclonali. Chimioterapia la dozele
Dr. Avram Manea, asistent standard trebuie continuată. PAGINA 3
universitar la Facultatea
de medicină dentară din
Cluj-Napoca. PAGINA 15
Enzimoterapia
la domiciliu
OPINII Pacienţii cu boli lizozomale, precum bolile
Mai vreau Gaucher, Fabry sau Pompe, care au în
stomatologie după mod obișnuit o interacţiune constantă cu

lor nu se face niciodată brusc, iar coizilor să se facă după remiterea

Preţuiește
experimentează dispnee și
mialgii asemănătoare gripei,
ar trebui să ia în considerare
o afecţiune severă, inclusiv
mediul spitalicesc, au adresat un memoriu
pandemie? Ministerului Sănătăţii și Casei Naţionale de
Medicina dentară este Asigurări de Sănătate prin care solicită un
în schimbare. Iar cei mai
Prin ce se cadru legal pentru administrarea tratamentului

ceea ce ai
COVID-19. PAGINA 2 flexibili la adaptare sunt
perfuzabil la domiciliu. În lume există ţări

Ziua mondială a bolii

tinerii. În condiţiile în care
toţi absolvenţii acestui an, deosebește 5G care au rezolvat favorabil această problemă,

Parkinson o generaţie SARS-CoV-2, au

Persoanele cu boala Parkinson nu
sunt considerate momentan ca
fiind la risc extrem în cazul unei
infectări cu noul coronavirus. Spe-
cialiștii recomandă însă, continua-
rea medicaţiei antiparkinsoniene și
respectarea măsurilor generale de
fost afectaţi de lipsa practicii
de 3 sau 4G considerând benefică măsura.
PAGINA 10
clinice în studenţie, sunt ne-
cesare modificări legislative
Medicina m-a
care să ajute atât la obţinerea
de competenţe, cât și la reali-
ajutat enorm.
zarea unei educaţii sanitare
pentru populaţie PAGINA 6

F
izolare și igienă. PAGINA 6 Rucsandra Hurezeanu a devenit în

cât mai e
ultimii ani unul dintre cei mai
Avertismentele ondatorul REUNIUNI MEDICALE PAGINA 11 importanţi antreprenori în domeniul
COVID-19 proiectului dermatocosmeticii românești.
„Dacă nu înveţi cât ești tânăr, „Caravana Aderenţă și inerţie PAGINA 15

clinică la graniţa dintre

îţi vei petrece restul zilelor
plângându-te de eșecuri”, spune cu Medici”, dr.
Spre deosebire de generaţiile anterioare

pacientul nu trebuie să facă completă a leziunilor, gradual,

un vechi proverb chinezesc.
Mihai Ranete, vorbește
acă ai un ceas medicul roman pe vreme în ce privește măsurile de Recuperarea Actuala pandemie are
coloratură politică, economică despre importanţa caravanelor medicale,
specialităţi de antene, care sunt pasive, antenele 5G
elveţian, indicat de „război”. Lupta lor cu autoprotecţie pe care toţi medicală este
ar fi să-l folosești dușmanul nevăzut se poartă le-au învăţat în facultate, și
și culturală și ar trebui să
fie o lecţie pentru indivizi și mai ales că în ţara noastră există din Complianţa și aderenţa sunt sisteme active, care permit formarea
pacienţilor la terapiile
pentru reglarea în spitale mai mult sau mai pe care, ajungând în spitale, foarte ofertantă în comunităţi. PAGINA 7 luna mai cadrul legal necesar pentru prescrise sunt influenţate undelor electromagnetice și direcţionarea
celorlalte ceasuri, spune puţin organizate, cu circuite nu le-au mai găsit puse în toate bolile cronice. de o multitudine de factori.
doctorul Cristian Sever mai bine sau mai prost aplicare cu stricteţe. „Este Dr. Elena Luminiţa Sidenco
desfășurarea serviciilor medicale de Prin diferite strategii, lor spre telefoane. Iar asta ne sperie…
Oană în povestirea sa despre implementate, cu finanţare o lecţie fundamentală care acest fel. Acesta a mers în multe sate și medicul își poate determina PAGINILE 8-9

Galenus. Majoritatea cadrelor
medicale confruntate cu
epidemia de COVID-19 nu au
și instruire variabile.
Numărul cadrelor medicale
infectate în România trage
Suntem sau nu
susţine importanţa creării
trebuie însușită de întregul unui sistem de contacte pacienţii să urmeze terapiile
personal medical”, subliniază între specialiști, în comune ca medic voluntar și subliniază pe termen lung. În plus,
profesorul Sorin Rugină. că prăpastia dintre rural și urban este perioada pe care o traversăm evaluarea acestora fiind

în pericol?
beneficiul pacienţilor.
luxul alegerii pe care a făcut-o un semnal de alarmă și PAGINILE 7-10 PAGINA 15 a pus la încercare și mai efectuată preponderent la
foarte adâncă. PAGINILE 8-9 mult complianţa pacienţilor, distanţă.

pauză și apoi să reia tratamentul, prin reducerea numărului de

a atras atenţia prof. dr. Daciana aplicaţii.
2 VIA�A MEDICALĂ
9 octombrie 2020 l Nr. 40 Actualitate
VIAŢA MEDICALĂ
publicaţie săptămânală
Fondator Un miliard de persoane
nu au acces la ochelari
dr. MIHAIL MIHAILIDE
Director editorial
dr. LAURA DAVIDESCU
Redactor șef
DAN DUMITRU MIHALACHE Peste 2 miliarde
2,2 miliarde de persoane în special în ţările cu veni-
Redactori de persoane din au o deficienţă de vedere, turi mici sau medii, sunt
dr. MĂDĂLINA EUGENIA BADEA, lumea întreagă iar la peste 1 miliard din- printre principalii factori
dr. ROXANA DUMITRIU, au o deficienţă de tre acestea problema ar fi responsabili de creșterea
FLORENTINA IONESCU,
vedere, iar dintre putut fi prevenită sau încă numărului de persoane
CRISTINA GHIOCA,
DORINA NOVAC, dr. ALINA SIMACHE
acestea, cel puţin nu este tratată. Mai mult cu deficienţe de vedere.
1 miliard nu-și pot de atât, 2,6 miliarde de Miopia și retinopatia dia- Statisticile mai arată că ţinem cont de următoarele
Colaboratori permanenţi
oameni suferă de miopie, betică se vor afla printre există 1 miliard de persoa- recomandări: dietă sănă-
dr. RALUCA BULEA, corecta problemele
dintre care 277 milioane cele mai frecvente proble- ne care nu văd bine, deoa- toasă și echilibrată, greu-
prof. dr. RADU-SEPTIMIU CÂMPIAN, deoarece nu au acces au miopie forte. În plus, me de vedere în deceniile rece nu au acces la ochelari. tatea corporală în limite
dr. MONICA-EMILIA CHIRILĂ, C. CIOSU,
la ochelari. sunt milioane de oameni care vor urma. Retinopatia normale, limitarea consu-
prof. dr. ALEXANDRU VLAD CIUREA,
dr. RICHARD CONSTANTINESCU, cu afecţiuni oculare care diabetică este principala MĂSURI mului de alcool, controlul

dr. CAMELIA CRISTINA DIACONU,
dr. GABRIEL DIACONU,
prof. dr. DAN L. DUMITRAȘCU,
dr. RADU GOLOGAN,
dr. ALEXANDRA GUŢĂ,
dr. NICOLAE-IORDACHE IORDACHE,
dr. ALEXANDRA MIHAI, dr. GABRIELA
MIHĂILESCU, prof. dr. FLORIN
MIHĂLŢAN, dr. CORNELIA PARASCHIV,
dr. VIOREL PĂTRAȘCU,
acad. CONSTANTIN POPA,
PAULA ROMANESCU, CANDID STOICA,
dr. VLAD STROESCU, DEMOSTENE
ȘOFRON, dr. FLORINA VÎRNĂ
Grafică pagina 1
ANDREI POPESCU
A
nual, în cea de-a doua
zi de joi a lunii octom-
brie se marchează Ziua
Mondială a Vederii. Anul
acesta evenimentul a avut
loc în 8 octombrie, într-un
context influenţat de pan-
demia COVID-19, sloganul
fiind „Hope in Sight”. Pri-
ma ediţie a fost aniversată
în anul 1998, iar în Româ-
nia în anul 2016. Potrivit
datelor publicate de Agen-
ţia Internaţională de Pre-
venire a Orbirii, cel puţin
sporesc riscul de pierdere a
vederii, cum ar fi: degene-
rescenţa maculară, retino-
patia diabetică, glaucom,
stadiul avansat de miopie
forte.
RETINOPATIA
DIABETICĂ,
PRINCIPALA CAUZĂ
DE ORBIRE
Îmbătrânirea popu-
laţiei, evoluţia stilului de
viaţă și problemele de ac-
ces la îngrijirea oculară,
cauză de orbire la popula-
ţia cu vârstă între 20-65
ani, peste 146 milioane
de oameni având această
afecţiune. Tratamentele
oftalmologice nu pot vin-
deca retinopatia diabetică,
dar pot preveni, întârzia și
uneori chiar stopa evoluţia
bolii. Prevenirea orbirii
prin retinopatia diabetică
se face prin examen oftal-
mologic periodic, tratarea
corectă a diabetului și a
factorilor de risc asociaţi.
PREVENTIVE
Viciile de refracţie, ca-
taracta și glaucomul pot
să afecteze fiecare catego-
rie de vârstă. Diagnosticul
precoce al afecţiunilor de
vedere prin examene ocu-
lare regulate, respectarea
tratamentului oftalmo-
logic, menţinerea igienei
oculare şi un stil de viaţă
echilibrat sunt cele mai
bune metode pentru pre-
venirea pierderii vederii,
de aceea este important să
glicemiei și al tensiunii ar-
teriale, evitarea fumatului,
acesta crescând riscul de
degenerescenţă maculară,
cataracta și alte probleme
oculare ce pot afecta nervul
optic. O altă recomandare
constă în purtarea ochela-
rilor de soare cu filtre care
blochează până la 100%
din radiaţiile UVA și UVB
prezente în lumina solară.
Conf. dr. Mircea Filip,
președintele Societăţii
Române de Oftalmologie

Cinci decenii de școală

Tehnoredactare
GINA MANCIU
Corectură
VIOLETA MOCANU
EDITOR

Director general
dr. SIMONA MELNIC
Director vânzări
medicală craioveană
Odată cu începerea anului
universitar 2020-2021,
MIRCEA TOMESCU învăţământul cu profil
Marketing și Publicitate 
medical din Oltenia a
dr. MARIANA MINEA
Financiar-contabilitate
sărbătorit 50 de ani de
CORINA PUPEZESCU, MARIA STEMATE la înfiinţarea Facultăţii
Secretariat de Medicină din Craiova.
DANIELA RADU Momentul a fost marcat
Difuzare: printr-o serie de activităţi
BERTA ALEXE
Adresa: Green Gate,
desfășurate în Centrul
bd. Tudor Vladimirescu nr. 22, Multifuncţional din oraș.

etaj 11, sector 5, București
Telefon: 021.315.61.09;
Fax: 021.315.69.80;
Publicitate: 0729.729.737
E-mail: redactia@viata-medicala.ro
Website: www.viata-medicala.ro
ISSN 1220-5354
Tiparul executat de Deasign Print
ABONAMENTE
În perioada 1–20 a fiecărei luni, la toate
oficiile poștale din ţară, se pot încheia
abo­na­mente la „Viaţa Medicală” până la
sfârșitul anului 2020. În Catalogul de presă
al Poștei Române, „Viaţa Medicală”
figurează la Nr. 23078.
Abonamentele se pot încheia și direct
în redacţie, pe toată durata lunii, pentru o
perioadă de 1, 3, 6 sau 12 luni.
Titularii abonamentelor pe 12 luni
sunt creditaţi astfel:
– membrii Colegiului Medicilor
Stomatologi din România – 5 ore de EMC;
– membrii Colegiului Farmaciștilor din
România – 10 ore de EFC;
– membrii OBBCSSR – 7 credite FPC;
– membrii OAMGMAMR – 5 ore de EMC.
Detalii la tel.: 021.315.60.60, de luni
până vineri, orele 9–15, sau prin e-mail:
abonamente@viata-medicala.ro.
Conducerea săptămânalului
„Viaţa Medicală” respectă opiniile titularilor
de rubrică (persoane fizice sau juridice),
ale colaboratorilor ocazionali și ale
redactorilor săi, chiar dacă nu întotdeauna
și le însușește, câtă vreme acestea sunt
argumentate și exprimate
într-un limbaj decent.
I
nstituţia cu profil medical din
Craiova, aflată astăzi la 50 de
ani de existenţă, a funcţionat
timp de 28 de ani sub patro-
najul Universităţii din Craiova, iar
de 22 de ani este emblema acade-
mică a Universităţii de Medicină și
Farmacie din Cetatea Băniei. „As-
tăzi, UMF Craiova are în compo-
nenţa sa 4 facultăţi și 11 programe
de studii, cadre didactice de elită
și studenţi veniţi să înveţe aici din
toate colţurile lumii. (...) Are o bază
didactică de excepţie, o bibliotecă
impresionantă, centre de cercetare
performante, un centru de imagis-
tică de referinţă și este validată de
comunitatea știinţifică româneas-
că și de cea internaţională. Putem
afirma cu mândrie, și cu orgoliu tot-
odată, că obiectivele celor care au
contribuit la crearea unei tradiţii în
școala medicală oltenească au fost
atinse”, spune Dan Ionuţ Gheonea,
rectorul UMF Craiova.
Dacă înfiinţarea Facultăţii de
Medicină din Craiova este legată de
numele unor personalităţi precum
acad. Theodor Burghele, care poa-
te fi considerat părintele spiritual
al instituţiei sau prof. dr. Valeriu
Neștianu, primul decan al acestei
instituţii, maturizarea academică a
medicinei craiovene este legată de
Prof. dr. Dan Ionuţ Gheonea, rectorul UMF din Craiova, înmânând Premiul de excelenţă profesorului Tudorel Ciurea
numele prof. dr. Tudorel Ciurea –
șeful primei promoţii de absolvenţi
ai Facultăţii de Medicină, ultimul
decan al Facultăţii de Medicină din
Cadrul Universităţii din Craiova și
primul rector pe care l-a avut Uni-
versitatea de Medicină și Farmacie
din Craiova.
MOMENT ANIVERSAR CU
PREMIERI
La manifestarea care a mar-
cat cele cinci decenii de existen-
ţă a Facultăţii de Medicină din
Craiova au participat, pe lângă
cadrele didactice ale instituţiei,
membri ai Academiei Române,
rectori și prorectori ai Universi-
tăţilor de Medicină și Farmacie
din București, Iași, Târgu Mureș,
Timișoara și Chișinău, decani
ai Facultăţilor de Medicină din
centrele universitare, reprezen-
tanţi ai Ministerului Sănătăţii
și ai Ministerului Educaţiei și
Cercetării. Cadre didactice uni-
versitare, reprezentative pentru
învăţământul medical din Craiova
au primit distincţii de excelenţă
pentru întreaga activitate, pentru
rolul important pe care l-au avut în
formarea a mii de medici români.
Tot cu această ocazie festivă, acad.
Victor Voicu, vicepreședinte al
Academiei Române, a fost distins
cu titlul de Doctor Honoris Causa al
UMF din Craiova.
„Acest eveniment reprezintă
punctul culminant al unei jumătă-
ţi de secol care a marcat cu mare
succes progresul și implementarea
învăţământului medical superior
craiovean. Iată că după 50 de ani
de când Facultatea de Medicină
din Craiova și-a deschis pentru pri-
ma dată porţile, aceasta (...) este
cunoscută și recunoscută pe har-
ta școlilor de medicină de pe în-
treg mapamondul”, spune prof. dr.
Marius Ciurea, decanul Facultăţii
de Medicină din cadrul UMF Cra-
iova. Toate elementele importan-
te pentru istoria școlii medicale
craiovene, dar și pentru întreaga
comunitate din regiunea Oltenia,
sunt prezentate cu mare acurateţe
în monografia „50 de ani de învăţă-
mânt medical superior craiovean
– de la facultate la universitate”,
lucrare elaborată sub îndrumarea
prof. dr. Tudorel Ciurea și a di-
rectorului general administrativ
Mihai Caragea. Prefaţa aparţine
lect. univ. dr. Xenia Negrea, care
prezintă lucrarea ca pe „o contri-
buţie substanţială la scrierea is-
toriei învăţământului românesc,
dar și la configurarea identităţii
regionale (...). Cu instrumentele
istoriografiei, ale naratologiei, ale
sociologiei și antropologiei, echipa
de autori a reușit circumscrierea nu
doar a unei instituţii, ci a unui veri-
tabil program educaţional regional”.
Cristina Pîrlog
Actualitate
Eveniment în premieră pentru
Viaţa Medicală
Specialiștii din domeniul medical
sunt invitaţi să participe în
această toamnă la o manifestare
știinţifică organizată în colaborare
de Viaţa Medicală și MedicHub,
în perioada 13-14 noiembrie.
NOBEL
pentru descoperitorii
virusului hepatitei C
Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină le-a fost acordat
anul acesta cercetătorilor Harvey J. Alter, Michael Houghton și
Charles M. Rice, pentru contribuţia lor care a dus la descoperirea
virusului hepatitic C.
Î
n anii 1940 a devenit clară exis-
tenţa a două tipuri principale de
hepatită infecţioasă: hepatita cu
virus A, care se transmite prin
apă sau alimente contaminate, cu im-
pact redus pe termen lung asupra pa-
cientului, și hepatita care se transmite
prin sânge și alte fluide ale corpului.
Cea din urmă este responsabilă de apa-
riţia unor forme cronice, care pot evo-
lua către ciroză sau hepatocarcinom.
Din stânga, Harvey J. Alter, Michael Houghton și Charles M. Rice. Sursa - Rhoda Baer / National Institutes of Health, Richard Siemens
/ Universitatea din Alberta, John Minchillo / AP prin intermediul Associated Press.
Rata de morbiditate și mortalitate în
cazul hepatitelor cu transmitere pe
cale sanguină este ridicată.
Un agent infecţios necunoscut
În anii ’60, Baruch Blumberg a des-
coperit că hepatita posttransfuzională
era cauzată de un virus care a fost de-
numit virusul hepatitic B, Blumberg
primind premiul Nobel pentru această
descoperire în 1976. La scurt timp au
fost disponibile testele virale cu scop
diagnostic. Harvey J. Alter de la Institu-
tul Naţional de Sănătate din SUA studia
apariţia hepatitei la pacienţii cărora li
s-au administrat transfuzii de sânge.
Deși testarea pentru hepatită B a re-
dus semnificativ numărul de cazuri de
hepatită posttransfuzională, Alter îm-
preună cu colegii săi au observat per-
sistenţa unui număr semnificativ de
pacienţi care dezvoltau hepatită cro-
nică în urma transfuziei, aceștia fiind
negativi pentru virusurile hepatitice
A și B. De asemenea, au arătat că cim-
panzeii care primesc sânge de la acești
Desfășurate în mediul online,
Zilele Viaţa Medicală vor fi
organizate sub forma mai multor
miniconferinţe, fiecare cu durata
de 2-3 ore. Coordonată de prof. dr.
Viorel Jinga, rectorul UMF „Carol
pacienţi dezvoltă aceeași boală. Studii
ulterioare au demonstrat că la originea
ei stă un agent infecţios cu caracteristi-
cile unui virus, și astfel a fost definită o
nouă formă de hepatită virală, „non-A,
non-B”.
Identificarea VHC, un moment
decisiv
Identificarea virusului hepatitic C a
devenit o prioritate în lumea știinţifică.
Britanicul Michael Houghton a fost cel
care a izolat secvenţa genetică a acestui
virus. Împreună cu colegii săi, a izolat
fragmente de ADN din acizi nucleici
întâlniţi în sângele unui cimpanzeu
infectat. Majoritatea acestor fragmen-
te provin din genomul cimpanzeului,
însă cercetătorii au preconizat că o
parte dintre ele sunt derivate din viru-
sul neidentificat la acel moment.
Pornind de la ipoteza că anticorpii
împotriva virusului ar putea fi prezenţi
în sângele prelevat de la pacienţii dia-
gnosticaţi cu hepatită, cercetătorii au
folosit serul pacienţilor pentru a iden-
tifica fragmente de ADN viral clonat
ce codifică proteine virale. Analiza
acestor fragmente a dus la descoperi-
rea unei clone pozitive.
Cercetările ulterioare au arătat că
această clonă este derivată dintr-un
virus ARN nou ce aparţine familiei
Flaviviridae. Acesta a fost numit vi-
rusul hepatitic C. Prezenţa anticor-
pilor la pacienţi diagnosticaţi cu he-
patită cronică a implicat acest virus
Davila” București, reuniunea
medicală va aduce în discuţie
subiecte din domeniile hepato-
gastroenterologie, pneumologie,
pediatrie, cardiologie, diabet și
oncologie.
ca fiind agentul lipsă. Descoperirea
virusului C a fost un moment deci-
siv, însă oamenii de știinţă au con-
tinuat cercetările prin investigarea
capacităţii virusului de a se replica și
de a determina singur apariţia bolii.
Charles M. Rice, cercetător la Univer-
sitatea Washington din St. Louis, îm-
preună cu alte grupuri de cercetători
care lucrau cu virusuri ARN, au remar-
cat o regiune necaracterizată anterior,
aflată la sfârșitul genomului virusului
C, despre care au suspectat că ar avea
un rol important în replicarea virală.
Prin inginerie genetică, Rice a generat
o variantă ARN a virusului C în care
a inclus regiunea nou definită din ge-
nomul viral. După injectarea acestui
virus ARN în ficatul cimpanzeilor, me-
dicii l-au putut detecta în sânge și au
observat apariţia unor modificări pato-
logice la nivelul ficatului asemănătoare
cu cele identificate la pacienţii cu boală
hepatică cronică posttransfuzională. A
fost dovada finală că virusul denumit
hepatitic C este responsabil de acest
tip de hepatită posttransfuzională.
Semnificaţia descoperirii
Descoperirea virusului hepatitic C
de laureaţii premiului Nobel a fost o re-
alizare importantă în lupta împotriva
bolilor virale. Descoperirile lor au pus
bazele progresului ulterior, făcând po-
sibilă dezvoltarea unor teste de sânge
extrem de sensibile pentru acest virus,
precum și a medicamentelor antivirale
împotriva hepatitei C. Astfel, în ultimii
ani putem vorbi pentru prima dată în
istorie despre hepatita C ca despre o
boală vindecabilă.
Dr. Diana Andronache
VIA�A MEDICALĂ
9 octombrie 2020 l Nr. 40
3
De partea
majorităţii
A legerile pentru echipa
Colegiului Medicilor
din Municipiul București
s-au încheiat. Lipsit de ori-
ce substanţă, fără să fi făcut
campanie, întrucâtva din
obligaţia formalităţilor, can-
didaţii s-au opintit ca măcar
câţiva să îi aleagă. Și, din apro-
ximativ 15.000 de medici cu Dr. Gabriel Diaconu
drept de liberă practică, mai puţin de 10% și-au expri-
mat sufragiul. Vă veţi întreba de care parte a statisticii
mă aflu. N-am să vă mint. De partea majorităţii.
Formatul electoral, cât privește reprezentanţii
doctorilor în Colegiu, este învechit, mai puţin fiind în-
vestiţi practicanţii de medicină să-și exprime o voinţă
oarecare. Asta, de bună seamă, pentru că încă sunt ne-
clare menirea organizaţiei și rostul ei în vieţile noas-
tre. O regăsesc pe felicitarea aniversară, sau – mai nou
– prin mesajele plasate în context pandemic.
N-o critic. Ca să critic, ar trebui să treacă măcar un
prag relevant. Supără-se proaspăt aleșii, dar lanţul de
iubire le servește în principal universitarilor, care de
altfel s-au și prezentat la vot disproporţionat de mult
faţă de liberii practicieni. Nu de alta, dar în mediul cu
pricina instrumentele coerciţiei funcţionează un pic
mai abil.
Mă gândesc, în timp ce scriu aceste rânduri, că în
fiecare an ofer Colegiului o sumă de bani, ocazional o
brumă de expunere publică, și nu o singură dată am
pus umărul la o cauză oarecare. Nu-mi aduc aminte,
în afară de câteva e-mail-uri seci, să fi primit de ba-
nii aceia măcar o brumă de interes, de viziune a dor-
nicilor să urce treptele conducerii. Agregatul acesta
seamănă din ce în ce mai mult cu o enclavă a iniţia-
ţilor, mai degrabă decât cu un organism transparent
al cărui scop să fie propășirea și ocrotirea medicilor,
oriunde s-ar afla ei. Media de vârstă a conducătorilor
bate către în sus, ca și cum să ajungi acolo e o formă
de „honoris causa”, și nu un alt domeniu de zbatere.
Problemele medicilor sunt nenumărate, iar în contex-
tul pandemiei de COVID-19 s-au înmulţit. O spun din
nou, în ceea ce privește stabilimentul medical central,
mult prea des împăratul este gol.
Faceţi un pustiu de bine. Deschideţi porţile pentru
votul prin corespondenţă. Hai să facem pasul în seco-
lul XXI. E rușinos ca – până la urmă – președintele Co-
legiului Medicilor din Municipiul București să fi fost
ales cu un „spectaculos” număr de 451 de voturi. Din
1.300 de votanţi. Din 15.000 total cu drept de vot.
Vaccinarea
antigripală,
esenţială anul acesta
C ontextul epidemiologic actual atrage după sine,
acum mai mult decât oricând, necesitatea de
a crește acoperirea vaccinală la grupele de risc, au
atras atenţia, săptămâna aceasta, mai mulţi specia-
liști, într-o confe-
rinţă organizată
în mediul online.
Cu această ocazie
a fost lansată și
platforma edu-
caţională „Atlas
Gripal”. Aceasta
își propune să
ofere un conţinut
actualizat, bogat în informaţii medicale știinţifice
și să încurajeze publicul larg și părinţii să apeleze
la medic pentru a lua cea mai bună decizie privind
vaccinarea antigripală a copiilor și adolescenţilor.
„Este foarte important să ne vaccinăm, mai ales
în acest context special – trăim într-o pandemie în
care sistemul sanitar este expus și supus unei presi-
uni uriașe generate de pacienţii cu COVID, iar ceea
ce ne dorim să evităm este o povară suplimentară pe
care ar reprezenta-o pacienţii cu gripă”, a explicat
dr. Gindrovel Dumitra, coordonatorul Grupului de
Vaccinologie din cadrul SNMF.
Cristina Ghioca
4 VIA�A MEDICALĂ
9 octombrie 2020 l Nr. 40 Internaţionale Grupaj realizat de
dr. Alina Simache

Fumătorii pot dezvolta probleme

cardiovasculare în tinereţe
R aportul Organizaţiei Mondiale a Sănă­
tăţii (OMS), realizat în colaborare cu
World Heart Federation și University of
la generarea bolilor cardiovasculare. Pro­
dusele din tutun care nu arde sunt respon­
sabile de aproximativ 200.000 de decese
tutun asupra sănătăţii cardiovasculare și
beneficiile pentru sănătate asociate renun­
ţării la fumat, eșecul de a le oferi pacienţilor
Newcastle Australia, subliniază faptul că fu­ anual la nivel global, iar ţigările electronice servicii de sprijin pentru renunţarea la fu­
mătorii au risc crescut de evenimente cardio­ sunt asociate cu creșterea tensiunii arteriale mat ar putea fi considerat malpraxis sau ne­
vasculare acute la vârste tinere. S-a consta­ și risc semnificativ de boli cardiovasculare. glijenţă. Societăţile de cardiologie ar trebui
tat, de asemenea, că riscul este crescut și în să-și instruiască membrii în acest domeniu”,
cazul fumătorilor ocazionali precum și în ca­ EȘECUL CONSILIERII, CAZ DE a declarat dr. Eduardo Bianco, președintele
zul celor care fumează o singură ţigară pe zi. MALPRAXIS World Heart Federation Group. Conform
Fumatul contribuie la dezvoltarea În plus, s-a observat că toate tipurile de pro­ „Având în vedere nivelul curent de do­ OMS, în fiecare an, bolile coronariene cau­
duse ce conţin tutun sau nicotină contribuie vezi cu privire la impactul consumului de zează pierderea a 9,4 milioane de vieţi, fiind
bolilor cardiovasculare, indiferent
principala cauză de deces și dizabilitate la
dacă o persoană fumează în mod nivel global. Dintre acestea, aproximativ 1,9
constant sau ocazional, arată un Beneficiile pentru sănătate asociate milioane de decese (21%) sunt asociate con­
raport publicat de OMS, cu ocazia sumului de tutun. În Regiunea Europeană a
Zilei Mondiale a Inimii, celebrată renunţării la fumat OMS, în care 26% dintre adulţi sunt fumă­
anual pe 29 septembrie. Riscul - După 20 de minute, frecvenţa cardiacă și tensiunea arterială scad. tori, fiecare al cincilea deces de cauză coro­
este crescut chiar și în cazul - După 12 ore, nivelul monoxidului de cardon din sânge ajunge la normalitate. nariană a fost cauzat de consumul de tutun
- După 2-12 săptămâni, circulaţia se îmbunătăţește. în 2017, ducând la pierderea a 480.000 de
persoanelor care fumează doar o
- După 1 an, riscul de boli coronariene se înjumătăţește. vieţi.
ţigară pe zi. - După 15 ani, riscul de boli coronariene este similar cu cel al nefumătorilor.
ADVERTORIAL

EVENIMENT ÎN PREMIERĂ

Organizatori științifici Sub egida

CONGRESUL NAȚIONAL DE ONCOLOGIE

Provocările anului 2020 în oncologie
15 -17 octombrie 2020
CONGRES VIRTUAL pe SANATATEA.ONLINE

Ediția 2020 a Congresului Național de Oncologie. Cel mai amplu

program științific! Cei mai mulți speakeri străini invitați!
În 2020, profesioniștii din Oncologia românească și-au unit forțele
și cele trei mari societăți științifice relevante din domeniu, respec-
tiv Societatea Națională d e Oncologie Medicală d in România,
Societatea Română de Radioterapie și Societatea Română de
Radioterapie și Oncologie Medicală, au hotărât realizarea împre-

Caz rar de scurgere nazală

ună a Congresului Național de Oncologie.
Având în vedere contextul epidemiologic, Congresul Național de
Oncologie se va desfășura EXCLUSIV în spațiul virtual, pe platfor-
ma https://Sanatatea.ONLINE , în perioada 15-17 octombrie.

după testarea pentru COVID-19

Reputați profesioniști din Oncologia internațională, mulți dintre
ei speakeri și în cadrul congreselor internaționale de prestigiu
din domeniu, vor susține prezentări științifice la ediția 2020 a
Congresului Național de Oncologie.
„Ediția din acest an a Congresului reprezintă o premieră din mai
multe puncte de vedere: un eveniment științific la nivel național în Primul caz de scurgere nazală iatrogenă de LCR cauzată de Pacienta a fost internată, fiindu-i
Oncologie cu participare internațională extinsă, realizat în spațiul recoltarea inadecvată a probelor pentru testarea COVID-19, prin efectuată o intervenţie chirurgicală
virtual, multe sesiuni în premieră și un program științific structurat utilizarea unui tampon nazal, a fost raportat în premieră într-o endoscopică de reparare a fistului LCR.
pe tipologii de cancer, pentru a le oferi participanților noutățile
prezentare de caz publicată recent.

D
științifice de la nivel internațional din domeniul oncologiei. O altă EVENIMENTUL AR FI PUTUT
premieră este că am reușit inițierea unui demers educațional FI EVITAT
medical unic cu toți actorii importanți din domeniul societăților in cauza recoltării inadecva­ fotofobie. Gustul LCR poate fi sărat sau
științifice cu interes în oncologie. Managementul afecțiunilor te a probelor pentru testarea poate fi perceput drept metalic, con­ „Hipertensiunea intracraniană
oncologice înseamnă și o abordare pluridisciplinară, o abordare COVID-19, prin utilizarea form precizării făcute pentru Medsca- idio­patică reprezintă un factor de risc
bazată pe dovezi științifice și sper ca medicii români implicați să unui tampon nazal, la o pa­ pe Medical News de autorul senior al pentru formarea meningocelului, iar
găsească la acest eveniment plus valoarea pe care ulterior să o cientă cu encefalocel neidentificat an­ prezentării de caz, dr. Jarrett E. Walsh, această pacientă avea un defect de bază
poată transfera în îngrijirea pacienților. România are nevoie de o
terior, s-a produs un caz rar de scurgere de la University of Iowa Hospitals and de craniu nediagnosticat (...) prezent pe
voce unitară în domeniul științific al Oncologiei, iar anul acesta,
cu o voce unitară invităm medicii interesați la Congresul Național nazală de LCR (lichid cefalorahidian). Clinics. „În asociere cu scurgerea fluidu­ examinările imagistice încă din 2017
de Oncologie ediția 2020“, a declarat Conf. Dr. Dana Lucia „Acest caz de scurgere de LCR iatroge­ lui, [pacienţii] pot avea cefalee, iar în ca­ (...). De aceea, considerăm că tamponul
Stănculeanu, președintele Societății Naționale de Oncologie nă (...) ilustrează faptul că intervenţiile zurile severe, scurgerile LCR pot condu­ nazal nu a lezat baza craniului, ci mai
Medicală din România. chirurgicale anterioare sau afecţiunile ce la meningită deoarece bacteriile de degrabă testul invaziv a cauzat trauma
„Din copilărie știm că unde-s doi puterea crește. Acum suntem care afectează anatomia normală naza­ la nivelul nasului pot ajunge în creier”, pe baza encefalocelului preexistent al
trei. Trei societăți științifice care doresc să realizeze un proiect lă ar putea crește riscul de efecte adver­ a explicat dr. Walsh. Pacienta fusese tes­ pacientei”, sunt de părere autorii pre­
educațional de referință pentru Oncologia românească și prezen-
tarea în cadrul evenimentului a celor mai importante și relevante se asociate cu testarea nazală pentru pa­ tată recent pentru COVID-19, urmând zentărilor de caz. „Aceasta este o situa­
informații științifice din domeniu. Programul științific este unul togeni respiratori, inclusiv COVID-19. să efectueze o intervenţie chirurgicală ţie unică, în care, indubitabil, pacienta
complex, ce va fi structurat pe parcursul a trei zile, ce va include Ar trebui să fie luate în considerare me­ electivă pentru repararea unei hernii. avea o afecţiune preexistentă care a
atât prezentări state of the art, cât și perspective asupra abordării tode alternative pentru screeningul na­ Antecedentele personale patologice ale predispus-o la generarea scurgerii LCR
clinice, dar nu vor lipsi sesiunile poster și prezentarea celor mai zal la pacienţii cu defecte de bază de cra­ acesteia includeau hipertensiunea idio­ (...). Cel mai probabil, encefalocelul
noi terapii pentru tratamentul afecțiunilor oncologice“, a declarat
Șef Lucr. Dr. Claudia Burz, președintele Societății Române de niu cunoscute, cu istoric de intervenţii patică intracraniană și înlăturarea unor umplut cu LCR a fost lezat din cauza
Radioterapie și Oncologie Medicală. chirurgicale de sinusuri oriu de bază de polipi nazali în urmă cu 20 de ani. Simp­ utilizării inadecvate a tamponului na­
„Este important că avem un eveniment unic și unitar de onco- craniu sau afecţiuni predispozante pen­ tomele au apărut la scurt timp după re­ zal”, susţine dr. Walsh. Pentru evitarea
logie, unde specialiștii în radioterapie își vor putea găsi tematici tru erodarea bazei craniului”, susţine dr. coltarea probelor pentru test. Rinoreea acestor evenimente, specialistul suge­
de interes. Cu toții știm și vedem cât de important este domeniul Christopher Blake Sullivan, unul dintre a fost identificată în cadrul examenului rează utilizarea tamponului nazal „pa­
radioterapiei în managementul afecțiunilor oncologice și sunt autorii prezentării de caz publicate în fizic, iar ulterior, o masă a fost observată ralel și de-a lungul podelei fosei nazale,
convinsă că la ediția din acest an, colegii mei vor prezenta și vor JAMA Otolaryngology-Head and Neck la nivelul meatului nazal mijlociu drept evitând baza craniului”. „Clinicienii ar
audia prezentări științifice ce vor reprezenta informații științifice
relevante pentru practica medicală curentă“, a declarat Prof. Dr. Surgery. prin intermediul nazofaringoscopiei. trebui să respecte modalităţile adecvate
Rodica Anghel, președintele Societății Române de Radioterapie. Testarea scurgerii nazale a fost pozitivă de testare și ar trebui să conștientizeze
Înscrierile la Congresul Național de Oncologie sunt deschise pen- EFECTELE SECUNDARE pentru β2-transferină. Examinările CT faptul că anumite persoane ar putea
tru medicii, asistenții și fizicienii aflați în targetul evenimentului ALE SCURGERII NAZALE și IRM au dezvăluit „un encefalocel de avea risc crescut de leziuni accidentale”,
la adresa: https://sanatatea.online/congresoncologie2020/ Pacienta era o femeie în jur de 40 1,8 cm”, conform autorilor prezentării a conchis dr. Walsh.
Management eveniment de ani, la care s-a constatat apariţia de caz. Deși formaţiunea fusese iden­ Bibliografie
1. First Report of CSF Leak After COVID-19 Nasal Swab Testing-
rinoreei clare de la nivelul orificiului tificată încă din 2017 pe CT, aceasta Medscape-Oct01, 2020.
2. Sullivan CB, Schwalje AT, Jensen M, et al. Cerebrospinal Fluid
narinar drept, asociind gust metalic, fusese descrisă drept „afectarea sinu­ Leak After Nasal Swab Testing for Coronavirus Disease 2019. JAMA

ÎN PREMIERĂ: 3 societăți științifice - o singură manifestare de referință! cefalee, rigiditatea cefei, vărsături și surilor paranazale, dar nu encefalocel”. Otolaryngol Head Neck Surg. Published online October 01, 2020.
doi:10.1001/jamaoto.2020.3579
Campanie
Vaccinarea
antigripală
Unele ţări
și-au orientat
strategiile de
prevenire și
control ale gripei
la copii
spre o acoperire
vaccinală
antigripală
semnificativă la
copii. În România,
vaccinarea
copiilor a cam
trecut în plan
secund sau chiar
mai jos.
R
olul copiilor de vârstă
școlară și preșcolară (cei
din instituţii educaţio-
nale cu program scurt)
în răspândirea gripei în familie și
comunitate este bine cunoscut de
specialiști. Însă controlul răspândi-
rii trebuie susţinut și de o evaluare
a impactului medical și a aspectu-
lui cost-beneficiu, factori pe care îi
presupune o imunizare de masă la
aceste categorii populaţionale.
Situaţia în SUA
O serie de studii efectuate mai
ales în SUA au evidenţiat la copiii
mici sănătoși un risc crescut de îm-
bolnăvire severă, complicaţii și de-
ces, care justifică în final vaccinarea
în totalitate a copiilor cu vârste între
6 și 23 de luni. Specialiștii ameri-
cani au mers mai departe și au reco-
mandat vaccinarea tuturor copiilor
până la 5 ani, deși riscul este mai
scăzut între 3 și 5 ani, dar analiza
cost-beneficiu este net în favoarea
unei imunizări în masă și la această
grupă de vârstă (fig. 1). Din sezonul
2008-2009 s-a început în SUA o ac-
ţiune de creștere a acoperirii vacci-
nale la cei cu vârste de 6-18 ani, care
se speră să ajungă în următorii ani
la 100% (fig. 2). Se realizează astfel
al doilea deziderat al controlului op-
tim al epidemiilor de gripă, și anu-
me imunizarea persoanelor cu rolul
cel mai important în răspândirea
gripei, primul deziderat fiind aco-
perirea vaccinală semnificativă a
persoanelor cu risc crescut. În SUA
se vaccinează toţi copiii cu vârste
de 6 luni-8 ani, iar pentru sezonul
2020-2021 se preconizează ca nu-
mărul total al vaccinărilor antigri-
pale sezoniere în această ţară să fie
de 195 de milioane (58,8% din popu-
laţie) sau chiar mai mult dacă se va
aplica ultima recomandare a ACIP
(Advisory Committee on Immunisa-
tion Practices) de a se începe vacci-
narea tuturor persoanelor cu vârste
peste 6 luni, ceea ce devine o strategie
denumită „vaccinarea universală”.
Recomandări pentru
România
În România se pare că vacci-
narea copiilor a trecut în planul al
doilea sau chiar al treilea (este infi-
mă), deși există și copii cu boli aso-
ciate care implică un risc major de
complicaţii și uneori de deces. Exis-
tă o reticenţă a medicilor pediatri,
dar mai ales a părinţilor de a-și vac-
cina copiii mici (6 luni-5 ani) sănă-
toși, deși avem la nivel naţional date
care evidenţiază rate mari de îm-
bolnăvire, complicaţii și deces, ceea
ce ar putea argumenta suficient
această imunizare.
Fig. 1. Costurile cazurilor de gripă sezonieră la copii în SUA (după Kristin L.
Nichol)
Fig. 2. Vaccinarea antigripală la copii și adolescenţi în SUA
Fig. 3. Costurile cazurilor de gripă
În timpul sezonului rece se
înregistrează un număr mare de
îmbolnăviri (posibile gripe) în
rândul copiilor care frecventează
grădiniţele și creșele și nu puţini
dintre aceștia fac complicaţii otice
și pulmonare care necesită une-
ori spitalizare. Trebuie menţionat
că acești copii, mai ales școlari și
preșcolari, au și un potenţial cres-
cut de răspândire a gripei în fami-
lie, unde pot fi contacţi cu persoane
în vârstă, cu bolnavi cronici pre-
cum și cu gravide, dar nu trebuie
uitate nici costurile directe și indi-
recte care decurg din managemen-
tul îmbolnăvirii acestora. Credem
că un pas important în controlul
gripei la copii ar fi vaccinarea copii-
lor mici din colectivităţi, care poate
fi susţinută prin reducerea cheltu-
ielilor legate de îmbolnăviri, com-
plicaţii și internări. Ar fi de dorit o
promovare activă din partea medi-
cilor de familie și pediatri care să
recomande vaccinarea antigripală
a copiilor mici de la prima infecţie
respiratorie apărută în sezon (după
vindecarea acesteia), fie în ambu-
latoriu, fie la externarea din spital.
Fiind la început, o asemenea abor-
dare va necesita un efort deosebit,
dar în același context copiii mici
cu risc crescut (boli cronice etc.)
trebuie vaccinaţi în totalitate.
Un al doilea pas în creșterea
vaccinărilor la copii ar putea fi
compensarea vaccinului gripal
prin Casa Naţională de Asigurări
de Sănătate, pentru că tot ea supor-
tă costurile tratamentului cazuri-
lor din ambulatoriu și internate în
spital, dar și plata, unde este ca-
zul, a alocaţiilor pentru îngrijirea
copiilor bolnavi.
O gripă costă mai mult decât
un vaccin
Un fapt este sigur, o gripă cos-
tă mai mult decât un vaccin și
această afirmaţie este susţinută de
numeroase studii, inclusiv de un
studiu efectuat în România în anul
2016, care arată următoarele:
1. Costurile profilaxiei și tratamen-
tului gripei:
a. Vaccin gripal injectabil = 45 de
lei = 10 euro
b. Terapie antivirală (5 zile)
- copii >12 ani, adolescenţi, adulţi =
75 de lei (16,6 euro)
- copii <12 ani = 46,6 lei (10,35
euro)
2. Costurile tratamentului cazuri-
lor individuale de gripă pe forme
clinice și grupe de vârstă. (fig. 3)
Medicii de familie și pedia-
tri vor avea însă și un alt obstacol
foarte greu de depășit, și anume
reticenţa sau chiar opoziţia unor
VIA�A MEDICALĂ
9 octombrie 2020 l Nr. 40
5
părinţi care continuă să considere
că vaccinul este reactogen (chiar
periculos), ineficient și foarte
scump. Credem că autoritatea și
experienţa medicilor practici-
eni vor convinge mai mult decât
orice studiu că gripa este o boală
severă și că vaccinarea antigri-
pală este cea mai bună metodă de
diminuare a complicaţiilor, inter-
nărilor și deceselor provocate de
epidemiile de gripă.
În ultima perioadă s-a înregis-
trat și în România un vaccin gripal
viu atenuat cu administrare prin in-
stilaţii sau spray intranazal, care se
poate folosi la imunizarea copiilor
cu vârste de 2 ani și mai mari, dar
și a adolescenţilor până la vârsta de
18 ani. Folosirea acestui vaccin va
rezolva și refuzul unor copii, dar și
al unor părinţi de a face imunizare
cu preparate injectabile. Sperăm că
acest mod de administrare a vacci-
nului gripal va contribui la crește-
rea acoperirii vaccinale antigripa-
le la copiii din România. Însă este
foarte important să nu se uite că
indicaţia de vaccinare antigripală
a copiilor trebuie făcută de medicii
de familie și/sau medicii pediatri.
Situaţia ultimilor patru ani
în ţara noastră
Se remarcă o scădere dramatică
a numărului de vaccinări antigripa-
le în ultimii patru ani, cu scăderea
concomitentă a acoperirii vaccinale
a principalelor grupe de mare risc
până la niveluri critice:
Vaccinări la copii (0-14 ani) –
număr copii 0-14 ani: 2.976.977; nu-
măr vaccinări: 5.643 (0,18%).
Număr copii instituţionalizaţi
(0-14 ani) – 80.792; număr vacci-
nări: 7.436 (9,20%).
Vaccinări la copii cu risc cres-
cut – număr copii cu risc crescut:
49.124; număr vaccinări: 5.643
(11,5%).
Persoane cu boli cronice asoci-
ate – persoane 15-64 de ani și peste:
2.916.464; număr vaccinări: 124.199
(4,25%).
Gravide: 67.522; număr vacci-
nări: 1.014 (1,5%).
Persoane peste 65 de ani:
3.298.237; număr vaccinări:
268.426 (8,13%).
Dr. Viorel Alexandrescu
Bibliografia este disponibilă pe www.viata-medicala.ro
6 VIA�A MEDICALĂ
9 octombrie 2020 l Nr. 40 Opinii
CMSR

Calitate, necesitate,
oportunitate în actul
medical a calificativelor și clasamentelor
de calitate pentru actul medical.
Fără a nominaliza astfel de institu-
ţii și acte normative, trebuie spus
că acestea nu pot și nu vor putea
înlocui gradul de satisfacţie al pa-
Prof. dr. cienţilor faţă de actele medicale și
Radu faţă de furnizorii de servicii medi-
Septimiu cale. Pandemia a complicat și mai
Câmpian, mult lucrurile. Standardele artifi-
vicepreședinte ciale, dar apreciate ca obiective de
CMSR unele autorităţi, nu sunt adaptate
temă a încins spiritele în ultimii
doi ani și starea actuală din sistem
susţine unele opinii ale contesta-
tarilor. Medicii stomatologi sunt
interesaţi de calitatea actului me-
dical, fiind activi pe o piaţă liberă
de servicii medicale în condiţii
concurenţiale. Feedbackul primit
de la pacienţi demonstrează cât
se poate de obiectiv calitatea tra-
tamentelor stomatologice primite.
Itemi noi s-au impus ca prioritari
de actele normative în vigoare tre-
buie respectate. Recent, Consiliul
Naţional al Colegiului Medicilor
Stomatologi din România a ana-
lizat contextul social și economic
actual și a apreciat că nu este ne-
cesară introducerea de măsuri și
proceduri suplimentare în activi-
tatea cabinetelor stomatologice,
dar actualele măsuri de precauţie
trebuie respectate în continuare.
Fără a fi definită ca activitate obli-
descurajeze testările. Îngrijorarea
medicilor stomatologi este cât se
poate de normală având în vedere
riscul de infectare la care sunt ex-
puși. Medicina dentară fiind un do-
meniu de servicii medicale aproape
exclusiv privat, personalul medical
nu beneficiază de vreun spor sa-
larial compensator pentru riscul
suplimentar suportat. Testările și
vaccinările aplicate medicilor sto-
matologi sunt măsuri care pot adu-

Î
n stomatologie, cea mai bună
carte de vizită a unui me-
dic stomatolog o reprezintă
aprecierile laudative ale pa-
cienţilor. Un pacient mulţumit îi
va aduce medicului respectiv paci-
enţi noi care sunt în căutarea unui
doctor bun. Cu toate acestea, au
fost inventate criterii de acordare
la condiţiile actuale. Premisele
calităţii în sănătate s-au schimbat.
Calitatea actului medical înseam-
nă și calitatea sistemului de sănă-
tate. Medicina dentară face parte
din sistemul de sănătate.
Atestarea formală a calităţii nu
cred că poate fi garanţia calităţii
actului medical, cel puţin în dome-
niul medicinei dentare. Această
și siguranţa pacienţilor este esen-
ţială, acum mai mult ca niciodată,
din cauza riscului de infectare cu
SARS-CoV-2.
Suntem bucuroși că în medi-
cina dentară nu este aplicată di-
hotomia de unităţi COVID-19 și
unităţi non-COVID-19. Evident,
riscul de contaminare persistă și
măsurile de protecţie prevăzute
gatorie, vaccinarea antigripală a
medicilor stomatologi și a perso-
nalului medical din domeniu ar
trebui să se efectueze cu susţinerea
autorităţilor competente.
Medicii stomatologi sunt tot
mai interesaţi acum și de asigu-
rarea unui acces facil la testarea
pentru SARS-CoV-2. Autorităţi-
le nu trebuie să limiteze sau să
ce reale beneficii populaţiei și oferă
un plus de siguranţă și eficienţă în
ceea ce privește combaterea și limi-
tarea îmbolnăvirilor cu noul coro-
navirus. Astfel de aspecte concrete
în organizarea și desfășurarea actu-
lui medical sunt dimensiuni noi ale
calităţii actului medical și am dori
să fie considerate ca atare pentru a
fi implementate.

Educaţie, autoeducaţie și logoreea

pseudoștiinţifică „E ușor a scrie versuri când nimic nu ai a spune…”

ţesuturile sunt „injurate”, textele „adresează”,
articolele sunt „submise”, ghidurile sunt „da-
unlodate”, iar medicamentele se caracterizea-
ză prin „bio­avabilitate”. Lista ar putea fi mult
mai lungă, călcând peste sfânta recomandare
a lui Densusianu: traduceţi ce nu există în
limbă.
Dincolo de limbaj, vorbim despre de toa-
te, indiferent că expertiza există sau nu, pe
principiul unui hâtru coleg din Facultate –
„cărţi din cărţi se face, tataie”. Astfel, am auzit
păreri exhaustive despre efectele cardiace ale
COVID (un subiect la modă, necruţat de
niciunul dintre nevorbiţi) rostite de persoa-
ne care nu au îngrijit vreodată vreun pacient
COVID (dacă nu punem la socoteală telefoa-
nele date pentru a se scăpa rapid de ei spre uni-
tăţile numite pe criterii neclare „unităţi de su-
port COVID”). Ba, o tânără colegă ne-a vorbit
despre organizarea unui compartiment
zece în zece pagini și a debitat o definiţie a
acestei aritmii pentru care un student de
anul 3 ar fi rușinat. Într-o anumită perioadă,
persoane care aveau ceva de spus și o puteau
face se simţeau inhibate de maeștrii momen-
tului. Acum suntem la cealaltă extremă. Nu
este doar vina celui care nu-și poate stăpâni
axa orgoliu - narcisism - frustrare - limbă, ci
și a lipsei oricărui filtru în promovarea aces-
tui tip de anti-educaţie. Deseori, din motive
strict comerciale, industria acoperă astfel
de producţii, dar, mult mai trist, fenomenul
se regăsește și la nivelul marilor societăţi
profesionale.
Așa cum spuneam, pletora de activităţi
în eter (citește online) a multiplicat geome-
tric nedorita epidemie logoreică. În mod
paradoxal, feedbackul (iertat fiindu-mi bar-
barismul) publicului a scăzut invers propor-
ţional cu cantitatea și durata vorbirilor cu

Î n naivitatea mea am crezut

că „distanţarea socială” și
imposibilitatea unor macro-
întâlniri faţă în faţă vor scădea
semnificativ densitatea vorbiri-
lor profesionale manifestate ca
simpozioane, conferinţe sau con-
grese. Ce eroare! După o scurtă
perioadă de regrupare a forţelor
și ideilor, unul dintre efectele
colaterale ale pandemiei a fost Prof. dr.
epidemia de discursuri profesionale sub for-
mă de webinare, care, sprijinite de interese
diverse (de la industrie la necesitatea de cre-
dite), și rareori de evaluarea necesităţii obiec-
tive, s-au multiplicat cu o viteză care poate
umple agresivul SARS-CoV-2 de invidie. N-ar
fi mare bai, căci postrevoluţionar ne-am obiș-
nuit cu o disproporţie generoasă între vorbe
și fapte. Din păcate însă, exorcizarea frustră-
rilor de nevorbire se vrea integral cu virtuţi
educative.
Cu ani în urmă, Ian Wilson, președintele
Asociaţiei Medicale Britanice, definea șase
caracteristici esenţiale ale educaţiei
medicale: 1) Să răspundă nevoilor
populaţiei (pacienţi și medici);
2) Să-și aibă rădăcinile în etosul
excelenţei profesionale; 3) Să
reprezinte un proces continuu
dedicat inspirării dezvoltării
profesionale; 4) Să fie cuprin-
zătoare și corectă; 5) Să ofere
suport metodologic atât edu-
catorilor, cât și celor educaţi;
G.A. Dan 6) Să fie oferită de lideri de opinie
și sprijinită de infrastructură.
Ceea ce m-a determinat să scriu acest mic
„eseu” este trista concluzie rezultată din au-
dierea unui număr (prea) mare de dizertaţii
îndoielnic educative. Cândva, D.H. Lawrence
spunea că dacă s-ar întoarce în liceu, s-ar con-
centra pe două arii: să înveţe să scrie și să înve-
ţe să vorbească în public. Limba (în cazul nos-
tru limba română) este primul instrument
cu care se face educaţie. Churchill compara
discursul public cu o rochie: destul de lung
să acopere problemele esenţiale și destul
de scurt încât să suscite interesul. Noi asis-
tăm, din păcate, la o rochie pestriţă în care
COVID în care au fost găzduiţi, pentru o mini-
mă perioadă, patru pacienţi în cele șase luni
scurse de la declararea pandemiei.
Alţii sunt adepţii unei noi știinţe – „păre-
rologia”, adică datul cu părerea (în public, nu
în privat). Astfel, o colegă declara sentenţios
că a administra un anticoagulant care nu are
antidot specific este un act non-etic. Organi-
zatorii, fie ei medicali, academici sau indus-
trie, sunt regretabil de puţin atenţi la calitatea
vorbirii știinţifice.
Mai există unii (sprijiniţi pe o autoritate
profesională mai mult sau mai puţin faptică)
care înlocuiesc instrumentul „medicinii ba-
zate pe dovezi” cu medicina bazată pe emi-
nenţă, elocinţă sau vehemenţă. Treaba lor,
dacă n-ar fi destui care chiar îi iau în serios și
transmit mai departe „fructul” educaţiei. Al-
ţii, proptiţi în poziţii vremelnice, se simt obli-
gaţi să-și confunde poziţia administrativă cu
cea de lider de opinie, deși ceea ce predică
ar trebui pus la gazeta de perete, la rubrica
„Repetentul Clasei”.
De curând, am auzit o respectabilă doam-
nă care a citit ghidul de fibrilaţie atrială din
pretenţii știinţifice. Timiditate? Saturaţie?
Consens?... Probabil multe motive adunate,
dar, deși punctul „discuţii” nu lipsește la ni-
cio conferinţă virtuală, concretizarea lui este
foarte subţire. Este clar că atunci când toată
lumea este de acord cu un mesaj, ceva este în
neregulă cu acesta.
Bunul meu prieten DD se întreba dacă an-
ti-educaţia nu este mai periculoasă decât lipsa
educaţiei. Aș răspunde categoric afirmativ. Un
simplu motiv a fost enunţat de Sir Thomas
Pickering (creatorul conceptului modern al
hipertensiunii arteriale): „Este mult mai greu
să scoţi din mintea unui om o noţiune înrădă-
cinată, decât să sădești una nouă”.
Problema este cu atât mai dificilă cu cât
trăim o epocă de bulversare a valorilor și de
declin al învăţământului naţional (indiferent
de mesajele politice sforăitoare). Ar fi extrem
de trist, însă, să ne pierdem capacitatea de a
conștientiza adevărul și să credem că oricine
vorbește chiar are ceva de transmis și poate
educa. Plutarh spunea: „Mintea nu este un
vas de umplut, ci un foc de aprins”. Iar cei care
au chibriturile trebuie să știe să le folosească.
Opinii
N
u credeam că această
ţară poate să-mi mai
arate ceva ce nu am
văzut sau trăit până
acum. Și totuși, piesele de teatru
cu coloratură românească pură își
derulează actele fără nici cea mai
mică reţinere. A fost întâi scena-
riul alegerilor. Nu aș fi crezut ni-
ciodată că românii pot alege un
mort pentru funcţia de primar.
Este ceea ce se poate numi „mira-
jul mortului”. Sigur că pot fi inter-
pretări diferite ale spectatorilor:
de la lipsa de competiţie din partea
PUBLICITATE
Mirajul A fost 1 octombrie, Ziua Mon-
dială a Medicului. În noianul ru-
morilor post alegeri această zi
mortului și
a fost trecută și sărbătorită în
tăcere, rareori pomenită la știri.
Oare de ce? Medicii și ceilalţi
membri ai echipelor medicale se
burlescul
luptă de șase luni cu o viroză ne-
iertătoare care și-a luat deja tri-
butul inclusiv din rândurile lor.
Sunt deja pe mapamond 1 milion
românesc
de decese și se estimează că vor
fi 2 milioane până când va intra
sub control această maladie. Mai
multe ţări se întorc la perioade de
carantină. Au murit 1.000 de infir-
miere în lume până acum și mulţi
medici care s-au găsit în tranșee în
această perioadă agitată. Au fost
cinstiţi de colegi și familie, dar ei
rămân în memoria tuturor ca niș-
te eroi. Au fost unii dintre aceștia
care, deși se încadrau în grupa de
vârstă și eșantionul de comorbi-
dităţi la risc, au ales să respecte
jurământul lui Hipocrate și nu au
găsit diferite tertipuri practica-
bile, ca să se ascundă. Ce au făcut
pentru ei conaţionalii noștri? Pe
celor vii, până Mirajul ale- de o parte reacţionează vehement
la lipsa de edu- gerilor cu la restricţiile impuse de guvern, nu
caţie din par- î mp r o ș căr i poartă masca ostentativ sau, mai
tea votanţilor. veninoase rău, devin agresivi când li se im-
Apoi a fost și din toate pun aceste reguli. Viaţa de noapte
scenariul doi: Prof. dr. taberele a a Bucureștiului se petrece în zone
candidaţi care Florin continuat și aglomerate, cu puţine persoane
au fost con- Mihălţan, după înche- care respectă legea. Spitalele nu
damnaţi sau Institutul de ierea lor. Pos- mai au locuri, terapiile la fel. Se
sunt în aștep- Pneumoftiziologie turile de tele- încearcă un ping-pong de bolnavi
tarea deciziei „M. Nasta”, viziune și-au între diferite spitale. Se trimit
București
din procesul ales varian- urgenţe în toate colţurile ţării.
intentat lor s-au prezentat la ale- tele de adevăr în funcţie de spon- Cei cu multiple comorbidităţi,
geri și chiar au fost aleși, după care sori și de tabăra care vine și cu dacă au ghinionul să fie infectaţi,
au început să dea lecţii de morală. stipendiile necesare. ajung în servicii supraaglomerate
VIA�A MEDICALĂ
9 octombrie 2020 l Nr. 40
7
unde COVID face legea. Salvările
care înainte erau filmate ca fiind
„fake-uri” când se adunau în faţa
camerelor de gardă, acum sunt o
realitate dureroasă. Medicul de
gardă trebuie să găsească un loc, să
rezolve de unul singur tot ce vine.
Gărzile au ajuns să fie extenuante.
S-au înmulţit foarte mult conco-
mitent și cerinţele birocratice. Și
în acest context apare burlescul
românesc (ţigănesc). Pacient ATI
cu o perioadă îndelungată de luptă
a medicilor pentru a-l ajuta să su-
pravieţuiască aduce o șatră agresi-
vă de conaţionali la spital, care sub
același „miraj al mortului”, dar de
cu totul altă factură, pătrunde pe
geamuri în serviciul de COVID,
agresând personalul și speriind
bolnavii. Oare de câte ori trebuie
să mai se repete acest scenariu?
El era de buletin de știri și în viaţa
preCOVID.
Ameninţările la adresa perso-
nalului sanitar s-au înmulţit în ulti-
mele luni într-un ritm exponenţial.
Suferinţa aparţinătorilor este de
înţeles, dar reacţia aceasta în exces,
cu agresarea unor oameni care deja
sunt sub presiunea unei ameninţări
globale, este greu de înţeles și cu
multe reverberaţii în rândul hala-
telor albe. Unde este respectul pen-
tru acești oameni care-și fac doar
datoria? Cum pot fi ei stimaţi, când
pe posturi se văd din când în când
defilând, manifestând cei fără cre-
dinţă în COVID? Sunt vremuri gre-
le care cer o uniune de forţe, că sunt
politice, medicale sau nemedicale.
E dureros, însă vorba poetului
Octavian Goga: „Să nu știe nimeni
ce răni te dor”.
COVID-19
8 VIA�A MEDICALĂ
9 octombrie 2020 l Nr. 40 Opinii

o boală
profesională
pentru
personalul
România ar trebui să includă cât mai rapid în legislaţie
Testul X2
infecţia cu SARS-CoV-2
ca agent biologic determinant al unei boli profesionale, așa cum UE a făcut deja.
medical

B
oala profesională este determinată sănătăţii în muncă nr. 319/2006, aprobate Tabel. 1 Testul X2
de noxe sau factori agresivi (agenţi prin Hotărârea Guvernului nr. 1.425/2006,
fizici, chimici, biologici, supraso- publicată în Monitorul Oficial nr. 661 din Infectați Neinfectați Total
licitări specifice) caracteristici 27 septembrie 2010. Această HG a transpus
locului de muncă. Identificarea unui astfel în legislaţia din România Directiva 2000/54 Cetățeni 71275 19928725 20000000
de agent la locul de muncă și excluderea ex- CEE*, în cadrul căreia sunt prevăzuţi agen-
punerii/efectului acestuia în afara locului de ţii biologici pentru care riscul de infectare a Personal medical 4134 295866 300000
muncă reprezintă argumentul pentru a lua fost evaluat și care pot fi consideraţi noxe ale
în considerare etiologia profesională a unei locului de muncă generatoare de boli infecţi- 75409 20224591 20300000
boli care prezintă o prevalenţă crescută la oase profesionale cu declarare obligatorie.
locul de muncă. În acest material prezen- La grupa agenţilor biologici, Directiva
tăm cadrul analitic al argumentaţiei pentru 2000/54 CEE includea, la grupa virusuri-
a considera COVID-19 o boală profesională. lor care pot determina boli profesionale, și
74294,581 19925705,419
Principalul argument medical este dovedi- specia Coronaviridae. Aceasta a fost cla-
rea legăturii directe loc de muncă – munca sificată la grupa 2 de risc. O nouă direc-
1114,419 298885,581
depusă – îmbolnăvire. Aceasta se realizează tivă, de data aceasta a UE, a fost elabora-
printr-o anchetă epidemiologică adecvată, tă de Parlamentul European. În prezent, P= 0,0000 c2 #NUM!
care poate evidenţia cu mare precizie mo- Directiva UE 2020/739 a Comisiei Europe-
dul în care virusul SARS-CoV-2 a infectat ne a inclus SARS-CoV-2 în grupa 3 de risc medico-sanitar se îmbolnăvește, la lo- medico-sanitar se îmbolnăvește, la locul
persoana în cauză. Ancheta poate stabili pentru agenţii biologici. Această modificare cul de muncă, într-o proporţie cu mult, de muncă, într-o proporţie cu mult,
contacţii atât de la locul de muncă, cât și din a legislaţiei europene impune actualizarea mult mai mare decât orice alt cetăţean
Personal mult maiLucrători
dinmedical nemedicali
mare decât Total
orice alt lucrător
afara acestuia. Ulterior, testarea acestora legislaţiei din România prin includerea în ţară. din ţară.
validează sursa infecţiei pentru un lucrător. Legea Română, cât mai rapid, a infecţiei cu Lucrători
Folosirea 300000
unui test de proporţionalitate 59700000 60000000
virusul SARS-CoV-2 ca agent biologic deter- dă următoarea soluţie (Tabel 2):
2 Infectați 4134 295866 300000
Declararea unei boli profesionale minant al unei boli profesionale. Astfel că, în Testul X
Tabel 2. Test Z (Fisher) 304134 59995866 60300000
Testarea prin Real Time PCR are un prezent, nu există niciun impediment legal
grad înalt de sensibilitate și specificitate, privind transpunerea în practică și adapta- Pro-
Cetăţeni infec-
porţie Număr total p-hat q-hat std. error z-value P
reducând practic la/spre zero cazurile cu re- rea corespunzătoare a legislaţiei privind ac- taţi
infectaţi Infectați
302620,896 Neinfectați
59697379,104 Total
zultate false, mai ales în situaţia efectuării a tualizarea tabelului cu bolile profesionale cu Total cetăţeni
0,004 20.000.000 0,010
două teste consecutive. Ulterior acesteia sau declarare obligatorie prin includerea virusu- infectaţi
Cetățeni 71275 1513,1040,990 19928725
0,000 -841,447 0,00000
298486,896 20000000
simultan cu ea, medicul de medicina muncii lui SARS-CoV-2 ca agent biologic cauzator de Personal 2medi-
Testul X 0,057 3.000.000
sau orice alt medic poate semnala suspiciu- boală profesională. De altfel, actualizarea le- calPersonal
infectat medical 4134 295866 300000
nea de boală profesională. gislaţiei din România în acord cu directivele
Printre motivele declarării unei boli pro- europene este o măsură obligatorie. Probabilitatea P din acest test este mult, Concluzie
75409 20224591 20300000
fesionale se numără următoarele:
P=
mult mai mică decât Infectați
0,0000
0,00001. Aceasta în- Neinfectați χTotal
2 #NUM!
- înregistrarea corectă a unei relaţii etio- Ce spun statisticile seamnă că personalul medico-sanitar
Cetățeni 71275 Argumentele medicale,
se îm- 19928725 20000000 legale și date-
logie-boală permite evidenţierea unei reali- În medicină și biologie, atunci când se bolnăvește, la locul de muncă, într-o propor- le statistice prezentate conchid asupra ac-
74294,581
4134orice alt cetăţean 295866
19925705,419 300000
tăţi care a făcut posibilă și chiar a determi- caută diferenţe între pacienţi, grupe de oa- ţiePersonal
cu mult,medical
Lucrătorimai mare decât
Proporțional Total tualizării imperative a tabelului cu bolile
meni, când se creează criterii de normalita- p-hat
profesionale q-hat
cu std. error
declarare z-value P
nat o boală la locul de muncă; dincuţară.
covid infectați
75409 lucrători
1114,419 20224591298885,581 20300000 obligatorie prin
- adoptarea la locul de muncă a unor mă- te, se folosesc teste statistice în care diferen- B. Analiză între numărul tuturor lu- includerea la agenţii etiologici și a virusului
Totali 0,050 6000000 0,050 0,950 0,000 -19,550 0,00000
suri corespunzătoare de diminuare a riscu- ţa este generată de valoarea p<0,05. Pentru crătorilorPţării
= și numărul total0,0000de personal SARS-CoV-2. c2 Posibilitatea declarării
#NUM! bo-
Personal
lui de apariţie a unei situaţii similare; valorile normalităţii în date continue (de medico-sanitar din 0,058 300000 3).19925705,419
ţară (Tabel
74294,581 lii profesionale prin infecţia cu virusul
- evidenţierea acelor locuri de muncă sau exemplu glicemia, colesterolemia, uricemia medical
Tabel 3. Test X2 1114,419 298885,581
situaţii de la locul de muncă cu risc crescut etc.), se consideră media (x) plus/minus
asupra sănătăţii. două deviaţii standard. Pentru date discrete P= 0,0000 c2
Personal medical Lucrători nemedicali
#NUM! Total
De scos în evidenţă faptul că angajato- (număr de persoane sau bolnavi) se folosesc Probabilitatea
Lucrători P este mult,300000
mult mai mică decît 0,00001. Probabilitatea
59700000 60000000 P din acest te
rul nu este penalizat în urma declarării unei teste precum Testul X2 și Testul Z (Fisher),
este mult,Infectați
mult mai mică decît 0,00001. Aceasta înseamnă
4134 Lucrători nemedicali
că personalul
295866 Total 300000
medico-sanitar
boli profesionale. Prin urmare, nu are motiv al diferenţierii procentelor.
să se opună unor evidenţe care conduc la de- În legătură cu boala COVID-19, consi- îmbolnăvește, la locul de muncă, într-o proporție 59995866
Personal medical
cu mult, mult 60300000
mai mare decît orice
Lucrători 300000304134 59700000 60000000
clararea unei boli profesionale. Beneficiile derăm că se poate lua în calcul încadrarea lucrătorInfectați
din țară. 4134 295866 300000
pe care le are un angajat cu boală profesiona- la categoria de boală profesională, prin
304134
302620,896 59995866 60300000
59697379,104
lă sunt reprezentate de posibilitatea tratării analiza prevalenţei acestei boli în cadrul Concluzie
bolii și a comorbidităţilor în secţii de boli personalului medico-sanitar. 1513,104 298486,896
profesionale, având prioritate în aplicarea Am folosit o serie de teste, cu următoare- Argumentele medicale,302620,896
legale și59697379,104
datele statistice prezentate conchid asup
procedurilor de recuperare medicală (bilete le caracteristici populaţionale – date prelua- 1513,104 298486,896
de tratament balnear). Beneficiul major al te din 18 august 2020:
actualizării imperative a tabelului cu bolile profesionale cu declarare obligatorie pr
unei astfel de declarări este în primul rând A. Analiză între numărul cetăţenilor ţă- includerea la
P =agenții etiologici și 0,0000
a virusului SARS-CoV-2.χ2 #NUM!
unul de ordin moral pentru un lucrător care rii și numărul total de personal medico-san- P= 0,0000 χ2 #NUM!
s-a îmbolnăvit prin munca depusă. itar din ţară (Tabel 1). Am considerat numă- Posibilitatea declarării bolii profesionale prin infecția cu virusul SARS-CoV-2 ara
Tabel 4. Test Z (Fisher)
rul personalului medico-sanitar a fi în jur premisa
Lucrătoriangajamentului
Lucrători Proporțional Total
Proporțional
societății,
Total a legiuitorului, pe bază de evidențe, de a aplica strate
Argumente legale de 300.000 (date preluate de la Ministerul p-hat q-haterror std. error z-value P
Astăzi sunt în vigoare normele legife- Muncii). Populaţia am apreciat-o la circa
coerente
covid preventive
cucovid
cu infectațiîn lucrători
infectați mediul occupationalq-hat
lucrători
p-hat
pentrustd.
sănătatea celor care luptă
z-value P
pentru sănătat
Totali
Totali 0,050 6000000 60000000,050 0,050
rate prin HG 955/2010, pentru modificarea 20 de milioane. Probabilitatea P din Tes- semenilor.
Personal
Personal
0,050 0,950 0,950
0,000 0,000
-19,550 -19,550
0,00000 0,00000
0,058 300000
și completarea Normelor metodologice de tul X2 este mult, mult mai mică decât medical 0,058 300000
medical
aplicare a prevederilor Legii securităţii și 0,0001. Aceasta înseamnă că personalul
Probabilitatea P este mult, mult mai mică decât 0,00001. Aceasta înseamnă că personalul
medico-sanitar se îmbolnăvește, la locul de mai
muncă, într-o proporţie cu Probabilitatea
mult, mult mai mare
P dindecât
acestorice
ÎNCADRAREA ÎN DIFERITE GRUPE DE NOXE Probabilitatea P este mult, mult mică decît 0,00001. test
• un agent biologic din grupa 2 poate provoca o boală la om și poate constitui un mult,Probabilitatea
alt lucrător
este mai mică Pdecît
din ţară.
mult este0,00001.
mult, mult maiînseamnă
Aceasta mică decît 0,00001. Probabilitatea
că personalul medico-sanitar seP
din acest test
pericol pentru lucrători; propagarea sa în colectivitate este improbabilă; există în îmbolnăvește,
este mult, mult la locul
mai de muncă,
mică într-o
decît proporție
0,00001. cu mult,
Aceasta mult maică
înseamnă mare decît oricemedico-sanitar
personalul alt se
Am
lucrătorconsiderat
din țară. numărul personalului SARS-CoV-2 arată premisa angajamentului
general o profilaxie sau un tratament eficace; îmbolnăvește, ala filocul
medico-sanitar de de
în jur muncă, într-o societăţii,
300.000. proporțiea legiuitorului,
cu mult, mult mai demare
pe bază decît orice alt
eviden-
• un agent biologic din grupa 3 poate provoca o boală gravă la om și poate lucrător
Numărul din țară. lucrător din România ţe, de a aplica strategii coerente preventive
personalului
Concluzie
constitui un pericol serios pentru lucrători; poate prezenta un risc de propagare în l-am apreciat la circamedicale,
Argumentele 6 milioanelegale
(date de în mediul
și ladatele statistice ocupaţional pentru
prezentate sănătatea
conchid celor
asupra
colectivitate, dar există în general o profilaxie sau un tratament eficace. Concluzie
Ministerul Muncii). care luptă pentru sănătatea
actualizării imperative a tabelului cu bolile profesionale cu declarare obligatorie prin semenilor.
Se observă că Uniunea Europeană a considerat SARS-CoV-2 ca fiind un agent Probabilitatea
includerea P din șiaceste
la agenții etiologici teste
a virusului SARS-CoV-2. Dr. Dorin Triff, dr. Dan Pereţainu,
patogen mult mai periculos pentru încadrarea la o boală profesională decât grupa Argumentele
este mult, mult mai mică medicale, legale
decât 0,0001. și datele statistice dr. prezentate conchid asupra
Piroska Zagyva
nespecificată a coronaviridelor. actualizării
Aceasta imperative
Posibilitatea
înseamnă declarării tabelului
căa bolii cu bolile
profesionale
personalul prin infecția profesionale
*Încă nu exista UE.
cu virusul cu declarare
SARS-CoV-2 obligatorie prin
arată
premisa angajamentului
includerea societății, așilegiuitorului,
la agenții etiologici a virusuluipeSARS-CoV-2.
bază de evidențe, de a aplica strategii
coerente preventive în mediul occupational pentru sănătatea celor care luptă pentru sănătatea
semenilor.
Posibilitatea declarării bolii profesionale prin infecția cu virusul SARS-CoV-2 arată
premisa angajamentului societății, a legiuitorului, pe bază de evidențe, de a aplica strategii
coerente preventive în mediul occupational pentru sănătatea celor care luptă pentru sănătatea
Opinii VIA�A MEDICALĂ
9 octombrie 2020 l Nr. 40
9

MEDIEREA –
alternativa
de soluţionare a unui
caz de malpraxis
Ajutorul unui mediator poate medico-farmaceutic, generatoare de pre-

rezolva un conflict în mod
avantajos pentru ambele părţi,
inclusiv din punct de vedere
financiar.
’’
judicii asupra pacientului, implicând răs-
punderea civilă a personalului medical și a
furnizorului de produse și servicii medica-
le”. De cele mai multe ori, fiinţa umană își

D
eși medierea reprezintă o metodă
alternativă de soluţionare a litigi-
ilor relativ tânără, rădăcinile ei
au luat naștere încă din perioada
fenicienilor. De asemenea, atât în Grecia
Antică cât și pe teritoriul Indiei, acum 2.500
de ani, se foloseau tehnici de arbitraj, unele
chiar cu privire la infracţiuni de furt ori de
crimă, în timp ce în triburile din Burundi
era numit un înţelept care avea misiunea de
a rezolva conflictele locale. Marele filosof
Aristotel considera că prin mediere „echita-
tea este cântărită judicios, făcând posibilă o
mai bună apreciere a corectitudinii”, în timp
ce înţeleptul Cicero relata că „o persoană
care merge în instanţa de judecată se așteap-
tă să piardă ori să câștige, în timp ce o per-
soană care folosește arbitrajul sau medierea
nu se așteaptă să câștige tot, dar se așteaptă
să nu piardă chiar tot”.
Conform Legii nr. 95/2006, malpra-
xisul este „eroarea profesională săvâr-
șită în exercitarea actului medical sau
găsește dreptatea în sediul unei instanţe de
judecată. De la fel de multe ori, m-am între-
bat dacă principalii actori ai procesului cu-
nosc posibilităţile alternative de rezolvare a
acestor neînţelegeri. Înainte de a analiza ce
presupune procedura extrajudiciară, trebu-
ie să evidenţiem faptul că, în legătură cu la-
tura penală a cauzei, dispoziţiile normative
privind medierea se aplică doar în situaţia
în care retragerea plângerii prealabile sau
împăcarea părţilor înlătură răspunderea
penală.
Pe teritoriul ţării noastre, conform Legii
nr. 192/2006, litigiile născute din malpraxis
pot fi soluţionate prin intermediul medierii,
procedură ce cunoaște o serie de avantaje.
În primul rând, trebuie să luăm în conside-
rare faptul că, spre deosebire de procedura
judiciară, apelarea la o terţă persoană spe-
cializată care să rezolve neînţelegerea pre-
supune nu doar un cost mult mai redus, ci și
probabilitatea ca soluţia să fie găsită într-un
termen scurt, soluţie ce poate fi convenabi-
lă ambelor părţi. În legătură cu publicitatea
ședinţelor, în timp ce O persoană care merge în instanţa de de a judeca părţile ce se
normele legale stabilesc judecată se așteaptă să piardă ori să confruntă cu o neînţe-
doar câteva cazuri în câștige, în timp ce o persoană care legere, ci doar de a găsi
care ședinţele de judeca- folosește arbitrajul sau medierea metoda care reușește să
tă pot fi declarate nepubli- nu se așteaptă să câștige tot, dar le nască avantaje celor cu
ce, întâlnirile desfășurate se așteaptă să nu piardă interese contrare. Soluţia ce
în faţa mediatorului se bucură chiar tot. (Cicero) va fi dată în cauză depinde în
de acest caracter „secret”, păr- mod absolut de disponibilitatea
ţile reușind astfel să evite situaţiile de părţilor de a coopera și de a face concesii.
expunere publică. De asemenea, o altă idee Așa cum am arătat deja, metoda extra­
pe care trebuie să o aducem în prim-plan judiciară de rezolvare a unui conflict me-
este legată de flexibilitatea pe care o prezin- dical se bucură de o serie de avantaje in-
tă apelarea la metoda alternativă. Astfel, în contestabile. Degrevarea instanţelor de
timp ce termenele de judecată sunt fixate judecată, păstrarea unei bune reputaţii,
de complet, în funcţie de posibilităţi, medi- precum și aspectele de ordin pecuniar și de
atorul poate să stabilească ca ședinţele să se timp pot avea un rol important atunci când
desfășoare conform planului stabilit de părţi, o persoană alege o metodă de soluţionare a
realizându-se un cadru plăcut și o atmosferă unui conflict.
prietenoasă. Terţa persoană nu are misiunea Drd. Rareș Voroneanu

PUBLICITATE

BOLI REUMATICE INFLAMATOARE

Prima conferinţă naţională online de reumatologie
9 – 10 OCTOMBRIE 2020
Participarea este gratuită, dar necesită înregistrare prealabilă pe: cnr.srreumatologie.ro.
Accesul la lucrările conferinţei se face începând cu ora 13:00, vineri, 09 octombrie 2020.

VINERI, 9 OCTOMBRIE 2020 SÂMBĂTĂ, 10 OCTOMBRIE 2020

14:00 – 15:00 CONFERINŢA DE DESCHIDERE: 10:00 – 11:30 SYSTEMIC LUPUS ERYTHEMATOSUS: 2020 UPDATE
Moderator: Simona Rednic
Moderator: Cătălin Codreanu
10:00 – 10:30 Marta Mosca (Pisa): The complex clinical picture of systemic lupus
14:00 – 14:15 Cătălin Codreanu: Reumatologia, încotro? erythematosus and the development of the 2019 EULAR/ACR classification criteria
14:15 – 15:00 Peter Taylor (Oxford): New horizons in 10:30 – 11:00 Dimitrios Boumpas (Atena): The management of SLE: Evolving
rheumatology concepts and implications for clinical practice
11:00 – 11:30 Simona Rednic: Overlap connective tissue disease syndromes

15:15 – 17:30 ARTRITA REUMATOIDĂ ÎN ACTUALITATE (I)
15:15 – 15:30 Simona Rednic: Ce încă nu am realizat în
artrita reumatoidă
15:30 – 16:00 Ernest Choy (Cardiff): JAKi in RA: Clinical
Significance of JAK selectivity
16:00 – 16:30 Gerd Burmester (Berlin): JAK inhibition in
rheumatoid arthritis: paradigm shift or just more tools?
16:30 – 17:30 Andra Bălănescu, Elena Rezuș, Daniela
Opriș, Corina Mogoșan: De la studii clinice la practica
cotidiană
18:00 – 19:30 ARTRITA REUMATOIDĂ ÎN ACTUALITATE (II)
18:00 – 18:45 Josef Smolen: The updated EULAR
management recommendations for RA in light of most
recent developments
18:45 – 19:00 Codrina Ancuţa: Influenţa comorbidităţilor
asupra opţiunilor terapeutice din artrita reumatoidă
19:00 – 19:30 Mihai Bojincă, Răzvan Ionescu: Explorări
imagistice (încă) neconvenţionale în artrita reumatoidă
11:50 – 13:40 SPONDILOARTRITELE ÎN ACTUALITATE
Moderator: Ruxandra Ionescu
11:50 – 12:20 Robert Landewe (Amsterdam): Latest insights in spondyloarthritis
12:20 – 12:35 Denisa Predețeanu: Perspectiva reumatologului asupra uveitei din
spondiloartrite
12:35 – 13:05 Xenofon Baraliakos (Herne): Psoriatic spondyloarthritis or ankylosing
spondylitis with psoriasis? Similarities and differences in daily routine practice.
13:05 – 13:20 Florian Berghea: Consensul OMERACT pentru definirea și scorarea
ecografică a entezitelor
13:20 – 13:40 Ruxandra Ionescu: Bolile inflamatoare intestinale și spondiloartrita
14:00 – 15:40 ARTROPATIA PSORIAZICĂ ÎN ACTUALITATE
Moderatori: Magda Pârvu și Andra Bălănescu
14:00 – 14:20 Andra Bălănescu: Patogenia afectării osoase în artrita psoriazică
14:20 – 14:50 Daniel Aletaha (Viena): Targets and Outcomes in Psoriatic Arthritis
14:50 – 15:10 Magda Pârvu: Comorbidităţile în artrita psoriazică
15:10 – 15:25 Violeta Bojincă: Manifestări extraarticulare în artropatia psoriazică
15:25 – 15:40 Florin Vreju: Imagistica în artrita psoriazică sau „Cu ochii larg...
deschiși”
Informații suplimentare: www.srreumatologie.ro

10 VIA�A MEDICALĂ
9 octombrie 2020 l Nr. 40
Z
iua Mondială a Dermati-
tei Atopice a fost marcată
recent (14 septembrie), la
nivel global, acesta fiind
al treilea an consecutiv când a fost
adusă în atenţia publicului prin
campanii menite să crească gradul
de conștientizare asupra bolii. Cu
această ocazie, în mediul online și
nu numai, s-a vorbit mult despre
această boală inflamatorie cronică,
ce are efecte nu doar la nivel cuta-
nat, ci și la nivelul sănătăţii emoţi-
onale. Pentru a înţelege mai bine ce
înseamnă dermatita atopică (DA),
cu ce se confruntă zi de zi pacien-
ţii și care sunt tratamentele folosi-
te, am stat de vorbă cu doi medici
dermatologi și cu mama a doi bă-
ieţi care au fost diagnosticaţi încă
din primele săptămâni de viaţă cu
această boală.
Potrivit datelor din 2019*, der-
matita atopică este cea mai frec-
ventă boală inflamatorie a pielii,
cu o incidenţă, la nivel mondial, de
până la 20% în rândul populaţiei
pediatrice și de aproximativ 3% în
rândul adulţilor. Alina Z. (a dorit să
nu îi dezvăluim numele de familie –
n.red.), mamă a doi băieţi – Tudor,
de 12 ani, și Toma, de 6 ani – știe
foarte bine ce înseamnă simpto-
mele dermatitei atopice. Și-a dat
seama că ceva este în neregulă cu
pielea copiilor săi încă de când erau
sugari: „Primele simptome au fost
niște bubiţe roșii pe faţă și faptul
că aveau pielea foarte uscată. M-am
gândit că ar putea fi ceva medical
când am văzut că toaleta uzuală a
sugarului nu părea să funcţioneze
ca la bebelușii prietenelor mele”.
Iniţial, băieţii ei au fost diagnos-
ticaţi de medicul pediatru. Ulterior,
tânăra mămică a mers cu fiecare fiu
la un centru de excelenţă în aler-
gologie, unde au urmat investigaţii
suplimentare: analize de sânge și
teste cutanate. Din testele de sânge
și din cele efectuate pe piele a reie-
șit că cei doi băieţi sunt alergici la
Dermatita atopică
’’
Pentru noi DA
nu e o boală. Ne
costă mai mult
dermatocosmeticele.
O dată pe an schimbăm
marca, pentru că fiilor mei
li se obișnuiește pielea cu
crema respectivă și nu mai
are efect. (Alina Z.)
anumite substanţe. După un timp,
ea a aflat că Tudor are rinită alergi-
că, iar Toma are astm.
Diagnosticul de rinită alergică
și cel de astm nu au venit la o dis-
tanţă de mulţi ani faţă de cel de der-
matită atopică, povestește tânăra:
„Noi suspicionam încă de la înce-
put că vor veni într-una din aceste
combinaţii, pentru că înţeleg că așa
Special
tratament și provocări actuale
Dermatita atopică este o boală care nu afectează doar populaţia pediatrică, ci și
aparţinătorii, îndeosebi părinţii. Aceștia pot să sufere de anxietate, iar medicul
dermatolog are un rol esenţial în a-i face să înţeleagă mai bine manifestările și
tratamentul pe termen lung. Oricât de speriaţi ar fi, părinţii trebuie să înţeleagă că
nu este o boală gravă și că nu afectează dezvoltarea copilului.
se prezintă acest tablou clinic. Nu generale de tratament, chiar linii de
prea există ca cineva să aibă doar intervenţie (pentru fazele acute ale
dermatită atopică sau doar astm. bolii), iar după cum mi-a explicat
De obicei pe fondul acesta astmatic Alina, acest lucru înseamnă că „în
pot apărea rinite, alte alergii, der- momentul în care copilul este ex-
matită atopică”. pus la substanţa în sine, la obiectul
la care el este alergic, trebuie să ia
APLICAREA CREMEI niște antihistaminice”. În prezent,
EMOLIENTE, REGULĂ
DE AUR
tot ceea ce folosesc fiii acesteia sunt
produse dermatocosmetice cumpă-
Medicul curant al băieţilor
le-a oferit părinţilor câteva linii
rate de la farmacie: creme, gel de
duș, șampon, săpun.
Pacientul cu DA în contextul
COVID-19
Un punct central al discuţiei pe care am purtat-o recent cu cei doi
medici dermatologi, prof. dr. Daciana Brănișteanu (UMF „Grigore T.
Popa” Iași) și asist. univ. dr. Mariana Grigore (de la o clinică din Bucu-
rești), a fost pandemia de COVID-19 și problemele pe care le poate ge-
nera ea în sfera calităţii vieţii pacientului atopic. Deși terenul genetic
al pacientului atopic nu poate fi mo-
dificat, îmi explică prof. dr. Daciana
Brănișteanu, „putem să modificăm
doar evoluţia bolii prin controlul
factorilor precipitanţi și prin admi-
nistrarea de terapii foarte perfor-
mante și foarte sigure”.
Un astfel de factor care, îndeosebi
acum, în pandemia de COVID-19,
favorizează reinstalarea puseelor
de dermatită atopică este stresul,
atrage atenţia medicul ieșean. Ex-
plicaţia este că DA este „sensibilă la
factorii psihologici în dezvoltarea
puseelor de activitate a bolii”.
Pe lângă stresul generat de pande-
mie, funcţia de barieră a pielii, care
este alterată în dermatita atopică,
este afectată și mai mult acum de
anumiţi factori, precum utilizarea
în exces a săpunului și utilizarea
dezinfectantelor pe bază de alcool.
Prof. dr. Daciana Brănișteanu atra-
ge atenţia mai ales asupra săpunu-
rilor necontrolate dermatologic,
precum acele produse care conţin
substanţe antibacteriene sau care
degresează pielea în exces.
Pacienţii dermatologici, în general, și pacienţii atopici, în special,
au multe provocări în contextul epidemiologic actual, însă din fericire,
aceste probleme pot fi ameliorate, chiar controlate, a subliniat și dr. Ma-
riana Grigore: „Eu le recomand pacienţilor să nu renunţe la spălatul pe
mâini – este esenţial – însă să folosească produsul lor, cu care se simt
bine, să îl ţină într-un recipient mic și să îl poarte peste tot. (...) Dacă pot
să evite dezinfectanţii, mai bine să folosească spălatul pe mâini oriunde
au acces la chiuvetă. De asemenea, ce consider salvator pentru acești
pacienţi este să aibă tot timpul o cremă hidratantă la ei”.
Acestea sunt două comportamente foarte simple, subliniază medi-
cul bucureștean, pe care le pot adopta atât pacienţii cu dermatită ato-
pică, cât și persoanele care nu au probleme cutanate. Prin respectarea
acestor reguli, pot fi evitate eczemele și sensibilizările de la nivelul pie-
lii, cauzate de spălarea frecventă pe mâini și de folosirea dezinfectanţi-
lor, mai ales că aceștia din urmă „au rol de surfactanţi și dizolvă lipidele
din piele”.
Special
Grupaj realizat de
Tânăra aplică
zilnic pe pielea
celor mici o
cremă emoli-
entă, conform
schemei de tra-
tament, iar în
fazele acute, apli-
că produsul chiar
și de patru-cinci ori
pe zi, până obţine iar
„piele bună”. Tratamentul face
parte din rutina zilnică a băieţilor,
iar dermatita atopică nu este nici-
’’
decum considerată un „handicap”.
Din contră, îmi spune, copiii ei au
vieţi fericite: „Toate activităţile
În perioada
pandemiei de
COVID-19, și
persoanele non-atopice
au dezvoltat dermatită
de contact iritativă sau
alergică în urma purtării
măștilor sau în urma
utilizării dezinfectanţilor.
(Prof. dr. Daciana
Brănișteanu)
sunt normale, nu există chiar ni-
mic «aparent normal» care să le fie
interzis! Cremuitul face parte din
rutina lor zilnică, precum spălatul
pe dinţi. Nu considerăm că avem
copii bolnavi. Fiecare corp e diferit,
cu nevoi specifice, iar acestea sunt
nevoile lor. Nici ei nu percep asta ca
pe ceva invalidant”.
Pentru Tudor și Toma, ca pa-
cienţi cu dermatită atopică, crema
de protecţie solară este obligatorie
în toate anotimpurile, a ţinut să
precizeze mama în finalul discu-
ţiei noastre. Chiar dacă soarele nu
este vizibil pe cer sau chiar dacă
afară plouă, cei mici sunt daţi cu un
Florentina Ionescu
produs cu SPF, tocmai
pentru că pielea lor
este mai sensibilă.
„În lunile de vară
și primăvară noi
asta aplicăm dimi-
neaţa pe tot cor-
pul. Crema cu apă
termală se aplică de
obicei seara, după duș,
și dimineaţa crema de pro-
tecţie – pe tot corpul. Iar în celelalte
anotimpuri, toamnă, iarnă, (cre-
ma de protecţie solară – n.red.) o
aplic doar în zonele pe care le vede
soarele”, a explicat părintele.
COMPLICAŢII CARE POT SĂ
APARĂ ÎN DA
Înarmată cu mască de pro-
tecţie, botoși de unică folosinţă
și mănuși chirurgicale, am intrat
la începutul acestei săptămâni în
cabinetul asist. univ. dr. Mariana
Grigore, dermato-venerolog din-
București. Aceasta mi-a explicat
că afectarea funcţiei de barieră a
pielii este principalul lucru care
caracterizează dermatita atopică.
La nivel cutanat, dermatita ato-
pică se caracterizează prin leziuni
de tip eczemă, care sunt roșii, cu
scuamă fină, foarte pruriginoase.
Un alt lucru tipic bolii este croni-
citatea: nu trece, iar pacientul are
episoade când DA este activă și epi-
soade când intră în remisiune. Deși
dermatita atopică nu este neapărat
o afecţiune gravă, a subliniat me-
dicul dermatolog, ea poate deveni
problematică în anumite circum-
stanţe. „Complicaţiile principale
sunt la nivelul pielii, bineînţeles.
Leziunile se pot suprainfecta – im-
petiginizare – cu bacterii, cu stafi-
lococi, streptococi. Sau, din cauza
acestui infiltrat inflamator din pie-
le, pacienţii au o apărare imunitară
foarte proastă și, din acest motiv, ei
sunt mult mai predispuși la infecţii
de orice fel, nu numai bacteriene,
ci și virale, micotice”, a declarat
dr. Mariana Grigore.
Tot la începutul săptămânii
am vorbit cu prof. dr. Daciana
Brănișteanu (UMF „Grigore T.
Popa” Iași) pe tema tratamente-
lor folosite în dermatita atopică.
Medicul mi-a explicat că alegerea
terapiilor depinde foarte mult de
vârsta pacientului, însă depinde și
de severitatea leziunilor, pentru că
dermatita atopică „poate fi ușoară,
cu câteva leziuni și prurit, și xeroză
cutanată – uscăciunea pielii –, care
sunt determinate genetic, până
la forme foarte grave de derma-
tită atopică, de eczemă acută sau
cronică lichenificată extinsă, mer-
gând chiar până la eritrodermie
secundară”.
TRATAMENT ÎN FUNCŢIE
DE FORMELE BOLII
Între puseele de activitate a
bolii, cât și în timpul lor, pe lân-
gă tratamentul convenţional
dermatologic corect, medicii care
se ocupă de managementul paci-
enţilor cu DA trebuie să asocieze
tratamentul cu săpunuri derma-
tologice și cu emoliente dermato-
logice dedicate acestei boli. Săpu-
nurile dermatologice, explică prof.
dr. Daciana Brănișteanu, „respectă
pielea, refac funcţia de barieră a
pielii, împiedică colonizarea cu sta-
filococul auriu și grăbesc vindeca-
rea leziunilor de dermatită atopică”.
Totodată, produsele emoliente der-
matologice special concepute pen-
tru pielea pacientului atopic sunt
cele „care aduc un plus de filagrină,
care restabilesc compoziţia în lipi-
de a barierei hidrolipidice a pielii
alterată în dermatita atopică și care
previn recăderile”.
Profesorul ieșean a făcut o sin-
teză a celor mai importante tra-
tamente utilizate în DA. Printre
acestea se află dermatocorticoizii.
Este o clasă de medicamente care se
folosește în funcţie de extensia lezi-
unilor și de localizare – la pliuri, la
faţă, în zone sensibile sau în restul
corpului. Medicii dermatologi au,
așadar, la dispoziţie dermatocor-
ticoizi cloruraţi sau necloruraţi,
de clasă I, II sau III, adică foarte
potenţi sau mai puţin potenţi.
O altă linie terapeutică foarte
importantă în DA sunt inhibitorii
de calcineurină – Pimecrolimusul
și Tacrolimusul – care, a subliniat
Daciana Brănișteanu, sunt imuno-
modulatori ce se pot administra ca
primă opţiune terapeutică în der-
matita atopică, în formele ușoare-
moderate. Formele severe sau cele
moderate care nu răspund la tra-
tamentele topice beneficiază de
tratament sistemic, a completat
medicul: „Tratamentul sistemic
pentru dermatita atopică este
reprezentat de cel convenţional,
metotrexatul, ciclosporina și, mult
mai nou, de tratamentul biologic
– anticorpii monoclonali umani,
în speţă dupilumabul, care va fi
compensat în România cel mai
probabil începând cu luna no-
iembrie (...), pentru tratamentul
’’
VIA�A MEDICALĂ 11
9 octombrie 2020 l Nr. 40
Pentru părinţii
copiilor atopici,
mai ales bebeluși,
anxietatea este foarte
mare până când înţeleg un pic
și se obișnuiesc cu ideea asta.
Evident că nimeni nu-și dorește
ca al lui copil să sufere și atunci
poate nivelul de anxietate și de
afectare a calităţii vieţii – de
exemplu, al unei mămici cu copil
atopic – este uneori foarte mare
și disproporţionat faţă de forma
clinică a copilului.
(Dr. Mariana Grigore)
dermatitei atopice și severe la foarte sigură, și nu necesită moni-
adult. Aceste terapii controlează torizare biologică și clinică. „Pen-
forme severe de boală”. tru dupilumab, administrarea este
Un aspect foarte important pe de o injecţie de 300 mg la două
care l-a amintit medicul ieșean este săptămâni, cu un confort deosebit
că pentru terapiile cu metotrexat și pentru pacient, care își poate chiar
cu ciclosporină sau corticoterapie autoinjecta medicamentul, bineîn-
generală este nevoie de investigaţii ţeles, continuând în același timp
de laborator înaintea tratamen- tratamentul local cu emoliente și
tului și pe parcursul acestuia, de cu săpun dermatologic. Regimul
monitorizare clinică biologică, în alimentar și de viaţă trebuie adap-
timp ce pentru terapia cu dupilu- tat dermatitei atopice”, a conchis
mab, cu anticorpii monoclonali, prof. dr. Daciana Brănișteanu.
terapia este foarte performantă, * https://bit.ly/3izvPMe
Recomandări pentru persoanele
cu dermatită atopică în pandemie
Prof. dr. Daciana Brănișteanu, fondatorul și unul dintre președinţii
evenimentului Primăvara Dermatologică Ieșeană 2020, a prezentat un
set de recomandări pentru pacienţii cu dermatită atopică în contextul
pandemiei de COVID-19. Iată care sunt acestea:
1. Pacienţii cu DA trebuie să evite folosirea săpunurilor obișnuite,
colorate, parfumate cum sunt cele de la supermarket. O regulă
de bază ar fi ca persoanele cu DA să cumpere din farmacii săpunuri
dermatologice, special dedicate pielii atopice. Aceste produse pot
fi utilizate pentru spălări frecvente, pot fi utilizate și pe faţă, și în
zona genitală, cât și pe întreaga suprafaţă a corpului. Săpunurile
dermatologice nu numai că nu distrug echilibrul fragil al barierei
hidroelectrolitice de la pielea atopicului, ci dimpotrivă, ajută la
restaurarea funcţiei de barieră a pielii prin suplimentarea lipidelor
esenţiale, prin limitarea pierderilor transepidermice de apă.
2. Aplicarea cremelor
emoliente de mai multe
ori pe zi. Pentru pielea uscată a
atopicului, pot fi utilizate aceste
creme de câteva ori pe zi, fără
niciun fel de restricţii, atât la
nivelul mâinilor și feţei – adică
pe zonele expuse – cât și pe
întreaga suprafaţă a corpului.
3. Pacienţii de sex masculin,
care au o pilozitate în exces
și care nu sunt mari amatori ai aplicării topice a cremelor, pot utiliza
emolientele pentru baie și gelurile dermatologice pentru duș. Pentru
acești pacienţi se recomandă uleiurile pentru duș, care suplimentează
conţinutul în lipide al barierei hidrolipidice.
4. O atenţie sporită trebuie acordată aerisirii foarte frecvente a
încăperilor, pentru că sunt foarte multe substanţe dezinfectante
care se evaporă și agravează dermatita atopică, rinita alergică,
conjunctivita alergică, astmul bronșic prin inhalarea, practic, a
vaporilor de dezinfectant.
5. Pe lângă aerisirea corectă a încăperilor, la curăţenia locuinţei nu
trebuie folosită mătura, ci mai degrabă aspiratorul, pentru că așa
se evită împrăștierea paraziţilor numiţi Dermatophagoides, care se
găsesc în praf, atopicii fiind adesea sensibilizaţi la ei.
6. Pacienţii cu DA se pot plimba în aer liber și în zonele
neaglomerate, acolo unde pot face această activitate fără să
fie nevoie să poarte mască.
O recomandare extrem de
importantă în acest sens este
folosirea măștii de unică folosinţă.
Nu se recomandă folosirea
măștii spălate, din material
textil, care a fost dezinfectată cu
anumite substanţe dezinfectante.
Explicaţia? Pentru că în acest
mod, pacienţii pot inhala
vapori și pot face dermatită de
contact iritativă la substanţele
dezinfectante sau la săpunul și detergentul folosite pentru curăţarea
măștilor.
12 VIA�A MEDICALĂ
9 octombrie 2020 l Nr. 40
INSOMNIA,
de la cauză
la efect
În ultimele nouă luni, vieţile oamenilor de pretutindeni
au suferit multe schimbări determinate de pandemia de
COVID-19, insomnia părând să ocupe o poziţie fruntașă în
categoria evenimentelor secundare nedorite.
I
nsomnia, o tulburare a som-
nului, prezintă la momentul
actual o îngrijorătoare creș-
tere a incidenţei și a preva-
lenţei. Izolarea, lipsa socializării,
dificultăţile financiare, pierderea
locului de muncă sau provocările
determinate de telemuncă, locu-
inţele neîncăpătoare pentru pre-
zenţa activă, permanentă a tutu-
ror membrilor familiei, limitarea
hobby-urilor, grija pentru preven-
ţia bolii și pentru izolarea și/sau
îngrijirea celor vulnerabili sau bol-
navi, au pus la încercare și în alertă
maximă sistemul nervos al tutu-
ror. În multe situaţii, necesitatea
adaptării la aceste condiţii noi a
condus la modificarea pattern-ului
somnului, la schimbarea obiceiuri-
lor alimentare, reducerea efortului
fizic și a grijii pentru propria per-
soană, asociind frecvent anxietate,
depresie, pesimism și insomnie.
Tulburările de somn sunt nu-
meroase, dar dacă ne referim nu-
mai la insomnie, aceasta poate fi
clasificată în funcţie de modul de
debut și evoluţie. Astfel, identifi-
căm pe de-o parte insomnia acută
(de scurtă durată) – un episod scurt
de dificultate de somn, apărut se-
cundar unui eveniment stresant
(de exemplu, pierderea unui loc de
muncă sau a unei persoane dragi,
sevraj la un medicament sau la un
drog, sarcină, pandemie, schimba-
rea fusului orar). Pe de altă parte,
insomnia cronică (de lungă durată
– minimum trei zile pe săptămână,
minimum o lună) de cauze diferite
(igienă deficitară a somnului, medi-
caţie concomitentă, menopauză).
Dacă ne referim la etiologie, vor-
bim despre insomnia primară (cu
cauze încă necunoscute, dar apa-
rent transmisă genetic) și insomnia
secundară (comorbidă cu afecţiuni
cronice ca: depresie, anxietate, tul-
burare bipolară, tulburare obse-
siv-compulsivă, ADHD, demenţă,
boala Parkinson, sindromul picioa-
relor neliniștite, reflux gastroesofa-
gian, apnee de somn, astm bronșic,
alergii cu prurit, hipertiroidism,
patologie algică articulară).
În funcţie de momentul la care
apare insomnia pe parcursul som-
nului, se descriu trei tipuri: insom-
nie de adormire (adormire dificilă
la începutul nopţii sau la ieșirea
din tură), insomnie de menţinere
(fragmentarea somnului prin ina-
bilitatea de a dormi toată noaptea,
cu minimum o trezire nocturnă
și cu dificultatea de a readormi în
20-30 de minute) și insomnie de
trezire (treziri după puţine ore de
somn, mult mai devreme decât
planificat, cu imposibilitatea de a
readormi). Insomnia mixtă repre-
zintă o combinaţie a două sau trei
dintre entităţile descrise anterior.
HORMONUL SOMNULUI
Durata somnului zilnic reco-
mandată pentru adulţi este în me-
die de opt ore, dar diferă în funcţie
de vârstă și personalitate. O durată
insuficientă sau o calitate proastă a
somnului determină creșterea se-
creţiei anumitor hormoni de stres
(cortizol, adrenalină) ceea ce, pe
termen scurt, va afecta calitatea
vieţii, prin reducerea capacităţi-
lor fizice, intelectuale, a atenţiei și
a concentrării, și pe termen lung
va determina creșterea riscului
de dezvoltare a obezităţii (prin
stimularea senzaţiei de foame), a
hipertensiunii arteriale, a dia-
betului zaharat și a accidentelor
vasculare cerebrale.
Tot un hormon, respectiv mela-
tonina, secretată de glanda pineală,
seara, când lumina diurnă scade,
induce somnul în mod fiziologic,
asigurând împreună cu alţi hor-
moni, cu temperatura corporală și
alte funcţii biologice, ritmul fizio-
logic circadian, ritmul somn-veghe
sau așa-zisul „ceas biologic”. Me-
latonina este conţinută și în roșii,
măsline, orez, zmeură, cireșe, lapte
de vacă. Este cunoscut faptul că un
pahar cu lapte de vacă consumat
cald, seara, înainte de culcare, poa-
te ajuta procesul de adormire.
Melatonina naturală (izolată
din glanda pineală a animalelor) sau
sintetică poate fi utilizată sub formă
de comprimate ca remediu natural
pentru insomnie, administrată cu
1-2 ore înainte de culcare. Astfel se
suplimentează melatonina insufici-
ent secretată de propria glandă pi-
neală sau în cazul pregătirii pentru
o schimbare de fus orar, deplasările
cu avionul pe distanţe lungi către
est fiind cele care determină cel mai
frecvent insomnie.
MODIFICAREA STILULUI
DE VIAŢĂ POATE REZOLVA
PROBLEMA
Reclamele la somnifere pre-
zente în mass-media au luat un
avânt considerabil. Populaţia evi-
tă prezentarea la medic de teama
contaminării cu SARS-CoV-2 sau
din comoditate, așa încât se mulţu-
mește cu sfaturi și mesaje primite
prin canale video sau audio. Din
păcate, aceste persoane nu încearcă
să vadă dincolo de ecranul TV și să
Eseu
CE TREBUIE EVITAT PENTRU A COMBATE
INSOMNIA
- Consumul de substanţe stimulante (cofeină, teină, nicotină)
cu 6-8 ore înainte de culcare;
- Cina seara târziu, în cantităţi mari, conţinând alimente greu digera-
bile, bogate în grăsimi, sare, calorii (determină creșterea metabolismului
și activarea creierului, producând insomnie, coșmaruri, indigestie);
- Consumul de lichide în cantităţi mari înainte de culcare (treziri frec-
vente pentru a le elimina);
- Consumul de băuturi alcoolice seara, cu 2-3 ore înainte de culcare
(dacă aparent ajută adormirea, modifică somnul REM – cu mișcări ocu-
lare rapide – și respiraţia);
- Exerciţiul fizic intens cu mai puţin de 3 ore înainte de culcare (crește
secreţia de cortizol);
- Discuţiile neplăcute, dificile, stresante, în contradictoriu sau activi-
tăţi zgomotoase înainte de culcare (determină eliberarea hormonilor de
stres și stare de alertă);
- Verificarea email-urilor cu o oră înainte de culcare;
- Lucrul în pat – patul să rămână pentru somn;
- Prezenţa dispozitivelor electronice (telefon, tabletă, laptop etc.) în
stare de funcţiune în dormitor (lumina albastră artificială scade secreţia
de melatonină);
- Moţăiala sau somnul după ora 15:00 (tulbură rutina și ciclurile obiș-
nuite de somn);
- Ieșiri frecvente în oraș seara târziu sau munca până târziu, în
noapte, în afara turelor.
CE AR FI UTIL DE FĂCUT PENTRU
A COMBATE INSOMNIA
- Dormitorul să fie confortabil, cu o atmosferă calmă și liniș-
te, întuneric, fără aparate electronice, cu temperaturi sub 20 de grade
Celsius și umiditate scăzută;
- Dispozitivele electronice cu care lucraţi sau socializaţi să fie închise
cu 2-3 ore înainte de culcare, iar telefonul închis în momentul în care
decideţi că doriţi să dormiţi;
- Un program de somn cu ore fixe de culcare și trezire, indiferent de
ziua săptămânii;
- Să vă culcaţi când vă este somn (întârzierea peste acel moment
determină trecerea într-o altă fază a ritmului circadian);
- Cina să fie ușoară, cu alimente ușor digerabile (de exemplu, iaurt,
legume, pui la grătar, pâine prăjită) și să preceadă cu 3-4 ore somnul;
- Citiţi la lumină mică (veioză);
- Ascultaţi muzică relaxantă la volum redus;
- Faceţi o baie caldă;
- Exerciţii ușoare de stretching;
- Exerciţii fizice intense, sport – de preferat dimineaţa;
- Uleiuri esenţiale pentru cameră sau spray-uri cu lavandă speciale
pentru dormitor;
- Pentru eliminarea grijilor legate de acţiunile zilei următoare, faceţi
o listă înainte de culcare cu activităţile viitoare, pregătiţi-vă de cu seară
pacheţelul de mâncare, hainele pentru a doua zi, bagajul;
- Puteţi moţăi 20 de minute înainte de ora 15:00 (pentru creșterea
atenţiei, a performanţelor motorii și cognitive);
- Dacă nu adormiţi în 20-30 de minute de la așezarea în pat, ridi-
caţi-vă și mergeţi în alt loc din casă, citiţi, ascultaţi muzică de relaxare și
apoi reveniţi în pat;
- Pentru călătoriile lungi cu avionul și schimbarea fusului orar, încer-
caţi să dormiţi în avion (folosind dopuri pentru urechi, mască pentru ochi,
închideţi ecranul televizorului de pe scaunul din faţa dvs.), evitaţi deshi-
dratarea (beţi sucuri de fructe, apă, ceaiuri din plante – mușeţel), evitaţi
consumul de alcool, mâncărurile prea sărate sau prea dulci și în cantităţi
mari. Puteţi utiliza melatonină cu câteva zile înainte, preventiv, ţinând
cont de viitorul fus orar sau puteţi încerca să schimbaţi corespunzător
programul de somn în sensul decalării progresive a orelor;
- Terapie comportamentală.
descopere cauza individuală, care absolut necesare. Înainte de a apela
foarte probabil poate fi rezolvată la medicamente care induc artificial
numai prin modificarea stilului de somnul, ar fi foarte util să fie cunos-
viaţă, prin tratarea bolii de bază, cute tehnicile simple care pot ame-
fără somnifere sofisticate care sunt liora calitatea somnului, în primul
doar simptomatice. Nerezolvând rând prin modificarea stilului de
cauza, pot apărea efecte secundare viaţă, contribuind la ceea ce numim
și se poate crea dependenţă, sfatul igiena somnului.
și recomandarea medicului fiind Dr. Gabriela Mihăilescu
Publicitate VIA�A MEDICALĂ
9 octombrie 2020 l Nr. 40
13
14 VIA�A MEDICALĂ
9 octombrie 2020 l Nr. 40 Ars medici Ars medici VIA�A MEDICALĂ
9 octombrie 2020 l Nr. 40
15

DIAGNOSTICUL IMAGISTIC
ÎN FICATUL GRAS
NON-ALCOOLIC Neinvazive, cu riscuri minime și un disconfort foarte mic pentru pacient, investigaţiile imagistice
tind să devină principalele metode pentru diagnosticarea steatozei hepatice.

B
oala ficatului gras non-al-
coolic (non alcoholic fat
liver disease, NAFLD)
reprezintă acumularea
intrahepatică de lipide, asociată de
obicei cu insulinorezistenţă. Se ca-
racterizează din punct de vedere
histologic prin prezenţa steatozei
în peste 5% din hepatocite sau prin-
tr-o fracţie de grăsime de peste 5,6%
estimată prin spectroscopie prin
rezonanţă magnetică (MRS) (1,2).
Afectează, după ultimele statis-
tici, peste 30% din populaţia între-
gii lumi şi se asociază frecvent cu
diabetul zaharat, dislipidemia, obe-
zitatea și hipertensiunea arterială
în cadrul sindromul metabolic (1).
Boala este descoperită cel mai
adesea întâmplător în urma efec-
tuării unei ecografii abdominale și
evoluează cu nivel normal sau cres-
diagnosticare a NAFLD și este cea
mai utilizată tehnică la nivel mon-
dial atât prin disponibilitate, cât și
prin caracteristici, fiind neinvazivă
și fără risc de radiaţii. Parenchimul
hepatic normal are ecostructură
omogenă, asemănătoare cu cea a
rinichiului și a splinei. Acumularea
intracelulară a lipidelor determină
creşterea ecogenităţii parenchi-
mului hepatic, care se vizualizează
hiperecogen (aspect de „bright li-
ver”). Ca urmare a acestui aspect,
structurile venoase intrahepatice
sunt mai uşor vizibile (aspect de
pseudodilataţii de tip venos în pa-
renchimul hepatic), iar corticala
rinichiului drept capătă un aspect
fals transonic prin accentuarea
contrastului cu lobul drept hepatic
hiperecogen. Creşterea densită-
ţii ţesutului hepatic ca urmare a
pentru aprecierea steatozei – para-
metru de atenuare controlată, care
se bazează pe faptul că grăsimea
hepatică afectează propagarea ul-
trasunetului. CAP apreciază scă-
derea amplitudinii undei ultraso-
nice emise de sonda Fibroscan la
o frecvenţă de 3,5 MHz şi se expri-
mă în dB/m. Cu cât este mai mare
rigiditatea ţesutului hepatic, cu
atât unda se va propaga mai rapid.
Metoda permite evaluarea atât a
fibrozei, cât şi a steatozei hepatice.
Majoritatea studiilor publicate au
evidenţiat acurateţea metodei pen-
tru bolile hepatice cronice virale, ca
şi pentru cele non-virale, ceea ce a
făcut ca modulul de analiză CAP să
fie integrat în Fibroscan şi folosit în
practica curentă (1,8).
Elastografia în timp real:
· Elastografia ultrasonografică
TOMOGRAFIA
COMPUTERIZATĂ
O alternativă rapidă, non-de-
pendentă de operator, pentru a
diagnostica hepatosteatoza este
tomografia computerizată (CT).
NAFLD se determină în urma fo-
losirii unei CT fără substanţă de
contrast prin evaluarea atenuării
cantitative a ficatului. Utilizând
protocoalele cu doze mici de radi-
aţii, CT fără substanţă de contrast
măsoară atenuarea parenchimu-
lui hepatic folosind anumite re-
giuni de interes circulare selecta-
te din ambii lobi, de dimensiuni
variabile (4).
Evaluarea CT a pacienţilor cu
boală hepatică non-alcoolică de-
pinde de valoarea HU (Hounsfield
Units), ce reprezintă atenuarea
parenchimului hepatic. Parenchi-
care se pot înregistra rezultate
fals-pozitive în aceste situaţii (5).
IMAGISTICA PRIN
REZONANŢĂ MAGNETICĂ
(IRM)
Imagistica prin rezonanţă
magnetică (IRM) pentru evalua-
rea ficatului este o metodă comple-
mentară şi de fineţe în evaluarea
afecţiunilor hepatice. NAFLD se
poate diagnostica în urma efectuă-
rii unui examen IRM fără substan-
ţă de contrast care include o serie
de secvenţe, printre care se numă-
ră și secvenţele T1, T1 in-phase (T1
IP), T1 out-of-phase (T1 OOP), T2,
precum și secvenţele cu supresie
de grăsime (5,9).
Conceptul de „chemical shift
imaging” (imagistică prin schim-
buri chimice) presupune achiziţia
semnificativ și oferă o serie de
avantaje: supresie uniformă a sem-
nalului generat de ţesutul adipos,
număr redus de artefacte tehnice,
compatibilitate crescută cu mul-
tiple tipuri de secvenţe. În plus,
obţinerea imaginilor cu și fără
supresie de grăsime este posibilă
în cadrul unei singure achiziţii de
imagini (9,10).
NAFLD se evidenţiază IRM în
hipersemnal în secvenţele T1 și o scădere puternică a semnalului metode neinvazive precum ultraso- Fiecare metodă are avantaje și dez- pentru a putea determina rezulta-
T2. În plus, pentru o evaluare mai datorită conţinutului adipos de la nografia, CT, IRM și MRS oferă o avantaje și alegerea uneia dintre tele tratamentului și modificările
precisă a acestei afecţiuni, se reco- nivelul ficatului (11). altă perspectivă asupra NAFLD. Di- ele trebuie făcută ţinând cont de stilului de viaţă.
mandă utilizarea secvenţelor T1 versitatea modalităţilor imagistice pacient. Necesitatea unor metode Prof. dr. Ion Rogoveanu,
IP și T1 OOP. Astfel, parenchimul CONCLUZII și alternativelor neinvazive de cuan- precise, non-invazive de estimare dr. Dan Nicolae Florescu
hepatic afectat apare în hipersem- În concluzie, NAFLD devine o tificare a gradului de steatoză hepa- a conţinutului lipidic hepatic este Clinica I Medicală –
nal în secvenţa T1 IP, în timp ce în problemă globală. Evaluarea ste- tică reprezintă o ușurare atât pen- extrem de mare. Pacienţii au nevoie Gastroenterologie,
secvenţa T1 OOP se înregistrează atozei hepatice prin utilizarea de tru medici, cât și pentru pacienţi. de o evaluare periodică și eficientă UMF Craiova
PUBLICITATE

Neuropatia diabetică în România

cut al enzimelor hepatice de citoli-
ză. NAFLD are în general o evoluţie
benignă, sub forma steatozei hepa-
tice, dar în unele cazuri poate duce
la apariţia steatohepatitei non-al-
coolice sau poate evolua către
ciroza hepatică ori chiar carcinom
hepatocelular (3).
Confirmarea prezenţei NAFLD
și controlul evoluţiei bolii depind
de evaluarea cantităţii de lipide
intrahepatice. Biopsia hepatică
este considerată esenţială pentru
diagnostic și pentru clasificarea
standard a NAFLD. Cu toate aces-
tea, procedura ar trebui folosită
numai atunci când nu există alte
alternative, deoarece este invazivă,
provoacă disconfort pacientului
și asociată riscului de complicaţii.
Mai mult decât atât, hepatosteato-
za este o boală heterogenă, uneori
fiind dificilă stabilirea diagnosti-
cului, deoarece probele biopsiate
reflectă doar o porţiune foarte mică
din arhitectura celulelor hepatice.
Din aceste motive, biopsia hepatică
este utilizată în prezent mai mult
în diagnosticul steatozelor hepati-
ce focale sau parcelare, care impun
diferenţierea de tumori hepatice
(1,4). Prin urmare, se încearcă utili-
zarea pentru diagnostic a unor me-
tode mai puţin invazive, cu riscuri
acumulării de lipide determină o
reflexie mai mare a ultrasunetelor
incidente, astfel încât posterior de
ficat apare fenomenul de atenuare
acustică (6,7).
Tehnica prezintă și anumite li-
mitări, în special în cazul detectării
steatozei ușoare sau diferenţierii
fibrozei hepatice de steatoză. Anu-
mite studii au demonstrat o sensi-
bilitate de 60% și o specificitate de
80% în detectarea NAFLD. Aspec-
tele descrise sunt influenţate de
experienţa medicului examinator,
gradul de obezitate al pacientului,
interpoziţia în unele situaţii a fle-
xurii hepatice a colonului și impo-
sibilitatea estimării cantitative a
steatozei (7).
ELASTOGRAFIA
Reprezintă o tehnică imagistică
utilizată în aprecierea elasticităţii
ţesutului hepatic și poate fi utiliza-
tă în caracterizarea steatozei și sta-
dializarea fibrozei hepatice (8). În
prezent sunt utilizate două tehnici:
elastografia impulsională şi elasto-
grafia în timp real.
Elastografia impulsională:
· Principiul metodei de cuantifi-
care a fibrozei hepatice la pacienţii
cu boli hepatice cronice constă în
integrarea unei sonde ecografice
în timp real (RTE-US) permite de-
tectarea comportamentului meca-
nic al ţesuturilor printr-o analiză a
semnalelor ultrasonografice reflec-
tate spre sondă în timp ce ţesuturile
sunt comprimate şi decomprimate,
oferind astfel informaţii comple-
mentare cu cele obţinute prin ul-
trasonografie convenţională. Dis-
tribuţia elasticităţii tisulare este
calculată în timp real şi rezultatul
examinării este afişat ca imagine
codificată color, transparentă şi su-
prapusă peste imaginea în scală gri
a structurilor examinate. O aborda-
re recentă a interpretării examină-
rilor elastografice, care să elimine
subiectivismul uman, a fost reali-
zată prin analiză dinamică folosind
histograme color (analiză compu-
terizată post-procesare) pentru fi-
ecare cadru color din componenţa
unei examinări elastografice. Me-
toda propusă a reuşit identificarea
computerizată a bolii pacientului
(steatoză, hepatită cronică, ciroză),
dar nu a putut face distincţia între
diferite grade de fibroză (8).
· Elastografia prin impulsul
forţei de radiaţie acustică (ARFI)
este utilizată pentru examina-
rea elasticităţii unei anumite
zone anatomice în modul B, prin
selectarea unei arii de interes.
mul hepatic normal are o valoare
medie a atenuării de 55-65 HU.
Cu cât atenuarea la CT fără sub-
stanţă de contrast este mai mică,
cu atât este mai mare conţinutul
în lipide. Ca urmare, se conside-
ră că CT este metoda capabilă să
diagnosticheze hepatosteatoza
moderată și severă cu o specifi-
citate de 100% și o sensibilitate
de 82%. În plus, valorile medii de
atenuare a ficatului mai mici de
40 HU sau o diferenţă între valo-
rile medii de atenuare ficat-splină
>10 HU confirmă prezenţa hepa-
tosteatozei. Studiile au arătat că
o infiltrare lipidică a parenchi-
mului de 30% este echivalen-
tă unei atenuări de 40 HU și că
metodele de diagnosticare prin
CT fără substanţă de contrast
au o precizie foarte bună în de-
terminarea cantităţii lipidelor
intrahepatice (4,6).
Metoda are anumite limite: nu
poate identifica steatoza incipien-
tă, iar atenuarea parenchimului
hepatic poate fi modificată în ca-
zul unor afecţiuni precum ciroză
hepatică, hepatită acută alcoolică,
hepatită acută toxică sau în cazul
administrării unor medicamen-
te (de exemplu, metotrexat sau
amiodaronă), motiv pentru
de imagini în secvenţele T1 IP și
T1 OOP și prezintă o sensibilitate
de 90% și o specificitate de 91% în
diagnosticarea NAFLD. Această
tehnică se bazează pe faptul că
vectorii de magnetizare transver-
sală a apei și a lipidelor dezvoltă o
diferenţă de fază pe perioada tim-
pului de ecou (TE) și în opoziţie de
fază. Pierderea de semnal în sec-
venţa T1 OOP este direct propor-
ţională cu cantitatea de lipide. De
asemenea, intensitatea semnalu-
lui în secvenţa T1 IP este în relaţie
directă de proporţionalitate cu ni-
velul de lipide. Astfel, este posibilă
determinarea fracţiei de grăsime
după formula:
Fracţia de grăsime = ((ISip– ISop)
/ 2ISip) x 100
ISip este intensitatea semna-
lului hepatic în secvenţa T1 IP, iar
ISop este intensitatea semnalului
hepatic în secvenţa T1 OP.
Tehnica Dixon a fost explicată
pentru prima dată în anul 1984
de către W.T. Dixon și a generat
numeroase artefacte inacceptabi-
le ca urmare a limitărilor tehnice
la acea perioadă. Odată cu pro-
gresele tehnologice înregistrate
de-a lungul timpului în domeniul
rezonanţei magnetice, aceas-
tă tehnică a fost îmbunătăţită
Studiul PREDATORR desfă-
șurat în România a concluzionat
că există peste trei milioane de
români cu prediabet, ceea ce în-
seamnă o prevalenţă de 18,4%,
iar prevalenţa diabetului zaharat
în România este de 11,6%. Se
estimează că la 20 de ani de la
debutul diabetului zaharat de tip
1, aproximativ 30% dintre paci-
enţi dezvoltă neuropatie autono-
mă cardiovasculară, în timp ce în
tipul 2 acest procent crește până
la 60% după 15 ani de evoluţie a
bolii. Având în vedere că mai mult
de jumătate dintre pacienţii cu
diabet zaharat de tip 2 sunt dia-
gnosticaţi concomitent cu com-
plicaţii deja instalate, micro- sau
macrovasculare, consecinţele pe
termen lung sunt grave nu doar
prin manifestările multiple și prin
scăderea calităţii vieţii pacienţilor,
ci mai ales ca urmare a intervenţi-
ei terapeutice tardive, care crește
riscul instalării unor modificări
ireversibile.
Recunoașterea, diagnostica-
rea și tratarea precoce a neuropa-
tiei diabetice îmbunătăţesc sem-
de prediabet, controlul glicemic
precar și vârsta, urmate de hiper-
tensiunea arterială, dislipidemie,
obezitate și sindromul metabolic.
Printre factorii suplimentari se
numără tabagismul cronic, rezis-
tenţa la insulină, hiperinsulinemia
și mulţi alţii. O parte dintre acești
factori de risc sunt modificabili
prin simpla schimbare a stilului
de viaţă, oferind astfel șansa de a
interveni prompt și de a preveni/
încetini progresia bolii.
Strategii terapeutice
Identificarea tuturor proce-
selor care intervin în modificările
la nivel neuronal (stresul oxi-
dativ, disfuncţia mitocondrială,
inflamaţia, activarea căii poliol,
glicarea nonenzimatică a protei-
nelor structurale, alterarea neu-
rotrofinelor) explică arsenalul larg
de terapii patogenice studiate:
inhibitori de aldozo-reductază,
antioxidanţi, inhibitori de prote-
in-kinază C, vasodilatatoare, mioi-
nozitol, peptid C. Există opţiunile
terapeutice consacrate deja, cu
efect demonstrat pe mecanis-
anticorpii anti-NGF (nerve growth
factor) – Tanezumab sau Fulra-
numab, inhalaţiile cu canabinoizi.
Cu acţiune pe mecanismele pato-
genice mai există ca opţiuni tera-
peutice Metanx-ul (combinaţie în-
tre L-metilfolat, metilcobalamină
și piridoxal-5-fosfat, cu tolerabili-
tate crescută), ARA 290 (analog
de eritropoietină, eficient în ate-
nuarea senzaţiei de parestezie,
sensibilitate termică, alodinie),
Actovegin (îmbunătăţește utiliza-
rea oxigenului și glucozei la nivel
nervos; efectele apar după un
timp mai îndelungat de folosire,
fără efecte adverse). Ca metode
de tratament non-farmacologic,
pot fi menţionate TENS (stimulare
electrică nervoasă transcutana-
tă), FREMS (stimulare electro-
magnetică nervoasă transcuta-
nată), electroterapia „high tone”
(stimulare externă cu frecvenţe
înalte a mușchilor), acupunctura.
Prof. dr. Gabriela Radulian,
dr. Claudia Sivu
UMF „Carol Davila” București
Bibliografie:

minime și un disconfort cât mai
mic pentru pacient. Investigaţiile
imagistice tind să devină principa-
lele metode pentru diagnosticarea
steatozei hepatice (ultrasonogra-
fia, elastografia, tomografia com-
puterizată şi spectroscopia prin
rezonanţă magnetică – MRS) (5).
ULTRASONOGRAFIA
Ultrasonografia (US) repre-
zintă principala modalitate de
în axul unui dispozitiv vibrator (Fi-
broscan, Echosens, Franţa). Acest
dispozitiv emite vibraţii de am-
plitudine medie şi frecvenţă joasă
(50Hz), care se propagă sub formă
de undă în interiorul ficatului. Se
măsoară velocitatea, care este di-
rect proporţională cu deformabi-
litatea ţesutului, deci în relaţie cu
duritatea acestuia.
· CAP (controlled attenuation
parameter) este un parametru util
nificativ simptomatologia și cresc mele patogenice și, respectiv, pe 1. Mota M, Popa SG, Mota E, et al. Prevalence of
diabetes mellitus and prediabetes in the adult Romanian
calitatea vieţii. Cu toate acestea, simptomatologia dureroasă, cum population: PREDATORR study. J Diabetes 2016;
Bibliografie 8:336-344
1. Adams LA, Lindor KD. Nonalcoholic fatty liver disease. Ann Epidemiol. 2007;17:863–869 depistarea neuropatiei este nere- ar fi prima linie terapeutică repre- 2. Dorota Zozulinska-Ziolkiewicz, Aleksandra Araszkiewicz.
Peripheral diabetic neuropathy: better prevent that cure.
2. Idilman IS, Aniktar H, Idilman R, Kabacam G, Savas B, Elhan A, Celik A, Bahar K, Karcaaltincaba M. Hepatic steatosis: quantification by proton density fat
fraction with MR imaging versus liver biopsy. Radiology. 2013;267:767–775 alizată în cadrul îngrijirii primare, zentată de duloxetin, pregabalin, 2019 March 29. DOI: 10.20452/pamw.14773
3. Wajeeha Shahid, Ravi Kumar, Anam Shaikh, Sham
3. Glen J, Floros L, Day C, Pryke R. Non-alcoholic fatty liver disease (NAFLD): summary of NICE guidance. BMJ. 2016;354 iar formele de neuropatie diferite gabapentin, alături de acidul al- Kumar et all. Comparison of the efficacy of Duloxetine
4. de Alwis NM, Anstee QM, Day CP. How to Diagnose Nonalcoholic Fatty Liver Disease. Dig Dis. 2016;34(Suppl 1):19–26 and Pregabalin in pain relief associated with diabetic
5. Lee SS, Park SH. Radiologic evaluation of nonalcoholic fatty liver disease. World J Gastroenterol. 2014;20:7392–7402 de polineuropatia diabetică dis- falipoic, benfotiamină, antidepre- neuropathy. Cureus. 2019 Jul; 11(7): e5293
6. Obika M, Noguchi H. Diagnosis and evaluation of nonalcoholic fatty liver disease. Exp Diabetes Res. 2012;2012:145–574
4. Ziegler D. et all. Efficacy and safety of lacosamide in
7. Schwenzer NF, Springer F, Schraml C, Stefan N, Machann J, Schick F. Non-invasive assessment and quantification of liver steatosis by ultrasound, computed
tală senzitivo-motorie sunt chiar sivele triciclice, opioidele. În plus, painful diabetic neuropathy. Diabetes Care. 2010 Apr;
tomography and magnetic resonance. J Hepatol. 2009;51:433–445 și în prezent subdiagnosticate și opţiuni mai noi de tratament sunt 33(4): 839-41
5. Vinik A. et al. Efficacy and safety of mirogabalin (DS-
8. Sandrin L, Fourquet B, Hasquenoph JM, Yon S, Fournier C, Mal F, Christidis C, Ziol M, Poulet B, Kazemi F, Beaugrand M, Palau R. Transient elastography: a
new noninvasive method for assessment of hepatic fibrosis. Ultrasound Med Biol. 2003;29:1705–1713 puţin abordate terapeutic. reprezentate de analgezice noi – 5565) for the treatment of diabetic peripheral neuropathic
pain: a randomized, double-blind, placebo and active
9. Dixon WT. Simple proton spectroscopic imaging. Radiology. 1984;153:189–194 Factorii majori de risc ai neu- lacosamide, mirogabalin, gelul comparator controlled, adaptive proof-of-concept phase 2
10. Yokoo T, Bydder M, Hamilton G, Middleton MS, Gamst AC, Wolfson T, Hassanein T, Patton HM, Lavine JE, Schwimmer JB, Sirlin CB. Nonalcoholic fatty liver study. Diabetes Care. 2014 Dec; 37(12): 3253-61
disease: diagnostic and fat-grading accuracy of low-flip-angle multiecho gradient-recalled-echo MR imaging at 1.5 T. Radiology. 2009;251:67–76 ropatiei diabetice periferice includ cu clonidină, plasturele cu cap- 6. Papanas N., Ziegler D. Emerging drugs for diabetic
11. Meisamy S, Hines CD, Hamilton G, Sirlin CB, McKenzie CA, Yu H, Brittain JH, Reeder SB. Quantification of hepatic steatosis with T1-independent, T2- peripheral neuropathy and neuropathic pain. Expert Opin
corrected MR imaging with spectral modeling of fat: blinded comparison with MR spectroscopy. Radiology. 2011;258:767–775 durata diabetului sau a stadiului saicină, plasturele cu lidocaină, Emerg Drugs. 2016 Dec;21(4):393-407.
 16 VIA�A MEDICALĂ
9 octombrie 2020 l Nr. 40
Medicina
Familiei
Numeroși profesioniști
din ţară și străinătate au
subliniat, în prezentările
susţinute în cadrul
Conferinţei de Medicina
Familiei „Echilibrul
delicat între artă, știinţă și
comunicare”, rolul pe care
medicii de familie îl au în
prevenţie. Conferinţa s-a
desfășurat pe parcursul a
cinci zile, în mediul online.
D
imineţile au fost des-
chise de patru key note
speakers, participanţi
internaţionali – trei
dintre aceștia, în calitate de fost,
prezent și viitor președinte al Or-
ganizaţiei Mondiale a Medicilor de
Familie (WONCA). Ei au abordat
subiecte precum telemedicina în
practica medicului de familie și
importanţa medicului de familie
în timpul pandemiei. În aceas-
tă perioadă avem nevoi speciale,
provocări noi de comunicare, mai
ales cu pacienţii dificili. Provocă-
rile teleconsultaţiilor nu trebuie
să elimine valorile medicului de
familie, care se asigură de conti-
nuitatea și personalizarea inter-
venţiilor pentru gama de nevoi ale
pacientului.
Conferinţa a fost deschisă de
sesiunea Grupului de Vaccinologie
al SNMF, moderată de dr. Sandra
Alexiu, președinta Asociaţiei Medi-
cilor de Familie București-Ilfov. Re-
feritor la vaccinarea adultului cu si-
tuaţii speciale, am aflat de la dr. Ioan
Ancuţa, reumatolog, că pacienţii cu
afecţiuni reumatismale autoimu-
ne ar trebui vaccinaţi atunci când
boala lor este stabilă din punctul de
vedere al activităţii. De asemenea,
se impune precauţie privind admi-
nistrarea vaccinului viu atenuat la
pacienţii imunodeprimaţi. În acest
timp, în sala paralelă s-a desfășurat
o sesiune realizată împreună cu Po-
liţia Română, legată de problemele
consumului de droguri.
CREȘTEREA ADERENŢEI
LA TRATAMENT
Coordonatorul RespiRo, dr.
Cătălina Panaitescu, a subliniat că
astmul poate fi controlat la nivelul
cabinetului medicului de familie,
specialistul având ca scop creșterea
LEGĂTURA ȘI COMUNICAREA
ÎNTRE SPECIALITĂŢI
aderenţei la tratament a pacientu-
lui cu boli pulmonare.
În cadrul sesiunii moderate
de dr. Rodica Tănăsescu, grupul
de cardiologie CardioMF a pus ac-
centul pe aducerea la ţinte a nive-
lului de LDL colesterol, conform
ghidului, fără frică. Astfel, nivelul
LDL-c trebuie adus la 70 mg/dl
pentru pacienţii cu risc înalt și la
55 mg/dl pentru pacienţii cu risc
foarte înalt. „Trebuie să tratăm te-
nace, insistent, să depășim lipsa de
aderenţă”, au subliniat vorbitorii.
Dr. Tănăsescu a mai vorbit despre
personalizarea tratamentului anti-
hipertensiv și a explicat cum trebu-
ie implicaţi atât pacientul, cât și fa-
milia sa pentru o bună complianţă.
Un alt subiect abordat a fost
importanţa anticoagulantelor. „A
lăsa pacientul cu fibrilaţie atrială
sau cu tromboză venoasă profun-
dă fără tratament anticoagulant
este o greșeală”, au atras atenţia
speakerii. Prof. dr. Dan Dobreanu,
medic primar cardiolog la Tg.
Mureș, a prezentat faţetele unui di-
amant pe care medicii de familie ar
trebui să le aibă în vedere în practi-
ca lor: să existe un parteneriat între
medicii de familie; să individualize-
ze tratamentul în funcţie de comor-
bidităţi; să fie tenace, să ajungă la
ţintă; să recomande exerciţiile fizi-
ce, pentru că acestea îmbunătăţesc
performanţa cardiacă.
Rolul inhibitorilor de SGLT-2 în
tratamentul pacienţilor cu diabet
zaharat a fost un alt subiect abor-
dat. Atunci când pacientul nu mai
răspunde la metformin, această
clasă terapeutică devine o resursă
importantă prin efectele benefice,
de­
monstrate, asupra sistemului
cardiovascular și asupra rinichiului.
COVID-19: ÎNTRE
ALĂPTARE, CANABIS
ȘI STRES
Boala de reflux gastroesofagian
(BRGE) și principalele simptome
reziduale postreflux le-au fost ex-
plicate participanţilor de prof. dr.
Dan Dumitrașcu. Terapia optimă în
BRGE pentru simptomele rezidua-
le este co-terapia IPP cu antiacid.
Grupul de ginecologie, coor-
donat de dr. Ana Chiș-Șerban, a
prezentat modificările fiziologice
ale organismului matern în timpul
sarcinii, pe care medicul de fami-
lie trebuie să le cunoască și să le
sesizeze din timp, precum și rolul
important al sfatului genetic și al
consultaţiei prenatale, mai ales la
persoanele care au istoric cu risc.
Este importantă încurajarea hrăni-
rii nou-născutului cu lapte matern
chiar și pentru mamele COVID
pozitive. Tot în cadrul sesiunii de
ginecologie, dr. Corina Popa, medic
rezident MF, a vorbit despre consi-
lierea și monitorizarea cazurilor de
cancer de col uterin, prevenţia pri-
mară și secundară și managemen-
tul femeilor avute în evidenţă.
A crescut consumul de canabis
printre tineri, a atras atenţia dr.
Mircea Popa, care a subliniat că
semnele abuzului de stupefiante se
pot suprapune peste cele specifi-
ce patologiei COVID-19. De aceea,
este bine să se adreseze întrebări
privind acest consum, mai ales
pacienţilor tineri.
În cadrul sesiunii legate de pato-
logia respiratorie, conf. dr. Daciana
Toma a prezentat o lucrare referi-
toare la suprainfecţia bacteriană la
nivelul căilor respiratorii în contex-
tul pandemiei și a punctat impor-
tanţa promovării vaccinului anti­
pneumococic, mai ales la pacienţii
vârstnici. Prof. dr. Roxana Nemeș,
președinte ales al Societăţii Româ-
ne de Pneumologie, a prezentat
importanţa erdosteinei în infecţiile
acute de căi respiratorii superioare,
Reuniuni medicale
dovezile clinice care o recomandă,
fiind prima linie de tratament cu un
preţ accesibil. „Pandemia nu a adus
numai boli, ci și haos economic,
stres și posibilitatea exacerbării
afecţiunilor psihice”, a punctat dr.
Daniela Sichiţiu în cadrul panelu-
lui de psihiatrie, discutând despre
depresia în vremea pandemiei. Iar
psihologul Marius Dăscălescu s-a
referit în mod special la stresul per-
sonalului medical, oferind câteva
exemple de măsuri cu rol terapeu-
tic: respiraţia profundă și liniștită,
practicarea exerciţiilor fizice și ali-
mentaţia echilibrată, terapia prin
muzică, terapia iertării.
CARDIOPEDIATRIA SAU
PROTEJAREA VIITORULUI
În sesiunea CardioPedi s-au
prezentat aspecte importante
despre EKG normal și patologic
la copii, explicate de dr. Ioana
Gheorghiu, medic primar pediatru
și cardiolog pediatru la Spitalul Cli-
nic de Copii „V. Gomoiu” din Capi-
tală. De la același spital, dr. Cristina
Rădulescu a discutat despre pato-
logia cardiacă asociată pacienţilor
obezi: 8% dintre copiii din România
sunt obezi. Acești copii sunt viitorii
adulţi hipertensivi, de aceea este
important ca fiecare medic în par-
te să le explice părinţilor și copiilor
importanţa modificării stilului de
viaţă. Este important de reţinut că
indicele de masă corporală al copi-
lului se exprimă în percentile, deoa-
rece se corelează cu vârsta. Copilul
supraponderal/obez trebuie îndru-
mat către medicul nutriţionist care
se ocupă de copii.
Dislipidemia la copil a fost un
alt subiect abordat. Boala poate fi
familială, dacă se identfică în isto-
ricul familiei dislipidemii sau eve-
nimente cardiovasculare la vârste
tinere. Dacă se observă la adoles-
cent profil lipidic modificat, trebu-
ie pus accentul pe stilul de viaţă. În
cazul în care nivelul colesterolului
depășește 400 mg/dl, iar al triglice-
ridelor – 1.000 mg/dl, se recurge la
statine plus Omega-3. S-a prezentat
modul în care se măsoară tensiunea
arterială (TA) la copilul sub 13 ani și
peste 13 ani. În funcţie de valori, se
poate recurge la tratament igieno-
dietetic. La HTA gr. II se recurge la
terapie medicamentoasă din clasa
IEC, respectiv sartani. Ulterior se
poate recurge la blocante de ca-
nale de calciu, sau, dacă pacien-
tul este hipersimpaticoton, la un
beta-blocant, iar ultima linie de tra-
tament sunt diureticele tiazidice.
Există numeroase malformaţii
congenitale care trebuie știute și
recunoscute, pentru a trimite paci-
entul la specialist, după cum a subli-
niat dr. Alin Nicolescu, cardiolog pe-
diatru. Se întreabă despre istoricul
matern, condiţii teratogene în sar-
cină, se ascultă cordul, se palpează
pulsul, se măsoară TA și la membre-
le superioare, și la membrele inferi-
oare. Trebuie avut în vedere și situa-
ţia în care copilul nu crește raportat
la vârsta lui, are toracele bombat,
nu prezintă puls, are tahicardii apă-
rute în mod nejustificat. Dr. Mirela
Pavelescu, specialist în Pneumolo-
gie pediatrică, Alergologie și Imuno-
logie clinică, a vorbit despre imuno-
modularea obţinută prin scăderea
consumului de antibiotic.
INFLAMAŢIA, LA
RĂSCRUCE
Patologia inflamatorie a fost
analizată sub forma unei dezbateri
interdisciplinare între reumato-
logie, gastroenterologie și derma-
tologie. Dr. Daniela Opriș Belinski
a prezentat bolile reumatismale,
dr. Mihai Ciocârlan – boala infla-
matorie intestinală, iar dr. Rodica
Olteanu a prezentat psoriazisul. La
ora actuală, bolile inflamatorii au-
toimune au șanse mari la o terapie
de calitate, cu condiţia să fie depis-
tate la timp și să fie îndrumate către
specialist. S-a discutat despre depis-
tarea precoce, traseul pacientului,
investigaţii, complicaţii, monitori-
zare. Toţi pacienţii merită să aibă
parte de tratament modern, a fost
mesajul speakerilor acestei sesiuni.
Dr. Ionela Ancuţa Ioniţă,
medic rezident Medicină
de Familie
Reuniuni medicale
Pacienţii diagnosticaţi cu diferite neoplasme pot
avea numeroase reacţii adverse cutanate, secundare
tratamentului cu chimioterapice, pruritul fiind unul
dintre simptomele supărătoare ale urticariei cronice
spontane. Din fericire, există numeroase strategii
terapeutice pentru a controla reacţiile de la nivelul
pielii.
i i te r ap e u t i c
Noi strateg g i e
e r m ato l o
i mu n o - d
în
C
ea de-a patra Confe­
rinţă a Asociaţiei
Române de Imuno-
Dermatologie și cea
de-a 49-a Conferinţă a Societăţii
de Imunologie din România s-au
desfășurat în perioada 30 septem-
brie – 3 octombrie, atât onsite (la
Institutul Clinic Fundeni), cât și
online. Au fost prezentate cele mai
noi informaţii privind rolul inter-
leukinei 31 în urticaria cronică
spontană, infecţia cu SARS-CoV-2
la pacienţii cu imunodeficienţă
comună variabilă, comportamen-
tul diferiţilor biomarkeri în pro-
gresia bolii parodontale, infecţiile
respiratorii recurente la copii, re-
acţiile adverse cutanate ale unor
citostatice și multe alte subiecte
de interes din sfera imunologiei și
dermatologiei.
TRATAMENT DIFICIL
PENTRU URTICARIA
CRONICĂ
Despre noile perspective le-
gate de interleukina 31 (IL-31)
și posibilităţile unor noi ţinte
terapeutice a vorbit pe larg dr.
Carmen-Teodora Dobrican, în
cea de-a doua zi a evenimentului.
Aceasta a afirmat că tratamen-
tul, la ora actuală, pentru urtica-
ria cronică spontană este „destul
de dificil, întrucât nu există o
cauză bine identificată”. În pre-
zent, se prescriu antihistaminice
non-sedative, dar medicul sublini-
ază că doza aprobată pe prospect
ajută în mai puţin de 50% dintre
cazuri: „Deși ghidurile de urtica-
rie permit o creștere de patru ori
a dozei, cu administrare câte două
comprimate dimineaţa, două com-
primate seara, rămâne un număr
mare de pacienţi care au beneficii
minore, adică sunt insuficient tra-
taţi”. Din acest motiv, găsirea altor
strategii terapeutice pentru per-
soanele cu această patologie este
absolut necesară.
În lumina reflectoarelor, în tra-
tamentele pentru această formă
de urticarie cronică au pătruns în
ultimii ani interleukinele, printre
care și IL-31. Despre aceasta se știe
că este implicată în apariţia pru-
ritului. Cercetările recente au dus
la descoperirea unor noi metode
terapeutice, cum ar fi utilizarea
Nemolizumabului, un anticorp
ţintit împotriva receptorului spe-
cific pentru IL-31. El împiedică
legătura dintre interleukina 31 și
receptorul pentru IL-31, blocând
întreaga cascadă de reacţii pe
care aceasta le declanșează în or-
ganism. În plus, studiile clinice au
demonstrat că utilizarea acestui
anticorp monoclonal reduce mult
pruritul.
e
EFECTELE CUTANATE
ALE CITOSTATICELOR
O scurtă prezentare despre re-
acţiile adverse cutanate ale unor
citostatice a avut dr. Florin Bujo-
reanu, care a detaliat în ce constă
managementul acestor reacţii
induse de chimioterapice în neo-
plasmele din sfera ginecologică.
Principalele citostatice implicate
în reacţiile adverse dermatologice
fac parte din două categorii: inhi-
bitorii EGFR și taxanii. Pacienţii
aflaţi sub tratament cu inhibitori
ai EGFR pot avea modificări ale
părului, începând de la fragilitate
și încetinirea creșterii până la alo-
pecie (care este reversibilă), hirsu-
tism facial, tricomegalie. Pentru
tratarea alopeciei non-cicatriciale
se pot folosi: minoxidil, hidrocor-
tixon 0,2% topic și șampoane nu-
tritive, iar în cazul hirsutismului,
se recomandă eflornitină 12% (cre-
mă) și tehnicile de epilare laser sau
cu lumină intens pulsatilă.
Reacţia papulopustuloasă de
tip acneiform are o frecvenţă mare
la pacienţii trataţi cu inhibitori ai
EGFR, iar printre măsurile reco-
mandate se află fotoprotecţia, în
primul rând, crema cu hidrocor-
tizon 1% și tratamentul cu antibi-
otice din spectrul tetraciclinelor,
cum ar fi doxiciclina (100 mg de
două ori pe zi, în primele șase săp-
tămâni) și minociclina (doza profi-
lactică de 100 mg pe zi).
În privinţa reacţiilor adverse
induse de taxani, au fost menţio-
nate cele mai prescrise citostatice
din sfera cancerelor ginecologice:
Docetaxel și Paclitaxel. Din păcate,
incidenţa reală a efectelor adverse
dermatologice la pacienţii cărora
li se administrează taxani nu este
pe deplin cunoscută. Ca reacţii ad-
verse la taxani, au fost observate:
reacţii acute în timpul adminis-
trării parenterale, eritrodisestezie
palmo-plantară, modificări ale
părului și unghiilor, erupţii macu-
lare și papulare, fotosensibilita-
te, reacţii cutanate care pot pune
viaţa în pericol, lupus eritematos
medicamentos și leziuni ale mu-
coasei orale.
Câteva măsuri terapeutice re-
comandate la pacienţii cu eritro-
disestezie fixă, care pare a fi o re-
acţie specifică docetaxelului, sunt:
mănușile îngheţate sau aplicare de
pachete cu gheaţă (folosite pentru
prevenirea onicolizei); utilizarea
inhibitorilor de ciclooxigenază II;
dacă se dezvoltă eritem, se reco-
mandă corticosteroizi sistemici
sau topici cu potenţă ridicată; lido-
caină aplicată topic, care este utilă
în calmarea durerii.
SARS-COV-2 ȘI PACIENŢII
CU IMUNODEFICIENŢE
Dr. Irena Nedelea a avut o pre-
zentare amplă despre infecţia cu
SARS-CoV-2 la pacienţii cu imu-
nodeficienţă comună variabilă.
Medicul a punctat în prezenta-
rea sa și câteva informaţii despre
modificările imunologice care
au fost identificate în contextul
COVID-19. „Limfopenia este un
factor de prognostic în cazurile se-
vere (de COVID-19 – n.red.), astfel
încât pacienţii care au un procent
al limfocitelor de peste 20% asoci-
ază în mod obișnuit forme ușoare
ale bolii, pe când un procent al
limfocitelor de sub 5% indică un
profil sever de boală”, a subliniat
dr. Irena Nedelea. În prezent, sunt
puţine date publicate în literatura
de specialitate în ceea ce privește
boala COVID-19 asociată imuno-
deficienţelor primare, doar câte-
va cazuri fiind prezentate în jur-
nalele medicale, iar fiecare caz a
exprimat o formă ușoară de boală.
Conform datelor centrului
de Alergologie și Imunologie
(Institutul Regional de
Gastroenterologie și
Hepatologie de la Cluj-Napoca),
în Programul Naţional de
Imunodeficienţă Primară
- Boli Rare sunt incluși în
acest moment 49 de pacienţi
din diferite judeţe. Dintre
aceștia, 48 sunt diagnosticaţi
cu imunodeficienţă comună
variabilă, iar un pacient suferă
de agammaglobulinemia
Bruton, 13 dintre pacienţi
urmează un tratament cu
imunoglobuline subcutanat, iar
restul primesc imunoglobuline
intravenos.
RĂSPUNSUL IMUN
AL COPILULUI
O prezentare susţinută de
Adriana Munteanu, cercetător
știinţific la Institutul Naţional
de Cercetare-Dezvoltare „Victor
Babeș”, București, a avut ca temă
centrală infecţiile respiratorii re-
curente la copii, cu accent pe feno-
tipul populaţiilor și sub-populaţii-
lor limfocitare. Sistemul imun al
copilului prezintă un grad de ima-
turitate care se datorează fie unor
tulburări funcţionale în răspunsul
imun, fie unei supresii prin celule
reglatoare, de aceea, spune aceas-
ta, răspunsul imun al copilului este
de tip „hipo-inflamator”.
Un loc important în prezenta-
re l-a avut un studiu recent, reali-
zat cu scopul de a identifica posi-
bilele modificări imunologice cu
impact în patogeneza infecţiilor
respiratorii recurente. Studiul a
fost realizat utilizându-se sânge
periferic provenit de la un grup de
40 de copii, cu vârste cuprinse în-
tre 1 și 7 ani, împărţiţi în două gru-
puri: copii cu infecţii (cu minim 6
episoade de infecţii respiratorii pe
an) și grupul de control (copii cli-
nic sănătoși). S-a observat că 70%
dintre copii au prezentat valori
normale ale imunoglobulinelor
serice (Ig), iar 30% aveau scăderi
sau creșteri ale valorilor Ig seri-
ce. „Se știe că aceste niveluri se-
rice ale imunoglobulinelor sunt
VIA�A MEDICALĂ
9 octombrie 2020 l Nr. 40
17
considerate un indicator în funcţi-
onarea limfocitelor B și ele consti-
tuie un fel de screening în clinică,
pentru evaluarea acestei imunităţi
umorale. Însă pentru a diagnos-
tica corect o infecţie respiratorie
recurentă trebuie să completăm
aceste determinări cu investiga-
ţiile celulare”, a subliniat Adriana
Munteanu.
Principalele modificări obser-
vate de cercetători în urma studiu-
lui au fost următoarele:
- Panel T – modificări semnifi-
cative: scădere LyT totale (40%);
scădere LyT-CD8+ (67%); crește-
re T-CD4+ (47%); creștere raport
T-CD4+/T-CD8+ (63%).
- Panel B – modificări semnifi-
cative: scădere Ly B totale (86%)
– procente și valori absolute; scă-
dere Ly B mature/naive (61%);
creștere Ly B de memorie (50%).
- Celule NK– s-a observat o creș-
tere semnificativă (57%), dar în
limite normale.
„Știm deja că limfocitele
T-CD8 sunt implicate în răspunsul
imun antiviral și a fost de presupus
că vom observa o scădere a valori-
lor medii la acești copii cu infecţii
respiratorii. (...) Deși celulele NK
sunt crescute semnificativ, se gă-
sesc în limite normale”, a adăugat
cercetătoarea. Ea a mai amintit
că investigarea acestor parametri
imunologici celulari poate com-
pleta diagnosticul clinic, în spe-
cial în cazurile în care parametrii
umorali sunt în limite normale.
Florentina Ionescu
18 VIA�A MEDICALĂ
9 octombrie 2020 l Nr. 40 Reuniuni medicale

Examenul imagistic și endoscopic

în gestionarea bolilor interne

Ecografia este considerată, în prezent, o examinare

de rutină în diagnosticul afecţiunilor biliare și nu
numai. Ea are un aport deosebit și în gestionarea
bolilor cardiace, au arătat specialiștii în cadrul Zilelor
Medicale ale Ţării Oașului desfășurate anul acesta în
mediul online.

S
impozionul Zilele Medi-
cale ale Ţării Oașului este
încă o dovadă că reuniunile
medicale se pot organiza
la înalt nivel, cu respectarea mă-
surilor de siguranţă. Anul acesta,
manifestarea știinţifică ajunsă la
cea de-a XI-a ediţie, a avut loc în
perioada 17-19 septembrie, fiind or-
ganizată de conf. dr. Vasile Negrean
(șef disciplină Medicală IV; Spitalul
Clinic CF Cluj-Napoca, UMF „Iuliu
Haţieganu”).
Una dintre cele 12 teme aborda-
te în cele două zile de simpozion a
fost ecografia ca examinare de ruti-
nă în diagnosticul afecţiunilor bilia-
re. Dr. Teodora Alexescu a amintit că
aceasta a devenit în timp cea mai fo-
losită metodă imagistică, cu aplica-
ţii în multiple domenii medicale. Cu
ajutorul ei se pot aprecia forma, di-
mensiunea și structura mai tuturor
organelor abdominale, cu aplecare
asupra afecţiunilor biliare prin sem-
ne, simptome, diagnostic, interven-
ţie, tratament. Spectrul afecţiunilor
biliare a vizat colecistita, colecistita
acalculoasă, xantogranulomatoasă
precum și polipii colecistici.
Colecistita acută este la ora
actuală cea mai frecvent întâlnită
PUBLICITATE
complicaţie a litiazei biliare, eco-
grafia fiind o metodă sensibilă prin
datele pe care le oferă. Ecografia
vezicii biliare oferă date relevan-
te despre vezica biliară multisep-
tală, diverticulii vezicii biliare,
sludge-ul biliar. Se dovedește, în
final, a fi o metodă cost-eficientă
pentru diagnosticul litiazei biliare,
ce poate fi efectuată la patul bolna-
vului (acolo unde situaţia o impune),
avantajele constând în faptul că
este o procedură non-iradiantă,
respectiv ieftină.
Diagnostic de acurateţe
Dr. Adela Sitar-Tăut s-a oprit
asupra aportului imagistic în bolile
cardiace, istoricul fiind punctul de
plecare. Imagistica se dovedește a fi
eficientă în stabilirea diagnosticu-
lui precoce, dar și pentru a-i da cele
mai pertinente explicaţii bolnavu-
lui. Rolul imagisticii în cardiopatia
ischemică trebuie apreciat prin ana-
liza tuturor stadiilor acestei boli. Un
plus mare în evaluarea pacienţilor
îl aduce ecocardiografia. Ecografia
3D este spectaculoasă prin ima-
ginile oferite, dar și prin diagnos-
ticul de acurateţe. Imagistica are
un rol important în bolile cardiace
reușindu-se, graţie ei, o panoramă
a explorărilor noninvazive în bolile
cardiovasculare în general.
Aportul coronarografiei în dia-
gnosticul bolilor cardiace prin isto-
ric, indicaţii, contraindicaţii, inter-
venţie, complicaţii și concluzii a fost
analizat de dr. Florin Casoinic.
Coronarografia aduce date
despre tratamentul care trebuie
aplicat la fiecare pacient în parte.
Este indicată pentru examinările
ce pot fi efectuate la toţi pacienţii,
dacă se ia în calcul raportul risc-be-
neficiu. Poate fi utilizată în cazul
unei suspiciuni de boală cardiacă
ischemică sau pentru a pune în
evidenţă leziuni; în boala cardiacă
ischemică cunoscută, cu istoric de
infarct miocardic; în aritmii; în val-
vulopatiile severe, în bolile cardiace
congenitale (la pacienţii cu dureri
toracice sau cu dovezi de ischemie
miocardică la teste non-invazive; la
pacienţi înainte de corecţia chirur-
gicală a unor boli cardiace conge-
nitale). Cât privește tehnica, abor-
dul femural a fost cel mai frecvent
utilizat, ajungându-se în prezent la
cateter radial. Au fost discutate pe
larg caracteristicile leziunilor coro-
nariene de tip A (leziuni discrete,
concentrice, contur regulat), tip B
(mai lungi, excentrice, contururi
neregulate) și tip C (leziuni difuze,
ocluzie cronică, tortuozitate seve-
ră a segmentului proximal). Ca o
primă concluzie, coronarografia
reprezintă standardul de aur în
diagnosticarea bolii cardiace
ischemice aterosclerotice.
Managementul
gastroenterocolitelor
De interes a fost lucrarea dedica-
tă aportului endoscopic în diagnos-
ticul și managementul gastroente-
rocolitelor eozinofilice, prezentată
de conf. dr. Olga Orășan. S-a vorbit
pe larg despre eozinofilia gastroin-
testinală primară și secundară,
despre infiltrare (mucoasă/cea mai
frecventă; musculară/nu foarte
rară; seroasă). Complicaţiile esofa-
gitei eozinofilice sunt impactarea
alimentară, esofagul de calibru mic,
strictura esofagiană și perforaţia
esofagiană.
Au reţinut atenţia prin datele
oferite articolele dedicate aportu-
lui ecoendoscopiei în diagnosticul
tumorilor pancreatice (conf. dr.
Alina Tanţău), aportul laparosco-
piei în tratamentul urgenţelor
abdominale (dr. Răzvan Togănel),
rolul ecografiei în diferenţierea
consolidărilor pulmonare (dr.
Nicolae Rednic), diagnosticul ima-
gistic al tumorilor mamare (dr.
Bogdan Neacșu - director medical,
Spitalul Orășenesc Negrești-Oaș),
noutăţi în algoritmul diagnostic al
neoplaziilor colorectale (dr. Lorena
Ciumărnean), importanţa citosco-
piei în diagnosticul afecţiunilor
vezicale (dr. Omer Hadi, Spitalul
Orășenesc Negrești-Oaș), importan-
ţa ecografiei Doppler în diagnosticul
stenozelor arteriale de origine atero-
sclerotică (dr. Adela Sitar-Tăut) și,
nu în ultimul rând, rolul anamnezei
și examenul obiectiv în orientarea
pacienţilor spre explorări endosco-
pice și imagistice (accente pe rolul
medicului, al examenului obiectiv,
al anamnezei, al respectării etapei
clinice prin ghidarea eficientă a ex-
plorărilor), lucrare prezentată de
dr. Mircea Milaciu.
Cea de a XI-a ediţie și-a atins
scopurile propuse: un număr apre-
ciabil de participanţi (aproape 60),
o tematică la zi, o audienţă online
de apreciat și, nu în ultimul rând, o
reuniune știinţifică fără incidente.
Demostene Șofron

Clinică medicală Dragomir VÂND/ÎNCHIRIEZ VÂND PRAXIS, MEDICINĂ

FARMACIE ÎMPREUNĂ DE FAMILIE,
cu sediul în București, Sector 3, aflată în contract cu CASMB angajează trei medici Odeta –
SITUAT ÎN SECTOR 1,
specialiști cu normă întreagă sau part-time, pentru următoarele specialităţi: pierdut CU SPAŢIUL EI.
BUCUREȘTI.
- Cardiologie – 2 posturi; parafă RELAŢII LA DETALII LA
- Medicina muncii – 1 post. medic. TEL. 0755.730.237 TEL. 0723.271.394.
Detalii și relaţii la tel. 0745.182.161 sau 0733.947.061;
O declar
nulă.
e-mail: clinicamemento@yahoo.com
Clinică cu profil dermato-estetică
Abonează-te pe 12 luni la Viaţa Medicală! din Bacău
angajează
Săptămânal, vei primi ziarul
Ziarul tipărit*: Ziarul pdf: tipărit și/sau vei avea acces la
medici specialiști dermatologi cu contract de colaborare.
Relaţii la: tel. 0744.829.371
200 lei 129 lei ziarul în format pdf. În plus, vei
avea acces la toate articolele
și pe e-mail foxstanescu.dermacenter@gmail.com

*Primești bonus, gratuit, abonament pe 12 luni la ziarul pdf. postate pe www.viata-medicala.ro

Centrul Medical Focus
Cum te abonezi: din București angajează medici cu următoarele specialităţi:
• Online: creează-ți cont pe medichub.ro și accesează • Cardiologie (2 posturi vacante);
www.medichub.ro/reviste/ziarul-viata-medicala • Medicină internă (2 posturi vacante);
sau
• Endocrinologie (2 posturi vacante);
• Trimite un e-mail pe adresa abonamente@viata-medicala.ro cu datele tale
• Medicină de laborator (2 posturi vacante);
(nume, adresă de livrare a ziarului, specializare) și cu dovada plății contravalorii
abonamentului (în contul RO09INGB0000999906229895, deschis la ING Bank; • Diabet zaharat, Nutriţie și Boli metabolice (2 posturi vacante).
Titular cont: S.C. VIAŢA MEDICALĂ ROMÂNEASCĂ SRL; CIF RO4197070). Cerinţe: disponibilitate de a lucra în contract cu CAS.
Te vom contacta în cel mai scurt timp. Scanează QR codul pentru linkul de abonare Pentru informaţii vă rugam să sunaţi la tel.: 0722.949.960.
Medic în România
România este aliniată la
standardele internaţionale
în ceea ce privește
performanţa în chirurgia
estetică și reconstructivă.
Dr. Dinu Iuliu Dumitrașcu
este medic chirurg estetician
și spune că, pentru el,
această meserie este ideală.
În interviul acordat am
discutat, între altele, despre
progresele din domeniu
și necesitatea decontării
anumitor proceduri din
această sferă.
Cum se situează chirurgia plasti­
că din România în raport cu alte
ţări?
România este la același nivel înalt
de performanţă în chirurgia plas-
tică, la care sunt ţări cu standard
de viaţă foarte ridicat. Atât în chi-
rurgia estetică, cât și în cea recon-
structivă, la noi în ţară se realizează
intervenţii dificile cu rată de succes
foarte mare, comparabilă cu statis-
ticile americane, germane. Avem
medici foarte bine pregătiţi, avem
dotări de top în sistemul privat. În
cel de stat se fac îmbunătăţiri con-
stante. Eu unul am văzut progrese
mari în ultimii 10-15 ani.
Care sunt diferenţele dintre
chirurgia plastică și cea recon­
structivă?
Eu cred că și chirurgia reconstructi-
vă este o chirurgie estetică. Nu poţi
doar să redai funcţia cu un rezultat
estetic urât, care să stigmatizeze
pacientul. Chirurgia reconstruc-
tivă este medicina care salvează.
Este o specialitate care se luptă cu
cancerul, cu accidentele grave, cas-
nice sau auto, cu infecţii. Chirurgia
estetică îmbunătăţește aspectul fi-
zic și prin asta crește încrederea în
sine și bunăstarea psihică. Este una
dintre foarte puţinele specialităţi în
care pacientul este un om sănătos.
De ce aţi ales chirurgia estetică?
Pentru mine este meseria ideală.
Îmbină arta, tehnica și știinţa. Este
o chirurgie în care cu siguranţă
ai nevoie de simţ estetic, dar și de
o mână precisă și o tehnică desă-
vârșită. Și tot timpul apar noutăţi,
între ele aflându-se produsele me-
dicale mai sigure, tehnicile tot mai
perfecţionate, instrumentarul tot
mai îmbunătăţit. Nu ai parte de
plictiseală atunci când ești chirurg
estetician. Mă simt foarte norocos
că am ales această specialitate ca
meserie. Încă nu am avut o zi în care
să nu merg cu plăcere la clinică. O
provocare în plus o constituie fap-
tul că tot ce lucrăm noi se vede. To-
leranţa faţă de eroare este minimă.
NEÎNCREDEREA
OAMENILOR ÎN OAMENI
Mai au oamenii încredere în chi­
rurgia plastică după cazurile de
falși medici din domeniu?
Da, sigur, au. Aceste cazuri sunt
rare. Escroci și impostori pot să
apară și apar, sunt cazuri media-
tizate în întreaga lume, dar min-
ciuna și impostura au picioare
scurte în chirurgie. Nu e greșit ca
pacienţii să se intereseze despre
experienţa, studiile și perioada de
formare a chirurgului la care ape-
lează. Să se informeze asupra clini-
cilor la care doresc să le fie făcută
intervenţia chirurgicală. Românii
în general sunt sceptici. Sunt unii
oameni care, în orice moment, se
așteaptă să fie înșelaţi, de aici și
MINCIUNA ȘI IMPOSTURA
au picioare scurte în chirurgie
neîncrederea când li se propune
ceva. Nu mă refer doar la medicină,
ci la orice domeniu. Când lucram în
Germania, nu am trăit sentimen-
tul de neîncredere al oamenilor
în oameni așa cum îl văd la noi.
Mă doare totuși pentru că eu
sunt onest și nu îmi văd me-
seria ca pe o afacere.
Cât durează recuperarea
postoperatorie?
Diferă așa de mult perioada
de recuperare pentru operaţii
diferite, în zone diferite ale cor-
pului. Recuperarea poate fi văzu-
tă ca perioada petrecută în clinică.
Aceasta variază de la câteva ore la
două zile. Tot recuperare poate în-
semna și perioada în care se vindecă
incizia. Aici poate dura de la cinci
zile la două săptămâni. Reîntoarce-
rea la muncă sau la un stil de viaţă
normal diferă și ea, în funcţie de in-
tervenţii, între câteva zile și până la
câteva săptămâni. Uneori rezultatul
final, din punct de vedere estetic, se
obţine mai greu, mult mai târziu,
poate și după un an de la intervenţia
propriu-zisă. Ca să dau un exemplu,
o persoană operată pentru o mări-
re de sâni cu implant de silicon se
poate întoarce la munca de birou la
câteva zile de la intervenţie, dar are
nevoie de șase săptămâni fără efort
fizic pentru a se vindeca. Iar sânii își
vor căpăta forma finală la 6, 12 luni
de la intervenţie.
Și intervenţiile minim invazive?
Intervenţiile minim invazive au un
timp extrem de scurt de recupera-
re. Nu degeaba se numesc „lunch
break procedures”. Pacienţii vin în
pauza de masă pentru o injectare,
după care se întorc la birou. Sau
pot pleca de la clinică direct la re-
staurant, pentru a lua masa. Tre-
buie luat în calcul și riscul, redus
dar prezent, de hematom. Oricând
se lucrează cu ace într-o zonă bine
vascularizată, pot apărea vână-
tăi. Din acest motiv le recomand
pacienţilor să nu vină la proceduri
chiar înainte de un eveniment
important.
SIGURANŢA TOTALĂ,
NEGARANTATĂ
Sunt acoperite intervenţiile chi­
rurgicale de specialitate de asigu­
rarea medicală?
Nu, nu sunt, cu toate că unele inter-
venţii s-ar justifica să fie suportate
de asigurarea medicală. De exem-
plu, o gigantomastie care dă dureri
de spate; o hernie de disc; o ptoză
palpebrală severă, care împiedică
vederea sau ginecomastia, care
poate stigmatiza bărbaţii. Sper că
în timp, aceste intervenţii le vor
putea fi oferite gratuit pacienţi-
lor. Anul acesta am primit o veste
bună. Pacientele cu reconstrucţie
mamară după mastectomie pot be-
neficia gratuit de reducţie mama-
ră, pentru a obţine simetrie.
Este chirurgia estetică sigură?
Da, de aceea se și operează. Dacă ar
fi ceva periculos cu siguranţă spe-
cialitatea ar dispărea. Ca în orice
ramură a medicinei, siguranţa de
100% sau garanţia nu pot fi oferite.
Dacă medicul își face treaba bine
și pacienţii respectă indicaţiile,
VIA�A MEDICALĂ
9 octombrie 2020 l Nr. 40
19
paciente doresc să îmbunătăţească
ceva la faţa lor, altele vor să
Dr. Dinu Iuliu
„nu mai îmbătrânească”.
Dumitrașcu este chirurg
Și bărbaţii apelează tot
estetician și șef de lucrări în
mai des la medicina
cadrul Catedrei de anatomie a
estetică minim in-
Universităţii de Medicină și Farmacie
vazivă. Atunci când
„Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca.
spiritul este tânăr,
Rezidenţiatul l-a efectuat la Abteilung
dar corpul începe
für hand und Plastische-Rekonstruktive-
să îmbătrânească,
Chirurgie din Augsburg, Germania
medicina estetică
(2010-2012), respectiv Spitalul Clinic de
poate face minuni. E
Recuperare Cluj-Napoca (2012-2016).
frumos că multe pro-
Experienţele dobândite vizează
ceduri nu sunt eviden-
chirurgia estetică, microchirurgia
te. Un ochi neavizat nu
reconstructivă, chirurgia
își dă seama că pacientul
mâinii.
și-a injectat ceva. Vorba care
spune că o chirurgie estetică de
riscurile scad foarte mult. Este co- calitate nu este evidentă e cu sigu-
rect ca pacientul să fie informat de ranţă adevărată. Mă bucur sincer
toate complicaţiile posibile și să nu că trăim într-o perioadă a descope-
i se promită ceea ce nu se poate con- ririlor și progreselor medicale. Și în
trola. Chirurgia estetică este totuși estetică apar produse cu rezultate
medicină și pacienţii trebuie foarte tot mai bune și de mai lungă durată.
bine informaţi. Pentru că pe plan mondial, medici-
Dintre cazurile rezolvate, care vă na estetică minim invazivă este în
sunt încă vii în memorie? expansiune, și experienţele medi-
Am avut parte de mari satisfacţii cilor sunt altele, tot mai mari, efi-
și în chirurgia reconstructivă, și în ciente, sigure. Știm cum să evităm
cea estetică. În chirurgia estetică complicaţiile, știm ce funcţionează
ajutăm foarte mult psihicul pacien- bine și ce nu.
ţilor noștri. Observ frecvent cum În cât timp dispar cicatricele?
la controalele postoperatorii parcă Din păcate, cicatricele nu dispar.
îmi intră pe ușa cabinetului o altă Nu există incizie fără cicatrice. Și
persoană decât cea de dinainte de cred că nici prea curând nu o să
operaţie. Văd o persoană fericită, apară o soluţie care să elimine ci-
zâmbitoare, cu multă încredere în catricile. În schimb, putem oferi
sine. Până nu am avut contact cu cicatrici foarte discrete sau ascun-
chirurgia estetică nu mi-am imagi- se. Maturarea unei cicatrici poate
nat ce apăsător poate să fie un com- dura un an de zile. Iniţial ea este
plex fizic. Îmi sunt vii în memorie hipertrofică, roșie, dar la 12 luni de
multe cazuri în care am putut să le la intervenţie ar trebui să rămână o
aduc fericire pacienţilor mei. linie discretă, sidefie. Există multe
proceduri minim invazive precum
UN DOMENIU RELATIV și unguente care fac cicatricele cât
ACCESIBIL mai estetice. Există unii pacienţi
care sunt predispuși la cicatrici
Câteva cuvinte despre chirurgia hipertrofice sau cheloide. Ei sunt
estetică minim invazivă? excepţia și, din păcate, vor fi mai
Este sigură, nu este dureroasă, pre- puţin mulţumiţi de rezultat.
ţurile o fac relativ accesibilă. Unele Demostene Șofron
20 VIA�A MEDICALĂ
9 octombrie 2020 l Nr. 40
Manifestări ortopedice în leucemia limfoblastică acută
P otrivit datelor din literatură,
tabloul clinic din LLA îmbra-
că uneori forma unor manifes-
tări din sfera ortopedică, în timp
ce analizele hematologice pot fi
în limite normale. Rezultatele
unui studiu* retrospectiv au fost
publicate recent în Journal of
Dispozitiv inhalator
pentru administrarea
acidului acetilsalicilic
Forma inhalatorie a acidului acetilsalicilic determină inhibiţie
plachetară imediată, de aceea s-a imaginat un dispozitiv care
să permită administrarea sub această formă în sindroamele
coronariene acute.
C
onform ghidului american,
în managementul
terapeutic al pacientului
cu infarct miocardic este
recomandată ca primă linie de
tratament administrarea unei doze de
încărcare orală de 162-325 mg de acid
acetilsalicilic gastrorezistent, pentru a
asigura inhibarea agregării plachetare.
Efectul inhibitor al funcţiei plachetare
este datorat inactivării ireversibile
a enzimei ciclooxigenaza-1, cu
blocarea consecutivă a sintezei
tromboxanului A2. Un preparat
alcătuit din nanoparticule de acid
acetilsalicilic poate fi administrat
sub formă inhalatorie cu ajutorul
unui dispozitiv inhalator de pulbere
Orthopaedics, vizând 250 de paci-
enţi care s-au prezentat la camera
de gardă a departamentului de
fracturi cu compresie vertebrală.
Media de vârstă a fost de 5,6 ani.
Șase din cei 22 de pacienţi au avut
ortopedie. Dintre aceștia, 22 de un frotiu de sânge periferic nor-
pacienţi (8,8%) au fost diagnosti- mal. Observaţiile acestui studiu
caţi ulterior cu LLA. Motivele care arată că leucemia limfoblastică
au determinat vizita la medic au acută ar trebui luată în considera-
fost dureri osoase sau articulare și re ca diagnostic diferenţial la copii
uscată, dezvoltat pentru a spori viteza
de inhibare a agregării trombocitare
indusă prin acest mecanism. Această
modalitate de administrare ocolește
metabolismul gastro-intestinal și
hepatic, având potenţialul de a asigura
expunerea rapidă a substanţei active
către circulaţia sanguină. Dispozitivul
inhalator are dimensiuni similare cu
inhalatoarele utilizate pentru tratarea
bolilor pulmonare.
Profil farmacocinetic
și farmacodinamic
mai rapid
În cadrul unui studiu* pilot de
fază 1, tip open-label, publicat în
Medicina altfel
cu osteoporoză severă și fracturi
vertebrale, chiar și în lipsa unor
modificări hematologice.
Leucemia limfoblastică acută
(LLA) este o boală malignă în care
precursorii limfoizi proliferează și
înlocuiesc celulele hematopoieti-
ce normale ale măduvei. LLA este
S indromul hipereozinofilic reprezintă un
Circulation, a fost studiat profilul
farmacocinetic și farmacodinamic
al administrării pe cale inhalatorie
a acidului acetilsalicilic în doză de
50 mg sau 100 mg, comparativ cu
administrarea pe cale orală a unei doze
de 162 mg.
Conform rezultatelor obţinute
până acum, inhibarea mecanismelor
de agregare plachetară a fost obţinută
în mai puţin de două minute cu ambele
doze inhalatorii. În cazul administrării
orale au fost necesare aproximativ
30 de minute pentru a obţine acest
efect. Timpul necesar pentru a atinge
concentraţia plasmatică maximă a
fost de două minute în cazul dozei
inhalatorii de 100 mg, patru minute în
cazul dozei inhalatorii de 50 mg și 30
de minute în cazul dozei orale de 162
mg. Pornind de la rezultatele acestui
studiu, vor fi efectuate cercetări
suplimentare.
https://bit.ly/34rPMzG
Grupaj realizat de
dr. Diana Andronache
cea mai frecventă formă de cancer
întâlnită în perioada copilăriei.
Manifestările clinice și paraclini-
ce sunt adesea nespecifice, ceea ce
face ca diagnosticul de certitudine
să fie stabilit tardiv, iar boala să fie
deja în stadiu avansat.
https://bit.ly/2Sthd6E
Noi indicaţii
terapeutice pentru
mepolizumab
Administraţia pentru Controlul
Alimentelor și Medicamentelor
din SUA (FDA) a aprobat un nou
medicament pentru tratamentul
sindromului hipereozinofilic.
grup heterogen de tulburări rare caracteri-
zate prin eozinofilie persistentă care afectează
mai multe organe. Simptomele includ erupţii
cutanate, prurit, dificultăţi de respiraţie, du-
reri abdominale, vărsături, diaree, atralgii, cu
posibilitatea de a asocia chiar manifestări su-
gestive pentru insuficienţă cardiacă congesti-
vă, tromboză venoasă profundă și anemie.
Mepolizumab este un inhibitor de inter-
leukină 5 biologic, aprobat în SUA pentru tra-
tamentul copiilor cu vârsta peste șase ani care
suferă de astm eozinofilic și al adulţilor cu gra-
nulomatoză eozinofilică cu poliangeită. FDA a
extins indicaţiile de administrare ale mepoli-
zumab, incluzând și pacienţii diagnosticaţi cu
sindrom hipereozinofilic cu vârsta de
minimum 12 ani, având acest diagnostic de
cel puţin șase luni, cu condiţia excluderii unei
cauze hematologice secundare.
OPŢIUNI DE TRATAMENT SIGURE ȘI
EFICIENTE
Eficacitatea și siguranţa acestui tratament
au fost evaluate în cadrul unui studiu* randomi-
zat, dublu-orb, placebo controlat, care a inclus
un eșantion de 108 pacienţi cu vârsta peste 12
ani, urmăriţi pe o perioadă de 32 de săptămâni.
Administrarea de mepolizumab s-a făcut prin
injecţie subcutanată la fiecare patru săptă-
mâni. Pacienţii incluși în studiu erau diagnos-
ticaţi cu sindrom hipereozinofilic necontrolat
terapeutic, definit ca cel puţin două erupţii în
ultimele 12 luni (agravarea simptomatologi-
ei sau necesitatea escaladării tratamentului)
și un număr de eozinofile din sânge de 1.000
celule/µL sau mai mare în timpul screening-ului.
S-a observat că pacienţii care au primit me-
polizumab asociat terapiei standard au avut
mai puţine erupţii cutanate (28%) comparativ
cu grupul placebo (56%), cu o reducere relati-
vă de 50%. De asemenea, timpul până la prima
erupţie cutanată a fost mai lung la pacienţii
trataţi cu mepolizumab.
Cele mai frecvente efecte secundare care au
apărut pe parcursul tratamentului cu mepolizu-
mab au fost infecţiile căilor respiratorii superi-
oare și durerea la nivelul extremităţilor. Tot în
grupul pacienţilor trataţi cu mepolizumab au
apărut infecţii tip herpes zoster.
https://wb.md/3lmTb9Z