Barbu Ana-Maria

Grupa 946. Seria A.

Aplicația 1
Relația valori manageriale – apartenență religioasă

Examinând informațiile din tabel, putem observa că există diferențe apreciabile în

privința importanței valorilor manageriale pentru cele cinci grupuri religioase prezentate.

Astfel, cea mai importantă valoare pentru managerii catolici este considerația (față de
salariați, manifestată prin „luarea lor în serios”, furnizarea de informații și apelarea la
raționamentele lor), cu un procent de 14,4%. Aceștia sunt interesați de modul cum vor fi
tratați la locul de muncă, de stabilitatea firmei, longevitatea postului de muncă, incertitudine
cât mai redusă și în existența de oportunități mari de învățare și dezvoltare, precum și de
utilizare a cunoștințelor deținute. Dintre cele opt valori manageriale considerate semnificative
pentru managerii care aparțin acestei religii, sunt apreciate ca mai puțin importante cele
referitoare la condițiile de muncă (7,2), siguranța postului (5,7) și competențele salariaților
(5,6).

Pentru managerii care aparțin religiei protestante, cea mai importantă valoare este
Eficacitatea managerului, cu un procent de 10,8%, concretizată în dorința de a lucra pentru o
firmă care este eficientă și competitivă ce reprezintă un leader tehnic în domeniul său.
Condițiile de muncă trebuie să fie bune, la fel și climatul psiho-social. Un lucru interesant
este acela că practicanții acestei religii sunt interesați într-o sferă mai largă de valorile
manageriale, existând cu două mai multe decât la religia catolică. Celelalte valori
manageriale au ponderi sensibil mai reduse, pe ultimele poziții aflându-se condițiile de viață
decente (6,0), siguranța postului (6,0) și continuitatea (5,6).

Pentru managerii și executanții budiști deosebit de importante sunt poziția și

responsabilitatea socială a managerilor în societate, ce înregistrează un procent 19,1
(reflectată în grija ca patronul să fie un component respectat, responsabil în societate),
urmate, la o distanță destul de mare de 9,9 procente, de considerația acordată salariaților. Prin
urmare, remarcăm că la practicanții acestei religii, elementele sociale joacă un rol major. Cele
mai nesemnificative valori manageriale sunt cele privitoare la stilul de viață decent (6,4),
suportul profesional (6,3) și condițiile de muncă (6,0).

1
 Managerii de religie musulmană pun pe primul loc continuitatea (20,9), fiind cea mai
mare – pentru o valoare managerială – la nivelul ansamblului cercetării continuității,
optându-se deci pentru un mediu stabil, longevitatea posturilor și o incertitudine redusă. După
aceasta, o importanță apreciabilă prezintă și posibilitatea asigurării unui stil de viață recent
(10,9), urmată de „sfidarea” profesională, concretizată în preocuparea de a avea o slujbă ce
oferă oportunități de a învăța și, concomitent, de a-și utiliza abilitățile. Spre deosebire de
grupele examinate anterior, musulmanii înregistrează cea mai mare diferență între valorile
maximală și cea minimală, respectiv de 14 procente. O altă diferență este aceea că
musulmanii rețin doar șapte valori ca fiind semnificative, față de celelalte religii. Pe ultimele
locuri se află aspirația financiară (7,1) și suportul profesional (6,9).

Ultima categorie este cea a managerilor fără apartenență religioasă care situează pe
primul plan valoarea managerială referitoare la „sfidarea profesională” (19,1), ce se
concretizează în interesul de a avea o slujbă care oferă oportunități de învățare, urmată de
cea privind responsabilitatea socială (13,0) și suportul profesional (11,6). Ca și religia
musulmană analizată anterior, și aceasta consideră semnificative tot cinci valori manageriale.
Dintre acestea, o pondere sensibil mai redusă se înregistrează la considerație (7,1),
continuitate (6,4) și competențele salariaților (5,7).

Concluzionând, este evident că apartenența religioasă își pune o amprentă pronunțată

asupra valorilor manageriale ale personalului și este recomandat ca acest element să fie luat
în considerare în relațiile manageriale din fiecare firmă.