Sunteți pe pagina 1din 12

M.U.P.M. – lab.

Definirea, structura, caracterizarea şi reprezentarea lanţurilor cinematice

Lanțul cinematic este ansamblul de sisteme cinematice care concura la realizarea unor mişcări cu
traiectorii si parametri cinematici impuşi de procesul de generare al suprafeţelor prin aşchiere.

In cadrul masinilor unelte, lanturile cinematice pot fi :

 Mecanice
 Hidraulice
 Electrice
 Combinate

Indiferent de tipul mecanismului, lanturile cinematice au in general in structura sa urmatoarele grupe de


mecanisme, miscari, lagare, cuplaje, transmisii si alte elemente:

 Grupe de mecanisme

1 Motor de curent continuu

2 Motor de curent alternativ

Mecanismul de pornire-oprireare rolul de a opri miscarea la iesirea lantului


3
cinematic (cuplaj

4 Mecanismul de inversare a sensului

5 Mecanism de fracţionare a mişcării (mec.cruce de Malta, mec cu clichet)

Mecanismul de reglare are rolul de largire a domeniului de parametri cinematici ai


6
motorului (cutii de viteze, avansuri si filete)

7 Mecanismul de transformare a miscraii de rotatie in miscare de translatie

 Grupe de mecanisme mecanice

1) Rotile dintate

1
1 Roată fixă pe ax ----

2 Roată dinţată liberă pe ax ----

3 Roată baladoare ----

4 Angrenaj exterior cu dinti drepti i = z1/z2

5 Angrenaj planetar simplu i = 1- z1/z2 · z3/z4

i1,2 = 1

6 Angrenaj diferenţial cu roţi conice i1,3 = 1/2

i2,3 = 1/2

7 Angrenaj melc cilindric-roata melcată i = km /zrm

2) Cuplaje

a) Cuplaje nepermanente (ambreiaje)

1 c. cu dinţi intr-un sens

2 c. cu dinţi in ambele sensuri

3 c. cu lamele de fricţiune

4 c. comandat electromagnetic intr-un sens

2
5 c. automat cu limitare de sarcina

6 c. automat cu cuplare intr-un sens

b) Cuplaje permanente

1 c. rigid

2 c. mobil

3 c. elastic

c. axial compensator
4
(telescopic)

3) Lagare

1 Lagar radial

Lagar radial axial intr-un sens


2
Lagar radial axial in ambele sensuri

3 Lagar radial cu bile

4 Ladar radial cu role

 Mecanisme de transformare a miscarii, prin frictiue

3
1
Mec. şurub piuliţă i = pşc

2 i = p zpn
Mec. Pinion-cremalieră
i = zpn m π

Componente hidraulice

1 Pompa cu debit constant

2 Pompa cu debit variabil

3 Motor hidrastatic rotativ

4 Motor hidrostatic liniar cu tija unilaterala

5 Motor hidrostatic liniar cu tija bilaterala

6 Drosel

7 Supapa de sens

Pentru a obtine un reper prin prelucrare mecanica pe o masina unealta, elementele masinii
trebuie sa realizeze miscarii coordonate (singulare sau interpolate). Aceste miscari sunt fie
miscari primare, care faciliteaza indepartarea aschiilor din semifabricat, fie miscari
auxiliare, care sunt necesare pentru asigurarea prelucrarii succesive a mai multor suprafete
de pe aceeasi piesa sau a unor suprafete similare de pe piese diferite. Miscarile principale de
pe o masina unealta sunt de rotatie si/sau de translatie. Miscarea de avans poate fi continua
(strung, masini de frezat, masini de gaurit) sau intermitenta (raboteze, morteze).

O clasificare generala a transmisiei miscarii de rotatie este reprezentata in fig.1. Astfel,


reglarea discontinua a miscarii de rotatie se poate realiza fie prin intermediul curelelor fie

4
prin intermediul rotilor dintate. Reglarea continua a miscarii de rotatie se obtine prin
intermediul sistemelor speciale mecanice, hidraulice, electice sau combinatii dintre acestea.

Fig.1

In reprezentarea oricarei structuri cinematice a masinilor unelte exista urmatoarele etape:

- Schema structurala simplificata (rotatie, translatie)


- Schema cinematica;
- Schema fluxului cinematic;
- Diagrama de turatii;
- Gama de turatii.
Schema structural simplificata este reprezentarea grafica a intregii masini unelte, de la
actionare pana la organul de lucru, prin simboluri universal adoptate. Pentru lanturile
cinematice de rotatie, schema caracteristica este prezentata in fig.2a. Schemele caracteristice
masinilor unelte cu lantul cinematic principal de translatie (contunuu si/sau intermitent) sunt
prezentate in fig.2b, c.

ME IS MR y e =v as

i1 i2
OP
yi = n 0 iR F

fig.a

5
ME MR
MT
i1 i2 ye =vas

OP
yi = n0 iR
Fig.2 fig.b

ME MR
i1 i2 MT
y =v
OP C
yi = n0 iR S
IS Ks
m
fig.c

Schema cinematica este o reprezentare grafica in detaliu a lantului cinematic (mecanism de


reglare) obtinuta cu ajutorul simbolurilor adoptate, prin aducerea in acelasi plan a tuturor
elementelor componente (arbori, organe de angrenare, cuplaje, lagare, inversoare de sens,
etc.). Aceasta reprezentare se realizeaza in fazele de proiectare, in care se reda schema
cinematica completa a lantului sau in fazele de exploatare, pentru a cunoaste modul de
reglare al lantului. In fig.3 este prezentat un exemplu de schema cinematica a unei cutii de
viteze cu sase trepte de turatie.

Fig.3
Schema fluxului cinematic este o reprezentare a modului de transmitere a miscarii de la
intrarea in lantul cinematic de reglare, pana la iesirea din acesta, obtinut prin intermediul
rapoartelor de transformare al angrenajelor formate de rotile dintate. Aceasta modalitate este
utila pentru calculul parametrilor cinematici ai mecanismului de reglare. Schema fluxului
cinematic pentru mecanismul de mai sus este reprezentata in fig.4

6
Fig.4

ye = yi  iT unde yi = ii  i1  i2  ...  ik

Diagrama de turatii este o reprezentare grafica a fluxului cinematic prin care, in corelatie cu
ratia sirului de turatii al mecanismului, se pot calcula numeric toate turatiile posibile ale
mecanismului.

 Multiplicarea treptelor de viteza dupa o Progresie Aritmetica


Fie n1, n2, ..., nk o serie de turatii aranjate dupa o progresie aritmetica. Atunci:

n2-n1 = n3-n2 = constant

Conform acestui tip de progresie, diagrama de turatii va fie cea din fig.5. Pentru o viteza de
aschiere V0 considerata economica, cea mai mica viteza V1 nu este constanta, aceasta
descreste odata cu cresterea diametrului. Astfel, progresia aritmetica nu permite o prelucrare
economica in cazul domeniilor de diametre mari.

Fig.5

Principalul dezavantaj in cazul acestei modalitati de multiplicare a turatiei este faptul ca ratia
scade odata cu cresterea turatiei. Astfel, turatiile nu sunt distribuite uniform, sunt mai
concentrate si au trepte mai apropiate in cazul diametrelor mici fata de diametrele mai mari.

Treptele de turatie aranjate dupa o progresie aritmetica sunt utilizate in blocurile Norton sau
cutiile de avansuri cu pana mobila, atunci cand exista doar doi arbori.

7
 Multiplicarea treptelor de viteza dupa o Progresie Geometrica
In acest caz, ratia corespunzatoare treptelor de turatie este constanta si pierderea de turatie
ΔVmax/V0 este constanta indiferent de gama de diametre. Deci, progresia geometrica permite
realizarea prelucrarilor la viteze de aschiere cuprinse intre V0 si VP min indiferent de diametrul
piesei, unde V0 este viteza de aschiere economica si V p min este viteza de aschiere minima
permisa (fig.6).

Fig.6

Fie n1, n2, ..., nk o serie de turatii aranjate dupa o progresie geometrica. Atunci:

unde φ este ratia progresiei. Viteza de rotatie poate fi exprimata considerand viteza minima
n1 si ratia progresiei φ.

De aici, rezulta ca viteza de rotatie maxima nz este redata de expresia:

unde z este numarul de trepte de viteza, asadar:

Din care putem deduce ca numarul de turatii este:

vladac-uvab.webnode.ro
Semestrul II, 2014-2015, M.U.P.M. – lab.1

In tab.1 sunt prezentate valorile standardizate pentru φ corespunzatoare ISO/R229, iar in


tab.2 sunt prezentate turatiile standardizate in functie de pierderile procentuale.

Tab.1

Tab.2
Valori nominale in sarcina Valori efective in
sarcina cu toleranta
R20 R20/2 R20/3 R20/4 R20/6
mecanica totala
φ= φ= - -
φ = 1.4 φ = 1.6 φ=2 +3% +6%
1.12 1.25 2% 2%
100 98 103 98 106
112 112 11.2 112 11.2 110 116 110 119
125 125 123 130 123 134
140 140 1400 140 1400 138 146 138 150
160 16 155 163 155 168
180 180 180 180 180 174 183 174 189
200 2000 196 206 196 212
224 224 22.4 224 22.4 219 231 219 238
250 250 246 259 246 267
280 280 2800 280 2800 276 290 276 300
315 31.5 310 326 310 336
355 355 355 355 355 348 366 348 377
400 4000 390 410 390 423
450 450 45 450 45 438 460 439 475
500 500 491 516 491 533
560 560 5600 560 5600 551 579 551 598
630 63 618 650 618 671
710 710 710 710 710 694 729 694 753
800 8000 778 818 778 844
900 900 90 900 90 873 918 873 947
1000 1000 980 1030 980 1060

Considerand schema cinematica din fig.3, posibilitatea de reprezentare a diagramei de turatii,


functie de ecuatia structurala este prezentata in fig.7

9
z = 6 = 31  23

Fig.7

Gama de turatii se calculeaza in functie de rapoartele de transformare regasite in diagrama


de turatii. Un exemplu de gama de turatii este cel prezentat in fig.8. Pentru acest exemplu s-a
considerat o turatie initiala de 1000 rot/min.

Fig.8

10

vladac-uvab.webnode.ro
Semestrul II, 2014-2015, M.U.P.M. – lab.1

APLICATII

11
12