CURSUL 10

COMPUŞI CARBONILICI
PROPRIETĂȚI. REACȚII DE ADIȚIE

PROPRIETĂŢI FIZICE

Starea de agregare. Cu excepţia aldehidei formice care este gaz ceilalţi compuşi carbonilici sunt
lichizi sau solizi în funcţie de masa lor moleculară.
Solubilitatea. Compuşii carbonilici pot forma legaturi de hidrogen cu moleculele apei. Formaldehida,
acetaldehida şi acetona sunt complet solubile în apă. Soluţia apoasă de formaldehidă, 30-40%, se
numeşte formol. Cu creşterea radicalului hidrocarbonat scade solubilitatea în apă, termenii cu numar
mai mare de şapte atomi de carbon sunt practic insolubili în apă. Toţi compuşii carbonilici se dizolvă în
alcool, eter, cloroform, hidrocarburi. Solubilitatea în apă este determinată de gruparea funcţională iar
solubilitatea în solvenţi organici este determinată de radicalul organic.
Compuşii carbonilici sunt solventi aprotici dipolari pentru substante organice polare.
Densitatea. Aldehidele şi cetonele au densitatea mai mică decât densitatea apei.
Punctele de fierbere şi de topire. Compuşii carbonilici sunt substante polare, prezintă dipolmoment
relativ mare, molecule lor sunt asociate prin interactiuni dipol-dipol. Punctele de topire şi fierbere sunt
mai ridicate decât ale hidrocarburilor corespunzatoare, dar mai coborate decât ale alcoolilor şi ale
acizilor carboxilici corespunzatori. Forţele intermoleculare dipol-dipol prin care sunt asociate
moleculele compuşilor carbonilici sunt mai puternice decât forţle de dispersie London din hidrocarburi
şi mai slabe decât legaturile de hidrogen dintre moleculele alcoolilor şi ale acizilor. Valorile
comparative ale punctelor de fierbere pentru aldehida propionică, acetonă şi unii compuşi organici sunt
urmatoarele:
C3H8 C2H5-CHO CH3COCH3 C2H5-CH2OH C2H5COOH
0 0 0 0
-42 C +49 C +56,1 C 97 C 141,30C
Cetonele au puncte de fierbere mai mari decât aldehidele corespunzatoare din cauza polarităţii mai mari
a moleculelor de cetonă.
Miros. Aldehida formică, acrilică, piruvică şi propargilică au miros înţepător, neplăcut, acetona şi
butanona au miros aromat, 2-heptanona are miros de fructe, ciclohexanona are miros de mentă.
Aldehidele aromatice şi cetonele (camfor, mentona, muscona, vanilina), au miros aromat, plăcut,
benzaldehida şi salicilaldehida au miros de migdale amare, aldehida cinamică are miros de scoţişoară.
Toxicitate. Aldehidele şi cetonele inferioare sunt iritante şi toxice, au efect narcotic, produc tulburări
digestive, iritaţii ale mucoaselor, leziuni hepatice.
Z. Berinde Compuşi carbonilici 86
ROPRIETĂŢI CHIMICE

Aldehidele şi cetonele sunt compuşi cu reactivitate chimică ridicată datorită grupării carbonil puternic
polarizată:

C O C+ O

Reactivitatea gruparii carbonil este influenţată de natura radicalilor legaţi de carbonul carbonilic. Astfel
radicalii alchil (R-) micşorează sarcina pozitivă de la atomul de carbon şi ca urmare scade reactivitatea
grupării carbonil. Aşa se explică de ce aldehidele sunt mai reactive decât cetonele, compusii alifatici
sunt mai reactivi decât cei aromatici iar într-o serie omologă reactivitatea scade cu cresterea masei
molare:
H2C=O > R-CHO > Ar-CHO > R-CO-R > R-CO-Ar > Ar-CO-Ar
Reacţiile chimice ale compuşilor carbonilici pot fi grupate în trei categorii:
A. Reactii specifice grupării carbonil
B. Reacţii ale poziţiei α faţă de gruparea carbonil
C. Reacţii specifice aldehidelor

A. Reactii specifice grupării carbonil

Gruparea carbonil participă în special la reacţii de adiţie şi la reacţii de condensare.

A 1. Reacţii de adiţie
La adiţia unui reactant X-Y, particula negativă, Y-, se leagă de carbon iar cea pozitivă, X+, de atomul
de oxigen: + -
C O + X Y C OX
Y
1. Adiţia de hidrogen. Este reacţia de reducerea a compuşilor carbonilici şi poate avea loc în condiţii
mai blânde cu formare de alcooli sau în condiţii mai energice cu formare de hidrocarbură.
a) Reducerea cu formare de alcooli, are loc în prezenţa catalizatorilor (Ni, Pt, Pd) sau
cu hidrogen în stare născândă (rezultat din reacţia sodiului cu alcooli, în mod uzual etanol) sau cu
hidrura de litiu si aluminiu LiAlH4 în eter. Din aldehide se obţin alcooli primari, iar din cetone se obţin
alcooli secundari: CH3-CH=O + H2 ⎯⎯ Ni
→ CH3-CH2-OH
etanal etanol

CH3-CO-CH3 + H2 ⎯⎯
Ni
→ CH3-CH(OH)-CH3
propanona 2-propanol

Aplicaţie: 1. Scrie ecuaţia reacţiei de reducere a următoarilor compuşi carbonilici:

a) propanal b) butanal c) 2-pentanonă d) ciclopentanonă e) etil-fenil-cetonă
d) benzaldehidă e) 1,5-dimetil-3-hexanonă f) difenilcetonă g) 4-metil-2-pentanonă
2. Denumeşte compuşii rezultaţi la 1.
Z. Berinde Compuşi carbonilici 87

b) Reducerea cu formare de hidrocarburi (reducere Clemmensen). Prin reducere

energică cu zinc amalgamat şi acid clorhidric, gruparea carbonil este redusă la CH2.

Zn (Hg),HCl
C6H5-CO-CH3 ⎯⎯⎯⎯⎯⎯→ C6H5-CH2-CH3
incalzire
fenilmetilcetona etilbenzen

Aplicaţie: 1. Scrie ecuaţia reacţiei de reducere a următoarilor compuşi carbonilici:

a) propanal b) butanal c) 2-pentanonă d) ciclopentanonă e) etil-fenil-cetonă
d) benzaldehidă e) 1,5-dimetil-3-hexanonă f) difenilcetonă g) 4-metil-2-pentanonă
2. Denumeşte compuşii rezultaţi la 1.

2. Adiţia acidului cianhidric. Adiţia acidului cianhidric la gruparea carbonil, conduce la

compuşi cu funcţiune mixtă, la acelaş atom de carbon, numiţi cianhidrine, care prin hidroliză trec apoi
în α-hidroxiacizi:
OH OH
+ 2H2O
R C O + HCN R C CN -NH R C COOH
3
H H H
aldehida cianhidrina  hidroxiacid

+ 2H2O
H3C CH O + H C N H3C CH CN H3C CH COOH + NH3
H+, t0C
OH OH
cianhidrina acetaldehidei acid lactic

Aplicaţie: 1. Scrie ecuaţia reacţiei cu HCN a următorilor compuşi carbonilici:

a) propanal b) butanal c) 2-pentanonă d) ciclopentanonă e) etil-fenil-cetonă
d) benzaldehidă e) 1,5-dimetil-3-hexanonă f) difenilcetonă g) 4-metil-2-pentanonă

3. Adiţia de hidracizi. La adiţia hidracizilor la gruparea carbonil se formează compuşi cu

funcţiune mixtă la acelaş atom de carbon numiţi halogenohidrine (clorohidrine, bromohidrine etc):

Cl
R C O + HCl R C OH
H H
aldehida clorhidrina
Br
R C O + HBr R C OH
R R
cetona bromhidrina
Z. Berinde Compuşi carbonilici 88
4. Adiţia bisulfitului de sodiu. Aldehidele şi cetonele, cu excepţia cetonelor aromatice,
adiţionează bisulfit de sodiu (sulfit acid de sodiu) şi formează combinaţii bisulfitice (săruri ale unor
acizi α-hidroxisulfonici), substanţe frumos cristalizate, solubile în apă, insolubile în solvenţi organici:

SO3Na
R C O + NaHSO3 R C OH +HCl R C O + SO2 + HOH + Na Cl
R R R
cetona compus bisulfitic cetona

Aplicaţie: 1. Scrie ecuaţia reacţiei cu NaHSO3 a următorilor compuşi carbonilici:

a) propanal b) butanal c) 2-pentanonă d) ciclopentanonă e) etil-fenil-cetonă
d) benzaldehidă e) 1,5-dimetil-3-hexanonă f) difenilcetonă g) 4-metil-2-pentanonă

Prin hidroliză cu acizi diluaţi (de exemplu HCl) combinaţiile bisulfitice refac cu uşurinţă compusul
carbonilic iniţial. Pe această proprietate se bazează separarea aldehidelor şi cetonelor dintr-un amestec.

5. Adiţia alcoolilor. În cataliză acidă sau bazică alcoolii se adiţionează la gruparea carbonil din
aldehide şi cetone şi formează semiacetali. Cu exces de alcool semiacetalii se transformă în cetali:
OH OR'
+ R'-OH
R CH O + R' OH R CH -HOH
R CH
OR' OR'
aldehida alcool semiacetal acetal

6. Adiţia apei. Prin adiţia apei la gruparea carbonil se obţin hidraţi, dioli instabili, care pierd
apa refăcând gruparea carbonil:
OH
R C O + HOH R CH
OH
H
aldehida diol instabil
În cazul formaldehidei acest echilibru este deplasat spre dreapta, ceea ce explică solubilitatea
mare în apă a acesteia.
7. Adiţia compuşilor organomagnezieni sau a reactivilor Grignard. (vezi alcooli metode de
preparare). Aldehidele şi cetonele adiţionează compuşi organomagnezieni cu formarea unor
intermediari instabili care se descompun la tratare cu apă în alcooli şi halogenură bazică de magneziu.
Din aldehide se obţin alcooli secundari, din cetone alcooli terţiari iar din aldehidă formică alcooli
primari.
C 2H 5 C2H5 C2 H 5
C6H5 C O + CH3 MgBr + HOH
C6H5 C OMgBr C H C OH
-MgBrOH 6 5
CH3 CH3
fenil-etilcetona bromura de metilmagneziu 2-fenil-2-butanol

Aplicaţie: 1. Scrie ecuaţia reacţiei cu CH3-MgCl şi cu C6H5-MgCl pentru următorii compuşi

carbonilici: a) propanal b) butanal c) 2-pentanonă d) ciclopentanonă e) etanal
Z. Berinde Compuşi carbonilici 89
d) benzaldehidă e) 1,5-dimetil-3-hexanonă f) difenilcetonă g) etil-fenil-cetonă
2. Denumeşte compuşii rezultaţi la 1.

8. Reacţia cu pentahalogenura de fosfor. La tratarea compuşilor carbonilici (aldehide şi

cetone) cu pentahalogenură de fosfor se obţin compuşi dihalogenaţi geminali:

R-CH=O + PX5 → R-CHX2 + POX3

aldehidă compus dihalogenat geminal

R2C=O + PX5 → R2CX2 + POX3

cetonă compus dihalogenat geminal

Aplicaţie: 1. Scrie ecuaţia reacţiei cu PX5 a următorilor compuşi carbonilici:

a) propanal b) butanal c) 2-pentanonă d) ciclopentanonă e) etil-fenil-cetonă
d) benzaldehidă e) 1,5-dimetil-3-hexanonă f) difenilcetonă g) 4-metil-2-pentanonă
2. Denumeşte compuşii rezultaţi la 1.

GRILE

1. Compusul carbonilic saturat A are masa moleculară 100. Prin reducere

conduce la un alcool B cu masa moleculară 102. Prin deshidratarea alcoolului
B se formează alchena C, care prin oxidarea cu permanganat de potasiu în
mediu de acid sulfuric formează acidul trimetil-acetic, dioxid de carbon şi
apă. Structura compusului A este:
a) 3-hexanona;
b) n-butil-metil-cetona;
c) sec.butil-metil-cetona;
d) tert.butil-metil-cetona;
e) ditert.butil-cetona.
2. Pentru următorii compuşi alegeţi formulele care corespund unor
compuşi carbonilici cu radical saturat: 1: C4H10O; 2: C7H14O; 3: C3H6O;
4: C6H12O
a) 1, 2, 3;
b) 2, 3, 4;
c) 3, 4, 5;
d) 1, 4, 5;
e) niciun răspuns corect.