COLEGIUL ECONOMIC

”OCTAV ONICESCU” – BOTOȘANI

EXAMEN PENTRU CERTIFICAREA COMPETENȚELOR PROFESIONALE-

ÎNVĂȚĂMÂNT LICEAL , FILIERA TEHNOLOGICĂ, PROFIL: SERVICII
CALIFICARE PROFESIONALĂ:

- TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂȚI DE COMERȚ

PROIECT DE SPECIALITATE

„Cercetarea de marketing”

Îndrumător proiect, Candidat,

prof. Ivănușcă Elena-Emanuela Moșneagu Ioan Claudiu

Botoșani
2020
 Cuprins

ARGUMENT ........................................................................................................................................ 3
CAPITOLUL 1 Cercetarea de marketing ............................................................................................... 4
1.1. Definirea si domeniul cercetarii de marketing .......................................................................... 4
1.2. Analiza pieței, definirea ofertei, comercializarea produsului..................................................... 5
1.3. Etapele cercetării de marketing................................................................................................ 6
1.4. Clasificarea cercetarilor de marketing ...................................................................................... 7
CAPITOLUL 2 Cercetarea directă de marketing.................................................................................... 9
2.1. Definire, criterii ........................................................................................................................ 9
2.2. Metode, tehnici și instrumente utilizate în cercetarea directă de marketing .......................... 10
2.2. Experimentul în cercetarea de marketing ............................................................................... 12
2.3. Analiza și interpretarea datelor .............................................................................................. 13
Studiu de caz: Cercetarea de marketing realizată la SC CINO SRL ...................................................... 16
3.1. Prezentarea generala a SC CINO SRL ...................................................................................... 16
3.2. Etapele cercetarii de marketing.............................................................................................. 17
Anexe ............................................................................................................................................... 18
Bibliografie ....................................................................................................................................... 28

2
 ARGUMENT

Marketingul poate fi privit și ca instrument de conducere , bazat pe metode şitehnici

specifice de cercetare şi planificare . Termenul de ,, marketing ’’ este de origine anglo-saxonă
, „ to market ”-însemnand ,, a desfăşura ’’tranzacţii de piaţă , a vinde şi a cumpăra.Cercetarea
de marketing este procesul de investigare a cerinţelor şi deidentificare a modalităţilor şi
contextului în care vor fi satisfăcute aceste cerinţe aleconsumatorilor.
Activitatea de marketing are in vedere anticiparea miscarilor, deplasarilor, mutatiilor ce au
loc pe piata dar si in cadrul intern al firmei. Aceste informatii care au specialistilor in
marketing viziunea asupra raporturilor dintre firma si mediu, sunt furnizate de activitatea de
cercetare.
Cercetarea de marketing se poate clasifica după mai multe criterii: după obiectivul
urmărit, după frecvenţa cercetării, după tipul de informaţii obţinute,după natura surselor de
informaţii. Obţinerea datelor şi informaţiilor, stabilirea metodelor celor mai eficiente de
culegere a lor reprezintă una din problemele cele mai mari care intervin în cadrul unei
cercetări de marketing, dar totodată este o etapă indispensabilă în acest proces. În acest scop
marketerul poate folosi metode indirecte, cercetarea directă, experimentul sau simularea de
marketing. Fiecare din aceste metode prezintă atât avantaje cât şi dezavantaje. Informaţiile
obţinute în cadrul cercetării de marketing trebuie să fie măsurate şi ordonate conform scopului
urmărit. Măsurarea se face cu ajutorul unui instrument numit scală. Scala esteimportantă
deoarece ea orientează cercetarea şi modalitatea de măsurare şi poate conduce la anumite
rezultate.În analiza şi interpretarea datelor vor fi utilizate: diagrame, histograme, grafice,
tabele.
Cercetarea de marketing devine un instrument extrem de important, intrucat ofera oportunitati
de dezvoltare, genereaza, contureaza si evalueaza actiunile de marketing, monitorizeaza
perfomantele si ajuta la intelegerea marketingului ca proces.
Cercetarea de marketing ofera informatii concrete cu privire la problemele sau dificultatile
aparute in cadrul unei companii, indiferent de dimensiunea acesteia.Toate deciziile comerciale
au la bază cunoaşterea a ceea ce se întâmplă pe piaţă, la un moment dat şi a tendinţelor ei
viitoare. Pentru a administra cu succes funcţiile marketingului, întreprinderea are nevoie de
informaţii privind mediul de marketing, piaţa şi comportamentul consumatorului.
 CAPITOLUL 1 Cercetarea de marketing

1.1. Definirea si domeniul cercetarii de marketing

Cercetarea de marketing se defineşte ca ansamblul mijloacelor care permit
colectarea, analiza, prezentarea şi cuantificarea tuturor informaţiilor utile demersului de
marketing. Specialistul de marketing nu se află în permanenţă în contact cu consumatorul sau
distribuitorul, însă acţiunea sa necesită o cunoaştere perfectă a agenţilor care-şi desfăşoară
activitatea pe piaţă; informaţia îi permite acestuia să acţioneze, de calitatea şi de modul de
utilizare al acesteia depinde calitatea actului de marketing. Cercetarea de marketing este o
activitate rezervată specialiştilor; nu se efectuează la întâmplare şi cuprinde toate domeniile
marketingului.
Importanţa cercetării în procesul de adoptare a deciziilor de marketing se
regăseşte în numeroase definiţii elaborate în ultimele decenii. Se consideră că cercetarea de
marketing este un set de tehnici şi principii pentru culegerea, înregistrarea, analiza şi
interpretarea sistematică a datelor care îi pot ajuta pe decidenţii implicaţi în domeniul
marketingului bunurilor, serviciilor sau ideilor.
Cunoaşterea celor trei faze ale cercetării – preliminară, de proiectare şi de
realizare – este o necesitate nu numai pentru cei care oferă servicii specializate de cercetări de
marketing. Toţi cei care utilizează astfel de servicii furnizate de terţi vor recurge la
cunoştinţele lor în domeniul cercetării, cel puţin în situaţiile în care:
- evaluează oportunitatea desfăşurării unei cercetări pentru fundamentarea unei decizii
de marketing;
- definesc problema decizională şi scopul cercetării;
- cooperează cu cel (cei) care proiectează cercetarea, pentru a stabili coordonatele ei;
- analizează raportul de cercetare, care prezintă concluziile şi recomandările
cercetătorului.
Neglijarea succesiunii fazelor şi etapelor cercetării, a relaţiilor dintre ele sau a unei
anumite etape va afecta calitatea cercetării de marketing şi implicit rezultatele ei, ceea ce va
limita aplicabilitatea lor în procesul decizional.

4
 Procesul de cercetare începe prin definirea problemei decizionale, a scopului şi
obiectivelor cercetării.Ca rezultat al fazelor de proiectare şi realizare, cercetările de marketing
se finalizează printr-un raport prezentat în formă scrisă şi oral, solicitantului cercetării.
Cercetarea de marketing reprezintă:
- un mijloc prin care se definesc noile produse sau se redefinesc cele dejaexistente, în scopul
adaptării acestora la cerinţele consumatorilor;
- o modalitate prin intermediul căreia este aleasă cea mai bună strategie sau tactică de
marketing.

1.2. Analiza pieței, definirea ofertei, comercializarea produsului

Analiza pieţei

Ca prim domeniu de aplicare a cercetărilor de marketing, analiza pieţei constă în

culegerea tuturor informaţiilor referitoare la aceasta. Specialistul de marketing are nevoie de
un tablou global pentru a se putea orienta în mediul său economic; nu este suficientă
cunoaşterea pieţei, ci este necesară cuantificarea evoluţiei acesteia, pe termen scurt, mediu sau
lung. Analiza pieţei permite, de asemenea, sesizarea oportunităţilor favorabile dezvoltării;
segmentarea pieţei în subdiviziuni omogene astfel încât să poată fi elaborate strategii de
marketing adaptate fiecăreia.

Definirea ofertei

Această fază a demersului de marketing permite întreprinderii realizarea unui echilibru

între aşteptările consumatorilor şi obiectivele firmei.Cercetarea de marketing se constituie
într-un sprijin, pe parcursul întregului proces de dezvoltarea produsului, pornind de la faza de
concepţie şi ajungând până la cea de comercializare. Cercetarea de tip creativ are drept
obiectiv dezvoltarea unor noi idei referitoare la produs, descoperirea unor noi idei, a unor noi
pieţe; ea se referă şi la elemente definitorii ale produsului, cum ar fi: marca, ambalajul,
serviciile anexe.
Comercializarea produsului

Activitatea de comercializare a produsului se realizează în mod concretprin

transpunerea în practică a ansamblului acţiunilor vizând marketingul şivânzarea produselor.
Cercetările de marketing intervin încă din faza de lansare aprodusului pe piaţă, o fază critică a
ciclului de viaţă al produsului, căreia trebuie săi se acorde o atenţie însemnată. În această fază
pot fi utilizate, ca instrumenteconcrete, pieţele martor sau pieţele test ce permit urmărirea la o
scară redusă acomportamentului produsului.

1.3. Etapele cercetării de marketing

O cercetare complexă de marketing însumează multiple etape a căror succesiune urmează

modelul urcuşului în trepte, una ajutând la parcurgerea celeilalte. Prezentăm varianta completă
a “lanţului” cercetării, lăsând la latitudinea antreprenorului să aprecieze dacă va face apel la
aceasta, sau la varianta restrînsă (formularea problemei, determinarea surselor de informare,
elaborarea planului de cercetare efectivă, colectarea datelor, sistematizarea şi analiza datelor,
efectuarea raportului de cercetare).

1. Identificarea şi formularea problemei. Definirea scopului cercetării.Această primă etapă

constituie baza piramidei în trepte. Dacă nu este bine fundamentată, indiferent de calitatea
înaltă a abordării celorlate etape, întreg eşafodajul cercetării va fi compromis. Definirea exactă
a scopului este echivalentul unui start luat corect de către un sportiv, într-o competiţie foarte
importantă pentru cariera sa. Dar, în cazul când firma nu dispune de o echipă proprie de
cercetare (fapt ce i-ar permite controlul fiecărei acţiuni), numai o strînsă colaborare între
executantul cercetării şi beneficiarul ei poate asigura reuşita.

2. Elaborarea obiectivelor şi ipotezelor. A doua treaptă se situează la nivel operaţional,

determinând natura şi conţinutul informaţiilor necesare şi, implicit, evidenţiind relevanţa
surselor. De asemenea, este importantă şi formularea ipotezelor, respectiv, anticiparea
răspunsurilor la problema în cauză.

6
3. Estimarea prealabilă a valorii informaţiei ce va fi obţinută prin cercetare. Această fază este
fundamentală pe de o parte, pentru elaborarea bugetului cercetării, iar pe de altă parte, pentru
estimarea eficienţei rezultatelor investigaţiei.

4. Alegerea surselor de informaţii. Este etapa care vizează deciziile privitoare la tipul, sursa,
natura şi forma datelor ce urmează a fi colectate.

5. Selectarea modalităţii de culegere şi sistematizare a informaţiilor. Reprezintă faza

pregătitoare pentru recoltarea informaţiei, în care se iau hotărâri de ordin tactic, privitoare la
metodele de culegere şi sistematizare.

6. Colectarea datelor. Reuşita operaţiunilor caracteristice acestei etape este strict dependentă
de cine, când, cum şi unde va prelua informaţia.

7. Prelucrarea datelor cuprinde mai multe blocuri de operaţiuni, de la cumularea informaţiei

recoltate de diverşi operatori, până la evaluarea ei din punctul de vedere al reprezentativităţii
şi validităţii. Se face apel la metode statistice specifice.

8. Analiza şi interpretarea informaţiilor. Este o etapă cu un grad de complexitate şi

responsabilitate foarte ridicat. Analiza trebuie făcută cu mult discernământ şi competenţă. Se
face apel atât la metode cantitative cât şi calitative, încercându-se a se găsi un răspuns pentru
fiecare ipoteză formulată în faza a doua a cercetării.

1.4. Clasificarea cercetarilor de marketing

După obiectivul urmărit:

- cercetări exploratorii – definesc fenomenul cercetat;

- cercetări descriptive – descriu evoluţia unui fenomen sau element;
- cercetări instrumentale – elaborarea şi tes-tarea unor instumente;
- cercetări explicative – explică evoluţia unui fenomen;
- cercetări predictive – previzionarea evoluţiei anumitor fenomene de marketing într-o
perioadă de timp.

După frecvenţa cererii:

- cercetări permanente;
- cercetări periodice;
- cercetări rare (ocazionale).

După tipul de informaţii obţinute:

- cercetări cantitative;
- cercetări calitative.

După natura surselor de informaţii:

- cercetări de birou (indirecte);

- cercetări de teren (directe).

8
 CAPITOLUL 2 Cercetarea directa de marketing
2.1. Definire, criterii

Cercetarea directă – permite obţinerea informaţiilor direct de la purtătorii lor:

consumatori individuali/ colectivi, utilizatori industriali, intermediari, producători.

a) Cercetarea totală (de masă) presupune includerea în procesul de investigare a tuturor

membrilor colectivităţii cercetate.Informaţiile sunt preluate de la o sub-colectivitate
reprezentativă (eşantion) a populaţiei investigate, iar rezultatele cercetării sunt extrapolate la
nivelul întregii colectivităţi investigate.

b) Cercetarea selectivă presupune apelarea la un grup selectat dintre membrii colectivităţii

cercetate, numit eşantion.

Criterii de clasificare:

a) după locul unde se desfăşoară:

- cercetări realizate în magazine;

- cercetări realizate pe stradă;
- cercetări realizate la târguri şi expoziţii;
- cercetări realizate la domiciliu.

b) după frecvenţa cercetării:

- cercetări permanente;
- cercetări periodice;
- cercetări ocazionale.

c) după modul de preluare a informaţiilor de la purtător:

- cercetări care nu antrenează purtătorii informaţiilor (observarea);

- cercetări care antrenează purtătorii informaţiilor (ancheta).
 2.2. Metode, tehnici și instrumente utilizate în cercetarea directă de marketing

Cercetarea observațională.

Se pot obține date indentice prin observarea protagonistilor cercetarii și a contextului

în care evoluează. Aceasă cercetare exploratorie poate furniza informații utile privind opinia
consumatorilor.Se poate realiza cu ochiul liber, prin oglinzi cu vedere unilaterală prin
fotografiere/filmare, prin scanare, măsurarea urmei fizice, inventariere. Ca instrumente
utilizate sunt folosite: consemnarea observaţiilor pe suport de hârtie/ electronic, aparate de
fotografiat/ filmat, cameră video, dispozitive de scanare, instrumente de măsurare, fişe de
inventar. Instrumente: ghid thematic, ghid de conversaţie, formulare de lucru, formulare
pentru conducerea discuţiilor, proces verbal.

Cercetarea prin discuții libere.

Se formează prin reuniunea a șase pană la zece personae, in prezența unui moderator
calificat, pentru a discuta despre un produs, un serviciu, despre o organizație sau despre o altă
entitate de marketing. Tehnici folosite: discuţii libere nestructurate, asociaţii libere de idei,
asociaţii/completări de cuvinte, focus-group, consultarea experţilor.

Cercetarea prin anchetă.

Ancetele au maximă utilitate în cercetarea descriptiva. Firmele organizează anchete și

sondaje pentru a obține informații despre cunoștințele, convingerile, preferințele și
satisfactția consumatorilor și pentru a estima mărimea acestor variabile de ansamblu al
populației. Tehnici utilizate: interviu semi-structurat, interviu structurat, interviu asistat de
calculator.Instrumente utilizate:chestionare orală cu răspunsuri consemnate de operator,
chestionar scris autoadministrat, vhestionare orală cu răspunsuri înregistrate pe suport
magnetic,chestionar administrat prin telefon , cu înregistrarea rasp, chestionar scris
transmis prin corespondenţă.

Etape:
- stabilirea obiectivelor cercetării;

10
 - limitele anchetei (buget, timp);
- stabilirea eşantionului pe care se va realiza cercetarea;
- stabilirea modului de culegere a informaţiilor;
- elaborarea chestionarului;
- realizarea anchetei;
- analiza informaţiilor obţinute;
- interpretarea rezultatelor;
- întocmirea raportului.
Structura chestionarului:
- o formulă scurtă de adresare;
- câteva întrebări de introducere;
- întrebări filtru, pentru separarea celor interesaţi de ceilalţi;
- întrebări de conţinut;
- întrebări de control (de verificare a sincerităţii);
- întrebări de clasificare cu referire la repondenţi (vârstă, sex, domiciliu, studii,
profesie).

INTERVIUL ÎN PROFUNZIME:

- porneşte de la principiul potrivit căruia comportamentul este influienţat de factori de

care individul nu este conştient şi / sau pe care nu doreşte să-i menţioneze direct;
- se concretizează într-o discuţie între cercetător şi subiectul intervie-vat;
- urmăreşte identificarea motivaţiilor, atitudinilor şi sentimentelor generate în timpul
unei anumite discuţii;
- este înregistrat pentru analiza ulterioară a informaţiilor colectate;
- atitudinea cercetătorului este neutră.

DISCUŢIA FOCALIZATĂ DE GRUP ( FOCUS- GROUP):

- este utilă când se urmăreşte obţinerea unor informaţii cu caracter mai general
şi atingerea anumitor zone de interes în cadrul unei discuţii pe o anumită temă;
- exigenţe:
- aptitudini de conducere a grupului de către moderator;
 - constituirea unui grup restrâns de participanţi ( 6- 12 persoane);
- crearea unei atmosfere relaxante şi a unei ambianţe plăcute;
- înregistrarea discuţiei ( video-camera);
- ca variantă modernă- focus-ul organizat pe Internet, vizualizarea discuţiei realizându-
se în format txt de către participanţi; avantajul: lipsa problemelor organizatorice:
sediu, sală, s.a.m.d.

2.2. Experimentul în cercetarea de marketing

Constituie o modalitate de cercetare prin care variaţia uneia sau mai multor variabile
explicative (independente) este controlată de cercetător, după care se măsoară efectul asupra
variabilei explicate (dependente). Experimentul este metoda capabilă sa ofere cea mai utilă
informatie (referitoare la modul in care un fenomen de marketing oarecare este influențat de
unul sau mai multi factori cauzali) cu un grad ridicat de incredere și la un cost accepabil. In
alte cazuri, experimentul se consideră că poate fi organizat in vederea determinarii formei
relatiei functionale dintre o variabila dependenta si una sau un grup de variabile
independente.
In categoria variabilelor independente sunt cuprinse doua categorii de factori: factori
experimentali, ce reprezinta variabile independente explicative, carora li se atribuie cauza
unei anumite reactii a pietei - si variabile 'din afara', care nu sunt supuse 'tratamentului'
experimental, dar pot avea si ele efecte asupra pietei, ce se doresc insa a fi limitate.
Experimentul de marketing constituie o metoda de cercetare prin care variatia uneia
sau a mai multor variabile explicative (independente) este controlata de cercetator, dupa care
se masoara efectul acestora asupra variabilei (variabilelor) explicate (dependente).

In cadrul unui experiment de marketing, intervin 3 componente de baza : variabilele

independente, unitatile de observare si variabilele dependente.

Unitatile de observare pot fi reprezentate de firmele cercetate, magazinele ce desfac

anumite marfuri, loturile de produse ce se testeaza, grupurile de cumpratori supusi observarii,
etc. Si acestea se impart in doua categorii: unitati experimentale - carora li se aplica
12
 tratamentul experimental si unitati de control, carora nu li aplica tratamentul experimental,
dar au un rol de martor pe parcursul desfasurari experimentului.
Variabilele dependente sunt acele caracteristici ale pietei a caror modificare este
determinata de variatia variabilelor independente.
Metoda experimentului in marketing are si un rol predictiv, de verificare a situatiilor
(alternativelor) unor viitoare proiecte privind activitatea de marketing a firmei. in randul
obiectivelor unui experiment se pot inscrie: testarea unor solutii de organizare interioara a
unui magazin prin diferite alternatie de plasare a raioanelor acestuia; experimentarea unor
solutii de ambalare a marfurilor; studierea reactiilor cumparatorilor fata de diferite mesaje
publicitare, etc. Organizarea experimentelor de marketing dispune de o serie de tehnici de
experimentare din cadrul carora se pot mentiona: proiectarile complet aleatoare, proiectarile
factoriale, patratele latine, etc.

2.3. Analiza și interpretarea datelor

Pentru un cercetător profesionist culegerea datelor se realizează după stabilirea în

prealabil a utilităţii informaţiilor ce urmează a fi obţinute. Tehnicile şi instrumentele pentru
prelucrarea datelor trebuie avute în vedere pe tot parcursul procesului de cercetare.Analiza şi
interpretarea datelor se poate realiza manual, cât şi informatizat, utilizând grafice, diagrame,
chestionare, scale.Informaţiile obţinute trebuie să fie măsurate şi ordonate conform scopului
urmărit. Măsurarea se face cu ajutorul scalei.

Printre cele mai importante scale se află:

Scala lui Liket

Măsoară gradul de acord/dezacord cu o anumită propoziţie formulată de cercetător.

Acord totalAcord Indiferent DezacordDezacord total.

Nivelurile scalei sunt codificate astfel:

Acord total: +2 Acord: +1Indiferent: 0Dezacord: -1Dezacord total: -2.

Acord total Acord Indiferent Dezacord Dezacord total
+2 +1 0 -1 -2

Metoda comparaţiilor perechi

Repondentului îi sunt prezentate două produse în acelaşi timp şi este rugat să selecteze unul
dintre ele.

Numarul perechi = [n(n-1)]/2

Metoda ordonării rangurilor

Repondentului îi sunt prezentate mai multe produse în acelaşi timp şi este rugat să le
ordoneze în funcţie de preferinţe.

Rangul 1 Rangul 2 Rangul 3

+3 +2 +1

Diferenţiala semantică

Cea mai frecvent utilizată metodă de scalare, informaţiile de tip interval șivpresupune
o pereche de atribute bipolare (de exemplu: foarte favorabil / foarte nefavorabil; favorabil/
nefavorabil etc.) şi un număr de niveluri, de obicei impar (de exemplu: 3, 5, 7, 9).

Foarte favorabil Favorabil Indiferent Nefavorabil Foarte

nefavorabil
5 4 3 2 1

Scala Stapel

14
Asemănătoare diferenţialei semantice, informaţii specifice scalei interval. Spre deosebire de
diferenţiala semantică, presupune existenţa a cinci niveluri pozitive şi a cinci niveluri
negative, precum şi specificarea atributului ce urmează a fi măsurat.

+5; +4; +3; +2; +1 -1; -2; -3; -4; -5

 STUDIU DE CAZ Cercetarea de marketing realizată la SC CINO SRL
3.1. Prezentarea generala a SC CINO SRL

SC CINO SRL se ocupă cu fabricarea de ciocolată și dorește să oțină informații

referitoatre la consumul de ciocolată în România. În același timp dorește să evidențieze
scopul efectele pozitiva ale ciocolatei.
Scopul acestei cercetări este de a justifica faptul ca avantajele pe care le oferă
consumul de ciocolată sunt mai mari decat dejavantajele. Mai exact domeniul ales este unul
mai actualzilelor noastre, deoarece savanții au demonstrat că anumite molecule din cacao
ajutăla încetinirea procesului de îmbătrânire. Acest mare avantaj îl consideră punctul
numărul unucare o să combată celelalte neajunsuri care le oferă ciocolata consumatorilor
pentru a creștevânzările de ciocolată în Romania.
În general copii consumă ciocolată.Dar oamenii maturi până în 50 de ani sunt la fel
dereceptivi pentruacest aliment? Având în vedere ca România se situează pe ultimele locuri
laconsumul deciocolată din Uniunea Europeană, considerăm că un avantaj superior pentru
aatrage mai mulți consumatori sau mai bine zis pentru a crește consumul ar fi mediatizarea
acestui produs și prezentarea acestui mare avantaj în pofida dejavantajelor.
Ciocolata poate înlocui cu succes medicamentele folosite în mod normal împotriva durerii,
susţin cercetătorii americani de la Universitatea din Chicago.
Acidul oxalic şi acidul fitic, prezenţi în ciocolată, pot forma compuşi împreună cu
calciul, împiedicând absorbţia acestuia în organism. Astfel, deşi unele ciocolate conţin lapte,
calciul nu poate fi asimilat în mod optim din cauza acidului oxalic, care nu permite nici
măcar absorbţia sa parţială, inducând excreţia imediată, prin transpiraţie sau prinurină. În
concluzie, dacă ai probleme cu asimilarea calciului, indicat ar fi să limitezi consumul de
ciocolată.Praful de cacao este materia primă în prepararea ciocolatei. Alături de cacao,
renumită pentru efectele sale asuprasănătăţii, în ciocolată se regăsesc o serie de substanţe cu
rol antioxidant. Cu cât ciocolata este mai bogată în alte ingrediente (lapte, fructe, cereale),
cu atât efectul antioxidant este mai redus.
Informațiile necesare nouă ca să înțelegem de ce românii consumă puțină ciocolată pecap de
locuitor și dacă avantajul pe care îl oferă ar fi benefic pentru creșterea consumului
suntinformații de genul:

16
 Satisfacția pe care ar oferi o ciocolata consumată dacă ar știi ca este benefica pentru
sanatatea lor.Să vedem în focus grup cum reactionează la cunsumul de ciocolată persoanele
dediferite vârste.Cum ar reactiona în cazul în care ciocolata s-ar scumpii, ar mai cumpara tot
aceeașicantitate pentru aș-i satisface nevoia?De care ciocolata ar alege albă sau neagră știind
ca cea neagră este mai sănătoasă pentruei.Ar fi dispuși sa renuțe la consumul de ciocolată
pentru o sumă de bani știind ca aceastaiar îmbătrânii.Ar fi dispusi sa platească pentru a fi
mai tineri o perioadă mai lungă de timp. La această întrebare putem să aflăm cât la sută din
populație ar fi dispusi să platească. E foarte interesant deștiut acest lucru ca să vedem cât au
românii grije de sanătatea lor.
În funcție de moderator care o sa discute cu aceștia și notarea datelor pe care le oferă o să
putem trage anumite informații benefice atât pentru producător cât și pentru comerciant
astfelîncât să știe ce masuri să folosească sau ce îmbunătățiri să aducă astfel încât să
satisfacă nevoiacât mai multor clienți din România.

3.2. Etapele cercetarii de marketing

Proceduri de măsurare şi scalare

Procedurile de măsurarevor fi folosite prin numărarea răspunsurilor și raportate la
dateleprimare pe care le avem.În vederea prelucrarii datelor vom aplica un numar de 5 scale
care să neajute să identificăm cea ce contează mai mult pentruun consumator de ciocolată,
precum și alteelemente ce pot influența consumul de ciocolată, cum ar fi venitul, vârsta,
sexul, ocupația, etc.

Eşantionarea şi stabilirea mărimii eşantionului

Eșantionarea se va realiza doar în Romania și va fi efectuată în diferite zone a acesteia
incluzând atât zona rurală cât și urbană.Populatia totala anchetată este de 1000 persoane din
prisma bugetului restrâns. Dar și eficențan numărului pentru prelevarea informațiilor.
Modalitatea de chestionare va fi efectuată pe internet cu ajutorul mediilor de socializare. Se
construiește cu ajutorul metodei de eșantionare simplă aleatoare, fiecare individ (peste 18
ani), având posibilitatea de a fi inclus în eșantion. Nu se impune nici o restrictie prealabilă,
în afara celei ca persoanele chestionate să aibă peste 18 deoarece întrucât exita o mai mare
capacitate de a înțelege chestionarul. Metoda permite obținerea unui eșantion care tinde să
aibă o repartiție a caracteristicilor studiate similare cu cea existentă în cadrul colectivitatii.
Analiza și interpretarea datelor:

În urma aplicării unui chestionar, din datele oținute, am ajuns la concluzia că ciocolata
se bucura de aprecieri bune în ceea ce priveste calitatea, ceea ce nu înseamnă că nu se mai pot
aduce îmbunătățiri, în sensul noutătii, aprecieri favorabile în privința diversității, si ceva mai
reduse la pret, probabil datorita veniturilor mai reduse.La prima vedere nu pare greu de a crea
o cercetare mai dificil este să intrepretez datele obținute și să alegi mijloacele cele mai
eficiente pentru a crește consumul de ciocolată în România. Dearece esteo piața unde
potențialul există, dar trebuie fructificat fiecare avantaj al Acestui produs pentru a fi cât mai
bine vândut ca în alte state ale Uniunii Europene.

Elaborarea concluziilor

În urma analizei și a interpretării informațiilor se trag următoarele concluzii:

- În România se consuma ciocolată de caliate;

- Se prefer diversitatea sortimentală;
- Pentru aproape jumătate din cei intervievați pretul contează;
- Populația din mediul urban consumă mai multă ciocolată decât cea din mediul rural;
- Femeile consumă mai multă ciocolată decât bărbații;
- Multe persoane ar cumpăra ciocolată pentru efectul ei benefic.

Anexe
Anexa 1

18
 Chestionar

Bună ziua!

Mă numesc Moșneagu Ioan-Claudiu și reprezint firma SC CINO SRL. Dorim să fcem un

sondaj de piață asupra ciocolatei. Am fi recunoscători dacă a-ți avea câteva minute libere de a
ne răspunde la câteva întrebari.

1. . Sunteți consumator de ciocolată?

o Da
o Nu

2. Considerați că ciocolata din România este de calitate?

o Foarte favorabil
o Favorabil
o Indiferent
o Nefavorabil
o Foarte nefavorabil

3. Considerați că diversitatea sortimentală în România este:

o Foarte favorabil
o Favorabil
o Indiferent
o Nefavorabil
o Foarte nefavorabil

4. Considerați că pretul in România este?

o Foarte favorabil
o Favorabil
o Indiferent
o Nefavorabil
 o Foarte nefavorabil
5. Din ce tip de magazine obișnuiți să achiziționați ciocolata?
o magazin general
o magazin de cartier
o supermarket
o hypermarket
6. Au prioritate în alegerea dumneavoastră produsele aflate la promoție?
o Da
o Nu
7. Obișnuiți să consumați ciocolata in situațiile de stres?
o Da
o Nu
8. A-ți fi dispus sa plătiți pentru a rămâne tineri o perioadă mai lungă de timp?
o Da
o Nu
9. Sunteti din zona urbană?
o Da
o Nu
10. Sunteti de sex ?

o Feminin
o Masculin

Anexa 2
20
Prelucrarea informatiilor

Întrebarea numarul 1: Sunteți consummator de ciocolată?

a. 74% au răspuns că ei consumă ciocolată

b. 26% au răspuns că nu consumă ciocolată

Întrebarea numarul 2 : Considerați că ciocolata în România este de calitate?

a. 37% au răspuns foarte favorabil

b. 28% au răspuns favorabil
c. 17% au raspuns indiferent
d. 13%u răspuns nefavorabil
e. 5% au răspuns foarte nefavorabil

Întrebarea numărul 3: Considerați că diversitatea sortimentală în România este?

a. 42% au răspuns foarte favorabil

b. 12% au răspuns favorabil
c. 14% au răspuns indiferent
d. 17% au răspuns nefavorabil
e. 15% au răspuns foarte nefavorabil

Întrebarea numărul 4: Considerați că pretul in România este?

a. 36% au răspuns foarte favorabil

b. 17% au răspuns favorabil
c. 19% au răspuns indiferent
d. 4% au răspuns nefavorabil
e. 24% au răspuns foarte nefavorabil

Întrbarea numărul 5: Din ce tip de magazine obișnuiți să achiziționați ciocolata?

a. 24% au răspuns magazin general

b. 15% au răspuns magazin de cartier
 c. 19% au răspuns supermarket
d. 42% au răspuns hypermarket

Înrebarea numărul 6: Au prioritate în alegerea dumneavoastră produsele aflate la promoție?

a. 57% au răspuns da
b. 43% au răspuns nu

Întrebarea numărul 7: Obișnuiți să consumați ciocolata in situațiile de stress?

a. 58% au răspuns da
b. 42% au răspuns nu

Întrebarea numărul 8: A-ți fi dispus sa plătiți pentru a rămâne tineri o perioadă mai lungă de
timp?

a. 76% au raspuns da
b. 24% au răspuns nu

Întrbarea numărul 9: Sunteti din zona urbană?

a. 64% au răspuns da
b. 36% au răspuns nu

Întrebarea numarul 10: Sunteți de sex?

a. 65% au răspuns de sex feminine

b. 35% au răspuns de sex masculine

22
Aprecieri Foarte Favorabil(4) Indiferent(3) Nefavorabil(2) Foarte
referitoare la: favorabil(5) nefavorabil(1)
Calitate 370 280 170 130 50

Preț 360 170 190 40 240

Diversitate 420 120 140 170 150

sortimentală

Aprecierile medii se calculează astfel:

Pentru calitate: 370*5+280*4+170*3+130*2+50*1/ 1000 = 3,79

Pentru diversitatea sortimentală: 420*5+120*4+140*3+170*2+150*1/ 1000 = 3,43

Pentru preț: 360*5+170*4+190*3+40*2+240*1/ 1000 = 3,37

a. 74% au răspuns că ei consumă ciocolată

b. 26% au răspuns că nu consumă ciocolată
a. 37% au răspuns foarte favorabil
b. 28% au răspuns favorabil
c. 17% au raspuns indiferent
d. 13%u răspuns nefavorabil
e. 5% au răspuns foarte nefavorabil

a. 42% au răspuns foarte favorabil

b. 12% au răspunsfavorabil
c. 14% au răspunsindiferent
d. 17% au răspunsnefavorabil
e. 15% au răspunsfoarte nefavorabil
24
a. 36% au răspuns foarte favorabil
b. 17% au răspuns favorabil
c. 19% au răspuns indiferent
d. 4% au răspuns nefavorabil
e. 24% au răspuns foarte nefavorabil

a. 24% au răspuns magazin general

b. 15% au răspuns magazin de cartier
c. 19% au răspuns supermarket
d. 42% au răspuns hypermarket
a. 57% au răspuns da
b. 43% au răspuns nu

a. 58% au răspuns da
b. 42% au răspuns nu

26
a. 76% au răspuns da
b. 24% au răspuns nu
 Bibliografie
1. Mihai Diaconescu- Marketing, editura Universitară, 2011
2. Virgil Balaure- Marketingul direct pe înțelesul tuturor, editura Publica, 1992
3. Philip Kotler-Managementul marketingului, editia a IV-a, editura Teora, 2005
4. http://www.biblioteca-digitala.ase.ro
5. http://biblioteca.regielive.ro
6. http://businessportal.md
7. http://ebooks.unibuc.ro
8. http://www.referateok.ro
9. www.scribd.com
10. www.wikipedia.ro
11. http://businessportal.md

28