Capitolul V

FACTORII CARE
CONDUC LA
DEGRADAREA
ECOSISTEMELOR
(continuare)

Cursul nr.9
 FACTORII CARE CONDUC LA DEGRADAREA ECOSISTEMELOR*

Supraexploatarea resurselor

Poluarea şi contaminarea ecosistemelor

Specii invazive

* a se vedea Ciprian Palaghianu Reconstrucţia ecologică a ecosistemelor degradate, Facultatea de Silvicultură,

Universitatea Ștefan cel Mare, Suceava, http://silvic.usv.ro/cursuri/reed.pdf
Degradarea antropică:

Supra-
exploatarea

Contaminarea
/ Poluarea
Contaminarea, poluarea și degradarea
• Contaminarea – creșterea concentrației anumitor
elemente sau substanțe chimice peste o limită normală
admisă. În cazul în care contaminarea conduce la efecte
negative asupra resurselor biotice se vorbește de poluare.

•Poluarea – introducerea directă sau indirectă de produse și

substanțe toxice ce au un impact negativ asupra resurselor și
proceselor biotice.

• Degradarea – presupune alterarea calității, proprietăţilor,

funcţiilor şi proceselor specifice, cel mai adesea ca rezultat al
unor activități antropice ce implică contaminarea și poluarea.
Contaminarea și poluarea
• Poluarea poate avea şi cauze naturale (erupţii vulcanice)
dar în general este asociată activităţilor umane.

Omul introducea inițial în mediu dejecții de

natură organică (ușor degradabile).

Ulterior a introdus produse mai rezistente/

sintetice, cu o durată de viață considerabilă
și o toxicitate crescută.
Poluarea - tipuri
Principalele tipuri de poluare

• a aerului
• a apei
• a solului

• Adesea poluare MIXTĂ

datorită circuitului unor
elemente în ecosisteme.
Migrarea poluanţilor
Poluarea – generalităţi
• 500 tone de poluanți chimici anual
(Kvesitadze et al, 2006)

Principalele categorii de poluanţi

• biodegradabili - substanţe ce se descompun rapid în

mediu
• nedegradabili - substanţe care nu se descompun sau
se descompun foarte lent (compuşi bifenili policloruraţi
PCB, dioxine, pesticide - fungicide, insecticide – DDT,
compuşi radioactivi)
a. Poluarea aerului
•Poluarea aerului -devine o problemă odată cu industrializarea
• poluanți primari ( CO, CO2, NO, NO2, SO2) – eliberați direct în mediu
în general de industrie și transporturi (dar și natural de vulcani)
• poluanți secundari ( H2SO4, H2O2, SO3) – rezultați prin reacția
poluanților primari (sintetizați în mediu)
Poluarea aerului
•Efecte: ploi acide, efect de seră,
toxicitate/reducerea calității aerului

•oxizii de sulf (SO2) –

produs şi de erupţiile vulcanice şi de
industrie, provoacă ploi acide

•oxizii de azot (NO2) - produs în procese de ardere (emisiile

autovehiculelor) şi de fulgere, e un gaz brun toxic
•SO2 şi NO2 – responsabili de formarea ploilor acide

•dioxid de carbon (CO2) – produs de industrie și transporturi

Formarea ploilor acide

•oxizii de sulf (SO2) şi oxizii de azot (NO2) formează acidul sulfuric

(H2SO4) şi acidul azotic (HNO3)
Efectul ploilor acide

Efectul ploilor acide asupra pădurilor (Cehia şi Germania)

Reducerea emisiilor de gaze
cu efect de seră
• Protocolul de la Kyoto (1997) – intrat în vigoare în 2005
• reducerea emisiilor de CO2 cu 5,2% faţă de nivelul 1990

• perioada activă: 2008-2012

• pînă în prezent 174 de ţări au ratificat protocolul (mai puţin SUA,
India, China)

• mecanisme flexibile – tranzacţionarea creditelor de emisie conform

Schemei Investiţiilor Verzi (GIS)

• România – emisiile de gaze în 2005 au fost cu 45,6% sub nivelul celor

din 1989 (colapsul industriei grele) conform Agenţiei Europene pentru
Protecţia Mediului (EEA)
Soluția? ………..Stocarea carbonului
• CCS - carbon capture and sequestration
• ar putea fi mai ieftin să stocăm carbonul
decât să construim mașini și
avioane care să polueze
mai puțin.
Stocarea carbonului
• extragerea CO2 și stocarea sa terestră, oceanică sau geologică
• tehnologia curentă – injectarea CO2 în zăcămintele epuizate de gaz sau
petrol, în acviferele saline sau adânc în straturile bazaltice
Arbori artificiali care extrag CO2
• proiectul din UK
(Institution of Mechanical
Engineers)
Arbori artificiali - Boston Treepods
• proiectul Boston Treepods (Massachusetts, USA)
• arbori artificiali cu funcții multiple
• integrare în zone urbane
Boston Treepods
• integrare în zone urbane
b. Poluarea și degradarea solului
• Contaminarea solului – creșterea concentrației anumitor elemente
sau substanțe chimice peste o limită normală admisă în sol.
• Poluarea solului – introducerea directă/indirectă de produse și subst.
toxice ce au un impact negativ asupra proceselor biotice din sol.

• Degradarea solului – degradarea presupune reducerea sau

pierderea anumitor valori sau
funcții specifice solului,
cel mai adesea ca rezultat al
unor activități antropice
(agricultura și zootehnia intensivă,
eroziunea, managementul
deșeurilor).
Poluarea solului - cauze
• Agricultura - îngrăşăminte, pesticide și erbicide ce conduc la
contaminare, irigații necorespunzătoare ce pot determina acumularea de
săruri, tehnici intensive și inadecvate de lucrare mecanică a solului.
• Industrie – evacuarea apelor sau a altor produse reziduale sau
deversări accidentale ce conduc la acumularea de substanţe toxice
(săruri, metale grele, materiale radioactive)
• Depozitarea deșeurilor – scurgerea de solvenți, substanțe solubile
• Canalizare – scurgeri ale sistemului de canalizare

• Precipitațiile/inundațiile
pot conduce la extinderea
zonei contaminate.
Situația globală a terenurilor degradate
Degradarea terenurilor
La nivel global – 2 miliarde de hectare (conform GLASOD - The
Global Assessment of Soil Degradation) (Oldeman et al., 1990).

Rapoartele FAO TerraSTAT (Bot et al., 2000) – 6 miliarde ha

În România
Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie apreciază
că peste 6,5 milioane de hectare sunt afectate de eroziune.

Dintre acestea
-2,5 milioane de hectare puternic degradate
- 4,6 mil ha terenuri agricole cu eroziune de suprafață
- 2 mil ha cu eroziunea în adâncime și alunecările
Degradarea terenurilor – România
Degradarea terenurilor - cauze
• înlăturarea vegetației naturale, ceea ce induce eroziunea
• practici agricole deficitare ce sărăcesc solul sau îl destructurează
•expunerea terenurilor la lucrări de mecanizare cu utilaje grele
• contaminarea solului cu substanțe chimice periculoase
•tehnici deficitare de irigare
• creșterea animalelor și supra-pășunat
•exploatarea unor resurse - piatră, nisip, argilă, minerale
•slab management al deșeurilor
•dezvoltarea urbană
Poluare determinată de depozitarea
deşeurilor toxice
• deșeuri toxice nebiodegradabile (chiar radioactive) sau cu
ciclu mare de înjumătățire
Depozitarea deşeurilor
• cimitirul din Sulaibiya (Kuweit) -
peste 7 mil. de cauciucuri uzate

•Cimitirul de anvelope uzate –

vizibil din spaţiu
Deșeurile radioactive –soluții
• depozitarea în spațiu
• depozitarea pe platforma Antarcticii
• dezvoltarea de tehnologii de reutilizare a
deșeurilor

• Tehnicile de depozitare în gropi oceanice

nu mai sunt permise
c. Poluarea apei
• Contaminarea prin deversarea în
apă a unor substanţe chimice toxice
sau acumularea de materiale cu un
impact negativ asupra speciilor din
ecosistemele acvatice.

• Alterarea caracteristicilor fizice,

chimice și biologice ale apelor

În funcție de localizare și tipul apei

• Poluarea apelor dulci
• Poluarea apelor marine

• Poluarea apelor de suprafață

• Poluarea apelor subterane
Principalele tipuri de poluare a apei
• Acidificarea apelor
• Eutrofizare (mai ales în golfuri, lagune)
• Aglomerarea de deşeuri şi reziduuri solide (plastice
consumate)
• Poluare cu substanţe toxice (cu metale grele - mercur,
plumb, arsenic; pesticide)
• Poluare fonică (este afectată ecolocaţia)
Poluarea acvatică – cauze 1

• Deversarea de reziduuri prin canalizare (deversări netratate)

• Fertilizatori (reziduuri din agricultură ce conțin azot și
fosfor ce cresc troficitatea și reduc gradul de oxigenare)
• Apele reziduale folosite în industrie (reziduuri din industrie,
insuficient tratate în stațiile de filtrare sau epurare)
• Reziduuri chimice (detergenți, bifenili policorurați, metale grele)
(cazul poluării cu mercur din golful Minamata, din 1983)
Poluarea acvatică – cauze 2
•Deșeuri radioactive (cazul deversării uzuale
apelor uzate folosite în centralele nucleare - Sellafield și
Cap La Hague în Europa , uneori accidente – Fukushima +
depozitarea deșeurilor uzate)
• Poluarea cu petrol (accidente navale în zona de coastă sau
scurgeri de la platformele petroliere marine)
• Mase plastice (afectează direct nu doar calitatea apei dar și
speciile)
• Poluarea cu specii invazive (transportate în balastul navelor)
•Alte forme: poluare termică industrială, perturbarea
sedimentelor prin lucrări hidrotehnice
Deversările marine petroliere - Cauze
- platforme marine - defecţiuni ale instalaţiilor de
foraj/transport
- accidente navale în
care au fost implicate
tancuri petroliere
Metodele de remediere
- oprirea scurgerii - acoperirea puţului petrolier, forarea
unor puţuri suplimentare de reducere a presiunii
- limitarea extinderii - folosirea unor agenţi dispersanţi
(fertilizatori), tensioactivi, solvenţi, montarea unor bariere
(estacade)
- eliminarea produselor petroliere (din apă şi din
ecosistemele de coastă) aspirarea, folosirea separatoarelor,
incendiere, folosirea biotehnologiilor de remediere,
îndepărtare mecanică, spălarea cu apă cu presiune,
solvenţi, dispersanţi şi ag. tensioactivi, materiale
absorbante ce sunt recuperate.
„Clasamentul” deversărilor marine
1991 – Golful Persic – războiul Irak-Kuweit 0,8 -1 mil. tone
2010 – Golful Mexic - Deepwater Horizon, BP 0,6 mil. tone
1980 – Golful Mexic - Ixtoc I, Pemex 0,5 mil. tone
1979 – Trinidad Tobago (Caraibe) - SS Atlantic Empress 300 mii t
1978 – Franţa (Atlantic) - Amoco Cadiz 220 mii tone
1979 – Turcia (Bosfor) – Independenţa 100 mii tone
1989 – Alaska – Exxon Valdez 40-100 mii tone
2009 – Australia (Marea Timorului) – Montara 30 mii tone
Ex. 1. 1989 – Alaska – Exxon Valdez
Localizare – Alaska - recif cu ecosistem complex
Tip – accident maritim (eşuarea unui tanc petrolier în recif)
Cantitate deversată – 40-100 mii t
Dezavantaj natural- temperatură scăzută (microorganismele ce
descompun petrolul nu rezistă), petrolul nu se evaporă.

Cost
3,5 mld. dolari
6,3 mld. dolari
Cost actualizat
1989 – Alaska – Exxon Valdez
Instalarea de bariere (estacade)
1989 – Alaska – Exxon Valdez
Extindere
1989 – Alaska – Exxon Valdez
Presiune enormă mediatică – efort imens, dar multe greşeli
Intervenţie târzie – estacadele şi separatoarele au lipsit iniţial
(mecanismele se blocau frecvent datorită vâscozităţii mari)
S-a folosit inclusiv curăţarea cu apă fierbinte sub presiune
(activitate foarte controversată – a afectat pop. locale)

S-a folosit un dispersant

toxic (Corexit)

Impact ecologic major

1989 – Alaska – Exxon Valdez
Efort imens – 4 ani (doar în sezonul cald s-a putut interveni).
În perioada de maximă activitate – peste 10 mii muncitori, peste
1000 de vase, peste 100 de avioane/elicoptere.
Efectul - mai puţin de 10% din petrol a fost îndepărtat.
1989 – Alaska – Exxon Valdez
Curăţarea păsărilor şi focilor cu Dawn (detergent de vase)
Ex. 2: 1978 – Franţa (Atlantic) - Amoco Cadiz
Localizare – Franţa (Coasta Bretaniei)
Tip – accident maritim (eşuarea unui tanc petrolier )
Cantitate deversată – 220 mii tone (RECORD la acea vreme)
Dezavantaj natural temperatură scăzută şi mare agitată.

Cost
85,2 mil. dolari
3 mld. dolari
Cost actualizat
Ex. 3: 1979 – Turcia (Bosfor) – Independenţa

Localizare – Turcia (Strâmtoarea Bosfor)

Tip – accident maritim (ciocnire cu nava greacă Evriali)
Cantitate deversată – 100 mii tone
Poluare atmosferică – Independenţa a ars câteva săptămâni.
1979 – Turcia (Bosfor) – Independenţa
Limitarea poluării s-a efectuat prin instalarea de estacade şi
distribuirea de agenţi dispersanţi.
Ex. 4: 2010 – Golful Mexic - Deepwater Horizon
Tip deversare – platformă petrolieră (BP - British Petroleum)
Cantitate – 0,6 milioane tone
Costuri aprox.- 38-41 miliarde dolari !!!!!!!!!
14 mld. – costuri de restaurare a aprox. 7000 km coastă
restul – compensaţii, amenzi, costuri reprez. juridică

timpul necesar
sigilării puţului 5 luni

... cel mai (actual şi)

mediatizat mare accident
ecologic marin
2010 – Golful Mexic - Deepwater Horizon
Localizare contaminare – Golful Mexic şi delta fluviului
Mississippi

4 state afectate

Louisiana
Mississippi
Alabama
Florida

2 mari rezervaţii
naturale
2010 – Golful Mexic – izolarea poluării
Montarea de bariere plutitoare / estacade
deficienţe de montaj
insuficiente iniţial
eficiente doar în zone de calm
2010 – Golful Mexic – curăţare
3 abordări de curăţare a petrolului din apă:

• Incendierea petelor de petrol (poluează aerul)

• Filtrarea in SITU
• Colectarea pentru procesarea ulterioară (separatoare)
2010 – Golful Mexic – curăţare
• Incendierea petelor de petrol izolate cu bariere plutitoare
2010 – Golful Mexic – efecte
Impact major ecologic – estimări ce arată că 75% din petrol a
rămas în mediul Golfului

Efecte resimţite de
- Speciile locale din zonă (mutaţii)
- Probleme de sănătate pentru populaţia umană
- Industria pescuitului
- Turism
- Economie
- Legislaţia de mediu – responsabilitatea accidentelor

Efecte încă incomplet evaluate în prezent.

 FACTORII CARE CONDUC LA DEGRADAREA ECOSISTEMELOR*

Supraexploatarea resurselor

Poluarea şi contaminarea ecosistemelor

Specii invazive

* Ciprian Palaghianu, Facultatea de Silvicultură, Universitatea Ștefan cel Mare, Suceava

Supraexploatarea / Poluarea şi speciile
invazive
• SUPRAEXPLOATAREA resurselor (naturale, biotice) şi/sau
CONTAMINAREA mediului poate să conducă la dispariţia şi / sau
înlocuirea anumitor populaţii sau specii dintr-un habitat sau
ecosistem cu altele – datorită modificărilor apărute în
favorabilitatea habitatelor şi în lanţurile trofice.

• Speciile invazive – specii exotice care nu au o formă de control

natural în noile habitate (lipsa de prădători, dăunători, erbivore) şi
reuşesc să domine şi chiar să elimine populaţiile locale, prin
mecanisme de competiţie superioare şi alte adaptări specifice (sp.
generaliste cu cicluri rapide de reproducere şi dezvoltare, abilităţi
superioare de dispersie, toleranţă mare şi adaptabilitate crescută la
condiţiile de mediu – plasticitate fenotipică deosebită).
Speciile invazive
• Speciile invazive – domină noile habitate și populaţiile locale (se
răspândesc rapid și provoacă modificări în ecosisteme)
•Cele mai mari probleme sp. adventive (exotice, alohtone, neindigene)
Etapele ”invaziei”

1. Transportul / Introducerea

2. FIXAREA

3. RĂSPÂNDIREA

4. IMPACTUL
Specii invazive – EFECTE
• REDUCEREA BIODIVERSITĂȚII
• prin competiție, prădătorism, agenți patogeni, erbivorism
• MODIFICAREA HABITATULUI
• POLUARE GENETICĂ
• EFECTE ECONOMICE (benefice sau negative)
• EFECTE ASUPRA SĂNĂTĂȚII UMANE
Specii invazive – VECTORI
• VECTORI NATURALI
• vectori fizici - vânt, curenți marini
• vectori biologici – animale purtătoare
• VECTORI ARTIFICIALI – mijloace de transport (intr. accidentală)
• Ptr. introduceri intenționate:
• motive economice - agricultura,
silvicultura, zootehnia, piscicultura
• animale domestice sau
de companie
a. Specii invazive – introducere intenţionată
• Introducerea intenţionată – introducerea deliberată a animalelor
domestice (caini, pisici, porci, oi, capre) în habitate izolate (insule)
unde speciile introduse nu au pradători sau competitori naturali

• Exemple

• introducerea caprelor în insula Sf. Elena

(1513) a dus la dispariţia unui număr foarte
mare de sp. de plante
Specii invazive – introducere intenţionată
• Veveriţa gri canadiană – introdusă în
Marea Britanie, purtătoare a virusului POX
ce a decimat populaţiile native de veveriţă
(introducerea unor boli – o altă problemă)

• introducerea salcâmului în Europa sau a

eucaliptului - Pen. Iberică, Africa de Sud

• Spartina – plantă introdusă în China (pe

fluviul Yangtze) din America de Nord,
pentru prevenirea eroziunii – a devenit
invazivă și înlocuiește vegetația naturală
specifică mangrovelor cu efecte asupra
mamiferelor și păsărilor
Specii invazive – introducere intenţionată
• Australia - exemplul negativ de introducere a a numeroase specii

•1788 – introducerea iepurelui european (încercări de combatere

prin introducerea vulpilor (1833-1845) – altă greșeală, apoi prin
combaterea cu ajutorul virusului Myxoma – iepurele a dezvoltat
imunitate)
Specii invazive – introducere intenţionată
• broaștele râioase ale trestiei de zahăr (Bufo marinus) – introduse în
1935 în Australia pentru controlul gândacului trestiei (din Hawai)
• otrăvitoare dacă este mâncată – de șerpi, crocodili
2. Specii invazive – introducere accidentală
• Introducerea accidentală - introducerea neprevăzută a unor
specii în habitate izolate (insule) unde speciile introduse nu au
pradători sau competitori naturali
• Şobolanii – odată cu dezvoltarea
navigaţiei
• Scoicile zebră în marile lacuri din
America de Nord (balastul navelor)
Specii invazive – introducere accidentală
• de la Crocodilul de Mureș (Lăpuș) la Pitonul de Florida :-)
•Introducerea accidentală în habitate nespecifice a unor “animale
de companie”

•Pitonii abandonați au
redus diversitatea
mamiferelor mici în Florida
Specii invazive – mijloace de control

• MECANICE
• îndepărtare mecanică, captură, vănătoare

• CHIMICE
• pesticide, insecticide, fungicide

• BIOLOGICE
• prădători, agenţi patogeni

•Problemă controversată legată de etică

Specii invazive în Romania
• Salcâmul, amorfa (salcâm pitic), cenușer (oțetarul fals), arțarul
american, frasinul de Pensilvania (Paulownia, iarba elefantului)
• Speciile genului Amaranthus (talpa gâștei),
sânzienele de grădină, vița canadiană
• Mamifere: câinele enot, veverița canadiană
• Crapul chinezesc, păstrăvul curcubeu
melcul Rapana, midiile Dreissena.
3. Specii invazive – org. modificate genetic
• Introducerea OMG - introducerea unor organisme care au
inserate în genomul lor, prin tehnologii transgenice, gene de la alte
organisme (în general se urmăresc caracterele de augmentare a
producţiei sau de rezistenţă la factori de mediu sau factori
dăunători biotici).
Organisme modificate genetic
• efect controversat – probleme ecologice şi etice

• impactul asupra biodiversităţii – încă monitorizat şi studiat

• Pierderi la nivelul biodiversităţii şi pierderea

unor importante soiuri / varietăţi locale
(soia, porumb, rapiţă)
Organisme modificate genetic
• 5 țări produc 95% din totalul producției de OMG
• corporații influente
Frankenfish
• în nov. 2015 FDA a aprobat consumul de somon modificat genetic
• la 18 luni – 60 cm (iar cel crescut în ferme până acum doar 32 cm).
Organisme modificate genetic
• impactul asupra omului - controversat