Toate Grilele Macro

lOMoARcPSD|13033531
Toate grilele macro
Instrumente software pentru afaceri (Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași)
StuDocu is not sponsored or endorsed by any college or university

Downloaded by Zaboro?ciuc Victoria (victoriazzzaborosciuc@gmail.com)
lOMoARcPSD|13033531
1. Superioritatea enorma a unor sisteme economice asupra altora

depinde exclusiv de
o Niciuna dintre variantele de mai sus
2. PNB exprimat in preturile factorilor este egal cu 1000 u.m.
consumul de capital fix este egal cu 400 u.m. In aceste conditii,
venitul national exprimat in preturile pietei este:
o 900 u.m.
3. O societate poate imbunatati calitatea mediului la costul cel mai mic
atunci cand poluarea este redusa de catre:
o Firmele care detin avantaje comparative in reducerea poluarii
4. Negocierea si cooperarea sunt mai eficace in reducerea
externalitatilor atunci cand:
-drepturile de proprietate sunt clar definite si aplicate
5. Lucratorii americani ai filialei Ford de la Craiova contribuie, prin
productia pe care o realizeaza, la cresterea:
o PIB ului Romaniei
6. Intr-o economie nationala venitul national este egal cu 20.000 u.m.,
profiturile nedistribuite de societatile comerciale reprezinta 5000
u.m., impozitele asupra acestor profituri nedistribuite reprezinta
1000 u.m., cotizatiile platite de catre societatile comerciale pentru
asigurari sociale reprezinta 3000 u.m. , iar indemnizatiile pentru
somaj , ajutoare ,burse etc. Insumeaza 2000 u.m.. Daca transferurile
nete ale restului lumii reprezinta 3000 u.m. , iar impozitele directe
se ridica la 500 u.m., atunci:
o venitul personal disponibil este egal cu 12.500 u.m.
7. Interesul de a fi realesi ii incurajeaza pe politicieni sa sprijine
politicile care:
o Confera beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung
8. In teoria economica ,calatorul clandestin (free rider) este cineva
care:
o Poate obtine beneficii fara sa plateasca pentru ele si nici nu este
nevoit sa contribuie la costuri
9. In anul 2018 ,o persoana achizitioneaza direct de la magazinul
fabricii de articole de imbracaminte, un costum platind suma de
1000 lei. Peste doi ani, costumul devenind demodat , persoana il
vinde unui comerciant de produse second-hand pentru suma de 500
lei. Comerciantul revinde costumul unei alte persoane pentru suma
de 800 lei. Astfel:

lOMoARcPSD|13033531
o PIB ul anului 2020 se va majora cu 300 lei

10. Externalitatile nu ar exista daca:
o Costurile de tranzactie ar fi zero
11. Economistii utilizeaza PIB pentru a determina:
o Performanta economica a unei tari in timp
12. Dilema detinutului este un concept care ne ajuta sa intelegem de
ce:
o Uneori, comportamentul social nu produce rezultatele pe care
intreaga societate le doreste
13. Daca PIB , exprimat in preturile pietei este de 200.000 u.m.,
impozitele indirecte sunt de 10.000 u.m. ,subventiile de exploatare
sunt de 15.000 u.m., veniturile primite de la restul lumii sunt de
20.000 u.m., iar cele varsate restului lumii sunt de 15.000 u.m., PNB
exprimat in preturile factorilor este:
o 210.000 u.m.
14. Costurile de tranzactie fac mai dificila reducerea externalitatilor
deoarece:
o Exclud posibilitatea cooperarii voluntare ce are la baza eficienta
economica
15. Cea mai importanta diferenta dintre stat si alte institutii sociale este
ca:
o Poseda un drept exclusiv si recunoscut de constrangere si
coercitie
16. Acumularea capitalului a avut importante contributii la cresterea
economica prin:
o Indeplinirea tuturor celor mentionate
17. Conceptul de externaliati inseamna :
o Consecintele actiunilor ,daunatoare sau benefice, care nu sunt
luate in considerare de catre actor in luarea deciziitor.
18. Un sofer care decide sa intre pe o autostrada in timpul orelor
aglomerate ale diminetii:
o Creeaza o externalitate in masura in care soferul nu ia in
considerare aglomerarea suplimentara pe care ar crea-o pentru
alti soferi.
19. Costurile tranzactiei fac mai dificila reducerea externalitatilor , atat
negative, cat si pozitive deoarece costurile tranzactiei:

lOMoARcPSD|13033531
o Exclud de fapt posibilitatea cooperarii care i-ar incuraja pe actori

sa tina cont in totalitate de toate costurile si beneficiile actiunii
lor.
20. Intr-o societate urbana:
o Absurd sa credem ca asteptarile tuturor vor fi la fel
21. Autorii argumenteaza ca empatia, curtoazia si toleranta :
o Vor facilita reducerea externalitatilor negative dintr-o societate
prin schimbarea atitudinii: nu vor mai lua in considerare
interesele individuale, ci pe cele ale celorlalti oameni.
22. Proprietatea este o regula a jocului legala care stabileste:
o Atat privilegii, cat si responsabilitati
23. Drepturile de proprietate de care se bucura oamenii:
o Depind foarte putin de cooperarea dintre oameni
24. Proprietatea privata inseamna:
o Dreptul care le permite detinatorilor unei proprietati sa faca
ceea ce isi doresc cu proprietatea lor , insa in anumite limite
stabilite de drepturile si obligatiile fata de ceilalti.
25. Drepturile de proprietate promoveaza mai eficace cooperarea
sociala atunci cand oamenii:
o Stiu exact care sunt drepturile lor si au incedere ca vor continua
sa se bucure de acele drepturi in viitor
26. Negocierea si cooperarea sunt mai eficace in reducerea problemelor
pe care si kle cauzeaza oamenii unii altora atunci cand :
o Drepturile de proprietate sunt clar definite si aplicate
27. Clarificarea pretentiilor privind drepturile de proprietate
contradictorii:
o Faciliteaza oamenilor posibilitatea de a negocia intelegeri si de a
se pune de acord referitor la reducerea externalitatilor negative
28. Atunci cand deschid un proces pentru rezolvarea unui dezacord,
partile implicate cer instantei de judecata sa:
o Descopere cine poseda de fapt anumite drepturi
29. O procedura legala care considera ca precedentele vor pune capat
neintelegerilor cu privire la drepturile de proprietate:
o Faciliteaza angajarea oamenilor in planificari pe termen lung
30. Legislatia sau crearea unor noi reguli in scopul eliminarii
neintelegerilor referitoare la drepturile de proprietate:
o Poate reduce externalitatile negative prin clarificarea drepturilor
de proprietate

lOMoARcPSD|13033531
31. Legislatia care incearca sa reduca poluarea aerului prin stabilirea

unor limite maxime pentru fiecare sursa:
o Nu va corespunde reducerii dezirabile a poluarii aerului cu cel
mai mic cost
32. Legislatia restrictiilor uniforme fizice privind emisia particulelor
nedorite in aer sau apa este :
o O abordare de tip comanda si control
33. Economistii tind sa priveasca impozitarea activitatilor poluante ca
pe o tentativa:
o De a-i incuraja pe cei care polueaza sa fie mai atenti la costurile
pe care le ignora
34. O taxa stabilita prin lege pentru cei care polueaza, bazata pe
unitatile de poluant emise:
o Va reduce poluarea care provine de la cei care considera ca taxa
este mai costisitoare decat reducerea poluarii
35. O societate poate imbunatati calitatea mediului la costul cel mai mic
atunci cand poluarea este redusa de catre:
o Firmele care detin un avantaj comparativ in reducerea poluarii
36. Firmei A i s-a cerut sa reduca emisiile de fum de catre Agentia
pentru Protectia Mediului pana cand aerul din regiune atinge
calitatea specificata. In schimb, firma A convinge alte firme, prin
stimulente financiare , sa isi reduca emisiile astfel incat tinta
stabilita de Agentie sa fie atinsa. Aceasta actiune intreprinsa de
firma A:
o Indeplineste directiva agentiei cu un cost mai mic
37. Ar trebui ca Agentia pentru Protectia Mediului sa le ceara fabricilor
de otel din nord-vestul Indianei si din sudul orasului Chicago sa isi
reduca emisiile de fum? Daca stim ca beneficiile totale ale
reglementarilor impuse fabricilor de otel de pe teritoriul Statelor
Unite depasesc de doua ori costurile totale ale indeplinirii acestor
reglementari:
o Nu stim nimic despre raportul beneficii-costuri al reglementarilor
propuse
38. Conceptul balonului, asa cum este el folosit de Agentia pentru
Protectia mediului:
o Incearca sa controleze mai degraba cantitatea totala de poluare
dintr-o zona decat emisiile din fiecare punct

lOMoARcPSD|13033531
39. Manualul sugereaza ca aglomeratia din trafic este o externalitate

negativa pentru ca:
o Este un cost generat de oamenii care nu iau in considerare costul
atunci cand decid
40. Manualul argumenteaza ca taxele pentru trafic , daca ar fi corect
implementate , ar putea imbunatati situatia soferilor prin faptul ca:
o Ii incurajeaza sa conduca doar cand aceasta actiune este
semnificativ mai valoroasa decat alte actiuni alternative
41. Este coercitia capabila sa extinda libertatea tuturor oamenilor dintr-
o societate?
o Da, pentru ca uneori poate extinde optiunile tuturor prin
negarea unor optiuni specifice unei persoane
42. Costurile tranzactiei se refera la:
o Costurile aranjarii unui schimb satisfacator
43. Deoarece costurile de tranzactionare reprezinta costuri
nerecuperabile sau costuri pentru o parte care nu reprezinta
beneficii pentru cealalta parte
o Reduc dimensiunea schimbului voluntar care are loc
44. Protectia asigurata de politie este de obicei un bun furnizat de stat
deoarece:
o Este un bun care este greu de finantat prin contributii voluntare
45. Fondurile necesare pentru plata protectiei asigurate de politie
provin de obicei din taxe pentru ca:
o Protectia asigurata de politie este greu sa fie oferita doar celor
care platesc pentru ea
46. Faptul ca toata lumea doreste sa se produca un anumit bun si este
dispusa, daca este necesar, sa plateasca un cost proportional pentru
productie:
o Nu ne asigura faptul ca o anumita persoana va contribui la plata
productiei acestuia
47. De obicei autoritatile asigura apararea nationala din fondurile
stranse din impozite pentru ca:
o Este dificil sa se furnizeze aparare nationala exclusiv celor care se
ofera voluntari sa plateasca pentru ea
48. Un sistem judiciar pentru rezolvarea disputelor dintre membrii
societatii creeaza beneficii chiar si pentru oamenii care nu il folosesc
niciodata, deoarece:

lOMoARcPSD|13033531
o Hotararile judecatoresti genereaza reguli uniforme pe care sa se

poata baza toata lumea
49. Externalitatile pozitive creeaza un cadru pentru educatia financiara ,
pana la un anumit punct, din veniturile provenite din colectarea
taxelor, in masura in care:
o Oamenii tind sa ignore beneficiile conferite altora de educatie, in
procesul de luare a deciziei cu privire la cantitatea de educatie pe
care ar trebui sa o obtina
50. Argumentul pentru utilizarea coercitiei si a fortei in schimbul bazarii
in intregime pe schimbul voluntar in cazul oferirii de asistenta
oamenilor saraci este ca:
o Oamenii ar putea fi dispusi sa contribuie doar daca sunt siguri ca
altii contribuie cu un procent adecvat
51. Certificarea de catre stat a cantitatilor si a unitatilor de masura
utilizate in afaceri poate fi justificata pe temeiul ca:
o Reduce costurile de tranzactionare totale sub nivelul la care ar
trebui sa se situeze daca vanzatorii/ cumparatorii individuali ar
trebui sa le verifice singuri
52. Obstacolele pe care costurile de tranzactionare si externalitatile
pozitive le ridica in calea cooperarii sociale prin intermediul
schimbului voluntar:
o Sunt de asemenea impedimente pentru functionarea eficace a
statelor controlate democratic
53. De ce producatorii fac mai mult lobby decat consumatorii?
o De obicei, producatorii au un interes mai mare decat
consumatorii in ceea ce priveste rezultatul unei anumite
probleme
54. De obicei , cetatenii isi completeaza buletinele de vot fara a obtine
informatii complete despre cadidati pentru ca:
o Ei considera ca informatiile pe care le obtin nu vor avea niciun
efect asupra rezultatului alegerilor
55. De obicei legislatorii aduna mai multe informatii despre o tema
inainte de a-si exprima votul in legatura cu ea. In schimb , cetatenii
sunt mai putin informati in legatura cu aceste chestiuni, de ce?
o Din toate motivele de mai sus
56. Daca un consiliu local organizeaza o audiere in legatura cu o
propunere de lege care le va solicita proprietarilor de restaurante sa

lOMoARcPSD|13033531
ofere mese separate pentru nefumatori, este foarte probabil ca

oamenii care vor participa la aceasta audiere sa fie:
o Proprietari de restaurante
57. Sa presupunem ca sunt organizate audieri de catre Congres pentru a
decide daca garantiile de imprumut federal trebuie sa fie repartizate
Corporatiei Chrysler pentru a o salva de la faliment. Este foarte
probabil ca sindicatul angajatilor de la United Automobile sa fie
prezent la aceste audieri pt ca:
o Si membrii sai sunt interesati de aceasta problema
58. Milioanele de platitori de taxe , care trebuie sa plateasca pentru
sustinerea financiara a gigantului AIG de catre guvernul federal , nu
vor fi reprezentati la audierea acestei chestiuni, deoarece:
o Nici un platitor de taxe nu are un interes suficient de mare
pentru a justifica costul participarii la audieri
59. Existenta externalitatilor pozitive in procesul politic creste
probabilitatea ca politicile de stat:
o Sa incline catre programele care ajuta foarte mult putini oameni
,dar care ii costa pe majoritatea lor doar foarte putin
60. Timp de foarte multi ani, Statele Unite au fost capabile sa mentina
un sistem de inrolare obligatorie a tinerilor in fortele armate pentru
ca:
o Multi oameni afectati in mod nefavorabil au considerat ca este in
avantajul lor sa utilizeze o metoda personala de evitare , decat sa
atace in mod direct sistemul
61. Dilema detinutului este un concept care ne ajuta sa intelegem de ce
:
o Pedeapsa nu descurajeaza intotdeauna comportamentul
infractional
62. Dilema din interiorul dilemei detinutului este aceea ca, in anumite
circumstante :
o Emotiile egoiste se dovedesc a fi mai puternice decat gandirea
rationala
63. In cartea sa, Democratia in America , Alexis de Tocqueville sustinea
ca:
o Doar statele democratice pot regla toate detaliile economiei intr-
o maniera satisfacatoare
64. In teoria economica, o externalitate este un cost sau un beneficiu
produs de o actiune:

lOMoARcPSD|13033531
o Care nu influenteaza deciziile actorului

65. Drepturile de posesiune sau proprietate :
o Stabilesc atat distribuirea benficiilor , cat si repartizarea
responsabilitatilor asociate cu utilizarea resurselor specifice
66. Zgomotul creat de motoarele cu reactie nu reprezinta o
externalitate pentru angajatii unui aeroport care se ocupa cu bagaje
pentru ca:
o Au fost platiti sa se expuna la zgomot
67. De ce percep economistii externalitatile negative ca fiind cauze ale
asteptarilor contradictorii ale oamenilor sau ale solicitarilor
contradictorii privind drepturile de proprietate?
o Subliniaza imposibilitatea eliminarii complete a externalitatilor
negative intr-o societate urbana
68. Drepturile de proprietate definite vag:
o Au ca rezultat mai multe externalitati negative , facand mai
dificila cooperarea
69. Teoria economica presupune ca functionarii statului alesi si numiti :
o Raspund la fel ca toti ceilalti la costurile si beneficiile anticipate ,
presupuse de deciziile examinate
70. Iata o intrebare dificila. Cea mai importanta diferenta dintre stat si
alte institutii dintr-o societate este ca statul:
o Poseda un drept exclusiv si recunoscut de a-i constrange pe
adulti
71. Coercitia le permite indivizilor unei societati sa coopereze mai
eficace:
o In fiecare dintre modurile enumerate mai sus
72. Limitarile impuse asupra schimbului pur voluntar , create de
externalitatile pozitive :
o Functioneaza pentru a distorsiona actiunile statului
73. Oamenii care petrec mai mult timp studiind informatii despre
masini inainte de a cumpara una, comparativ cu timpul petrecut
informandu-se despre candidatii prezidentiali inainte de a vota unul,
demonstreaza ca:
o Orice cantitate de timp pe care o petrec cercetand masinile va
aduce o imbunatatire mai semnificativa pentru bunastarea lor,
comparativ cu efortul pe care l-ar cheltui pentru a se informa
despre candidatii prezidentiali
74. Testul sustine ca functionarii alesi si numiti ai statului :

lOMoARcPSD|13033531
o Percep interesul public in lumina intereselor private sau

personale
75. Testul sustine ca exista concurenta si in cadrul statului:
o Intre oameni, partide, sustinatori ai politicilor si aparatori ai
programelor
76. Este mai facil pentru teoria economica sa explice sau sa faca
previziuni asupra politicilor statului atunci cand:
o Participantii la procesul politic sunt influentati de costurile si
beneficiile atribuite
77. Afirmatia ca functionarii alesi si numiti ai statului sunt influentati de
preponderenta drepturilor de proprietate inseamna ca:
o Asteptarile pe care le asociaza cu planurile lor le orienteaza
deciziile
78. Care este legatura dintre stat si coercitie :
o Statul este institutia dintr-o societate careia oamenii ii confera
dreptul exclusiv de a folosi coercitia
79. Cum face textul diferenta intre coercitie si persuasiune:
o Coercitia determina cooperarea prin amenintarea cu reducerea
optiunilor, persuasiunea prin promisiunea extinderii optiunilor

lOMoARcPSD|13033531
Fişa de lucru
Săptămâna 7 - Capitolul 14
1. Banii:
a) sunt autorizaţi de guvern, care controlează societatea.
b) sunt susţinuţi de bunuri care au valoare intrinsecă.
c) e de aşteptat să-şi menţină valoarea constantă în viitor.
d) reprezintă un mijloc de schimb general acceptat.
2. Istoria banilor arată că multe societăţi au ales metale precum cuprul, argintul şi aurul ca mijloc
preferat de schimb pentru că aceste metale
a) erau atractive.
b) erau divizibile.
c) erau durabile.
d) erau transportabile.
e) erau rare.
f) îndeplineau toate condiţiile menţionate mai sus.
3. Dacă nu li se solicită prin lege băncilor să deţină rezerve legale cu un anumit procent din depozitele
lor,
a) acestea ar putea închiria mai multe din cutiile lor securizate.
b) acestea ar risca insolvenţa prin extinderea excsivă a împrumuturilor.
c) depunătorii lor nu şi-ar putea obţine fondurile atunci când doresc.
d) autorităţile monetare ar considera că este mult mai dificil să controleze creşterea stocului de bani.
4. Modalitatea de bază prin care oferta de bani creşte este prin

a) extinderea capacităţii de producţie, pentru că producţia este în mod simultan şi venit.
b) emiterea de monedă suplimentară de către Banca Centrală.
c) economii făcute de public sau decizia de a nu cheltui o parte din venitul câştigat.
d) o creştere de ansamblu a volumului împrumuturilor acordate de băncile comerciale.
5. Principalul avantaj pe care îl aveau monedele de metal asupra pieselor din metal neprelucrat era
a) Gradul mare de atractivitate al metodelor
b) Acela că era mult mai uşor să se determine cantitatea şi calitatea metalului conţinut de monede
c) Acela că monedele purtau sigiliul statului
d) Acela că monedele aveau valoare pentru colecţionari.
6. Condiţia aplicată de Banca Centrală tehnicii zilnice de control al stocurilor de bani este reprezentată
de
a) operaţiunile privind lichiditatea.
b) operaţiunile de discount.
c) operaţiunile pe piaţa liberă.
d) operaţiunile privind rata dobânzilor.
7. Fiecare dolar adunat la rezervele totale ale sistemului comercial bancar

a) obligă băncile să îşi reducă împrumuturile cu 1 dolar.
b) permite băncilor să îşi extindă împrumuturile cu 1 dolar.
c) obligă băncile să îşi reducă împrumuturile cu mai mult de 1 dolar.
d) permite băncilor să îşi extindă împrumuturile cu mai mult de 1 dolar.
8. Cei mai vechi bani de hârtie erau emişi de bancă, tipăriţi cu ornamente pentru a împiedica
falsificarea lor şi
a) acceptaţi de către stat la plata taxelor.
b) susţinuţi de garanţii ale statului.
c) promiteau să plătească o sumă anume de monede metalice la cerere.
d) utilizaţi pe scară largă în comerţul internaţional.

lOMoARcPSD|13033531
9. Achiziţionarea de către băncile Rezervei Federale a unor obligaţiuni de stat deţinute anterior de
către populaţie
a) diminuează rezervele băncilor comerciale.
b) nu are niciun efect asupra rezervelor băncilor comerciale.
c) măreşte rezervele băncilor comerciale.
d) reduce datoria naţională.
10. Dacă Banca Centrală cumpără obligaţiuni de la populaţie, atunci banca

a) reduce rezervele sistemului bancar comercial.
b) reduce oferta de bani.
c) măreşte oferta de bani ş rezervele băncilor comerciale.
d) are efect de atragere a avuţiei şi astfel de a retrage banii din sectorul privat.
11. Bancnotele funcţionează astăzi eficient în calitate de bani pentru că

a) toată lumea este dispusă să le accepte în schimbul unor bunuri valorificabile.
b) statul a decretat că ele reprezintă bani.
c) sunt amortizabile în aur.
d) sunt amortizabile în argint.
12. Tehnica fundamentală utilizată de Banca Centrală pentru a modifica rezervele excedentare ale
băncilor comerciale în vederea controlului creşterii stocului de bani este
a) utilizarea ameninţărilor şi a coerciţiei.
b) modificarea ratei de discount.
c) modificarea cerinţelor privind rezervele legale.
d) achiziţionarea sau vânzarea de obligaţiuni.
13. Rata solicitată a rezervelor

a) Funcţionează ca o constrângere asupra împrumuturilor acordate de bănci.
b) împiedecă retragerile masive operate de către deponenţii care se tem că aceasta nu dispune de active
suficiente pentru a egala garanţiile lor.
c) Nu are o semnificaţie specială, pentru că băncilor nu li se cere să îşi justifice garanţiile la cererea
deponenţilor.
d) Este un substitut pentru sistemul monetar care folosea ca bază de referinţă aurul şi care le cerea
băncilor să păstreze rezerve de aur.
14. Ceea ce utilizăm astăzi ca ,,mijloc de schimb” este format în întregime din
a) depozite bancare care pot fi transferate prin scrierea unui cec.
b) bancnotele.
c) articolele care au valoare intrinsecă pentru că au fost certificate de către stat.
d) obligaţiile instituţiilor de încredere.
15. Rata dobânzii pe care Băncile Rezervei Federale o încasează de la băncile membre este denumită
a) rată de discount.
b) rata fondurilor federale.
c) rată primară.
d) rata de trezorerie.
16. Băncilor comerciale li se permite să creeze bani pentru că

a) publicul este dispus să accepte garanţiile băncii în schimbul altor bunuri.
b) constituţia le garantează această putere.
c) sunt autorizate să facă acest lucru de către Banca Centrală.
d) nu sunt reglementate efectiv de guverne sau de stat.
17. Un dolar din noile rezerve excedentare furnizate sistemului bancar permite acestui sistem să creeze
a) haos.
b) mai puţin de un dolar sub formă de bani noi.
c) exact un dolar sub formă de bani noi.
d) mai mult de un dolar sub formă de bani noi.

lOMoARcPSD|13033531
18. Băncile comerciale creează bani

a) împrumutând de la deponenţi.
b) făcând împrumuturi.
c) tipărind bancnote.
d) prin toate metodele descrise mai sus.
19. Transferul prin cec al unei cereri de depunere scrisă la o bancă către o altă bancă care nu dispune
de rezerve excedentare conferă băncii care îl primeşte responsabilităţi suplimentare
a) dar nu şi active adiţionale.
b) dar nu şi rezerve adiţionale.
c) dar nu şi rezerve excedentare.
d) şi rezerve excedentare.
20. Aţi putea crea bani folosind aceleaşi metode utilizate de băncile comerciale, dacă aţi putea
a) construi sau achiziţiona o maşină de tipărit suficient de performantă.
b) transforma metalele în monede.
c) obţine o autorizaţie din partea guvernului pentru înfiinţarea unei instiuţii de emitere a banilor.
d) convinge oamenii să utilizeze banii creaţi de voi ca mijloc de schimb.
21. Banca Centrală poate mări rezervele excedentare ale băncilor comerciale prin
a) diminuarea cerinţelor privind rezervele legale.
b) extinderea creditelor pentru băncile comerciale.
c) achiziţionarea de obligaţiuni de stat.
d) oricare dintre metodele enumerate mai sus.
22. Ce limitează capacitatea unei bănci nereglementate de a continua să creeze bani pe perioada
nedeterminată?
a) abilitatea sa de a menţine încrederea oamenilor în valoarea constanta a garanţiilor sale.
b) numărul oamenilor pe care îi convinge să împrumute de la ea.
c) numărul oamenilor pe care îi poate convinge să depună bani în contul de economii.
d) numărul filialelor pe care le operează într-o anumită zonă.
23. Băncile comerciale extind creditele acordate clienţilor prin

a) scăderea cantităţii de monedă din casele lor de bani.
b) acordarea de împrumuturi din rezervele în exces.
c) acordarea de împrumuturi folosind sumele din conturile de tranzacţionare ale altor deponenţi.
d) acordarea de împrumuturi folosind sumele din conturile de economii ale altor deponenţi.
24. Băncile aflate sub reglementarea statului sunt limitate în capacitatea lor de a crea bani prin
a) limite maxime pe care statul le stabileşte pentru fiecare bancă.
b) limite maxime pe care statul le stabileşte pentru sistemul bancar în ansamblu.
c) cantitatea rezervelor lor şi cerinţele privind rezervele stabilite de stat.
d) rata inflaţiei la nivelul naţiunii în ansamblu.
25. Atunci când publicul depune bani în conturile de economii în băncile comerciale
a) M1 şi M2 cresc.
b) M1 şi M2 scad.
c) M2 creşte, dar M1 nu se modifică.
d) M1 scade, dar M2 nu se modifică.
26. Principala funcţie a rezervelor care sunt solicitate a fi păstrate de către bănci este aceea de
a) a le constrânge capacitatea de a crea bani.
b) a menţine încrederea deponenţilor.
c) a împiedica a prăbuşire a pieţei valorilor.
d) a proteja proprietarii băncilor împotriva falimentului.
27. Dintre următoarele argumente împotriva restabilirii etalonului în aur în Statele Unite, cel mai
convingător este probabil acela că
a) i-ar sărăci pe producătorii de aur.
b) ar face mai dificilă estimarea preţurilor viitoare.

lOMoARcPSD|13033531
c) argintul este un metal preferat în Statele Unite.

d) statul ar putea foarte uşor anula etalonul în aur oricând i-ar constrânge politicile.
28. O bancă are rezerve obligatorii de 75 miliarde u.m.. Rezervele totale sunt de trei ori mai mari decât
cele obligatorii. Să se determine volumul şi ponderea rezervelor excedentare (rata rezervelor
excedentare).
29. O bancă are rezerve totale de 100 miliarde u.m. Rata rezervelor obligatorii este 10%. Să se
determine valoarea rezervelor obligatorii şi a celor excedentare.
30. Rezervele excedentare ale unei bănci sunt de 5 ori mai mari decât cele obligatorii. Rezervele totale
ale băncii sunt 1200 miliarde u.m.. Să se determine rata rezervelor obligatorii şi volumul lor.
31. O bancă atrage de la populaţie depozite în valoare de 200 miliarde u.m. la o rată a dobânzii de 30%
şi oferă agenţilor economici credite în valoare de 300 miliarde u.m. la o rată a dobânzii de 35%.
Cheltuielile de funcţionare ale băncii sunt de 15 miliarde u.m. Rata impozitului pe profit este 25%.
Care este profitul admis al băncii?
32. O bancă a atras de la populaţie depozite în valoare de 100 miliarde u.m. la o rată a dobânzii de
50% şi creditează agenţii economici cu 300 miliarde u.m. la o rată a dobânzii de 60%. Dacă cheltuielile
de funcţionare ale băncii sunt 10 miliarde u.m. şi impozitul pe profit este 38%. Care a fost profitul
admis al băncii?

lOMoARcPSD|13033531
1) Un amendament constitutional care solicita un buget federal anual echilibrat:
A. ar impiedica Congresul si pe presedinte sa manipuleze economia in scopuri

politice
B. le-ar cere Congresului si presedintelui sa ia din cand in cand decizii
destabilizatoare privind bugetul
C. se sprijina pe credinta eronata de superioritate a constitutiilor fata de vointa
poporului
D. probabil ca nu va putea fi aplicat, deoarece Congresul este liber sa ignore
Constitutia atunci cand doreste sa o faca
2) Daca toata productia ar fi compusa din produse realizate la comanda:
A. Recesiunile ar fi mult mai slabe ca intensitate

B. Recesiunile ar fi mult mai puternice ca intensitate
C. Ar exista in economie mai multa incertitudine
D. Populatia ar fi mult mai bogata
3) Intarzierile „sincronizate" care trebuie anticipate si controlate daca este necesar ca

managementul cererii agregate sa fie o tehnica de stabilizare eficienta sunt acele
intarzieri dintre:
A. aparitia unei probleme si recunoasterea acelei probleme

B. recunoasterea problemei si actiunea de solutionare a acesteia
C. actiunea de a solutiona problema si efectele ei asupra deciziilor privind
cheltuielile si productia
D. toate variantele de mai sus
4) Echilibrul monetar determina stabilitatea:
A. ratei somajului
B. cantitatii de bunuri si servicii produse
C. locurilor de munca
D. puterii de cumparare
5) Somajul frictional:
A. ilustreaza o trasatura specifica migratiei pendulatorii

B. corespunde caracterului ciclic al activitatii economice
C. este determinat de aparitia unor frictiuni intre angajat si angajator

lOMoARcPSD|13033531
D. apare prin initiativa persoanelor de a parasi locul de munca, cu scopul de a

identifica un altul, mai bine platit
6) Principalul avantaj pe care il aveau monedele de metal asupra pieselor din metal neprelucrat
era:
A. gradul mai mare de atractivitate al monedelor

B. acela ca monedele purtau sigiliul statului
C. acela ca monedele aveau valoare pentru colectionari
D. acela ca erau mult mai usor sa determini cantitatea si calitatea metalului continut de
monede
7) Care din urmatoarele intrebari este falsa?
A. prin specializare si comert exterior firmele nu pot obtine economii de scara,

deoarece producerea pentru export determina costuri suplimentare
B. economiile pot castiga din specializare si comert, chiar daca nu detin avantaje
comparative absolute, dar se specializeaza in industriile pentru care exista
dezavantajele comparative cele mai mici
C. prin specializare si comert exterior firmele pot obtine economii pe scara
D. este de preferat ca economiile sa se specializeze in industrii pentru care detin
factori de productie abundenti
8) Echilibrul monetar reprezinta :
A. Un echilibru intre volumul depozitelor si cel al creditelor

B. Un echilibru intre cererea si oferta de bani,actiuni si obligatiuni
C. Un echilibru intre volumul creditelor acordate si numarul celor restituite
D. Un echilibru intre cererea si oferta de moneda
9) Un comerciant englez importa imprimante din Coreea de Sud, pentru care plateste
producatorului coreean un pret de 250 USD/buc. Presupunem ca producatorul coreean
asigura livrarea produselor pana la sediul importatorului, in timp ce taxa vamala pe care
Marea Britanie o aplica importurilor de imprimante din Coreea de Sud este de 20%. In
conditiile in care echivalentul in lire sterline a 50 USD/buc acopera cheltuielile de
distributie a produsului pe piata, putem aprecia ca pretul minim la care comerciantul
englez ar fi dispus sa vanda o imprimanta este egal cu echivalentul in lire sterline a:
A. 360 USD
B. 250 USD
C. 350 USD
D. 160 USD

lOMoARcPSD|13033531
10) Mecanismele monetare evolueaza in societate chiar si in lipsa asistentei sau a autorizarii
guvernelor, pentru ca:
A. in absenta banilor, dobanda nu poate fi incasata

B. doar atunci cand bunurile au valoare monetara este posibila estimarea avutiei
totale a societatii
C. societatile din toata lumea au devenit subiectul „spiritului capitalismului”
D. utilizarea banilor le permite oamenilor sa-si mareasca avutia prin intermediul
comertului
11) Care dintre urmatoarele este cel mai serios obstacol pentru obtinerea unor informatii
relevante in timpul pe care politicile fiscale sau monetare il au la dispozitie pentru a avea
efecte complete asupra cheltuielilor private si deciziilor de productie?
A. date neadecvate
B. computere insuficient de performante
C. lipsa interesului pentru aceasta problema
D. faptul ca intarzierile in programare variaza in functie de cat de multe sau cat de
putine informatii sunt puse la dispozitia publicului
12) Capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani pe perioada

nedeterminata este limitata de:
A. Abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea contstanta a garantiilor

sale
B. Numarul creditelor pe care le acorda
C. Numarul oamenilor pe care il poate convinge sa depuna bani in conturi de economii
D. Numarul filialelor pe care le opereaza intr-o anumita zona
13) Legea lui Okun spune ca:
A. exista o relatie pozitiva intre nivelul productiei si numarul de someri

B. rata somajului va fi cu atat mai mare cu cat nivelul investitiilor se va diminua
C. intre somaj si inflatie exista o relatie invers proportionala
D. exista o relatie negativa intre rata somajului si nivelul productiei
14) Achizitionarea de catre bancile Rezervei Federale a unor obligatiuni de stat detinute
anterior de catre populatie:

lOMoARcPSD|13033531
A. diminueaza rezervele bancilor comerciale

B. nu are niciun efect asupra rezervelor bancilor comerciale
C. mareste rezervele bancilor comerciale
D. reduce datoria nationala
15) Bancile aflate sub reglementarea statului sunt limitate in capacitatea lor de a crea bani
prin:
A. limite maxime pe care statul le stabileste pentru fiecare banca

B. limite maxime pe care statul le stabileste pentru sistemul bancar in ansamblu
C. cantitatea rezervelor lor si cerintele privind rezervele stabilite de stat
D. rata inflatiei la nivelul natiunii in ansamblu
16) O persoana care isi ia al doilea job demonstreaza astfel un nivel ridicat al cererii pentru:
A. venit
B. bani
C. bani si venit
D. valoarea banilor
17) Institutia care poate acorda credit bancilor poarta denumirea de:
A. Banca Centrala
B. Agentie guvernamentala
C. Institutie financiara de incredere
D. Guvern
18) Principala functie a rezervelor care sunt solicitate a fi pastrate de catre banci este aceea de:
A. a le constrange capacitatea de a crea bani

B. a mentine increderea deponentilor
C. a impiedica o prabusire a pietei valorilor
D. a proteja proprietarii bancilor impotriva falimentului
19) Din 1931 pana in 1939, rata oficiala a somajului in Statele Unite ajungea in medie la:
A. 9%
B. 13%
C. 19%
D. 30%

lOMoARcPSD|13033531
20) Rata dobanzii pe care bancile Rezervei Federale o incaseaza de la bancile membre este
denumita:
A. rata de discount
B. rata fondurilor federale
C. rata primara
D. rata de trezorerie
21) Banii:
A. sunt autorizati de guvern, care controleaza societatea

B. sunt sustinuti de bunuri care au o valoare intrinseca
C. e de asteptat sa-si mentina o valoare constanta in viitor
D. reprezinta un mijloc de schimb general acceptat
22) Falimentele pe scara larga inregistrate de bancile din Statele Unite in timpul recesiunii
lungi si profunde din anii 1929-1933:
A. au obligat multi oameni sa isi reduca cheltuielile totale

B. au dovedit ca sistemul monetar era independent de economia reala
C. au fost in intregime rezultatul si nu cauza recesiunii
D. ar fi avut un efect nesemnificativ asupra economiei, daca populatia nu s-ar fi
panicat
23) Conform textului, principala intrebare care ii imparte pe cei care nu se pot pune de acord
asupra rolului adecvat al statului in economie este:
A. ar trebui ca deficitele bugetare sa fie interzise printr-un amendament

constitutional?
B. ar trebui ca Bancii Centrale sa ii fie solicitata mentinerea unei rate stabile
de crestere in cadrul bazei monetare?
C. ar trebui ca un control direct asupra salariilor si a preturilor sa fie folosit
impotriva posesorilor puterii pe piata?
D. cat de bine functioneaza pietele?
24) În conditiile in care rata naturala a somajului este de 6,2%, iar PIB creat in economie
reprezinta doar 96,8% din venitul national potential, conform legii lui Okun, rata estimata
a somajului este de:
A. 4,6%
B. 6,4%
C. 6,8%

lOMoARcPSD|13033531
D. 7,8%
25) Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei dintr-o tara pe sama unui cos de
consum format din bunuri alimentare (cu o pondere in cos de 25%), bunuri industriale
(cu o pondere de 35%) si servicii. Stiind ca rata cresterii preturilor bunurilor alimentare
a fost de 6%, indicele de crestere a preturilor bunurilor industriale a fost de 109% si
rata de crestere a tarifelor pentru servicii a fost de 3%, calculati rata inflatiei.
A. 105,85%
B. 6%
C. 58%
D. 5.8%
26) In lunile ianuarie, februarie si martie, rata luanara a inflatiei a fost de 2%. In aceste conditii
rata infaltiei pe cele trei luni a fost de:
A. 8%
B. 6%
C. 6.12%
D. 106%
27) Cantitatea de bani oferita de autoritatile monetare:
A. va fi intotdeauna egala cu cantitatea detinuta de catre populatie

B. este posibil sa fie mai mare decat cantitatea pe care populatia doreste sa o
detina
C. este posibil sa fie mai mica decat cantitatea pe care populatia doreste sa o
detina
D. toate variantele de mai sus sunt adevarate
28) Dintre urmatoarele argumente impotriva restabilirii etalonului in aur in Statele Unite, cel
mai convingator este probabil acela ca:
A. i-ar saraci pe producatorii de aur

B. ar face mai dificila estimarea preturilor viitoare
C. argintul este un metal preferat in Statele Unite
D. Statul ar putea foarte usor anula etalonul in aur oricand i-ar constrange politicile
29) Ce inteleg autorii prin sintagma „boom artificial si nesustenabil"?

lOMoARcPSD|13033531
A. extinderea creditarii, neinsotita de o crestere a economiilor, alimenteaza

cresterea investitiilor in afaceri neprofitabile
B. nivelul ridicat al economiilor a contribuit la reducerea ratelor dobanzii, la
cresterea investitiilor si astfel la alimentarea unei expansiuni economice
nesustenabile
C. deciziile nechibzuite, independente de extinderea creditarii, au condus la
fluctuatii necontrolabile ale economiei; uneori, aceste asteptari au condus la
„avanturi” care ulterior s-au transformat in „nereusite”
D. prin reducerea taxelor, statul a furnizat „prea multi bani sistemului
economic”, ceea ce a determinat un avant nesustenabil
30) Inflatia reprezinta:
A. o consecinta a cresterii generalizate a preturilor

B. un stimulent pe termen lung al activitatii economice
C. o politica deliberata a autoritatilor monetare
D. un efect al functionarii defectuoase al pietei libere
31) Autorii sustin ca principala cauza a Marii crize economice a fost:
A. extinderea acordarii de credite pe parcursul anilor 1920, insotita de

politica monetara reductionista, care au facut inevitabila criza
B. prabusirea bursei a avut un efect negativ, efect ce s-a propagat in
intreaga economie
C. nu au existat suficiente cheltuieli guvernamentale in 1929
D. absenta sindicatelor care sa protejeze lucratorii impotriva incetinirii
economice; de aceea, o rata a somajului de 25% nu ar fi trebuit sa
reprezinte o surpriza
32) Hartia care promitea plata catre titular a unei cantitati specifice de moneda se numea:
A. nota de hartie
B. card de credit
C. nota de metal
D. bilet la banca
33) Bancile comerciale creeaza bani:
A. imprumutand de la deponenti
B. facand imprumuturi
C. tiparind bancnote
D. prin toate metodele descrise mai sus

lOMoARcPSD|13033531
34) In sistemul formelor regionale de comert liber:
A. pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor, serviciilor si a factorilor de

productie, in conditiile unei monede unice
B. zonele libere de comert presupun reduceri semnificative ale taxelor vamale
reciproce
C. pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor, serviciilor si a factorilor de
productie – capital si munca
D. uniunile vamale sunt formate prin liberalizarea pietelor bunurilor si a capitalurilor
35) In luna martie, aprilie si mai, rata lunara a inflatiei a fost de 4%. In aceste conditii, rata
inflatiei pe cele trei luni a fost de:
A. 12,4%
B. 8%
C. 4%
D. 124%
36) Bancilor comerciale li se permite sa creeze bani pentru ca:
A. publicul este dispus sa accepte garantiile bancii in schimbul altor bunuri

B. Constitutia Statelor Unite le garanteaza aceasta putere
C. sunt autorizate sa faca acest lucru de catre Banca Centrala
D. nu sunt reglementate efectiv de guvernele federale sau de stat
37) Lectia pe care a predat-o analiza Keynesiana dupa Marea Criza din anii 1930 a fost
aceea ca:
A. deficitele nu sunt bune pentru economie

B. deficitele sunt bune pentru economie
C. bugetele trebuie sa fie echilibrate in fiecare an
38) Unii economisti sustin ca politica monetara este mai putin eficace in contracararea unui
declin economic decat in contracararea unei expansiuni economice rapide si excesive pentru
ca:
A. o mare parte din bani se afla in mainile consumatorilor si de aceea nu poate fi

cuantificata in mod precis
B. intotdeauna declinurile economice au o importanta componenta psihologica

lOMoARcPSD|13033531
C. sistemul bancilor comerciale profita de pe urma declinurilor, dar nu si a

expansiunilor
D. Banca Centrala poate mari rezervele bancare, dar nu poate obliga bancile sa dea
cu imprumut din rezervele lor
39) Transferul prin cec al unei cereri de depunere scrisa la o banca catre o alta banca care
nu dispune de rezerve excedentare confera bancii care il primeste responsabilitati
suplimentare:
A. dar nu si active aditionale

B. dar nu si rezerve aditionale
C. dar nu si rezerve excedentare
D. si rezerve excedentare
40) Modalitatea de baza prin care se realizeaza creatia monetara este:
A. O crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile

comerciale
B. Economii facute de public sau decizia de a nu cheltui o parte din venitul castigat
C. Emiterea de moneda suplimentara de catre Banca Centrala
D. Extindrea capacitatii de productie,pentru ca productia este in mod simultan si venit
41) Atunci cand publicul depune bani in conturile de economii in bancile comerciale:
A. M1 si M2 cresc
B. M1 si M2 scad
C. M2 creste, dar M1 nu se modifica
D. M1 scade, dar M2 nu se modifica
42) Profitul potential al bancii este dat de diferenta dintre:
A. dobanzile practicate la creditele acordate si dobanzile platite pentru conturile de

economii ale clientilor
B. sumele totale depuse si rezervele obligatorii
C. dobanzile incasate si totalitatea cheltuielilor bancii
D. credite si depozite
43) Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata?

lOMoARcPSD|13033531
A. participarea unei tari la comertul mondial este invers proportionala cu

potentialul economic si direct proportionala cu competitivitatea
B. ca tendinta, valoarea exporturilor Romaniei este in scadere, ca urmare a
pierderilor de competitivitate
C. ponderea fluxurilor de export generata de tarile dezvoltate, in totalul
exporturilor mondiale, este in scadere
D. cea mai mare parte a fluxurilor de export este detinuta de tarile in dezvoltare
44) Daca Banca Centrala cumpara obligatiuni de la populatie, atunci banca:
A. reduce rezervele sistemului bancar comercial

B. reduce oferta de bani
C. mareste oferta de bani si rezervele bancilor comerciale
D. are efect de atragere a avutiei si astfel de a retrage banii din sectorul privat
45) Ati putea crea bani folosind aceleasi metode utilizate de bancile comerciale, daca ati
putea:
A. construi sau achizitiona o masina de tiparit suficient de performanta

B. transforma metalele in monede
C. obtine o autorizatie din partea guvernului pentru infiintarea unei institutii de
emitere a banilor
D. convinge oamenii sa utilizeze banii creati de voi ca mijloc de schimb
46) In conditiile in care, in anul 2012, importurile Romaniei au fost de 9.000 mld. euro, in timp
ce valoarea totala a exporturilor a fost de 7.200 mld. euro, balanta comerciala prezinta o
rata de acoperire de:
A. 90%
B. 72%
C. 128,57%
D. 80%
47) In anul 2011, populatia totala a unei tari era de 20 milioane locuitori, din care populatia
in afara varstei de munca era de 10 milioane. Daca din populatia apta, 1 milion reunta
la cautarea unui loc de munca, iar rata somajului este de 7%, atunci:
A. numarul somerilor este de 630.000 de persoane

B. populatia ocupata este de 9.370.000 de persoane

lOMoARcPSD|13033531
C. numarul somerilor este de 1 milion de persoane

D. populatia activa este de 10 milioane de persoane
48) Operatiunile cu prima simpla „a la hausse"
A. Ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau realizarea

contractului in functie de situatia existenta la termenul de scadenta
B. Obliga cumparatotul la executarea contractului la scadenta
C. Nu ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau realizarea
contractului,in functie de situatia existenta la termenul de scadenta
49) Guvernul federal poate functiona avand deficite foarte mari mai multi ani la rand, fara
a se confrunta cu riscul falimentului, in timp ce New York-ul nu poate face acest lucru
deoarece guvernul federal:
A. cheltuieste banii intr-un mod mai intelept

B. are autoritate asupra procesului de furnizare a banilor si de aceea poate crea
mijloace cu care sa achite datoriile
C. isi utilizeaza deficitele doar pentru a mentine ridicate productia si gradul de
ocupare a populatiei
D. poate demonstra potentialilor creditori probabilitatea surplusurilor viitoare
50) Banca Centrala poate mari rezervele excedentare ale bancilor comerciale prin:
A. diminuarea cerintelor privind rezervele legale

B. extinderea creditelor pentru bancile comerciale
C. achizitionarea de obligatiuni de la stat
D. oricare din metodele enumerate mai sus
51) Cel mai bun argument pentru restabilirea etalonului in aur, in Statele Unite, este acela
ca:
A. astfel ar putea fi limitata capacitatea guvernului de a mari cantitatea de bani

aflata in circulatie
B. aurul este durabil, divizibil si implicit valoros
C. alte tari nu ar economisi in dolari daca acestia nu ar fi convertibili in aur
D. restul lumii utilizeaza deja acest etalon
52) Capitalul real:
A. este acelasi lucru cu capitalul fictiv

lOMoARcPSD|13033531
B. isi modifica valoarea in procesul operatiunilor de bursa

C. este format din bunuri materiale, mijloace banesti si efecte financiare
D. se valorifica in procesul de productie
53) Cel mai important mijloc de schimb utilizat in prezent in Statele Unite este reprezentat
de:
A. monedele rare
B. bancnotele din rezervele federale
C. depozitele verificabile
D. depozitele de economii
54) Cand Banca Centrala cumpara obligatiuni, atunci:

C. M1 creste
D. rata dobanzii creste
55) Daca un client retrage 5000 euro dintr-un cont la vedere si ii depune intr-un cont la
termen cum variaza agregatele monetare?
A. M1 si M2 scad
B. M2 creste dar M1 nu se modifica
C. M1 si M2 cresc
D. M1 scade cu 5000 iar M2 nu se modifica
56) Cantitatea de bani oferita populatiei de catre autoritatile monetare si sistemul bancar si
cantitatea de rezerve monetare ceruta de populatie:
A. nu au nicio legatura una cu alta

B. sunt intotdeauna si in mod necesar egale
C. este posibil sa difere in mod substantial
D. nu vor fi niciodata egale, pentru ca oamenii doresc intotdeauna mai multi bani
decat au
57) Politicile economice de stat reflecta foarte clar:
A. interesul public
B. interesele majoritatii

lOMoARcPSD|13033531
C. interesele celor aflati la putere

D. interesul privind stabilitatea pretului si ocuparea completa
58) Politicile anti-inflationiste
A. Determina scaderea puterii de cumparare a monedei

B. Nu sunt avantajoase pentru guvernare, limitand finantarea cheltuielilor
guvernamentale
C. Sunt imbinate cu politici bugetare expansionist
D. Sunt favorabile clasei politice,fiind un set de masuri foarte populare
59) Care dintre urmatoarele institutii creaza banii din economia romaneasca?
A. Guvernul
B. Bancile
C. Firmele de brokeraj
D. Banca Nationala a Romaniei
60) Un dolar din noile rezerve excedentare furnizate sistemului bancar permite acestui sistem
sa creeze:
A. haos
B. mai putin de un dolar sub forma de bani noi
C. exact un dolar sub forma de bani noi
D. mai mult de un dolar sub forma de bani noi
61) Schimbari ale ratelor de impozitare sau ale cheltuielilor guvernamentale au o

probabilitate mica de a reprezenta tehnici de stabilizare eficiente pentru ca:
A. s-a demonstrat ca politica fiscala nu are niciun efect asupra cheltuielilor

agregate
B. de obicei, politica monetara anuleaza efectele politicii fiscale
C. procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile modificate trebuie sa fie
aprobate este prea lent si devine prea des subiectul unor tensiuni conflictuale
D. cheltuielile agregate cu noile bunuri sunt intotdeauna prin definitie egale cu
productia si venitul total

lOMoARcPSD|13033531
62) Somajul este considerat drept un esec al pietei. Pentru diminuarea sa, putem enumera
urmatoarele masuri:
A. stimularea investitiilor, publice si private deopotriva

B. incurajarea economisirii
C. non-interventia guvernamentala, intrucat piata are capacitatea de a se autoregla
D. descurajarea consumului public, respectiv privat
63) Cei mai vechi bani din hartie erau cei emisi de banca, tipariti cu ornamente pentru a
impiedica falsificarea lor si:
A. acceptati de catre stat la plata texelor

B. sustinuti de garantii ale statului
C. promiteau sa plateasca o suma anume de monede metalice la cerere
D. utilizati pe scara larga in comertul international
64) Diferentele dintre cantitatea de bani pe care populatia doreste sa o detina si cantitatea de
bani pe care le-o pune la dispozitie Banca Centrala:
A. afecteaza nivelul mediu al preturilor banilor, dar nu afecteaza productia reala

B. pot fi usor evitate daca Banca Centrala este dispusa sa isi ajusteze politica monetara
pentru a indeplini dorintele populatiei
C. incurajeaza oamenii sa isi modifice cheltuielile, economiile si deciziile de investitii
astfel incat sa poata genera instabilitate economica
D. se corecteaza rapid de la sine pe masura ce oamenii afla ca ceea ce isi doresc nu
poate fi obtinut
65) Politica anti-inflationista presupune:
A. reducerea ratei dobanzii

B. posibilitatea finantarii deficitelor bugetare la costuri reduse
C. cresterea cheltuielilor guvernamentale
D. abandonarea expansiunii monetare
66) Marea criza din 1929-1933 a fost determinata de:
A. Scaderea gradului de ocupare

B. Cresterea volumului de credite acordate
C. Reducerea volumului de credite acordate
D. Cresterea productiei

lOMoARcPSD|13033531
67) Bancile comerciale extind creditele acordate clientilor prin:
A. scaderea cantitatii de moneda din casele lor de bani

B. acordarea de imprumuturi din rezervele in exces
C. acordarea de imprumuturi folosind sumele din conturile de tranzactionare ale
altor deponenti
D. acordarea de imprumuturi folosind sumele din conturile de economii ale altor
deponenti
68) O persoana care decide sa amane achizitia de mobila noua pentru a vedea daca preturile
vor scadea demonstreaza existenta unei cereri ridicate de:
A. venit
B. bani
C. bani si venit
D. mobila
69) Detinatorul de actiuni are dreptul:
A. De a obtine o dobanda anuala

B. De a obtine un venit sigur
C. De a obtine devident
70) Desi exista multe dezacorduri in randul economistilor referitor la cauzele si remediile
pentru inflatie, exista un acord general asupra faptului ca:
A. un control al ratei de crestere a stocului de bani este cea mai buna modalitate de a
stabiliza rata de crestere a PIB
B. o rata excesiva de crestere a stocului national de bani va cauza inflatie
C. o rata neadecvata de crestere a stocului national de bani va cauza deflatie
D. o rata neadecvata de crestere a stocului national de bani va cauza recesiune
71) Politica fiscala ar putea fi deosebit de eficienta in implementarea politicii monetare in
conditiile in care managerii politicilor monetare ar dori sa mareasca cheltuielile totale,
dar:
A. bancile comerciale doresc sa creasca numarul imprumuturilor acordate

B. cererea de bani a populatiei a crescut
C. populatia este dispusa sa contracteze mai multe credite
D. oricare sau toate variantele de mai sus sunt corecte
72) Conceptul de „cerere de bani" se refera la cantitatea de bani pe care oamenii o doresc:

lOMoARcPSD|13033531
A. sa o consume
B. sa o detina
C. sa o achizitioneze
D. sa o utilizeze
73) Distinctia facuta intre piata muncii nationala si cea locala are in vedere:
A. tipul intreprinderilor angajatoare, de interes national sau local

B. tipul serviciilor de munca tranzactionate, de inalta calificare, ce nu pot
fi oferite decat de persoane cu pregatire superioara sau de calificare
mai redusa, ce pot fi oferite de persoane disponibile pe plan local, cum
ar fi instalatori, mecanici auto, zidari, etc.
C. aria de extindere a pietei, la scara economiei nationale sau a unei
localitati
D. locul unde se face angajarea, in capitala tarii sau in provincie
74) Recesiunile se produc atunci cand:
A. toata productia este compusa din bunuri omogene

B. sunt interpretate corect semnalele pietei dar producatorii sunt nemultumiti
C. sunt interpretate corect semnalele pietei dar consumatorii sunt nemultumiti
D. sunt interpretare gresit semnalele date de pret
75) Mai ales in perioadele de razboi, guvernele sunt tentate sa suplimenteze cantitatea de
moneda. Aceasta masura are drept consecinte:
A. cresterea valorii banilor

B. aparitia inflatiei
C. cresterea increderii populatiei in disponibilitatea limitata a banilor
D. aparitia deflatiei
76) Alternativa la utilizarea banilor ca mijloc de schimb este:
A. utilizarea depozitelor verificabile

B. utilizarea monedei
C. utilizarea depozitelor verificabile sau a monedei
D. Barterul
77) Modalitatea de baza prin care oferta de bani creste este prin:

lOMoARcPSD|13033531
A. extinderea capacitatii de productie, pentru ca productia este in mod simultan si

venit
B. emiterea de moneda suplimentara de catre Banca Centrala
C. economii facute de public sau decizia de a nu cheltui o parte din venitul castigat
D. o crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile
comerciale
78) Cand Banca Centrala vinde obligatiuni, atunci:
A. banii respectivi sunt scosi din circulatia economica

B. rata dobanzii scade
C. M1 creste
D. creste oferta de bani
79) Modul de gandire economic previzioneaza ca daca majoritatea celor care voteaza intr-o
democratie vor sa fie reduse cheltuielile guvernamentale totale:
A. acestea vor fi reduse cu cantitatea pe care ei o prefera

B. acestea vor fi reduse, dar cu mai putin decat ei prefera
C. este posibil ca acestea sa nu fie reduse deloc, pentru ca acest lucru nu este posibil
din punct de vedere politic
D. de fapt, acestea vor fi marite
80) O crestere a cererii de bani din partea populatiei sugereaza ca:
A. oamenii doresc sa detina mai multa cantitate de moneda si sa isi pastreze balante
medii mai mari in conturile lor bancare
B. oamenii doresc sa isi mareasca venitul fara sa lucreze ore suplimentare
C. pretul banilor a crescut
D. oamenii sunt dispusi sa renunte la timpul liber pentru a obtine venit suplimentar
81) Tehnica fundamentala utilizata de Banca Centrala pentru a modifica rezervele

excedentare ale bancilor comerciale in vederea controlului cresterii stocului de bani este:
A. utilizarea amenintarilor si a coercitiei

B. modificarea ratei de discount
C. modificarea cerintelor privind rezervele legale
D. achizitionarea sau vanzarea de obligatiuni
82) Inflatia permite unui numar mare de indivizi sa:
A. sa economiseasca in vederea unui consum viitor

B. sa consume mai mult decat au economisit

lOMoARcPSD|13033531
C. sa isi procure bunurile dorite la preturi scazute

D. contribuie la acumulare de capital
83) Daca un client al unei banci oarecare are un card de credit cu care cumpara un computer
cum variaza agregatele monetare?
A. M1 si M2 cresc
B. M1 creste si M2 ramane neschimbat
C. M2 creste dar M1 nu se modifica
D. nici M1, nici M2 nu se modifica
84) Daca un client al unei banci oarecare transfera 1000 de dolari dintr-un cont de credit intr-
un cont de economii:
A. M1 si M2 cresc
B. nici M1, nici M2 nu se modifica
C. M2 ramane neschimbat dar M1 nu se modifica
D. M2 ramane neschimbat dar M1 scade
85) Daca nu li se solicita prin lege bancilor sa detina rezerve egale cu un anumit procent din
depozitele lor:
A. acestea ar putea inchiria mai multe din cutiilor lor securizate

B. acestea ar risca insolventa prin extinderea excesiva a imprumuturilor
C. depunatorii lor nu si-ar putea obtine fondurile atunci cand doresc
D. autoritatile monetare ar considera ca este mult mai dificil sa controleze cresterea
stocului de bani
86) Expansiunea monetara:
A. Stimuleaza economia pe termen lung

B. Genereaza un boom economic pe termen lung
C. Stimuleaza economisirea
D. conduce la cresterea generalizata a preturilor
87) Rata solicitata a rezervelor:
A. functioneaza ca o constrangere asupra imprumuturilor acordate de

banci
B. impiedica retragerile masive operate de catre deponentii care se tem ca
aceasta nu dispune de active suficiente pentru a egala garantiile lor
C. nu are o semnificatie speciala, pentru ca bancilor nu li se cere sa isi
justifice garantiile la cererea deponentilor

lOMoARcPSD|13033531
D. este un substitut pentru sistemul monetar care folosea ca baza de

referinta aurul si care le cerea bancilor sa pastreze rezerve in aur
88) In perioada electorala se va opta pentru:
A. politici contractioniste, intrucat stimuleaza, pe termen scurt, cresterea PIB-ului

real
B. politici expansioniste, intrucat efectele de reducere a ratei inflatiei sunt vizibile pe
termen scurt
C. politici expansioniste, intrucat efectele de reducere a ratei somajului sunt vizibile
pe termen scurt
D. politici contractioniste, intrucat acestea vor reduce imediat inflatia si vor stimula
productia
89) Procesele politice democratice stimuleaza politicile publice:
A. Care pe termen lung reduc costurile ,in mare parte ascunse,suportate de cei
neorganizati si prost informati
B. Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si informate
pe termen lung
C. Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si informate
pe termen scurt
D. Care pe termen scurt antreneaza costuri ,in mare parte ascunse ,suportate de cei
90) Cum variaza agregatele monetare atunci cand un client al unei banci oarecare achita un
credit?
A. M2 scade dar M1 nu se modifica

B. M1 si M2 scad
C. M1 scade dar M2 nu se modifica
D. M1 si M2 cresc
91) Termenul „politica fiscala" inseamna:
A. politica reala sau fizica, opusa politicii monetare

B. manipularea bugetului federal in incercarea de a manipula economia nationala
C. finantare deficitara

lOMoARcPSD|13033531
D. controlul direct asupra preturilor relative si a salariilor
92) O „recesiune" poate fi cel mai bine perceputa ca:
A. o criza cauzata de un colaps al preturilor actiunilor

B. o perioada de scadere a preturilor medii
C. o incetinire neintentionata si perturbatoare a ratei de crestere economica
D. orice reducere a ratei de crestere a PIB
93) In „Manifestul Partidului Comunist" din 1848, Marx si Engels au descris „crizele
comerciale" sau recesiunile ca pe o absurditate pentru ca:
A. toata lumea stia ce le-a cauzat si nimeni nu facea nimic pentru a le opri
B. guvernele ar fi putut foarte usor sa le impiedice, daca si-ar fi stabilit acest
obiectiv
C. sistemul parea a se fi prabusit ca rezultat al productiei excesive
D. ele erau rezultatul faptului ca bancherilor li se permisese sa isi exercite controlul
asupra sistemului economic
94) Daca masa monetara creste prea mult, urmarea cea mai probabila va fi:
A. scaderea preturilor
B. marirea taxelor
C. inflatia
D. micsorarea impozitelor
95) Banii:

C. e de asteptat sa isi mentina o valoare constanta in viitor
96) Principalul avantaj pe care detinerea de bani il furnizeaza persoanelor care aleg aceasta
actiune este:
A. rata dobanzii

lOMoARcPSD|13033531
B. puterea asupra altora

C. flexibilitatea care insoteste lichiditatea
D. un mod de viata mai luxos
97) Populatia totala a unei tari este de 22.000.000 persoane,din care 2.500.000 sunt
pensionari si 3.000.000 sunt copii sub 15 ani. Stiind ca 1.500.000 persoane apte de munca,
nu au loc de munca, iar dintre acestia 300.000 renunta la cautarea unui loc de munca si
50.000 emigreaza atunci:
A. Numarul somerilor este de 1.200.000

B. Populatia ocupata este de 15.000.000
C. Populatia activa este de 16.500.000
D. Rata somajului este de 6,9%
98) Rata somajului reprezinta raportul procentual intre:
A. Populatia somera si polulatia ocupata

B. Populatia somera si intreaga populatie a tarii
C. Populatia active si populatia somera
D. Populatia somera si populatia activa
cantitatea de bani reala detinuta de populatie:
A. ar putea fi ocazional inegale

B. vor fi egale doar printr-o coincidenta rara
C. sunt egale doar atunci cand economia se afla in echilibru
D. sunt intotdeauna si in mod necesar egale
A. diminuarea creditelor pentru bancile comerciale

B. achizitionarea de obligatiuni de la stat
C. vanzarea de obligatiuni de la stat
D. cresterea cerintelor privind rezervele obligatorii
101) Piata capitalului pe termen scurt este o piata interbancara:
A. Prin care bancile se imprumuta intre ele, realizand o functie de compensare a

excedentului si deficitului de lichiditati bancare

lOMoARcPSD|13033531
B. Ce nu cuprinde si operatiunile de scontare si re-scontare a titlurilor de credit

C. Ce cuprinde si operatiunile cu activele financiare care ao scadente lungi
102) Afirmatia ca autoritatile monetare nu ar face decat sa „intinda coarda" (grabind

lucrurile) daca ar incerca sa anuleze recesiunea prin extinderea stocului de bani sugera
ca:
A. bancile centrale nu pot controla rezervele bancilor pe perioada recesiunii

B. bancile comerciale nu vor dori sa mareasca nivelul creditelor pana la capacitatea
lor legala pe parcursul recesiunii
C. bancile comerciale ar risipi banii in timpul recesiunii imprumutandu-i firmelor
care apoi ar da faliment
D. bancile centrale nu ar putea influenta ratele dobanzii in timpul recesiunii
103) O persoana achizitioneaza 50 de obligatiuni cu o valoare nominala de 1000 lei fiecare, cu

scadenta peste 3 ani. Venitul fix anual (cuponul) adus de fiecare obligatiune corespunde
unei rate a dobanzii de 20%. Care este cuponul incasat de persoana respectiva in 3 ani:
A. 25.000 lei
B. 32.500 lei
C. 30.000 lei
D. 3.000 lei
104) Banii si venitul difera prin faptul ca banii sunt:
A. un mijloc necesar care faciliteaza obtinerea venitului

B. un stoc la un moment dat, in timp ce venitul este un flux de-a lungul unei perioade
de timp
C. un flux de-a lungul unei perioade de timp, in timp ce venitul reprezinta un stoc la
un moment dat
D. o forma a venitului, dar nu singura forma posibila
105) Daca presedintele Statelor Unite ar avea autoritatea legala de a modifica ratele de
impozitare in cadrul anumitor limite sau de a initia previziuni de cheltuieli aprobate
anterior de catre Congres ori de cate ori el sau consilierii lui ar ajunge la concluzia ca
cererea agregata este neadecvata, politica fiscala ar deveni:
A. o mult mai eficienta insotitoare a politicii monetare

B. un mult mai eficient instrument de stabilizare
C. un mult mai eficient instrument pentru influentarea rezultatului alegerilor
D. o mult mai eficienta arma impotriva inflatiei

lOMoARcPSD|13033531
106) Privita la modul general, piata financiara sau piata capitalului, cuprinde:
A. tranzactii numai cu obligatiuni

B. ansamblul tranzactiilor care au drept obiectiv mobilizarea si plasarea fondurilor
financiare disponibile si necesare, inclusiv reglementarile si institutiile legate de
derularea acestora
C. tranzactii numai cu actiuni
107) Tururile frecvente de alegeri ii determina pe politicieni sa prefere politicile care vor
produce:
A. beneficii si costuri pe termen lung

B. beneficii pe termen lung si costuri pe termen scurt
C. beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung
D. beneficii si costuri pe termen scurt
108) Masa monetara totala aflata in circulatie creste atunci cand:
A. Creditele bancare sunt rambursate intr-un ritm mai mare decat cel de acordare
de noi credite
B. Bancile creeaza moneda prin acordare de noi credite
C. Bancile acorda credite intr-un ritm mai lent decat cel de rambursare a creditelor
existente
109) Care este caracteristica esentiala a unui bun utilizat ca bani?
A. usurinta de a fi transportat
B. acceptabilitatea
C. perisabilitatea
D. Abundenta
110) Recesiunea este cel mai bine definita ca o perioada care:
A. procentul populatiei active in campul muncii scade

B. apar scaderi neintentionate in ceea ce priveste angajatii, productia si veniturile
C. nivelul preturilor scade
D. viteza productiei de bunuri produse spre a fi vandute altora scade
111) O politica fiscala contraciclica va produce:
A. extinderea expansiunilor si recesiunilor

lOMoARcPSD|13033531
B. deficite atunci cand scade PIB

C. deficite atunci cand creste PIB
112) Expansiunea monetara transfera putere de cumparare:
A. de la ultimii utilizatori ai „banilor ieftini” la sectorul public si sistemul bancar

B. de la banca centrala la consumatori
C. de la producatori la consumatori
D. de la guvern la investitori privati
113) Ce limiteaza capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani pe

perioada nedeterminata?
A. abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea constanta a

garantiilor sale
B. numarul oamenilor pe care ii poate convinge sa imprumute de la ea
C. numarul oamenilor pe care ii poate convinge sa depuna bani in conturi de
economii
D. numarul filialelor pe care le opereaza intr-o anumita zona
114) Schimbarile de la nivelul ratelor de impozitare sau al cheltuielilor guvernamentale au o

probabilitate mica de a fi niste tehnici eficiente de stabilizare pentru ca:
A. s-a demonstrat ca politica fiscala nu are niciun efect asupra cheltuielilor agregate
115) Conform manualului, capitalismul global:
A. este un sistem economic si politic

B. in prezent este sprijinit chiar si de fostii sustinatori ai socialismului si ai
planificarii centralizate
C. a aratat foarte clar in criza financiara curenta ca nu va functiona in absenta
controlului de stat asupra fluxurilor de capital
D. a triumfat in anii 1980, dar a esuat in anii 1990

lOMoARcPSD|13033531
116) Conform statisticilor oficiale privind venitul si produsul national al Statelor Unite,
productia si venitul real nu au reusit sa atinga din nou nivelul din 1929 dupa ce au intrat
in perioada de recesiune (dupa anul 1929), decat:
A. 2 ani mai tarziu

B. 5 ani mai tarziu
C. 10 ani mai tarziu
D. dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial
117) Realitatea atesta existenta unei neconcordante permanente intre structura cererii si
ofertei de munca. Aceasta poate fi explicata pe baza:
A. divergentelor de interese intre lucratori, care doresc salarii mai mari, si

angajatori, care urmaresc obtinerea unei cantitati mai mari de munca, la un
anumit nivel al salariului
B. incapatanarii oamenilor
C. faptului ca piata muncii este segmentata
D. procesului de restructurare permanent pe care il cunoaste economia
118) Functionarii Rezervei Federale, insarcinati cu responsabilitatea de a regla, la nivelul

economiei, cantitatea de bani aflata in circulatie, se lovesc de o sarcina dificila:
A. deoarece bancile si populatia se comporta intr-o maniera care contracareaza

initiativele Bancii Comerciale
B. deoarece la nivel general se asteapta ca Banca Centrala sa atinga alte obiective,
care s-ar putea afla in conflict
C. deoarece nu exista un acord complet referitor la rata de crestere dezirabila a
ofertei de bani la un moment dat
D. deoarece nu exista un acord complet referitor la mijloacele pe care Banca Centrala
ar trebui sa le utilizeze pentru a-si atinge obiectivele
E. din toate motivele enumerate mai sus
119) Detinerea de rezerve de bani:
A. este risipitoare pentru ca ii priveaza pe altii de venit

B. nu implica niciun cost, deci oamenii nu o vor desfasura
C. este posibil sa implice un cost pentru oamenii care decid sa o faca
D. ofera celor care o desfasoara un serviciu a carui valoare depaseste costul platit
120) Banii furnizeaza servicii pentru oameni:

lOMoARcPSD|13033531
A. doar atunci cand produc dobanda

B. doar atunci cand sunt cheltuiti
C. doar atunci cand sunt economisiti
D. doar atunci cand sunt cheltuiti, cat si atunci cand sunt economisiti
121) Bancnotele din rezervele federale functioneaza astazi eficient in calitate de bani pentru
ca:
A. toata lumea este dispusa sa le accepte in schimbul unor bunuri valorificabile

B. statul a decretat ca ele reprezinta banii
C. sunt amortizabile in aur
D. sunt amortizabile in argint
A. M1 si M2 cresc
B. M1 si M2 scad
D. M1 scade dar M2 nu se modifica
123) In timpul Marii Crize din anii 1930 in SUA:
A. volumul de moneda aflat in circulatie a scazut

B. multe administratii locale au ordonat bancilor sa-si desfasoare activitatile
specifice
C. volumul de moneda aflat in circulatie a crescut
124) Daca agentiile guvernului federal au permisiunea de a utiliza politica fiscala si/sau
monetara pentru a asigura niveluri ridicate ale productiei si ocuparii fara a crea inflatie,
ele trebuie sa fie capabile sa influenteze:
A. PIB-ul nominal
B. PIB-ul real
C. nivelul preturilor
D. PIB-ul real si nivelul preturilor in mod independent unul de celalalt
125) Rata dobanzii pe care Banca Centrala o vizeaza in incercarile sale de a exercita controlul
asupra sistemului monetar, rata fondurilor federale, este rata dobanzii la care:
A. bancile comerciale imprumuta rezervele unele de la altele

lOMoARcPSD|13033531
B. bancile comerciale pot imprumuta de la Banca Centrala

C. firmele cu un grad ridicat de bonitate imprumuta de la bancile comerciale
D. imprumuta bani guvernul Statelor Unite
126) Lichiditatea in sistemul bancar poate fi asigurata si de:
A. Rezerva minima obligatorie

B. Scaderea ratei dobanzii
C. Scaderea ratei inflatiei
D. Limitele maxime impuse de catre stat
127) Fiecare dolar adunat la rezervele totale ale sistemului comercial bancar:
A. obliga bancile sa isi reduca imprumuturile cu 1$

B. permite bancilor sa isi extinda imprumuturile cu 1$
C. obliga bancile sa isi reduca imprumuturile cu mai mult de 1$
D. permite bancilor sa isi extinda imprumuturile cu mai mult de 1$
128) Politica keynesiana:
A. A avut repercusiuni negative asupra economiei pe termen scurt

B. Reducerea cheltuielilor publice
C. A presupus contractarea de imprumuturi si cheltuirea lor de catre guvern
D. Cresterea impozitelor pentru a spori veniturile fiscale peste nivelul cheltuielilor
guvernamentale
129) Istoria banilor arata ca multe societati au ales metale precum cuprul, argintul si aurul
ca mijloc preferat de schimb pentru ca aceste metale:
A. erau atractive
B. erau divizibile
C. erau durabile
D. erau transportabile
E. erau rare
F. indeplineau toate conditiile mentionate mai sus
130) In Statele Unite, productia si venitul real au scazut in perioada 1923-1933 cu aproximativ:
A. 10%
B. 20%
C. 30%

lOMoARcPSD|13033531
D. 50%
131) Caracterul preponderant negativ al inflatiei deriva din:
A. Cresterea preferintei pentru economisire a polulatiei

B. Scumpirea creditelor acordate de banci
C. Austeritatea politicilor guvernamentale
D. Distorsionarea preturilor relative
132) Operatiunile pe piata financiara primara sunt mijlocite de cele mai multe ori de catre:
A. comercianti
B. banci
C. bursele de valori
D. agentii guvernamentale
133) Cursul valutar conventional:
A. este stabilit in mod liber pe piata

B. este similar paritatii metalice
C. este stabilit unilateral de autoritatile monetare nationale in functie de diversi
factori economici, politici, sociali si institutionali, interni si externi
D. se bazeaza pe continutul in metal pretios al monedelor respective
134) Managementul cererii agregate prin intermediul politicii fiscale are ca scop controlul
fluctuatiilor nedorite ale productiei si venitului prin schimbarea:
A. ratei de crestere a stocului de bani

B. ratelor dobanzii
C. cheltuielilor si taxelor de stat
D. profiturilor estimate
135) O crestere a cererii pentru garantiile la depozite oferite de bancile comerciale, in

conditiile in care alte variabile raman constante, determina o crestere:
A. a (cantitatii de) moneda, dar nu si pentru M1

B. pentru M1, dar nu si pentru M2
C. pentru M2, dar nu si pentru M1

lOMoARcPSD|13033531
D. atat pentru M1, cat si pentru M2
136) Conditia aplicata de catre Banca Centrala tehnicii zilnice de control a stocurilor de bani
este reprezentata de:
A. operatiunile privind lichiditatea

B. operatiunile pe piata libera
C. operatiunile de discount
D. operatiunile privind rata dobanzilor
137) Evolutia activitatii bursiere, reflectata de indicele de bursa, poate sa arate:
A. o directie descendenta (o piata „sub semnul taurului” sau bear market)

B. o directie ascendenta (o piata „sub semnul ursului” sau bear market)
C. o directie ascendenta (o piata „sub semnul taurului” sau bull market)
138) Expansiunea creditelor determinata de Banca Centrala:
A. nu genereaza un „boom” artificial

B. are la baza cresterea economiilor reale
C. creste rata dobanzii de pe piata monetara
D. reduce rata dobanzii de pe piata monetara
139) Intarzierile de programare care trebuie prevazute si controlate daca se vrea ca

managementul cererii agregate sa reprezinte o tehnica de stabilizare eficace sunt
intarzierile dintre:
A. inceputul unei probleme si recunoasterea acelei probleme

140) Un operator de bursa cumpara 500 de actiuni Antibiotice S.A. Iasi la 200 lei/bucata si
vinde 700 actiuni Banca Transilvania S.A. la 500 lei/bucata, ambele pe baza de contracte
cu scadenta la 6 luni. In momentul executarii contractului, cursul actiunilor Antibiotice
S.A. Iasi este de 250 lei/bucata, iar al actiunilor Banca Transilvania S.A. este 400
lei/bucata. Care va fi rezultatul pe ansamblul acestor operatiuni:

lOMoARcPSD|13033531
A. inregistreaza o pierdere de 95.000 lei

B. inregistreaza o pierdere de 70.000 lei
C. castiga 70.000 lei
D. castiga 95.000 lei
141) Compararea randamentului titlurilor financiare cu nivelul ratei dobanzii impune o decizie
favorabila de cumparare in urmatoarele situatii:
A. crearea unui depozit bancar ar aduce venituri mai mari decat castigul previzionat
al titlurilor financiare
B. nivelul randamentului este mai mic decat rata dobanzii (e<d')
C. nivelul randamentului este mai mare decat rata dobanzii (e>d')
142) Ceea ce utilizam astazi ca „mijloc de schimb" este format in intregime din:
A. depozite bancare care pot fi transferate prin scrierea unui cec

B. bancnote
C. articole care au valoare intrinseca pentru ca au fost certificate de catre stat

D. obligatiile institutiilor de incredere

lOMoARcPSD|13033531
1) Un amendament constitutional care solicita un buget federal anual echilibrat:
A. ar impiedica Congresul si pe presedinte sa manipuleze economia in scopuri

politice
B. le-ar cere Congresului si presedintelui sa ia din cand in cand decizii
destabilizatoare privind bugetul
C. se sprijina pe credinta eronata de superioritate a constitutiilor fata de vointa
poporului
D. probabil ca nu va putea fi aplicat, deoarece Congresul este liber sa ignore
Constitutia atunci cand doreste sa o faca
2) Daca toata productia ar fi compusa din produse realizate la comanda:
A. Recesiunile ar fi mult mai slabe ca intensitate

B. Recesiunile ar fi mult mai puternice ca intensitate
C. Ar exista in economie mai multa incertitudine
D. Populatia ar fi mult mai bogata
3) Intarzierile „sincronizate" care trebuie anticipate si controlate daca este necesar ca

managementul cererii agregate sa fie o tehnica de stabilizare eficienta sunt acele
intarzieri dintre:
A. aparitia unei probleme si recunoasterea acelei probleme

4) Echilibrul monetar determina stabilitatea:
A. ratei somajului
B. cantitatii de bunuri si servicii produse
C. locurilor de munca
D. puterii de cumparare
5) Somajul frictional:
A. ilustreaza o trasatura specifica migratiei pendulatorii

B. corespunde caracterului ciclic al activitatii economice
C. este determinat de aparitia unor frictiuni intre angajat si angajator

lOMoARcPSD|13033531
D. apare prin initiativa persoanelor de a parasi locul de munca, cu scopul de a

identifica un altul, mai bine platit
6) Principalul avantaj pe care il aveau monedele de metal asupra pieselor din metal neprelucrat
era:
A. gradul mai mare de atractivitate al monedelor

B. acela ca monedele purtau sigiliul statului
C. acela ca monedele aveau valoare pentru colectionari
D. acela ca erau mult mai usor sa determini cantitatea si calitatea metalului continut de
monede
7) Care din urmatoarele intrebari este falsa?
A. prin specializare si comert exterior firmele nu pot obtine economii de scara,

deoarece producerea pentru export determina costuri suplimentare
B. economiile pot castiga din specializare si comert, chiar daca nu detin avantaje
comparative absolute, dar se specializeaza in industriile pentru care exista
dezavantajele comparative cele mai mici
C. prin specializare si comert exterior firmele pot obtine economii pe scara
D. este de preferat ca economiile sa se specializeze in industrii pentru care detin
factori de productie abundenti
8) Echilibrul monetar reprezinta :
A. Un echilibru intre volumul depozitelor si cel al creditelor

B. Un echilibru intre cererea si oferta de bani,actiuni si obligatiuni
C. Un echilibru intre volumul creditelor acordate si numarul celor restituite
D. Un echilibru intre cererea si oferta de moneda
9) Un comerciant englez importa imprimante din Coreea de Sud, pentru care plateste
producatorului coreean un pret de 250 USD/buc. Presupunem ca producatorul coreean
asigura livrarea produselor pana la sediul importatorului, in timp ce taxa vamala pe care
Marea Britanie o aplica importurilor de imprimante din Coreea de Sud este de 20%. In
conditiile in care echivalentul in lire sterline a 50 USD/buc acopera cheltuielile de
distributie a produsului pe piata, putem aprecia ca pretul minim la care comerciantul
englez ar fi dispus sa vanda o imprimanta este egal cu echivalentul in lire sterline a:
A. 360 USD
B. 250 USD
C. 350 USD
D. 160 USD

lOMoARcPSD|13033531
10) Mecanismele monetare evolueaza in societate chiar si in lipsa asistentei sau a autorizarii
guvernelor, pentru ca:
A. in absenta banilor, dobanda nu poate fi incasata

B. doar atunci cand bunurile au valoare monetara este posibila estimarea avutiei
totale a societatii
C. societatile din toata lumea au devenit subiectul „spiritului capitalismului”
D. utilizarea banilor le permite oamenilor sa-si mareasca avutia prin intermediul
comertului
11) Care dintre urmatoarele este cel mai serios obstacol pentru obtinerea unor informatii
relevante in timpul pe care politicile fiscale sau monetare il au la dispozitie pentru a avea
efecte complete asupra cheltuielilor private si deciziilor de productie?
A. date neadecvate
B. computere insuficient de performante
C. lipsa interesului pentru aceasta problema
D. faptul ca intarzierile in programare variaza in functie de cat de multe sau cat de
putine informatii sunt puse la dispozitia publicului
12) Capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani pe perioada

nedeterminata este limitata de:
A. Abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea contstanta a garantiilor

sale
B. Numarul creditelor pe care le acorda
C. Numarul oamenilor pe care il poate convinge sa depuna bani in conturi de economii
D. Numarul filialelor pe care le opereaza intr-o anumita zona
13) Legea lui Okun spune ca:
A. exista o relatie pozitiva intre nivelul productiei si numarul de someri

B. rata somajului va fi cu atat mai mare cu cat nivelul investitiilor se va diminua
C. intre somaj si inflatie exista o relatie invers proportionala
D. exista o relatie negativa intre rata somajului si nivelul productiei
14) Achizitionarea de catre bancile Rezervei Federale a unor obligatiuni de stat detinute
anterior de catre populatie:

lOMoARcPSD|13033531
A. diminueaza rezervele bancilor comerciale

B. nu are niciun efect asupra rezervelor bancilor comerciale
C. mareste rezervele bancilor comerciale
D. reduce datoria nationala
15) Bancile aflate sub reglementarea statului sunt limitate in capacitatea lor de a crea bani
prin:
A. limite maxime pe care statul le stabileste pentru fiecare banca

B. limite maxime pe care statul le stabileste pentru sistemul bancar in ansamblu
C. cantitatea rezervelor lor si cerintele privind rezervele stabilite de stat
D. rata inflatiei la nivelul natiunii in ansamblu
16) O persoana care isi ia al doilea job demonstreaza astfel un nivel ridicat al cererii pentru:
A. venit
B. bani
C. bani si venit
D. valoarea banilor
17) Institutia care poate acorda credit bancilor poarta denumirea de:
A. Banca Centrala
B. Agentie guvernamentala
C. Institutie financiara de incredere
D. Guvern
18) Principala functie a rezervelor care sunt solicitate a fi pastrate de catre banci este aceea de:
A. a le constrange capacitatea de a crea bani

B. a mentine increderea deponentilor
C. a impiedica o prabusire a pietei valorilor
D. a proteja proprietarii bancilor impotriva falimentului
19) Din 1931 pana in 1939, rata oficiala a somajului in Statele Unite ajungea in medie la:
A. 9%
B. 13%
C. 19%
D. 30%

lOMoARcPSD|13033531
20) Rata dobanzii pe care bancile Rezervei Federale o incaseaza de la bancile membre este
denumita:
A. rata de discount
B. rata fondurilor federale
C. rata primara
D. rata de trezorerie
21) Banii:

C. e de asteptat sa-si mentina o valoare constanta in viitor
22) Falimentele pe scara larga inregistrate de bancile din Statele Unite in timpul recesiunii
lungi si profunde din anii 1929-1933:
A. au obligat multi oameni sa isi reduca cheltuielile totale

B. au dovedit ca sistemul monetar era independent de economia reala
C. au fost in intregime rezultatul si nu cauza recesiunii
D. ar fi avut un efect nesemnificativ asupra economiei, daca populatia nu s-ar fi
panicat
23) Conform textului, principala intrebare care ii imparte pe cei care nu se pot pune de acord
asupra rolului adecvat al statului in economie este:
A. ar trebui ca deficitele bugetare sa fie interzise printr-un amendament

constitutional?
B. ar trebui ca Bancii Centrale sa ii fie solicitata mentinerea unei rate stabile
de crestere in cadrul bazei monetare?
C. ar trebui ca un control direct asupra salariilor si a preturilor sa fie folosit
impotriva posesorilor puterii pe piata?
D. cat de bine functioneaza pietele?
24) În conditiile in care rata naturala a somajului este de 6,2%, iar PIB creat in economie
reprezinta doar 96,8% din venitul national potential, conform legii lui Okun, rata estimata
a somajului este de:
A. 4,6%
B. 6,4%
C. 6,8%

lOMoARcPSD|13033531
D. 7,8%
25) Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei dintr-o tara pe sama unui cos de
consum format din bunuri alimentare (cu o pondere in cos de 25%), bunuri industriale
(cu o pondere de 35%) si servicii. Stiind ca rata cresterii preturilor bunurilor alimentare
a fost de 6%, indicele de crestere a preturilor bunurilor industriale a fost de 109% si
rata de crestere a tarifelor pentru servicii a fost de 3%, calculati rata inflatiei.
A. 105,85%
B. 6%
C. 58%
D. 5.8%
26) In lunile ianuarie, februarie si martie, rata luanara a inflatiei a fost de 2%. In aceste conditii
rata infaltiei pe cele trei luni a fost de:
A. 8%
B. 6%
C. 6.12%
D. 106%
27) Cantitatea de bani oferita de autoritatile monetare:
A. va fi intotdeauna egala cu cantitatea detinuta de catre populatie

B. este posibil sa fie mai mare decat cantitatea pe care populatia doreste sa o
detina
C. este posibil sa fie mai mica decat cantitatea pe care populatia doreste sa o
detina
D. toate variantele de mai sus sunt adevarate
28) Dintre urmatoarele argumente impotriva restabilirii etalonului in aur in Statele Unite, cel
mai convingator este probabil acela ca:
A. i-ar saraci pe producatorii de aur

B. ar face mai dificila estimarea preturilor viitoare
C. argintul este un metal preferat in Statele Unite
D. Statul ar putea foarte usor anula etalonul in aur oricand i-ar constrange politicile
29) Ce inteleg autorii prin sintagma „boom artificial si nesustenabil"?

lOMoARcPSD|13033531
A. extinderea creditarii, neinsotita de o crestere a economiilor, alimenteaza

cresterea investitiilor in afaceri neprofitabile
B. nivelul ridicat al economiilor a contribuit la reducerea ratelor dobanzii, la
cresterea investitiilor si astfel la alimentarea unei expansiuni economice
nesustenabile
C. deciziile nechibzuite, independente de extinderea creditarii, au condus la
fluctuatii necontrolabile ale economiei; uneori, aceste asteptari au condus la
„avanturi” care ulterior s-au transformat in „nereusite”
D. prin reducerea taxelor, statul a furnizat „prea multi bani sistemului
economic”, ceea ce a determinat un avant nesustenabil
30) Inflatia reprezinta:
A. o consecinta a cresterii generalizate a preturilor

B. un stimulent pe termen lung al activitatii economice
C. o politica deliberata a autoritatilor monetare
D. un efect al functionarii defectuoase al pietei libere
31) Autorii sustin ca principala cauza a Marii crize economice a fost:
A. extinderea acordarii de credite pe parcursul anilor 1920, insotita de

politica monetara reductionista, care au facut inevitabila criza
B. prabusirea bursei a avut un efect negativ, efect ce s-a propagat in
intreaga economie
C. nu au existat suficiente cheltuieli guvernamentale in 1929
D. absenta sindicatelor care sa protejeze lucratorii impotriva incetinirii
economice; de aceea, o rata a somajului de 25% nu ar fi trebuit sa
reprezinte o surpriza
32) Hartia care promitea plata catre titular a unei cantitati specifice de moneda se numea:
A. nota de hartie
B. card de credit
C. nota de metal
D. bilet la banca
33) Bancile comerciale creeaza bani:
A. imprumutand de la deponenti
B. facand imprumuturi
C. tiparind bancnote
D. prin toate metodele descrise mai sus

lOMoARcPSD|13033531
34) In sistemul formelor regionale de comert liber:
A. pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor, serviciilor si a factorilor de

productie, in conditiile unei monede unice
B. zonele libere de comert presupun reduceri semnificative ale taxelor vamale
reciproce
C. pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor, serviciilor si a factorilor de
productie – capital si munca
D. uniunile vamale sunt formate prin liberalizarea pietelor bunurilor si a capitalurilor
35) In luna martie, aprilie si mai, rata lunara a inflatiei a fost de 4%. In aceste conditii, rata
inflatiei pe cele trei luni a fost de:
A. 12,4%
B. 8%
C. 4%
D. 124%
36) Bancilor comerciale li se permite sa creeze bani pentru ca:
A. publicul este dispus sa accepte garantiile bancii in schimbul altor bunuri

B. Constitutia Statelor Unite le garanteaza aceasta putere
C. sunt autorizate sa faca acest lucru de catre Banca Centrala
D. nu sunt reglementate efectiv de guvernele federale sau de stat
37) Lectia pe care a predat-o analiza Keynesiana dupa Marea Criza din anii 1930 a fost
aceea ca:
A. deficitele nu sunt bune pentru economie

B. deficitele sunt bune pentru economie
C. bugetele trebuie sa fie echilibrate in fiecare an
38) Unii economisti sustin ca politica monetara este mai putin eficace in contracararea unui
declin economic decat in contracararea unei expansiuni economice rapide si excesive pentru
ca:
A. o mare parte din bani se afla in mainile consumatorilor si de aceea nu poate fi

cuantificata in mod precis
B. intotdeauna declinurile economice au o importanta componenta psihologica

lOMoARcPSD|13033531
C. sistemul bancilor comerciale profita de pe urma declinurilor, dar nu si a

expansiunilor
D. Banca Centrala poate mari rezervele bancare, dar nu poate obliga bancile sa dea
cu imprumut din rezervele lor
39) Transferul prin cec al unei cereri de depunere scrisa la o banca catre o alta banca care
nu dispune de rezerve excedentare confera bancii care il primeste responsabilitati
suplimentare:
A. dar nu si active aditionale

B. dar nu si rezerve aditionale
C. dar nu si rezerve excedentare
D. si rezerve excedentare
40) Modalitatea de baza prin care se realizeaza creatia monetara este:
A. O crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile

comerciale
B. Economii facute de public sau decizia de a nu cheltui o parte din venitul castigat
C. Emiterea de moneda suplimentara de catre Banca Centrala
D. Extindrea capacitatii de productie,pentru ca productia este in mod simultan si venit
A. M1 si M2 cresc
B. M1 si M2 scad
C. M2 creste, dar M1 nu se modifica
D. M1 scade, dar M2 nu se modifica
42) Profitul potential al bancii este dat de diferenta dintre:
A. dobanzile practicate la creditele acordate si dobanzile platite pentru conturile de

economii ale clientilor
B. sumele totale depuse si rezervele obligatorii
C. dobanzile incasate si totalitatea cheltuielilor bancii
D. credite si depozite
43) Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata?

lOMoARcPSD|13033531
A. participarea unei tari la comertul mondial este invers proportionala cu

potentialul economic si direct proportionala cu competitivitatea
B. ca tendinta, valoarea exporturilor Romaniei este in scadere, ca urmare a
pierderilor de competitivitate
C. ponderea fluxurilor de export generata de tarile dezvoltate, in totalul
exporturilor mondiale, este in scadere
D. cea mai mare parte a fluxurilor de export este detinuta de tarile in dezvoltare
44) Daca Banca Centrala cumpara obligatiuni de la populatie, atunci banca:

C. mareste oferta de bani si rezervele bancilor comerciale
D. are efect de atragere a avutiei si astfel de a retrage banii din sectorul privat
45) Ati putea crea bani folosind aceleasi metode utilizate de bancile comerciale, daca ati
putea:
A. construi sau achizitiona o masina de tiparit suficient de performanta

B. transforma metalele in monede
C. obtine o autorizatie din partea guvernului pentru infiintarea unei institutii de
emitere a banilor
D. convinge oamenii sa utilizeze banii creati de voi ca mijloc de schimb
46) In conditiile in care, in anul 2012, importurile Romaniei au fost de 9.000 mld. euro, in timp
ce valoarea totala a exporturilor a fost de 7.200 mld. euro, balanta comerciala prezinta o
rata de acoperire de:
A. 90%
B. 72%
C. 128,57%
D. 80%
47) In anul 2011, populatia totala a unei tari era de 20 milioane locuitori, din care populatia
in afara varstei de munca era de 10 milioane. Daca din populatia apta, 1 milion reunta
la cautarea unui loc de munca, iar rata somajului este de 7%, atunci:
A. numarul somerilor este de 630.000 de persoane

B. populatia ocupata este de 9.370.000 de persoane

lOMoARcPSD|13033531
C. numarul somerilor este de 1 milion de persoane

D. populatia activa este de 10 milioane de persoane
48) Operatiunile cu prima simpla „a la hausse"
A. Ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau realizarea

contractului in functie de situatia existenta la termenul de scadenta
B. Obliga cumparatotul la executarea contractului la scadenta
C. Nu ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau realizarea
contractului,in functie de situatia existenta la termenul de scadenta
49) Guvernul federal poate functiona avand deficite foarte mari mai multi ani la rand, fara
a se confrunta cu riscul falimentului, in timp ce New York-ul nu poate face acest lucru
deoarece guvernul federal:
A. cheltuieste banii intr-un mod mai intelept

B. are autoritate asupra procesului de furnizare a banilor si de aceea poate crea
mijloace cu care sa achite datoriile
C. isi utilizeaza deficitele doar pentru a mentine ridicate productia si gradul de
ocupare a populatiei
D. poate demonstra potentialilor creditori probabilitatea surplusurilor viitoare
A. diminuarea cerintelor privind rezervele legale

B. extinderea creditelor pentru bancile comerciale
C. achizitionarea de obligatiuni de la stat
D. oricare din metodele enumerate mai sus
51) Cel mai bun argument pentru restabilirea etalonului in aur, in Statele Unite, este acela
ca:
A. astfel ar putea fi limitata capacitatea guvernului de a mari cantitatea de bani

aflata in circulatie
B. aurul este durabil, divizibil si implicit valoros
C. alte tari nu ar economisi in dolari daca acestia nu ar fi convertibili in aur
D. restul lumii utilizeaza deja acest etalon
52) Capitalul real:
A. este acelasi lucru cu capitalul fictiv

lOMoARcPSD|13033531
B. isi modifica valoarea in procesul operatiunilor de bursa

C. este format din bunuri materiale, mijloace banesti si efecte financiare
D. se valorifica in procesul de productie
53) Cel mai important mijloc de schimb utilizat in prezent in Statele Unite este reprezentat
de:
A. monedele rare
B. bancnotele din rezervele federale
C. depozitele verificabile
D. depozitele de economii
54) Cand Banca Centrala cumpara obligatiuni, atunci:

C. M1 creste
D. rata dobanzii creste
55) Daca un client retrage 5000 euro dintr-un cont la vedere si ii depune intr-un cont la
termen cum variaza agregatele monetare?
A. M1 si M2 scad
B. M2 creste dar M1 nu se modifica
C. M1 si M2 cresc
D. M1 scade cu 5000 iar M2 nu se modifica
cantitatea de rezerve monetare ceruta de populatie:
A. nu au nicio legatura una cu alta

B. sunt intotdeauna si in mod necesar egale
C. este posibil sa difere in mod substantial
D. nu vor fi niciodata egale, pentru ca oamenii doresc intotdeauna mai multi bani
decat au
57) Politicile economice de stat reflecta foarte clar:
A. interesul public
B. interesele majoritatii

lOMoARcPSD|13033531
C. interesele celor aflati la putere

D. interesul privind stabilitatea pretului si ocuparea completa
58) Politicile anti-inflationiste
A. Determina scaderea puterii de cumparare a monedei

B. Nu sunt avantajoase pentru guvernare, limitand finantarea cheltuielilor
guvernamentale
C. Sunt imbinate cu politici bugetare expansionist
D. Sunt favorabile clasei politice,fiind un set de masuri foarte populare
59) Care dintre urmatoarele institutii creaza banii din economia romaneasca?
A. Guvernul
B. Bancile
C. Firmele de brokeraj
D. Banca Nationala a Romaniei
60) Un dolar din noile rezerve excedentare furnizate sistemului bancar permite acestui sistem
sa creeze:
A. haos
B. mai putin de un dolar sub forma de bani noi
C. exact un dolar sub forma de bani noi
D. mai mult de un dolar sub forma de bani noi
61) Schimbari ale ratelor de impozitare sau ale cheltuielilor guvernamentale au o

probabilitate mica de a reprezenta tehnici de stabilizare eficiente pentru ca:
A. s-a demonstrat ca politica fiscala nu are niciun efect asupra cheltuielilor

agregate

lOMoARcPSD|13033531
62) Somajul este considerat drept un esec al pietei. Pentru diminuarea sa, putem enumera
urmatoarele masuri:
A. stimularea investitiilor, publice si private deopotriva

B. incurajarea economisirii
C. non-interventia guvernamentala, intrucat piata are capacitatea de a se autoregla
D. descurajarea consumului public, respectiv privat
63) Cei mai vechi bani din hartie erau cei emisi de banca, tipariti cu ornamente pentru a
impiedica falsificarea lor si:
A. acceptati de catre stat la plata texelor

B. sustinuti de garantii ale statului
C. promiteau sa plateasca o suma anume de monede metalice la cerere
D. utilizati pe scara larga in comertul international
64) Diferentele dintre cantitatea de bani pe care populatia doreste sa o detina si cantitatea de
bani pe care le-o pune la dispozitie Banca Centrala:
A. afecteaza nivelul mediu al preturilor banilor, dar nu afecteaza productia reala

B. pot fi usor evitate daca Banca Centrala este dispusa sa isi ajusteze politica monetara
pentru a indeplini dorintele populatiei
C. incurajeaza oamenii sa isi modifice cheltuielile, economiile si deciziile de investitii
astfel incat sa poata genera instabilitate economica
D. se corecteaza rapid de la sine pe masura ce oamenii afla ca ceea ce isi doresc nu
poate fi obtinut
65) Politica anti-inflationista presupune:
A. reducerea ratei dobanzii

B. posibilitatea finantarii deficitelor bugetare la costuri reduse
C. cresterea cheltuielilor guvernamentale
D. abandonarea expansiunii monetare
66) Marea criza din 1929-1933 a fost determinata de:
A. Scaderea gradului de ocupare

B. Cresterea volumului de credite acordate
C. Reducerea volumului de credite acordate
D. Cresterea productiei

lOMoARcPSD|13033531
67) Bancile comerciale extind creditele acordate clientilor prin:
A. scaderea cantitatii de moneda din casele lor de bani

B. acordarea de imprumuturi din rezervele in exces
C. acordarea de imprumuturi folosind sumele din conturile de tranzactionare ale
altor deponenti
D. acordarea de imprumuturi folosind sumele din conturile de economii ale altor
deponenti
68) O persoana care decide sa amane achizitia de mobila noua pentru a vedea daca preturile
vor scadea demonstreaza existenta unei cereri ridicate de:
A. venit
B. bani
C. bani si venit
D. mobila
69) Detinatorul de actiuni are dreptul:
A. De a obtine o dobanda anuala

B. De a obtine un venit sigur
C. De a obtine devident
70) Desi exista multe dezacorduri in randul economistilor referitor la cauzele si remediile
pentru inflatie, exista un acord general asupra faptului ca:
A. un control al ratei de crestere a stocului de bani este cea mai buna modalitate de a
stabiliza rata de crestere a PIB
B. o rata excesiva de crestere a stocului national de bani va cauza inflatie
C. o rata neadecvata de crestere a stocului national de bani va cauza deflatie
D. o rata neadecvata de crestere a stocului national de bani va cauza recesiune
71) Politica fiscala ar putea fi deosebit de eficienta in implementarea politicii monetare in
conditiile in care managerii politicilor monetare ar dori sa mareasca cheltuielile totale,
dar:
A. bancile comerciale doresc sa creasca numarul imprumuturilor acordate

B. cererea de bani a populatiei a crescut
C. populatia este dispusa sa contracteze mai multe credite
D. oricare sau toate variantele de mai sus sunt corecte
72) Conceptul de „cerere de bani" se refera la cantitatea de bani pe care oamenii o doresc:

lOMoARcPSD|13033531
A. sa o consume
B. sa o detina
C. sa o achizitioneze
D. sa o utilizeze
73) Distinctia facuta intre piata muncii nationala si cea locala are in vedere:
A. tipul intreprinderilor angajatoare, de interes national sau local

B. tipul serviciilor de munca tranzactionate, de inalta calificare, ce nu pot
fi oferite decat de persoane cu pregatire superioara sau de calificare
mai redusa, ce pot fi oferite de persoane disponibile pe plan local, cum
ar fi instalatori, mecanici auto, zidari, etc.
C. aria de extindere a pietei, la scara economiei nationale sau a unei
localitati
D. locul unde se face angajarea, in capitala tarii sau in provincie
74) Recesiunile se produc atunci cand:
A. toata productia este compusa din bunuri omogene

B. sunt interpretate corect semnalele pietei dar producatorii sunt nemultumiti
C. sunt interpretate corect semnalele pietei dar consumatorii sunt nemultumiti
D. sunt interpretare gresit semnalele date de pret
75) Mai ales in perioadele de razboi, guvernele sunt tentate sa suplimenteze cantitatea de
moneda. Aceasta masura are drept consecinte:
A. cresterea valorii banilor

B. aparitia inflatiei
C. cresterea increderii populatiei in disponibilitatea limitata a banilor
D. aparitia deflatiei
76) Alternativa la utilizarea banilor ca mijloc de schimb este:
A. utilizarea depozitelor verificabile

B. utilizarea monedei
C. utilizarea depozitelor verificabile sau a monedei
D. Barterul
77) Modalitatea de baza prin care oferta de bani creste este prin:

lOMoARcPSD|13033531
A. extinderea capacitatii de productie, pentru ca productia este in mod simultan si

venit
B. emiterea de moneda suplimentara de catre Banca Centrala
C. economii facute de public sau decizia de a nu cheltui o parte din venitul castigat
D. o crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile
comerciale
78) Cand Banca Centrala vinde obligatiuni, atunci:
A. banii respectivi sunt scosi din circulatia economica

B. rata dobanzii scade
C. M1 creste
D. creste oferta de bani
79) Modul de gandire economic previzioneaza ca daca majoritatea celor care voteaza intr-o
democratie vor sa fie reduse cheltuielile guvernamentale totale:
A. acestea vor fi reduse cu cantitatea pe care ei o prefera

B. acestea vor fi reduse, dar cu mai putin decat ei prefera
C. este posibil ca acestea sa nu fie reduse deloc, pentru ca acest lucru nu este posibil
din punct de vedere politic
D. de fapt, acestea vor fi marite
80) O crestere a cererii de bani din partea populatiei sugereaza ca:
A. oamenii doresc sa detina mai multa cantitate de moneda si sa isi pastreze balante
medii mai mari in conturile lor bancare
B. oamenii doresc sa isi mareasca venitul fara sa lucreze ore suplimentare
C. pretul banilor a crescut
D. oamenii sunt dispusi sa renunte la timpul liber pentru a obtine venit suplimentar
81) Tehnica fundamentala utilizata de Banca Centrala pentru a modifica rezervele

excedentare ale bancilor comerciale in vederea controlului cresterii stocului de bani este:
A. utilizarea amenintarilor si a coercitiei

B. modificarea ratei de discount
C. modificarea cerintelor privind rezervele legale
D. achizitionarea sau vanzarea de obligatiuni
82) Inflatia permite unui numar mare de indivizi sa:
A. sa economiseasca in vederea unui consum viitor

B. sa consume mai mult decat au economisit

lOMoARcPSD|13033531
C. sa isi procure bunurile dorite la preturi scazute

D. contribuie la acumulare de capital
83) Daca un client al unei banci oarecare are un card de credit cu care cumpara un computer
cum variaza agregatele monetare?
A. M1 si M2 cresc
B. M1 creste si M2 ramane neschimbat
D. nici M1, nici M2 nu se modifica
84) Daca un client al unei banci oarecare transfera 1000 de dolari dintr-un cont de credit intr-
un cont de economii:
A. M1 si M2 cresc
B. nici M1, nici M2 nu se modifica
C. M2 ramane neschimbat dar M1 nu se modifica
D. M2 ramane neschimbat dar M1 scade
85) Daca nu li se solicita prin lege bancilor sa detina rezerve egale cu un anumit procent din
depozitele lor:
A. acestea ar putea inchiria mai multe din cutiilor lor securizate

B. acestea ar risca insolventa prin extinderea excesiva a imprumuturilor
C. depunatorii lor nu si-ar putea obtine fondurile atunci cand doresc
D. autoritatile monetare ar considera ca este mult mai dificil sa controleze cresterea
stocului de bani
86) Expansiunea monetara:
A. Stimuleaza economia pe termen lung

B. Genereaza un boom economic pe termen lung
C. Stimuleaza economisirea
D. conduce la cresterea generalizata a preturilor
87) Rata solicitata a rezervelor:
A. functioneaza ca o constrangere asupra imprumuturilor acordate de

banci
B. impiedica retragerile masive operate de catre deponentii care se tem ca
aceasta nu dispune de active suficiente pentru a egala garantiile lor
C. nu are o semnificatie speciala, pentru ca bancilor nu li se cere sa isi
justifice garantiile la cererea deponentilor

lOMoARcPSD|13033531
D. este un substitut pentru sistemul monetar care folosea ca baza de

referinta aurul si care le cerea bancilor sa pastreze rezerve in aur
88) In perioada electorala se va opta pentru:
A. politici contractioniste, intrucat stimuleaza, pe termen scurt, cresterea PIB-ului

real
B. politici expansioniste, intrucat efectele de reducere a ratei inflatiei sunt vizibile pe
termen scurt
C. politici expansioniste, intrucat efectele de reducere a ratei somajului sunt vizibile
pe termen scurt
D. politici contractioniste, intrucat acestea vor reduce imediat inflatia si vor stimula
productia
89) Procesele politice democratice stimuleaza politicile publice:
A. Care pe termen lung reduc costurile ,in mare parte ascunse,suportate de cei
B. Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si informate
pe termen lung
C. Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si informate
pe termen scurt
D. Care pe termen scurt antreneaza costuri ,in mare parte ascunse ,suportate de cei
90) Cum variaza agregatele monetare atunci cand un client al unei banci oarecare achita un
credit?
A. M2 scade dar M1 nu se modifica

B. M1 si M2 scad
C. M1 scade dar M2 nu se modifica
D. M1 si M2 cresc
91) Termenul „politica fiscala" inseamna:
A. politica reala sau fizica, opusa politicii monetare

B. manipularea bugetului federal in incercarea de a manipula economia nationala
C. finantare deficitara

lOMoARcPSD|13033531
D. controlul direct asupra preturilor relative si a salariilor
92) O „recesiune" poate fi cel mai bine perceputa ca:
A. o criza cauzata de un colaps al preturilor actiunilor

B. o perioada de scadere a preturilor medii
C. o incetinire neintentionata si perturbatoare a ratei de crestere economica
D. orice reducere a ratei de crestere a PIB
93) In „Manifestul Partidului Comunist" din 1848, Marx si Engels au descris „crizele
comerciale" sau recesiunile ca pe o absurditate pentru ca:
A. toata lumea stia ce le-a cauzat si nimeni nu facea nimic pentru a le opri
B. guvernele ar fi putut foarte usor sa le impiedice, daca si-ar fi stabilit acest
obiectiv
C. sistemul parea a se fi prabusit ca rezultat al productiei excesive
D. ele erau rezultatul faptului ca bancherilor li se permisese sa isi exercite controlul
asupra sistemului economic
94) Daca masa monetara creste prea mult, urmarea cea mai probabila va fi:
A. scaderea preturilor
B. marirea taxelor
C. inflatia
D. micsorarea impozitelor
95) Banii:

C. e de asteptat sa isi mentina o valoare constanta in viitor
96) Principalul avantaj pe care detinerea de bani il furnizeaza persoanelor care aleg aceasta
actiune este:
A. rata dobanzii

lOMoARcPSD|13033531
B. puterea asupra altora

C. flexibilitatea care insoteste lichiditatea
D. un mod de viata mai luxos
97) Populatia totala a unei tari este de 22.000.000 persoane,din care 2.500.000 sunt
pensionari si 3.000.000 sunt copii sub 15 ani. Stiind ca 1.500.000 persoane apte de munca,
nu au loc de munca, iar dintre acestia 300.000 renunta la cautarea unui loc de munca si
50.000 emigreaza atunci:
A. Numarul somerilor este de 1.200.000

B. Populatia ocupata este de 15.000.000
C. Populatia activa este de 16.500.000
D. Rata somajului este de 6,9%
98) Rata somajului reprezinta raportul procentual intre:
A. Populatia somera si polulatia ocupata

B. Populatia somera si intreaga populatie a tarii
C. Populatia active si populatia somera
D. Populatia somera si populatia activa
cantitatea de bani reala detinuta de populatie:
A. ar putea fi ocazional inegale

B. vor fi egale doar printr-o coincidenta rara
C. sunt egale doar atunci cand economia se afla in echilibru
D. sunt intotdeauna si in mod necesar egale
A. diminuarea creditelor pentru bancile comerciale

B. achizitionarea de obligatiuni de la stat
C. vanzarea de obligatiuni de la stat
D. cresterea cerintelor privind rezervele obligatorii
101) Piata capitalului pe termen scurt este o piata interbancara:
A. Prin care bancile se imprumuta intre ele, realizand o functie de compensare a

excedentului si deficitului de lichiditati bancare

lOMoARcPSD|13033531
B. Ce nu cuprinde si operatiunile de scontare si re-scontare a titlurilor de credit

C. Ce cuprinde si operatiunile cu activele financiare care ao scadente lungi
102) Afirmatia ca autoritatile monetare nu ar face decat sa „intinda coarda" (grabind

lucrurile) daca ar incerca sa anuleze recesiunea prin extinderea stocului de bani sugera
ca:
A. bancile centrale nu pot controla rezervele bancilor pe perioada recesiunii

B. bancile comerciale nu vor dori sa mareasca nivelul creditelor pana la capacitatea
lor legala pe parcursul recesiunii
C. bancile comerciale ar risipi banii in timpul recesiunii imprumutandu-i firmelor
care apoi ar da faliment
D. bancile centrale nu ar putea influenta ratele dobanzii in timpul recesiunii
103) O persoana achizitioneaza 50 de obligatiuni cu o valoare nominala de 1000 lei fiecare, cu

scadenta peste 3 ani. Venitul fix anual (cuponul) adus de fiecare obligatiune corespunde
unei rate a dobanzii de 20%. Care este cuponul incasat de persoana respectiva in 3 ani:
A. 25.000 lei
B. 32.500 lei
C. 30.000 lei
D. 3.000 lei
104) Banii si venitul difera prin faptul ca banii sunt:
A. un mijloc necesar care faciliteaza obtinerea venitului

B. un stoc la un moment dat, in timp ce venitul este un flux de-a lungul unei perioade
de timp
C. un flux de-a lungul unei perioade de timp, in timp ce venitul reprezinta un stoc la
un moment dat
D. o forma a venitului, dar nu singura forma posibila
105) Daca presedintele Statelor Unite ar avea autoritatea legala de a modifica ratele de
impozitare in cadrul anumitor limite sau de a initia previziuni de cheltuieli aprobate
anterior de catre Congres ori de cate ori el sau consilierii lui ar ajunge la concluzia ca
cererea agregata este neadecvata, politica fiscala ar deveni:
A. o mult mai eficienta insotitoare a politicii monetare

B. un mult mai eficient instrument de stabilizare
C. un mult mai eficient instrument pentru influentarea rezultatului alegerilor
D. o mult mai eficienta arma impotriva inflatiei

lOMoARcPSD|13033531
106) Privita la modul general, piata financiara sau piata capitalului, cuprinde:
A. tranzactii numai cu obligatiuni

B. ansamblul tranzactiilor care au drept obiectiv mobilizarea si plasarea fondurilor
financiare disponibile si necesare, inclusiv reglementarile si institutiile legate de
derularea acestora
C. tranzactii numai cu actiuni
107) Tururile frecvente de alegeri ii determina pe politicieni sa prefere politicile care vor
produce:
A. beneficii si costuri pe termen lung

B. beneficii pe termen lung si costuri pe termen scurt
C. beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung
D. beneficii si costuri pe termen scurt
108) Masa monetara totala aflata in circulatie creste atunci cand:
A. Creditele bancare sunt rambursate intr-un ritm mai mare decat cel de acordare
de noi credite
B. Bancile creeaza moneda prin acordare de noi credite
C. Bancile acorda credite intr-un ritm mai lent decat cel de rambursare a creditelor
existente
109) Care este caracteristica esentiala a unui bun utilizat ca bani?
A. usurinta de a fi transportat
B. acceptabilitatea
C. perisabilitatea
D. Abundenta
110) Recesiunea este cel mai bine definita ca o perioada care:
A. procentul populatiei active in campul muncii scade

B. apar scaderi neintentionate in ceea ce priveste angajatii, productia si veniturile
C. nivelul preturilor scade
D. viteza productiei de bunuri produse spre a fi vandute altora scade
111) O politica fiscala contraciclica va produce:
A. extinderea expansiunilor si recesiunilor

lOMoARcPSD|13033531
B. deficite atunci cand scade PIB

C. deficite atunci cand creste PIB
112) Expansiunea monetara transfera putere de cumparare:
A. de la ultimii utilizatori ai „banilor ieftini” la sectorul public si sistemul bancar

B. de la banca centrala la consumatori
C. de la producatori la consumatori
D. de la guvern la investitori privati
113) Ce limiteaza capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani pe

perioada nedeterminata?
A. abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea constanta a

garantiilor sale
B. numarul oamenilor pe care ii poate convinge sa imprumute de la ea
C. numarul oamenilor pe care ii poate convinge sa depuna bani in conturi de
economii
D. numarul filialelor pe care le opereaza intr-o anumita zona
114) Schimbarile de la nivelul ratelor de impozitare sau al cheltuielilor guvernamentale au o

probabilitate mica de a fi niste tehnici eficiente de stabilizare pentru ca:
A. s-a demonstrat ca politica fiscala nu are niciun efect asupra cheltuielilor agregate
115) Conform manualului, capitalismul global:
A. este un sistem economic si politic

B. in prezent este sprijinit chiar si de fostii sustinatori ai socialismului si ai
planificarii centralizate
C. a aratat foarte clar in criza financiara curenta ca nu va functiona in absenta
controlului de stat asupra fluxurilor de capital
D. a triumfat in anii 1980, dar a esuat in anii 1990

lOMoARcPSD|13033531
116) Conform statisticilor oficiale privind venitul si produsul national al Statelor Unite,
productia si venitul real nu au reusit sa atinga din nou nivelul din 1929 dupa ce au intrat
in perioada de recesiune (dupa anul 1929), decat:
A. 2 ani mai tarziu

B. 5 ani mai tarziu
C. 10 ani mai tarziu
D. dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial
117) Realitatea atesta existenta unei neconcordante permanente intre structura cererii si
ofertei de munca. Aceasta poate fi explicata pe baza:
A. divergentelor de interese intre lucratori, care doresc salarii mai mari, si

angajatori, care urmaresc obtinerea unei cantitati mai mari de munca, la un
anumit nivel al salariului
B. incapatanarii oamenilor
C. faptului ca piata muncii este segmentata
D. procesului de restructurare permanent pe care il cunoaste economia
118) Functionarii Rezervei Federale, insarcinati cu responsabilitatea de a regla, la nivelul

economiei, cantitatea de bani aflata in circulatie, se lovesc de o sarcina dificila:
A. deoarece bancile si populatia se comporta intr-o maniera care contracareaza

initiativele Bancii Comerciale
B. deoarece la nivel general se asteapta ca Banca Centrala sa atinga alte obiective,
care s-ar putea afla in conflict
C. deoarece nu exista un acord complet referitor la rata de crestere dezirabila a
ofertei de bani la un moment dat
D. deoarece nu exista un acord complet referitor la mijloacele pe care Banca Centrala
ar trebui sa le utilizeze pentru a-si atinge obiectivele
E. din toate motivele enumerate mai sus
119) Detinerea de rezerve de bani:
A. este risipitoare pentru ca ii priveaza pe altii de venit

B. nu implica niciun cost, deci oamenii nu o vor desfasura
C. este posibil sa implice un cost pentru oamenii care decid sa o faca
D. ofera celor care o desfasoara un serviciu a carui valoare depaseste costul platit
120) Banii furnizeaza servicii pentru oameni:

lOMoARcPSD|13033531
A. doar atunci cand produc dobanda

B. doar atunci cand sunt cheltuiti
C. doar atunci cand sunt economisiti
D. doar atunci cand sunt cheltuiti, cat si atunci cand sunt economisiti
121) Bancnotele din rezervele federale functioneaza astazi eficient in calitate de bani pentru
ca:
A. toata lumea este dispusa sa le accepte in schimbul unor bunuri valorificabile

B. statul a decretat ca ele reprezinta banii
C. sunt amortizabile in aur
D. sunt amortizabile in argint
A. M1 si M2 cresc
B. M1 si M2 scad
D. M1 scade dar M2 nu se modifica
123) In timpul Marii Crize din anii 1930 in SUA:
A. volumul de moneda aflat in circulatie a scazut

B. multe administratii locale au ordonat bancilor sa-si desfasoare activitatile
specifice
C. volumul de moneda aflat in circulatie a crescut
124) Daca agentiile guvernului federal au permisiunea de a utiliza politica fiscala si/sau
monetara pentru a asigura niveluri ridicate ale productiei si ocuparii fara a crea inflatie,
ele trebuie sa fie capabile sa influenteze:
A. PIB-ul nominal
B. PIB-ul real
C. nivelul preturilor
D. PIB-ul real si nivelul preturilor in mod independent unul de celalalt
125) Rata dobanzii pe care Banca Centrala o vizeaza in incercarile sale de a exercita controlul
asupra sistemului monetar, rata fondurilor federale, este rata dobanzii la care:
A. bancile comerciale imprumuta rezervele unele de la altele

lOMoARcPSD|13033531
B. bancile comerciale pot imprumuta de la Banca Centrala

C. firmele cu un grad ridicat de bonitate imprumuta de la bancile comerciale
D. imprumuta bani guvernul Statelor Unite
126) Lichiditatea in sistemul bancar poate fi asigurata si de:
A. Rezerva minima obligatorie

B. Scaderea ratei dobanzii
C. Scaderea ratei inflatiei
D. Limitele maxime impuse de catre stat
127) Fiecare dolar adunat la rezervele totale ale sistemului comercial bancar:
A. obliga bancile sa isi reduca imprumuturile cu 1$

B. permite bancilor sa isi extinda imprumuturile cu 1$
C. obliga bancile sa isi reduca imprumuturile cu mai mult de 1$
D. permite bancilor sa isi extinda imprumuturile cu mai mult de 1$
128) Politica keynesiana:
A. A avut repercusiuni negative asupra economiei pe termen scurt

B. Reducerea cheltuielilor publice
C. A presupus contractarea de imprumuturi si cheltuirea lor de catre guvern
D. Cresterea impozitelor pentru a spori veniturile fiscale peste nivelul cheltuielilor
guvernamentale
129) Istoria banilor arata ca multe societati au ales metale precum cuprul, argintul si aurul
ca mijloc preferat de schimb pentru ca aceste metale:
A. erau atractive
B. erau divizibile
C. erau durabile
D. erau transportabile
E. erau rare
F. indeplineau toate conditiile mentionate mai sus
130) In Statele Unite, productia si venitul real au scazut in perioada 1923-1933 cu aproximativ:
A. 10%
B. 20%
C. 30%

lOMoARcPSD|13033531
D. 50%
131) Caracterul preponderant negativ al inflatiei deriva din:
A. Cresterea preferintei pentru economisire a polulatiei

B. Scumpirea creditelor acordate de banci
C. Austeritatea politicilor guvernamentale
D. Distorsionarea preturilor relative
132) Operatiunile pe piata financiara primara sunt mijlocite de cele mai multe ori de catre:
A. comercianti
B. banci
C. bursele de valori
D. agentii guvernamentale
133) Cursul valutar conventional:
A. este stabilit in mod liber pe piata

B. este similar paritatii metalice
C. este stabilit unilateral de autoritatile monetare nationale in functie de diversi
factori economici, politici, sociali si institutionali, interni si externi
D. se bazeaza pe continutul in metal pretios al monedelor respective
134) Managementul cererii agregate prin intermediul politicii fiscale are ca scop controlul
fluctuatiilor nedorite ale productiei si venitului prin schimbarea:
A. ratei de crestere a stocului de bani

B. ratelor dobanzii
C. cheltuielilor si taxelor de stat
D. profiturilor estimate
135) O crestere a cererii pentru garantiile la depozite oferite de bancile comerciale, in

conditiile in care alte variabile raman constante, determina o crestere:
A. a (cantitatii de) moneda, dar nu si pentru M1

B. pentru M1, dar nu si pentru M2
C. pentru M2, dar nu si pentru M1

lOMoARcPSD|13033531
D. atat pentru M1, cat si pentru M2
136) Conditia aplicata de catre Banca Centrala tehnicii zilnice de control a stocurilor de bani
este reprezentata de:
A. operatiunile privind lichiditatea

B. operatiunile pe piata libera
C. operatiunile de discount
D. operatiunile privind rata dobanzilor
137) Evolutia activitatii bursiere, reflectata de indicele de bursa, poate sa arate:
A. o directie descendenta (o piata „sub semnul taurului” sau bear market)

B. o directie ascendenta (o piata „sub semnul ursului” sau bear market)
C. o directie ascendenta (o piata „sub semnul taurului” sau bull market)
138) Expansiunea creditelor determinata de Banca Centrala:
A. nu genereaza un „boom” artificial

B. are la baza cresterea economiilor reale
C. creste rata dobanzii de pe piata monetara
D. reduce rata dobanzii de pe piata monetara
139) Intarzierile de programare care trebuie prevazute si controlate daca se vrea ca

managementul cererii agregate sa reprezinte o tehnica de stabilizare eficace sunt
intarzierile dintre:
A. inceputul unei probleme si recunoasterea acelei probleme

140) Un operator de bursa cumpara 500 de actiuni Antibiotice S.A. Iasi la 200 lei/bucata si
vinde 700 actiuni Banca Transilvania S.A. la 500 lei/bucata, ambele pe baza de contracte
cu scadenta la 6 luni. In momentul executarii contractului, cursul actiunilor Antibiotice
S.A. Iasi este de 250 lei/bucata, iar al actiunilor Banca Transilvania S.A. este 400
lei/bucata. Care va fi rezultatul pe ansamblul acestor operatiuni:

lOMoARcPSD|13033531
A. inregistreaza o pierdere de 95.000 lei

B. inregistreaza o pierdere de 70.000 lei
C. castiga 70.000 lei
D. castiga 95.000 lei
141) Compararea randamentului titlurilor financiare cu nivelul ratei dobanzii impune o decizie
favorabila de cumparare in urmatoarele situatii:
A. crearea unui depozit bancar ar aduce venituri mai mari decat castigul previzionat
al titlurilor financiare
B. nivelul randamentului este mai mic decat rata dobanzii (e<d')
C. nivelul randamentului este mai mare decat rata dobanzii (e>d')
142) Ceea ce utilizam astazi ca „mijloc de schimb" este format in intregime din:
A. depozite bancare care pot fi transferate prin scrierea unui cec

B. bancnote
C. articole care au valoare intrinseca pentru ca au fost certificate de catre stat

D. obligatiile institutiilor de incredere

lOMoARcPSD|13033531
Capitolul 10
Externalitatile
si drepturile divergente
A. INTREBARI CU VARIANTE MULTIPLE DE RASPUNS PE MARGINEA PRINCIPALE-
LOR IDEI DIN CAPITOLUL 10
1. In teoria economica, 0 ,,externalitate” este un cost sau un beneficiu produs de o actiune
. care nu influenteaza deciziile actorului.

de care actorul nu este constient.
GAS
. care este un cost sau un beneficiu pentru altcineva dect actorul.

. care pune pe toata lumea intr-o situatie financiara mai proasta decat daca actiunea nu
ar fi fost derulata.
2. Externalitatile nu ar exista daca
A. toti ar adera la regula de aur: Comportati-va cu ceilalti aga cum ati dori ca ei sa se
comporte cu voi.
B. toti ar respecta legile, indiferent daca ar sti cA cineva ii supravegheaza sau nu.
Cc. oamenii nu ar fi egoisti.
D. costurile tranzactiei ar fi zero.
3. Drepturile de posesiune sau proprietate
A. stabilesc doar cine va primi beneficiile din utilizarea anumitor resurse.

B, stabilesc doar cine va fi responsabil pentru controlul resurselor specifice, astfel incat ele
sa aduca beneficii.
cC. stabilesc atat distribuirea beneficiilor, cat si repartizarea responsabilitatilor asociate cu
utilizarea resurselor specifice.
D. incurajeaza oamenii sa utilizeze resursele specifice fara sa tind cont de consecintele pe
termen lung.
4. Zgomotul creat de motoarele cu reactie nu reprezinta o externalitate pentru angajatii unui

aeroport care se ocupa de bagaje pentru ca
A. au fost platiti sa se expuna la zgomot.

B. nivelul zgomotului este sub nivelul tolerabil de decibeli stabilit de stat.
C. ei poarta dispozitive de protectie a urechilor, care reduc zgomotul atunci cand
lucreaza.
D. zgomotul motoarelor nu le provoaca semnificative leziuni fiziologice.
5. Dece percep economistii externalitatile negative ca fiind cauze ale asteptarilor contradictorii
ale oamenilor sau ale solicitarilor contradictorii privind drepturile de proprietate?
A. Subliniaza imposibilitatea eliminarii complete a externalitatilor negative intr-o societate

urbana.:
B. Ne permite sa eliminam toate externalitatile negative prin intermediul unei legislatii
detaliate.
74

lOMoARcPSD|13033531
C. Arat& de ce externalitatile negative nu pot fi eliminate sau reduse fara interventia

statului.
D. Demonstreaza imposibilitatea reducerii externalitatilor negative fara transformarea
drepturilor de proprietate private in drepturi publice.
Drepturile de proprietate definite vag
A. creeazi mai putine externalitati negative prin determinarea unui comportament mai
precaut din partea oamenilor.
B. determina diminuarea externalitatilor negative pentru c4 nimeni nu stie ce drepturi
are.
C. reduce externalitatile negative prin incurajarea oamenilor sa obtina mai mult din ceea
ce au nevoie.
D. au ca rezultat mai multe externalitati negative, facand mai dificila cooperarea.
Care sunt beneficiile reducerii conflictelor legate de drepturile de proprietate mai degraba
printr-un ,,acord judiciar” decat printr-o transformare a legislatiei?
A. Ele pot crea drepturi clar definite, in timp ce legislatia nu poate face acest lucru.
B. Ele mentin mai bine continuitatea asteptarilor si de aceea reduc incertitudinea.
C. Nu au costuri de sine statdtoare, in timp ce legislatorii si angajatii lor pretind salarii
mari.
D. Pot oferi tuturor partilor ceea ce isi doresc, in timp ce legislatia lezeaza in mod inevitabil
una dintre parti.
Legislatia al cdrei scop este s& stabileascd exact cine detine anumite drepturi de pro-
prietate
A. trebuie utilizaté atunci cand principala grija sociala este mai degraba eficienta si nu
impartialitatea sau dreptatea.
B. elimina rolul jucat de negociere in reducerea problemelor provocate de externalitatile
negative.
C. va deveni o adjudecare alternativa atunci c4nd dezacordurile asupra drepturilor de
proprietate rezulta din schimbarile radicale ale circumstantelor.
D. este un mod de abordare mai evoluat in ceea ce priveste problema externalitatilor decat
este adjudecarea.
Crearea prin legislatie a unor noi ,,reguli ale jocului” ca raspuns la aparitia brusca a
externalitatilor negative
A. are o probabilitate mai mare de a promova eficienta daca regulile stabilesc bazele pentru
schimbul voluntar dintre partile afectate.
B. trebuie sA aib ca scop mai degraba eficienta decat corectitudinea, pentru ca aceasta
depinde de preferintele subiective ale oamenilor.
C. nu va functiona dacé partilor care polueaza li se permite s4 schimbe intre ele ,, drepturile
de a polua”.
D. este o modalitate de gestionare a externalitatilor negative fara redistribuirea avutiei
intre membrii societatii.
TEST CAPITOLUL 10
Conceptul de ,,externalitati inseamna

we
A. consecintele actiunilor, daunatoare sau benefice, care nu sunt luate in considerare de

catre actor in luarea deciziilor.
B. distingerea consecintelor superficiale de cauzele implicite ale situatiei.
75

lOMoARcPSD|13033531
C. factorii economici care se afla sub control pentru ca nu sunt rezultatele deciziilor altei
persoane.
D. orice productie suplimentara care era necesara pentru a sustine cresterea economica.
Un sofer care decide sa intre pe o autostrada in timpul orelor aglomerate ale diminetii
A. se adauga congestiei, dar nu creeaza 0 externalitate, pentru ci aglomerarea aditionala

incetineste pe toata lumea.
B. se adauga congestiei, dar nu creeaza o externalitate, daca este legal sa intre pe autostrada
la acest punct si in aceasta perioada de timp.
. nu creeaza o externalitate, pentru ca un sofer suplimentar nu are un impact semnificativ
asupra fluxului traficului.
D. creeaza o externalitate in m&sura in care soferul nu ia in considerare aglomerarea
suplimentara pe care ar crea-o pentru alti soferi.
/Costurile tranzactiei”
f fac mai dificila reducerea externalitatilor,
f atat negative,
8 ct si:
pozitive, deoarece costurile tranzactiei
. nu sunt impozitate.
UNS>
nu sunt platite din taxe.

. sunt de obicei mai degraba costuri investite decat costuri marginale.
. exclud de fapt posibilitatea cooperarii care i-ar incuraja pe actori s& tind cont in totalitate
de toate costurile si beneficiile actiunii lor.
Intr-o societate urbana este
. esential ca toti sd fie de acord cu tot ceea ce oamenii doresc sa faca.

esential ca toate problemele legate de externalitate sa fie eliminate.
INS
. absurd sa credem ca asteptarile tuturor vor fi la fel.

. relativ usor sa controlam problemele legate de externalitate, pentru c4 ele sunt cauzate
de oameni.
Autorii argumenteaza ca empatia, curtoazia si toleranta
A. nu vor reduce niciodata externalitatile negative, pentru cé oamenii actioneazd in

interesul lor propriu.
B. nu vor reduce niciodata externalitatile negative, cu exceptia cazului in care oamenii vor
inceta sa actioneze in interesul propriu.
cC. vor facilita reducerea externalitatilor negative dintr-o societate prin schimbarea
atitudinii: nu vor mai lua in considerare interesele individuale, ci pe cele ale celorlalti
oameni.
D. sunt importante pentru sociologi, dar neimportante pentru modul de gandire eco-
nomic.
Proprietatea este ,,o regula a jocului” legala care stabileste
A, drepturi si privilegii.
B. obligatii si responsabilitati.
Cc. atat privilegii, ct si responsabilitati.
D. venit nemuncit.
Drepturile de proprietate de care se bucura oamenii
A. sunt doar drepturile din Constitutie.

B. sunt drepturile pe care le pot exercita indiferent de ceea ce ar putea face alti oameni.
C. depind foarte putin de cooperarea dintre oameni.
D. sunt drepturi pe care ar dori sa le extinda si Ja altii.
76

lOMoARcPSD|13033531
wan
,Proprietatea privata” inseamna
A. drepturi fara responsabilitati.

B. un drept nelimitat care le permite proprietarilor sa faca ceea ce isi doresc cu bunurile
detinute.
C. dreptul care le permite detinatorilor unei proprietati sa facd ceea ce igi doresc cu
proprietatea lor, ins& in anumite limite stabilite de drepturile si obligatiile fata de
ceilalti.
D. haos si anarhie intr-un cadrul social.
Drepturile de proprietate promoveaza mai eficace cooperarea sociala atunci cand oamenii
A. fac tot ceea ce isi doresc fara a tine cont de preferintele celorlalti.
B. stiu exact care sunt drepturile lor si au incredere cA vor continua sa se bucure de acele
drepturi in viitor.
C. stiu ca isi pot pierde drepturile daca actiunile lor ii lezeaza pe cei mai multi oameni din
societate.
D. nu stiu exact care sunt drepturile lor si de aceea se comporta cu precautie si moderatie.
10. Negocierea si cooperarea sunt mai eficace in reducerea problemelor pe care si le cauzeaza
oamenii unii altora atunci cand
A. deciziile sociale sunt luate democratic.

B. drepturile de proprietate sunt clar definite si aplicate.
C. drepturile de proprietate sunt detinute in comun.
D. oamenii nu considera c& au drepturi care sunt doar ale lor.
11. Clarificarea pretentiilor privind drepturile de proprietate contradictorii
A. elimina in mod direct externalitatile negative.

B. mareste externalitatile negative prin constrangerea oamenilor.
C. faciliteazd oamenilor posibilitatea de a negocia intelegeri si de a se pune de acord
referitor la reducerea externalitatilor negative.
D. nu poate reduce externalitatile pentru cd oamenii nu pot cidea de acord cu privire la
cine detine puterea de a adjudeca.
12. Atunci cand deschid un proces pentru rezolvarea unui dezacord, partile implicate cer
instantei de judecata sa
A. decida care este cea mai eficienté metoda de alocare a resurselor.

B. descopere cine poseda de fapt anumite drepturi.
C. decida cine merité mai mult sa se bucure de drepturile contestate.
D. s& creeze categorii de drepturi de proprietate cu totul noi.
13. O procedura legala care considera ca precedentele vor pune capat neintelegerilor cu privire
la drepturile de proprietate
A. ii avantajeaza doar pe cei bogati.

B. impiedica schimbarea sociala.
C. faciliteaza angajarea oamenilor in planificari pe termen lung.
D. creeaza profituri si pierderi neasteptate.
14. Legislatia sau crearea unor noi reguli in scopul eliminarii neintelegerilor referitoare la
drepturile de proprietate
A. este singura modalitate de a controla externalitatile negative atunci cand interesele intra
in conflict.
77

lOMoARcPSD|13033531
B. nu poate reduce externalitatile negative, pentru ca legislatia determina coercitia.

C. poate reduce externalitatile negative prin clarificarea drepturilor de proprietate.
D. nu poate pune capat externalitatilor cauzate de schimbarea tehnologica.
15. Legislatia care incearcd sd reduca poluarea aerului prin stabilirea unor limite maxime
pentru fiecare sursa
A. va reduce poluarea aerului mai rapid decat alte metode.

B. este cea mai corectaé abordare deoarece costul reducerii emisiilor este foarte diferit de la
o sursa la alta.
C. nu va corespunde reducerii dezirabile a poluarii aerului cu cel mai mic cost.
D. va atinge pragul celei mai mari reduceri a poluarii posibile, dar si al celei mai eficiente.
16. Legislatia restrictiilor uniforme fizice privind emisia particulelor nedorite in aer sau apa este
A. o abordare de tip ,,comanda si control”.

B. o abordare eficienta.
C. o abordare corecta sau echitabila.
D. 0 abordare politica.
17. Economistii tind sa priveasca impozitarea activitatilor poluante ca pe o tentativa
A. de a obtine o distributie mai echitabila a beneficiilor industrializarii.

B. de a-i incuraja pe cei care polueaza sa fie mai atenti la costurile pe care le ignora.
C. dea mari venitul fara a reduce eficienta.
D. de a stopa poluarea.
18. O taxa stabilita prin lege pentru cei care polueaza, bazata pe unitatile de poluant emise
A. fi va avantaja in mod exclusiv doar pe membrii bogati ai societatii.

B. nu va reduce poluarea cauzaté de marile firme care isi permit si pliteascA aceasta
taxa.
C. nu va reduce poluarea pentru ca acorda o licenté de poluare oricarei firme care este
dispusa sa plateasca taxa.
D. va reduce poluarea care provine de la cei care considera ca taxa este mai costisitoare
decat reducerea poluarii.
19. O societate poate imbunatati calitatea mediului la costul cel mai mic atunci cand poluarea
este redusa de catre
A. firmele mari.
B. firmele mici.
C. firmele care polueaza cel mai mult.
D. firmele care detin un avantaj comparativ in reducerea poluarii.
20. Firmei A i s-a cerut s& reduca emisiile de fum de catre Agentia pentru Protectia Mediului
pana cand aerul din regiune atinge calitatea specificata. In schimb, firma A convinge alte
firme, prin stimulente financiare, sa isi reduca emisiile astfel incat tinta stabilita de Agentie
sa fie atinsa. Aceasta actiune intreprinsa de firma A
A. contravine scopului directivei Agentiei.

B. indeplineste directiva Agentiei cu un cost mai mic.
C. dovedeste ca tinta privind calitatea aerului ar fi trebuit si fie mai riguroasa.
D. transfera costul imbunatatirii calitatii aerului de la firma A la alte firme.
21. Ar trebui ca Agentia pentru Protectia Mediului sa le ceara fabricilor de otel din nord-
vestul Indianei $i din sudul orasului Chicago sa isi reduca emisiile de fum? Daca stim cA
78

lOMoARcPSD|13033531
beneficiile totale ale reglementarilor impuse fabricilor de otel de pe teritoriul Statelor Unite
depasesc de dou ori costurile totale ale indeplinirii acestor reglementari,
. stim cA noile reglementari ar putea aduce tot atat de multe beneficii ca $i costuri.
stim ca este posibil ca beneficiile noilor reglementari sa fie mai mari decAt costurile.
UAW}
. nu stim nimic despre raportul beneficii-costuri al reglementarilor propuse.
. stim tot ceea ce e nevoie pentru a formula o solutie eficienta.
22. ,Conceptul balonului”, asa cum este el folosit de Agentia pentru Protectia Mediului
. presupune ca poluarea creste in mod constant pana cand atinge nivelul maxim.
UN >
presupune c& la un moment dat poluarea va distruge procesele care o creeaza.

. interzice toate schimburile dintre sursele de poluare.
. incearci si controleze mai degrab& cantitatea totala de poluare dintr-o zona decat
emisiile din fiecare punct.
Manualul sugereaza ci aglomeratia din trafic este 0 ,,externalitate negativa” pentru ca

x
23.
A. toti ar duce-o mai bine dac& statul ar cheltui mai putini bani pentru constructia
drumurilor si mai multi pe transportul public.
B. ar putea fi eliminata de stat prin banii alocati transportului public.
C. este un cost generat de oamenii care nu iau in considerare costul atunci cand decid.
D, este asociata cu poluarea aerului.
24. Manualul argumenteaza ca ,,taxele pentru trafic”, daca ar fi corect implementate, ar putea
imbundatati situatia soferilor prin faptul ca
A. ti incurajeaz sé conduc& doar c4nd aceasta actiune este semnificativ mai valoroasa
decat alte actiuni alternative.
B. ii incurajeaz& s& conduca mai putin, s4 mearga mai mult pe jos si, astfel, sa traiasca mai
mult.
C. colecteaza& suficiente venituri pentru a construi strazi si sosele suplimentare.
D. colecteaza suficiente venituri pentru a imbunatati transportul public, ca un substitut
pentru sofat.
C. COSTURILE MARGINALE SI REGLARILE LA NIVELUL MEDIULUI
Tabelul de mai jos reproduce datele din Capitolul 12, despre emisiile de cah din Arcadia.
Unitati de cah emise lunar Costul oer er unite . i
Fabrica A 15.000 1$
Fabrica B 30.000 2$
Fabrica C 45.000 3$
1. Care este cea mai mic& tax4 per unitate care ar reduce nivelul actual al emisiilor de la 90.000
pe luna la 75.000 pe luna?
2. Care este cea mai mica tax4 per unitate care ar reduce nivelul emisiilor la 45.000 pe luna?
Care este cea mai mica taxa per unitate care ar elimina toate emisiile?
Ar fi foarte neobisnuit daca orice surs& ar putea reduce emisiile de la nivelul actual la zero
la un cost constant per unitate. fn foarte multe cazuri, reducerile initiale pot fi obtinute la
un cost relativ mic, in timp ce costul elimin4rii ultimelor unitati este foarte mare. Graficul
care urmeaza prezint& o imagine mai plauzibilé decat cea ilustraté de tabelul simplu de
79

lOMoARcPSD|13033531
mai sus. In conformitate cu graficul, eforturile de reducere a poluarii sunt cauza diminuarii
recuperarii investitiilor sau a cresterii costurilor marginale.
4. in circumstantele descrise de grafic, ce procent al taxei per unitate ar reduce emisiile de la

90.000 la 70.000 pe luna?
5. Ce procent al taxei ar reduce emisiile cu 40.000 pe luna?
6. Comparati costul reducerii emisiilor la 50.000 prin impunerea unei taxe, cu costul reducerii
emisiilor la 50.000, comandand Fabricii C sa elimine toate emisiile. De ce reducerea primelor
emisii este mai putin costisitoare?
Costul per unitate al eliminarii emisiilor

Fabrica A FabricaB| Fabrica C
$ 25
20
15
10
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45
Reducerea lunara in mii
80

lOMoARcPSD|13033531
D. INTREBARI LA CARE SA REFLECTATI

1. Dac& privim poluarea ca pe o ,,externalitate negativa”,
yay
ignoram agadar actiunile care
d&uneaza mediului inconjurator, dar fara a impune costuri fiintelor umane? Ce se intampla
insa cu activitatile poluante care isi impun costurile asupra animalelor $i asupra entitatilor
lipsite de viata, precum izvoarele si muntii? Doar oamenii au drepturi?
Legislatia mediului chiar clarificd drepturile de proprietate, aga cum sugereaza textul?
Legislatia mediului nu a creat de fapt o noua incertitudine vasta asupra categoriilor de
drepturi de proprietate pe care le detin anumite parti?
INTREBARI PENTRU PROFESOR
81

lOMoARcPSD|13033531
Capitolul 11
Pietele st guvernul
Teoria economica presupune ca functionarii statului alesi si numiti
A. plaseaza bundstarea personala sau privata inaintea interesului public.

B. plaseaza interesul public inaintea intereselor personale sau private.
C. sunt liberi s4 urmareasca interesul public pentru ca nu sunt constransi de concurenta.
D. raspund la fel ca toti ceilalti la costurile si beneficiile anticipate, presupuse de deciziile
examinate.
lata o intrebare dificila. Cea mai importanta diferenta dintre stat si alte institutii dintr-o
societate este ca statul
A, poseda un drept exclusiv si recunoscut de a-i constrange pe adulti.

B. trebuie sd isi asume responsabilitatea pentru crearea tuturor regulilor dupA care
functioneaza alte institutii.
Cc. reprezinta curtea supremé, ultima autoritate peste care nu se va mai putea face niciun apel.
D. indeplineste toate cele trei functii mentionate mai sus.
Coercitia (sau forta) le permite indivizilor unei societati s4 coopereze mai eficace
A. prin reducerea costurilor tranzactiei.

B. prin obligarea tuturor beneficiarilor unei actiuni s4 suporte, sa contribuie la costurile
alegerilor lor.
Cc. prin facilitarea accesului la bunurile care nu pot fi furnizate decat celor care platesc
pentru ele.
D. in fiecare dintre modurile enumerate mai sus.
Limitarile impuse asupra schimbului pur voluntar, create de externalitatile pozitive
A, fac imposibila pentru stat utilizarea coercitiei pentru a suplimenta eforturile voluntare
depuse de oameni pentru a coopera.
B . functioneaza pentru a distorsiona actiunile statului.
C. nu afecteaza actiunile statului, pentru ca acesta utilizeaza coercitia.
D . aproape ca garanteaza actiunea coercitiva prin intermediul unui guvern ales democratic
care va imbunatati considerabil situatia majoritatii cetatenilor.
Oamenii care petrec mai mult timp studiind informatii despre masini inainte de a cumpara
una, comparativ cu timpul petrecut informandu-se despre candidatii prezidentiali inainte
de a vota unul, demonstreaza ca
A. starea lor de bine depinde mai mult de o masina buna decat de un presedinte bun.
B. bunastarea societatii este mai putin importanta pentru ei decat cea personala.
c. orice cantitate de timp pe care o petrec cercetand masinile va aduce 0 imbunatatire mai
semnificativa pentru bunastarea lor, comparativ cu efortul pe care l-ar cheltui pentru a
se informa despre candidatii prezidentiali.
. toate variantele de mai sus sunt adevarate.
82

lOMoARcPSD|13033531
De ce producatorii fac mai mult lobby decat consumatorii?
A. De obicei, producatorii au venituri mai mari decat consumatorii.

B. Interesele consumatorilor sunt automat luate in considerare atunci cand se acorda
atentie intereselor producatorilor.
C. De obicei, produc&torii au un interes mai mare decat consumatorii in ceea ce priveste
rezultatul unei anumite probleme.
TEST CAPITOLUL 11
Textul sustine cd functionarii alesi si numiti ai statului
A. pot fi intotdeauna mituiti.

B. nu au o grija autentica fata de interesul public.
C. se ingrijesc mai mult de interesul public, comparativ cu directorii executivi ai firmelor.
D. percep interesul public in lumina intereselor private sau personale.
Textul sustine ca exista concurenta si in cadrul statului
A. doar pentru ca exista un sistem federal si ramuri separate de guvernare.

B. doar atunci cand statul se implica in activitatile firmelor.
C. doar in timpul campaniilor electorale.
D. intre oameni, partide, sustinatori ai politicilor si aparatori ai programelor.
Este mai facil pentru teoria economica sa explice sau s4 fac previziuni asupra politicilor
statului atunci cand
A. functionarii statului invata despre teoria economica.

B. participantii la procesul politic sunt influentati de costurile gi beneficiile atribuite.
C. cadourile si platile ilegale sunt incluse in deciziile celor care realizeaza politicile.
D. scopul acelor politici este controlul economiei. .
Afirmatia c& functionarii alesi si numiti ai statului sunt influentati de preponderenta

drepturilor de proprietate inseamna ca
A. trebuie s li se cearé functionarilor sa scape de toate investitiile pe timpul

mandatului lor.
B. asteptarile pe care le asociaza cu planurile lor le orienteaza deciziile.
C. nu desfasoara actiuni care le modifica drepturile de proprietate.
D. sunt condusi de dorintele majoritatii care prevalau in timpul ultimului mandat.
Care este legdtura dintre stat si coercitie (forta)?
A. Doar statul practica coercitia.

B. Statul este institutia dintr-o societate careia oamenii fi confera dreptul exclusiv de a
folosi coercitia.
C. Statul ti determina pe oamenii si coopereze exclusiv prin coercifie sau prin amenintarea
cu coercitia.
D. Statul nu practica coercitia daca nu este autentic democratic.
Cum face textul diferenta intre coercitie si persuasiune?
A. Coercitia utilizeaza forta; persuasiunea utilizeaza rationamente.

B. Coercitia utilizeaza violenta; persuasiunea este pasnica.
C. Coercitia nu poate imbundtati situatia tuturor, dar persuasiunea da.
D. Coercitia este rea si persuasiunea este buna.
E. Coercitia determina cooperarea prin amenintarea cu reducerea optiunilor, persuasiunea
prin promisiunea extinderii optiunilor.
83

lOMoARcPSD|13033531
Este coercitia capabila sa extinda libertatea tuturor oamenilor dintr-o societate?
A. Da, dar numai daca este aprobata prin vot intr-un referendum.
B. Nu, deoarece coercitia reprezinta o limitare a libertatii.
C. Da, pentru ca uneori poate extinde optiunile tuturor prin negarea unor optiuni specifice
unei persoane.
D. Nu, deoarece coercitia nu ar fi necesara daca toata lumea ar fi dorit-o.
Costurile tranzactiei se refera la costurile
A. aranjarii unui schimb satisfacator.

B. create de intermediari.
C. actiunilor care nu creeaza nimic de valoare pentru participantii la un schimb voluntar.
D, cumpararii pe credit.
Deoarece costurile de tranzactionare reprezinta ,,costuri nerecuperabile” sau costuri pentru

o parte care nu reprezinta beneficii pentru cealalta parte,
A. reduc dimensiunea schimbului voluntar care are loc.

B. fac imposibil schimbul voluntar.
C. ofera un avantaj partii care nu trebuie sa le acopere.
D. cresc pe masura ce rata dobanzii creste.
10. In teoria economica, ,,calatorul clandestin” este cineva care
A. utilizeaza un abonament de transport atunci cand acesta a expirat.

B. nu trebuie sa achite costurile de tranzactionare.
C. poate obtine un bun pe care si-l doreste fara sa plateasca pentru el si de aceea nu este
nevoit sa contribuie la costurile care fac ca acesta sa fie disponibil.
D. poate produce un bun cu un cost marginal zero.
11. Protectia asigurata de politie este de obicei un bun furnizat de stat deoarece
A. uneori, ofiterii de politie trebuie sa foloseasca forta.

B. toti beneficiaza in mod egal de bun.
C. este un bun care este greu de finantat prin contributii voluntare.
D. ofiterii de politie sunt reprezentanti ai statului.
12. Fondurile necesare pentru plata protectiei asigurate de politie provin de obicei din taxe
pentru ca
A. protectia asigurata de politie este greu sa fie oferita doar celor care platesc pentru ea.
B. oamenii nu ar plati in mod voluntar salariile functionarilor care i-ar putea aresta.
C. protectia asigurata de politie este o necesitate de baza.
D. bunurile finantate prin intermediul taxelor pot fi garantate pentru toti cetatenii.
13. Faptul c& toata lumea doreste s4 se produca un anumit bun si este dispusa, daca este
necesar, sa plateasca un cost proportional pentru productie
A. garanteaza ca bunul va fi produs.

B. inseamné ca in furnizarea bunului respectiv nu va fi utilizata niciodata coercitia.
C. nu ne asigura de faptul c4 o anumita persoana va contribui la plata productiei acestuia.
D. garanteaza ca va fi furnizat in cantitati adecvate.
14. De obicei, autoritatile asigura apararea nationala din fondurile stranse din impozite pentru ca
A. toti aspira la siguranta nationala.

B. sistemul de aparare nationala ii avantajeaza pe toti.
84

lOMoARcPSD|13033531
C. mai mult& securitate este mai buna decat mai putina.

D. este dificil s& se furnizeze aparare nationala exclusiv celor care se oferd voluntari sa
plateasca pentru ea.
15. Un sistem judiciar pentru rezolvarea disputelor dintre membrii societatii creeaza beneficii
chiar si pentru oamenii care nu il folosesc niciodata, deoarece
. oamenii sunt obligati si respecte deciziile justitiei chiar daca doresc sau nu.
hotadrarile judecatoresti genereaza reguli uniforme pe care se poate baza toata Jumea.
Uap
. tacerea echivaleaza cu un consimtamant.

_ contractul social ti determina pe toti sa impartdseasca beneficiile rezultate din bunurile
produse de stat.
16. ,Externalitatile pozitive” creeaz4 un cadru pentru educatia financiara, pana la un anumit
punct, din veniturile provenite din colectarea taxelor, in masura in care
A. oamenii tind sa ignore beneficiile conferite altora de educatie, in procesul de luare a

deciziei cu privire la cantitatea de educatie pe care ar trebui sa o obtina.
B. educatia nu este un bun pe care consumatorul il poate evalua.
C. toti au dreptul la educatie.
D. si profesorii au drept de vot.
17. Argumentul pentru utilizarea coercitiei si a fortei in schimbul bazarii in intregime pe

schimbul voluntar in cazul oferirii de asistenta oamenilor saraci este ca
A. adesea oamenii trebuie fortati sa faca ceea ce stiu ca este bine.

B. oamenii ar putea fi dispusi si contribuie doar dac& sunt siguri ca alti contribuie cu un
procent adecvat.
C. oamenii sdraci sunt ,,calatori clandestini” in sensul tehnic al teoriei economice.
D. oamenii saraci trebuie impiedicati sa se revolte.
18. Certificarea de cAtre stat a cantitatilor si a unitatilor de m&sura utilizate in afaceri poate fi
justificata pe temeiul ca
A. nicio afacere al carei scop este profitul nu ar avea vreun interes s4 cantareasca $i sa
msoare precis.
B. nu se poate avea incredere in oameni.
C. reduce costurile de tranzactionare totale sub nivelul la care ar trebui 84 se situeze daca
vanzatorii/ cump&ratorii individuali ar trebui sa le verifice singuri.
D. autoritatile de stat, spre deosebire de firmele private care vand pentru profit, nu au
niciun interes sa triseze.
19. Obstacolele pe care costurile de tranzactionare gi externalitatile pozitive le ridica in calea

cooperarii sociale prin intermediul schimbului voluntar
A. fac costisitoare sustinerea ,,calatorilor clandestini” pe cheltuiala statului.

B. pot fi eliminate in totalitate de catre stat.
C. pot fi cel mai bine eliminate de un stat controlat democratic.
D. sunt de asemenea impedimente pentru functionarea eficace a statelor controlate
democratic.
20. De obicei, cetdtenii isi completeaz& buletinele de vot fara a obtine informatii complete
despre candidati pentru ca
A. stiu ca rezultatul alegerilor va valora foarte putin pentru ei personal.

B. sunt indiferenti si neglijenti.
85

lOMoARcPSD|13033531
C. ei considera ca informatiile pe care le obtin nu vor avea niciun efect asupra rezultatului
alegerilor.
D. presupun ca nu pot avea incredere in nimeni pentru furnizarea de informatii precise.
21, De obicei, legislatorii adunaé mai multe informatii despre o tem inainte de a-si exprima
votul in legatura cu ea. In schimb, cetatenii sunt mai putin informati in legatura cu aceste
chestiuni. De ce?
A. Voturile lor individuale au 0 mai mare probabilitate de a influenta rezultatul.

B. Le sunt furnizate resurse de adunare a informatiilor pe cheltuiala publica.
C. Alegatorii ii considera responsabili pentru actiunile lor.
D. Din toate motivele de mai sus.
22. Interesul de a fi realesi ti incurajeaza pe politicieni sa sprijine politicile care
A. confera beneficii pe termen lung.

B. determina costuri pe termen scurt.
C. confera beneficii pe termen scurt, cu costuri intarziate.
D. ii avantajeaza pe toti oamenii.
23. Daca un consiliu local organizeaza o audiere in legatura cu o propunere de lege care le va
solicita proprietarilor de restaurante sa ofere mese separate pentru nefumatori, este foarte
probabil ca oamenii care vor participa la aceasta audiere sa fie
A. fumatori.
B. nefumatori.
C. proprietari de restaurante.
D. producatori de mese.
24. Sa presupunem ca sunt organizate audieri de cétre Congres pentru a decide daca garantiile
de imprumut federal trebuie sa fie repartizate Corporatiei Chrysler pentru a o salva de
la faliment. Este foarte probabil ca sindicatul angajatilor de la United Automobile sa fie
prezent la aceste audieri pentru ca
A. ti reprezinta pe toti oamenii care lucreaza.

ar fi afectat de orice actiune guvernamentala care ar consolida economia.
GAB
. $imembrii sai sunt interesati de aceasta problema.

. nu doreste ca statul sa intaéreasca corporatia fara a se negocia aspectele asupra careia se
va actiona.
25. Milioanele de platitori de taxe, care trebuie sA plateasci pentru sustinerea financiara a
gigantului AIG de catre guvernul federal, nu vor fi reprezentati la audierea acestei chestiuni,
deoarece
A. nu au nimic de castigat sau de pierdut, indiferent de decizia care va fi luata.

B. nicio camera de audieri nu este suficient de mare pentru a putea permite participarea
tuturor platitorilor de taxe care ar dori sa se prezinte sau sa depuna marturie.
C. niciun platitor de taxe nu are un interes suficient de mare pentru a justifica costul
participarii la audieri.
D. stiu ca ceea ce este bine pentru AIG este benefic si pentru Statele Unite.
26. Existenta ,,externalitatilor pozitive” in procesul politic democratic creste probabilitatea ca

politicile de stat
A. sa nu produca deficite bugetare.

B. sa fie conduse in mod deschis si transparent sau intr-o maniera pozitiva si obiectiva.
86

lOMoARcPSD|13033531
C. s& incline cdtre programele care ajuta foarte mult putini oameni, dar care ii costa pe
majoritatea lor doar foarte putin.
D. sa fie politicile preferate de majoritate.
27. Timp de foarte multi ani, Statele Unite au fost capabile sa mentina un sistem de inrolare
obligatorie a tinerilor in fortele armate pentru ca
. oamenii se temeau de amenintarea comunismului.

UN >
patriotismul s-a diminuat si nu erau voluntari disponibili.

. tinerii nu doreau sa isi riste viata.
. multi oameni afectati in mod nefavorabil au considerat cé este in avantajul lor sa
utilizeze o metoda personala de evitare, decAt sA atace in mod direct sistemul.
28. Membrii Ministerului Alimentatiei si al Medicamentelor vor tinde sa solicite o verificare

mai atent& a noilor medicamente decat ar fi necesar4 din punctul de vedere al oamenilor
care utilizeaz& acele medicamente, pentru ca oamenii ministerului
A. se identifica ei insisi cu industria medicamentelor.

B. au cunostintele tehnice pentru a decide ceea ce este bine pentru utilizatorii de
medicamente.
C. sunt invinovatiti dac&d se dovedeste cd noile medicamente au efecte adverse daunatoare,
dar nu sunt trasi la raspundere pentru vietile pierdute sau disconfortul creat daca noile
medicamente nu au fost accesibile mai devreme.
D. platesc pentru testarea acestora din propriul buget si drept urmare pot proceda cum doresc.
29. ,,Dilema detinutului” este un concept care ne ajuta sa intelegem de ce
A. crima nu renteaza.
B. regula majoritatii produce consecinte asupra interesului public.
C. pedeapsa nu descurajeaza intotdeauna comportamentul infractional.
D. uneori, comportamentul social nu produce rezultatele pe care intreaga societate gi le doreste.
30. ,Dilema” din interiorul dilemei detinutului este aceea ca, in anumite circumstante,
A. indivizii care isi urmaresc interesele personale ajung s4 promoveze interesul public.
B. este in interesul fiecdrei persoane sa aleaga o cale care nu produce rezultate pentru a
satisface interesul altei persoane.
C. oamenii actioneaz4 deliberat in moduri care contravin celor mai importante interese ale lor.
D. emotiile egoiste se dovedesc a fi mai puternice decat gandirea rationala.
31. in cartea sa, Democratia in America, Alexis de Tocqueville sustinea ca

A. legea trebuie facuta astfel incat si acopere orice posibilitate.
B. doar statele democratice pot regla toate detaliile economiei intr-o maniera
satisfacatoare.
C. politicile de stat nu pot inlocui niciodata in totalitate simful comun gi moralitatea publica.
D. cele mai bune politici de stat sunt acelea pe care le prefera majoritatea oamenilor.
DREPTURILE DE PROPRIETATE, EXTERNALITATILE POZITIVE, PARADIGMA
CALATORULUI CLANDESTIN, COSTURILE TRANZACTIEI SI COERCITIA
Bo Veene locuieste in cAminul Fratiel Mu Mu impreuna cu alti 29 de tineri, care au un

caracter ireprosabil. El ii spune unui prieten: ,Sund-ma diseara la camin intre 7 gi 10.
Probabil ca va trebui sa lasi telefonul s& sune mai mult timp. Dar nu renunta. Voi fi acolo.”
Atunci cand prietenul respectiv suna la ora 20:17, cei 30 de tineri, inclusiv Bo Veene, il
ignor si isi continua activitatile. Dupa ce telefonul a sunat de sase ori, toata lumea incepe
87

lOMoARcPSD|13033531
sa se intrebe ,,Cand va raspunde cineva la telefon?” Inc& se mai intreaba atunci cand
telefonul sun si a saisprezecea oara.
Cine este avantajat atunci cand se raspunde la telefon?
Pentru cine se creeaza un cost atunci cand se raspunde la apel?
Unul dintre tinerii care locuiegte la camin si al carui spatiu de studiu este foarte aproape de
telefon va fi mai stimulat decat ceilalti s4 raspunda la telefon atunci cand acesta suna?
Bo va fi lezat daca cineva care il cauta inchide plictisit dupa o vreme si aceasta daund
va depasi costul estimat de el pentru preluarea apelului. Acest lucru inseamna cA el va
raspunde atunci cand telefonul va suna pentru el?
Deoarece membrii Fratiei Mu Mu pierd apeluri importante de la persoanele care tnchid

telefonul inainte sa se raspunda, ei vor convoca o sedinta pentru a discuta problema. Toti
doresc ca problema sa fie rezolvata. Cine va dori sa participe la intalnire?
Membrii care vin la intalnire voteaza ca fiecare rezident sa contribuie cu 2 $ la plata unui
salariu de 60 $ pentru o persoanaé desemnata oficial sa raspunda la telefon. O parte dintre
membri (care nu au fost la intrunire) protesteaza, afirmand ca nu primesc aproape niciodata
telefoane gi de aceea ar trebui sa plateascA mai putin decAt cei care sunt sunati tot timpul.
Ar putea fi gandit un sistem de percepere a taxelor, bazat pe numarul de apeluri pe care le
primeste fiecare membru?
88

lOMoARcPSD|13033531
7. in ce fragment din povestea cu Bo Veene si Mu Mu gasiti externalitati pozitive, ,calatori

clandestini”, dificultati in excluderea celor care nu platesc, costuri de tranzactionare,
utilizarea coercitiei si importanta drepturilor de proprietate?
INTREBARI LA CARE SA REFLECTATI

Claritatea acestei relatari din ,.New York Times” compenseaza vechimea sa: Secretarul
american al transporturilor Neil Goldschmidt i-a spus pe 20 noiembrie 1979 unui grup
de reporteri c4 administratia Carter intentioneaz& s4 concentreze fondurile federale
discretionare cAtre comunitatile in care oficialii ,,au incredere in procedurile locale”. De
asemenea, el a declarat ca, recent, increderea in primarul orasului Chicago, Jane Byrne, ,,s-a
diminuat considerabil”. Conform agentilor federali, Chicago a primit in anul fiscal anterior
386 de milioane de dolari de la Ministerul Transporturilor, din care 135 de milioane erau
discretionare si din acest motiv ar fi putut fi tainuite. Ar trebui observat ca primarul Byrne
i-a surprins recent pe functionarii administratiei Carter anuntandu-si sprijinul pentru
candidatura lui Ted Kennedy, dupa ce facuse anterior declaratii interpretate ca fiind in
favoarea realegerii presedintelui Carter.
Cum ilustreaza aceast4 poveste existenta drepturilor de proprietate in stat sau rolul lor in
orientarea comportamentului functionarilor publici?
V-ati astepta ca problemele ,,cdlatorilor clandestini” create de externalitatile pozitive sa fie

mai mult sau mai putin importante in orasele mici, comparativ cu orasele mari?
{NTREBARI PENTRU PROFESOR
89

lOMoARcPSD|13033531
Capitolul 12
Masurarea performantei globale

a sistemelor economice
1. Produsul intern brut (PIB) este descris in mod corect
A. ca suma achizitiilor anuale a noilor bunuri finale facute de catre consumatori, investitori,
stat si straini.
B. ca venitul castigat in cursul anului de catre toti producatorii de bunuri noi.
Cc. ca suma valorii succesive adaugate de producatorii care contribuie la productia anuala
de bunuri noi.
D. in fiecare dintre modalitatile descrise mai sus.
2. Luati in considerare urmatoarea suita de schimburi. Un taietor de lemne vinde un stejar

proprietarului unei fabrici de cherestea cu 60 $. Acesta il prelucreaza si vinde scandurile
unui tamplar cu 80 $. Tamplarul confectioneaza o biblioteca si o vinde unui retailer cu 300
$. Retailerul va vinde voua biblioteca cu 500 $. Drept urmare, PIB-ul creste cu
A, 200 $
B. 300 $
Cc. 440 $
D. 500 $
E. 940 $
3. Daca PIB-ul nominal in acest an este de 7,7 miliarde de dolari, in timp ce PIB-ul real este de
7 miliarde de dolari, stim ca, incepand cu anul de referinta,
A. randamentul real a scazut cu 10%.

B. randamentul real a crescut cu 10%.
Cc. nivelul preturilor a scazut cu 10%.
D. nivelul preturilor a crescut cu 10%.
4, Inflatia si recesiunea pot aparea simultan intr-o economie?
A. Nu, pentru ca preturile nu pot creste in timpul unei recesiuni.

B. Nu, pentru ca recesiunea este cauzata de o cerere prea mica si inflatia de o cerere prea
mare.
Cc. Da, si acest lucru s-a intamplat de mai multe ori in economia Statelor Unite de la al
Doilea Razboi Mondial.
D. Da, dar in timp ce din punct de vedere logic este posibil, nu s-a intémplat niciodata
acest lucru intr-o economie industrializata.
5. Inflatia nu ar putea exista daca toate schimbarile ar avea loc prin intermediul
A. barterului.
B. fluxului monetar sau schimbului valutar.
90

lOMoARcPSD|13033531
C. cardurilor de credit.
D. banilor.
E. bonurilor fiscale.
Costurile reale pe care le impune inflatia asupra societ&tii sunt aproape in intregime
rezultatul
A. controlul preturilor de catre stat.

B. incapacitatii de a le previziona coeficientii $i sincronizarea.
C. faptului ci nimeni nu poate cAstiga in final de pe urma preturilor mai mari, pentru ca
toti sunt consumatori.
D. decalajului dintre cresterea costurilor cu salariile si cresterea consecutiva a preturilor.
E. decalajului dintre cresterea preturilor si cresterea consecutiva a salariilor.
Conform calculului venitului si produsului national, cheltuielile totale pentru bunurile

finale echivaleaza, prin definitie, cu produsul intern brut;
A. dar cererea total&, insemnand ceea ce oamenii doresc sa cheltuiasca, s-ar putea sa fie
mai mare sau mai mica decAt cheltuielile totale.
B. dar, de vreme ce cererea totala este uneori mai mare sau mai mica decat oferta totala,
definitia data de contabili este incorecta.
C. de aceea, prin definitie, cererea total de bunuri corespunde intotdeauna bunurilor
oferite.
D. totusi, aceasta nu va fi adevarata in perioadele de inflatie sau recesiune.
TEST CAPITOLUL 12
Economistii utilizeaza PIB pentru a determina
. performanta economica a unei tari in timp.

moO py
bunastarea cetatenilor unei tari.

. stabilitatea financiara a unei tari.
. cantitatea totala de bani disponibila la nivelul unei tari.
toate variantele de mai sus.
PIB-ul unei tari este suma achizitiilor anuale
A. de bunuri noi sau utilizate.

B. din orice bun sau serviciu, atat timp cat suma este cheltuita de cdtre consumatori, firme,
agentii guvernamentale si straini (vanzarile nete incasate in tara).
C. ale bunurilor finale si serviciilor de c4tre consumatori, investitori, stat si straini (nete).
D. corect descrise in oricare dintre modalitatile de mai sus.
PIB-ul unei tari poate fi de asemenea corect descris ca
A. suma tuturor platilor facute catre aceia care au produs.

B. suma salariilor, profiturilor, chiriei, dobanzii platite pentru utilizarea resurselor in
productie.
C. valoarea venitului national.
D. oricare sau toate optiunile de mai sus.
Cum este calculata contributia unui cultivator de grau la productia nationala in cadrul PIB-
ului dac4 Biroul de Analiza Economica masoara doar valoarea bunurilor finale, precum
painea?
A. Este socotit separat de catre Departamentul de recuperare a investitiei interne.

B. Este inclus in costul materialelor achizitionate de aceia care produc sau vand paine.
91

lOMoARcPSD|13033531
C. Nu este luat in calcul, rezultand o subestimare a PIB-ului.

D. Graul este tot un bun final, pentru ca este mai esential decat painea.
Achizitiile totale ale bunurilor finale sunt egale cu iesirile totale de noi bunuri finale din
venitul national si contul de marfuri
A. pentru ca nimeni nu va produce ceva ce nu va putea fi vandut pe piata.

B. pentru ca preturile vor creste sau vor scadea pentru a ,,goli” piata.
C. pentru ca se presupune ca bunurile nevandute vor fi achizitionate de firmele care le-au
produs si adaugate la inventarul bunurilor finite.
D. doar intr-o situatie de echilibru.
Daca un oras, ca raspuns la cresterea ratei criminalitatii, convinge un numar de politisti

pensionati sa se intoarca la lucru in politie, ce efect va avea cresterea ratei criminalitatii
asupra PIB?
A. Niciun efect.
B. PIB-ul va creste.
C. PIB-ul va scddea.
D. Nu putem anticipa, pentru ca activitatile delincventilor nu se iau in calcul la PIB.
Luati in considerare urmAatorul scenariu: Kellogg cumpara porumb si produce cutii de fulgi
de porumb. Proprietarul unui magazin cumpara acele cutii si le plaseaz& pe raft. O mama
cumpara apoi o cutie pentru familia sa. Care dintre urmatoarele ar putea fi clasificate ca
achizitii ale unui bun final?
A. Cutia de fulgi de porumb cumparata de mama.

B. Fulgii de porumb cumparati de proprietarul magazinului.
C. Porumbul achizitionat de Kellogg.
D. Toate variantele de mai sus.
E. Nicio varianté de mai sus.
Ce suma nu este inclusa tn PIB?
A. Platile efectuate cdtre un doctor pentru tratamentul unei afectiuni respiratorii cauzate
de poluarea aerului.
B. Pretul de achizitie al unei masini la mana a doua cumparate de la un prieten.
C. Salariile angajatilor din institutiile publice.
D. Salariile oamenilor care curaté deversarile de substante chimice.
E. Salariile oamenilor care vand masini uzate.
Sa presupunem ca Ford Motor a produs si vandut in ultima jumatate a anului 2009 un model
de autocamion al anului 2010, in valoare de 50 de milioane de dolari. Cum va fi afectat PIB-ul?
A. PIB-ul din 2009 va ramane neschimbat si PIB-ul din 2010 va creste cu 50 de milioane de
dolari.
B. PIB-ul din 2009 va creste cu 50 de milioane de dolari si PIB-ul din 2010 nu va fi afectat.
C. Atat PIB-ul din 2009, cat si cel din 2010 vor creste cu 25 de milioane de dolari.
D. intrebare-capcana: modelele de vehicule din 2010 nu pot fi produse si vandute in 2009.
10. Estimativ, cat de mare este diferenta dintre PIB-ul si PNB-ul Statelor Unite?
A. Mai putin de 0,1%.

B. Aproximativ 10%.
C. Aproximativ 20%.
D. Aproximativ 25%.
E. Aproximativ 55%.
92

lOMoARcPSD|13033531
il. Ce explica orice divergent4 dintre PIB-ul nominal si cel real?
A. Preturile constante.
B. Preturile variabile.
C. Productia constanta.
D. Productia variabila.
E. Niciuna dintre optiunile de mai sus.
12. Din 1929 pAna in 1933, pe parcursul celui mai grav colaps al PIB-ului din istoria Statelor
Unite, productia nationala anuala de bunuri a scazut cu
A. 8%.
B. 15%.
C. 25%.
D. mai mult de 30%.
13. Cea mai problematicd consecint& a recesiunii, din punctul de vedere al majoritatii
oamenilor, este
A. declinul care o insoteste in ceea ce priveste reputatia internationala a Statelor Unite.

B. inegalitatea accentuata cu care se confrunta.
C. nivelul ridicat al somajului care i se asociaza.
D. inflatia rapid care i se asociaza.
14. PIB-ul real reprezinta
A. diferenta dintre PIB-ul nominal si servicii.

B. suma dintre PIB-ul nominal si productia de bunuri intermediare.
C. PIB-ul nominal estimat la preturile de referinta anuale.
D. componenta materiala a PIB-ului ideal.
15. Daca ati sti ci PIB-ul nominal a crescut cu 10% intr-o anumita perioada, in timp ce PIB-ul
real a crescut cu 20%, ati sti ca
A. in aceasta perioada s-a produs inflatie.

B. nivelul preturilor a scazut cu aproape 10%.
C. gradul de bunastare s-a diminuat in aceasta perioada.
D. in medie, oamenii erau mai bogati la sfargitul decat la inceputul perioadei.
16. Deflatorul PIB reprezinta
A. PIB-ul nominal impartit la PIB-ul real.

B. PIB-ul nominal impartit la de n ori PIB-ul real.
C. PIB-ul real impartit la PIB-ul nominal.
D. o crestere economica nula.
17. Ca mAsurA a inflatiei, principalul avantaj al indicelui preturilor de consum in comparatie

cu deflatorul PIB este acela ca indicele preturilor de consum
A. evita dubla numarare a bunurilor.

B. este ajustat pentru a exclude cheltuielile inutile.
C. este calculat si publicat lunar.
D. se intelege mai usor.
18. in principiu, inflatia
A. este un declin al abilitatii oamenilor de a achizitiona bunuri si servicii de baza.

B. este o scddere a valorii sau a puterii de cumparare a banilor.
93

lOMoARcPSD|13033531
C. este o crestere a costului existentei.

D. nueste o problema intr-o societate comerciala pentru ca pierderea suferita de o persoana
reprezinta un castig pentru alta.
19. Completati spatiile libere: poate fi definita ca o sustinuta a

nivelului preturilor.
A. Inflatia; scddere.
B. Deflatia; scddere.
C. Deflatia; crestere.
D. Raspunsurile A si C sunt corecte.
20. Inflatia, deflatia si reducerea inflatiei creeaza cu adevdrat probleme?
A. Nu, pentru ca imbunatatesc situatia unor persoane in aceeasi masura in care o inrautatesc
pe aaltora.
B. Nu, pentru ca reprezinta pur si simplu o schimbare a modului de masurare.
C. Da, deoarece genereaza incertitudine suplimentara.
D. Da, pentru ca fac mai dificila achizitionarea de catre oameni a bunurilor de stricta
necesitate.
21. O institutie financiara face tot posibilul sa obtina o recuperare a investitiei reale de 6% la
imprumuturile acordate si estimeazd o rata anuala a inflatiei de 7%. De aceea, ar trebui si
perceapa de la cei care imprumuta o rata a dobanzii nominale de
A. 13%.
B. 7%.
C. 6%.
D. 11%.
E. 1%.
22, Avantajul Indicelui preturilor de consum (IPC), calculat de catre Biroul de Statistica a Fortei
de Munca, comparativ cu deflatorul PIB, calculat de catre Biroul de AnalizA Economica,
este acela ca IPC
. arata ce procent din inflatia actuala este cauzat de puterea pietei.

MOoOOd>
arata ce procent din inflatia actuala este cauzat de maririle preturilor de vanzare.
. araté ce procent din inflatia actuala este cauzat de cresterile salariilor si ale preturilor.
. este disponibil lunar si nu doar trimestrial.
furnizeaza un sistem de masurare mai rapid al modificarii nivelului preturilor.
23. Recesiunile din economia Statelor Unite apar in datele economice ca perioade de
A. scadere a preturilor.
B. crestere a ratelor dobanzii.
C. crestere mai lent4 sau scddere a PIB-ului nominal.
D. crestere mai lenta sau scddere a PIB-ului real.
24, Economistii nu s-au pus de acord asupra cauzelor recesiunii; totusi, existé o intelegere
generala referitor la unul dintre urmatorii factori ca parte importanta a unei explicatii
adecvate:
A. Venitul este atat de inegal distribuit, incat oamenii nu pot achizitiona adesea tot ceea ce
este produs.
B. De obicei, recesiunile nu vor avea loc in orice tara in absenta anumitor dereglari ale
economiei internationale.
94

lOMoARcPSD|13033531
C. Perturbarile relativ mici dintr-un sector economic pot avea efecte care sa produca
perturbari majore.
D. Cei care profita de pe urma recesiunilor nu reusesc in mod frecvent s4 urmeze pasii care
sunt necesari pentru oprirea sau anularea recesiunii.
25. Calculul PIB ignora in mod sistematic
. productia care nu este destinata pietei.

productia ilegala.
MOOS
. schimburile prin barter.

. externalitatile negative asociate cu productia, precum poluarea.
toate variantele de mai sus.
26. Atunci cand determinam plus valoarea, contul venitului national ignora sistematic
A. contul de profit.
B. profiturile economice.
C. contul de pierderi.
D. valoarea de piata asteptata a stocurilor nevandute.
27. Care dintre urm&toarele activitati economice este ignorata in calculul PIB?
A. Valoarea de piata a serviciilor medicale.

B. Valoarea de piata a serviciilor educationale.
C. Valoarea de piata a drogurilor ilegale.
D. Valoarea de piaté a medicamentelor cu prescriptie medicala.
E. Valoarea de piata a serviciilor asociate cu dealerii masinilor la mana a doua.
28. Procentul de somaj pentru care legislatorii nu ar trebui s& isi faca griji, pentru ca nu
constituie o problema sociala, reprezinta
A. 2% din forta de munca.

B. 4% din forta de munca.
C. procentul datorat alegerilor oamenilor dintre alternativele disponibile.
D. niciun procent care nu poate fi masurat precis.
29. Manualul contesta argumentul ca legislatorii nu ar trebui sA se ingrijoreze in legatura

cu somajul frictional, sau somajul care este rezultatul schimbarilor normale de pe piata
muncii, pentru ca
A. toate categoriile de somaj sunt indezirabile, atat timp cat scad productia si venitul
national.
B. somajul frictional este mai des intalnit in randul muncitorilor necalificati $i cu venituri
mici.
C. ,schimbarile normale de pe piata muncii” nu reprezinta o constanta in timp.
D. o astfel de politicé presupune cA frictiunea de pe piata muncii este dezirabila.
30. Datele oficiale despre angajari si somaj din economia Statelor Unite deriva
A. dintr-un sondaj lunar aplicat atent pe un anumit esantion de familii.

B. din cererile pentru ajutorul de somaj.
C. din rapoartele angajatorului asupra num4rului de persoane angajate sau concediate in
fiecare luna.
D. din rapoartele pe care lucratorii le-au trimis in perioada in care nu erau angajati, dar isi
cautau un loc de munca.
“95

lOMoARcPSD|13033531
31. Populatia care nu este membra a unei institutii nu fi include pe acei membri ai populatiei care
. au sub 16 ani.
urmeaza cursurile de zi ale unei forme de invatémant.
IOP
. au peste 65 de ani.
. au fie sub 16 ani, fie peste 65 de ani, sau urmeaza cursurile de zi ale unei forme de
invatamant.
32. O persoand care refuza o oferta de angajare pentru a continua s& caute un loc de munca mai
bun este considerata de catre Biroul de Statistica a Fortei de Munca drept
A. nefacand parte din forta de munca.

B. somer.
C. un lucrator descurajat.
D. eligibil pentru ajutorul de somaj.
33. Persoanele care nu sunt angajate in acest moment, dar declara ca isi doresc un loc de munca,
sunt socotite ca someri doar daca
A. au avut anterior un loc de munca.

B. isi cautaé activ un loc de munca.
C. doresc sa accepte o oferta rezonabila.
D. au intre 16 si 65 de ani.
E. satisfac toate conditiile de mai sus.
AGREGATE — CONCEPTE SI INDICATORI
Completati spatiile libere din tabelul de mai jos, utilizand cunostintele pe care le aveti in
legatura cu relatiile existente intre PIB-ul nominal, PIB-ul real si deflatorul PIB.
Anul PIB-ul nominal PIB-ul real Deflatorul PIB

I 500 miliarde $ 2.000 miliarde $
2 1.800 miliarde $ 75
3 3.000 miliarde $ 100
4 4.800 miliarde $ 150

in primele capitole din manual ati invatat cA pietele libere tind s4 functioneze bine. Ele au
tendinta de ,,a se goli”, ceea ce inseamnda ca surplusurile si lipsurile tind sa fie eliminate
in timp. De ce, atunci, economia in ansamblul ei s-ar putea lovi de probleme precum
recesiunea sau inflatia?
Daca stabilirea PIB-ului este imprecisa si supusa erorilor, de ce este utilizata ca masura a
evaluarii performantei economice a unei tari?
INTREBARI PENTRU PROFESOR
96

lOMoARcPSD|13033531
Capitolul 13
Avutia natiunilor:
globalizare si crestere economica
1. Cresterea economica ce produce cresteri stabile in cadrul PIB per capita
A. a inceput atunci cand unele tari au obtinut suficienta putere militara pentru a domina
alte tari.
B. nu s-a produs in lume pana in urma cu doua sau trei secole.
C. nu s-a produs incé in afara tarilor cu sisteme democratice de conducere.
D. se produce in mod natural atunci cand nu este restrictionata de politicile de stat.
2. ,,Domnia legii’, probabil cea mai importanta institutie pentru o crestere economica stabila,
nu exista intr-o tara
A. in care statul nu reuseste sa obtind licente pentru proiectele economice care vor avantaja
sau dezavantaja anumite categorii de persoane.
B. in care regulile jocului nu le permit oamenilor sa lanseze cu incredere proiecte de al
caror succes se vor bucura.
C. in care nu au loc alegeri democratice.
D. in care nu sunt indeplinite toate conditiile de mai sus.
3. T&rile pot aduna capitalul necesar pentru cresterea economica prin
A. convingerea strainilor sa investeasca in tara lor.

B. convingerea cetatenilor lor s4 economiseasca parti importante din venitul lor.
C. furnizarea unei educatii riguroase intregii populatii.
D. orice mijloc enumerat mai sus.
4. De ce ajutorul extern care este oferit de un stat sau de agentiile internationale ale altui stat
nu este adesea cea mai bund metod& de a mari capitalul tarilor sArace? Pentru ca
A. de obicei, strainii nu cunosc situatia locala.

B. nimeni nu are de castigat de pe urma asistentei care este data si nu primita.
C. ajutorul ii avantajeaz& doar pe donatori si de aceea va fi oferit doar in anumite conditii.
D. ajutorul este distribuit adesea dupa criterii mai degraba politice decat economice.
5. PIB-ul per capita din diferite tari oferi cdteva indicatii asupra nivelului mediu al avutiei in
aceste tari, dar PIB-ul per capita poate conduce la concluzii foarte gresite
A. prin faptul c4 nu ia in considerare productia care nu trece prin piata.

B. prin faptul cA nu tine cont in mod adecvat de aspectele negative care apar aproape
inevitabil impreuna cu cele pozitive in cadrul PIB-ului.
C. prin utilizarea, in scopul compar§rii, a ratelor de schimb valutar care nu reprezinta in
mod clar puterea relativa de cumparare a acestor [ari.
D. din toate motivele enumerate mai sus.
97

lOMoARcPSD|13033531
,Cresterea economica” va avea loc intr-un ritm rapid intr-o tara care
A. permite strainilor sa obtind dreptul de proprietate asupra celei mai mari parti a
echipamentelor de productie.
B. nu adopta un plan comprehensibil.
C. nu reuseste s& stabileasci domnia legii.
D. dispune de foarte putine resurse naturale.
TEST CAPITOLUL 13 ©
Conform acestui manual, intrebarea-cheie pentru cei care doresc sa inteleaga multiplele
diferente de avutie dintre tarile lumii de astazi este:
A. Poate fi controlata cresterea populatiei?

B. Cum pot fi impiedicate tarile bogate sa acapareze toataé avutia tarilor sarace?
C. Ce a determinat cresterea economica rapida din ultimele doua-trei secole in unele tari
si nu in altele?
D. De ce nu se folosesc de un economist pentru a le orienta sistemul economic?
Cei care atribuie astazi diferentele de avutie dintre tarile foarte bogate si cele foarte sarace
,exploatarii coloniale” trebuie sa explice de ce
A. 0 parte din cele mai bogate tari nu au avut niciodata colonii si o parte din tarile sdrace
nu au fost niciodata colonizate.
B. de obicei, puterile colonizatoare au guvernat in interesul populatiilor colonizate.
C. puterile coloniale au fost fortate dupa al Doilea Razboi Mondial sa returneze proprietatile
furate.
D. puterile europene au renuntat la ambitiile de colonizare inainte de era cresterii
economice.
Autorii subliniaza ca cifrele cresterii economice, tn termenii PIB-ului sau ai altor indici
agregati, ar putea conduce intr-o oarecare masura la concluzii gresite deoarece
A. compozitia structurala a doua tari cu ranguri cantitative similare ar putea fi mult

diferita.
B. indicii agregati nu pot fi luati in considerare pentru o activitate care nu are legatura cu
piata.
C. indicii agregati nu includ productia de pe piata neagra.
D. toate variantele de mai sus.
Rata medie anuala a cresterii economice a PIB-ului in lume per total in timpul primului
sfert de secol care a urmat celui de-al Doilea Razboi Mondial a fost foarte aproape de
A. 1%.
B. 3%.
C. 5%.
D. 7%.
Cresterea economica sustinuta a aparut in istorie atunci cand unele tari ale lumii au reusit
sa creeze conditii acolo unde
. indivizii igi puteau indeplini cele mai mari dorinte.

UO S
monarhii au fost inlocuiti de guvernele democratice.

. Tesursele naturale au putut fi exploatate eficient.
. Oamenii s-au putut specializa in mod extensiv si au putut efectua schimburi intr-un
mod relativ liber.
98

lOMoARcPSD|13033531
Preconditia esentiala a cresterii economice, in conformitate cu acest manual, este
A. o populatie ambitioasa.
B. egalitatea politica si economica.
C. domnia legii.
D. asa-numita etica protestanta.
Care dintre urmAtorii factori nu este mentionat in acest manual ca fiind determinant pentru
cresterea economica?
A. Oamenii.
B. Resursele.
C. Institutiile.
D. Toti factorii de mai sus sunt mentionati ca surse ale cresterii economice!
Acumularea capitalului a avut importante contributii la cresterea economica prin
A. facilitarea specializarii extensive.

B. multiplicarea puterii muncii.
C. raspandirea inovatiilor tehnice concretizate in bunurile de capital.
D. indeplinirea tuturor actiunilor de mai sus.
Asa-numitul ,,avantaj al ramAnerii in urma’” se refera la faptul ca tarile sérace din lumea de astazi
A. sunt eligibile pentru asistenta din partea Natiunilor Unite.

B. pot aplica lectii invatate din cele mai recente eforturi ale altor tari.
C. nu au dezvoltat inca formele de coruptie obisnuite in tarile bogate.
D. au populatii care sunt obisnuite cu saracia si, deci, cu putine nevoi.
10. In discutarea rolului investitiilor strdine in tarile sdrace, manualul nu face urmatoarea
presupozitie
A. Investitorii strdini obtin in mod frecvent privilegii speciale, impartindu-si profiturile cu

elitele de la guvernare.
B. Investitia straind este mai mica decat ar fi daca investitorii straini nu s-ar teme de
instabilitatea politica.
C. Profiturile rezultate din investitiile striine epuizeaza avutia tarilor sarace, in avantajul
investitorilor din tarile bogate.
D. Rata de recuperare a investitiei straine in tarile ramase in urma poate fi foarte mare
datorita potentialului de crestere economica rapida din aceste tari.
11. Textul sugereaza c& sprijinul strain acordat sub forma asistentei de la stat la stat tinde sa creeze
A. rate mai rapide de crestere economica in statele care primesc ajutor.

B. inegalitate ridicata a veniturilor in statele care primesc ajutor.
C. interferenta, prin intermediul guvernelor donatoare, in afacerile politice ale statelor
care primesc ajutor.
D. rate mai lente de crestere economica in statele care primesc ajutor.
12. Este posibil ca acele cadouri sub forma de capital s& reduci intr-adevar rata cresterii
economice in tarile care le-au primit
A. in cazul in care capitalul donat transforma resursele interne in proiecte neprofitabile.

B. in cazul in care capitalul donat sustine guvernele ale cdror politici intarzie cresterea
economica.
C. din ambele motive de mai sus.
D. doar daca sponsorii insist4 asupra determin4rii modului de folosire a capitalului.
99

lOMoARcPSD|13033531
13. Investitia straina privata va promova adesea mai eficient cresterea economica in tarile
sarace decat ajutorul venit din partea altor state sau agentii internationale
A. pentru ca investitorii privati sunt mai interesati de bundstarea reala a oamenilor in tarile
in care investesc.
B. pentru ca investitorilor privati nu li se permite obtina profituri mari din tarile in care
investesc.
C. pentru ca investitorii privati observa de obicei destul de bine faptul ca fondurile pe care
le ofera sunt utilizate in proiecte care determina cu adevarat cresterea economica.
D. datorita tuturor motivelor enumerate mai sus.
14. Manualul sugereaza ca daca guvernele din tarile sarace doresc cu adevarat o crestere
economica rapida, ele fac o mare greseala daca
A. nu permit bancilor sa fie privatizate.

B. neglijeaza educatia fetelor.
C. nu disemineaza informatii privind contraceptia.
D. aloca resurse pentru dezvoltarea agriculturii.
15. Economistii, care accentueaza faptul cd dezvoltarea ,,capitalului uman” este cheia cresterii
economice in tarile sarace, tind sa creada ca
A. marirea ratei economiilor personale este cel mai important factor.

B. in tarile sarace, ideile si nu obiectele sunt rare (disponibile in cantitati limitate).
C. cresterea numéarului populatiei mai degraba stimuleaza decat intarzie cresterea
economica.
D. unele culturi se bucura de crestere economica, in timp ce altele nu.
16. In timp ce corelatia nu implica cauzalitatea, autorii argumenteaza ca Indexul Libertatii

Economice sugereaza ca existé putine exemple de tari care
A. se bucura de venituri importante per capita corespunzatoare unor niveluri scazute de

libertate economica si politica.
B. se bucura de o importanta libertate economica si politica, dar nu reusesc s4 obtina un
venit per capita ridicat.
C. pot restrictiona libertatea economica si politicé, dar se bucura in continuare de niveluri
ridicate ale venitului per capita.
17. inregistrarea unei cresteri economice impresionante in Coreea de Sud, intre 1960 si 1990,
s-a datorat in parte
A. unei rate relativ ridicate a economiilor facute de poporul coreean.

B. politicilor izolationiste care au impiedicat comertul extern sé submineze procesele
cresterii economice.
C. neinterventiei statului in operatiunile economice.
D. absentei coruptiei politice si economice.
18. Inregistrarea unei cresteri economice nesemnificative in India, intre 1960 si 1990, s-a datorat
in parte
A. esecului statului de a gestiona activ economia.

B. lipsei stimularii cresterii din cauza razboiului.
C. controlului preturilor, care a condus la alocarea gresita a resurselor.
100

lOMoARcPSD|13033531
19. Manualul considera cresterea inregistrata in tarile din America Latina dupa al Doilea Razboi
Mondial ca fiind ,,eterogena”, dar sugereaza ca o ,,generalizare sigura” urmatorul lucru:
. cultura din America Latina a fost in mod decisiv ostila cresterii economice.
GA p>
reducerea cresterii populatiei este esentialé pentru accelerarea cresterii economice.
. preocuparile Statelor Unite in legatura cu America Latina au fost de un imens ajutor.
. guvernele instabile, incapabile sa stabileasca reguli legale, au intarziat in mod serios
cregterea economica.
20. Cresterea economica nesemnificativa inregistrata in Africa subsahariana, excluzand tarile

din Africa de Sud, pare sa fie rezultatul
A. lipsei unor guverne stabile, oneste si competente.

B. lipsei de unitate si al razboaielor civile.
C. climatului nefavorabil si reliefului.
D. tuturor factorilor enumerati mai sus.
21. Un sistem economic este
. independent fata de sistemul social sau politic al societatii.

UAW S
un sistem social care produce si distribuie bunuri prin intermediul exploatarii.

. un sistem social care produce si distribuie doar bunuri materiale.
_ un set de instructiuni — reguli, practici etc. — prin care oamenii incearcd sa coordoneze
planurile de productie si consum.
22, Superioritatea enorma a unor sisteme economice asupra altora depinde exclusiv de
A. diferitele inzestrari cu resurse naturale.

B. raportului dintre populatie si terenul disponibil.
C. hotararea istoricd a tarilor bogate de a fi independente economic.
D. niciuna dintre variantele de mai sus.
23. Societatile comerciale si ,regulile jocului” care le permit sa functioneze bine
A. pot fi create doar printr-un anumit plan privat sau de stat.

B. nu pot evolua decAt in societatile care se pun mai intai de acord asupra obiectivelor pe
termen hung.
C. au reprezentat in general consecintele neintentionate ale urmaririi de catre oameni a
planurilor lor.
D. de obicei, dar nu intotdeauna, au fost create prin intermediul planurilor statului.
24, ,Domnia legii”, care conform textului este o preconditie vitala pentru evolutia de succes a
unei societati de tip comercial, exista atunci cand
A. judecatorii au ultimul cuvant intr-o disputa.

B. regulile jocului sunt clare si determinate impartial.
C. exist& o lege care s& acopere orice situatie imaginabila.
D. nu exista infractiuni in societate.
25. Trasatura domniei legii subliniata de text este
. o constitutie care asigura guvernarea democratica.

regula majoritatii.
OOS
. taxarea progresiva.
. drepturi de proprietate sigure i stabilite rational, precum gi o libertate substantiala de
a schimba aceste drepturi.
101

lOMoARcPSD|13033531
26. Daca dezvoltarea economica determina, intr-o societate, cresterea procentului populatiei
care intra pe piata fortei de munca, probabil ca PIB-ul masurat va creste
A. in acelagi ritm cu rata de participare a fortei de munca.

B. mai rapid decat creste in societate productia reald de bunuri utile.
C. mai lent decat creste in societate productia real de bunuri utile.
D. direct proportional cu cresterea bunastarii reale.
27. Elementul subliniat in intrebarea anterioara presupune cA ratele cuantificate ale cresterii
PIB-ului in randul tarilor sarace, dar aflate in curs de dezvoltare
A. vor fi invers proportionale cu rata de imbunaitatire a ,,starii de bundstare”.

B. vor supraestima rata de imbunatatire a ,,starii de bundstare”.
C. nu vor furniza indicatii utile asupra ratei de imbunAtatire a ,,starii de bunastare”.
D. vor subestima rata de imbundatatire a ,,starii de bundstare”.
28. Modul in care economistii si statisticienii calculeaz4 PIB-ul sugereaza faptul cd datele
pentru tarile sarace
A. sunt invers relationate cu gradul de saracie.

B. exagereaza nivelul de s&racie.
C. nu reusesc sa indice intru totul nivelul de saracie.
D. nu furnizeaza informatii utile in legdtura cu saracia.
29, Atunci cand comparatiile internationale ale PIB-ului per capita sunt calculate in dolari
americani, ele furnizeaza o imagine eronata pentru ca
A. ratele predominante de schimb dintre dolar si monedele altor tari nu reusesc sa reflecte
puterea de cumparare relativa.
B. oamenii din diverse tari nu sunt familiarizati cu dolarii americani.
C. Statele Unite detin un monopol virtual al productiei de dolari americani.
D. dolarii americani pot fi cheltuiti doar in Statele Unite.
SURSE ISTORICE ALE AVUTIEI
Cele mai sarace trei tari din lume, ierarhizate utilizand acelasi criteriu, au fost Etiopia,
Congo (cunoscut pana recent ca Zair) si Tanzania. Panda la ce nivel este sdracia acestor tari
o consecinta a relatiilor inegale cu cele mai bogate tari ale Europei sau Americii de Nord?

in conformitate cu datele furnizate de Banca Mondiala, in Statele Unite, PIB-ul per capita
este de 100 de ori mai mare decat PIB-ul per capita din tari precum Bangladesh, Birmania,
Nepal si Zair. Considerati cA persoanele din clasa de mijloc din aceste tari o duc intr-adevar
mai rau decat americanul cu venituri medii? Ar putea supravietui cineva tn Statele Unite
cu un venit atat de mic? Dar in tarile mentionate? De ce aceste comparatii numerice conduc
la comparatii fundamental gresite?
in tarile foarte sarace, venitul ridicat pe care cresterea economica I-ar putea furniza ar putea
insemna diferenta dintre viata si moarte. Dar ce inseamna cresterea economicd pentru
oamenii atat de bogati ca americanii din clasa de mijloc? Care este utilitatea a doua sau trei
procente in plus pentru toata lumea, inregistrate in fiecare an?
{INTREBARI PENTRU PROFESOR
102

lOMoARcPSD|13033531
de vanziri care considera c4 jumatate de comision este mai bun decat niciun comision sunt
mijlocul prin care concurenta (care are la baza nivelul preturilor de pe piata) reapare dupa
ce a fost suprimata prin intelegere.
RASPUNSURI LA INTREBARILE DIN SECTIUNEA D

V-ati astepta ca firmele care sunt mai eficiente decat competitorii lor sa se extinda mai
rapid? V-ati astepta ca acestea sé obtina rate mai mari de recuperare a investitiilor? Este
imposibil sé decidem doar pe baza acestor date dac& dimensiunea confera avantaje sau
daca avantajele produc extinderea.
fn toate cele trei industrii, multi producatori si vanzatori se iau la intrecere unii cu
altii pentru a furniza bunuri pe care sa le achizitioneze cumparatorii. Industriile sunt
structurate intr-o maniera care implic& o concurenta riguroasa. Totusi, in fiecare industrie
exist’ aranjamente privind stabilirea preturilor pe care consumatorii le vor plati in final:
subventionari ale preturilor pentru marfurile agricole, tarife pentru importurile de textile
si imbracdminte, practici de munca restrictive in industria constructiilor. Remarcati faptul
cA statul, prin asistenta oferita, face ca toate aceste restrictii sa fie eficace.
Capitolul 10
A. RASPUNSURI SI EXPLICATII LA INTREBARILE CU VARIANTE MULTIPLE DE

RASPUNS PE MARGINEA PRINCIPALELOR IDEI DIN CAPITOLUL 10
1. A. Caracteristica esentiala a unei externalitati este aceea c4 ea nu influenteaza deciziile

persoanei care o produce. Nu conteaza daca produc&torii cunosc sau nu beneficiile/
costurile deversarii: le pot cunoaste, dar este posibil sa nu le pese de ele. Simplul fapt ca
aceste costuri sau beneficii se rasfrang asupra altor oameni decat actorul respectiv nu
distinge in vreun fel o externalitate. Actorii ti platesc adesea pe oameni pentru a accepta
costurile pe care le genereaza (pentru a curata dupa ei, de exemplu, sau pur si simplu
pentru a lucra pentru ei); si oricine ,,intra in afaceri” intentioneaza sa genereze beneficii
pentru altii — pentru a putea ,,vinde” acele beneficii. Astfel de costuri si beneficii nu
reprezinta externalitati.
D. Generozitatea si consideratia arataté celor din jur, precum si respectul fata de lege vor
tinde s4 reduc& externalitatile. Dar este important si vedem c& ele nu sunt exclusiv
si poate nici in principal consecinta comportamentului non-etic. Ele sunt consecinta
costurilor tranzactiei care fac imposibil (sau cel putin prea costisitor) de aranjat lumea
astfel incdt actorii sA tind cont de toate costurile si beneficiile pe care le genereaza
deciziile lor.
C. Tindem s& ne gandim la proprietate ca la ceva care creeaza beneficii si uitam ca aceasta
presupune si o responsabilitate. Cei care se afla in posesia unei resurse sunt stimulati
s& genereze beneficii cu ajutorul acesteia si s4 mentina scazute costurile asociate cu
utilizarea ei.
A. Zgomotul nu trebuie sd se situeze peste un nivel tolerabil legal sau fiziologic pentru a fi
neplacut. Purtarea unor dispozitive de protectie poate reduce disconfortul, dar numai
prin crearea unei neplaceri de alt tip. Zgomotul nu este o externalitate pentru cei care se
147

lOMoARcPSD|13033531
ocupa de bagaje, pentru ca angajatorii lor (care genereaza zgomotul) si ceilalti lucratori
il iau in considerare si ii platesc pentru a-l accepta.
A. Eliminarea completa a externalitatilor negative ar solicita la minimum o completa

reconciliere a diferitelor optiuni pe care oamenii le au in legatura cu ceea ce sunt
indreptatiti sé facd. Acest lucru este destul de dificil chiar si in cazul lui Robinson Crusoe
si Vineri pe o insula; este de neconceput intr-o societate urbana. Desigur, acest lucru
nu garanteaza ca persoanele cu drept de vot s-ar astepta ca statul sa le indeplineasca
munca.
D. Negocierea sau schimbul voluntar nu pot continua eficace decat daca ambele parti
cunosce ceea ce au de oferit si se pot baza pe faptul ca si cealalté parte detine o informatie
similaré. Daca drepturile de proprietate nu sunt clar definite, partile nu vor avea acea
informatie. Oamenii vor gasi cé este mult mai dificil s4 facaé compromisuri pentru a
reduce costurile pe care si le impun reciproc.
B. Legislatia si hotararile judecatoresti sunt amandoua capabile sa defineasca drepturile in

mod clar. Ambele proceduri presupun costuri singulare. $i niciuna nu este mai potrivita
decat cealalta pentru a-i satisface pe toti. Dar hotararile judecatoresti au avantajul ca
rezultatele lor tind sa fie mai predictibile. Schimbarile neasteptate ale drepturilor de
proprietate creeaza profituri si pierderi neasteptate prin cresterea incertitudinii cu care
se confrunta decidentii.
C. Atunci cand apare o noua situatie, pentru care nu exista niciun precedent adecvat, este
posibil ca regulile stabilite de mult timp sa nu furnizeze orientari potrivite. Atunci cand
circumstantele s-au schimbat in mod radical, regulile nou concepute sau drepturile
de proprietate nou definite ar putea fi mai eficiente decat adjudecarea conservarii
continuitatii asteptarilor, mentinand incertitudinea minima, promovand eficienta
si furnizand solutii percepute ca fiind corecte. Dar negocierea va continua sa fie o
importantaé procedura pentru reducerea externalitatilor negative.
A. Aceastaare legatura cu ultima fraza din raspunsul precedent. O cantitate mare de informatii
care nu va fi disponibila pentru legislatori poate fi utilizata pentru a reduce externalitatile
negative dupa ce legislatia a stabilit noile drepturi de proprietate. Restrictiile detaliate i-ar
putea impiedica pe oameni sa incheie aranjamente reciproc avantajoase prin care sa isi
indeplineasca obiectivele dezirabile cu un cost mai mic. Orice legislatie care repartizeaza
drepturile de proprietate va redistribui avutia. Optiunea B este gresita deoarece eficienta,
ca si corectitudinea, depind, in parte, de preferintele subiective.
RASPUNSURI LA TESTUL DIN CADRUL CAPITOLULUI 10
1 oA 6. C 11.C 16. A 21.C

2. D 7. C 12. B 17. B 22.D
3. D 8. C 13. C 18. D 23.C
4. C 9. B 14.C 19. D 24. A
5. C 10. B 15. C 20. B
RASPUNSURI LA INTREBARILE DIN SECTIUNEA C
1,01 $
2,01 $
148

lOMoARcPSD|13033531
3,01 $
Procentul taxei care este cel mai apropiat corespunde valorii de 9,50 $. La aceasta rata,
Fabrica A va elimina aproximativ 12.500 de unitati pe luna; Fabrica B — aproximativ 5.000
de unitati si Fabrica C - 2.500 de unitati. Eliminarea tuturor unitatilor suplimentare ii
va costa pe care cei care emit substante toxice mai mult decat taxa pe care trebuie sa 0
plateasca, astfel incat ei vor alege s4 plateasca taxa respectiva. Graficul de mai jos incearca
sa ilustreze aceste rezultate.
O tax de 12 $ per unitate va fi foarte aproape de atingerea tintei. Fabrica A va dori sa

elimine 15.000 de unitati toxice; Fabrica B isi va reduce emisiile cu aproximativ 22.500, iar
Fabrica C va elimina 2.500 de unitati toxice.
Costul total al reducerii emisiilor in orice mod va fi egal cu suma costurilor marginale
ale procesului sau ale zonelor situate cel mai aproape sub curbele costurilor marginale.
Odata ce Fabrica C si-a redus emisiile cu 30.000, continuarea reducerii lor ii va costa mai
Costul per unitate al eliminarii emisiilor

Fabrica A Fabrica B| Fabrica C
$25
20
15
Costul
pentru Fabrica C
pentru eliminarea
ultimelor
2.500 de unitati
10
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45
Reducerea lunara in mii
149

lOMoARcPSD|13033531
mult de 20 $ per unitate. Sistemul de impozitare este mai putin costisitor pentru cA nu
solicité ca unii sa desfasoare actiuni la costuri ridicate, in timp ce altii le-ar putea derula cu
costuri mai mici. Taxele platite compenseaza atunci dezavantajele suportate de comunitate
in urma emisiilor toxice emise de Fabrica C.
RASPUNSURI LA {NTREBARILE DIN SECTIUNEA D

Tratand poluarea ca pe un cost pentru oameni, parem sa ignoram o mare parte dintre
pagubele produse mediului. Daca excluderea este arbitrara, este o alt’ problema.
Aceasta abordare subliniaz4 natura problemei pentru politicile publice si atrage
atentia asupra conditiilor necesare pentru formularea unei solutii. Oamenii se plang
in legaturad cu foarte multe activitaéti care nu provoacd pagube pentru mediu (de
exemplu, un vecin care tine cauciucuri uzate in curtea din fata casei) si nu se plang
in legatura cu alte activitati care dauneaza mediului (de exemplu, organizarea unor
excursii sau drumetii in anumite zone tinde sa afecteze un mediu fragil). O problema
privind politicile apare doar atunci cand oamenii se plang, protesteaz& si spun ,,Nu
ai niciun drept sa faci acest lucru”.
Textul incearca sA se concentreze asupra acestei probleme si a solutiei pentru ea.

Desigur, ar putea fi argumentat ca si plantele si animalele au anumite drepturi sau,
mai plauzibil, cA oamenii au anumite obligatii faté de acestea. In practica, plantele si
animalele nu dispun de fapt de nicio modalitate de a-si exprima drepturile pe care le-ar
putea avea, cu exceptia situatiei in care oamenii pledeaza pentru cauza lor. Atunci cand
clubul Sierra incearca s4 impiedice taierea padurilor pentru a proteja o bufnita-patata,
drepturile de proprietate din acest conflict si care vor fi exprimate in fata curtii de
judecata vor apartine celor care ar putea beneficia de pe urma taierii p&durilor sau
de pe urma prezervarii habitatului bufnitei-patate. Daca o persoana sau un grup de
persoane decide ca raul pe care deversarile industriale il produc plantelor si animalelor
ti lezeaza, chiar daca acesta se petrece doar in incinta firmei respective, ei pot incerca
sa opreasca acest lucru. Pot intreprinde aceasta actiune doar daca isi afirma un anumit
drept. Daca nu pot demonstra ca au un drept legitim, orice incercare de a interveni in
justitie nu va avea succes.
Ideea principala a textului este ca drepturile trebuie definite atunci cand situatia este noua
si drepturile trebuie descoperite. Dar legislatia nu va reusi tntotdeauna sa defineasca foarte
clar drepturile; si este posibil ca definirea cat mai vaga a drepturilor de proprietate sa fie
in interesul legislatorilor alesi. Solicitarea declaratiilor de impact asupra mediului este un
foarte bun exemplu.
Reticent in legdtura cu luarea unei pozitii clare privind problemele complexe si

controversate pentru ca acestea ar putea crea rivalitati, Congresul a optat in 1970 pentru
solicitarea declaratiilor de impact asupra mediului (EIS). Cine ar putea identifica greseala
in legatura cu acest lucru? Nu este dezirabil ca majoritatea deciziilor de dezvoltare sa nu fie
luate pana cand impactul asupra mediului nu a fost evaluat? Totusi, in practicd, cerinta EIS
ofera aproape oricui un drept de proprietate vag in orice decizie major si de aceea creeaza
incertitudini gi costuri enorme. Deciziile ar putea fi intrerupte de oricine care nu este de
acord cu ele, pe baza argumentului c4 declaratia privind impactul asupra mediului nu a
fost completata. Desigur, nicio descriere a impactului de mediu al unei decizii nu poate fi
vreodata completa.
150

lOMoARcPSD|13033531
Capitolul 11
A. RASPUNSURI SI EXPLICATI LA iNTREBARILE CU VARIANTE MULTIPLE DE

1. D. Poate fi si deseori este in interesul personal al unui oficial de stat sa serveasca interesul
public cu dedicare si cu un important sacrificiu personal. Teoria economica nu pretinde
c& nimAnui nu ii pasa de interesul public, ci doar ca functionarii alesi gi numiti il vor
urmdri mai atent atunci cand este in interesul lor personal sa faca acest lucru. Toti acorda
atentie impactului estimat al actiunilor lor pentru propriile pozitii. Faptul pentru care
sunt nevoiti adesea s4 concureze cu altii pentru joburile lor sau pentru alocarile de buget
ji va determina, in anumite circumstante, sa serveasca mai eficient interesul public. Dar
in alte circumstante, ti va determina sa sacrifice interesul public pentru a-gi mari sansele
de a fi realesi sau si asigure o legadtura mai apropiata.
. Optiunea B este gresita, pentru cd alc&tuirea regulilor statului este ea insagi bazata
pe regulile deja existente — nu doar pe regulile constitutionale, acolo unde exista o
constitutie, dar de asemenea este bazata pe regulile referitoare la drepturi si justitie,
care sunt presupuse de orice proces de alcatuire a legilor. Optiunea C este gresita din
acelasi motiv; guvernele sunt uneori inlaturate, in mod pagnic sau violent, de catre ceea
ce se dovedeste a fi o autoritate suprema. Ceea ce distinge institutia statului de alte
institutii este dreptul de coercitie.
. Forta sau coercitia sunt uneori eficace in reducerea costurilor de tranzactionare, care
reprezintA costurile aranjarii unor schimburi reciproc avantajoase. Daca ne bazam
in intregime pe cooperarea voluntar4, uneori va fi foarte costisitor sa li excludem pe
,calatorii clandestini” (oamenii care doresc s& consume un bun fara s4 contribuie la
producerea lui), astfel incat bunul nu va fi produs in absenta coercitiei.
. Actiunile de coercitie ale statului apar in ultima instanta in urma actiunilor voluntare
derulate de oameni: cetateni, functionari alesi, angajatii statului. Problemele create de
_calatorii clandestini” afecteaza formarea si administrarea politicilor de stat. Acest lucru
nu transforma in mod inevitabil actiunile statului tn unele ineficiente, dar altereaza
aceste actiuni gi le face sa reflecte mai putin opinia majoritatii.
. Multi oameni care cred cu adevarat c4 alegerea unui presedinte este mult mai importanta
pentru ei decat alegerea unei masini noi stiu de asemenea ca efortul pe care il depun
cercetand calific4rile candidatilor prezidentiali nu va avea aproape cu siguranta niciun
efect asupra rezultatului alegerilor.
C. Cantitatea de timp, bani sau alte resurse pe care oamenii vor fi dispusi sa le investeasca
in eforturile menite sa afecteze rezultatul unei anumite probleme depinde foarte mult de
dimensiunea beneficiului pe care il anticipeaza ca o consecinta actiunii lor (costisitoare).
Producatorii asteapta foarte multe beneficii din foarte putine surse; consumatorii asteapta
beneficii foarte mici din mai multe surse. De aceea, pentru orice chestiune singulara,
produc&torii afectati sunt inclinati sé isi facA punctele de vedere cunoscute si sa le
accentueze insistent.
151

lOMoARcPSD|13033531
B. RASPUNSURILA TESTUL DIN CADRUL CAPITOLULUI 11

1. D 8 A 15. B 22. C 29.C
2. D 9 A 16. A 23. C 30. D
3. B 10. C 17. B 24. C 31. B
4. B 11.C 18.C 25. C 32.C
5. B I2A 19.D 26. C
6. E 13. C 20. C 27.D
7. C 14. D 21.D 28. D
C. RASPUNSURI LA INTREBARILE DIN SECTIUNEA C
1. Toataé lumea beneficiaza de pe urma faptului ca telefonul se opreste din sunat. Bo (sau orice
alta persoand careia ti este destinat apelul) primeste un beneficiu suplimentar substantial,
sub forma informatiei valorificate de la prietenul sau.
2. Pentru persoana care igi intrerupe munca pentru a raspunde la telefon, acest lucru implica
un cost. Chiar daca intreruperea este mai putin costisitoare pentru fiecare membru in
comparatie cu sunatul continuu, fiecare dintre ei spera ca altcineva va accepta costul si va
ridica receptorul.
3. Da, probabil ca va fi manat de un stimulent mai puternic, dar de asemenea, va fi si mai

motivat sa scoata telefonul din priza atunci cand nu se uita nimeni.
4. Cat de sigur este Bo ca acel apel este pentru el? O probabilitate de 1 la 30 a unui beneficiu
mai mare devine un beneficiu mult mai mic.
5. Cei care adord s4 mearga la intruniri pentru a se auzi vorbind si a caror participare
constanta ii determina pe ceilalti membrii sa gaseascA scuze pentru absenta vor dori sa
participe. (,,Pana la urméa, care ar fi diferenta daca nu voi fi acalo?”)
6. Persoana care raspunde la telefon va tine evidenta apelurilor primite si va prezenta fiecdrui
membru o factura la sfarsitul lunii. Totusi, observati cum costurile de tranzactionare se extind:
evidenta apelurilor, facturare, neintelegeri si incertitudine suplimentara pentru toate partile.
7. Trebuie sd le descoperiti in cadrul acestei povestiri a lui Bo Veene. V-ati gandit la drepturile
de proprietate ale membrului Fratiei Mu Mu care este langa telefon si il deconecteaza pe
ascuns? Ati luat in considerare dificultatile inerente intr-un sistem al ,,asteptarii randului”
sau al refuzului de a raspunde la apeluri pentru persoanele care nu raspund la telefon atunci
cand este randul lor? Ati observat cum organizarea coercitiei pentru a rezolva problemele
generate de ,,calatorii clandestini” implica anumite costuri de tranzactionare, precum si
propriile probleme privind gestionarea ,,calatorilor clandestini’? Ati reflectat asupra faptului
ca oamenii beneficiaza in cantitati diferite de bunuri oferite prin contributiile impuse? Stiti de
ce atat de multi membri aleg sa plateasca pentru un apel privat, in ciuda pretinsei lor stari de
saracie? Este acest lucru o dovada de risipa si ineficientaé? Daca considerati ca da, probabil ca
pretindeti cd nu exista costurile de tranzactionare. Sau presupuneti ca ele trebuie sa existe si
ca oamenii nu trebuie sa se comporte ca niste ,,calatori clandestini”?
D. RASPUNSURI LA INTREBARILE DIN SECTIUNEA D

1. Pe masura ce functionarii de stat beneficiaza de libertate in alocarea beneficiilor finantate
pe baza de taxe, acestia vor avea o oarecare putere sa aloce beneficiile in modalitati care le
promoveaza cel mai bine interesele personale, oricare ar fi acestea. Acesta este principalul
152

lOMoARcPSD|13033531
motiv pentru care partidele politice neaga atat de des renumirea unui executiv care doreste
sa fie reales: cel care detine functia respectiva detine drepturi de proprietate substantiale in
ceea ce priveste puterea de a accepta sau retine beneficii importante.
Jane Byrne detinea si ea drepturi importante de proprietate in calitate de primar al orasului

Chicago. Printre alte drepturi, putea sa ii influenteze pe ceilalti colegi de partid, utilizand
puterea si influenta functiei sale in modalitati care ar fi putut afecta semnificativ rezultatul
procesului de desemnare a candidatilor in Partidul Democrat. Desigur ca detinerea acestor
,drepturi de proprietate” a facut ca secretarul Goldschmidt sa fie mai preocupat in legatura
cu Jane Byrne decat cu locuitorii anonimi.
Ati putea dezvolta si mai mult analiza, intrebandu-va de ce Neil Goldschmidt a considerat
in 1979 cd este in interesul siu sa sustina realegerea in functie a lui Jimmy Carter. Ce drepturi
de proprietate ale presedintelui Carter ajuta la explicarea atitudinii lui Goldschmidt?
intrebarea a fost ganditd pentru a va determina sa reflectati asupra multiplelor proceduri

pe care le utilizim pentru a-i determina pe altii sA internalizeze externalitatile atunci cand
avem relatii stranse cu acei oameni. Majoritatea oamenilor au o ,,responsabilitate mai
mica”, ceea ce inseamna c& genereaz4 mai multe costuri externe si mai putine beneficii
pentru ceilalti ,,atunci cand nu le cunoaste nimeni”. Binecunoscuta presiune sociala care
exista intr-un oras mic nu exista la acelasi nivel intr-un oras mare. in consecinta, oamenii
care traiesc in orase mici vor alege adesea s4 actioneze in moduri circumspecte. Daca se
muta intr-un oras mare, totusi, este posibil ca niste costuri de tranzactionare suplimentare
care apar sa ii determine sa se comporte intr-o maniera care aduce beneficii comunitatii.
Capitolul 12
A. RASPUNSURI SI EXPLICATIT LA INTREBARILE CU VARIANTE MULTIPLE DE

1. D. in contul venitului national, productia total si venitul total sunt prin definitie egale.
Si din moment ce se presupune ca toate rezultatele productiei vor fi cumparate de
catre cineva (producatorii ,,achizitioneaza” propriile bunuri nevandute si le adauga la
stocuri), cheltuielile totale cu noile bunuri finale vor fi de asemenea egale cu productia
totala si venitul total.
D. PIB-ul creste prin valoarea de piata a bunului final — in acest caz, 500 $. Da, biblioteca
este un bun finit odata ce taietorul de lemne a terminat lucrul la ea. Dar nu are statut
de bun final pana cand nu este achizitionata fara intentia de a fi revanduta — in acest
exemplu, de catre cineva care o cumpara de la retailer. Observati cA in acest exemplu,
pretul de 500 $ reflecta de asemenea valoarea adaugata prin intermediul fiecarui stadiu
al productiei. (Puteti determina valorile adaugate de taietorul de lemne, de proprietarul
fabricii de cherestea, de tamplar si de retailer? Iata care sunt raspunsurile: valoarea
adaugata de taietorul de lemne = 60 $; de proprietarul fabricii de cherestea = 20 $; de
tamplar = 220 $; de retailer =200 $. Valoarea adaugata totala este de 500 $).
D. Deflatorul implicit al PIB-ului este egal cu PIB-ul nominal impartit la PIB-ul real si
inmultit cu 100. fn acest caz, el este 110, ceea ce indica faptul ca preturile bunurilor
produse in acest an au fost cu 110% mai mari decat preturile anului de referinta.
153

lOMoARcPSD|13033531
4, C. Daca ar fi adevarat ca inflatia rezulta doar dintr-o cerere totald excesiva si recesiunea
doar dintr-o cerere totala neadecvata, atunci ar fi fost dificila previzionarea aparitiei lor
simultane. Dar, de vreme ce ambele au aparut simultan — si intr-un mod spectaculos,
in Statele Unite, intre 1974 si 1975 - explicatia prin intermediul cererii totale este
neadecvata.
. Sane reamintim ca inflatia este o scadere a puterii de cumparare a banilor. O economie

bazata pe barter este prin definitie 0 economie in care nu exista o instanté monetara.
Dar, pentru ca acest lucru sa aiba sens, va rugdm sa luati in considerare urmatorul
exemplu. SA presupunem ca un mar poate fi oferit la schimb pentru o portocala. Sa
presupunem ca se schimba ceva, astfel incat acum va fi necesar sa dati la schimb doua
mere pentru o portocala. Observati ca pretul platit in mere pentru portocale tocmai a
crescut (pentru ca acum va trebui sd schimbati doua mere pentru o singura portocala).
Poate fi numita aceasta situatie inflatie? Ei bine, trebuie sa recunoasteti de asemenea
ca pretul platit in portocale pentru mere a scazut (acum puteti obtine un mar dand la
schimb doar 0 jumatate de portocala). ,,Pretul” relativ al merelor si al portocalelor s-a
modificat. Inflatia propriu-zisd poate apdrea doar intr-o economie in care se folosesc
bani pentru ca banii servesc drept un mijloc general de schimb si banii se raspandesc pe
toate pietele. Ceva se intémpla in economie astfel incat genereaza diminuarea valorii de
schimb a acestui mijloc general de schimb si aceasta scadere a valorii va fi perceputa ca
o crestere generala pe piata preturilor pentru bunurile si serviciile care pot fi camparate
cu bani.
. Retineti ca toti participantii de pe piaté utilizeaza semnalele oferite de preturi ca

modalitati care ii ajutaé sa se informeze si sa tsi orienteze actiunile in calitate de
consumatori, furnizori de resurse sau antreprenori in céutare de profit. Preturile
relative de pe piata ne ajuta sa ne valorificam actiunile prin faptul cA ne permit
sa evaluam mai clar sau sa calculém corect costurile de oportunitate. Orice
schimbari neasteptate ale valorii banilor (de exemplu, inflatie-neasteptata, deflatie
sau reducere a inflatiei) vor determina oamenii sa identifice, s4 interpreteze sau sa
calculeze gresit semnele oferite de preturi. O modalitate de a ne gandi la bani este
aceea cd ei ne furnizeaza o ,rigla” care ne ajutaé sA ,mdsuram” raritatea relativa
a bunurilor si serviciilor. Dar inflatia neasteptata, deflatia sau reducerea inflatiei
inseamna ca ,,aceasta unitate de masura” se schimba in timp fara ca noi sa fim in
totalitate constienti de acest lucru. Ar fi ca si cum am folosi 0 rigla de 12 inci pentru
a masura 30,5 cm, fara s4 stim ca rigla insdsi isi modifica lungimea (sa spunem ca
va creste la 12,5; 13 sau 13,5 inci) in timp ce persoana care masoara va continua sa
creada ca masoara doar 30,5 cm.
. Acest punct creeaza confuzii in randul multor elevi care studiaza economia. In analiza
cererii si a ofertei, conceptele se refera intotdeauna la intentii. Astfel incat cererea totala
inseamna cheltuielile pe care familiile, firmele si statul doresc sa le suporte. Totusi,
daca firmele ajung sa ,,isi cumpere” singure produsele pe care contau sd le vanda
altora, vor efectua niste cheltuieli neprevazute; prin urmare, se vor trezi cu stocuri
mai mari de bunuri finite decat si-ar fi dorit s4 aiba. Astfel, ca reactie, firmele si-ar
putea reduce productia. Daca, in mod colectiv, familiile doresc s4 cumpere 0 cantitate
de bunuri mai mare decat cea oferita, la final vor descoperi ca se afld in posesia unui
numdar mai mic de bunuri decat si-ar fi dorit. Acest lucru se intampla adesea atunci
cand concurenta pentru bunurile disponibile in cantitati limitate m&reste preturile
atat de mult, incat familiile cheltuiesc toti banii pe care au intentionat sa ii cheltuiasca,
dar, in schimbul lor, primesc o cantitate mai mica de bunuri reale comparativ cu cea
anticipata.
154

lOMoARcPSD|13033531
B. RASPUNSURI PENTRU TESTUL DIN CADRUL CAPITOLULUI 12

1A 8. B 15. D 22. D 29.C
2. C 9. B 16. A 23. D 30. A
3. D 10. A 17.C 24. C 31.A
4. B 11. B 18. B 25. E 32. B
5. C 12.D 19.B 26. B 33. B
6. B 13. C 20. C 27,C
7. A 14.C 21. A 28. D
RASPUNSURI LA INTREBARILE DIN SECTIUNEA C

Deflatorul PIB in anul 1 ar fi 25. PIB-ul real in anul 2 ar fi de 2.400 miliarde $. PIB-ul nominal
in anul 3 ar fi de 3.000 miliarde $. PIB-ul real in anul 4 ar fi de 3.200 miliarde $.
RASPUNSURI LA INTREBARILE DIN SECTIUNEA D
Aceasta este o intrebare larg dezbatuta de profesionistii din economie, intrebare la care
nu se poate raspunde in totalitate in acest moment. Vom arata in urmatoarele capitole ca
schimbArile neasteptate in ceea ce priveste bugetul unei tari pot conduce la ,,un set de erori”
printre membrii societatii. Un lucru obisnuit pentru toate pietele este determinarea unei
lipse a coordonarii planului la nivelul intregului sistem — ceea ce poate arata ca 0 recesiune,
o inflatie sau ambele. Acel lucru ,,comun tuturor pietelor” este chiar stocul monetar.
Probabil ca4 nu veti agrea aceasta metoda, dar sustinem ca cea mai buna modalitate de a
raspunde la aceasta intrebare este printr-o alta intrebare: V-ati putea gandi la o alternativa
mai buna de a masura performanta economica de ansamblu a unei tari? De-a lungul
timpului, tocmai datorita tuturor slabiciunilor sale, economistii au dorit sa lucreze cu
PIB-ul. Se pare ca nu au gasit inca o metoda mai eficienta de masurare.
Capitolul 13
A. RASPUNSURI SI EXPLICATII LA [NTREBARILE CU VARIANTE MULTIPLE DE

1. B. Marx a sustinut ca ,,acumularea primitiva”, construirea capitalului si a puterii care

lanseaza cresterea economica, a avut loc prin forta si violenta. Trecutul istoric al
tarilor europene care au pus bazele cresterii economice este departe de a fi unul
fara cusur. Adesea, tarile imperialiste au utilizat puterea militara in moduri care
au distrus avutia altor tari pentru a promova interesele propriilor comercianti.
Dar aceste politici au fost uneori pe cat de crude, pe atat de gresite si nu au creat
castiguri foarte mari pentru tarile care le-au aplicat. Eforturile oneste ale propriilor
oameni au reprezentat o sursa majora de ,,acumulare primitiva”. Din pacate, nu este
adevarat cA pentru cresterea economica ar fi necesara democratia politica. Procesul
democratic genereaza adesea politici economice cu vederi inguste, care intarzie in
mod serios cresterea economica, mai ales din motivele discutate in Capitolul 11.
Dar retragerea statului din arena economicé nu garanteaza cresterea economica.
Conform lui Adam Smith, un critic de temut al interventiilor statului in economie,
statul a avut de indeplinit trei sarcini importante: stabilirea unui sistem de aparare
nationala, mentinerea unui sistem intern de justitie, furnizarea acelor servicii si
155

lOMoARcPSD|13033531
institutii publice care, desi aveau potentialul de a fi foarte benefice pentru societate,
nu puteau fi oferite profitabil prin interesele private. Atunci cand reflectati mai
atent asupra acestor argumente, va dati seama ca Smith solicita statului sa produca
bunurile care nu pot fi oferite exclusiv celor care platesc pentru ele, pentru ca acestea
genereaza externalitati pozitive care incurajeazd comportamentul de_,,calator
clandestin”.
. Drepturile de proprietate sigure sunt un avantajesential al regulilorlegale. Intr-o societate

in care oamenii trebuie sa isi faca griji in legatura cu posibilitatea ca proprietatea lor sa
fie furata sau confiscata, ei vor ascunde mai des resursele si nu le vor utiliza in situatii
transparente si usor evaluabile. Un sistem de guvernare care ia deciziile in mod arbitrar,
decizii bazate pe nimic altceva decat pe vointa sau pe interesele autoritatilor, incalca in
mod evident prevederile legale. Atunci cand pentru orice lucru este necesara o licenta
din partea statului, oportunitatile functionarilor publici de a lua decizii arbitrare, care
sunt profitabile pentru ei insigi, se multiplica. O problema legata de democratie este ca
aceasta creeaza uneori stimulente pentru functionarii publici de a se comporta arbitrar
— situatii la care ati fost probabil si voi martori.
. Investitia straind poate compensa o parte din lipsa abilitatii sau disponibilitatii
oamenilor cu venituri mici de a-si reduce consumul pentru a acumula economii si a le
adauga la capitalul national. Educatia se adauga la stocul de ,,capital uman’” vital.
. Strainii care nu sunt bine informati fie nu vor investi, fie vor gasi pe cineva din tara
respectiva care sa le directioneze investitiile. Putini oameni vor investi o suma
considerabila in proiecte fara a sti ceva despre potentialul acestora. Guvernele si
agentiile internationale au o probabilitate mai mare de a investi fara a cunoaste in ce
se implica, pentru ca investitorii nu isi risca propriile resurse. Atasarea conditiilor ar
putea reprezenta un lucru bun pentru o tara saraca daca impiedica statul sau elitele
private din acea tara sa repartizeze gresit capitalul in moduri care avantajeaza elitele
fara sa promoveze prea mult cresterea economica. Presupozitia ca oamenii pot obtine
beneficii doar din ceea ce castiga si nu si din ceea ce li se ofera ar putea furniza o nota
de precautie, acest lucru nefiind insa valabil in toate cazurile, dar fiind necesar a fi luat
in considerare.
. O productie mai micd patrunde pe piata in tarile sarace; productia unui PIB mai mare
poate inrautati si imbunatati situatia oamenilor in acelasi timp; si ratele de schimb vor
reprezenta adesea gresit puterea relativa de cumparare.
. Suna rau sa spunem ca ,,strdinii au pus stapanire pe resursele noastre”; suna diferit daca
spunem ca ,,strainii au investit extensiv in tara noastra”. Notiunea ca pentru cresterea
economica era necesar un plan comprehensiv, in special in tarile slab dezvoltate, a fost
impartasita la nivel mondial timp de cativa ani dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial;
acum, foarte multi observatori considera cé aceasta credintaé este mai aproape de partea
opusa a adevarului. in timp ce cresterea populatiei genereaza probleme grave in multe
tari din lumea de astazi, exista tari bogate cu coeficienti ridicati ai populatiei comparativ
cu resursele naturale si tari saérace cu coeficienti ridicati ai resurselor raportate la
populatie. Putini studenti informati in legatura cu cresterea economica vor pune totusi
la indoiala faptul ca stabilirea regulilor legale este vitala pentru orice tara care doreste
sa accelereze cresterea economica.
156

lOMoARcPSD|13033531
B. RASPUNSURI PENTRU TESTUL DIN CADRUL CAPITOLULUI 13
1 6¢C 7. D 13.C 19. D 25. D

2, A 8. D 14.B 20..C 26, B
3. D 9. B 15. B 21.D 27. B
4. C€ 10. C 16. D 22. D 28. B
5. D W.C 17.A 23..C 29. B
6. C 12.C 18. C 24. B
C. RASPUNSURI LA INTREBARILE DIN SECTIUNEA C
1. Etiopia este una dintre tarile africane care nu a facut niciodata parte dintr-un imperiu
colonial european. Congo a fost o parte a imperiului belgian, prost gestionata si exploatata
irational. Tanzania a facut parte din imperiul britanic pana dupa al Doilea Razboi Mondial
si apoi a primit mai mult ajutor international per capita decat oricare dintre tarile slab
dezvoltate ale lumii. Ar putea parea ca istoria conduce la saracie in multe feluri. Poate ca ar
fi mai bine s4 ldsim deoparte trecutul si sa ne intrebém ce am putea face in prezent pentru
a produce crestere economica in viitor. Aceia care insisté sa nu fie uitat trecutul colonial
pentru c doresc ca farile vestice sa se simt4 vinovate ar trebui sa observe ca Singapore,
care a fost de asemenea parte a imperiului britanic, are acum cele mai mari venituri per
capita din lume.
D. RASPUNSURI LA {NTREBARILE DIN SECTIUNEA D

1. Aicinu se pune problema saraciei majoritatii din aceste tari, pentru ca aceasta este evidenta.
Mai degraba, intrebarea vizeaza validitatea comparatiei dintre PIB-ul per capita al unei
economii industrializate si cel al unei tari in care consumul unui numar mai mic de oameni
este obtinut pe piata. PIB-ul per capita in Statele Unite este in prezent de 30.000 de dolari.
Totusi, o mare parte din acesta nu este disponibil pentru consum, pentru ca PIB-ul include
bunurile militare, bunurile de investitii si asa mai departe. in Statele Unite, cheltuielile
aferente consumului per capita reprezinté de obicei aproximativ doua treimi din PIB-ul
per capita. Astfel, 1% din consumul Statelor Unite ar reprezenta aproximativ 200 $ pe an.
Nimeni nu ar putea supravietui cu un venit atat de mic. Din moment ce aceasta este o medie
(aritmetica), foarte multi oameni din aceste tari vor fi nevoiti s4 accepte chiar si venituri
anuale mai mici. Acest lucru este imposibil. Oamenii din aceste tari chiar supravietuiesc.
De exemplu, rata de crestere a populatiei din Bangladesh — una dintre cele mai sarace tari -
a fost de aproximativ 2,5% pe parcursul ultimului deceniu. Rezulta ca venitul real ar trebui
sa fie considerabil mai mare decat sugereaza cifrele.
2. Majoritatea oamenilor, chiar dacd recunosc sau nu, permit ca nivelul lor perceput de
bun&stare s& depinda foarte mult de comparatiile cu altii. Nu ne dorim sa ramanem in
urm& si ne-ar placea sd ii depasim mai rapid pe cei relevanti, cu care ne comparam. Daca
toat& lumea se imbogateste cu 2-3% in fiecare an, ne-am putea dubla venitul real in 25 sau
30 de ani si am putea descoperi ca nu ne aflam intr-o situatie mai buna decat cea initiala.
Este cresterea economica in tarile bogate un joc cu suma nula? Ne-am putea imbunatati cu
totii situatia daca am fi mai relaxati, dacé am lucra mai putin si dacé am adera la Societatea
Cresterii Economice Zero? Pentru un argument recent si provocator, care sa insoteasca
aceste randuri, puteti consulta cartea unui foarte bun economist, Robert Frank, Luxury
Fever: Why Money Fails to Satisfy in an Era of Excess.
Distinsul teoretician al economiei Frank Knight a sustinut adesea ca pentru oamenii din
t&rile dezvoltate, activitatea economicd seaman cu un joc gi obiectivul este acela de a
cAstiga. Dar jocul trebuia sa fie unul bun si un joc bun, un joc distractiv, un joc care produce
157

lOMoARcPSD|13033531
satisfactie reala trebuie sa se bazeze pe 0 combinatie potrivita intre abilitati si noroc, trebuie
sa ofere tuturor participantilor sansa de a castiga si trebuie jucat de oameni cu fairplay.
Capitolul 14
A. RASPUNSURI SI EXPLICATIT LA INTREBARILE CU VARIANTE MULTIPLE DE

1. D. Povestirea lui R.A. Radford referitoare la evolutia si utilizarea banilor in circumstante

deosebit de dificile indica puterea stimulentelor care opereaza pentru a crea un sistem
monetar oriunde oamenii se asteapté sa castige prin comertul extensiv. Ineficienta
barterului devine rapid evidenta si toata lumea incepe sa caute un lucru pe care ceilalti
ar fi dispusi sa il accepte ca mijloc de schimb.
2. D. Statul se afla adesea intr-o pozitie buna pentru a crea sau a supraveghea crearea banilor
in societate si, in acest sens, autoritatile dispun de stimulente puternice. Sustinerea
banilor de cétre obiecte cu valoare intrinseca ar putea face ca unele forme de bani sa
devina acceptabile. 5i estimarea c4 un anumit tip de bani nu se va devaloriza creste
disponibilitatea oamenilor de a-i accepta. Dar conditia necesara si suficienté este
acceptarea general.
3. D. Extinderea capacitatii de productie inseamna extinderea venitului, dar fluxul

veniturilor nu este acelasi lucru cu stocul de bani. Bancile Rezervei Federale emit
cantitate suplimentara de moneda si retrag moneda din circulatie ca raspuns la
preferinta publicului de a detine moneda fata de alte forme de bani. Actiunea de
economisire contribuie in mod simplu la mentinerea avutiei in posesia celui care
economiseste $i nu la transferarea acesteia catre alta persoana in cadrul schimbului de
bunuri. Imprumutul bancilor comerciale este principala metoda prin care sunt creati
bani suplimentari.
4. D. Un dolar din noile rezerve permite sistemului bancar sa isi extinda imprumuturile cu
mai mult de un dolar in cadrul unui sistem in care bancile pot avea garantii egale cu un
multiplu al rezervelor lor.
5. C, O banca a Rezervei Federale care achizitioneaza o obligatiune emisa de stat plateste

cu un cec semnat de ea. Atunci cand vanzatorul obligatiunii depune cecul intr-o banca
comerciala si aceasta directioneaza cecul Bancii Centrale, Banca Centrala crediteaza
contul de rezerve al bancii cu suma inscrisa pe cec. Vanzatorul dispune de acei bani
suplimentari sub forma de depozit bancar si banca comerciala, sub un sistem fractional
de rezerve, detine rezerve in exces cu ajutorul carora poate acorda imprumuturi si isi
poate extinde mai departe oferta de bani.
6. A. Astazi, functia fundamentala a cerintelor privind rezervele este de a stabili anumite

limite asupra abilitatii bancilor de a aduna stocuri de bani prin extinderea creditarii
suplimentare. Asigurarea federala a depozitelor impiedica retragerile masive din partea
deponentilor. Acum, si bancile Rezervei Federale accepta responsabilitatea mentinerii
lichiditatii bancare. Acestea pot si vor pune la dispozitia bancilor suficiente bancnote
din rezervele federale pentru a raspunde corespunzator la orice cerere de moneda din
partea deponentilor.
158

lOMoARcPSD|13033531

lOMoARcPSD|13033531

lOMoARcPSD|13033531

lOMoARcPSD|13033531

lOMoARcPSD|13033531

lOMoARcPSD|13033531

lOMoARcPSD|13033531

lOMoARcPSD|13033531

lOMoARcPSD|13033531
MACROECONOMIE
Teste - grilă
la un numar au fost indicatorii (enumerare + explicatii)
au mai fost 5 grile si 2 probleme. nu tin minte
si somajul a mai fost
5. Care dintre urmatoarele caracteristici nu corespunde modelelor economice?
6. Care dintre urmatoarele elemente nu este specific unui graphic?- c) mod calcul date
7. Care dintre urmatorii indicatori ce descriu dinamica preturilor are sfera de cuprindere cea mai mare la nivel
national
8. Care dintre indicatorii ce urmeaza este indicator absolute al variatiei agregatelor macroeconomice?
9. Care dintre urmatorii indicatori macroeconomici nu face parte din Venitul National
10. Care dintre urmatorii indicatori nu face parte din Valoarea Adaugata?
11. Care dintre urmatoarele efecte nu este generat de deprecierea cursului de schimb intr-o economie cu reguli
de schimburi flexibile?
12. Care dintre urmatoarele efecte este generat de cresterea cursului de schimb intr-o economie cu reguli de
schimb fixe.
13. Care este efectul pe care il are devalorizarea monedei nationale…
1. Spre deosebire de microeconomie macroeconomia:

a) include teoria banilor;
b) nu face abuz de ipoteze;
c) utilizează în special noţiuni de agregare;
d) foloseşte termeni ai echilibrului economic.
2. Produsul Intern Brut constituie:

a) totalitatea bunurilor şi serviciilor finale produse într-o ţară timp de 1 an;
b) valoarea bunurilor şi serviciilor finale produse într-o ţară timp de 1 an;
c) valoarea activelor de care dispune ţara la un moment dat;
d) veniturile obţinute în economie.
3. Ce nu se include în PIB-ul pe anul 2007:

a) munca efectuata în gospodăria privată de o persoană plătită;
b) cheltuielile guvernului pentru reparaţia şcolilor în anul 2007;
c) cheltuielile întreprinderii „Lapte” SA pentru laptele achiziţionat de la menaje;
d) procurarea unui pix în schimbul celui pierdut.

lOMoARcPSD|13033531
4. Care din următoarele nu se includ în PIB:

a) bacşişul plătit şoferilor de taxi;
b) salariile profesorilor;
c) munca făcută în gospodăria proprie de o casnică;
d) cheltuielile menajelor pentru servicii de transport.
5. Transferurile sunt:
a) incluse în PIB, deoarece reprezintă venituri;
b) nu sunt incluse în PIB, deoarece nu reprezintă contravaloarea unor bunuri sau servicii;
c) sunt incluse în PIB, deoarece reprezintă o parte a procesului de redistribuire a veniturilor;
d) sunt incluse în PIB, deoarece reprezintă plata unor produse vîndute sau servicii efectuate.
6. Produsul Intern Net se deosebeşte de Produsul Intern Brut prin mărimea:

a) exportului net;
b) plăţilor de transfer şi impozitelor indirecte;
c) investiţiilor nete;
d) amortizării.
7. Venitul Naţional Brut constituie:

a) totalitatea bunurilor şi serviciilor finale produse şi a amortizării plătite timp de 1 an;
b) valoarea bunurilor şi serviciilor finale care pot fi produse pe teritoriul ţării timp de 1 an;
c) veniturile obţinute de agenţii naţionali în interiorul şi exteriorul ţării pe parcursul unui an.
8. Evaluarea produsului naţional net poate fi efectuată în felul următor:

a) PNB plus amortizarea;
b) VN plus impozitele indirecte;
c) Consumul plus investiţiile;
d) PNB minus amortizarea.
9. Evaluarea venitului naţional poate fi efectuată în felul următor:

a) PNB la preţul factorilor minus amortizarea;
b) PNN la preţurile pieţei plus amortizarea;
c) suma cheltuielilor pentru cumpărarea de bunuri şi pentru economisire;
d) suma veniturilor factorilor de producţie angajaţi în producerea bunurilor şi serviciilor.
10. Venitul naţional nu poate depăşi:

a) PIB la preţul pieţei;
b) PNB la preţul pieţei;
c) PIB la preţul costului de producţie;
d) PNB la preţul costului de producţie.
11. Venitul Personal al menajelor reprezintă:

a) venit obţinut din moştenire;
b) venitul obţinut de menaje din activitate şi transferuri;
c) venitul destinat consumului;
d) economiile menajelor.
12. Venitul personal include:

a) profiturile societăţilor neindustriale;
b) b) impozite pe asigurări sociale;
c) dobânzi nete plătite de Guvern şi consumatori;

lOMoARcPSD|13033531
d) transferuri de la Guvern şi de la întreprinderi.
13. Venitul Personal Disponibil al menajelor reprezintă:

a) venitul personal rămas după plătirea impozitelor directe şi a taxelor;
b) suma salariilor, rentei şi a dobânzii;
c) venitul naţional după plătirea amortizărilor;
d) transferurile sociale.
14. VPD include:

a) venitul personal;
b) impozite personale;
c) consumul personal;
d) plata dobânzii.
15. Influenţa plăţilor de transfer asupra venitului disponibil este

a) negativă;
b) egală cu zero;
c) pozitivă.
16. Care din mărimile de mai jos nu se includ în PNB calculat după metoda cheltuielilor:
a) investiţii brute;
b) achiziţii guvernamentale;
c) consum;
d) exportul net de mărfuri şi servicii;
e) salariile.
17. PIB nominal reprezintă valoarea bunurilor şi serviciilor calculată :

a) la preţuri curente;
b) la preţurile unui an de referinţă;
c) la preţurile pieţei.
18. PIB real se va calcula ca:

a) raportul dintre PIB nominal şi deflator;
b) raportul dintre indicele preţurilor şi PIB nominal;
c) raportul dintre PIB nominal şi indicele preţurilor;
d) raportul dintre PIB nominal şi cheltuielile pentru amortizare.
19. Deflatorul reprezintă raportul dintre:

a) PNN şi PNB;
b) PNB nominal şi PNB real;
c) PNB şi PNN;
d) PNB şi rata inflaţiei.
20. Presupunem că PNB nominal a crescut de la 500 la 600; ml. lei, iar deflatorul PNB a crescut de la125 la
150. În aşa caz PNB real:
a) va creşte;
b) se va micşora;
c) va rămâne neschimbat;
d) nu poate fi calculat;
e) nu este corect nici un răspuns.

lOMoARcPSD|13033531
21. P.I.B. potenţial este definit prin:

a) valoarea producţiei finite calculată la preţuri curente;
b) valoarea producţiei finite în cazul utilizării depline a resurselor economice disponibile;
c) valoarea producţiei finite, eliberată de influenţa inflaţiei.
22. Caracterul ciclic al evoluţiei activităţii economice se manifestă în:

a) fluctuaţiile periodice ale indicatorilor macroeconomici;
b) contracţiile periodice ale PIB;
c) creşterile periodice ale PIB.
23. Fazei relansării economice îi corespunde:

a) reducerea investiţiilor;
b) micşorarea colectărilor impozitare;
c) creşterea PIB-ului;
d) creşterea deficitului bugetar.
24. Care din procesele enumerate mai jos nu corespund fazei de creştere economică:
a) reducerea şomajului;
b) creşterea investiţiilor în sectorul privat;
c) reducerea preţurilor.
25. În perioada de recesiune economică, are loc creşterea:

a) investiţiilor private;
b) nivelului general al preţurilor;
c) ratei şomajului;
d) cheltuielilor de consum.
26. Care din procesele enumerate mai jos nu se referă la faza de recesiune:
a) reducerea indemnizaţiilor de şomaj;
b) reducerea profitului;
c) reducerea ratei dobânzii;
d) reducerea preţului acţiunilor.
27. Care din indicatori este prociclic?

a) profiturile firmelor;
b) mărimea exporturilor;
c) mărimea şomajului;
d) deficitul bugetului de stat.
28. Care din indicatori este contraciclic?

a) volumul vânzărilor de bunuri;
b) nivelul şomajului;
c) utilizarea capacităţilor de producţie;
d) mărimea profitului firmelor.
29. În condiţiile când muncitorii aşteaptă o inflaţie de 5% şi întreprinzătorii – de 10%, a fost încheiat un
contract care prevede o creştere a salariului cu 8%. Aceasta va aduce la:
a) creşterea ratei ocupaţiei;
b) scăderea ratei ocupaţiei;
c) nu va schimba gradul de ocupare;

lOMoARcPSD|13033531
d) va influenţa ocuparea în diferite moduri.
30. În perioada scurtă, cu creşterea preţurilor ocuparea va creşte în caz dacă:

a) preţurile cresc mai repede decât salariul nominal;
b) creşte salariul real;
c) productivitatea muncii creşte mai repede decât salariul real;
d) toate răspunsurile sunt corecte.
31. Dacă Guvernul stabileşte un salariu minim ridicat, ce urmări va avea această decizie:
a) vor beneficia şomerii;
b) vor suferi indivizii care muncesc;
c) va scădea cantitatea cerută de muncă;
d) nu se vor produce schimbări.
32. Şomajul este rezultatul:

a) pierderii locurilor de muncă;
b) creşterii ofertei de muncă;
c) reducerii cererii de muncă.
33. Rata şomajului efectiv reprezintă:

a) raportul numărului celor neocupaţi la cei ocupaţi;
b) raportul numărului celor neocupaţi la populaţia activă;
c) raportul numărului şomerilor la populaţia totală;
d) raportul numărului şomerilor la populaţia activă.
34. Şomajul fricţional are loc în cazul când:

a) în economie se petrec schimbări tehnologice;
b) firmele disponibilizează lucrătorii în condiţiile recesiunii economice;
c) lucrătorul se disponibilizează pentru a căuta un nou loc de muncă mai favorabil;
d) răspunsul corect lipseşte.
35. Modificările în cererea consumatorilor şi retehnologizările majorează:

a) şomajul fricţional;
b) şomajul structural;
c) şomajul ciclic.
36. Cei care au pierdut locul de muncă în urma recesiunii economice se includ în categoria şomerilor:
a) fricţionali;
b) ciclici;
c) structurali;
d) voluntari.
37. Ocuparea deplină a forţei de muncă presupune:

a) lipsa totală a şomajului;
b) existenţa şomajului ciclic;
c) existenţa şomajului natural.
38. Rata naturală a şomajului caracterizează situaţia când:

a) există şomaj ciclic;
b) lipseşte şomajul fricţional;
c) şomajul natural este constant;

lOMoARcPSD|13033531
d) şomajul structural este de scurtă durată;

e) nici o variantă corectă.
39. Legea lui Okun reflectă dependenţa între şomaj şi:

a) PNB real;
b) PNB nominal;
c) devierea PIB-ului efectiv de la cel potenţial.
40. Curba lui Okun se deplasează în sus, dacă creşte:

a) rata naturală a şomajului;
b) rata şomajului ciclic;
c) venitul naţional al ocupării totale;
d) mărimea parametrilor curbei lui Okun.
41. Care din măsurile de politică economică pot servi direct la combaterea şomajului structural:
a) îmbunătăţirea condiţiilor de muncă;
b) mărirea transparenţei pieţii muncii;
c) recalificarea forţei de muncă pentru noile necesităţi ale economiei;
d) creşterea mărimii indemnizaţiei de şomaj.
42. În situaţia în care, într-o ţară, există un şomaj ciclic considerabil, guvernul acestei ţări poate adopta
una din următoarele măsuri de politică economică pentru reducerea lui:
a) majorarea impozitelor şi reducerea cheltuielilor publice;
b) reducerea impozitelor şi majorarea cheltuielilor publice;
c) stimularea creşterii importurilor;
d) stimularea creşterii ratei dobânzii.
43. În care din situaţiile de mai jos se manifestă inflaţia?

a) când sporesc preţurile la unele bunuri alimentare;
b) când cresc preţurile bunurilor mai calitative;
c) când cresc preţurile la resursele energetice;
d) când are loc o creştere generalizată a preţurilor.
44. Indicatorul ratei inflaţiei reprezintă:

a) nivelul general al preţurilor anului curent raportat la nivelul general al preţurilor anului precedent;
b) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi nivelul general al preţurilor anului
precedent;
c) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi ale anului precedent raportată la nivelul
general al preţurilor anului precedent;
d) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi ale anului precedent raportată la nivelul
general al preţurilor anului curent.
45. Care din următoarele cauze ale inflaţiei se datorează cererii agregate şi care se datorează ofertei
agregate:
a) o creştere a cheltuielilor guvernamentale pentru bunuri şi servicii finanţate prin emisiune monetara;
b) o creştere a preţului petrolului;
c) o reducere a impozitului pe venitul personal;
d) o descreştere în înclinaţia marginală spre economisire a manajelor.
46. Stagflaţia este situaţia:

lOMoARcPSD|13033531
a) creşterii preţurilor şi creşterii volumului de producţie;

b) creşterii preţurilor şi stagnării/reducerii volumului de producţie;
c) reducerii preţurilor şi a volumului de producţie.
47. În corespundere cu efectul Fischer, un ritm mai înalt al inflaţiei determină creşterea:
a) stocurilor monetare ale populaţiei;
b) ratei nominale a dobânzii;
c) ratei reale a dobânzii.
48. Nivelul anual al inflaţiei este de 20%, banca acordă credite şi încasează 30%. Cu ce va fi egală rata
reală a dobânzii?
a) 10%;
b) 20%;
c) 30% .
49. Un student dispune de 1000 u.m. şi trebuie să decidă: să-i consume sau să facă economii. Dacă i-ar
depune la bancă, peste un an ar primi 1120 u.m. Rata inflaţiei constituie 14% anual.
Ce sfat îi veţi da studentului?
a) să cheltuie mijloacele de care dispune;
b) să facă economii.
50. Ce sfat îi veţi da studentului (vezi sarcina precedentă), dacă banca va achita la depuneri o dobîndă în
mărime de 20% anual, iar rata inflaţiei va rămînea neschimbată?
a) să cheltuie mijloacele de care dispune;
b) să le depună la bancă.
51. Care din următoarele afirmaţii referitoare la procesul inflaţionist este falsă:
a) afectează în mod negativ pe cei care dispun de venituri fixe;
b) afectează în mod negativ pe cei care economisesc;
c) afectează în mod negativ sectorul public, ducând la creşterea datoriei publice;
d) afectează în mod negativ proprietarii de bunuri imobiliare.
52. Curba lui Phillips este o metodă cu ajutorul căreia putem să prezentăm şi să analizăm:
a) a.) cererea agregată;
b) oferta agregată.
53. Curba Phillips pe termen scurt ilustrează:

a) dependenţa inversă dintre salariul real şi cel nominal;
b) dependenţa inversă dintre ritmul inflaţiei şi rata şomajului;
c) dependenţa directă dintre salariul nominal şi ritmul inflaţiei;
d) dependenţa directă dintre salariul real şi rata şomajului.
54. Curba Phillips pe termen lung este reprezentată de o curbă

a) verticală;
b) orizontală;
c) crescătoare;
d) descrescătoare.
55. Conceptul de cerere agregată utilizat în analiza macroeconomică şi cel al cererii utilizat în
microeconomie sunt noţiuni:
a) identice;

lOMoARcPSD|13033531
b) complementare;
c) substituibile;
d) nici un răspuns corect.
56. Prin cererea agregată se înţeleg cheltuielile:

a) a) planificate;
b) efective;
c) curente;
d) viitoare;
e) posibile;
f) necesare;
g) nici o variantă corectă.
57. Component al cererii agregate nu sunt:

a) achiziţiile publice;
b) cheltuielile investiţionale brute;
c) cheltuielile de consum;
d) impozitele;
e) exportul net.
58. Curba cererii agregate exprimă:

a) dependenţa directă dintre rata şomajului şi rata inflaţiei;
b) dependenţa inversă dintre rata şomajului şi rata inflaţiei;
c) dependenţa inversă dintre nivelul general al preţurilor şi venitul naţional;
d) dependenţa directă dintre nivelul general al preţurilor şi venitul naţional.
59. Panta curbei cererii agregate devine mai lentă când:

a) există o mai mare sensibilitate a cheltuielii investiţionale la rata dobânzii;
b) există o mai mare sensibilitate a cererii de bani la rata dobânzii;
c) există o valoare mai mică a multiplicatorului cheltuielilor;
d) există o mai mare ofertă nominală de bani.
60. Care din următorii factori va provoca, în perioada lungă, o deplasare a curbei cererii agregate spre
dreapta :
a) o creştere a nivelului general al preţurilor;
b) o reducere a ofertei de monedă;
c) o creştere a cheltuielilor publice.
61. La micşorarea ofertei monetare curba cererii agregate se deplasează:

a) în stânga;
b) în dreapta.
62. Dacă în economie nivelul producţiei depăşeşte cererea agregată atunci:

a) apare investiţia nedorită în stocuri;
b) dispare investiţia în stocuri;
c) investiţia în stocuri rămâne constantă.
63. Curba ofertei agregate exprimă raportul dintre:

a) nivelul preţurilor şi volumul consumat al PIB;
b) nivelul preţurilor şi volumul produs al PIB;
c) nivelul preţurilor şi volumul planificat al PIB.

lOMoARcPSD|13033531
64. În corespundere cu modelul keynesist, curba ofertei agregate:

a) posedă o pantă pozitivă;
b) posedă o pantă negativă;
c) este orizontală;
d) este verticală.
65. Dacă curba ofertei agregate este perfect inelastică, o creştere în cererea agregată va conduce la o
creştere în:
a) volumul de producţie;
b) venit;
c) preţuri.
66. Oferta agregată este direct proporţională cu nivelul preţului când:

a) există şomaj ciclic şi structural;
b) curba ofertei de muncă se ajustează imediat la modificările ce apar în cererea de muncă;
c) curba cererii de muncă se ajustează imediat la nivelul preţului, dar curba ofertei de muncă nu se
ajustează imediat la nivelul preţului;
d) curba ofertei de muncă se ajustează imediat la nivelul preţului, dar curba cererii de muncă nu se
ajustează imediat la nivelul preţului.
67. Graficul funcţiei ofertei agregate se va deplasa în stânga când există:

a) aşteptări pentru o scădere a ratei inflaţiei;
b) creşterea ofertei de bani;
c) micşorarea parametrului funcţiei lui Okun;
d) micşorarea coeficientului, ce caracterizează modificarea salariului în dependenţă de nivelul şomajului.
68. Cheltuielile de consum reprezintă:

a) partea venitului disponibil utilizată pentru cumpărarea bunurilor şi serviciilor în perioada curentă;
b) partea venitului disponibil destinată cumpărării bunurilor şi serviciilor în perioada viitoare;
c) partea venitului ce se acumulează pe conturile bancare;
69. Consumul este condiţionat de creşterea:

a) venitului brut;
b) venitul disponibil;
c) înclinaţiei marginale spre consum;
d) achiziţiile guvernamentale.
70. Înclinaţia marginală spre consum semnifică:

a) raportul dintre sporul consumului şi sporul economiilor;
b) raportul dintre volumul consumului şi volumul venitului disponibil;
c) sporul consumului la o unitate de spor a venitului disponibil;
d) toate răspunsurile sunt greşite.
71. La o creştere a venitului disponibil, în abordare keynesistă:

a) consumul va creşte direct proporţional cu venitul;
b) economiile vor creşte direct proporţional cu venitul;
c) consumul va creşte într-o proporţie mai mică, iar economiile într-o proporţie mai mare în raport cu
venitul disponibil.

lOMoARcPSD|13033531
72. Funcţia de consum C=0,68Y s-a modificat peste o perioadă de timp si a devenit C=0,42Y, ca rezultat a
avut loc:
a) micşorarea economiilor populaţiei;
b) creşterea economiilor populaţiei;
c) consumul a rămas la acelaşi nivel;
d) consumul a crescut;
e) nici una din cele anterioare.
73. Consumul autonom este cel care:

a) depinde de preţurile bunurilor de consum;
b) rezultă din preferinţele individuale ale consumatorului de a cheltui venitul pentru diferite bunuri;
c) nu depinde de venitul disponibil al menajelor.
74. Economiile, în sens macroeconomic, semnifică:

a) depozitele populaţiei în băncile comerciale;
b) suma tuturor activelor familiale;
c) venitul disponibil neutilizat pentru consum într-o perioadă determinată de timp;
75. Micşorarea economiilor ne arată că scade:

a) cererea pentru resursele de credit;
b) oferta pentru resursele de credit.
76. Înclinaţia marginală spre economisire este:

a) pozitivă;
b) negativă;
c) constantă;
d) nici o variantă corectă.
77. Sub aspect macroeconomic, investiţiile reprezintă:

a) parte a venitului neutilizat în perioada curentă;
b) cheltuielile legate de factorul capital;
c) cheltuielile legate de cumpărarea valutei şi a bunurilor imobiliare.
78. Investiţiile globale brute sunt:

a) cheltuielile legate de înlocuirea capitalului uzat;
b) cheltuielile legate de înlocuirea capitalului uzat şi sporul de capital;
c) cheltuielile legate de cumpărarea bunurilor de consum.
79. Investiţiile nete includ:

a) construcţia depozitului pentru producţia finală;
b) procurarea unui automobil în gospodăria particulară;
c) înlocuirea utilajului defectat cu un utilaj nou;
d) achiziţionarea unui lot de pământ de către o firmă.
80. Micşorarea ratei dobânzii duce la:

a) creşterea investiţiilor;
b) diminuarea investiţiilor;
c) creşterea economiilor naţionale;
d) micşorarea economiilor naţionale.
10

lOMoARcPSD|13033531
81. Presupunem că volumul economiilor este constant, iar majorarea cererii investiţionale măreşte rata
dobânzii. Ce se întâmplă cu volumul investiţiilor?
a) se va micşora;
b) se va mări ;
c) nu se va schimba.
82. Care din următoarele este cel mai puţin probabil să stimuleze o creştere a investiţiilor:
a) o scădere în rata dobînzii;
b) o creştere în cheltuielile de consum;
c) o lichidare a stocurilor;
d) o creştere a importului;
e) progresele tehnologice.
83. O creştere a impozitelor presupune:

a) o deplasare în jos a funcţiei de consum;
b) o reducere a cererii aggregate;
c) o reducere a venitului de echilibru.
84. Micşorarea impozitelor duce la o creştere a:

a) investiţiilor;
b) economiilor private;
c) economiilor publice;
d) economiilor naţionale.
85. În perioada lungă o descreştere în taxe duce la:

a) creşterea nivelului preţului şi venitului real;
b) creşterea nivelului preţului, însă nu afectează venitul real;
c) creşterea venitului real, însă nu afectează nivelul preţului;
d) nu afectează nici nivelul preţului, nici venitul real.
86. Curba Laffer reflectă dependenţa dintre cota impozitării şi:

a) mărimea ofertei agregate;
b) mărimea cererii agregate;
c) masa impozitelor colectate în buget;
d) nici un răspuns nu este corect.
87. O schimbare în cheltuielile publice:

a) nu afectează curba cererii agregate;
b) schimbă înclinaţia curbei cererii agregate;
c) deplasează curba ofertei agregate;
d) deplasează curba cererii agregate.
88. Deficitul bugetului de stat se formează în cazul când:

a) suma cheltuielilor publice devansează suma veniturilor publice;
b) cheltuielile publice cresc;
c) veniturile publice scad;
89. Datoria publică reprezintă suma anterioarelor:

a) cheltuieli publice;
b) deficite publice;
11

lOMoARcPSD|13033531
c) cheltuieli pentru apărarea naţională.
90. La stabilizatori automaţi se referă:

a) cheltuielile pentru ocrotirea mediului înconjurător;
b) impozitele pe venit şi indemnizaţii pentru şomaj;
c) taxele vamale şi accizele;
d) nici un răspuns nu este corect.
91. Nu reprezintă instrument al politicii fiscale:

a) modificarea achiziţiilor publice;
b) reglementarea ratei dobânzii;
c) reglementarea transferurilor;
d) modificarea cotelor impozitare.
92. Politica fiscală stimulatoare presupune:

a) majorarea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
b) reducerea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
c) majorarea achiziţiilor publice şi reducerea impozitelor;
d) reducerea achiziţiilor publice şi majorarea impozitelor.
93. Politica fiscală stimulativă este îndreptată spre:

a) majorarea volumului de producţie şi nivelului angajării în economie;
b) micşorarea ritmului inflaţiei;
c) stabilizarea ratei de schimb;
d) echilibrului dintre veniturile şi cheltuielile bugetului de stat.
94. La măsurile stimulative ale politicii fiscale se referă:

a) vânzarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
b) procurarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
c) nici un răspuns nu este corect.
95. Politica fiscală restrictivă presupune:

a) majorarea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
b) reducerea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
c) majorarea achiziţiilor publice şi reducerea impozitelor;
d) reducerea achiziţiilor publice şi majorarea impozitelor.
96. Politica bugetar - fiscală restrictivă se realizează:

a) a) în condiţiile unei situaţii economice stabile;
b) cu scopul micşorării inflaţiei;
c) pentru stimularea activităţii de antreprenoriat;
d) toate răspunsurile sunt incorecte.
97. Guvernul majorează impozitele şi achiziţiile guvernamentale cu aceieaşi valoare – 120 mil.lei. Dacă
înclinaţia marginală spre consum este de 0,7, ce se va întîmpla cu economiile naţionale?
a) se vor micşora cu 36 mil.lei;
b) se vor micşora cu 84 mil.lei;
c) se vor micşora cu 120 mil.lei;
d) se vor majora cu 36 mil.lei;
e) se vor majora cu 84 mil.lei;
f) se vor majora cu 120 mil.lei.
12

lOMoARcPSD|13033531
98. Moneda reprezintă:

a) activ financiar utilizat pentru efectuarea tranzacţiilor;
b) mijloc de plată oficializat în ţara dată;
c) măsură de evidenţă, mijloc de circulaţie şi plată;
99. Prin cerere monetară se înţelege:

a) dorinţa persoanelor individuale de a fi mai bogate;
b) cererea de active financiare sub formă monetară;
c) un mijloc de control al ofertei monetare;
d) nici unul din răspunsurile de mai sus.
100. În condiţiile creşterii venitului naţional, cererea monetară:

a) creşte din motive de tranzacţie şi precauţie;
b) scade din motive de speculaţie;
c) scade din motive de tranzacţie şi speculaţie.
101. Cererea monetară creşte când:

a) PIB-ul real creşte;
b) PIB-ul real scade;
c) rata nominală a dobânzii creşte;
d) rata nominală a dobânzii scade.
102. Oferta monetară dintr-o economie este realizată de:

a) Ministerul finanţelor;
b) Banca Centrală şi băncile comerciale;
c) Instituţiile publice.
103. Oferta monetară depinde de:

a) rata dobânzii la credite bancare;
b) emiterea banilor în numerar şi a banilor scripturali;
c) dorinţele populaţiei de a păstra banii sub formă lichidă.
104. Principalele instrumente ale politicii monetare sunt:

a) cheltuielile publice, impozitele şi rata rezervelor obligatorii;
b) oferta monetară, achiziţiile publice şi impozitele;
c) rezervele bancare şi rata dobânzii;
d) operaţiunile pe piaţa deschisă, rata rezervelor obligatorii şi taxa rescontului.
105. Oferta de bani va creşte dacă:

a) BNM va mări rata rezervelor obligatorii;
b) BNM va reduce rata rezervelor obligatorii;
c) statul va emite obligaţiuni;
d) statul răscumpără obligaţiunile sale de pe piaţă.
106. Majorarea de către Banca Centrală a taxei rescontului determină:

a) extinderea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale;
b) restrângerea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale;
c) creşterea multiplicatorului bancar;
d) reducerea multiplicatorului bancar.
13

lOMoARcPSD|13033531
107. Creşterea ratei de refinanţare duce la:

a) creşterea preţurilor la acţiuni şi obligaţiuni;
b) creşterea preţurilor la acţiuni şi micşorarea preţurilor la obligaţiuni;
c) micşorarea preţului la acţiuni şi obligaţiuni.
108. La măsurile stimulative ale politicii monetare se referă:

a) vânzarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
b) procurarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
c) creşterea ratei dobînzii;
d) reducerea ratei dobînzii.
109. Creşterea masei monetare în economie este rezultatul:

a) majorării bazei monetare;
b) micşorării ratei rezervelor obligatorii;
c) micşorării rezervelor excedentare a băncilor comerciale;
d) toate cele enumerate mai sus.
110. Masa monetară se va reduce, dacă Banca Centrală:

a) reduce rata rezervei obligatorii;
b) vinde HVS;
c) ridică taxa rescontului;
d) toate răspunsurile sunt corecte;
e) sunt corecte răspunsurile b şi c.
111. Politica monetar-creditară restrictivă se realizează :

a) în condiţiile unei situaţii economice stabile;
b) cu scopul micşorării inflaţiei;
c) pentru stimularea activităţii de antreprenoriat;
d) toate răspunsurile sunt incorecte.
112. Panta curbei LM devine abruptă când:

a) politica monetară este eficientă;
b) politica monetară este ineficientă;
c) politica fiscală este eficientă;
d) politica fiscală este ineficientă.
113. Creşterea ofertei monetare va determina:

a) deplasarea curbei IS la stânga şi reducerea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
b) deplasarea curbei LM la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
c) deplasarea curbei IS la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii;
d) deplasarea curbei LM la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii.
114. Creşterea cheltuielilor publice va determina:

b) deplasarea curbei IS la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
115. Majorarea impozitelor va determina:

14

lOMoARcPSD|13033531
b) deplasarea curbei IS la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;

116. Mica economie deschisă semnifică:

a) un teritoriu mic după suprafaţă;
b) o pondere mică a importului-exportului în PIB;
c) economia care nu poate influenţa deplasările internaţionale de capital şi rata dobânzii mondiale;
d) o populaţie cu un grad înalt de emigrare.
117. Totalitatea cheltuielilor efectuate de populaţie pentru cumpărarea bunurilor străine minus
cheltuielile agenţilor străini pentru cumpărarea bunurilor ţării date reprezintă:
a) consum naţional;
b) export net;
c) export;
d) import.
118. Care din cele de mai jos nu reprezintă rezultatul unei creşteri în exportul net :
a) deprecierea monedei naţionale;
b) stimularea activităţii principalilor parteneri comerciali;
c) deprecierea monedei străine;
d) partenerii comerciali străini ridică bariere tarifare.
119. Balanţa comercială reprezintă:

a) toate tranzacţiile rezidenţilor ţării date cu exteriorul;
b) exportul şi importul de bunuri şi servicii;
c) cumpărarea-vânzarea activelor financiare din exteriorul ţării;
d) diferenţa dintre valoarea exportului şi a importului.
120. Balanţa comercială a ţării este deficitară, dacă:

a) cheltuielile publice depăşesc veniturile publice;
b) capitalul exportat este mai mare decât cel importat;
c) ţara cumpără în străinătate bunuri cu valoare mai mare decât vinde în străinătate;
d) ţara vinde peste hotare bunuri cu valoare mai mare decât cumpără de acolo.
121. Creşterea deficitului balanţei de plăţi:

a) majorează rezervele valutare ale Băncii Centrale;
b) reduce rezervele valutare ale Băncii Centrale;
c) nu influenţează mărimea rezervelor valutare ale Băncii Centrale.
122. Aprecierea ratei de schimb valutar contribuie la:

a) scumpirea relativă a bunurilor de import;
b) scumpirea relativă a bunurilor autohtone;
c) creşterea exportului net.
15

lOMoARcPSD|13033531
16

lOMoARcPSD|13033531
PROBLEME
1. Analizaţi dependenţele dintre produs şi venit, completând următorul tabel

mld. u.m.
1. PNB 5000,0
2. Amortizarea 523,6
3. PNN ?
4. Impozite indirecte 410,2
5. Plăţi de transfer 28,3
6. Dotaţii (subvenţii) 2,5
7. Venitul naţional ?
8. Veniturile corporaţiilor 273,2
9. Plăţile nete pentru dividende 450,2
10. Plăţi pentru asigurarea socială 481,9
11. Transferuri de la Guvern 437,5
12. Venit personal In formă de dobândă 610,7
13. Dividende 112,3
14. Venit personal ?
15. Impozite pe venit personal şi plăţi neimpozabile 614,5
16. Venit personal disponibil ?
2. Analizaţi datele din tabel.

Indicatorii Mld. u.m.
1. Procente încasate pentru credite 17
2. Investiţii private brute 70
3. Salariile 290
4. Profiturile corporaţiilor 131
5. Impozite indirecte, plăţi de transfer, plăţi neimpozabile 34
6. Renta plătită proprietarilor bunurilor arendate 27
7. Exportul net 12
8. Achiziţii guvernamentale 98
9. Investiţii nete private 52
10. Venituri pe proprietate 32
11. Dotaţii întreprinderilor de stat 4
12. Transferuri către populaţie 25
13. Cheltuieli de consum 288
Calculaţi :
1) PIB după metoda veniturilor şi metoda cheltuielilor.
2) Produsul Naţional Net.
3) Venitul naţional.
1) PIB după metoda veniturilor şi metoda cheltuielilor.

Metoda cheltuielilor
17

lOMoARcPSD|13033531
PNB=C+I+G+Xn=12+98+70+288+4=472
Xn=X-Import
Metoda veniturilor
Dob+salarii+renta+profit
PNB=27+290+131+17+32=497
2) Produsul Naţional Net.
PNN=PNB-A =497-18=479
A=I-In=18
3) Venitul naţional
PNN-Impozite nete. =479-34=445
Impozite Indirecte nete= Impozite indirecte –Subventii=34

Indicatorii u.m.
1. Salarii 800
2. Asigurarea socială plătită de întreprinderi 240
3. Asigurarea socială plătită de lucrători 32
4. Transferuri pe venit 24
5. Impozite pe venitul persoanelor fizice 40
6. Dividende nete 160
7. Beneficii nedistribuite 40
8. Subvenţii 4
9. Amortizarea 20
10. Impozite indirecte 80
Calculaţi:
1) Produsul Naţional Brut.
3) Venitul Personal Disponibil.

PNB=1000
PNN=PNB-A=980
Impozite Indirecte nete= Impozite indirecte –Subventii=76
VN==PNN-Impozite indirecte nete=904
VP=VN-Vi+Transf=928
VPD=VP-Impozit=888

Indicatorii u.m.
- PNB 6200
- investiţiile brute 750
- investiţiile nete 680 .
- dobânzi 210
- chirii 170
- salarii 4800
18

lOMoARcPSD|13033531
- dividende 610
- cheltuieli publice 1500
- transferuri publice 140
- exporturi nete 110
- impozite indirecte 330
- impozite pe veniturile persoanelor fizice 490
- subvenţii 60
Calculaţi:
1) Produsul Naţional Brut.=PNN+A PNN=PNB-A=6200-70=6130
A=Investitii brute –Investitii nete=70
2) Venitul naţional=PNN-Impozite indirecte nete. =6130-270=5860

Impozite undurecte nete= Impozite indirecte –Subventii=330-60=270
VPD=VP-Impozit=5180
VP=VN-Vi+Transf=6000
5. Intr-o economie a fost creat un PNB în valoare de 8000 u.m., cheltuielile de consum au constituit 2600 u.m.,
cheltuielile guvernamentale -1500 u.m., exportul net - 125 u.m., exportul - 570 u.m., amortizarea - 370 u.m.
Determinaţi:
1) Produsul Naţional Net;
2) Mărimea investiţiilor;
3) Volumul importului.
PNN=PNB-A=7630
Investitii=0
Importul=X-Xn=445
6. În economia naţională a fost creat un PIB în valoare de 6000 u.m.. Cheltuielile de consum au constituit 2800
u.m., cheltuielile guvernamentale 800 u.m., exportul net -80 u.m., exportul 260 u.m., amortizarea 170 u.m.
Determinaţi:
1. PIN;
2. Volumul importului;
3. Investiţiile nete;
4. Investiţiile brute.
1 PIN=PNB-A=6000-170=5830u.m
2 Imp=Ex-Xn=260-(-80)=340
Xn=Ex-Imp
3 Ib=In+A
In=Ib-A=2480-170=2310 u.m
4. PIB=G+C+Ib*Xn
Ib=PIB-C-G-Xn=6000-2800=800-(-80)=2480
7. În economie a fost creat un PNB în valoare de 5000 u.m.. Cheltuielile de consum au alcătuit 3000 u.m.,
cheltuielile guvernamentale 960 u.m., investiţiile brute 1000 u.m., investiţiile nete 800 u.m., excedentul
bugetar 30 u.m.
Determinaţi:
19

lOMoARcPSD|13033531
1. PNN.
2. Exportul net.
3. Amortizarea.
4. Venitul disponibil al menajelor.
5. Economiile menajelor.
PNN=PNB-A
Ib=In+A
A=Ib-In=1000-800=200u.m
PNN=5000-200=4800u.m
PIB=C+G+Ib+Xn
Xn=PIB-C-G-Ib=5000-3000-960-1000=40u.m
Ib=In+A
A=200u.m
VPD= VP – Ipoz.pe venit
VP=VN-V fac.+ Transferuri
8. Intr-o economie a fost creat un PIB în valoare de 9000 u.m.. Cheltuielile de consum au constituit 4600 u.m.,
cheltuielile guvernamentale 2100 u.m., exportul net 125 u.m., exportul 570 u.m., amortizarea 270 u.m.
Determinaţi:
1. Mărimea investiţiilor.
2. Volumul importului.
3. PIN.
Ib=PIB-C-G-Xn=9000-4600-2100-125=2165u.m
Imp=Ex-Xn=570-125=445u.m
Xn=Ex-Imp
PIN=PIB-A=9000-270=8730u.m
9. Fie că o economie produce numai 4 bunuri. În tabel sunt prezentate cantitatea şi preţul fiecăruia din ele
pentru 2 perioade de timp:
Bunurile Anul „n-1” Anul „n”
Cantitatea Preţul Cantitatea Preţul
A 15 1 20 1
B 5 1 8 2
C 10 2 11 4
D 1 10 2 10
Determinaţi:
1. PIB nominal pentru ambele perioade.
2. PIB real pentru anul „n”.
3. Indicele de deflaţie.
1PIBn=∑Pi*Qi
n-1
PIBn = 1*15+1*5+2*10+10*1=50
n
PIBn=1*20+2*8+4*11+10*2=100
2PIBr=PIBn/IP;
IP=∑Pi*Q0/∑P0*Q0-indicile Laspeyres
IP=1*15+2*5+4*10+10*1/1*15+1*5+2*10+10*1=75/80=1,5
PIBr=PIBn/IP=100/1,5=66,7
3D=PIBn/PIBr*100-indicile de deflatie(Paashe)
D=100/66,7*100%=150%
20

lOMoARcPSD|13033531
10. Completaţi tabelul:

Anul PNB nominal ml. u.m. PNB real ml. u.m. Indicele de deflaţie
1 6720 6200 1,084

2 5634 5200 1,0835

Anul PNB nominal ml. u.m. PNB real ml. u. m. Indicele de deflaţie
1 3720 2200 1,691
2 2400 1,667

Anul PNB nominal ml. u.m. PNB real ml. u..m. Indicele de deflaţie
1 4820 4200 1,1476
2 4600 1,1480
13. Populaţia în vârstă de muncă a unei ţări este de 15 mil. cetăţeni, din care 8 mil. sunt apţi de muncă.
Populaţia ocupată reprezintă 6 mil. persoane. Din populaţia neocupată 3/4 caută un loc de muncă şi sunt
dispuşi să se angajeze imediat.
Determinaţi:
1. Gradul de ocupare a forţei de muncă;
2. Rata şomajului efectiv.
14. Următoarele date caracterizează situaţia de pe piaţa muncii (mii persoane):

2000 2009
Forţa de muncă 84889 95453
Angajaţi 80796 87524
Numărul şomerilor
Rata şomajului
Determinaţi:
1. Numărul şomerilor şi rata şomajului în 2000 şi 2009.

2. Cum poate fi explicată creşterea simultană a numărului celor angajaţi şi şomerilor?
3. Se poate de afirmat, că anul 2009 se caracterizează printr-o ocupare deplină a forţei de muncă?
15. Lunar sunt concediaţi 2% şi reangajaţi 4% din forţa de muncă. calculaţi rata şomajului.
16. Iniţial numărul celor ocupaţiconstituia 90 mil. persoane, iar numărul şomerilor 10 mil. persoane. După o
lună, din numărul celor ocupaţi 0,5 mil. persoane au fost eliberate, iar 1mil şomeri înregistraţi au încetat să
caute un loc de muncă.
Determinaţi:
1. Rata şomajului pentru condiţiile iniţiale;
2. Numărul celor angajaţi rămaşi peste 1lună;
3. Numărul şomerilor peste 1 lună;
4. Rata şomajului după schimbările intervenite pe piaţa muncii.
21

lOMoARcPSD|13033531
17. Într-o economie rata şomajului a evoluat în felul următor: 6,6 % în 2005, 5,3 % în 2006, 5,0 % în 2007 şi
4,8 % în 2008, PIB efectiv în 2008 constituind 1479, 4 mil.u.m.
Determinaţi:
1. Devierea PIB efectiv de la cel potenţial pentru fiecare an;
2. PIB potenţial pentru anul 2008.
18. În tabel sunt prezentate date referitoare la PIB efectiv şi potenţial. În 2006 economia activă în condiţiile
ocupării depline, nivelul şomajului alcătuind 6%.
(mlrd.u.m.)
Anul PIB potenţial PIB efectiv
2006 3000 3000
2007 3800 3705
2008 4125 3712,5
Determinaţi cu referinţă la datele pentru anul 2007 şi 2008:
1. Diferenţa absolută şi relativă dintre PIB efectiv şi potenţial;
2. Rata şomajului, aplicând legea lui Okun.
19. Nivelul şomajului natural a alcătuit, în anul curent , 6 % iar nivelul şomajului efectiv 10%.
Determinaţi:
1. Mărimea decalajului dintre PIB efectiv şi cel potenţial, dacă coeficientul de sensibilitate a PIB
faţă de şomajul ciclic este 2;
2. Care vor fi pierderile provocate de şomajul ciclic, dacă PIB efectiv a constituit 600 mil.u.m.?
20. Folosind datele din tabel calculaţi indicele preţurilor pentru 2009 (anul de bază – 2005)
Denumirea Q P (u. m.)
2005 2009
Rochii 1 10 25
Pantofi 25 0,55 2
Caiete 12 2 7
Manuale 6 12 30
Pantaloni 3 12 25
Ciorapi 5 0,20 1,2
21. Economia se caracterizează prin următoarele date: rata efectivă a şomajului 3.6%, şomajul natural 5,4%,
rata inflaţiei anticipate 4%, coeficientul reacţiei inflaţiei la şomaj 0,5. În baza ecuaţiei curbei lui Phillips,
calculaţi rata efectivă al inflaţiei.
22. O economie este descrisă de curba lui Phillips: π 1 = π -1 – 0,7 (U-0,05).

Determinaţi:
1. Rata naturală a şomajului;
2. Cu cât va creşte rata şomajului ciclic dacă rata inflaţiei se va reduce cu 4 puncte?
3. Reprezentaţi grafic dependenţa dintre inflaţie şi şomaj în perioada scurtă şi lungă de timp.
23. Ecuaţia ce descrie curba cererii agregate în anul de bază este Y = 3 300 – 3P, iar în anul curent Y= 3 270 –
3P. PNB potenţial nu s-a modificat şi a rămas la nivelul 3 000 u.m.
Determinaţi:
1. PNB de echilibru în perioada scurtă;
2. Nivelul inflaţiei în perioada lungă;
22

lOMoARcPSD|13033531
3. Prezentaţi grafic situaţia dată.
24. Funcţia de consum este C = 100 + 0,8Y. Datele cu referinţă la venitul disponibil sunt date în tabel:
Venitul Cheltuielile de Economiile Înclinaţia marginală
disponibil consum spre economii
600
800
1000
1200
1400
Determinaţi:
1. Cheltuielile de consum;
2. Economiile;
3. Înclinaţia marginală spre economii.
25. Se cunosc următoarele date: С = 225 + 0,7(Y -Т); I=245 mil. lei; G=420 mil. lei, impozitele =200 mil. lei.
Calculaţi venitul naţional.
26. Economiştii anticipează că peste un an situaţia economică în ţară se va caracteriză prin următorii
parametri: C = 10 + 0,8Y ; I = 60 mld. u.m.; G = 100 mld. u.m..Să se calculeze PIN anticipat pentru anul
viitor.
27. Economiştii presupun că dependenţa cheltuielilor de consum şi a investiţiilor de mărimea PIB se reflectă în
următoarele ecuaţii (mlrd.u.m.) C = 8 + 0,5Y; I = 0,2Y. Conform prognozelor, cheltuielile guvernamentale
în anul viitor vor alcătui 50 mld. u.m., iar exportul net 5 mld. u.m. Determinaţi PIB prognozat pentru anul
viitor.
28. Funcţia economiilor reprezentă S = 0,25Yd - 20. Volumul investiţiilor este egal cu 30 u.m.
Determinaţi:
1. Venitul naţional de echilibru;
2. Cu cât va fi egal venitul naţional dacă, aşteptând o micşorare a veniturilor, gospodăriile vor
majora economiile cu 20 u.m.?
29. Într-o economie închisă funcţia de economisire este S = 0,3(Y–T)–300, bugetul de stat este echilibrat,
cheltuielile guvernamentale constituie 300 u.m., iar investiţiile 600 u.m.
Determinaţi:
1. Funcţia de consum;
2. Venitul de echilibru;
3. Venitul disponibil;
4. Noul venit de echilibru dacă investiţiile cresc cu 100 u.m.
30. Cunoaştem, că în economie venitul naţional de echilibru este mai mic cu 153 u.m. decât venitul naţional
corespunzător ocupării depline. Consumul menajelor este С = 151,3+0,8(Y-T), investiţiile I= 0,05Y+85,4,
achiziţiile guvernamentale sunt egale cu impozitele, rata de impozitare pe venit este egală cu 0,25.
Determinaţi venitul naţional corespunzător ocupării depline.
31. Funcţia consumului este reprezentată de ecuaţia C=100 + 0,6 (Y-T).

Determinaţi:
1. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă impozitele se vor micşora cu un 1 mil. u.m.?
2. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă cheltuielile guvernamentale vor creşte cu 1 mil.u.m.?
23

lOMoARcPSD|13033531
32. În anul trecut PNB a constituit 1000 u.m., G = 100 u.m.. Majorând cheltuielile cu 60 u.m. guvernul a reuşit
să mărească PNB cu 200 u.m., deficitul bugetului constituind 0. Determinaţi înclinaţia marginală spre
consum.
33. Economia se află în stare de echilibru. Înclinaţia marginală spre consum alcătuieşte 0,8, iar înclinaţia
marginală spre import 0. Cum se modifică PIB de echilibru, dacă statul majorează cheltuielile
guvernamentale cu 2 mld. u.m., în timp ce încasările impozitare rămân neschimbate?
34. Economia ţării se caracterizează prin următoarele: venitul efectiv Y = 3500 u.m.; înclinaţia marginală spre
consum 0,8; venitul de echilibru Y* = 3700 u.m..
1. Cum trebuie să se modifice cheltuielile guvernamentale (celelalte condiţii rămânând constante) pentru
ca economia să atingă starea de echilibru (Y* = 3700)?
2. Cum trebuie să se modifice încasările impozitare (celelalte condiţii rămânând constante), pentru
ca economia să atingă starea de echilibru?
35. Într-o economie, funcţia de consum este C = 500 + 0,75 (Y–T); investiţiile constituie 1500 u.m.; cheltuielile
publice 1000 u.m., bugetul de stat este echilibrat.
Determinaţi:
1. Venitul de echilibru;
2. Dacă venitul de echilibru devine egal cu 10000 u.m., cu cât ar trebui să crească cheltuielile
publice, dacă acestea vor fi finanţate în totalitate din datoria publică.
36. Următoarele date caracterizează o economie: C = 1 000 + 0,9Yd; G = 600u.m.; I = 390u.m.; T = 400 u.m.
Determinaţi:
1. PIB de echilibru;
2. Multiplicatorul cheltuielilor guvernamentale;
3. Influenţa asupra PIB a majorării cheltuielilor guvernamentale cu 1 mil. lei.
37. Sunt cunoscute următoarele date: С=0,8(Y -Т), volumul investiţiilor 184,5 u.m., achiziţiile guvernamentale
307,5 u.m., taxa impozitelor pe venit 0,25. Piaţa bunurilor şi serviciilor se afla în echilibru, însă
capacitatea de producţie permite majorarea venitului naţional de 1,2 ori. Cum statul trebuie să schimbe
valoarea achiziţiilor guvernamentale şi taxa impozitului pe venit ca să asigure utilizarea deplină a
capacităţilor de producţie, utilizând metoda bugetului echilibrat?
38. Se dă: C=0,8Yd, t=0,25, I=3000-100r, G=2000, Y=180N-N2 (funcţia de producţie). Să se afle rata dobânzii
de echilibru, venitul de echilibru, când N=100.
39. Considerăm o economie, în care există un sector public şi în care funcţia de consum este:
C=1500+0,75(Y-T). Investiţia constituie 1500 u.m., iar cheltuielile publice – 1000 u.m. cu bugetul public
echilibrat. Să se calculeze:
1) Venitul de echilibru;
2) Dacă venitul de echilibru constituie 20000 u.m., cu cît ar trebui să crească cheltuielile publice, dacă
acestea sunt finanţate în totalitate din datoria publică?
40. Cererea de monedă pe motiv tranzacţional alcătuieşte 400 mlrd.u.m. Calculaţi cererea monetară totală în
baza datelor tabelului.
Rata anuală a Cererea de monedă Cererea
dobânzii, % pe motiv speculativ monetară totală
14 30
13 50
12 70
11 90
24

lOMoARcPSD|13033531
10 110
9 130
8 150
Oferta monetară alcătuieşte 510 mlrd.u.m. Determinaţi rata dobânzii de echilibru. Determinaţi rata dobânzii
de echilibru pentru condiţiile când oferta monetară creşte până la 530 mlrd.u.m., se reduce până la 450
mlrd.u.m.
41. În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele financiare.
Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a următoarelor evenimente:
a) cererea pentru bani ca avere scade;
b) impozitul pe venit creşte;
c) exportul ţării creşte.
Evenimentul Care piaţă Ce curbă in Cum se Cum se
este IS-LM este modifică modifică rata
influenţată influenţată venitul dobănzii
naţional
1 2 3 4 5
a
b
c
42. În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele financiare.
Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a următoarelor evenimente:
a) reducerea înclinaţiei marginale spre economii;
b) viteza de rotaţie a banilor scade;
c) oferta de bani creşte.
Evenimentul Care piaţă Ce curbă in Cum se Cum se
este IS-LM este modifică modifică rata
influenţată influenţată venitul dobânzii
naţional
1 2 3 4 5
a
b
c
43. Economia unei ţări este caracterizată prin următoarele date: exportul de bunuri : 19650 u.m., importul de
bunuri : 21758 u.m., venituri obţinute din investiţiile efectuate în exterior: 3621 u.m., venituri plătite
investitorilor străini : 1394 u.m., cheltuielile efectuate pentru turism în alte ţări : 1919 u.m., veniturile ţării
din turism :1750 u.m., transferuri unilaterale în exterior : 2388 u.m., ieşirea de capital din ţară : 4174 u.m.,
intrarea de capital în ţară : 6612 u.m..
Determinaţi:
1. Soldul contului curent;
2. Soldul contului de capital şi financiar;
25

lOMoARcPSD|13033531
3. Soldul balanţei de plăţi.
44. Situaţia într-o economie este descrisă prin următoarele date (mil. u.m.):
Funcţia de consum C = 47,5 + 0,85Yd,
Investiţiile I = 100-5i,
Achiziţii guvernamentale G = 100,
Taxele T = 100
Exportul net Nx =50 - 0,1Y
Masa monetară M = 100
Cererea de monedă L = 0,2Y – 10i,
Rada dobînzii i = 5% şi există o mobilitate a capitalului.
1) Determinaţi venitul de echilibru şi rata dobînzii de echilibru.
2) Este balanţa de plăţi echilibrată? Cît constituie soldul contului curent şi soldul contului de capital la
nivelul de echilibru al venitului?
3) Ce efect va avea o creştere de 10 u.m. în cheltuiala guvernamentalăasupra venitului de echilibru? Dar
asupra balanţei de plăţi?
45. O economie este caracterizata prin urmatoarele ecuatii:

C=50 + 0,8 Y
I = 200-10r
T = 0,25Y
G = 400
L = 0,4Y-8r
M=580
P=2
Determinaţi:
1. Nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru
2. Consumul şi economiile
3. Soldul bugetar.
4. Dacă G creşte cu 100 u.m cum se va modifica nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru.
26

lOMoARcPSD|13033531
27

Toate Grilele Macro

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Toate Grilele Macro

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

lOMoARcPSD|13033531

Toate grilele macro

StuDocu is not sponsored or endorsed by any college or university

1. Superioritatea enorma a unor sisteme economice asupra altora

Downloaded by Zaboro?ciuc Victoria (victoriazzzaborosciuc@gmail.com)

o PIB ul anului 2020 se va majora cu 300 lei

Downloaded by Zaboro?ciuc Victoria (victoriazzzaborosciuc@gmail.com)

o Exclud de fapt posibilitatea cooperarii care i-ar incuraja pe actori

Downloaded by Zaboro?ciuc Victoria (victoriazzzaborosciuc@gmail.com)

31. Legislatia care incearca sa reduca poluarea aerului prin stabilirea

Downloaded by Zaboro?ciuc Victoria (victoriazzzaborosciuc@gmail.com)

39. Manualul sugereaza ca aglomeratia din trafic este o externalitate

Downloaded by Zaboro?ciuc Victoria (victoriazzzaborosciuc@gmail.com)

o Hotararile judecatoresti genereaza reguli uniforme pe care sa se

Downloaded by Zaboro?ciuc Victoria (victoriazzzaborosciuc@gmail.com)

ofere mese separate pentru nefumatori, este foarte probabil ca

Downloaded by Zaboro?ciuc Victoria (victoriazzzaborosciuc@gmail.com)

o Care nu influenteaza deciziile actorului

Downloaded by Zaboro?ciuc Victoria (victoriazzzaborosciuc@gmail.com)

o Percep interesul public in lumina intereselor private sau

Downloaded by Zaboro?ciuc Victoria (victoriazzzaborosciuc@gmail.com)

4. Modalitatea de bază prin care oferta de bani creşte este prin

7. Fiecare dolar adunat la rezervele totale ale sistemului comercial bancar

Downloaded by Zaboro?ciuc Victoria (victoriazzzaborosciuc@gmail.com)

10. Dacă Banca Centrală cumpără obligaţiuni de la populaţie, atunci banca

11. Bancnotele funcţionează astăzi eficient în calitate de bani pentru că

13. Rata solicitată a rezervelor

16. Băncilor comerciale li se permite să creeze bani pentru că

Downloaded by Zaboro?ciuc Victoria (victoriazzzaborosciuc@gmail.com)

18. Băncile comerciale creează bani

23. Băncile comerciale extind creditele acordate clienţilor prin

Downloaded by Zaboro?ciuc Victoria (victoriazzzaborosciuc@gmail.com)

c) argintul este un metal preferat în Statele Unite.

Downloaded by Zaboro?ciuc Victoria (victoriazzzaborosciuc@gmail.com)

1) Un amendament constitutional care solicita un buget federal anual echilibrat:

A. ar impiedica Congresul si pe presedinte sa manipuleze economia in scopuri

2) Daca toata productia ar fi compusa din produse realizate la comanda:

A. Recesiunile ar fi mult mai slabe ca intensitate

3) Intarzierile „sincronizate" care trebuie anticipate si controlate daca este necesar ca

A. aparitia unei probleme si recunoasterea acelei probleme

4) Echilibrul monetar determina stabilitatea:

A. ilustreaza o trasatura specifica migratiei pendulatorii

Downloaded by Zaboro?ciuc Victoria (victoriazzzaborosciuc@gmail.com)

D. apare prin initiativa persoanelor de a parasi locul de munca, cu scopul de a

A. gradul mai mare de atractivitate al monedelor

7) Care din urmatoarele intrebari este falsa?

A. prin specializare si comert exterior firmele nu pot obtine economii de scara,

8) Echilibrul monetar reprezinta :

A. Un echilibru intre volumul depozitelor si cel al creditelor

Downloaded by Zaboro?ciuc Victoria (victoriazzzaborosciuc@gmail.com)

A. in absenta banilor, dobanda nu poate fi incasata

12) Capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani pe perioada

A. Abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea contstanta a garantiilor

13) Legea lui Okun spune ca:

A. exista o relatie pozitiva intre nivelul productiei si numarul de someri

Downloaded by Zaboro?ciuc Victoria (victoriazzzaborosciuc@gmail.com)

A. diminueaza rezervele bancilor comerciale

A. limite maxime pe care statul le stabileste pentru fiecare banca

A. a le constrange capacitatea de a crea bani

Downloaded by Zaboro?ciuc Victoria (victoriazzzaborosciuc@gmail.com)

A. sunt autorizati de guvern, care controleaza societatea

A. au obligat multi oameni sa isi reduca cheltuielile totale

A. ar trebui ca deficitele bugetare sa fie interzise printr-un amendament

Downloaded by Zaboro?ciuc Victoria (victoriazzzaborosciuc@gmail.com)